MUNȚII ANINEI

LOCALIZARE ȘI CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE

 • LOCALIZARE

• Munții Aninei fac parte din marea unitate a Munților Banatului fiind situați în partea de vest
a lor. În decursul timpului acești munți au avut denumiri diferite, o parte din ei fiind atașați
Munților Semenic. În prezent această unitate muntoasă, în cadrul limitelor pe care le vom
prezenta, este cunoscută sub numele de Munții Aninei, după orașul cu același nume care
se află în centrul lor.

• Munții Aninei, cu înălțimea cea mai mare în vârful Leordis (1160 m), au o suprafață de 770
km2 și o formă alungită pe direcția NNE-SSV. În cadrul lor, cea mai mare suprafață (600
km2) o ocupă calcarele care se întind și în Munții Locvei, până la Dunăre, fiind cea mai
mare și mai compactă suprafață calcaroasă din țara noastră (807 km2). Deși au o înălțime
mică, ei cuprind numeroase obiective turistice care sunt din ce în ce mai căutate de către
drumeți.
 • LIMITE
• În partea de nord Munții Aninei sunt despărțiți de culmile piemontane prelungi și joase (300-400 m) de la bordura

Semenicului și de Depresiunea Ezeris de râul Bârzava. Limita de est este formată din două sectoare distincte: în

primul sector Bârzava prin cursul superior și Poneasca, până la confluența cu Minișul îi desparte de Munții Semenic

care domină împrejurimile cu relieful său înalt (vîrful Piatra Goznei 1447 m). În al doilea sector, limită urmează linia

sinuoasă a contactului dintre calcare și rocile care nu carstifică, șisturi cristaline și granite, din care sunt alcătuite

dealurile Bozoviciului.

• Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domină dealurile amintite cu 150-200 m, începând din

valea Minișului până în valea Nerei. În partea de sud-vest, cheile adânci ale Nerei, cuprinse între confluența

pâraielor Bresnic (la est) și Beu (la vest) cu Nera, formează limita dintre Munții Aninei și cei ai Locvei. Contactul cu

Dealurile Oraviței și Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcată de abruptul calcaros al Munților

Aninei care le domină cu 200-500 m, de la Nera până la nord de localitatea Gârliște, ce se desfășoară în lungul unei

mari dislocații tectonice marcată de roci eruptive. La nord de Gârliște, limita vestică este pusă în evidență de

ruptura de pantă dintre munte și Depresiunea Lupacului, după care ea urmează văile Lupacul Mic și Bârzavița până

la confluența acesteia cu Bârzava.

• RELIEFUL

• Munții Aninei, cu înalțimea lor maximă în vârful Leordis (1160 m), au trăsături geomorfologice
caracteristice, ca o consecință a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă este calcarul, iar
relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii
geologice. La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul
Bucitul (622 m) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea
superioară a Bîrzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granite. La est de
localitatea Doman se evidențiază culmea calcaroasă a Ponorului (808 m) care se pierde spre sud în
podișul carstificat al Iabalcei, de pe dreapta Carasului. Între văile Carasului și Minișului se
desfășoară mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele.
• REȚEAUA HIDROGRAFICĂ
• CARASUL izvorăste
• Râurile care străbat Munții Aninei
aparțin bazinelor Bârzavei,
Carasului și Nerei.
• BÂRZAVA izvorăște din Munții
Semenic și curge spre nord până în
aval de lacul Breazova, unde face
un cot brusc spre vest pastrându-și
această direcție până în aval de
Reșița de unde se îndreaptă spre
nord-vest. Ea curge printr-o vale
adâncă și împădurită săpată în
șisturi cristaline. Afluenții cei mai
importanți de pe stânga - Valiug,
Crainic, Râul Alb, Secu, Valea
Mare și Domainul - sunt scurți și
străbat mai cu seamă rocile
necalcaroase din nordul Munților
Aninei.
din
Munții Aninei, având obârșia la
• NERA curge în partea de sud a
izbucul cu același nume situat
într-un petic calcaros. Curge
mai întâi pe roci necalcaroase,
apoi în aval de cantonul silvic
Jervani intra în calcare pe care
le străbate pâna la Carasova,
formând cheile impresionante
cu același nume. Dintre
afluenții lui mai importanți
amintim Lisava, Jitinul,
Gârlistea, Buhuiul și Lupacul.
În afară de ultimul afluent, toți
ceilalți străbat mari întinderi
calcaroase, formând chei
spectaculoase.
Munților Aninei prin cheile cu
același nume și reprezintă
limita spre Munții Locvei. Cel
mai important afluent al ei
este Minisul care primește pe
stânga pârâul Poneasca. Ceilalți
afluenți, mai puțin importanți,
sunt: Valea Rea și Beul cu
Chichiregul. Toți însă străbat
numai calcare și formează chei
sălbatice. Din pricina calcarelor
rețeaua hidrografică a fost
dezorganizată, multe ape
pierzându-se în adâncime prin
ponoare. În cursul lor subteran
au dat naștere la numeroase
peșteri, unele din ele
constituind importante atracții
turistice.
• REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

• RÂUL NERA
• RÂUL BÂRZAVA

• RÂUL CARAȘ
 • CONDIȚII CLIMATICE

• Deși Munții Aninei nu au înălțimi prea mari, în cadrul lor se observă etajarea principalelor elemente climatice, ca
o consecință a interdependenței condițiilor de circulație a maselor de aer cu cele ale reliefului în special. Astfel,
temperatura medie anuală prezintă variații de la 8°C, în zonele cele mai înalte, până la 10°C, în zonele mai
coborâte. Iarna, în luna ianuarie, temperatura medie anuală este de -4°C în partea superioară a munților,
ajungând până la -2°C în zonele mai joase. Vara temperatura crește la 16-20°C. Anual numărul de zile senine
este de 90-100, cu o frecvență mai mare în luna august (12-14 zile), dar mult mai reduse iarna (în ianuarie
numai 5-6 zile).

• Cantitatea medie anuală de precipitații este de 1000-1200 mm. În iunie, luna cea mai ploioasă, cad 100-120
mm, iar în ianuarie numai jumătate din această cantitate (50-60 mm). Numărul de zile ploioase este, în medie,
de 140, iar al celor cu ninsoare 20-30. Stratul de zăpadă durează aproximativ 80 de zile anual. În zonele înalte,
circulația vântului se face în sens meridian, cea mai mare frecvență având-o vântul dinspre sud (peste 22%). În
condiții speciale se declanșează un vânt local, Cosava, care atinge viteze mari (uneori 50 m/s) doborând copaci și
dezvelind case.
 • VEGETAȚIA ȘI FAUNA

• Vegetația din Munții Aninei se etajează în funcție de altitudine și climă. Anumite condiții locale au permis existența
unor originalități în vegetație. Zona muntoasă este ocupată în general de vegetația domeniului forestier. Astfel, în
culmea Certej – Pușcașul Mare, la est și vest de Anina, se află păduri de amestec -fag, molid și brad.

• În pădurile de fag din zona Beușniței se adapostesc cele mai numeroase populatii relictare de alun turcesc (Corylus
colurna) din țara noastră. În pereții cheilor si pe abrupturile calcaroase se află paâădurici de tip carstic, iliric-
meridional, în care predomină liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus
ornus) și altele. În afară de aceasta, în rezervații se află numeroase plante rare, unele de origine sudică.

• Întinsele paduri din Muntii Aninei adapostesc numeroase specii de animale salbatice cum sunt: lupi, mistreti, vulpi,
caprioare, iepuri, veverite, salamandre si altele. Abrupturile calcaroase golase adapostesc vipere cu corn, iar în ape
se afla pastravi. În pesteri întâlnim specii de animale mici nepericuloase pentru om, precum si urmele fosile ale
animalelor care au trait demult, cum ar fi ursul de peșteră, hiena de peșteră și altele.
INFRASTRUCTURA TURISTICĂ ȘI POTENȚIALUL TURISTIC
• TURISMUL

• În ultimul timp Munții Aninei încep să-și capete faima binemeritată în ceea ce privește practicarea turismului, fapt
favorizat printre altele și de o anumită echipare turistica. Pe lângă aceasta, drumuri forestiere carosabile favorizează
apropierea de obiectivele turistice, unele constituind chiar trasee turistice. Potecile marcate, altele în curs de marcare, dau
posibilitatea practicării turismului auto cu drumeția.

• Intrucât de la elaborarea ghidului de față până în prezent pionierii au marcat și alte poteci, iar noi drumuri forestiere au
fost date în folosință. Menționăm însă că nu în toate cazurile traseele, recent marcate, urmează pe cele descrise în lucrarea
de față, remarcându-se mici diferențe.

• Dintre marcajele efectuate recent amintim: traseul 24 între Anina și Lacul Marghitas este marcat cu triunghi albastru din
drumul forestier până la Grota Buhui, apoi cu banda roșie, în aval, prin Cheile Buhuiului pîna la Lacul Marghitas; traseul
31 Lapușnicu Mare-cabana Cerbu a fost marcat cu banda rosie; traseul 32 Lapușnicu Mare - Podul Călugăra a fost marcat
cu banda galbenă. De asemenea, semnalăm construirea drumului forestier între Podul Beu și cantonul silvic Valea Beului
(traseul 8).
• CĂI DE ACCES ȘI PUNCTE DE PLECARE ÎN EXCURSII
• Muntii Aninei sînt relativ departati de marile artere de
circulatie; totusi spre ei duc cai de comunicatie de interes
national din care se poate face legatura cu punctele de plecare
în excursii. Astfel, în est se afla DN 6 si calea ferata
Bucuresti-Timisoara. La Caransebeș, spre vest, se desprinde
DN 58 spre Reșita, apoi, prin munti, la Anina (între Reșita si
Anina este în curs de modernizare) si calea ferata Caransebeș
– Reșita. La nord de Mehadia, din DN 6 se desprinde DN 57
B care face legatura cu Oravita; el trece prin Bozovici, Cheile
Minisului si Anina strabatînd astfel transversal Muntii Aninei.
În partea de vest a Muntilor Aninei se afla DN 57 Timisoara -
Moldova Noua care traverseaza Oravita, iar la Deta, din DN
57 se desprinde DN 58 B spre Resita prin Bocsa, traseu
dublat si de o cale ferata. Mai trebuie sa amintim calea ferata
Oravita - Anina care cu cele 10 viaducte si 14 tunele
constituie prin ea însasi un traseu turistic.
• Aceste cai de comunicatie fac legatura cu punctele de plecare
în munte dupa cum urmeaza:
• Orasul Resita asezat pe valea Bârzavei, la 225 m altitudine
medie; gara, autogara, hotel. Din partea de vest a orasului
începe drumul modernizat Resita – Oravița din care se
desprind traseele 3 si 4. De lânga Consiliul popular judetean
se intra pe DN 58 Resita -Anina (în curs de modernizare) care
urmeaza valea Domanului apoi strabate podisul calcaros
Iabalcea pîna la comuna Carașova. Din el se desprinde traseul
6 (spre Cheile Carasului), iar la Crucea Iabalcei (8 km de la
Resita) începe un drum comunal carosabil care trece prin satul
Iabalcea si ajunge la Pestera Comarnic (8 km). Din el pleaca
traseele 20 si 21. Comuna Carasova (190 m alt. medie) este
un excelent punct de plecare în Cheile Carasului (traseul 5).
• POTENȚIALUL TURISTIC AL ZONEI

• Potenţialul turistic al zonei este deosebit, localităţile Anina şi Steierdorf fiind aşezate în cuprinsul Munţilor
Aninei, munţi ce prezintă în proporţie de 70% roci carstice, în care apele au săpat diverse formaţiuni
specifice precum: izbucuri, cascade, abrupturi, peşteri, grote, chei, etc.

• Turismul trebuie gândit permanent ca o forma de „turism integrat”. Potentialul Banatului Montan este
nefolosit si chiar necunoscut în mare parte. Acesta trebuie căutat si valorificat în corelare permanentă cu
cererea de piată. O oportunitate specifică zonei Banatului Montan este industria montanistică, dispusă în
teritoriu ca într-o retea, alături de un cadru natural deosebit.

• Industria montanistică trebuie privită ca o sansă economică si culturală sub trei aspecte : industria de
dimensiuni reduse, bine conservată si în stare de functionare, cuprinsă în sistemul de protectie al
monumentelor, coroborat cu turismul industrial promovat rational si cu multiculturalitatea etnică si
convietuirea de secole în bună întelegere, fapt unic în Europa.
 • POTENȚIALUL TURISTIC AL ZONEI

• Principalele oportunităţi turistice ale zonei Anina sunt: calea ferată Anina-Oraviţa, fostele incinte miniere, Cheile
Minişului, Cheile Caraşului, formaţiuni carstice. De asemenea, zona oferă o serie de oportunităţi pentru practicarea
sporturilor de iarnă, silvicultura si agricultura montanistică, cuprinse în Parcuri Nationale. O altă oportunitate specifică
zonei este posibilitatea parcurgerii unor trasee turistice în circuite mai largi sau mai restrânse si posibilitatea de a
alcătui aceste trasee in functie de optiunea turistului. Se pot pune în valoare activităti ale modului de viată
traditional: modul de locuire, mestesugurile, cresterea animalelor, cultivarea terenului, obiceiuri si traditii
multiculturale. Această abordare integratoare presupune o grijă deosebită pentru fondul construit din Steierdorf –
Anina, privit ca patrimoniu cultural si istoric.

• Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemnate fiind de
natura carstica. Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentarii cu apa a
localitatilor etc., astfel au aparut Lacul Buhui care serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de
9,8 ha, şi Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha, utilizat initial pentru o microcentrala.

• Zonele de agrement, folosite în principal de localnici sunt cele situate în apropierea lacurilor: Buhui, Mărghitaş şi
Miniş.
ITINERAR
 • MUNȚII ANINEI: CHEILE NEREI

• Obiective: Lacul Dracului, Cheile Nerei,

Lacul Ochiul Beiului, La Tunele, Manastirea
Sfanta Parascheva si Cascada Bigar

• Cu masina din Sasca Montana pana in

Poiana Logor si din Sasca Romana pana in
Sasca Montana

1. TRASEU-drumetie:
- ZIUA 1
• Poiana Logor – Lacul Dracului
• Lacul Dracului -Cantonul Damian
- ZIUA 2
• Cantonul Damian – Podul Beiului
• Podul Beiului – Lacul Bei
- ZIUA 3
• Lacul Bei – Podul Beiului
• Bodul Beiului- Sasca Romana
• INIȚIERE

• Având în vedere faptul că natura este incredibil de frumoasă și că activitățile în aer liber oferă
o reîmprospătare a minții și trupului, împreună cu încă 2 prietene ne-am gândit la o drumeție
în Munții Aninei. Așadar ne-am gândit la o drumeție în care să le îmbinăm pe toate: cazare,
camping, drumeție etc. Plecăm din Suceava Luni la 19:00 și ne cazăm la penisune.

• Nu ne-am făcut planuri de acasă despre traseul pe care îl vom parcurge din cauza lipsei de
experiență. Dar, de multe ori în viață ne mirăm de unde vine rezolvarea problemelor noastre.
Astfel, ajutorul a venit de la un băiat de la pensiunea unde ne-am cazat care ne-a zis că ne
duce cu mașina până într-un punct dintre localitatea Cărbunari și Stâncilova și ne va lua seara
din Sasca Romană. Varianta a fost mai mult decat ne-am fi așteptat, am reușit astfel sș
parcurgem o parte importantă din chei și chiar să ne abatem și până la Lacul Ochiul Beiului.
• ZIUA 1 - Poiana Logor- Lacul Dracului

• Pe la ora 8:40 ne-am urcat în mașina omului de la pensiunea în care am dormit în Sasca Montană și după
vreo 13 Km parcurși pe un drum foarte rău pe care l-am biruit în vreo 40 minute (la ora 9:20), imediat
după localitatea Cărbunari, ne coborâm lângă padure și pornim în drumetie. Drumul nu este foarte abrupt și
înaintăm rapid prin pădurea deasă. Din loc în loc câte-un luminiș ne permite să vedem peste pădure și să
observăm cum râul Nera modelează relieful tăind muntele în două.
• Încet, încet cu soarele deasupra noastră ajungem la ”Lacul Dracului” unul dintre cele mai frumoase
monumente ale naturii văzute de noi, în România.
• La ora 10:40 am făcut cunoștință, cu ”Lacul Dracului”. Am stat vreo 20 de minute aici și am savurat adânc
frumusețea fără seamăn a acestui loc.
• Lacul Dracului este cel mai mare lac
carstic din România (are diametru
20 m) care a fost până nu demult
un lac subteran, descoperit de
prăbușirea peșterii cu același nume.
Lacul este alimentat din precipitații
dar și de apele Nerei care circulă
prin fisurile calcaroase.
• Culoarea de turcoaz intens a lacului
cumulată cu spectaculozitatea
stâncilor albe și vegetația verde și
vie din jur fac din acest loc unul
foarte pitoresc care a rămas până
astăzi în sufletul nostru și la care ne
dorim să ne întoarcem.
• Lacul Dracului -Cantonul Damian

• După o lungă pauză reușim să

plecăm pe la ora 13 de la lac
spre Cantonul Silvic Damian
(vreo 12 km) la care am ajuns
dupa 4 ore. Am aruncat o
privire înapoi spre frumosul
lac si urcăm prin pădurea
deasă, prin Ogașul Porcului.
• Lacul Dracului -Cantonul Damian

• Dupa vreo 30 minute ajungem la

râul Nera care ne va fi tovarăț de
drum aproape pe tot parcursul
nostru de astăzi. Trecem prin cea
mai sălbatică parte a cheilor în
care cred ca nu ne-am intalnit
deloc cu alti drumeți. Râul Nera
șerpuiește sinuos printre munți
oferindu-ne imagini și senzații
tari. Deși eram conștienți că
aveam un drum lung de făcut nu
puteam să nu ne oprim din când
în când plini de încântare și să ne
minunăm de frumusețile ieșite în
cale. O luăm pe cărare pe lângă
firul apei.
• Lacul Dracului -Cantonul Damian

• Trecem cu atenție pe punțile

suspendate deasupra apei, ne
strecurăm prin tuneluri, urcăm și
coborâm în genunchi pe anumite
porțiuni, trecem pe partea dreaptă a
râului prin apă, avem grijă la vipere
(cu una tocmai ne-am intalnit pe
drum). Acestea au fost îndatoririle
noastre pe acest traseu de aproape 4
ore. La ora 17:00 ajungem la
Cantonul forestier Damian. Căutăm
un loc bun pentru camping, ne
instalăm corturile și rămânem aici..Ne
ajunge pe ziua de azi. Urmează ca în
a doua zi să plecăm spre Podul Beiului
și Lacul Bei.
 • ZIUA 2 –
• Cantonul Damian – Podul Ochiul Beiului
• Podul Ochiul Beiului – Lacul Ochiul Beiului

• Această porțiune de traseu este mai putin spectaculoasă,

drumul nu mai este suspendat sau foarte îngust, este un
drum forestier, dar asta nu înseamnă ca nu ne-am bucurat
de frumusețea pereților calcaroși împletiți cu verdeața
vegetației de deasupra noastră.
Podul Ochiul Beiului – Lacul Ochiul Beiului
• La ora 16 ajungem la Podul Beiului si alegem să ne abatem de
la traseu, să mergem până la Lacul Beiului. Așadar părăsim
pentru mai bine de 2 ore râul Nera și o luăm în sus pe lângă un
afluent al acestuia, pârâul Beiu.

• Drumul este unul forestier, dar este frumos. Aripile copacilor se

împletesc deasupra noastră și ne fac umbră. La ora 16,30 am
ajuns lângă Cascada ”La Vaioaga”. Faptul ca suntem pe drum
deja de 8 ore a fost motivul care ne-a facut sa nu ne savuram in
liniste aceasta minunatie a naturii. Nici nu am facut prea multe
fotografii. Am privit de sus caderea de apa de vreo 6 m
inconjurata de vegetatie si am mers mai departe.
 • la ora 17,15 am ajuns la Lacul Ochiul Beiului o adunatura de apa de culoare ireala (verde-albastrui-auriu). Citim despre el ca are adancimea aproximativa
de 3.6 m și un diametru total de 15 m, ca apa lacului nu ingheata niciodata datorita izvorului care-l alimenteaza permanent. Contemplam cateva minute
acest tablou minunat desprins parca din pictura unui creator cu imaginatie. Ne oprim într-un loc de campare pentru a ne odihni. Ziua următoare ne vom
continua traseul până la Sasca Romană.

• ZIUA 3 –
• Lacul Bei – Podul Beiului
• Bodul Beiului- Sasca Romana

• Pornim la drum. Pe la ora 12:40 ne întâlnim din nou cu râul Nera și pornim pe un traseu impresionant spre
Sasca Romană, poteca pe lângă firul apei este săpată prin peretele de stâncă formând și pe această porțiune
balcoane și tuneluri suspendate la o înălțime de 15 m deasupra Văii Nerei. Cele 7 tuneluri sunt de diferite
dimensiuni, dintre care ultimul și cel mai lung ajunge la 40 m.
• La ora 14:00 intrăm triumfători în Sasca Romană. După 3 zile în care am explorat și am campat în natură,
reușim să ne ducem la bun sfârșit obiectivul inițial. Astfel, l-am sunat pe baiatul de la pensiune care a venit
cu mașina și ne-a recuperat de la un magazin cu sucuri și suveniruri,
•
• CASCADA BIGĂR, renumită pe internet și clasată ca fiind
una dintre cele mai frumoase cascade din lume.
• Mănăstirea Sfânta
Paraschiva Nera
• Înainte să părăsim această zonă de
vis, ne-am oprit câteva minute la
Mănăstirea Sfânta Paraschiva din
apropiere de Sasca Montană.
Mănăstirea a fost construită în 1995,
este din lemn și are stil
moldovenesc.
 BIBLIOGRAFIE

• https://www.scritub.com/geografie/turism/Muntii-Aninei134108112.php

• https://laurentiuartugyan.com/2019/01/24/superlative-turistice/

• https://peisajelecalatorului.com/2018/12/30/cheile-nerei/