Sunteți pe pagina 1din 14

Statiunea Chamonix - Franta

I)

Consideratii genrale
1.1 Localizare Numit Chamonix n limbajul curent, oraul se situeaz n partea de nord a Alpilor, la

poalele Masivului Mont-Blanc, foarte aproape de punctul comun de frontier dintre Frana, Elveia i Italia. Chamonix Mont-Blanc este a patra comuna ca mrime din Frana, avnd o suprafa de 245 km. Vrful Mont Blanc (4808,75 m) se situeaz pe teritoriul comunei nvecinate, Saint-Gervais-les-Bains, foarte aproape de grania dintre cele dou.

1.2 Cadrul natural n localitate se afl mai multe vrfuri care depesc 4000 m: Piscul Verde (l'Aiguille Verte), Marii Jorasses (les Grandes Jorasses), Dintele Uriaului (la Dent du Gant), Muntele Blestemat (le Mont Maudit) i Muntele Alb din Tacul (le mont Blanc du Tacul). Localitatea Chamonix se afl la grania cu Elveia i Italia.-resurse turistice naturale Clima:Chamonix are un climat temperat, lunile de var sunt plcute, n timp ce lunile de iarn sunt friguroase. Lunile ideale pentru a merge n Chamonix sunt martie i septembrie.-acest lucru reprezinta un factor de favorabilitate pe de-o parte si unul de restrictivitate pentru desfasurarea sporadica a turismului montan.

II)

Populatia, resursa umana, cadrul socio economic

Orasul francez are o populatie de 10.000 de locuitori. In anul 1999, populatia era de 9830 de locuitori cu o densitate de 40 loc/km2. Statiunea a cunoscut o dezvoltare turistica rapida in anii ce au urmat, iar faptul ca Chamonix a organizat prima Olimpiada de Iarna in anul 1924, nu a facut decat sa aduca un plus

de faima vaii situate la poalele Mont Blanc-ului. Astazi statiunea gazduieste peste 5 milioane de turisti anual, beneficiind de peste 60000 de locuri de cazare, marea majoritate a locuitorilor zonei traind din turism.

III)

Analiza componentelor de turism

3.1 Obiectivele turistice din statiune Dac nu faci parte din categoria schiorilor avansai, n cautare de prtii extreme, poi totui s experimentezi mcar o parte din ceea ce nseamn La Valle Blanche, i, n special punctul de pornire, LAiguille de Midi. Este vrful din apropierea lui Mont Blanc, cu o altitudine de 3842 de metri, unde aerul rarefiat i tare de munte este echivalentul unei beri bute pe nersuflate. Dupa ce te-ai pozat obligatoriu cu plcua care indic altitudinea ai admirat peisajele ce i taie respiraia, te poi odihni n timp ce guti delicatese montane la restaurantul aflat aici i i poti cumpra cu doar 1 euro certificatul care atest ca ai fost la aceast altitudine.

Un alt loc obligatoriu de vizitat n timpul unei vacane n Chamonix este Marea de ghea, "Mer de Glace", un fenomen natural extrem de impresionant. Pentru a ajunge aici poi fie s iei trenuleul ce amintete de vremurile de demult, din gara special amenajat n centrul staiunii, fie s alegi calea extrem, prezentat mai sus, de a schia pe Valee Blanche, care te va aduce in acelasi loc.

Imediat, n apropiere poi s iei gondola care te va duce s vizitezi o alt atracie turistic, i anume Grota de Ghea de la baza ghearului La Mer de Glace. Grota se resculpteaz n fiecare an i adpostete o expoziie montan i opere de art sculptate, de asemenea, n ghea.

3.2

Infrastructura turistica si spatiul destinat agrementului

Adevarata dezvoltare turistica a orasului Chamonix a inceput o data cu aparitia drumurilor si cailor ferate, care au permis accesul vizitatorilor si in conditiile mai grele ale iernii.

Apogeul l-a constituit linia ferata St. Gervais Le Fayet - Chamonix, inaugurata in 1901, care a permis turistilor din Europa libertatea de miscare necesara pentru practicarea sporturilor de iarna, in special schiul, promovat la sfarsitul secolului 19 dedoctorul Payot. Prin Chamonix trece drumul national N205 (2x2 benzi), prelungirea Autostrazii A40 (autostrada alba) care se opreste in localitatea Fayet, in apropiere de Saint-Gervais-les-Bains. Pe teritoriul localitatii Chamonix se gaseste intrarea in tunelul MontBlanc, care leaga Franta de Italia, si deci localitatea Chamonix de localitatea Courmayeur. De asemenea, prin Chamonix, trece calea ferata Montenvers, care permite accesul catre Marea de Gheata (Mer de Glace),si linia SNCF Saint-Gervais-Vallorcine care leaga gara Fayet (corespondenta cu TGV) de frontiera cu Elvetia. Linia se continua apoi pana in localitatea elvetiana Martigny.

3.3

Indicatori

3.3.1 Indicele de atractivitate Indicele de atractivitate pentru statiunea Chamonix este mare, de aproximativ 561, datorat in special resurselor zonei, atractiile turistice existente, prezenta partiilor de schi bine amenajate.

Elementele ofertei turistice

Importana (ponderea) eleNivelul Indicele de mentelor calitativ al atractivitate al ofertei turistice staiunii etalon staiunii etalon (%) (qi) (ci) 3 4 194,0 (I)

1 I. Mediul natural

2 40,0

- relief - diversitate - accesibilitate - originalitate - clim - temperatur medie - precipitaii - curenii de aer - nr. de zile nsorite - hidrografie - ruri - lacuri - cascade - flor - diversitate - estetic - faun - diversitate - grad de periculozitate - puritate - aer - ap - sol II. Structuri materiale

10,0 3,0 3,0 4,0 8,0 3,0 2,0 1,0 2,0 5,0 2,0 2,0 1,0 6,0 3,0 3,0 6,0 4,0 2,0 5,0 2,0 2,0 1,0 25,0 5 5 4 4 4 5 8 5 3 2 3 5 4 3 4 8 6

60,0 12,0 24,0 24,0 29,0 9,0 10,0 4,0 6,0 18,0 10,0 6,0 2,0 39,0 15,0 24,0 24,0 16,0 8,0 24,0 10,0 10,0 4,0 175,0

- de cazare - cantitativ - diversitate - capacitate - amplasare - estetic - calitativ - de alimentaie - cantitativ - diversitate - capacitate - amplasare - specific - calitativ - de transport - pe cablu - pe roi - de agrement - de zi - sportiv - de divertisment - de noapte III. Infrastructura - de acces

10,0 7,0 1,5 2,0 2,0 1,5 3,0 4,0 3,0 1,0 1,0 0,5 0,5 1,0 3,0 2,0 1,0 8,0 5,0 3,0 2,0 3,0 15,0 7,0 8 8 7 8 6 5 6 8 5 8 5 5 8 8 7

66,5 45,5 7,5 10,0 16,0 12,0 21,0 25,5 17,5 5,0 6,0 4,0 2,5 8,0 22,0 16,0 6,0 61,0 40,0 24,0 16,0 21,0 90,0 41,0

- feroviar - rutier - aerian - naval (maritim) - de alimentare - ap - energie electric - combustibil IV. Suprastructura - general - de organizare - de paz - turistic - de organizare - de paz V. Mediul economic - sectorul primar - sectorul secundar - sectorul teriar - de consum - de producie VI. Mediul cultural - manifestri culturale spectacole, festivaluri etc.) (expoziii,

3,0 3,0 1,0 0 8,0 3,0 3,0 2,0 10,0 4,0 2,0 2,0 6,0 3,0 3,0 5,0 1,0 1,0 3,0 2,0 1,0 5,0 2,0

5 7 5 0

15,0 21,0 5,0 0 49,0

6 7 5

18,0 21,0 10,0 53,0 20,0

5 5

10,0 10,0 33,0

6 5

18,0 15,0 26,0

5 5

5,0 5,0 16,0

5 6

10,0 6,0 23,0

12,0

- patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, ceti etc.) - patrimoniu neconstruit (folclor) TOTAL

1,0

3,0

2,0 100,0

8,0 561,0

3.3.1 Capacitate optima de primire Baza de cazare in Mont Blanc cuprinde forme clasice (vile i hoteluri), dar i forme moderne (hanuri, popasuri turistice, cabane, campinguri, tabere de vacan, csue, pensiuni). Grand Hotel des Alpes: Situat in centrul Chamonixului, hotelul are 27 de camere si 3 apartamente, piscina, jacuzzi, sauna, baie turceasca si salon de masaj. Hotelul este dotat, de asemenea, cu garaje private. Hotel Jeu de Paume: Situat intr-un satuc splendid, numit Le Rosebud, la 1200 de metri altitudine, hotelul se afla la doar 7 km de Chamonix, in nord. Este locul ideal pentru romanticii incurabili, amatori de peisaje naturale si de liniste. Cladirea are 23 de camere, dotate cu balcon si terasa. Alte facilitati precum piscina, sauna, jacuzzi, baie turceasca, terenuri de tenis, gradini luxuriante, tratamente de infrumusetare si masaj, fac ca hotelul sa fie unul dintre cele mai luxoase din Chamonix. Hotel Mont Blanc: Este unul dintre cele mai vechi hoteluri din Chamonix, avand peste 150 de ani de traditie in ceea ce priveste serviciile de lux oferite clientilor. Indiferent de anotimp, peisajul pe care il puteti admira de pe terasele camerelor este splendid. Decorul de epoca si serviciile moderne oferite clientilor fac din acest hotel unul dintre locurile cele mai cautate in Chamonix.

3.3.2 Indicatori ai peisajului Primul peisaj care impresioneaz turitii ajuni n Valea Chamonix este cel creat de ghearul de pe versanii Bossons i Mont Blanc, cea mai mare scurgere de ghea din Europa. Din cauza

structurii versantului pe care se afl, ghearul alunec spre poalele muntelui aproximativ 300 de metri pe an.

IV)

Analiza componentelor de turism

4.1

Domeniul schiabil si dotarile aferente Cu 152 km de prtii de ski, din care 42 km pentru ski fond, staiunea ofer toate facilitile

pentru practicarea sportului de iarn: patinaj artistic si de viteza, hochei, alpinism, coli de ski i snowboard. Aezat la 1035 m altitudine i cu posibiliti de schiat cu plecare de la 3842 m altitudine, Chamonix ofer prtii pentru tot felul de schiori, de la nceptori pn la avansai. Domeniul Schiabil: Mont Blanc / Chamonix Instalaii pe cablu: 30 Altitudinea pn la care se schiaz: 1035 m

4.2

Dimensiunile domeniului schiabil 4.2.1 Lungimea partiilor: -152 km de prtii de ski 4.2.2 Diferenta de nivel

Chamonix are numeroase partii pentru toate nivelurile, situate in locuri foarte variate. De la partii pentru incepatori pana la pante abrupte, acest loc ofera nenumerate posibilitati pentru toate tipurile de turisti. Domeniul schiabil din Chamonix se deschide la inceputul lunii decembrie, in functe de gradul de inzapezire al zonei si cuprinde 3 versanti principali: Les Grans Montets (1235m 3300m) este domeniul potrivit schiorilor avansati. Denivelarile exceptionale si partiile dificile repartizate pe 3 versanti dau renumele acestui

domeniu prestigious aflat partial pe ghetar. Lungimea pistelor, denivelarile acestora si calitatea remarcabila a zapezii care persista pana in luna mai, fac din acest domeniu un paradis al schiorilor. Brevent / Flegere (1030m 2525m). Acest domeniu este unul dintre cele mai frumoase locuri in muntii Alpi. Expunerea insorita, in fata lantului Mont-Blanc,ofera o panorama superb. Partiile sunt potrivite exigentelor tuturor categoriilor de schiori. Pe domeniul se poate ajunge cu telecabina Chamonix. Domeniul Balme (1453m 2270m). Intr-o ambianta specifica alpilor, domeniul Balme ofera posibilitatea unui schi variat pe 2 versanti diferiti. Incepatori sau avansati, schiori sai snowboarderi, toti vor gasi aici un superb teren de joaca. Partii pentru copii si incepatori: La Vormaine (1480m), este un domeniu foarte insorit si inzapezit, este potrivit pentru schiorii incepatori si intermediari. Les Chosalets (1230m), este un domeniu vast pentru incepatori, fiind ideal pentru copii Le Savoy (1049m 1125m), este situate in inima statiunii Chamonix , parrtii potrivite pentru incepatori si in special pentru copii, deservite de catre 2 teleschiuri si o bansa rulanta. Les Planards (1062m 1242m), este situate la 2 minute de centrul orasului, cel mai mare domeniu schiabil pentru copii incepatori, are 5 partii: rosii,albastre si verzi, cele 41 de tunuri de zapada. 4.2.3 Capacitatea optima de primire a partiilor

In dimensionarea capacitatii de cazare este justificat sa se porneasca de la capacitatea partiilor de schi pe care le ofera domeniul schiabil al zonei. In literatura de specialitate se citeaza urmatoarele date pentru raportul metri partie de schi la un loc de cazare in principalele statiuni din Europa: 8,00 pentru Cortina di Ampezzo - Italia, 5,80 pentru Davos - Elvetia, 5,60 pentru Zeii am See -Austria, 5,00 pentru Chamrousse - Franta, 6,06 zona Fagaras Romania.

4.3.3

Debitul partiei de schi

In functie de panta partiei debitul este de 9-12 pers/h la o panta<45 si 5-8 pers/h la o panta>45. 4.3.4 Capacitatea instalatiilor de transport pecablu

Instalatii pe cablu: Numar total 47; Telecabine: 18; Telescaune: 17; Teleschiuri: 12

4.3

Indicatori sintetici si de corelatie

4.3.1 Capacitatea caracteristica a mijloacelor de transport pe cablu Capacitatea mijloacelor de transport pe cablu este de 32400

4.3.2 Indicatori privind accesul la instalatiile de transport pe cablu Accesul la instalatiile de transport pe cablu este de 3,4 4.3.3 Lungimea instalatiilor mecanice de urcat Lungimea instalatiilor mecanice de urcat este 661,22 4.3.4 Capacitatea orala a instalatiei mecanice de urcat Capacitate de transport: 52660 persoane/ora 4.3.5 Potentialul statiunii din punct de vedere al gradului de dotare cu instalatii de transport pe cablu Potentialul statiunii din punct de vedere al gradului de dotare cu instalatii de transport pe cablu este de 481,12. 4.3.6 Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil este de 341,22

V)

Analiza swot
Puncte tari

Relieful variat care determin prezena numeroaselor obiective turistice naturale: domenii schiabile, trasee pentru drumeii i alpinism, chei i vi, cascade; Climatul alpin este favorabil dezvoltrii turismului montan, datorit condiiilor optime practicrii sporturilor de iarn; Existena a numeroase rezervaii naturale, precum i a unui parc natural (Parcul La Vanoise), stimuleaz turismul; Hidrografia: lacuri glaciare; Uniti de cazare existente n toate zonele turistice. Reamenajarea unitilor de cazare din ultimii ani a generat o cretere a numrului de turiti. Mijloacele de transport turistic. Dezvoltarea mijloacelor de transport turistic a stimulat dezvoltarea turismului i, totodat, a permis accesul n anumite zone. Existena turitilor francezi, ct i a celor strini. Consumul turistic are efecte economice pozitive att pentru organizatorii de cltorii, pentru dezvoltarea turismului, ct i pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu care turismul intr n contact.

Puncte slabe Existena unui numr mare de structuri de primire n principalele zone turistice i a unui numr foarte mic n zonele mai puin promovate; Pericolul apritiilor unor avalanse Inaintarea Ghetarilor Poluarea.

Oportunitati Lrgirea gamei de servici oferite i atragerea turitilor n staiuni pe tot parcursul anului, prin organizarea de seminarii, cursuri de scurt durat, activiti de tratament, de cosmetic, de diet. Dezvoltarea turismului de afaceri i reuniuni n staiunile turistice. Organizarea unor festivaluri periodice sau ocazionale, unor manifestri specifice zonei sau anotimpurilor.

Revigorarea turismului cultural itinerant pentru cunoaterea unor zone cu valoare turistic. Apariia i dezvoltarea unor produse turistice specifice zonei: turismul religios, ecologic, automobilistic, de echitaie, agroturismul. Conceperea unei strategii de diversificare a serviciilor turistice oferite de ageniile de turism, astfel nct s fie atractive pentru fiecare turist, s ofere alternative i posibiliti de petrecere a timpului liber n orice mprejurare i la orice or din zi. Dezvoltarea unor centre turistice n locuri istorice i zone montane, ca puncte de popas n circuite sau ca baz pentru circuite.

Amenintari Poluarea solului, a apelor i a aerului; Lipsa unor organisme special nfiinate pentru reamenajarea i permanenta verificare a itinerariilor turistice; nfiinarea unor structuri de primire turistic ultramoderne n zone puin populate amenin buna funcionare a cabanelor, campingurilor i csuelor turistice din zonele respective; Preurile ridicate n raport cu serviciile oferite.

VI)

Strategii de dezvoltare a statiunii Chamonix

- Proiectul Chamonix-Sud un ansamblu rezidential si hotelier cu 4100 de locuri - Prelungirea autostrazii Route-Blanche - Proiectul La plaine des Praz situata la est de Chamonix- zona de amenajare cuprinzand vile si hoteluri dispuse pe 70 de ha. - Amenajarea unui muzeu etnografic in aer liber

VII) Concluzii
Pe locul 5 in categoria cele mai bune statiuni de ski din lume este ocupata de Chamonix din Franta. Dominat de prezenta masivului Mont Blac, Chamonix este cu siguranta cel mai bun complex pentru schi din Franta. Statiunea este de o frumusete rara, definita de piscurile albe de o inaltime coplesitoare. Sunt putine statiuni care pot rivaliza complexul Chamonix, atat din punct de vedere al varietatii oportunitatilor de petrecere a timpului liber cat si al infrastructurii turistice impecabile. Partiile perfect amenajate si intretinute, localurile cu preparate aburinde si bauturi calde completeaza peisajul. Tinand cont de faptul ca in Chamonix au fost organizate primele jocuri olimpice de iarna, turistii vor putea admira obiectivele turistice amenajate cu aceasta ocazie.

VIII) Bibliografie 1. Petrescu Carmen (1978), Modelul turistic Chamonix Mont Blanc, Editura Sport
Turism, Bucuresti
http://www.infoturism.ro/ski/chamonix-mont-blanc/

Grupa: 310 Echipa: Olaru Mihaela Andra Oproiu Carmen Pascu Florin