Vf narodnaya

nitati hercinice
- Muntii Ural este cel mai lung lant de munti din Europa (peste 2000 km) situat la limita dintre Europa
si Asia. Sunt orientati pe directia generala nord-sud, au altitudinea medie de peste 600 m si au
infatisare de deal, altitudinea maxima de 1894 m (varful Narodnaia cu Poznurr de 1895 de metri.
Ekaterinburg(Yekaterinburg) este capitala autoproclamata a Uralilor desi acesta este un termen
geografic, si nu unul administrativ). Relieful se desfasoara sub forma de culmi paralele si cuprinde trei
sectoare: sectorul nordic cu piscuri, morene si vai glaciare; sectorul central cu relief carstic si vulcanic
si sectorul sudic cu aspect deluros, o peneplena(Suprafa de teren plan sau uor ondulat, care
rezult prin eroziunea i prin transportarea materialului dintr-o regiune) intens fragmentata de vai.

Munii Ural sunt un lan muntos situat n vestul Rusiei, aproximativ pe direcia nord-
sud.

Uralii se ntind pe 2500 km de la stepele cazace de la grania nordic a

Kazahstanului pn la coasta Oceanului Arctic. Insula Novaia Zemlea este o
continuare a acestui lan. Din punct de vedere geografic, marcheaz partea de nord
a graniei (arbitrare) dintre seciunile asiatic i european ale continentului
Eurasia. Cel mai nalt vrf este Muntele Narodnaia (Poznurr, 1895 m). Eroziunea a
expus numeroase bogii minerale, inclusiv pietre preioase, cum ar fi topazul i
berilul.

Ekaterinburg este capitala autoproclamat a Uralilor, dei acesta este un termen

geografic, i nu unul administrativ.

Uralii sunt unul dintre cele mai vechi lanuri montane nc n existen. S-au format
la sfritul carboniferului, cnd Siberia s-a ciocnit de supercontinentul care
reprezenta cea mai mare parte a suprafeei de uscat n acea perioad: Laurasia
(Eurasia i America de Nord) i Gondwana. Europa i Siberia au rmas unite de
atunci.

Geografii au mprit Uralii n cinci regiuni: de Sud, de Mijloc, de Nord, Subarctici i

Arctici.

Aici se gsesc mari depozite de aur, platin i minereuri.

Raurile cele mai importante
Inspre Europa (spre vest) curg:
In nordul Uralului:
Usa (656 km lung) afluent al fluviului Peciora (1.809 km lungime ce se vars n
Marea Polar)
In vestul Uralului:
Aflueni care prin confluare alctuiesc Volga ca de ex. Kama (cu lungimea de 1.805
km)
In sudul Uralului:
Jurjusan afluentul lui Ufa
Samara (594 km lungime) care curge spre Ural fiind un afluent al fluviului Volga
In sud-vestul Uralului:
Sakmara (~ 500 km)
Inspre Asia (spre est) curg:
In nord-estul Uralului:
Cteva ruri aflueni ai fluviului Ob (fluviu din Siberia de vest, 3.650 km lung, se
vars n Marea Kara din Oceanul ngheat de Nord)
In est Uralului sunt regiuni mltinoase, rurile avnd meandre numeroase:
Sewernaja Soswa, care curge spre nord afluent ai Obului .
In sud-estul Uralului: Rul euro-asiatic Ural (ru) se afl n regiunea sud-estic a
masivului Ural, rul fiind grania dintre continentul Europa i Asia unul dintre
aflueni si are pe curs o hidrocentral

Man-Pupu-Nior
Este un platou de pe creasta muntilor Ural cunoscut pentru cei 7 megaliti de piatra
de origine necunoscuta. Inaltimea lor este cuprinsa intre 30 si 42 de metri. Cei 7
uriasi se afla intr-o zona greu accesibila, acolo ajungand doar turistii
experimentati si foarte bine echipati, elicoptere si cei cu snowmobile.Forma
neobisnuita o rocilor uriase, sase grupate si una la cativa metri distanta au dat
nastere la multe intrebari, o legenda spunand ca un saman a facut o vraja
transformand niste demoni in pietre.Vremea este foarte aspra si schimbatoare,
uneori peisajul aratand diferit si de cateva ori pe zi.

Europa hercinic format n paleozoicul superior prin orogeneza hercinic a

dus la formarea unui lan de muni care ncepea la Oceanul Atlantic i se termina la
Marea Neagr. n prezent se pstreaz n fundamentul unor cmpii din vestul
Europei, dar mai ales ntr-o serie de masive joase (Cornwall, Masivul Armorican,
Masivul Central Francez, Masivul Renan, Munii Vosgi, Munii Pdurea Neagr,
Podiul Boemiei, Podiul Lysa Gora i Podiul Dobrogei de Nord). Aceeai orogenez
a dus i la formarea Munilor Urali.