COMUNA SADU

1. ISTORIC

Obârșia comunei Sadu se pierde în negura vremurilor, fiind socotită pe drept cuvânt una din cele
mai vechi așezări rurale de pe pământul Transilvaniei. Una din cele mai vechi referiri la Sadu
datează din anul 1210. Într-un document de atunci se face precizarea că în oastea comitelui Ioachim
al Sibiului se aflau, alături de sași și secui, un număr important de români ca „păzitori ai cetăților
de graniță”. Mulți dintre ei proveneau chiar din Sadu.

Fig.1 Comuna Sadu (1960)

2. DATE GEOGRAFICE

Comuna este situată in sudul Transilvaniei, in județul Sibiu pe valea râului Sadu și este poarta de
intrare spre Munţii Lotrului şi Cindrel. Este situată la 18 km depărtare de Sibiu, important centru
cultural, economic şi administrativ. Se află la 45°40′13″ latitudine nordică şi 24°10′56″ longitudine
estică, iar altitudinea de la nivelul mării este 460m.
 Fig.2 Vedere de ansamblu dinspre SUD-EST

Suprafaţa comunei este de 74 km ², ceea ce reprezintă 1,36 % din suprafaţa judeţului Sibiu,
respectiv 0,03 % din suprafața României.

Vecinii:

- la NORD -oraşul Cisnădie

- la EST -oraşul Tălmaciu

- la SUD -localitatea Tălmacel

- la VEST -comuna Râu Sadului

 Fig.3 Harta județului Sibiu si localizarea comunei Sadu

3. GEOLOGIA

Din punct de vedere stratigrafic, formaţiunile geologice din bazinul Văii Sadului sunt de patru
vârste diferite. Cele din cursul superior şi mijlociu aparţin Anteproterofiticului superior (seria de
Sebeş-Lotru) şi Proterofiticului superior, Paleofitic (seria de Sebişel), iar cele din cursul inferior
Neogenului.

În ce priveşte resursele exploatate/exploatabile, trebuie să remarcăm în primul rând nisipul, folosit

cu precădere în construcţii (ca amestec de mortar la zidăria cu piatră, sau la tencuit, în amestec cu
lut şi apă, înlocuind varul) şi în confecţionarea pieselor de pavaj, a ţiglelor şi cărămizilor.

Pe colinele joase din apropierea comunei se găseşte huma, folosită în trecut mai ales de piuari, ca
săpun pentru spălatul şi apretatul pănurilor, dar şi la spoitul caselor, în amestec cu var.
Piatra de râu se află în cantităţi îndestulătoare. De altfel, în partea de sus a comunei se afla o carieră
de piatră (în prezent pe locul respectiv se găseşte un gater şi un atelier de prelucrare a lemnului)
care satisfăcea o mare parte din nevoia de acest material (folosit pentru pavaj şi în construcţii) a
judeţului. Piatra mică şi rotundă din albia râului este adunată de localnici, fiind, de asemenea,
folosită pentru pavaj.

Zona montană cuprinde șisturi cristaline de genul: cuarţite, micașisturi, şisturi cloritoase şi
sericitoase.

Fig.4 Harta geologică (sc. 1:200000, L-35-XIX)

4. RELIEFUL

Relieful comunei Sadu este aşezat în trepte care coboară de la VEST la EST şi cuprinde
următoarele unităţi de relief:

-masive montane – aprox. 70 % din teritoriul comunei;

-o serie de arii depresionare, reprezentând aproximativ 10 % din suprafaţa comunei, care

delimitează zona masivelor montane de cealaltă mare unitate de relief – podişul;

-podiş – aprox. 20 % din suprafaţa comunei.

 Fig.5 Dispunerea treptelor de relief

Masivele montane

Munţii comunei Sadu ocupă o suprafaţă de aproximativ 54 km ² și fac parte din grupa Munților
Cindrel si a Munților Lotrului.

Acestia caracterizaţi prin masivitate şi forme mai domoale, produse ale unor structuri geologice
uniforme, constituită exclusiv din şisturi cristaline, iar altitudinea maximă este atinsă de Vf. Prejba
(1744m), urmat de Vf. Pleșa(1148m) și Vf. Chiciora(1014m).

Aria depresională face parte din Depresiunea Sibiului și cuprinde următoarele zone: Dumbrava,
Sărata, Balta neagră, Poienile Morilor, Dârste, Curățele și Tocile.
 Fig.6 Dispunerea treptelor de relief (vedere din satelit)

5. CLIMA

Teritoriul comunei Sadu este situat într-o zona geografică temperată (în jurul paralelei de 45°)
conferind climei un caracter moderat, nefiind oscilaţii prea mari ale temperaturii, atât în sezonul
estival cât şi în cel hibernal.

Diagrama 1 Temperatura și precipitațiile medii anuale+viteza vantului(Comuna Sadu)

Regimul climatic general

Este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului, în funcţie mai ales de altitudinea,
expoziţia şi formele acestuia.

În sectorul montan sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitaţii mai abundente şi iernile
friguroase cu ninsori bogate şi strat de zăpadă stabil vreme îndelungată.

Ţinutul cu climă de dealuri este caracterizat prin veri calde, cu precipitaţii relativ frecvente şi prin
ierni reci, cu strat de zăpadă relativ stabil, punctate din când în când cu intervale de încălzire.

Temparaturile medii anuale oscilează în jur de + 10°C în sezonul cald, iar în sezonul rece de - 2°C.

Mediile lunii celei mai calde (iulie) înregistrează în funcţie de altitudine valori de

# 19 – 20 ° C în zonele joase;

# 14 ° C pe pantele munţilor mijlocii – la Prejba;

Mediile lunii celei mai reci (ianuarie) coboară până la:

#11 – 12º C în comună;

#22 – 23 º C pe culmile montane cele mai înalte.

Precipitaţiile anuale atmosferice sunt de circa 1100 mm la munte şi circa 700-800 mm mai jos,
deci media este de circa 900-950 mm.

Vânturile, deşi dese, nu sunt prea puternice, ele fiind în mare măsură oprite de dealurile din jur;
între acestea cele mai importante sunt „Mureşanul”, care aduce vara ploi dinspre nord-vest şi
„Austrul”, căruia sădenii îi mai zic şi „Prejbanul”, pentru că bate din direcţia muntelui Prejba,
dinspre sud-vest, aducând ploi şi uneori, când bate puternic, făcând pagube în păduri şi prin
comună. Un alt vânt destul de puternic bate dinspre est, de pe Valea Oltului, apoi „Crivăţul”, care
suflă din direcţia nord-est, aducând iarna ger şi vara secetă şi, desigur, „Băltăreţul”, un vânt cald
ce bate dinspre sud primăvara, topind zăpada. În fine, în localitate mai apare aşa-numitul „Vânt ăl
uscat”, dinspre sudest, care vara aduce secetă
 6. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Hotarul comunei Sadu este străbătut de o reţea hidrografică bogată, formată din râul Sadu şi
afluenţii săi, la care se adaugă pâraiele Sărata (sau Valea Sărăţii) şi Tocile, afluenţi ai râului Cibin.

Râul Sadu – după ce izvorăşte (de la aproximativ 30 km vest de comună) din Munții Cindrel,
parcurge printre Munţii Cindrel şi Munţii Lotrului, Valea Sadului, urmând ca apoi să străbată
comuna de la un capăt la celălalt. Se varsă la Tălmaciu in Cibin curgând astfel împreună până la
gara Podu Olt, unde se varsă în râul cu acelaşi nume.

Are o lungime de 45 km, ocupând împreună cu afluenţii săi o suprafaţă de 301𝑘𝑚2 , cu o diferenţă
apreciabilă de nivel între izvor (situat la 1940 m altitudine) şi vărsare (la 362 m). Pe raza comunei
are numeroşi afluenţi: Valea Luntrii, Valea Plaiului, Valea Juvărtului, Valea Cosoriţii, Valea
Mastacănului, Valea Varului, pârâul Cireşului, Valea lui Coman, pârâul Podişoarelor, Valea
Priboiului, pârâul Caliţei, pârâul Picuiului, pârâul lui Bres, Valea Săliştei, Valea lui Stroe, Valea
Dâncatei, Valea Vâlcelelor, Valea lui Pibel, pârâul Tociliţei şi Valea Morii.

Lacuri

Lacul Negovanu

Este un lac de acumulare, construit pe cursul râului Sadu în zona Gâtul Berbecului cu o capacitate
de 6,5 milioane de metri cubi de apă, necesar punerii în funcţiune a hidrocentralei Sadu V,
amplasată 7 km mai jos, la Sădurel.

Are o suprafață de 44 ha, înălţimea de 65 de metri și este dispus sub formă de semicerc (este primul
de acest tip construit în România). Lacul a fost amenajat în perioada 1949-1950.

Fig.7 Lacul Negovanu Fig.8 Lacul Negovanu- vedere din Satelit

Lacul Sadu II

Este situat la 2 km in aval de comuna Rîu Sadului are o suprfață de 2.6 ha și are o capacitate de
doar 260.000 m3, necesara funcţionării hidrocentralei Sadu II.

Fig.9 Lacul Sadu II

Apele subterane (freatice) provin din precipitaţii şi se găsesc la adâncimi variabile, cuprinse între
4/5 – 8/12 m. Din ele sunt alimentate fântânile construite din loc în loc pe drumurile comunei
(fântânile comunale), dar şi cele particulare, întâlnite în gospodăriile locuitorilor (nu toate au apă
potabilă, ci doar cele cu adâncimi de 5 până la 10, maxim 12 metri; cele cu adâncimi de până la 5
m sunt folosite pentru adăpatul vitelor)

7. VEGETAŢIA ŞI FAUNA

Vegetaţia regiunii este cea obişnuită în climatul muntos al ţării noastre.

Urmăreşte treptele reliefului şi este dispusă zonal, în mai multe etaje.

Etajul subalpin este caracterizat prin dezvoltarea arbuştilor: jneapănul, ienupărul pitic, bujorul de
munte, afinul, clopoțeii și foarte rar floarea-de-colt.
Zona pădurilor

Pădurile de conifere – situate între 1400 – 1800 m, reprezentate prin molid, brad. Pădurea de
răşinoase se amestecă, la zona sa inferioară, cu pădurea de foioase.

Pădurile de foioase – sunt dispuse la înălţimi cuprinse între 500 – 1000 m și cuprinde specii
precum: fag, stejar, carpen, arin, frasin, ulm, mesteacăn și pe izolat salcîm.

Zona fâneţelor cuprinsă între 800 – 1000 m, bine dezvoltată în comuna Sadu.

Vegetaţia azonală

În comuna Sadu se întâlneşte vegetaţie de luncă, dezvoltată în lungul râului Sadu şi alcătuită din
pajişti cu iarbă moale.

Nu putem trece cu vederea florile cultivate sau crescute spontan, specifice fiecărui anotimp:
ghioceii, toporaşii, brebeneii, stânjeneii, narcisele (care cresc mai ales în Şuvara Saşilor).

Fructele de câmp, pădure sau munte se găsesc şi ele într-o gamă diversă: fragi, mure, măceşe,
porumbele, prin păduri mai ales afinele şi zmeura, iar la munte coacăzele.

Fig.10 Ienupăr Fig.11 Bujor de munte

 Fig.12 Narcise Fig.13 Floare-de-colț

Fauna

Este şi ea extrem de diversă, cu un număr apreciabil de specii; pornind de jos în sus, remarcăm
prezenţa iepurelui, vulpii, și viezurelui, prin păduri făcându-şi simţită prezenţa lupul, ursul, rîsul,
porcul mistreţ (care produce multă pagubă şi stricăciune în semănăturile locuitorilor), căprioara,
iar prin copaci, veveriţa. Pe pământ vieţuiesc o seamă de reptile – şopârle, şerpi – unele extrem
de periculoase pentru om, cum este vipera, iar văzduhul este populat de o mare diversitate de
păsări, dacă ar fi să amintim doar rândunica, vrabia, cioara, cucul, mierla, ciocârlia, ciocănitoarea,
bufniţa, gaiţa, uliul, sau, sus pe crestele împădurite, găinuşa şi cocoşul de munte.

În apa Sadului şi a afluenţilor lui – ape de munte cu un important potenţial piscicol – întâlnim cu
precădere păstrăvul (în Laz a şi fost amenajată o păstrăvărie, în prezent nefuncţională, dar cu
perspective certe de reamenajare), dar şi lipanul, mreana sau cleanul.

Fig.14 Urs Fig.15 Lup

 Fig.16 Râs Fig.17 Cocoș de munte

Fig.18 Viperă Fig.19 Ciocârlie

8. SOLUL

Structura solului comunei Sadu nu este foarte variată; astfel, dacă în zona albiei râului solul
este nisipos, galben, de consistenţă argiloasă, spre Tălmaciu, acolo unde şesul este mai întins,
avem de-a face cu un cernoziom de culoare negricioasă amestecat cu nisip, propice dezvoltării
practicilor agricole.

9. ARII PROTEJATE
a) Situl Natura 2000 Frumoasa

Fig.20 Situl Natura 2000 Frumoasa

Aria Naturală Protejată „Frumoasa” este inclusă în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000.
Este a treia ca mărime la nivel national (137.359 ha) reprezentând 0,57% din suprafața teritoriului
administrativ al României.

Situl este compus din trei masive montane (Cindrel, Lotru şi Şureanu), despărţite între ele de
râurile Sadu, Frumoasa şi Sebeş.

Calitate şi importanţă

Au fost identificate 10 tipuri de habitate de interes comunitar, ce acoperă peste 80% din suprafaţa
totală; cele mai importante sunt pădurile de molid perialpine, jnepenişurile şi păşunile alpine şi
subalpine. O parte din păduri sunt virgine sau cvasivirgine, polarizând o mare diversitate biologică
terestră, care constituie o avuţie naţională inestimabilă. Multe dintre pădurile existente, pure sau
în amestec, au vârste medii de peste 120 şi chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru
populaţiile de urşi, lupi şi râşi.

Vulnerabilităţi

Exploatările forestiere care nu respectă întocmai normele silvice în vigoare, păşunatul excesiv (mai
ales în zona alpină, care duce la degradarea păşunilor alpine, la gonirea de către câini a populaţiilor
de urşi, lupi şi râşi şi la epizotii transmise de animalele domestice), turismul necontrolat, păşunile
incendiate în vederea creşterii suprafeţelor de păşune alpină, vânătoarea, braconajul, deteriorarea
habitatelor şi liniştii naturale.

Fig.21 Exploatare forestrieră Valea Sadului

 b) Situl Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu

Fig.22 Pod. Hartibaciului

Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și
Dezvoltării Durabile 2007 și se întinde pe o suprafață de 2.826 hectare (râuri, lacuri, mlaștini,
turbării, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase, păduri în amestec şi păduri în tranziție).

Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu reprezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină și
continentală aflată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Oltului) ce conservă habitate naturale de
tip: Păduri de fag de tip şi tufărișuri alpine şi boreale; protejază o gamă faunistică variată.

c) Rezervaţia naturală Şuvara Saşilor.

În suprafaţă de 20 hectare, ea este localizată pe terasa râului Sadu, între localităţile Tălmaciu şi
Sadu, la altitudinea de 430 metri.

Rezervaţia este reprezentată printr-un moliniet în care vegetează mai multe specii floristice rare:
mărarul porcului, narcisa, stânjeneii, gladiola, iarba neagră, brânduşa, coacăzul de munte, salcia
târâtoare, genţiana, limba şarpelui.
 Fig.23 Brandușa Fig.24 Gladiola

Fig.25 Gențiana Fig.26 Limba șarpelui

10. ATRACȚII TURISTICE

Uzina Electrică Sadu I (1896), cu muzeul Sadu I (1996).

Centrala hidroelectrică de mică putere Sadu I, situată pe valea râului Sadu, este cea mai veche
centrală aflată în operare în România. A fost construită pe baza documentaţiilor întocmite de
proiectantul Oskar von Miller. Punerea în funcţiune a centralei a avut loc în 16 decembrie 1896.
Energia electrică produsă a asigurat electrificarea primei localităţi rurale din ţară - comuna Sadu,
ulterior fiind alimentate din centrală şi localităţile Cisnădie şi Sibiu.
 Fig.27 Uzina electrică Sadu I

Vestigiile istorice

Biserica din piatră „Adormirea Maicii Domnului"

Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului", şi este aşezată în partea de sus a comunei pe
un loc mai ridicat, fiind monument istoric.

S-a constatat că în interiorul bisericii actuale se găsesc resturi din fundaţiile de altare ale celor două
biserici mai vechi din comună, atestate documentar în 1358. De asemenea, s-au găsit oseminte şi
monezi de argint datând din sec. XVI.

Fig.28 Biserica din piatră „Adormirea Maicii Domnului"

Casa memorială Dr. Ioan Piuariu Molnar (medic oculist, 1149-1815) – este situată pe strada cu
acelaşi nume la numărul 4.

Fig.29 Casa memorială Dr. Ioan Piuariu Molnar

11. BIBLIOGRAFIE:
1) http://www.sadu.ro/wp-content/files/strategia_sadu.pdf
2) “Sadu. Studiu monografic si etnomuzicologic”- Ion Lotreanu
3) http://www.sadu.ro/istorie-si-cultura/
4) https://ro.wikipedia.org/wiki/Natura_2000
5) http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html
6) http://www.geo-spatial.org/harti/
7) Diag.1:https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/sadu_românia_668
278
8) Fig1.- http://www.tribuna.ro/stiri/tribuna-de-weekend/sadu-sau-povesti-in-opt-fotografii-
vechi-72146.html
9) Fig.2, Fig.6, Fig.8, Fig.9- Google Earth Pro
10) Fig.3- http://pe-harta.ro/judete/Sibiu.jpg
11) Fig.7- http://www.dreamdestinations.ro/lacul-negovanu-muntii-cindrel-romania-8361/
12) Fig.10- https://www.gardenexpert.ro/arbori/conifere/ienupar-gold-coast.html
13) Fig.11- https://www.jalan.net/yad317077/blog/entry0003869344.html
14) Fig.12- http://kraji.eu/slovenija/golica_koca_na_golici/eng
15) Fig.13- http://www.toroplanet.com/flowers_plants/leontopodium-pictures-222.html
16) Fig.14- http://rumaniadiferente.blogspot.ro/2013/04/el-culto-del-oso-desde-los-
antiguos.html
17) Fig.15- http://www.prowallpapers.ro/view/lup_salbatic-1024x768.html
18) Fig.16- http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/vanatoarea-de-la-balc-
reprezinta-un-masacru-care-ignora-recomandarile-europene-in-domeniu-si-codul-etic-al-
vanatorului-voi-propune-un-proiect-de-lege-pentru-a-fi-interzisa-
89068.html/attachment/ras-in-romania
19) Fig.17- https://en.wikipedia.org/wiki/Vipera_aspis
20) Fig.18- https://www.chettusia.com/ro/birds/ciocarlie-de-baragan-melanocorypha-calandra
21) Fig.19- http://www.pbase.com/bister/image/75738752
22) Fig.20- http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/habitate-specii-interes-comunitar-situl-natura-
2000-frumoasa-administrat-consiliul-judetean-alba-
1_544cd33b0d133766a8401983/index.html
23) Fig.22- https://travelwithasmile.net/descopera-secretele-de-pe-valea-hartibaciului
24) Fig.23- http://salvamont.org/main/foto/showfoto_ro_t_crocus-heuffelianus-brandusa-de-
primavara_item_70124_vot_0_savepos_1_position_3.html
25) Fig.24- http://flowers-picture.blogspot.ro/2011/08/gladiolus.html
26) Fig.25- https://lookfordiagnosis.com/mesh_info.php?term=Gentiana&lang=1
27) Fig.26- https://bodygeek.ro/plante-medicinale-iarba-sarpelui-echium-vulgare
28) Fig.27- http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vedem-Cultura-si-patrimoniu-Muzee-si-expozitii-
Muzeul-Hidroenergetic-Sadu-I.aspx
29) Fig.28- https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Sadu_Biserica_ortodoxa.jpg
30) Fig.29-https://www.google.ro/url?sa=i&source=images&cd=&ved=2ahUKEwjY7JrB2pb