Carpatii Occidentali

Limitele Carpatiilor Occidentali

• Se intind de la Defileul Dunarii In sud Pana la Vaile Barcaului si

Somesului in Nord. In Est se invecineza cu Depresiunea
Colinara a Transilvaniei si Carpatii Meridionali, iar in Vest se
invecineza cu Dealurile de Vest Si Campia de Vest
Caracterizarea Carpatiilor Occidentali
• Comparativ cu celelalte ramuri carpatice romanesti, Carpatii
Occidentali sunt cei mai scunzi, rar depasind 1800 de metri altitudine,
sunt fragmentati tectonic si reprezinta un apect discontinuu
• Au alcatuirea petrografica complexa, find prezente sisturi cristaline,
roci eruptive[ andezite, granitie etc] si roci sedimentare[calcare,
conglomerate,gresii etc]
• In subsolul lor se gasesc resurse variate: minereuri auro-argintifere,
minereu de fier, minereuri complexe, bauxita,carbuni,marmura etc.
Divizinile Carpatiilor Occidentali
• Datorita caracteristicilor pe care le prezinta, Carpatii Occidentali sunt
divizati in doua grupe: Muntii Banatului si Muntii Apuseni
Muntii Banatului
• Ocupa partea sudica, fiind cuprinsa intre Defileul Dunarii[la sud] si
Culoarul Muresului[la nord].Din cauza aspectului discontinuu dat de Valea
Timisului, unii specialisti impart aceasta diviziune in douagrupe distince:
Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca
• Grupa Banat: se afla la sud-vest de Raul Timis.Ei cuprind M.Seminicului[ce
mai inalti: in varful Piatra Goznei, 1447 m], M.Almajul, M.Locvei,
M.Aninei si M.Dognecea, alcatuiti predominant de sisturi cristaline si
calcare, si depresiunea Almajului{ sau Bozavici} si Caras-Ezeris.
• Datorita calcarului din M.Banatului , raurile Caras si Nera au creat unele
dintre cele mai lungi si pitoresti chei din tara.
Grupa Paiana Rusca
• Acesti munti cuprin un singur maiv crstalin,cu altitudini reduse[ 1374
m,in Varful Pades]
Muntii Apuseni
• Se desfasoara de la Culorul Muresului[in nord] si constituie cel mai mare mozaic
petrograic, din Carpatii Romanesti.
• Partea centrala este mai inalta, reprezentand M.Bihorului[ 1849 m, on Varful Bihor],
dinspre care pornesc culmile Vladeasca[1836 m] si M.Mare[1826 m]
• In sud-estul grupei se afla M.Trascaului, alcatuiti din calcare, iar la sud M.Metaliferi,
din roci vulcanice.La vest se insira masive montane mai coborate ca
altitudine[Zarandului, Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis] eparatr de depresiuni
de tip „golf”[Zarand, Beius si Vad-Borod], care apartin Dealurilor de Vest.
• Intre depresiunile interne se evidentiaza; Zlatna,Brad si Halmagiului.
• Pitorescul regiunii este dat de relieful carstic: platouri[ Padis], chei[Turzii,Rametului
etc] avene si pesteri[Scarisoara, Ursilor,Vantului etc]
Fauna Carpatiilor Occidentali
• Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale, Padurea oferind ocrotire,
siguranta si suficienta hrana. In padurea de fag traiesc cca 100 de specii de pasari, in padurea de
molid aproximativ alte 40, iar in arealul superior, inca vreo 13 specii. In padurea de fag intalnim
pitigoiul, ciocanitoarea-de-munte, buha si altele. Pasarile al caror habitat se afla mai sus de limita
padurilor sunt: fluierarul, ciocarlia-urecheata, scortarelul si vulturul de stanca. Dintre marile pasari
rapitoare, zaganul a pierit inca din anii 1930, iar vulturul-calugar si vulturul-solitar au devenit musafiri
foarte rari. Majoritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt locuitori ai padurilor, intre
acestea fiind: cerbul carpatin, ursul brun, rasul, jderul, bursucul, vulpea etc. Regiunile stancoase
constituie imparatia caprelor negre, unde traieste si salamandra de munte.
Obiective turistice din Muntii Occidentali
• Muntii Apuseni reprezinta una dintre cele mai atractive destinatii
turistice din Romania. Dincolo de vesnicul si controversatul subiect
Rosia Montana, peisajele incantatoare, oamenii si famecl general al
acestei rezrvaii naturale, atrag ca un magnet mii de
vizitatori.Pesteri[c.c.a 400], cascade, tasee turistice care mai de care
mai interesante, case memoriale si muze, o sumedenie de motive
pentru a face o vizita in regiune,indiferent de anotimp.
Cascada Pisoaia
• Cascada Pisoaia, o incntatoare cadere de apa de cca 18 m, se afla intr-
un cadru natural superb, in Couna Vidra. Padurea de fag care
strajuieste cascada contribuie la desenarea unui tablou
impresionat,alaturi de stancile abrupte care arunca apa in mod
despetit.La cativa pasi de cascada, se afla o cabana, afacere de
familie, unde puteti cere celor trei simpatice surori, cateva delicioase
placinte motesti.
Dealul cu Melci
• Dealul cu Melci, aflat in aceeasi zona, este un obiectiv mai spectaculos
mai degraba pentru geologi.O formatiune stancoasa in care se gasesc
cochilii ale melcilor car au trait in acest loc acum milioane de ani, pe
vremea cand in locul M.Apusni se afla o mare calda, care a permis
dezvoltaea unei faune bogate. Acest loc este unul dintre primele
puncte fosilifere pomenite in literatura geolgica si unul dintre cele mai
mari puncte fosilifere din tara. Formele melcilor pot fi les
neobservabile, fiind cimenate in staca.
Casa Memoriala Avram Iancu
• Despre Avram Iancu, revolutionarul pasoptist și conducător al Țării
Moților în lupta împotriva trupelor revolutionare ungare, in 1849, am
invatat cu totii la istorie. Tot de-acolo stim ca Avram Iancu,
supranumit Craisorul muntilor, s-a nascut in Apuseni, intr-o familie de
tarani moti instariti, avand o educatie aleasa, finalizata cu absolvirea
facultatii de drept din Cluj. Despre viata lui Avram Iancu poti afla mai
multe vizitand frumoasa casa memoriala din comuna cu acelasi nume
(sat Incesti). Casa memoriala ce a fost reabilitata, in urma unor lucrari
care au durat 3 ani si care au “mancat” aproape 5 milioane de lei.
Obiective turistice din M.Banatului
• Peştera Veterani – învăluită de legende şi poveşti, peştera Veterani îşi
trage numele de la generalul austric de origine italiană Veterani.
Accesul în peşteră se face doar pe apă şi se spune că vestitul tezaur
din argint al împărătesei Mariei Tereza, aparţinând Imperiului Austro –
Ungar, ar fi (fost) ascuns aici. Alte legende aduc aminte de sanctuarul
zeului dac
• Defileul si Cazanele Mari si mici ale Dunarii, admirate atat din barca
cat si din punct de vedere de pe M.Ciucura