Arhitectura urbana

Introducere
Arhitectura este arta,inclusiv in sensul de tehnica,de a realiza cu ajutorul mijloacelor si metodelor de constructive spatii functionale,in masura sa raspunda nevoilor specie umane,satisfacand exigentele de locuit si nu numai ale colectivitatii sau ale fiecarui individ in parte.Imboldul de a construe,ce decurge din nevoia naturala si primara de a gasi un adapost potrivit propriilor nevoi,se confrunta cu o serie de dificultati.Spre exemplu,proiectarea unui edificiu nu este posibila fara o reflectie adecvata asupra spatiului,inteles fie din punctul de vedere al pozitiei geografice,al climei si materialelor avute la dispozitie.Optiunile arhitectonice si urbanistice sunt conditionate de teren.Este usor sa observam ca orasele care au iesire la mare tind sa se dezvolte adaptandu-se conformatiei tarmului.Cartierele Istanbulului s-au extins de-a lungul coastelor Cornului de Aur si ale Bosforului.Amsterdamul in schimb,s-a nascut intr-un tinut mlastinos,de-a lungul fluviului Amstel;canalele artificial constituie un exemplu graitor de imbinare a mediului natural cu cel umanizat.Groenlanda,cea mai intinsa insula din lume,acoperita in proportie de 90% de ghetari,le permite celor cateva zeci de mii de locuitori sa traiasca numai de-a lungul coastelor stancoase.Un alt aspect important priveste tehnica de constructie,care variaza de-a lungul secolelor in functie de posibilitatile de exploatare a materialelor.Stilul unui edificiu este,in fine,influentat de contextual istoric si de tendintele artistice si cultural ale epocii,astfel ca numeroase edificii au devenit de-a lungul timpului cunoscute obiective turistice.

Stilurile
Arhitectura poate fi citita prin intermediul unui cod lingvistic pe care obisnuim sa il numim stil.Astfel,se poate spune ca Grecia antica vorbea in stilul ionic,Doric si corintic,Evul Mediu se exprima in stilul romanic si gotic.In timpul Renasterii,arhitectii au luat ca sursa de inspiratie valorile clasicismului,in vreme ce in plin secol al-XVI-lea limba cea mai raspandita in Europa este cea a manierismului.Secolul al XVIII-lea,in special in Franta,vorbeste rococo,pana in momentul in care vocabularul architectural va incepe sa exprime din nou simtu frumosului,armoniei si echilibrului,in spusele a ceea ce,in present,numim neoclasicism.In secolul al-XIX-lea,intre istoricism si modernism,se afirma si dincolo de ocean idea unui stil conventional:ia nastere,astfel,eclectismul,care viza recuperarea si amalgarea diferitelor limbaje arhitectonice.In secolul XX si in primii ani ai noului mileniu,paleta arhitecturii mondiale s-a imbogatit cu o multitudine de tendinte dintre cele mai variate,care scapa,in mare parte,unor definitii stilistice precise.

Antichitatea Antichitatea este caracterizata de sisteme variate care produc,in zona cuprinsa intre Valea Nilului si Golful Persic,o pluralitate de forme expressive,dar si contacte si contaminari in diferitele idiomuri arhitectonice. Egiptul Optiunile stilistice ale Egiptului antic,inclusive in domeniul arhitecturii,erau reprezentate de dorinta de a transpune in imagini concrete niste conceptii teologice precise. Un element important al arhitecturii egiptene este coloana,alaturi ce acest element central,exista un intreg sistem de decoratiuni,interpretand motivul trunchiului si al rogojinii din papyrus sau pe cel al serpilor sacrii.Frecvente sunt si reliefurile sau picturile din viata cotidiana sau episoadele religioase. Realizarile vechilor egipteni reprezentau un model pentru arhitectii greci.Sculptorii greci au invatat sa sculpteze piatra,creand forme umane naturaliste,arhitectii foloseau aceleasi tehnici pentru a transforma templele lor fragile din lemn in monumente durabile de piatra.Egiptenii si grecii foloseau o structura simpla cu stalpi si grinzi,formata din coloane ce sustineau grinzi scurte,orizontale,asezate deasupra lor.Romanii au dezvoltat arcada ca mijloc de a acoperi distante mai mari la podurile si apeductele lor.Uriasele terme romane si cupolele Panteonului au mostenit ceva din monumentele vechiului Egipt. Ordinele clasice Ordinele clasice reglementeaza proiectarea cladirilor pe baza proportiilor stabilite intre partile componente.Vechii greci au dezvoltat ordinele in cadrul primelor temple din lemn.Ei au folosit un sistem structural de stalpi si grinzi,format din coloane verticale ce sustin grinzi orizontale.Ordinele clasice confereau cladirilor un rafinament esthetic,asigurand armonia vizuala intre cladiri,indifferent de martime si de materialele folosite.Exista trei ordine:Doric,ionic si corintic.Ordinele au fost adoptate ulterior de catre romani,care le-au adaugat arce si bolti. Ex:Templul corintic al Dianei Templul lui Hefaistos-cel mai bine pastrat temple antic grecesc din lume Monumentul lui Lisicrate-unul dintre primele example de folosire a ordinului corintic in arhitectura greaca Marele Teatru,Efes-grecii considerau ca teatrul este cea mai inalta forma de cultura.Teatrul din Efes avea o capacitate de 25 000 de personae.

Tezaurul atenienilor,Delfi-Orasul Delfi era sacru pentru toti grecii.Fiecare oras-cetate grec construia o casa a tezaurului dedicate oracolului,in care erau pastrate ofrandele inchinate lui Apollo. Acropole Ansamblul de cladiri de pe Acropole reprezinta apogeul arhitecturii grecesti.Majoritatea cladirilor au fost construite conform proportiilor dorice,desi unele folosesc si elemente ionice.Acropole are mai degraba aerul unei cetati amplasate la inaltime decat al unui complex de temple,si a suferit adaugiri de-a lungul perioadei elenistice si a celei romane Parteonul este cele mai mare temple de pe acropole,fiind considerat modelul ideal al oridnului Doric.Templul a fost dedicate zeitei Atena si adapostea o statuie monumental denumita Athena Parthenos.Sculpturile constituiau o parte integranta a templelor grecesti.In Partenon nu existau ferestre,iar lumina provenea doar de la torte sau de la intrare.Cele 48 de coloane de marmura aveau peste 10 m inaltime.Arhitectii Partenonului au folosit efecte optice subtile pentru a amplifica inaltimea si a crea senzatia de perfectiune.Vizitatorii aveau mai intai imaginea complete a frontonului vestic si a colonadei de nord.Pe masura ce se apropiau,detaliile sculpturilor se conturau mai bine.

Arhitectura crestina si bizantina

Se poate spune ca arhitectura bizantina s-a nascut dintr-o coasta a artei Grecoromane:desi porneste de la Antichitatea tarzie,se dezvolta intr-o directive proprie,care se va diversifica puternic inca din faza sa initiala. Nasterea,apogeul si declinul Imperiului Bizantin dureaza mai mult de 1000 de ani (3301453),in acest lung interval de timp si intr-o zona geografica si cultural destul de vasta,de la Ravenna la Moscova,se inregistreaza o evolutie stilistica de mare anvergura care a determinat nasterea unor limbaje arhitecturale cu totul originale si diversificate.La baza noilor optiuni stilistice trebuie sa punem schimbarea epocala determinate de raspandirea crestinismului. Roma crestina Primul oras care s-a confruntat cu noua realitate a fost Roma.Structurile raman cele de inspiratie Greco-romana,coloanele puteau fi de ordin corintic,din marmura de Paros,dar elementele decorative,precum mozaicurile situate in absida,sunt evident crestine.Sporadic,pentru templul crestin se face apel la edifcii in plan central,care derviva din modelul fantanii monumentale din arhitectura pagana.Si in aces5t caz,formele raman neschimbate,dar aparatul decorativ crestin le modifica semnificatia.Astfel au fost construite mausolee,martiria si baptiserii.

Ex:Baptisteriul Bisericii San Giovanni in Laterano,Roma Bazilica Santa Sabina Ravenna Diferenta consta in decoratie si nu in formele arhitectonice.Elemente complexe si rafinate,precum lespezile decorate din altar conservate la Ravenna,adopta motive vegetale care ar putea apartine la fel de bine romanitatii tarzii:prezenta crucii si a paunilor,simboluri ale sufletului,defineste apartenenta la cultura crestina.Noile forme decorative se extend si la tipologii dj consolidate ale capitelului,devenind aproape o simpla dantela care gazduieste imaginea crucii.Celalalt element definitoriu,este cupola care,in general,acopera un edificiu in plan central.Una dintre cele mai representative opera in acest sens este San Vitale din Ravenna. Grecia si Rusia Asemuirea cupolei cu bolta cereasca capata nuante si valori crestine,elocvent exprimate de amplasarea lui Hristos Pantocrator (Domnul Tuturor) in central calotei.Prezenta cupolei nu modifica numai interiorul templului crestin,ci si volumetria exterioara a edificiilor.In combinative cu planul cruciform,cupola transforma biserica intr-un oras la scara redusa:in Grecia ca si in Rusia,unde cupolele au forme orientale.Ex:Biserica Sfanta Sofia,Novgorod,Rusia.

Arhitectura islamica
Ca si arhitectura bizantina,cea islamica acopera o zona transnationala,din moment ce credinta in Allah uneste culture aflate la distante foarte mari. Modulatiile stilistice ale arhitecturii islamice se conformeaza principiilor reprezentarilor antropomorfe.Singura concesie priveste reprezentarea plantelor,care alaturi de motivele geometrice si de caracterele araba antice,constituie aparatul decorative al arhitecturii islamice.Caracteristicile acestei culture sunt arcele impletite si sub diverse alte forme,precum si cupolele in forma de bulb.O forma ornamental tipica este reprezentata si de plafoanele si suprafetele decorate cu muqarnas-succesiune descrescatoare de alveoli care dinamizeaza aspectul acestora.Folosirea unor elemente precum coloana sau capitelul la construirea moscheilor nu exclude posibilitatea ca arhitectura islamica sa se inspire din mostenirea Greco-romana si bizantina. In afara moscheii,arhitectura islamica a produs edificii inconfundabile precum minaretul cu balcoane,de la inaltimea minaretului mujahedinul ii cheama pe credinciosi la rugaciune. Contactul arhitecturii islamice cu alte civilizatii a favorizat crearea unor edificii cu functie de mausoleu,de dimensiuni impresionante. Exemple:Templul Taj Mahal din Agra,India (1630-1653)

Moscheea Albastra din Istanbul (1609-1616) Moscheea Sahului din Esfahan,Iran

Arhitectura precolumbiana
In vastul teritoriu din central si sudul Americii, s-au succedat, incapand cu anul 2000 i.H, si pana in secolul XVI al erei noastre, civilizatii diferite cu caracteristici artistice propii.Trebuie remarcate insa continuitatea si omogenitatea formelor si decoratiilor arhitecturale datorate si identitatii religioase, bazate pe forme de cult commune.Toltecii, Maiasii, Aztecii si Incasii nu descoperisera arcul si foloseau uneori forme de pseudoarc, sculptate in monoliti sau dispunand in forma de triunghi blocurile de piatra care constituiau zidaria.Sunt rare dar semnificative, edificiile cu baza circulara, precum spectaculosul turn astronomic din Chichen Itza. Civilizatiile precolumbiene sunt cunoscute in lume pentru piramidele in trepte dedicate cultului soarelui si lunii.Folosite ca zone sacrificiale, acestea erau si observatoare astronomice putand dobandi si o functie funerara. Arhitectura Maya se caracterizeaza si prin resedinte princiare, care include edificii in plan rectangular asezate pe socluri in trepte.Tipice culturii Andine sunt in schimb, caselemormant kulpi in regiunile din apropierea orasului Lima, acestea fiind construite in general din piatra. O buna parte a decoratiei arhitectonice este geometrica si se bazeaza pe motive care par a fi derivate din repertoriul textile: romb, grila, triunghi zimtat, meandru zimtat.In afara acestora, se evidentiaza cele de inspiratie religioasa printer care imaginea sarpelui cu pene sau masca zeuluijaguar transformat de ploaie in divinitate. Exemple: Templul stelei de dimineata (Hidalgo, Mexic); El Caracol si piramida lui Kukulkan (Chichen Itza); Patrulaterul Calugaritelor, Uxmal (Yucatan, Mexic); Templul Inscriptiilor (Chiapas, Mexic).

Arhitectura romanica
Termenul folosit si in present pentru a desemna,prima miscare artistic de anvergura europeana a aparut in secolul al-XIX-lea,fiind aplicat arhitecturii care a predominat in secolele XI-XII pentru a o distinge de tendinta succesiva,numita gotica.Se poate spune ca arhitectura romanica a rasarit ca un nou lastar pe trunchiul traditiei clasice,traditie care fusese dj reinviata in perioada renasterii carolingiene cu intentia simbolica de a-I imita pe imparatii romani,in special pe Constantin.

Caracteristici Stilul romanic este arta caracteristic spaiului european occidental din secolele XI-XIII, cu arhitectura ca gen principal de manifestare. Arhitectura romanic este dominat de programul religios cretin. Stilul romanic a pstrat formele de tradiie roman, n care a integrat elemente carolingiene i bizantine. Bisericile romanice sunt de tip bazilical (cel mai adesea cu trei nave), caracteristice fiind zidurile masive, absidele semicirculare, deschiderile n general mici i ancadramentele cu arc semicircular.

Cea mai mare parte a lucrrilor de sculptur i de arhitectur realizate n aceast perioad medieval timpurie au fost executate n stilul motenit din Roma antic. Pe teritoriul Romniei primul monument romanic atestat cert este Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia (sfritul sec. al XI-lea). n zona Sibiului exist de asemenea o serie de bazilici cu trei nave, de inspiraie renan (Cisndioara, Cisndie, Guteria, Noul Ssesc etc.) Stilul romanic in Europa Pot fi identificate patru etape ale stilului romanic European:premisele se dezvolta in Italia si Catalunia,faza initiala se manifesta in Loara,Saona,Normandia si Lombardia.In perioada romanicului propriu-zis,acesta se raspandeste in Germania,Anglia si tarile scandinave.Faza tarzie perpetueaza aceleasi caracteristici stilistice,contaminate de goticul pe cale sa se nasca. In Italia,noul stil a cunoscut o dezvoltare remarcabila.In orasele italiene se nasc complexe monumentale,marcate adesea de cele mai variate influente,clasice si chiar orientale.Rolul Spaniei il raspandirea romanicului este legat in mare parte de rutele pelerinilor.Dintre monumentele cele mai clbre amintim Catedrala din Santiago de Compostela si Biserica Santa Maria din Ripoll. Ex:Bazilica SantAmbrogio,Milano Notre Dame la Grande (Franta,Vienne) Biserica Sfantul Ioan,Londra Catedrala din Speyer,Germania

Arhitectura gotica
Spre deosebire de romanic,pentru care au fost identificate diferite focare de raspandire in Europa Occidentala,leaganul goticului este considerat nordul Frantei.Cu toate acestea,de abia in secolul al XIX-LEA s-a constientizat faptul ca primul edificiu gotic este biserica abatiala SaintDenis,de langa Paris.Acest edificiu a deschis cale spre raspandirea noului stil in Ile-de-France.

Constructiile caracteristice stilului gotic sunt: constructiile civile si militare, catedralele, primariile, palatele de justitie (Palatul de Justitie din Rouen) si locuintele particulare, unele avand dimensiunile palatelor (Palatul armatorului Jacques Coeur din Paris). Un oras medieval foarte bine pastrat este Carcassonne, in Franta In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urmatoarele caractere generale : - Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de dimensiuni mari. - Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor). - Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei sau cinci), delimitate prin siruri de coloane subtiri. - Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele catedrale romanice din nordul Frantei. - Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de sub chor, dar se mentin deambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altarului sunt mai mult poligonale decat semicirculare, fiind flancate spre exterior de mici capele. -Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate, fiind adevarate opere de arta). - In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ; -Predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara). Monumente reprezentative Ca monumente celebre ale stilului gotic in arhitectura bisericeasca, amintim: - In Franta (patria stilului, care, impreuna cu Germania, are cele mai multe biserici gotice) : -Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1163- 1245 si remaniata in sec. XIV, cu cinci nave, galerii si un transept; - La Sainte Chapelle din Paris, construita de Ludovic cel Sfant in sec. XIII ;

- Catedrala din Reims (catedrala incoronarii regilor Frantei), construita in secolele XIII-XIV, lunga de 138,70 m, vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare fatada principala din toata arta gotica; - Biserica manastirii Saint-Ouen tot din Rouen (secolele XIV-XVII), remarcabila prin dimensiunile ei si prin splendoarea decoratiei sculpturale; - catedrala din Riga (sec. XIII), socotita in general ca o capodopera a stilului gotic si una din bisericile cele mai mari din lume (suprafata 8000 m2, lungime 143 m., latimea 65 m. si inaltimea 43 m); In Germania, unde s-a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a stilului gotic este catedrala din Colonia (Cologne, Koln), din sec. XIII; In Anglia (unde romanicul persista mai mult), amintim catedralele din orasele : Canterbury (inceputa in sec. XII), York (sec. XIV), Salisbury (cu abside patrate), Durham, Exeter (sec. XIV) s.a. In Belgia si Olanda mentionam : catedrala Sf. Gudula din Bruxelles, catedrala Sf. Martin din Ypres (sec. XIII), catedralele din orasele Bruges, Anvers s.a. In Italia mentionam de exemplu catedrala din Milano (secolele XIV-XVI, cu fatada din sec. XIX), una din cele mai mari biserici din lume (lungimea 158 m, inaltimea navei centrale 48 m, ferestrele chorului 27 m inaltime). Caracteristic catedralelor gotice din Italia este folosirea picturii in fresca pentru decorarea interiorului, prin pictori celebri, precursori ai Renasterii italiene din sec. XIV, ca florentinii Giotto si Cimabue, sau Duccio si Simone di Martino din Sienna s.a. In Spania si Portugalia catedralele din orasele : Burgos, Toledo (sec. XIII), Leon, Sevilla (sec. XV), Salamanca (sec. XIII), Barcelona, biserica manastirii din Belem (sec. XV) s.a. Biserici de stil gotic tarziu (decadent), de proportii mai mici si de o valoare artistica mai redusa, s-au construit si la noi, in Transilvania, de catre germani (sasi) si unguri (secui), ca de exemplu biserica manastirii cisterciene din Cirta (1202), biserica din Prejmer, biserica Sf. Bartolomeu din Brasov, biserica evanghelica din Cristian, biserica Sf. Mihail din Cluj, biserica Neagra din Brasov s.a.

Arhitectura chineza
Influenta milenarei civilizatii chineze in domeniul architectural se manifesta puternic in multe tari din Extremul Orient.Contactele cu Occidentul au fost deosebit de intense in secolele XIXII,in perioada aventuroaselor calatorii ale negustorilor europeni pe Drumul Matasii,care povesteau despre magnificele palate si minunatele gradini de la Curtea Imparatului.

Daca Marele Zid Chinezesc este semnul implinirii unitatii politice a Chinei,mausoleul din Lintong,cunoscut astazi in intreaga lume pentru spectaculoasa armata din teracota,trebuie sa fi constituit una dintre primele manifestari monumentale ale epocii.Mausoleele si mormintele,principale complexe arhitecturale antice care s-au pastrat,dezvaluie o experienta indelungata si se adauga arhitecturii rupestre care a inflorit in secolul IV in jurul centrelor budiste.Mormintele imparatilor din dinastia Han trebuie sa fi fost din lemn,schema acestora fiind preluata si de ulterioarele constructii de piatra.Raspandirea budismului din India in China a determinat nasterea templului chinezesc-pagoda,caracterizata mai ales in privinta acoperisului,de o varietate tipologica plina de fantezie. Dintre marile complexe monumentale din China Antica,se evidentiaza cel din Orasul Interzis,din Beijing,unul din putinele temple care s-au pastrat aproape integral. Materialele folosite la construirea casei antice traditionale erau pamantul si lemnul.Aceste edificii se inaltau pe o ridicatura de pamant,piatra sau caramida in functie de importanta lor.Elementul caracteristic acestor constructii era acoperisul,cu forma plata sau curbata.La sfarsitul dinastiei Han au fost folosite tigle,adesea colorate.Tipic acestei tehnici de contructie este sistemul grinzilor.Edificiile cilindrice sunt destinate mai ales uzului public sau cultural, precum spectaculosul Templu al rugaciuniii pentru o recolta bogata din Beijing.Tehnica edilitara chineza este caracterizata si prin tipologia podurilor, unde blocurile de piatra pot fi dispuse inevantai.Ca element ce contribuie la desavarsirea senzatiei de armonie a edificiilor, gradina are o importanta deosebita si va cunoaste o evolutie semnificativa in cultura japoneza.Gradina oriental recreaza in miniatura varietatea acesteia, evocand maiestuozitatea muntilor, raurilor, padurilor, gratie unei utilizari inteligente si armonioase a plantelor, pietrelor si canalelor artificiale.

Arhitectura japoneza
Arhitectura japoneza a fost puternic influentata de metodele de constructie ale culturii chineze la jumatatea secolului al VI-lea.In JAponia secolului XVII stilurile shoin si sukiya s-au dezvoltat in proiectele fortificatiilor, ale templelor pentru rugaciune si ale resedintelor particulare.Arhitectura sukiya foloseste material simple si proportii simetrice, creand o relatie armonioasa intre spatial exterior sic el interior.Ea a fost puternic influentata de estetica ceainariilor.In sectorul religios, arhitectura shoin a fost folosita pentru manastirile budiste care aveau cerinte functionale precum spatiile de contemplatie sau gradinile.Constructiile aveau deseori paravane glisante decorate si etaje din lemn. Exemple:Castelul Hikone (Shiga); Castelul Nijo (Kyoto); Toshogu (Niko); Gradinile palatului imperial Sento (Kyoto).

Arhitectura renascentista(1420-1620)
Renasterea este in primul rand un fenomen Italian care se va raspandi apoi,in versiuni diferite,in multe tari din Europa.Redescoperirea stilurilor si teoriilor arhitecturale din Antichitatea romana a fost catalizatorul acre a declansat renasterea.Limbajul renascentist foloseste acelasi alphabet ca si lumea Greco-romana:stilurile antice(Doric,ionic,corintic),boltile cu casete,repertoriul ornamentelor,coloane etc.Decoratia luxurianta dispare,locul acesteia fiind luat de cadente ritmice si echilibrate.Arcul ogival este inlocuit de arcul in plin cindru.In locul boltii in cruce sun preferate boltile semicilindrice. Renasterea timpurie:Arhitectura din secolul al XV-lea sta sub semnul armoniei si echilibrului.Cel mai semnificativ exemplu al noului stil il constituie Capela Pazzi din Florenta.alte ex:Bazilica San Lorenzo,Florenta-ferestrele simetrice permit o iluminare bogata in toate sectiunile spatiului;San Pietro in Montorio,Roma Renasterea matura:Noua tendinta este caracterizata prin dezinvoltura mijloacelor expressive care vor conduce la abandonarea echilibrului,obtinand efecte plastic si dinamice mai accentuate:Santa Maria delle Grazie,Milano;Santa Maria del Popolo,Roma,Vila Madama,Romagiganticul complex cuprinde resedinte pentru oaspetii oficiali ai Papei,o cupola si cateva piatete.;Palazzo Pandolfini;Florenta;Loggetta di San Marco-Venetia. Stilul renasterii italiene a fost adoptat pentru prima oara in castelele de pe valea Loirei.Noile constructii nu mai etalau decat rareori o ornamentatie extinsa,dar erau complicate structural.Castelele constau intr-un complex de ladiri centrate in jurul unei curti interioare patrate,inchisa din toate partile. Ex:Castelul Chambord-acoperisul contine peste 300 de turnuri,oferind o uimitoare mostra de argitectura franceza.Ornamentatia densa,cu Frunze si crini sculptati,aminteste de cea gotica. -Castelul Fontainebleau In nordul Europei,Renasterea a inceput cu circa 100 ani mai tarziu decat in Nordul Italiei.Elementele gotice,precum foisoarele,balcoanele,portile si fatadele delicat decorate,au ramas polpulare in arhitectura din nord o lunga perioada de timp.Tipica pentru arhitectii belgieni si olandezi a fost utilizarea elementelor antice numai in scopuri decorative. Ex:Vleeshal Palatul primariei,Anvers-o arcada de la parter,plasata pe baze patrate,indica influenta italiana.Cu toate acestea,anumite trasaturi ale arhitecturii nordice-precum turnul proeminent pe fatada si intrarea ornamental-au fost combinate cu noile stiluri. Vechiul Registru Civil,Bruges-ordinele clasice ale coloanelor si figurile sculptate de pe acoperis indica influente romanice.

In estul Europei,regii au comandat castele,capele ale palatelor si biserici.Ei erau la current cu evolutia Renasterii italiene,ceea ce i-a facut sa comande lucrari unor arhitecti italieni.Legaturile imperial cu vestul Europei au adus la randul lor alte influente,venite din Germania,Tarile de Jos si Franta.Ex:Palatul Regal de Vara-Praga.

Barocul (1550-1790)
Barocul a aparut in Italia,unde,ca parte a Contrareformei,Biserica Catolica a cautat sa atraga masele si sa contracareze protestantismul.Iradiind din Italia in Franta,apoi in Spania si Portugalia,barocul este primul stil architectural care trece granite Europei pentru a se raspandi in coloniile Lumii Noi,in India si in Filipine.Si faza sa de maturitate a cunoscut o larga raspandire. n arhitectura de tip baroc, accentul cade pe folosirea elementelor arhitectonice ce confer mreie i grandoare, aa cum ar fi: coloane masive, boli nalte, arcade largi, domuri copleitoare, culori de intensiti puternic contrastante (aa-numita metod a clar-obscurului, care a fost folosit n special n pictur), volume i spaii goale impresionante. n Anglia momentul culminant al arhitecturii baroce se asociaz cu opere ale unor arhiteci faimoi precum Sir Christopher Wren, Inigo Jones, Sir John Vanbrugh i Nicholas Hawksmoor, cuprinznd o perioad de circa 65 - 70 de ani, ncepnd aproximativ cu 1660. Catedrala Sfntului Paul, realizat de Christopher Wren, ntre 1675 i 1708, n stil Renascentist italian, mbogit cu multiple elemente baroc (adeseori denumit i baroc clasic italian), este una dintre cele mai frumoase i (re)cunoscute cldiri din Londra i, respectiv, Anglia.Alte exemple:Palatul Blenheim Multe alte exemple de arhitectur baroc i de planificare stradal se pot ntlni n alte ri i n orae diferite din Europa de vest, central i chiar de est. Planificarea stradal radial, pornind dintr-o pia central sau de la un monument plasat la intersecia a multiple bulevarde, este de inspiraie tipic baroc, prelund modelul grdinilor baroce. n cele dou Americii, n toate rile situate la sud de Statele Unite ale Americii, foste colonii ale Spaniei, respectiv a Portugaliei, Brazilia, se ntlnesc numeroase exemple de arhitectur de tip baroc. Barocul francez In Franta,stilul baroc a fost folosit preponderant pentru a gloorifica absolutismul regelui Ludovic XIV.Puternica monarhie franceza si elita prospera au extins structurile barocului la castelele laice.Resedintele si palatele erau proiectate pana in cele mai mici detalii.Gradini elaborate,fantani si decoratiuni interioare erau incorporate in proiectele arhitectilor,care lucrau in stransa colaborare cu artistii decorator de interioare si peisagistii.Interioarele fastuase,cu scari de marmura si galerii cu oglinzi,etalau opulent curtii regale.Arhitectura a fost influentata de barocul Italian,dar a incorporate si elemente franceze medieval.

Castelul Vaux le Vicomte-este cel mai important castel francez al perioadei baroce.Caraceristicile clasice-ordinea,echilibrul si simetria,precum si forma monumental transmit o impresie puternica.Un fronton mare si o cupola ovala domina fatada dinspre gradina. Palatul Luxembourg,Paris 1615-1631 Gradinile castelului Saint Cloud-Marea Cascada din gradinile de la Saint Cloud a fost cea mai impresionanta fantana a barocului francez si avea doua arcade impodobite cu urne si figurine din care tasnea apa. Alte lucrari:Castelul din Blerancourt,Gradinile Palatului Tuileries,Palatul de la Versailles,Domul Invalizilor Alte exemple:In Italia: Roma:Biserica Il Gesu a fost un model pentru bisericile din intreaga lume,imbinand planul in cruce latina cu formele rotunjite,eliptice ale Renasterii.Capelele laterale care sunt separate de nava si absenta navelor laterale directioneaza atentia vizitatorilor catre altar. SantAndrea della Via Flaminia-micuta biserica este alcatuita dinntr-un corp alungit si o cupola ovala.Este construita din piatra cenusie a Florentei si este apropa elipsita de ornamentatie,cu exceptia coloanelor aplatizate. In Austria:Kollegienkirche din Salzburg;Karlskirche 1716-1730 din Viena-Biserica Sfantul Carol este una dintre cele mai mari biserici ale perioadei baroce.Arhitectul s-a raportat in conceperea ei la alte constructii,precum cupola de la San Pietro si porticul Partenonului. Biblioteca Sankt Florian din Linz,Austria Germania:Palatul resedinta din Wurzburg-este o constructive monumental,blocul central are o cupola octogonala,exteriorul este aurit si pictat. Barocul Iberic Orasele spaniole Slamanca si Sevillia,impreuna cu zona andaluza,prezinta multe exemple de constructii baroce religioase si civile.Barocul Portughez a fost mai retinut decat cel spaniel si a incorporate elemente franceze si iatliene. Exemple:Santiago de Compostela-1738-1750,Galicia,Spania-marea catedrala de la Santiago de Compostela este un amestec architectonic al stilurilor gotic,romanic si baroc. Catedrala din Granada Palatul monastic Mafra din Portugalia Palatul Barberini

Biserica SantAgnese in Agone-a fost construita in cinstea Sfintei Agata.Planul adopta forma in cruce greaca,capelele adancite generand o axa lunga,paralela cu fatada.Aceasta precede cupola cu forma ovala,care a devenit exemplara pentru stilul baroc. Barocul in America Latina Arhitectura baroca a fost adusa in America Latina de catre puterile coloniozatoare Spania si Portugalia.Franciscanii,dominicanii si iezuitii aveau sa isi lase amprenta asupra artei religioase a regiunii.Arhitectura baroca Mexicana se caracterizeaza prin fatade extreme de decorative.La Puebla ceramic pictata de mana,piatra cenusie si frunzele de aur au condus la aparitia unui stil local,indigen,folosit in multe biserici pentru fatade si interioare. Exemple:Biserica Santo Domingo din Oaxaca,MEXIC-sobra fatada baroca ascunde un interior eleborat,una dintre cele mai valoroase mostre de apogeu ale barocului Mexican. Catedrala Metropolitana 1667 din Ciudad de Mexico-Mexic Biserica San Francisco din Acatepec,Mexic Catedrala din Puebla Manastirea San Francisco din Lima,PERU

Arhitectura rococo
Rococoul este stilul decorativismului elaborate care a aparut in ultima faza a barocului si s-a raspandit in timpul domniei regelui Ludovic XV.Acest stil a cuprins domeniile artei,arhitecturii,mobilierului si chiar al muzicii.Opunandu-se austeritatii barocului,rococoul folosea culorile luminoase si atmosfera vaporoasa.Adesea suprafetele incorporau oglinzi si pietre pretioase.Motivele caracteristice erau arabescul,precum cresterea organic a florilor si plantelor si filigranul-cu modele complexe,realizate din fire de aur si argint.Motivele orientale erau incorporate in cladiri,iar gradinile aveau mici zone de intimidate si bazine decorate.Stilul rococo a aparut in Franta si s-a raspandit usor datorita perioadei de relative pace in Europa.A fost adoptat cu entuziasm in Germania si Austria.Si-a atins apogeul in sudul Germaniei.In Anglia,rococoul nu a afectat decat mobilierul si mici obiecte decorative.Revolutia franceza a pecetluit sfarsitul acestui stil si a dat semnalul intoarcerii la classicism. Exemple: In Germania: Palatul Solitude 1764-1769-din Stuttgart-centrul compositional il reprezinta cele doua mari scari curbe care conduc spre intrarea principal.Gradina avea amenajari tipice pentru rococo,precum bazinele si o casa oriental. Teatrul Cuvillies din Munchen-interiorul este o splendid combinative de ornamente sculptate in lemn si mobilier rococo.

Abatia Ottobeuren-interior ornamentat rococo. In Italia la Torino-Basilica di Superga.

Arhitectura neoclasica(1640-1850)
Dupa unduirea teatrala din baroc si rococo,secolele XVII si XVIII au fost martore ale unei intoarceri la classicism.Interesul pentru Antichitate,considerate o perioada a puritatii pierdute,a renascut.Ordinele ionic,Doric si corintic au fost din nou folosite pentru edificii,uneori la o scara monumental,dand nastere asa numitului ordin colossal.Coloanele au fost multiplicate si grupate,accentuand impresia de inaltare.Colonadele, porticurile si rotondele intregeau fatadele.O inovatie importanta o constituie redimensionarea cupolelor. Neoclasicismul provenea din Franta, unde elementele clasice incepusera sa apara in arhitectura la sfarsitul domniei lui Ludovic al XVI-lea.Acest stil a fost preluat in timpul primului imperiu napolenian.Inalta societate l-a preferat pentru resedinte private, iar arhitecti inovatori l-au introdus si in cazul unor cladiri municipal, restructurand zonele urbane. Exemple: Panteonul (Paris); Arcul de Triumf (Paris); Rotond de la Villet (Paris). Arhitectura neoclasica utiliza lumina, textura si culoarea.Acest lucru era subliniat de folosirea unor false ruine, constructii decorative, grote si fantani icluse in peisaj. In Anglia, unde stilul baroc nu a avut prea mult success, neoclasicismul era folosit de la cladiri bancare si muzee pana la cladiri de posta.Proprietarii de resedinte luxoase au adoptat si ei stilul, iar conacele de provincie au fost renovate si s-au adaugat coloane si porticuri. Exemple:British Museum (Londra); Teatrul Sheldonian (Oxford); Catedrala Saint Paul (Londra); Chiswick House (Londra); Carlton House Terrace (Londra) casele sunt in stil classic roman, cu coloane corintice pe fatade si dorice la nivelul strazii, terasele superioare au un nivel suplimentar care confera constructiei un effect sporit; Baca Angliei (Londra). In Germania arhitectii au transformat capital prusaca Berlin in timpul domniei imparatului Friedrich Wilhelm al II-lea intr-un oras al carui splendoare clasica rivaliza cu cea a Parisului sau a Romei.Poarta Brandenburg, inpirata de propileele de la acropola Atenei, este o constructive monumentala cu stalpi si coloane. Exemple:Parcul castelului Belvedere (Berlin); Teatrul Anatomic (Berlin) exteriorul adduce cu un templu, cu coloane toscane si un antablament unit cu cupola joasa; Altes Museum (Berlin) are o colonada de 18 coloane ionice care ii incadreaza scara exterioara; Palatul Tegel (Berlin).

Stilul neoclassic s-a raspindit in Rusia, unde a contribuit la afirmarea puterii si grandorii tarii prin fatade impresionante.Imparateasa Ecaterina Cea Mare, a fost protectoarea liniilor clasicesi a reactionat impotriva gustului predecesorilor ei pentru rococoul tarziu. Exemple:Palatul Pavlovsk (Sankt Petersburg) o vasta colonada corintica indica influenta stilului classic; Piata Palatului (Sankt Petersburg); Palatul Alexandru (Sankt Petersburg). In America, neoclasicismul a fost adoptat fara rezerve, deoarece acest stat nou creat incepuse sa construiasca noi cladiri publice definind aspectul estetic al oraselor. Exemple:Cladirea Capitulului (Washington DC) este o capodopera a clasicismului, amintind prin cupola ei mimpresionanta de grandoarea marilor imperii trecute; Primele universitati au fost ridicate urmand configuratia templelor grecesti; Bazilica (Baltimore) a fost prima catedrala romano-catolica din S.U.A ; Uzina de apa Fairmount (Philadelphia); Nassau Hall (New Jersey) cea mai veche contructie de la universitatea Princeton.

Eclectismul
Termenul este folosit pentru a descrie combinaia de elemente ntr-o singur lucrare din diverse stiluri istorice, mai ales n arhitectur i implicit, n artele plastice i decorative. Termenul mai este uneori folosit pentru a descrie la varietatea stilistic a arhitecturii secolului 19, dup perioada Neoclasicismului (aprox. 1820)[2], dei revirimentul stilurilor din aceast perioad, ncepnd cu anii 1870, au fost numit, n general, istorism. Exemple: Cldirea Casei de Economii i Consemnaiuni (CEC) (Bucuresti); Vechiul sediu BNR (Bucuresti); Ateneul roman (Bucuresti).

Art Nouveau
Se raspandeste intre 1890 si 1910 in intreaga lume.Numele miscarii provine de la un magazine deschis la Paris in 1885.Aici se vindeau obiecte care purtau o amprenta a modernitatii. Particularitatea acestui stil international o constituie linia sinuoasa de tip vegetal, care isi pune amprenta pe orice obiect:bijuterii, piese de mobilier, balustrade, vitralii, chiar si siluetele exterioare ale caselor.O altas optiune importanta o reprezinta folosirea materialelor de tip industrial precum fierul si fonta. Art Deco Art Deco este o abreviere pentru expresia din francez denumind Expoziia internaional de Arte Decorative i industriale moderne, care a avut loc la Paris n 1925 (Exposition Internationale

des Arts Dcoratifs et Industriels Modernes), respectiv desemnnd o micare artistic a nceputului secolului 20 n artele decorative, care a crescut ulterior n amplitudine i importan, influennd ulterior semnificativ arhitectura, sculptura, moda, decorrile interioare i artele vizuale pentru un sfert de secol. Dei micarea a primit un nume doar n 1925, oscilnd ntre mult mai cunoscutul atunci Style Moderne i acela de Art Deco, cnd era deja puternic conturat i definit, originea sa se gsete n perioada apogeului i a declinului micrii artistice Art Nouveau, care a fost perioada aa-numit n Frana, La Belle Epoque. Considernd stilul micrii, produsele, artefactele, cldirile i influenele sale, durata temporal maxim a Art Deco a cuprins perioada dintre anii 1912 - 1940, cu diferite ncercri ulterioare de revitalizare n anii postbelici 1950 i 1960, care au fost n mare parte nereuite, cu excepia recunoaterii valorii excepionale a micrii artistice propriu-zise i a influenei sale asupra celei de-a doua jumti a secolului 20. Neavnd o unitate de spaiu, timp i manifest artistic, micarea artistic Art Deco este considerat a fi eclectic, fiind influenat de surse multiple. Cteva dintre cele mai clare influene ale sale provin din: Arta "primitiv" din Africa sub-saharian, a Egipt-ului antic, a marilor civilizaii americane precolumbiene; Arta ne-naturalist a Greciei antice, n special sculptura i olritul; Formele multifaetate, fracionare i/sau cristaline ale formelor decorative ale curentelor artistice Cubism i Futurism; Forme "severe" de neo-clasicism Motive i forme animaliere sau de vegetaie tropical; Forme geometrice de tipul ziguratelor i a cristalelor; Motive stilizate de fntni ncepnd cu cele de sorginte baroc; Orice ce este asociat cu muzica de jazz, epoca acestuia sau cu adjectivul "jazzy"; Formele feminine atletice "moderne", contrastnd ntre feminitate i atletic; Forme ale unor obiecte i structuri generate de era tehnologic a secolului 20, aa cum ar fi radioul sau zgrie norii. Apariia i promovarea Art Deco n Statele Unite este categoric legat de Paris 1925. Cu excepia unor manifestri arhitecturale timpurii, pentru S.U.A., dar de maturitate a stilului n Europa, aa cum ar fi cldirea primriei din Asheville, Carolina de Nord, realizat ntre 1926 - 1928 continentul nord-american "prinde" un tren de mai trziu al stilului.

Astfel, American Art Deco, Art Deco american, nflorete cu adevrat dup 1928, crete rapid n intensitate i profunzime, i atinge nalte culmi de rafinament n anii 1930, fapt care a fcut pe unii critici de art, referindu-se la acel deceniu, s foloseasc sintagma Deceniul american al Art Deco (The Decade of the American Art Deco). Absolut similar Statelor Unite, Canada devine una din rile n care Art Deco penetreaz puternic, n special n arhitectur. Arhiteci aa cum ar fi Ernest Cormier creeaz cldiri memorabile, printre care cldirea central a Universitii din Montral, pavilionul Casault al Universit Laval i cldirea Curii Supreme de Justiie a Canadei sunt tot attea exemple de Art Deco ajuns magnific la apogeu.

Arhitectura dupa 1945

Dupa Al Doilea Razboi Mondial,multi arhitecti au initiat un process de dezmembrare a notiunilor predominante de forma,material si functiune,in pas cu o societate din ce in ce mai urbanizata,aflata intr-o rapida schimbare ,orientate spre viitor.A aparut o pluralitate de stiluri,adesea in contrast direct unele cu altele.Au inceput sa se foloseasca material precum betonul armat,sticla si otelul.Ca urmare a razboiului,in special in Anglia,uriase proiecte de constructii au trebuit intreprinse la costuri minime.Brutalismul a fost,prin natura sa,usor de realizat si necostisitor,arhitectii brutalisti au evidentiat formele structural prin folosirea grinzilor si a betonului brut,nefinisat. In 1960,unificarea clasicismului contemporan cu inovatiile tehnologice a determinat renuntarea la fatadele din zidarie masiva,in favoarea asocierii sticlei,aluminiului si otelului inoxidabil.Abordarea high-tech,a continuat acest current prin accentuarea aspectelor tehnice,fapt ce a condus la obtinerea unei estetici masiniste,preferand geometria repetitive. Arhitectura ecologica reprezinta o tema tot mai prezenta in arhitectura contemporana.In cadrul efortului de a crea spatii mai adecvate pentru locuire si lucru,arhitectii au incorporate elemente de design care micsoreaza impactul de ansamblu al cladirii asupra ecosistemului.Caracteristicile uzuale ale cladirilor verzi include directionarea vantului pentru racier si a apei pluvial pentru spalat si gradinarit. In ultima parte a secolului XX,inovatiile din domeniul materialelor si al tehnicilor de constructive au creat posibilitati de neimaginat in arhitectura.Blobitectura a devenit un instrument pentru crearea de forme care puteau si modelate si sculptate pentru a se adapta oricaror cerinte,permitand posibilitati infinite de manifestare a formei,functiunii si individualitatii si ilustrand capacitatile nelimitate ale arhitecturii contemporane. Exemple:Turnul Sears din Chicago (1974) Catedrala Sfanta Maria din Tokyo (1955) Biblioteca publica din Denver,Colorado (1995)

Muzeul Imperial al Razboiului din Manchester (2002) Muzeul de Arta din Graz,Austria (2003) Apartamentele de pe Lakeshore Drive din Chicago (1948-1951)-cunoscute drept cladirile din sticla,aceste doua turnuri cu 26 de nivele au fost primele constructii inalte din otel si sticla si aveau o elegant bazata pe ordine si claritate. Cladirea Seagram-a marcat aparitia stilului international in America. Opera din Sydney este una dintre constructiile simbolice ale secolului XX.Triumful cladirii este acoperisul care consta intr-o serie de cochilii semanand cu panzele de corabie,realizate din beton.Cochiliile sunt invelite cu 1 000 000 de tigle importate din Suedia,a caror textura este vizibila doar de la mica distant. Complexul sportiv national din Tokyo Catedrala metropolitan din Brasilia (1959-1970) Biserica Fecioarei Miraculoase din Ciudad de Mexico (1953-1955)-interior Centrul Georges Pompidou din Paris Muzeul Guggenheim din Bilbao (1991-1997)

Bibliografie: -Sa intelegem arhitectura,Marco Bussagli,Editura Enciclopedia Rao,2005 -Arhitectura-evolutie,stiluri,personalitati de la Preistorie la Renasterea timpurie,Daniel Borden,Jerzy Elzanowski,Cornelia Lawrenz,Daniel Miller,Adele Smith,Joni Taylor,Editura Litera,2010 -Arhitectura-evolutie,stiluri,personalitati de la Renastere la Secolul XIX,Daniel Borden,Jerzy Elzanowski,Cornelia Lawrenz,Daniel Miller,Adele Smith,Joni Taylor,Editura Litera,2010 -Arhitectura-evolutie,stiluri,personalitati Secolul XX,Daniel Borden,Jerzy Elzanowski,Cornelia Lawrenz,Daniel Miller,Adele Smith,Joni Taylor,Editura Litera,2010 -Istoria Artei,E.H.Gombrich,Editura Pro Editura si Tipografie.2007