Rasinari

Cadrul geografic

Comuna se ntinde la contactul muntilor Cindrel cu depresiunea Sibiului (573 m altitudine),
pe coordonatele geograIice 4540' latitudine nordic si 41 43' longitudine estic, ntr-o ,vale
desIataciosa" dup constatarea lui Timotei Cipariu care a vizitat-o, n mai multe rnduri, la
mijlocul veacului al XIX-lea.
AIlat n partea sud - estic a judetului Sibiu, Rasinariul are ca vecini apropiati orasul Sibiu
(la nord-est), comunele Rul Sadului (la sud), Poplaca (la nord-vest), Gura Rului (la vest) si
satul Cisndioara (la est).
Face parte din teritoriul Mrginimii Sibiului constituit de satele romnesti nsirate la
poalele muntilor, ntre Olt si Sebes, cu o economie traditional preponderent pastoral ce au
reprezentat pentru orasul de pe Cibin un adevrat hinterland economic.
Este satul mrginean cu cea mai numeroas populatie (densitate medie 20-30 locuitori pe
ha.) si cel mai mare numr de gospodrii, situndu-se pe locul trei (n urma Jinei si a Orlatului)
numai n ceea ce priveste supraIata teritoriului. Legtura cu Sibiul este asigurat de drumul
judetean modernizat ce duce n statiunea climateric Pltinis precum si o linie de tramvai intrat
n exploatare n 1948, construit pe cheltuiala comunei, iar cu localittile rurale cele mai
apropiate comunicatia se Iace pe drumuri judetene modernizate sau comunale.

#elieful yi vegeta(ia

Relief. Asezarea rsinrean beneIiciaz de conditii naturale Iavorabile dezvoltrii vietii
umane, oIerite de munti, zona submontan, apele si pdurile nconjurtoare, de Iauna si Ilora
speciIice.
Muntii din jurul Sibiului n a cror structur intr si muntii Cindrel sunt alctuiti n special
din micasisturi si paragnaise cu numeroase benzi de amIibolite, cuartite, calcare cristaline si
mignatite.
Din Cindrel (2245m) se desIace o culme central ce merge spre NE si se termin n
Mgura, dar ramurile ei pe directia NV-SE se ntind pn n albiile Cibinului si Rului Sadului,
strbtute de aIluentii acestora. Rsinarilor le apartin ramurile din dreapta culmii principale:
Iujbea(2125m), Canaia(2121m), Besinau (1963m), Rozdesti(1954m), Batrana Mare(1925m) etc.
lima. Clima de tip continental moderat, de nuant central european este mai rcoroas
si mai umed, cu putine zile nsorite. Ploi putine iarna si mai abundente n timpul verii ( n
special n iunie). Iarna ncepe la mijlocul lui noiembrie dar zpada nu tine prea mult.
Temperaturile cele mai sczute se nregistreaz n luna ianuarie si cresc treptat pn n iulie cnd
ncep s scad. Stratul de zpad la altitudini de 1400-1500 m dureaz aproximativ sase luni pe
an, iar peste 1800 m chiar 8 luni pe an. Gerul excesiv din luna Ianuarie este cu deosebire
remarcabil , dup care urmeaz o perioad cu valori de temperatur mai mari pe msur ce se
apropie primvara.
DiIerentele de temperatur ale solului si vegetatiei sunt extrem de mari n Mai, cu mult mai
mari ca ale atmosIerei, ceea ce contribuie n mare msur la nghetul caracteristic pentru cele
dinti zile ale acetei luni . Frigul, n zilele sIintilor de gheat nu este totusi prea violent, ceea ce
se datoreste inIluentelor orograIice si topograIice, presiunea atmosIeric Iiind mai ridicat n
cursul iernii si mai cobort vara, iar coborrea aceasta este cu deosebire mai accentuat n
regiunile nalte.
Dup zilele sIiintilor de gheat temperatura iar se ridic, repede la nceput si apoi tot mai
ncet, pentru a descreste n cele dinti zile ale lui Iunie, din cauza ploilor continue si a curentilor
rcorosi de la vest. Soarele apare din nou, cldura rencepe s creasc, ns cu cantitti Ioarte
diIerite, spre a atinge cea mai mare valoare la sIrsitul lui Iunie si nceputul lui Iulie, valoare
ncepnd s scad treptat din luna August.
Regimul termic variaz ntre temperaturi medii cuprinse ntre 9C la poalele masivului si
-2C la altitudini mai mari de peste 2000m. Variatia mijlocie a temperaturilor de la o lun
la alta, ba chiar si de la o or la alta, poate Ii uneori si n aceeasi zon destul de mare.
In timpul anului suIl o serie de vnturi , mai reci si mai violente unele mai calde si mai
secetoase altele.
Crivtul , vnt violent care bate mai mult iarna , suIl de la est spre nord.est Vntul Mare
( Vantul sracilor) care suIl din SV coboar primavara dinspre cindrel ca un vnt cald care
grbeste topirea zpezii , iar vara se dezlntuie uneori sub Iorma de vijelie.
Murasanul vnt dominant n toat regiunea Sibiului , bate dinspre valea larg a Muresului.
Baltaretul bate dinspre Tr.Rosu aducnd cldur si ploaie.
Austrul venind dinspre V si S -V bate doar n lunile sezonului cald, aducnd seceta.
Guranul si Soretul vnturi calde dinspre est.
idrografie. Este constituit, n principal de rul Steaza (izvorat din NS muntilor Oncesti),
numit mai demult Valea Clugrilor si Rul Caselor izvort din Apa Cumpnit, PlatIorma
Gornovita, la NE de Ghihan, Iiecare avnd aIluentii si.
Principalele vi care traverseaz localitatea Rsinari sunt Valea Caselor ( numit si Sibisel),
cu cteva praie aIluente ce izvoresc din zona muntoas sudic a localittii si Valea Stezii avnd
obrsia n zona muntoas a Pltinisului.
Prurile au un pronuntat caracter torential, vijelios, n perioadele cu precipitatii bogate
putnd s transporte importante cantitti de ap si aluviuni, provocnd inundatii ( n anul 1975,
n urma unei ruperi de nori, s-au produs inundatii pe Valea Caselor). n rest exist o singur zon
unde se produc de regul inundatii- la iesirea prului Sevisului spre Sibiu.
Inundatiile din aceast zon sunt provocate de ngustarea vii si strangularea produs de
podul de sosea la traversarea liniei de tramvai. Se recomand executarea unui dig de aprare pe
malul stng si supranltarea podului.
n lungul Vii Caselor si Vii Stezii, la marginea albiilor se ntlnesc Intni al cror nivel
Ireatic se gsesc la nivelul prului dar apa nu este potabil.
Spre Rsinari coboar ape nvolburate, ctre rul Cibin. Aceste ape au spat n muntii Cindrel
deschizturi adnci de-a lungul si de-a latul acestora.
Directia apelor ce curg pe teritoriul Rsinariului, ne arat nclinarea general a terenului. Acesta
merge nclinndu-se din ce n ce spre nord si nord-est si tot asemenea curg si rurile care se vars
n Cibin.
Gradul de mpdurire are un eIect simtitor asupra debitelor minime prin regularizarea
natural a scurgerii. n general, starea n care se gsesc muntii Cindrel este aIectat de agentii
atmosIerici pe de o parte, iar pe de alt parte de torentii de munte care, n repetata lor scurgere,
sap, drm si disloc stnci, surp maluri pe ntinderi uneori Ioarte mari. AstIel se pot observa
dealuri ntregi transIormate n rpi si vlcele, bolovani si copaci mprstiati prin livezi si psuni,
bancuri de nisip si pietris.
Particularitatile floristice si faunistice. n marele sir al Carpatilor Meridionali, partea ce
revine Rsinariului ocup sub aspectul Ilorei un loc de Irunte, att prin numarul speciilor
vegetale, ct si prin variatiile interesante ce la cuprinde.
nltimile pn la 800m, le ocup Ilora pontic, de la 800- 1700 m , Ilora baltic, iar ntre munti,
naltimile de peste 1200 m sunt mpestrtate cu plante ce apartin Ilorei alpine, care n regiunile
superioare rmne singura dominatoare.
AIar de plantele cultivate si de arbori ( stejar, ulm, Iag, alun, carpen, Irasin, paltin,
mesteacn, arin, salcie, plop, etc)se pot ntlni n hotarul comunei si alte plante cum ar Ii:
glbioara, ochiul-boului, lptuca, pelinul, splcioasa, plmida, scaietele, susaiul, rochia
doamnei, liliacul, snzienele de pdure, mtrguna, buretii, etc.)
Vegetatia, alctuit din aproape 1400 de specii de plante care acoper generos, muntii si
dealurile cu pduri si pajisti bogate, este structurat pe etaje de altitudine: n etajul colinar si
montan inIerior ( 400-800) predomina gorunetele si goruneto - crpinisul n alternant cu
pajistile mezoIile, la cel montan mijlociu ( 800-1300) detin suprematia Igetelor, carpino -
Igetele si pdurile de Ioioase amestecate cu rsinoase, iar n locurile unde pdurea a Iost
deIrisat se gsesc grupri vegetale de plante ierboase. Etajul montan superior ( 1300-1800m)
este dominat de molid si de poieni asemntoare celor de la etajul anterior. Pdurile de Iag se
gsesc numai de la 850-900m. Pn la 1400m, dar pe spinrile mai nalte si vile mai umede
pdurile de ag sunt amestecate cu cele de gorun.
Jneapnul, ienuprul, aIinul, coaczul de munte, bujorul de munte apar n etajul subalpin (
1800-2000 m ), iar etajului alpin i sunt caracteristice psunile n care predomin gramineele
pigmentate cu dicotiledonate.
n ceea ce priveste Iauna, pe lng Iactorii geograIici, mprejurrile economice ale
timpurilor trecute erau cu deosebire Ioarte prielnice liberei dezvoltri a Iaunei.n evolitia Iaunei
ns, schimbarea ocupatiilor locuitorilor a rupt vechiul echilibru natural dintre mediu si Iaun,
aducnd o perturbatie Ioarte pgubitoare liberei dezvoltri a acesteia. Pe masur ce operatiile
Iorestiere cresc si se rresc masivele arborescente, dispar si adaposturile multor specii de animale
si tot asemenea, n mod Iiresc, ngreuneaz libera dezvoltare a unor animale intensiIicarea
culturilor agricole, precum si n trecut asanarea bltilor.
8toricul localit(ii
Rsinariul este primul sat transilvnean mentionat n documnte nc din 1204, pe vremea
lui Mircea cel Btrn, ca Icnd transhumanta n Tara Romneasc.
Numele comunei - Rsinari - este , dup toate aparentele un derivat al substantivului
rsin. Pn a nu se Ii ntemeiat Sibiul, stenii-asa cum ne spune traditia- triau din vinderea
rsinei pe care o duceau n trgusorul din apropiere, Cisndia, cu care plteau si contributia ctre
stpnii locului. Este asadar posibil ca locuitori acestei comune s se Ii numit deci rsinari, nume
care ulterior a devenit numele comunei.
Mai este posibil ns, ca numele comunei s Iie rezultatul unei etimologii populare,
precum de altIel admite si Iolologul romn Dr. Sextil Puscariu. AstIel, s-ar putea ca numele
original al comunei s Ii Iost Rusor, cum s-a numit pn la inceputul sec.al- XX-lea rul-granit
ntre Rsinari si Cisndioara.
Cea mai veche dovad a existentei omului pe teritoriul actualei localitti o constituie un
Iragment de topor de piatr ( augit-andezit) gsit n anul 1954 pe muntele Rozdesti, datnd din
epoca neolitic.
Cteva date indirecte arat c satul exista cu mult naine de atestarea documentar
consemnat de Coriolan Suciu. Este vorba despre o donatie Icut de domnitorul Radu I ( 1377-
1384) bisericii " Cuvioasa Paraschiva" la 1383 si de participarea cneazului Cndea de Rsinari la
semnarea ntelegerii de la Cristian (10 ianuarie 1383) ce pune capat rzvrtirii romnilor din
satele sibiene mpotriva abuzurilor greavilor sasi.
Acestea dovedesc o realitate istoric incontestabil, anume aceea c pe teritoriul actual al
satului tria o comunitate romneasc ortodox, ocrotit de domnitorul Munteniei, sub ascultarea
cruia va Ii stat o vreme si capabila ca, sub conducerea juzilor locali s se opun cu Iorta armelor
oricror ncercri de cotropire a hotarului strmosesc, a drepturilor si liberttilor lor.
Rsinariul, ca de altIel toate satele din Mrginime, Icea parte din Scaunul Sibiului, comuna si
locuitorii si ncadrndu-se n teritoriul pe care regele l-a donat colonistilor germani din Sibiu.
Datele si documentele istorice indic o bun convietuire a romnilor cu colonistii pe
aceste meleaguri si, mai trziu vorbesc, despre legturile pe care Rsinariul, prin pozitia s-a
strategic de asezare de granit, le pstra cu voievozii romni din Tara Romneasc.
De-a lungul istoriei sale, Rsinariul a Iost o asezare destul de ocrotit, adpost pentru prigonitii
de tot Ielul. Mrginenii au Iost declarati de Ioarte devreme oameni liberi, Ir obligatii Ieudale si
cu conducere autonom, ceea ce a Iavorizat o dezvoltare constant a satelor din zon.
Cultur yi nv(mnt
nvtmntul romnesc din comuna Rsinari este strns legat de originile vechii Iamilii
de crturari transilvneni Barcianu, care au ajuns pe aceste meleaguri n anii 1700-1715, venind
din Tara Brsei, cea care le-a dat si numele.
Coman Brsan, cel care a ntemeia prima Iorm de nvtmnt romnesc pentru copii
rsinreni. descendentii si, Sava Popovici Barcianu ( cel Btrn si cel Tnr) au Iondat apoi
prima scoal romneasc chiar n casa lor. Datorit acestei Iamilii, nvtmntul romnesc de la
Rsinari a avut un autentic renume, scolile de aici Iiind recunoscute n toat Mrginimea
Sibiului, astIel nct multi locuitori ai Mrginimii si trimiteau copii s nvete la aceast scoal.
Scoala a Iunctionat aici pn n anul 1754 cnd cldirea a Iost conIiscat de Magistratul Sibian si
transIormat n crcium. Casa si-a redobndit Iunctionalitatea de lcas de nvtmnt n 1786,
dup declararea Rsinariului ca sat liber regesc prin rescriptul imperial al lui IosiI al II-lea.
n paralel cu scoala din casa Moraru, Iunctiona o alta n casa unui tran (Scoala din Cruci) pentru
copii din Steaz.
Scoala romneasc de la Rsinari are deci, o puternic traditie creat de un nvtmnt
continuu si coerent, datorat perseverentei si dedicrii celor ce i-au ndrumat pe copiii rsinreni
n tainele crtii.
Institutiile de nvtmnt existente la momentul actual n Rsinari sunt :
$coala General cu cla8ele ' ,Octavian Goga"- n prezent aceast scoal Iunctioneaz
cu un numar de 16 clase si are un numar de 25 cadre didactice caliIicate.
$coala general cu cla8ele ' ,Sava Popovici Barcianu"- aceast institutie detine un
cabinet de inIormatic , Iolosit ca baz pentru cursurilor de calculator si conectare la reteaua de
internet .
$coala din Pri8lop Iunctioneaz cu o clas de nvtmnt primar simultan si cu o grup de
grdinit. Fiecare clas este ncadrat cu cadrul didactic caliIicat. Elevii care termin clasa a-IV-
a si continu studiile ciclului primar la Scoala General ,Octavian Goga".
Grdini(a- n comun Iunctioneaz trei grdinite moderne, ce sunt dotate cu material didactic
perIormant. Cadrele didactice sunt caliIicate.

conomia
Viata economic traditional, complex structurat, a Iost indisolubil legat de speciIicul
localittii, de asezarea geograIic, de resursele naturale dar si de orientarea si perspicacitatea
locuitorilor de a valoriIica aceste conditii, prin ocupatii traditionale de mas, mestesuguri,
industrii populare, ocupatii secundare, comert, etc.
gricultura. Pmntul de cultur se aIl la o mic distant de vatra satului. nsusirile
Iizice ale pmntului nu sunt cele mai priitoare cresterii si rodirii plantelor, aceasta desigur din
cauz c solul arabil este provenit n cae mai mare parte din resturi de stnci, mai putin resturi
organice. Ptura solului este Ioarte subtire, n multe locuri si n subsol se aIl pietris si nisip cu
intercalatiuni de argil ( n Ses), apoi hum si lut ( la Tropini, lng moar ). n Valea-lui-Cindrel
solul este lut argilos, pn la mari adncuimi, iar n partea de sud, la Costite, este lut-nisipos.
Cele mai bune terenuri arabile se aIl n hotarele: Clnis, Copcele si Lunc. Terenurile cele mai
srace n substante Iertilizante sunt cele din hotarele: Trainei si Gruiete.
La mpartirea pmntului pentru cultur si rnduirea plantelor nu se prea tine cont de anumite
reguli ; de obicei, trebuintele propietarilor si mprejurrile locale determin succesiunea
culturilor.
n ceea ce priveste rspndirea diIeritelor categorii de plante , cerealele ( porumbul)
reprezint culturile cele mai rspndite. Pe lng acestea se mai cultiv si plante rdcinoase si
tuberculoase, oleaginoasele- necesare industriei casnice-, plante de nutret ( lucerna si triIoiul) ,
pstioasele, legumele, pomicultura, etc.
n localitatea Rsinari supraIata total este de 12787 ha iar supraIasa agricol dup modul
de Iolosint este de 4035 ha. n ceea ce priveste supraIata agricol pe categorii de Iolosint se
mparte astIel: supraIata arabil este de 321 ha, psuni 1888 ha, Inete 1666 ha iar livezile si
pepiniere pomicole 160 ha.
Cultura total de porumb este de 497 ha Iiind n totalitae privat, cultura de cartoIi se
extinde pe o supraIat de 170 ha Iiind n totalitate privat iar legumele se cultiv pe o supraIat
de 50 ha Iiind n totalitate sector privat.
n localitate Rsinari productia agricol la porumb n 2002 a Iost de 1963 tone Iiind n
totalite realizat n sectorul privat, la caroIi a Iost de 2805 tone apartiinn n totalitate sectorului
privat iar la legume 800 tone (total secor privat).
La sIrsitul anului 2002 numrul bovilelor a Iost de 755, porcine 760, ovine 21700,
caprine 170, cabaline 430, psri 10500 acestea regsindu-se n sectorul privat n totalitate.
n localitatea Rsinari cantitatea de carne-greutate vie- a Iost de 655 tone, productia de
lapte de vac si bivolit n anul 2002 a Iost de 10092 hl. Iizic, n ceea ce priveste productia de
ln s-au realizat 64200 kg. Iizic iar numrul de ou a Iost de 1339 mii bucti. Toat productia s-
a realizat n sectorul privat.
resterea animalelor. Rsinrenii au pstrat de milenii o ocupatie ancestral si anume
oieritul. n munti se cresc rase de oi ce pot concura cele mai bune rase existente n europa.Din
strmosi s.au transmis traditiile legate de transhumant, precum si multitudinea de activitti
conexe: creatii vestimentare unice, conIectionarea obiectelor casnice cu speciIic local, constructii
renumite. Cresterea animalelor si pcurritul(pstoritul) sunt la Rsinari Iavorizate de psunile
bogate din vatra satului, Inete. Ele au adus n timp venituri substantiale locuitorilor comunei.
Alturi de oierit, se mai cresc bovine, porcine, caprine si cresterea mgarilor Iolositi ca animale
de povar.
Oieritul a Iost practicat de ctre rsinreni si de-a lungul istoriei, rerezentnd un mijloc de
cstigare a existentei Ioarte bun.
Pn n a doua jumtate a secolului XIV-lea este probabil c s-a practicat un pstorit de
pendulare ntre vatra satului si psunea alpin (Iorm care a existat mereu), dar n veacurile
urmtoare amploarea acestei ocupatii a impus lrgirea spatiului pastoral si n muntii de pe
versantul sudic al Carpatilor meridionali, pe teritoriul Trii Romnesti n cadrul Ienomenului de
transhumant care a avut largi implicatii de ordin social si economic n viata comunittii.
Spa(iul pa8toral de care au beneIiciat oierii rsinreni n cadrul teritoriului asezrii lor l-
au constituit vatra satului si hotarul su, zona Inetelor cu slase si colibi precum si psunile
alpine din muntii comunei. El a Iost creat n decursul secolelor prin deIrisarea pdurilor
pretutindeni unde terenul a permis. Pe culmile domoale ale platIormei inIerioare si pe versantii
slab nclinati pdurile de Ioioase au Iost nlocuite cu pduri si Inete, iar pe platIorma mijlocie au
Iost creat poiene pentru amplasarea stnilor.
Cea dinti component a spatiului pastoral o constituie psunile comunale de pe vaile
Rului Caselor, Stezii, Valea Dobrii, Izvor unde sunt psunat vitele cornute (vaci, bivolite) cu
lapte, organizate n ciurde, readuse n Iiecare sear acas.
Zona Inetelor (600 - 1200 m altitudine), aIlat n proprietatea particular este situat n: Sibisel,
Valea Muntelui, Capul Drumului, Fsrel, Valea Dobrii, Dosul Albului, Drjani, Ghihan, Lungu,
Strmbu, Vlari, Buru, Fraga, Trtabe, Runc, Dealui Secului, Valea Plaiului. n zona slaselor si
colibelor n timpul verii se pregtea nutreturi pentru iarn si se practicau chiar si unele culturi
agricole.
Psunatul pe Inete era ngduit doar ntre 23 aprilie - 1 iunie si dup 15 septembrie cnd
coborau turmele de la munte.
Zona alpin (peste 1700 m altitudine), pe psunile montane ale muntilor comunei: Cnaia,
Serbnei, Rozdesti, Btrna Mare, Btrna Nic, Grosu, Iujbea, Negovanul Mare, Negovanul
Mic, Oteag, Contul Mare, Contul Mic. Acesti din urm cinci munti au intrat n proprietatea
Rsinarilor n 1937 prin reIorma agrar nIptuit n perioada interbelic. Ei apartinusera
Universittii ssesti si Iuseser mereu Iolositi prin nchiriere de ctre rsinreni.
n perioada interbelic rsinrenii si vrau turmele si n muntii Fgras (Avrigel, Blea, Valea
Doamnei, Arpsel, Albota, Izvorul, Ucea Mare), n Vlcea (Coasta Cinenilor), Arges (Greblesti,
Titesti, Olanu, Boisoar).
Specii yi ra8e de animale.-Turcana (brsana) este cea mai Irecvent. Are o talie mai
nalt, e rezistent la Irig, boli si la drumurile lungi ale transhumantei, Iiind capabil s strbat
zilnic 20 - 30 km n ,drum de porneal" (pscnd). Este productiv n ce priveste laptele (din
care se prepar, n special brnza de burduI), dar lna ei lung, aspr si grosier este calitate
inIerioar.
- Turcana din Mrginimea Sibiului este cea mai Irumoas si cea mai productiv, specialistii
numind-o ,turcan precoce" sau ,ameliorat". n ce priveste culoarea lnii turcanele pot Ii albe,
negre, brumrii si seine. Uneori se mperecheaz cu caracul.
- Tigaia. (,mocneasca") d o ln superioar calitativ si productii ridicate de carne si lapte. Oile
au un corp bine proportionat, gtul scurt, picioare vnjoase iar la berbeci coarnele sunt sucite n
spiral. Lna e scurt, moale si creat.
- Stogosa este rezultatul ncrucisrii dintre turcan si tigaie.
Dup 1920 s-au multit oile negre pentru pielicele de miel negre, iar n a doua jumtate a
secolului XX s-au adus si berbeci de rasa karakul si astrahan.
Numrul oilor, care atinsese ciIre impresionante, depsea un milion, la mijlocul veacului al XIX
- lea, a sczut simtitor, astIel nct la 1899 mai erau 10.429 capete, nregistrndu-se o crestere n
al doilea deceniu al secolului trecut cnd s-a ajuns la 35.000 capete. n perioada 1920 - 1940
existau 150.000 de oi declarate, real Iiind, dup unele aprecieri, 30.000, iar dup al doilea rzboi
mondial mai erau 21.000 (n 1948) si 14.964 n 1955. n 1957 satul avea 16.000 oi, n 1959
numrul lor era de 12.085, ajungnd n 1960 la 17.645 capete, conIorm unor date aIlate n
dosarul nr. 346 din arhiva Primriei. n anul 1982 existau 18.000 oi, n 2002 numrul lor sporise
cu 50, iar n 2004 satul avea 40.000 oi. n prezent n localitatea Rsinari exist 157 propritari
de ori iar numrul de ovine stationare este de 33977 din care 30145 sunt Iemele iar 3832 berbeci.
ctivitati productive. Activittile productive legate, n principal, de preparatul produselor
lactate (cas, urd, brnz de burduI, telemea) ncep chiar n timpul primvratului pe hotar si se
continu mai apoi, pe durata sederii n zona de Inete, preparndu-se doar telemeaua. La munte,
unde se nregistra cea mai intens activitate productiv, se prepara brnza de burduI dup
tehnologii traditionale cunoscute de sute de ani, utilizndu-se un instrumentar de mare simplitate.
Dac la muls, Icut de trei ori pe zi pn la 1 august si numai de dou ori dup aceea aceast
dat, particip si ciobanii, prelucrarea laptelui si obtinerea produselor este atributia exclusiv a
baciului care putea Ii un angajat anume un proprietar cu rndul la lapte care ncepea cu cei care
avea cele mai multe oi.
mprtirea produselor ntre proprietarii asociati se Iace n mai multe modalittii:
a) Cntrirea periodic a produselor obtinute si mprtirea n raport de numrul de oi.
b) Msuratul laptelui cu ,tancul", gradat n ,copuri" socotite a 2 litri Iiecare si gleti
corespunztoare a 10 copuri.
c) Prin ntelegere prealabil, stabilindu-se 2-3 copuri de oaie n perioada de maxim intensitate a
lactatiei si se repet dac si-a luat Iiecare cte un rnd, iar dac lactatia scade se ia numai un cop.
Cnd acesta este extrem de sczut brnza rezultat se mparte pe numr de oi.
ndustria locala. n Rsinari, lemnritul a Iost si continu s rmn o ramur industrial
Ioarte proIitabil pentru locuitorii comunei. n anul 2004 a Iost nIiintat Ocolul Silvic Rsinari.
Pentru prelucrarea materii prime luate din natur ( joagrele pentru transIormat bustenii n
scnduri), a unor produse cu caracter alimentar obtinute n cadrul agriculturii ( morile de mcinat
cereale, pivele de ulei), si a unor testuri de cas obtinute din lna oilor ( pivele de haine,
vltorile). n prezent Iunctioneaz n localitate un Gater.
Industria textil reprezint un alt Iactor economic important. Productia aceasta nu se mrgineste
numai la acoperirea trebuintelor locuitorilor ci serveste si pentru export. n pietele din municipiul
Sibiu se ntlnesc rsinreni care comercializeaz pe lng obiecte de artizanat si mbrcminte
traditional rsinrean.
Morritul a asigurat o parte a nevoilor alimentare, prin mcinarea cerealelor, Iiind o
ocupatie ce se pierde n negura vremii, putnd Ii considerat printre cele mai vecchi din
Mrginime. Alturi de aceste activitti mai exista si Oleitul ( Iabricarea uleiului din seminte de
in, Iloarea soarelui si care deservea att pe localnici ct si pe locuitorii din satele nvecinate),
Iabricarea rachiului ( din Iructe, se realiza la proprietarii de cazane cu capacitate mare, care
Iunctionau cu aprobarea autorittilor locale).
omertul. Dupa tradie, rinrenii negustoreau dinainte de ntemeierea Sibiului, cu
produse ale economiei de munte, ntre care i rina, pe care o vindeau n cantiti mari n
special n trgul din Cisndie.
Astzi, zona comercial din localitate se aIla situat n cea mai mare parte n centrul comunei,
sptmnal aici are loc un targ, n ziua de smbt.
Comerul se Iace i cu porumb, porci, psri, ou , Iin, lemn de Ioc, postav , piatr,
seu, rachiu. Valoarea la care se ridic anual acest comer, din cauza desIacerii pe atatea piee,
nu se poate evalua. Putem spune c este destul de mare dac ne gandim c n Iiecare Iamilie de
rinreni exista mcar un negustor.
Comerul rinrean ii Iace simit prezena i pe pieele din Sibiu unde,
comercianii din comun ii expun la vanzare produsele de origine vegetal i animal Ioarte
apreciate de sibieni pentru calitatea lor (n special "Brnza de Rsinari").
%urismul. Pitorescul cadrului natural i al aezrilor Rinariului, precum i
monumentele sale de arhitectur au atras mereu turiti din ara dar i din strinatate dornici
s-i cunoasc oamenii i valorile culturale pretioase i originale.
Locaii de cazare pentru cei venii n sat cu scopuri turistice sau de alt natur, au Iost
construite destul de devreme: n 1872 s-a cldit un hotel comunal ( devenit n 1890 sediul
primriei) iar n 1915 existau 3 mici hoteluri. n anii regimului comunist turitii puteau poposi
doar la cabana Curmtura Stezii, care-i mrise capacitatea de cazare prin construirea de csute
cu 2 locuri utilizate n sezonul de var.
Astzi, turismul rural i ecologic pune n eviden satul romnesc prin valorile lui spirituale i
culturale. Practicnd aceast Iorm de turism , se oIer posibilitatea cunoaterii de noi orizonturi
dar i de a ctiga bani.
Turismul rural eate o alternativ la turismul romnesc care pune n eviden i duce la
bunstarea satului romnesc, Icnd n acelai timp concuren deosebit serviciilor turistice
oIerite de stat. Se vede pe principiul ca turitii doresc s mai vad i altceva n aIar de
hotelurile care sunt amenajate cam dup acelai tipar. Turitii caut i hran spiritual,
tradiii, suIletul acela curat i pur care numai n satul romnesc se mai poate gsi.
Turitii venii n localitate beneIiciaz de ospitalitatea a 15 pensiuni clasiIicate cu 3-5
margarete, n prezent n comun Iiind n construcie alte 7 pensiuni agroturistice ce urmeaz a Ii
date n Iolosin n urmtorii doi ani.
S-a nIiinat Asociaia Pensiunilor Agroturistice din Rinari- APAR, cu scopul de a promova
pensiunile omologate i cu posibilitatea de a ncheia parteneriate cu alte asociaii de proIil din
Europa.
n anul 2000, prin derularea la Rinari a proiectului de dezvoltare comunitar Rinari
2000 , Fundaia Comunitii Sibiu nIiineaz Centrul de InIormare Turistic, a crui
activitate cuprinde ntreaga zon a Marginimii Sibiului. Centrul reprezint prima initiaiv de
acest gen din zona rural a judeului Sibiu i pune la dispoziia turitilor venii n zon
inIormaii i servicii turistice deopotriv , acoperind o gam variat de solicitari.
n prezent, activitatea Centrului este sprijinit de Primria oraului Devender ( Olanda), ca parte
a unui program mai vast de dezvoltare local n Marginimea Sibiului.
n anul 2002 s-a desIurat un proiect pilot intutulat Cursuri de instruire pentru
pensiunile agroturistice derulat de Asociaia Pensiunilor Agroturistice Rinari, n parteneriat
cu Primria Rinari. Scopul proiectului a Iost instruirea proprietarilor de pensiuni prin
organizarea de cursuri de limbi strine, calculatoare, secretariat i de nIiinarea de noi
pensiuni.
Comuna Rinari este localitatea din Marginimea Sibiului care beneIiciaz de cele mai multe
materiale de prezentare, dac ar Ii s amintim aici doar pliantele n limba romn, Irancez ,
englez i german , brourile de prezentare n romn i englez sau ziarul Rinareanul;
toate acestea sunt realizate de organizaii nonguvernamentale, din Ionduri externe.
La trgurile internaionale i naionale de turism, localitatea a Iost reprezentat i
prezentat cu succes, muli cunosctori spunnd c Rinariul poate Ii un exemplu chiar i
pentru localitile din strinatate.
Comuna lui Octavian Goga i Emil Cioran a Iost prezentat la Trgul Internaional de
Turism de la Rennees- Frana, din perioada 23-25 ianuarie 2004 i la Trgul Anual de Turism
din Deventer- Olanada din perioada 6-7 Iebruarie 2004.

%raditii 8i obiceiuri

Fe8tivalul Branzei 8i al %uicii 27,28.08.2011. Primria i cetenii comunei
Rinari au placerea de a v invita, n perioada 27-28.08.2011, n snul comunitii lor de la
baza munilor Cindrel, pentru a srbtori, a degusta i a v bucura de savoarea i gustul
produselor tradiionale rinrene ntr-o ambian de joc i voie bun.
Cu aceast ocazie putei s vizitai muzeul etnograIic rinrean, casa parohial din
Rinari, Casa Octavian Goga i Casa Emil Cioran.
Festivalul Brnzei i al uicii i propune s promoveze produsele tradiionale
romneti din Mrginimea Sibiului. Productorii de brnz si tuic din Rsinari, dar si din alte
locuri din regiune, si expun produsele pentru a Ii gustate si cumprate.
Rsinari este cunoscut n toat tara pentru calitatea brnzei care se produce aici si pentru
mostenirea cultural bine pstrat de generatii. An de an sibienii i turitii sosii pe aceste
meleaguri au ocazia s deguste brnza pregtit de ciobani i uica Icut la cazan.
Colocviile nternaionale mil Cioran 7 mai 2011. Avem plcerea de a v invita s
vizitati Rsinariul lui Emil Cioran si Octavian Goga si s participati la Colocviul International
,,EMIL CIORAN,, ajuns la a XVII-a editie sub tema general ,,Despre neajunsul de a te Ii
nscut" , prilej de a comemora centenarul nasterii marelui IilozoI ,,Emil Cioran,, nscut la
Rsinari si cunoscut n ntreaga lume.
Faima pe care ne-o poart in lume aceast personalitate, iubirea si dorul nespus pe care l-
a avut pentru comuna noastr pn n ceasul care a murit ne Iace ca in Iiecare an sa ne amintim
cu sIintenie de Emil Cioran si sa-i primim cu drag la Rsinari pe toti cei care sunt vrjiti de opera
Marelui FilozoI.
ManiIestare cultural este organizat de Primria comunei Rsinari, n parteneriat cu:
Facultatea de Litere si Arte a Universittii Lucian Blaga din Sibiu, Centrul de Cercetare Emil
Cioran, Parohia Ortodox Rsinari si Muzeul EtnograIic Rsinari.
'izita nalt Prea8finitului Laureniu Streza Mitropolit al Ardealului 8 mai 2011
Duminic 8 mai 2011 nalt PreasIinia Sa Laureniu Streza Mitropolit al Ardealului va oIicia
slujba religioas la Biserica SI. Ilie din Rinari.
Portul popular, nc prezent aici, mai ales n zilele de srbtoare, constituie o priveliste
Ioarte plcut ochilor, o adevrat ncntare pentru toti vizitatorii si turistii ocazionali, an de an,
n numr tot mai mare.
Sositi pe aceste meleaguri, turistii pot participa la maniIestri culturale diverse de-a
lungul ntregului an: Zilele culturale Octavian Goga si Emil Cioran (de regul, n luna mai),
obiceiurile traditionale de Pasti, Crciun si de Anul Nou si multe alte maniIestri Iolclorice n
comun si n localittile din Mrginimea Sibiului.
Adevarti gospodari, locuitorii mai practic si astzi mestesugurile traditionale: tesut,
cojocrit, Iierrit, rotrit si pielrit, obiectele artizanale sau de serie Iiind cutate de amatorii de
suveniruri si produse speciIice zonei



Obiective %uri8tice

Numeroase puncte de interes constituie adevrate atractii turistice si prilej pentru sejur
att pentru sibieni ct si pentru turistii de pretutindeni: Cimitirul cu biserica, Monumentul
mitropolitului Andrei Saguna, Biserica "SInta Paraschiva", Casa natal a poetului Octavian
Goga, Ruinele cettii medievale de pe dealul Cettuia, Muzeul etnograIic - nIiintat n 1952
(deschis zilnic ntre orele 8-16, exceptie Icnd ziua de luni -nchis, Muzeul episcopiei (deschis
la solicitarea turistilor, nIiintat n Iosta resedint a episcopilor.
Biserica ortodox cu hramul Cuvioasa Paraschiva.Pe locul actualului ediIiciu se aIla o biserica
din lemn ctitorita de Vlaicu Voda in 1383. Peste monumentul de lemn a Iost construita (intre anii
1725 - 1758) noua biserica, ediIiciul vechi Iiind demontat si scos pe usa. Actuala constructie este
o biserica-sala cu altar poligonal si turn in vest. Valoarea sa deosebita consta din picturile murale
interioare si exterioare. Pictorii sunt cunoscuti datorita semnaturilor pastrate: Popa Ioan, Grigore
Zugravu (1785), Ioan Pop, Nistor Stan. In biserica se aIla mormantul episcopului Ghedeon
Nichitici (1788).
Casa Episcopal. Este construit din lemn n 1710. A Iost sediul episcopilor ortodoxi ai
Transilvaniei: Ghedeon Nichitici si Gherasim Adamovici ntre 1761 si pna la mutarea sediului
episcopiei la Sibiu (1795). Din 1772 a Iost si sediu al protopopiatului.Astzi este muzeul parohiei
ortodoxe. (Rsinari, nr. 1515).
Biserica ortodox cu hramul SInta Treime.
Muzeul EtnograIic.Organizat n 1952. Etaleaza n sapte sli colectia de etnograIie si arta
popular, ilustrnd elemente de cultura si civilizatie speciIice Mrginimii Sibiului. Cldirea este
monument istoric.
Cetatea Ieudal de pamnt (sec. XIII - XIV). Situata lnga Valea Stezii, ntre Cristian si
Poplaca
Mausoleul mitropolitului Andrei Saguna (1808 - 1873). Este situat lnga biserica ortodoxa
SInta Treime. A Iost ridicat n 1877.
Casa IilozoIului Emil Cioran.
Casa memoriala Octavian Goga. Amenajat n casa printeasca a poetului, constructie din sec.
al XIX-lea, monument istoric. (Rasinari, nr. 880).
Pe Valea Stezii, la 3 - 5 km de Rsinari spre Paltinis sunt situate numeroase cabane cu resturant
si camere de cazare.

Proiecte 8i inve8titii

%ransporturile. Data Iiind marea ntindere a supraIeei ei , comuna Rinari are nevoie
de multe ci de comunicare i de Ielurite mijloace de transport, pentru a nlesni deplasrile
locuitorilor.
Comuna este legat de oraul Sibiu printr-o linie de tramvai, o osea asIaltat, o
central de teleIonie automat i o reea de cablu.
oseaua care leag Rinariul de Sibiu are o lungime de 10 km, trece prin Dumbrava Sibiului.
La ieirea din pdure exist o movil care desparte teritoriul Sibiului de cel al Rinariului. De
aici nainte, drumul se ntindea de-a lungul rului Sibisel i este aprat mpotriva revrsrilor
prin ziduri de piatr, sanuri i plantaii de salcii, care i mpodobesc marginile pn la captul
din jos al comunei.
Alt drum principal i cu intens circulaie, mai ales n timpul verii este Drumul
Paltiniului care duce pn la staiunea balneo-climateric Pltini. Acest drum are o lungime
de 18 km, este Ioarte bine ntreinut i pietruit cu cea mai bun piatra de munte.
Dintre drumurile de cmp amintim:Drumul spre Poplaca (care duce la Poplaca), Drumul
Caliniului (care duce spre Cisndie i Cisndioara).
Ca o caracteristic a drumurilor din aceasta zon , se remarc strzile nguste, cu un
singur Iir de circulaie. Totodat se constat c sunt sectoare de strzi care au n plan orizontal
curbe cu raze mici iar n plan vertical sunt sectoare cu decliviti mari care ngreuneaz
circulaia n unele sectoare de drum.
Terenul accidentat din zon nu permite realizarea unei variante ocolitoare dect cu costuri
Ioarte mari ceea ce nu se justiIic pentru traIicul de pe respectiva pe urmtorii 10 ani. n aceasta
situaie s-a produs reabilitarea strzilor asIaltate i realizarea unui aspect modern pentru
strzile cu pavaj i bolovani, mpietruite i din pmnt.
Pentru mbuntirea circulaiei auto i pietonale, este necesar realizarea unui sistem de
semnalizare eIicient, bine ntreinut, care s permit o ct mai Iluent circulaie, n special n
perioada de sezon turistic (vara, iarna).
Oportunit(i de inve8ti(ii
Comunitatea local ncurajeaz i este dispus s ajute la dezvoltarea economiei n
domenii precum:
- Turism (O zon ideal pentru drumeii, prtii de ski i centre de vntoare);
- Industria lemnului (Comuna administraz 9000 de ha de pdure. O zon recunoscut n trecut
pentru stilul speciIic de conIecionare a obiectelor din lemn.);
- Cresctorii de pete (Ferme de pstrv);
- Ferme de animale;
- Centre de colectare i procesare (carne, lapte i ln);
- Uniti de colectare i procesare a Iructelor de pdure (O zon de exploatare de 2 ha cu
posibiliti de extindere).

Program de inve8tiii
Investiii pentru anul 2011

Nr.
Crt.
Denumire nve8tiie
Fond inve8tiie aprobat
(mii lei)
1. Reabilitare str. Fntnele 300
2.
Reparaii capitale staii ap: Valea Caselor, Hula,
Fntnele
75
3. Amenajri parcuri joac i reparaii reIugii cltori 75
4.
Reparaii capitale i amenajare: Piaa comunal i
Fntna Roca
165
5. Reparaii capitale i amenajare curs Prul Satu Nou 12
6. Reparaii capitale drumuri vicinale 55
7.
Reparaii capitale legtur reea ap str. Dosului-
Dealului
75
8. Proiect reparaii drum Trinei 80
9. Studiu Iezabilitate str. Copcele 11
10. Reabilitare reea gaz-metan 100
11. Reparaii capitale str. Olarilor 53
12. Lucrri cadastru general comuna Rinari 80
13. Sistem securizare 80
14. Lucrri mansardare primrie 80
15. nclzire central coala S. P. Barcianu 124
16. Achiziii bunuri coala O. Goga 20
17. Construire scena Festival 80
18. Construire baz sportiv 200
19. Canalizare strzi: Subcosti, Pltiniului, Sibiului 400
20. CoIinanare proiect ap-canalizare 100
21. Reparaii capitale str. Ilarie Mitrea-partea neasIaltat 250





























Fe8tivalul branzei 8i al tuicii




Muzeul etnografic ra8inarean


Sarbatoare la #a8inari

Prin #a8inari.