Sunteți pe pagina 1din 4

MUNII CARPAI

Muntii Carpati se desfasoara din Bazinul Vienei, pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei si Muntenegru. Muntii Carpati incep la confluenta fluviului Dunarea cu raul Morava, urca spre nordul Slovaciei, patrunde in Ucraina de vest, cuprinde o mica parte din Ungaria de est, ca mai apoi sa patrunda pe teritoriul Romaniei prin partea de nord si sa formeze arcul carpatic romanesc. ungimea Carpatilor o depaseste pe cea a !lpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. !u o lungime de "#$$ %m din care peste &$$%m se desfasoara pe teritoriul Romaniei. 'n Slovacia, Muntii (atra, (atra Mare si (atra Mica, predomina cu precadere in partea nordica a tarii, oferind prin aspectul lor natural si aerul pur alpin, o gama larga de posibilitati de rela)are. Cele mai renumite masive sunt Matra, (atra si *atra. 'n Polonia, muntii Carpati sunt localizati la frontiera sudestica si includ grupele (atra si Bes%izi. Carpatii rom+nesti fac parte din marele lant muntos alpino, carpato,-imala.an, aparut /n urma orogenezelor alpine. Spre deosebire de Muntii !lpi, /n continuarea carora se afla, Carpatii Rom+nesti sunt munti de /naltime mi0locie, mentin+ndu,se sub altitudinea de 1$$$ de metri. 2i se impart in trei grupe3 , Carpatii 4rientali 3 granita de 5 6 Valea Pra-ovei7 , Carpatii Meridionali3 Valea Pra-ovei 6 Culoarele (imis 6 Cerna 6 Bistra7 , Carpatii 4ccidentali3 Valea Dunarii 6 Valea Somesului.

Carpatii Romanesti incon0oara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, 8coloana vertebrala8 a spatiului mioritic. ungimea Carpatilor 4rientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si pana la defileul Dunarii , Portile de *ier, este de cca 9:$ %m, iar latimea lor variaza intre ;$ %m , in Muntii *agarasului , si ""$ %m. Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali , Moldoveanu <=:;; m> si 5egoiu <=:1: m> care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si 8!lpii (ransilvaniei8. 'naltimea medie a Carpatilor 4rientali este de cca ?:$ m, mai mica decat cea a Carpatilor Meridionali <""1# m>. imita dintre cele doua grupe de munti este considerata de geografi Valea Pra-ovei.

Carpatii Orientali se desfasoara de la granita de 5 cu Ucraina pana la Valea Pra-ovei. !ltitudinea medie este de "1$$ m, putine varfuri depasesc =$$$ m cum ar fi in muntii Rodnei, Vf. Pietrosu =1$1 m si Vf. 'neu ==9? m. 'n Carpatii 4rientali se gaseste cel mai lung sir de munti vulcanici din 2uropa3 Mtii 4as, Mtii @utai, Mtii (ibles, Mtii Calimani, Mtii @urg-iului, Mtii Aarg-itei. Sunt usor de strabatut dintr,o parte in alta datorita vailor apelor curgatoare, pasurilor si a depresiunilor. Carpatii 4rientali au numeroase resurse subsolice3 minereuri neferoase <mtii (ibles>, si feroase, carbuni, sulf, ape carbogazoase si resurse solice3 paduri si fanete naturale. Se impart in trei subgrupe3 , @rupa 5ordica sau Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei , @rupa Centrala sau Carpatii Moldo, (ransilvani , @rupa Sudica sau Carpatii Curburii Carpatii Meridionali se desfasoara de la Valea Pra-ovei pana la Culoarele (imis, Cerna 6Bistra. Sunt situati in partea central, sudica a Romaniei, la S de Depr. Colinara a (ransilvaniei. Sunt cei mai inalti din Carpatii romanesti, avand multe varfuri peste =$$$ m. Primele 1 ca altitudine sunt3 Vf. Moldoveanu =:;;m, Vf . 5egoiu =:1: m si Vf. Parangul Mare =:"?m. !u putine depresiuni si trecatori. Carpatii Meridionali sunt saraci in resurse naturale3 carbuni superiori in Bazinul Petrosani si roci pentru constructii. Se impart in patru grupe3 , @rupa Muntilor Bucegi

, @ropa Muntilor *agarasi , @rupa Muntilor Parang , @rupa Muntilor Retezat,@odeanu Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii !puseni si Muntii Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud,vestul tarii. Culmile lor nu depasesc "&:$ m, motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Carpatii 4ccidentali se intind la nord pana la Valea Somesului, la sud pana la Valea Dunarii, la est pana la depresiunea Colinara a (ransilvaniei si Carpatii Meridionali, la vest Campia de Vest. Se prezinta ca un Bcastel de apeC, din care izvorasc multe rauri cu un debit bogat datorita precipitatiilor mai abundente decat in celelalte rauri. Se impart in trei grupe principale3 , @rupa Muntilor Banatului , @rupa Muntilor Poiana Rusca , @rupa muntilor !puseni Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand rocile din care acestia sunt formati s,au sedimentat pe fundul Marii (et-.s. a sfarsitul tertiarului superior, s,a format in zona de margine a bazinului (ransilvaniei cel mai lung lant vulcanic din 2uropa, acestuia apartinandu,i si rocile vulcanice, bogate in aur si argint, din Muntii !puseni. @laciatiunea intervenita acum cca ",: milioane de ani a dus la aparitia g-etarilor si la formarea unor vai glaciare in forma de albie. a altitudini de peste =$$$ m, culmile muntilor s,au transformat in coaste abrupte si accidentale, cu o configuratie alpina. Configuratia reliefului montan romanesc s,a conturat in functie de rocile care,i servesc drept fundament. !stfel, faliile si c-eile sunt prezente mai ales in masivele calcaroase , C-eile Bicazului, Rametilor, 'ntregalde. Carpatii 4rientali si Meridionali pot fi traversati cu usurinta printr,o serie de trecatori3 (ulg-es, Bicaz, 4ituz, Predeal, (urnu Rosu. Clima in Carpati este umeda si racoroasa, cu amprenta continentala. (emperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii. (emperatura anuala medie in muntii mi0locii este de D= grade C7 D; grade C, iar cantitatea de precipitatii este de &$$,"=$$ mmEan. 'n zona alpina, temperatura medie anuala scade la D$,: grade C7 ,=,: grade C, iar precipitatiile anuale ating, mai ales pe versantii nordici, ";$$ mm si c-iar mai mult

Flora. Podoaba muntilor este -aina lor vegetala. *lora Carpatilor cuprinde "1:$ de specii 'n functie de altitudine si de conditiile climaterice, se pot distinge mai multe eta0e de vegetatie, e)trem de diversificata. Pe versantii nordici ai Carpatilor Meridionali, de la cca #$$ m, incepe eta0ul fagului, pana la cca ?$$,"$$$ m. De la "$$$,"=$$ m, urmeasza o zona de tranzitie spre eta0ul cu molid, brad si mai putin fag. Pana la ";$$,":$$ m, se pot intalni, alaturi de fagi izolati si paltinul, plopul tremurator si mesteacanul. Mai sus de eta0ul padurilor alpine, se intinde zona 0nepenisurilor. Mai sus de eta0ul 0nepenisurilor, se afla cel al tufisurilor pitice3 campii de smirdar, afin si merisor Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. 'nsectele numara specii variate, prezente pretutindeni. Pe infloritele pa0isti alpine atrag atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. 'n raurile limpezi de munte traiesc pastravul si lipanul. 'n gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita, ocazional, salamandra. 'n padurile de foioase traieste sarpele, iar pe coastele insorite pot fi vazute viperele,cu,cruce. Soparlele traiesc din zona de padure pana in zona alpina. 'n padurea de fag traiesc cca "$$ de specii de pasari.Ma0oritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt locuitori ai padurilor, intre acestea fiind3 cerbul carpatin, ursul brun, rasul, 0derul, bursucul, vulpea etc. Regiunile stancoase constituie imparatia caprelor negre, unde traieste si salamandra de munte.

Bibliografie
, Manual de geografie, cl. a V',a, editura (eora , Manual de geografie, cl. a 'V,a, editura (eora , Carpatii Romaniei , 'nternet