CUPRINS

ARGUMENT ____________________________________________________________________ 3 Scurt istoric ____________________________________________________________________ 3 Capitolul 1. Valorificarea turistica a judetului Bacau ___________________________________ 5
1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau __________________________________________ 5
Asezare geografica si relief _____________________________________________________________________ 5 1.1.2. Hidrografia _____________________________________________________________________________ 7 1.1.3.Clima __________________________________________________________________________________ 8 1.1.4. Flora si fauna ___________________________________________________________________________ 9 1.1.5. Soluri: _________________________________________________________________________________ 9 1.1.6. Demografia ___________________________________________________________________________ 10 1.1.7. Rezervatii naturale _____________________________________________________________________ 10

1.2 Patrimoniu turistic antropic al judetului Bacau _________________________________________ 11

1.2.2. Case memoriale ________________________________________________________________________ 17 1.2.3 Biserici si manastiri ______________________________________________________________________ 20 1.2.4 Orase si statiuni ________________________________________________________________________ 32

1.3. Turism de agrement si balnear _____________________________________________________ 42

CAPITOLUL II STUDIU DE PIA PRIVIND CIRCULAIA TURISTIC N JUDETUL BACAU ________ 54

2.1 Obiectivele cercetarii de piata ______________________________________________________ 54 2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea _______________________________ 55 2.3 Aplicarea chestionarului ___________________________________________________________ 57 2.4 Interpretarea chestionarului _______________________________________________________ 60

CAPITOLUL III __________________________________________________________________ 61 Conceperea unui circuit in judetul Bacau ____________________________________________ 61

3.1 Preluarea si pregatirea actiunii ______________________________________________________ 61

3.2 nceperea actiunii ________________________________________________________________ 61 3.3 Desfasurarea programului turistic ___________________________________________________ 62 3.4 ncheirea actiunii _________________________________________________________________ 62 3.5 Intocmirea documentatiei__________________________________________________________ 63 3.6 Organizarea campaniei publicitare ___________________________________________________ 63

BIBLIOGRAFIE__________________________________________________________________ 66

ARGUMENT
Judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Dupa primul capitol in care am realizat o descriere a potentialului natural si antropic al zonei Bacaului, incheiata cu descrierea infrastructurii turistice(cai de acces, posibilitati de cazare, alimentatie, baza de tratament si agreement), am realizat o cercetare de piata prin care am analizat circulatia turistica in orasul Bacau prin intermediul unui chestionar. In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia turistica in judetul Bacau. In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive care au determinat alegerea judetul Bacau ca destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii de turism. Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea. Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei. In ultimul capitol am conceput o actiune turistica de 3 zile si am urmarit toate actiunile desfasurate de ghid pe parcursul derularii activitatii turistice si am intocmit documentatele specifice: comanda, analiza de pret, biletul de excursie, diagrama autocarului, programul excursiei. Lucrarea se incheie cu o campanie publicitara pentru promovarea actiunii turistice propuse. Scurt istoric 3

Intersectat de drumuri ce strbteau vile Siretului, Bistriei i Trotuului, teritoriul judeului Bacu a cunoscut de timpuriu o intens activitate uman, atestat de numeroase descoperiri arheologice. n epoca stpnirii romane asupra unei pri a Daciei, pe teritoriul judeului Bacu i nu numai, i-a desfurat existena lumea carpic, creatoare n secolele II-III a unei interesante civilizaii. Cercetrile de la Mgura, Brboasa, Crligi, Sohodol, Suceti au contribuit la cunoaterea istoriei i civilizatiei carpice, continuitoarea istoriei i civilizaiei geto-dacice. Istoria dovedete continuitatea populaiei autohtone n veacurile urmtoare precum i includerea acestor regiuni n aria n care s-a plmdit i dezvoltat poporul roman. Evoluia procesului de maturizare a feudalismului, la est de Carpai a avut drept urmare apariia trgurilor. ntr-un document emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun la 6 Octombrie 1408, sunt menionate trgurile de la Bacu i Trotu. ntemeierea aezrii este i mai veche. Cu ocazia unor spturi, n oraul Bacu s-a descoperit ceramic din secolele XII-XIV precum i monede btute de Petru Muat (1375-1391). Datorit privilegiilor acordate de ctre domnie negustorilor strini, Bacul s-a dezvoltat repede. In secolul XV ajunsese trg nsemnat de negustori i meteugari, unde se fceau operaii de vam, exist o autoritate judiciar i organe de execuie. n prezent judeul Bacu se ntinde pe o suprafa de 6621 kmp, avnd n componen 3 municipii, 5 orae i 85 de comune, cu o populaie de peste 583,6 mii de locuitori.

Capitolul 1. Valorificarea turistica a judetului Bacau

1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau

Asezare geografica si relief

Judetul Bacau este situat n partea central-estica a Romniei, ntre 45 55' si 46 40' latitudine nordica si 26 66' si 27 30' longitudine estica si are o suprafata de 6 603 kilometri patrati (reprezentnd 2,8% din suprafata totala a Romniei) din care 42,2% este acoperita de paduri iar 55% de terenuri agricole. Diversitatea reliefului: campii, dealuri, vai , munti, varietatea formatiunilor vegetale, gama de culori si de forme, toate acestea reprezinta frumusetea acestor meleaguri. Este traversat de trei cursuri de rauri importante: Siret, Bistrita, Trotus. Varietatea peisajului, statiunile balneare, monumentele istorice si de arta confera judetului Bacau titlul de judet-turistic, principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova, Poiana-Sarata, Tg. Ocna si Poiana Uzului. Printre localitatile importante ale acestui judet se regasesc:

Onesti 5

Targu Ocna - aici exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator. In salile subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport.

Tescani - aici se organizeaza anual evenimente culturale cum ar fi: Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din

paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori

si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei. Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase 6

dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata. Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei. Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are un relief variat si pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. Din suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de paduri. Restul din suprafata judetului o reprezinta terenurile cultivate. La sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere administrativ, judetul are doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor ferate este de 226 km (din care 191 km sunt electrificati) si unul dintre drumurile care traverseaza acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale. De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport. Pe teritoriul judetului se mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri, 6 tabere scolare si o pensiune turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati turistice sunt legate de tratament si odihna. Pricipalele punctele turistice de interes sunt Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova este bine cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla Moldovei. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale. Cazarea se poate face in hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii precentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport. Tescani aduce aminte de numele lui George Enescu, marele muzician roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino, marcanta personalitate acelor vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George Enescu". In Tescani se organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa memoriala a poetului roman George Bacovia.

1.1.2. Hidrografia

Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Rul Siret (n ucraineana , n maghiara Szeret, n trad. "Dragul") izvoraste n Carpatii de nord pe teritoriul Ucrainei de azi, n Bucovina de Nord. n antichitate s-a numit Hierasus. Parcurge 706 km si se varsa n Dunare, lnga Galati. Dintre afluentii fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din tara. Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea

dreapta, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau; pe partea stnga, Polocin si Brlad. Pe cursul sau au fost realizate mai multe baraje si lacuri de acumulare, reducnd pericolul de inundatii (cele mai recente au fost n anul 2005). Principalele orase de pe sau din apropierea cursului sau sunt: Bacau, Siret, Pascani, Roman.

1.1.3.Clima
Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Bacau se ncadreaza n sectorul de clima continental-moderata si cel cu clima de munte, avnd ca specific un regim termic moderat, umezeala relativ mare cu precipitatii atmosferice bogate. 8

Temperaturile aerului nregistreaza valori anuale cuprinse ntre -1C si +9C. Cantitatea anuala de precipitatii este cuprinsa ntre 700-1400mm, mai mare n partea nordica si nord-vestica a judetului. Frecventa medie anuala a vnturilor se caracterizeaza printr-o circulatie a aerului

dinspre vest, cu o frecventa medie anuala de circa 1820% si a celui din nord cu o frecventa aproximativa de 1011% . Vitezele medii anuale se mentin ntre 3 si 3,8m/s, iar n munti atingnd peste 50m/s.

1.1.4. Flora si fauna

Vegetatia si fauna sunt caracterizate printro varietate de specii n functie de altitudine, unele avnd caracter endemic muntilor. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentnd o mare varietate n functie de altitudine: n zona alpina ntlnim capra neagra, marmota, acvila de stnca, n jnepenis, cocosul de mesteacan, iar n padurile de conifere si rasinoase, rsul, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele. n judetul Bacau au fost inventariate speciile de flora si fauna: 258 de specii de flora, 354 de specii de fauna, 189 de specii de flora si fauna de interes comunitar, 68 de specii de interes national. n vederea realizarii obligatiilor asumate de Romnia fata de Uniunea Europeana de a

creste pe termen lung, numarul ariilor naturale protejate, astfel nct suprafata zonelor cu regim de protectie si conservare sa depaseasca 10% din suprafata tarii, conservarea si utilizarea durabila a patrimoniului natural constituie un obiectiv de interes major si o componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltarea durabila.

1.1.5. Soluri:
nvelisul de soluri pe cuprinsul judesului Bacau este variat, el reflectnd caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. n regiunile deluroase din sud, ca si n depresiunile colinare apar solurile brune si soluri podzolice. n dealurile Chioarului si n nord, acestora li se adauga soluri negre de fneata. n arealul montan se succed solurile brune acide, solurile brune podzolice la altitudini mai mici. Solurile aluviale sunt mai putin raspndite. Calitatea solurilor este afectata att din motive antropice ct si din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor neferoase. Este estimata o suprafata de cca.30.000ha de terenuri poluate. Avnd n vedere specificul poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul cumulativ al poluarii acestui factor de mediu.

1.1.6. Demografia

1.1.7. Rezervatii naturale

Stejarul din Borzesti Arbore secular, ocrotit prin lege, in jurul caruia exista legende ce ne duc ianpoi in timp, pana in vremea lui Stefan cel Mare. Poiana Sarariei Rezervatie botanica, situata langa Targu Ocna. Codrul secular de la Runc-Racova Codrul secular Runc de langa comuna Racova, este o rezervatie naturala de circa 60 ha de padure de fag de 150 ani, cu diametre si inaltimi impresionante, unice in tara. Dofteana Este un parc dendrologic cu o rezervatie forestiera in care cresc circa 70 specii lemnoase, din care 50 sunt exotice (Abies norduariiana, Chamacyparis lawspniana, Larix leptolepis, Picea omorika, Pinus banksiana s.a). Hemeiusi Parcul dendrologic, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice. Haghiac Parc dendrologic situat pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Targu Ocna, o rezervatie forestiera ce cuprinde numeroase specii de plante, in special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea sau Japonia (intalnit foarte rar in Europa). 10

Parcul de agrement de la Comanesti Este un parc de pe fostul Domeniu Ghica-Comanesti cu specii decorative foarte rare precum: paltinul de camp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, artarul de Pensilvania. "Plaiurile si stancariile Nemirei" Rezervatie naturala complexa, asezata pe culmea principala a Muntelui Nemira, constituita dintr-o portiune de teren unde cresc specii rare ca floarea de colt, pinul oriental si arboretul de tisa.

1.2 Patrimoniu turistic antropic al judetului Bacau

1.2.1 Muzee si expozitii

Centrul de Cultura Rosetti Tescanu - George Enescu Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu - George Enescu", denumit in continuare Centru, este o institutie publica de cultura, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, fiind finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat; cuprinde si Casa Memoriala Rosetti Enescu, conform Actului de donatiune.

11

Sediul Centrului este in localitatea Tescani, nr. 126, jud. Bacau, cod 607056, imobil aflat in proprietatea publica a statului si in administrarea Centrului.

In anul 1980, prin Hotarare a Guvernului, conform Actului de donatiune, facut de Maria Rosetti Enescu s-a infiintat Asezamantul de Cultura, institutie ce functioneaza in fostul conac al Rosettestilor. Asezamantul a fost casa de creatie. Intre 1980-1990 a fost inaugurata Casa Memoriala Rosetti - Enescu din incinta Imobilului Principal. Din 1990 a devenit Centrul de Cultura Tescani, apoi din 1993 Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu - George Enescu" Centrul de Cultura functioneaza in fostul conac al unei mari familii boieresti - Rosetti Tescanu. In incinta se afla conacul familiei Rosetti Tescanu, construit in 1880, devenit la inceputul secolului XX, resedinta familiei celui mai mare muzician roman, George Enescu.

Familia Rosetti Tescanu, din care provenea sotia Maestrului, este atestata in aceste locuri inca de la sfarsitul secolului al XVI-lea. A fost o familie bogata, de boieri carturari, ctitori de scoli, asezaminte de cultura, biserici care au participat direct la infaptuirea Unirii Principatelor si la evenimentele de la 1848. In anul 1947, o parte din proprietate a fost daruita Statului roman, reprezentat prin Ministerul Culturii, de catre Maria Rosetti Enescu.

12

Castelul familiei tirbei

Palatul tirbei a fost construit la sfritul secolului XIX i prima jumtate a secolului XX de Gheorghe tirbei i Elisabeta Bleanu. Este amplasat pe un platou aflat la altitudinea de 600 m. Se poate ajunge pe partea stng a Vii Uzului, pe un drum ce se desprinde din osea, urc pe dealul Mguricea. La o distan de 4 km, naintnd spre nlimea dealului mpdurit cu foioase i conifere, se afl amplasat acest frumos castel. Pdurile din mprejurimile oraului Drmneti, pe sute de hectare, n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, au aparinut familiei domneti Barbu tirbei. Prinul Gheorghe tirbei a amplasat acest frumos castel ntr-o zon pitoreasc, integrndu-se perfect n ambiana locului. Din parcul palatului se intr n pdure i de aici se poate urca pe diferite trasee i chiar pe muntele Nemira. Palatul a fost construit de maetri italieni, dup planurile arhitectului Nicolae Ghika Dudeti. Este o construcie masiv din caramid pe 4 nivele (subsol, parter i dou etaje, parial P+1 n zona terasei semicirculare), cu o arip (n L) numai parter + etaj i alte dou corpuri parter, anexate acesteia din urm. Intrarea principal se face pe o teras cu scri ample. ncperile corpului principal destinate zonei oficiale au dimensiuni mult mai mari, cu deschideri pn la 10 m. Tot aici avem acces spre terasa deschis, semicircular cu latura de 2,40 m. Corpul lateral, cu ncperi mai mici, ridicat pe 2 nivele, reprezint zona administrativ a palatului. Faadele (parial tencuite, parial cu zidrie aparent) prezint ferestre cu ancadramente din caramid aparent i balcoane cu elemente decorative din lemn. Soclul este nalt din piatr de carier. ntre anii 1947-1977 cldirea a funcionat cu destinaia de sanatoriu T.B.C. Din 1978 devine tabr pentru copii. 13

Monumentul DADA

Tristan Tzara este pseudonimul poetului i eseistului romn Samuel Rosenstock, nscut la Moineti i stabilit n Frana. Tzara a fost cofondatorul micrii culturale Dadaiste care a condus la o revoluie major n artele plastice i literatur. Tzara a murit n 1963, la Paris, i este ngropat n Cimitirul Montparnasse. Generaia de artiti de dup Primul Rzboi Mondial, confruntat pentru prima dat cu ororile unui rzboi care nu ddea semne c s-ar apropia de sfrit, a fost una din cele mai radicale din istoria umanitii. Intelectualii, dezertorii, refugiaii politici, toi revoltaii mpotriva absurditii acestui conflict, se reunesc n mod regulat n jurul scriitorului romn Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului Voltaire, n Zurich, capitala Elveiei, pe atunci stat neutru. Vrnd s rspund absurdului prin absurd, ei i manifest revolta mai curnd prin provocare, dect prin idei estetice, astfel nfiinnd ceea ce urma s devin curentul artistic Dada. Monumentul DADA a fost ridicat la intrarea n municipiul Moineti (dinspre Bacu) n cinstea lui Tristan Tzara i a curentului artistic generat de acesta, la celebrarea a 100 de ani de la naterea artistului. Monumentul fost realizat de sculptorul german de origine romn Ingo Glass.

14

Muzeul Etnografic Biserica Sf. Ap. Petru i Pavel

n anul 1924 enoriaii din Boitea mpreun cu preotul Constantin Moiceanu au hotrt s ridice o nou biseric la mijlocul parohiei, ntruct cea veche se dovedise nencptoare. Astfel au format un consiliu parohial de iniiativ care s adune bani i materiale pentru aceast lucrare. n vara anului 1924 a nceput procurarea materialelor i au nceput s se pun bazele noii construcii.Biserica a fost construit din piatr cioplit de meteri iscusii sub conducerea renumitului maistru pietrar Ion Silvestru din Comneti, dup anul 1938. Venind al doilea rzboi mondial, lucrrile au fost ntrerupte, acoperirea fcndu-se abia n 1950, iar biserica s-a terminat n anul 1958. n timp, biserica a fost dotat cu multe obiecte necesare cultului i nfrumuserii ei. n curtea bisericii s-a ridicat un monument n memoria eroilor drmneteni definitivat n anul 1994 i sfinit n ziua de 27 noiembrie a aceluiai an. Cu aceast ocazie preotului Ioan Bugu, pentru munca depus la aceast parohie, i s-a conferit drept merit distincia de iconom stavrofor. De asemenea, pe locul unei foste magazii, s-a ridicat o frumoas cas praznical cu dou nivele. La parter se afl buctria dotat cu sob i gaze, ap curent, boiler electric, o chiuvet din inox, vesel, i o sal de mese pentru aproximativ o sut cincizeci de persoane. La etaj s-a amenajat un mic muzeu etnografic, n care s-au depus diferite obiecte folosite pe plan local de naintai, fiind acum pe plan de dispariie cum ar fi: costume populare brbteti i femeieti, scoare i licere, diferite obiecte necesare uzului gospodresc precum: stative de esut,

15

urzoi, main i furc de tors, meli de cnep, cheptenei, sucal, suveic, precum i icoane i carte veche. Monumentul Muzeu Mgura Ocnei

Monumentul Muzeu Mgura Ocnei este unul dintre cele mai impresionante monumente ridicate n memoria ostailor czui n primul rzboi mondial. Este Situat la altitudinea de 520 m pe dealul Mgura, la 2 km de oseaua Trgu Ocna Slnic Moldova, dup un drum care urc spectaculos pe coasta muntelui. A fost construit ntre 1925-1928 n memoria celor peste 14.000 de ostai romni czui n Primul Rzboi Mondial pe fronturile de la Oituz, Cona i Cireoaia. Pe frontispiciu st nscris: Spunei generaiilor viitoare c noi ne-am fcut datoria. Lucrrile pentru ridicarea acestui impuntor edificiu au fost fcute de ctre soldaii veterani, rmai n via dup aprigele lupte de la Oituz-Cona-Cireoaia. Fondurile necesare pentru aceast construcie au fost adunate prin subscripie public de ctre Mihai Teodoru, iniiatorul acestui proiect, sprijinit de arhitectul Constantin Ciogolea, fiu al oraului stabilit la Bucureti. Monumentul Eroilor cuprinde un parter i dou etaje, legate printr-o scar interioar circular, are o nlime de 22 m i este n ntregime ridicat din piatr cioplit, n form de obuz. Pn la nceputul celui de -al Doilea Rzboi Mondial, era pzit zi i noapte de ostaii din garnizoana oraului. Dup rzboi, Monumentul a fost lsat n paragin dar, ntre anii 1972-1974, el a fost renovat si deschis ca muzeu. Muzeul deine o colecie de fotografii originale din primul rzboi mondial (printre care aflndu-se i cele cu general Al. Averescu conductorul Armatei a II-a, general C. Pezan, general E. Grigorescu), diferite tipuri de armament i muniie din primul rzboi mondial (arme, obuze de tun folosite de vntorii de munte, cartue de diferite calibre etc.), medalii onorifice acordate pentru fapte de vitejie, uniforme de soldat din 1917. 16

La parter exist o plac comemorativ depus pe mormntul eroului necunoscut, descoperit n traneele nc vizibile de la Cona, cu un text emoionant: Ostai ce ai czut pentru ar, Viteji ai credinei, soldai, Oriunde n morminte voi stai, V fie rna uoar! (Eroilor czui n rzboiul 1916-1919). Deasupra mormntului eroului necunoscut strjuiesc 2 drapele de lupt ale Regimentului 15 infanterie i a Regimentului 4 Artilerie, dou din regimentele care au dus greul rzboiului de pe frontul de la Oituz. Lng cldirea muzeului a fost adus crucea-monument care a fost ridicat iniial la Cona pe locul n care a czut eroic caporalul grenadier Constantin Muat din Regimentul 2 Grniceri. La 50 m mai n sus se gsete mnstirea Mgura Ocnei

1.2.2. Case memoriale

Casa memoriala George Bacovia Casa memoriala George Bacovia este punctul de inceput al oricarui itinerar cultural bacauan. In imediata vecinatate a monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, pe fosta strada a Liceului, actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa isi imbraca ferestrele in reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit de exegeti in multiple ipostaze stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca si de simplii iubitori de poezie, Gheorghe Vasiliu - George Bacovia - desi disparut dintre noi de aproape o jumatate de secol, face parte din viata noastra. Volumele sale de versuri, ce au cunoscut multiple editii, au fost traduse in numeroase limbi. A desfasurat si o intensa activitate de promotor al culturii, fiind unul dintre intemeietorii revistei Ateneu. Drept recunoastere a valorii creatiei sale, Liceul in care a studiat, Teatrul din Bacau, Universitatea George Bacovia, Scoala generala nr. 27 Bacau si Biblioteca din Buhusi au primit numele sau si, incepand din anul 1971, se desfasoara la Bacau Festivalul George Bacovia, manifestare ce atrage in urbea noastra personalitati marcante ale culturii romane.

Spirit meditativ, profund, fapt atestat si de volumele valoroase ce se pastreaza inca in biblioteca din casa, de o gingasie sufleteasca exceptionala - dupa cum ni-l prezinta sotia sa, Agatha GrigorescuBacovia, intr-unul din volumele dedicate poetului , Bacovia si-a distilat destinul, transformandu-l in poezie. El ne-a facut cunoscut ca materia plange, ca mugurul alb si roz si pur este vis de-albastru si azur. Aparitia unui poet talentat in tirgul de negustori care era Bacaul sfarsitului de secol XIX pare neverosimila. Si totusi, daruit cu o sensibilitate artistica speciala, mostenita de la mama sa, Zoita Vasiliu, il gasim pe adolescentul Bacovia preocupat de formarea sa spirituala, abonat la reviste de literatura frantuzesti, la curent cu noile dezvoltari in sociologie, psihologie, arta. 17

La 19 ani era deja un poet matur. Scrisese, printre altele, majoritatea poezilor ce vor alcatui volumul de debut, Plumb. In Casa din strada Liceului nr.7, astazi strada George Bacovia, parintii poetului s-au mutat in anul 1906, in primavara. Student fiind atunci la Bucuresti, la Facultatea de Drept, si venind acasa in vacanta de Paste, poetul a scris una din cele mai gingase ode inchinate primaverii din literatura romana, Note de primavara. Casa memoriala a fost deschisa publicului in anul 1971.

Anul acesta, prin grija domnului primar Dumitru Sechelariu, care a acordat sprijin financiar, s-au executat lucrari de consolidare a casei. In aceasta cladire, ce dateaza din ultimul deceniu al secolului XIX, sunt pastrate numeroase obiecte de uz personal si piese de mobilier ce au apartinut poetului. In toate cele cinci incaperi destinate vizitarii sunt expuse marturii reprezentative, manuscrise originale, documente si piese de patrimoniu.

In Salonul casei, impresioneaza simplitatea si bunul gust al mobilierului. Aici se afla pianul, vioara si portretele parintilor - Zoe si Dimitrie Vasiliu - atat de dragi poetului. Casa memoriala detine un documentar pe caseta video in care e surprins poetul in timpul vietii si o inregistrare pe caseta audio cu vocea poetului recitind din versurile sale.

In gradina Casei memoriale, sculpturi ambientale apartinand artistilor contemporani invita la meditatie si reflectie. Si pentru ca meditatia sa fie rodnica, ea trebuie nutrita cu informatii adecvate : veniti deci la Biblioteca Judeteana Bacau pentru a consulta volumele ce cuprind operele poetului, bibliografiile si volumele de critica ce i-au fost dedicate.

18

Casa memoriala Nicu Enea

Cldirea n care se afl expoziia memorial Nicu Enea a fost construit n anul 1926, proprietar fiind Gheorghe Paloanu, tatl Elvirei Enea. n aceast cas soii Elvira i Nicu Enea au trit n perioada 1929 1960, informaie inscripionat i pe plcua de pe faada casei, care o atest ca obiectiv de patrimoniu. n noiembrie 1968, Elvira Enea face o ofert de donaie care cuprinde imobilul, terenul aferent, 130 de lucrri de pictur, 210 de lucrri de grafic, mobilier i obiecte care au aparinut pictorului Nicu Enea, donaie acceptat de Comitetul Judeean de Cultur n luna mai 1969. Dup amenajarea casei, n luna decembrie 1970 aceasta se deschide pentru public, Elvira Enea ndeplinind funcia de custode. Colecia Nicu Enea este alctuit din lucrrile i obiectele donate. Din totalul lucrrilor care alctuiete colecia, 54 de lucrri de pictur sunt expuse n cele trei sli ale casei la care se adaug mobilierul, obiectele personale ale pictorului i cteva lucrri de sculptur mic. Expoziia permanent ofer vizitatorului posibilitatea cunoaterii operei lui Nicu Enea (1897-1960) a crui afirmare se suprapune temporal i spiritual uneia dintre cele mai fertile i tulburtoare perioade din istoria artei romneti, perioada interbelic.

19

1.2.3 Biserici si manastiri

Biserica si Curtea Domneasca

Biserica Precista a fost zidita la 1491 de Alexandru-Voda - fiul si coregentul lui Stefan cel Mare - care isi stabilise resedinta la Bacau. Biserica, din caramida aparenta, este tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din aceasta epoca. Lacasul a fost reparat de domnitorul Vasile Lupu (1641), care a inchinat-o apoi, ctitoriei sale de la Iasi, Manastirea Trei Ierarhi. In incinta manastirii se pastreaza si ruinele unui palat domnesc (1481) in care Alexandru-Voda a locuit.

Ruinele vechii Curti Domnesti datand din vremea lui Stefan cel Mare, pastreaza vestigii ale casei (pivnitele) si ale turnului-locuinta. In ansamblu se afla si biserica "Adormirea Maicii Domnului" Precista, construita de Alexandru, fiul lui stefan cel Mare, intre anii 1490-1491. Biserica Casin Biserica Casin mai este cunoscuta si drept "Manastirea Casin" sau chiar "Biserica Manastirii Casin", mai ales din cauza aparentei cacofonii. Este insa o sintagma acceptata in limba romana, la fel ca "Biserica Catolica". Comuna si localitatea Manastirea Casin se afla in judetul Bacau, iar manastirea de acolo a fost construita in anul 1655.

Biserica Casin se gaseste in zona verde, linistita si boiereasca a Domenilor, aproape de Arcul de Triumf, cu care se intrece in inaltime, fiind unul din lacasele de cult inalte din, menite sa fie vazute

20

de la distanta, nu sa fie ascunse intre blocuri. Biserica parohiei Parcul Domeniilor este asezata la intersectia unor artere mari de circulatie si domina intreaga zona prin monumentalitatea ei.

Initiativa construirii bisericii a fost luata in anul 1935, de catre un consiliu parohial format din personalitati ale vremii, profesori din Institutul Agronomic in frunte cu Gheorghe Ionescu-Sisesti, scriitorul Vasile Militam, arhitectul I. Balanescu si altii. La staruinta preotului paroh Dumitru I. Manta, fondurile s-au obtinut prin donatii importante de la: Ministerul Agriculturii si Domeniilor si prin subscrieri lunare ale unor familii si institutii. Maresalul Ion Antonescu a contribuit la constructia ei cu cateva donatii, ca de altfel si la intretinerea bisericilor Sfintilor Constantin si Elena, si Sfantul Elefterie. Pentru arhitectura viitoarei biserici a fost instituit un concurs de arhitectura care, in final a retinut proiectul lui D. Ionescu-Berechet, arhitect sef al Patriarhiei Romane. Construita in anul 1937 de arhitectul Patriarhiei, Ionescu-Berechet, Biserica Casin imbina stilul muntenesc brancovenesc, cu coloane la intrare, cu cel bizantin, vizibil in mozaicurile si planul de cruce greaca centrata, arhitectura inalta si spatioasa.

Biserica Casin - intalnirea arhitecturii brancovenesti cu cea bizantina Iconostasul de marmura si alabastru, cu icoane din mozaic a fost realizat intre anii 1952-1959, dupa proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet, de catre artistii I. Dumitru-Barlad, Constantin Baraschi, Mihai Wagner.

21

Intre anii 1962-1971, s-au executat lambriuri de marmura, cafasul, icoane din mozaic de Murano. Intre anii 2002-2003, s-au facut reparatii. Biserica Casin are un plan de baza triconc de mari dimensiuni (42 x 29 metri, inaltimea maxima a turlei fiind de 50 de metri. Suprafata intregii biserici este de 780 mp), cu absida altarului semicirculara, inconjurata de un portic deschis cu arcade. Peste naos se ridica o turla mare, poligonala, cu ferestre arcuite si colonete pe fiecare muchie. Alte patru turle mai mici, octogonale, tratate similar, sunt inaltate in jurul turlei centrale. Pronaosul este exprimat spre fatada de vest printr-o mare arcada, in centrul careia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, inconjurat de un ancadrament ornamentat. La monumentalitatea bisericii contribuie ridicarea ei de la sol pe un pachet de 12 trepte din piatra peste care se inalta pridvorul deschis. Acesta are arcade in plin cintru (cinci frontale si cate doua laterale), sprijinite pe perechi de coloane scunde, din marmura alba, ornamentate in spirala sau cu solzi, dupa modele vechi, romanesti. Peretele din spatele pridvorului este de asemenea placat cu marmura si ornamentat cu icoane in mozaic la partea superioara. Usile de intrare au basoreliefuri turnate in bronz reprezentand pe Sfintii Petru si Pavel si pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Interiorul spatios este inaltat cu turla-Pantocrator. La altar, se remarca boltile si peretii care pentru prima data in tara, au fost decorate in intregime cu mozaic de Murano. Absida altarului, mult inaltata, pare a fi luminata in verde, in contrast rafinat cu albul marmurei cu care este placata tampla. Lambriurile inalte de trei metri ca si pardoselile, sunt realizate din marmora alba si rosie. Mari icoane realizate din mozaic imbraca peretii la nivelul ochiului.

22

Biserica Sf. Varvara Mina Trotu

Biserica Sfnta Varvara este o biseric impresionant, att prin arhitectura original a acesteia, ct i prin poziionarea ei. Bisericua, nchinat ocrotitoarei minerilor, se afl ntr-o imens salin mina de sare Trotu din oraul Trgu Ocna. Salina este situat la circa doi kilometri de ora, n masivul de sare Vlcele-Slatinele, la 240 de metri adncimei reprezint, prin microclimatul de salin, un important factor natural de cur utilizat n terapia afeciunilor respiratorii. Biserica a fost zidit i amenajat n perioada aprilie-decembrie 1992. Acest lca de rugciune, ctitorit numai de minerii ce muncesc aici, se afl aezat la o adncime de 240 de metri, sub nivelul solului. Biserica Sfnta Varvara a rmas i n prezent una dintre puinele biserici din ara noastr, construite n saline, i singura din Europa realizat aproape integral din sare. Aproape ntregul mobilier al bisericii este lucrat n sarea muntelui. Astfel, aplicele pereilor, marele candelabru, stranele, scaunul arhieresc i alte obiecte de cult, fac un tot unitar cu locul n care sunt aezate. Toate obiectele din sare au fost tratate cu un lac special, pentru a nu atrage umezeala i pentru a asigura rezistena n timp. Biserica este destul de mare, puternic luminat, iar din interior nu lipsete nici unul dintre elementele de arhitectur ortodox. Catapeteasma este alctuit din 24 de icoane, una dintre ele reprezentnd-o pe Sfnta Varvara, patroana spirituali ocrotitoarea minerilor. 23

Mnstirea Mgura Ocnei

Mnstirea Mgura Ocnei Schitul Mgura Ocnei este menionat prima oar n 1665. Se pare c, pe la 1757, schitul devine metoc al Epitropiei generale a Casei Spitalelor Sf.Spiridon i doar aa se poate explica faptul c, n pomelnicul acestei sihstrii, Constantin Racovi voievod apare ca prim ctitor al aezmntului monahal. Schitul a avut n lunga sa existen trei biserici construite succesiv. Prima, cu hramul nlarea Domnului, a existat pn pe la 1757, cnd cu sprijinul domnului Constantin Racovi se construiete un nou lca cu hramul Sf.Gheorghe. Ruinndu-se, o nou biseric, cu hramul Buna Vestire, va fi ridicat, n anul 1803, de ctre arhimandritul Iacov. n timpul Primului Rzboi Mondial, Schitul a fost bombardat, ns nu a putut fi distrus. A fost reparat n 1923.

24

Biserica Cuvioasa Parascheva

Cea mai veche biseric de lemn, Cuvioasa Paraschiva, numit ulterior Biserica Domneasc, a fost construit din brne, pe malul drept al Vlcici, pentru avgi. Tradiia spune c biserica a fost refcut pe locul alteia mai vechi care a ars. Theodor Codrescu meniona c, n secolele XVI-XVII, Ocna nu era dect o mic aduntur a celor 100 de avgi, plus a altor oameni meseriai i comerciani ce locuiau mai mult valea Vlcici, la poalele dealului n.v. unde se aflau ocnele vechi, prsite de mai bine de 100 de ani i unde se afla Biserica Sfnta Paraschiva ce exista pe la 1580, cum atesta mai ieri o piatr mormntal slavon, azi stricat n buci . i Nicolae Iorga arta n 1905 c, naintea celorlalte biserici ale trgului (P recista, Sf. Nicolae, Sf. Treime), a fost nlat biserica de lemn, pe un deal rotund, care poart numele de Biserica Domneasc.Tradiia local atribuie aceast ctitorie domnitorului Ioan Vod cel Viteaz, pe la 1573. n aceast biseric modest de lemn, slujea pe la 1599 popa Metodie. De altfel i inscripia de pe o piatr de temelie, din 5 septembrie 1653, dovedete o vechime mai mare a bisericii. Dup formele sale constructive, de plan dreptunghiular, cu absid decroat, Biserica Cuvioasa Paraschiva (Domneasc) aparine secolului al XVII-lea, dar va fi refcut n 1725, n urma unui incendiu, de Dediu, mare sptar i jupneasa Ruxandra, socrii lui Mihai Racovi. Actuala biseric dateaz din anul 1725, construit de Dediu Codreanu, mare sptar, socrul lui Mihai Racovi Voievod. Inscripia aflat deasupra uii la intrare glsuiete: Leat 7233 (1725), aprilie 30.Aceast sfnt biseric s-au prefcut n zilele Mriei Sale Ion Mihai Racovi Voievod gospodja i Ana n domnia 3-a cu cheltuiala dumisale Dediului vel sptar i jupneasa dumisale Ruxandra, prinii 25

doamnei Anii i prin osteneala dumisale Catrina n cmrii (a) 3, iar pe uorul uii din stnga este probabil numele meterului Mihai Radu. n decursul anilor, biserica s-a bucurat de numeroase privilegii din partea mai multor Domni: Mihai Racovi, Constantin Racovi, Mihai uu, i alii. Biserica are un plan simplu n form de corabie, cu absida altarului decroat, tipologic aparinnd secolului al XVIII- lea. n prelungirea pronaosului a fost adugat la o dat trzie, clopotnia cu turn , cptuit cu scndur. Clopotnia are dou clopote: cel mic, cu inscripie ilizibil iar cel mare cu o inscripie din 1861, n care se art c el a fost turnat cu cheltuiala avgilor i a primarului Iorgu Metaxa. Temelia bisericii este din piatr de carier. Biserica este pardosit cu dale de piatr iar pereii cptuii cu scndur cu nervuri care se grupeaz n cheia de bolt dubl. Remarcabil este iconostasul alctuit din icoane de o mare frumusee, fiind renovate n anii 1789, 1800, 1810 i 1830. n prezent, biserica este folosit drept capel mortuar, fiind poziionat n mijlocul cimitirului parohiei, unde se odihnesc o serie de personaliti de vaz de altdat: profesor universitar Mihail Botez, arhitectul Ioan Scarlat Scheletti, Dr. Ioan Pastia, Colonel Gheorghe A. Enescu cavaler al ordinului Mihai Viteazul. Biserica din Borzeti

Edificiul este de plan dreptunghiular fr turl, ntlnit la mai multe ctitorii tefaniene, boltit cu calote sferice. Faadele prezint ocnie i firide, dar i decoraii de ceramic smluit discuri i crmizi. Soclul i ancadramentele au profilatur gotic.

26

Decoraia faadelor rezult din mbinarea materialelor de construcie (piatr brut i crmid), din jocul de arcturi oarbe i firide, din folosirea ceramicii smluite, din elementele de piatr profilat n stil gotic (soclu, ancadramente). n incinta bisericii funcioneaz Muzeul de Cultur i Art Religioas, nfiinat n anul 1994, cu un patrimoniu cultural important: icoane, obiecte de cult i cri vechi religioase (secolele XVII-XIX). Mnstirea de la Runc

Atribuit de tradiia oral voievoduluui tefan cel Mare i Sfant, care ar fi construit -o n urma luptei de la Gura Orbicului din anul 1457, mnstirea Runc apare consemnat documentar la data de 1 aprilie 1695 cu ocazia unei danii fcute de medelnicerul Ionacu Iscescu cu soia sa Alexandra, considerai a fi de fapt ctitorii acestui sfnt lca. Pn n anul 1888 mnstirea Runc a funcionat cu sobor de calugri, iar din acest an a fost desfiinat i afiliat ca biseric de mir la parohia Lipoveni (azi Brjoveni II), comuna Romni, judeul Neam, pn n anul 1941, cnd, prin osteneala ieroschimonahului Casian Cojoc (cu metania din Mnstirea Sihstria), se aprob renfiinarea mnstirii. ntre 1953 1960 conductor al Mnstirii este protos. Sofronie Ungureanu care s-a remarcat prin grija pentru ntrirea vieii duhovniceti, prin reintroducerea unor rnduieli specifice vieii de obte. n anul 1959, prin decretul nr. 410/7.XI.1959, mnstirea este din nou nchis, terenurile i imobilele trecnd n patrimoniul statului. Flacra vieii monahale a fost reaprins n 1967 cnd mnstirea se redeschide pentru a -i primi fii cei pribegi. Se succed mai muli conductori ai vieii de obte, fiecare avnd o nsemnat contribuie la mpodobirea lcaului: arhim. Isaia Tugurlan (cu metania din MnstireaBogdana), n 27

perioada 1967-1977; protos. Melchisedec Nicolau, n perioada 1977-1987; arhim. Emilian Panait,n perioada 1987-2006. Din 2006 pn n momentul de fa stare al mnstirii este protos. Macarie Costea. Biserica mnstirii, cu hramul sf. Arhangheli Mihail i Gavril, ctitorit de medelnicerul Ionacu Iscescu i soia sa Alexandra a fost restaurat i pictat (pictorul Gherghe Matei din Arad) ntre anii 1986-1988 find resfinit la 2 octombrie 1988. Biserica Sfntul Ioan

Biserica Sfntul Ioan se afl n municipiul Bacu, fost nlat ntre 1802 i 1812, se presupune, de ctre loan Mocanu i preotul loan Moisa. Biserica Sf. Ioan a fost ridicat la marginea cimitirului de atunci. Dorina oamenilor a venit dup marele cutr emur din 1802, cnd albia rului Bistria s-a mutat spre Siret, lsnd n urm un mare dezastru, afectnd biserica Precista, singura existent la acea dat n Bacu. Pictura sa interioar reprezint stilul bizantin i a fost realizat n doua etape, 1922-1931 i 1969-1970. n primele decenii ale secolului XIX, cnd nc nu apruser colile publice, preoii acestei biserici i nvau pe copiii de trgovei s scrie i s citeasc.

28

Mnstirea Ciolpani

Biserica Sf.Nicolae a fost construit pe locul unde, cu multe veacuri n urm, suliaul Ciolpan, osta n oastea domnitorului Moldovei, Petru chiopul, ntemeiase un schit de clugri. n anul 1730, schitul se afla ntr-o avansat stare de degradare,iar medelnicerulTeodor Cantacuzino a pus pe cei mai pricepui meteri ai locului sconstruiasc din lemn de stejar din mprejurime o bisericua de lemn. n prezent aceasta este printre cele mai mici lcauri de acest gen din Moldova (L=7m, l=3m la pronaos, 5m la absidele laterale i 2m la altar). Are planul treflat, pronaosul absidat, absidele laterale pe trei laturi, i absida altarului pe cinci laturi, decroat. Pe ancadramentul sculptat al uii de la intrare, n partea superioar, sunt dltuite n lemn de stejar dou pisanii n slove chirilice: una din 1730, cnd afost ctitorit biserica i cea de a doua din 1846, cnd a fost indrilit. De-a lungul timpului au fost fcute mai multe reparaii n anii: 1846, 1913, 1969 i 2000 2002. Restaurarea din 2000-2002 a readus biserica la planul i elevaia iniial, fr pridvor i fr turn clopotni. Iconostasul bisericii a fost repictat n 1969, iar icoanele pictate pe lemn sunt din secolele XVIII-XIX. Clopotnia este la 30 m nord-est de biserica mare. Este construit din bolovani de piatr de form ptrat. Are trei etaje i gang de intrare.

29

Mnstirea Rchitoasa

La sfritul veacului al XVII-lea marele clucer Ianaki a fcut la Rchitoasa o bisericu mic durat de lemn de stejar, care se gsea lng Mnstirea Rchitoasa de astzi. Pe locul unde se afla altarul acesteia s-a ridicat o cruce. Ea a servit drept biseric a cimitirului stesc. Mai apoi, n anul 1697, marele sptar Ilie Ianaki, i cu soia sa Theofana, fiica voevodului Mihai Racovi, au zidit actuala mnstire. Istoria acestei mnstiri, ultima din Romnia care i-a recptat statutul pierdut n urm cu 140 de ani, se ntinde pe durata a patru secole. n testamentul su, scris n romnete n anul 1704, sptarul Ilie Ianaki scria urmtoarele: cine s-ar amesteca a strica a noastr tocmeal i aezare ce am fcut, s fie triclet i proclet afurisit adic, ne lmurete el mai departe, s fie blestemat de Domnul Dumnezeu i de toi sfinii. Amin. Incapabil s administreze mnstirea, fiul su, Gavriil, a nchinat-o, n anul 1729, mnstirii greceti Vatopedu de la Muntele Athos. Din nefericire, biserica mnstirii Rchitoasa a fost drmat de cutremurul din 31 mai 1739. A fost renovat, ultima oar, la sfritul secolului XIX. Aa dup cum informeaz Melchisedec tefnescu, episcop al Romanului, n anul 1882, mnstirea aceasta este acum prefcut n penitenciar pentru oameni fr cpti i vicioi. Biserica e n bun stare, dar ncperile mnstirii, unde locuiesc deinuii, precum i personalul administrativ al penitenciarului, sunt vechi, negrijite i umede i reclam urgente mbuntiri pentru ca penitenciarul s nu devin lca de condamnai la moarte. Ce s-a ntmplat? Mnstirea de la Rchitoasa, una din cele mai mari mnstiri din Moldova, la vremea ei, a fost secularizat sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza i transformat n penitenciar 30

pentru oameni fr cpti i vicioi. Cu alte cuvinte, a devenit leprozerie, dup cum ne -a informat printele Eftimie. Ultimul stare grec, auzind de legile lui Cuza, a ncrcat argintria i alte obiecte de valoare ale mnstirii i a ncercat s le transporte peste Dunre. A fost ns oprit de guvern, iar obiectele redate mnstirii. Ce s-a ntmplat cu ele, nu mai tie nimeni acum. Cert este c, dup aproape 150 de ani, lcaul de cult de la Rchitoasa i-a recptat statutul pierdut. i vrea s o ia de la capt. Biserica Sf. Fecioar Bacu

Biserica Sfnta Fecioar a fost construit n secolul al XV-lea de un grup de clugri franciscani venii de la umuleu Ciuc, sub patronatul Margaretei Muat (Losonczi Margit), prima soie a domnitorului Alexandru cel Bun (domn al Moldovei ntre 29 iunie 1400 - 1 ianuarie 1432). Margareta Muat a fost fiica palatinului Ladislau (tefan) Losonczi, voievod al Transilvaniei ntre anii 1376-1391. Episcopul Bernardino Quirini, care i avea reedina la Bacu i care a fost numit n 1590 de ctre papa Sixt al V-lea ca episcop catolic pentru catolicii din Moldova i ara Romneasc, a trimis la Roma o relaie din care reiese c n vremea aceea erau 216 familii de catolici cu 1692 de suflete, i dou biserici, una nchinat Sfintei Fecioare Maria i construit din piatr, i alta din lemn, nchinat Sfntului Nicolae. n perioada n care Bernardino Quirini a fost episcop (1590-1604), Biserica Sf. Fecioar a devenit catedral episcopal. n Biserica Sf. Fecioar au fost nmormntai 4 episcopi: Bernardino 31

Quirini (decedat la 17 septembrie 1604), Ieronim Arsengo (decedat n luna aprilie 1610), Valerian Lubienecki (decedat la sfritul anului 1617) i Marcu Bandulovic-Bandini (decedat la 27 ianuarie1650). n anul 1676, n timpul unor inundaii devastatoare, Biserica Sf. Fecioar a fost nghiit de apele Bistriei n anul 1839, sub conducerea noului episcop Petru Rafael Arduini, a nceput construcia unei biserici noi, care dinuie i astzi, cu hramul Sf. Nicolae. Biserica Sf. Nicolae a fost dat n folosin cultului la 6 decembrie 1846 i sfinit de episcopul Paul Sardi. De o parte i de alta a intrrii n biseric sunt amplasate dou statui reprezentndu-i pe Sf. Francisc de Assisi i pe Sf. Iosif cu pruncul Iisus n brae.

1.2.4 Orase si statiuni

Bacau Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind mentionat n Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de judecata ntre spatarul Raducanu cu razesii satului Bratila, din tinutul Bacaului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze, nsa este cert ca orasul nu a fost ntemeiat de unguri. n acest sens, avem urmatoarele argumente, prezentate de conducatorii bacauani la nceputul anului 1943, atunci cnd maresalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrarilor pentru romnizarea nomenclaturii localitatilor din Romnia, ordin prin care urma sa se schimbe denumirea orasului Bacau, care era considerata ca fiind de sorginte maghiara, cu una romneasca, Gura Bistritei. Mentionarea orasului pe un act oficial dateaza nca din 1399. n arhivele vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si n alte documente latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi - delegata a Institutului de Cultura Italiana, la nceputul secolului XX, marturiseste ca Bacaul era trecut pe o harta pictata chiar n Palatul Primariei Florenta, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, avnd n vedere ca la doar ctiva kilometri de Bacau, la Sarata, romanii extrageau sare, iar n alte localitati din mprejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atesta clar popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem urmele vechilor aurarii dacice, dupa cum dovedeste N. Densuseanu n lucrarea sa "Dacia preistorica", iar teritoriul Bacaului cuprindea localitati nca de pe timpul pelasgilor ca: Letca si Leiteni, cuvinte derivate din latona si letona, divinitati din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacica. Marele istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea orasului Bacau deriva de la straslavul Bc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denota ca pe aceste meleaguri au fost ntinse paduri n care traiau turme de zimbri. Tot n sprijinul acestei afirmatii, domnul profesor C. Sturza - directorul ziarului "Moldova", organ al Fundatiei Regale "Mihai I", membru n Ateneul cultural local si 32

organizatorul Muzeului "Moldova" din Bacau, detinatorul unei importante colectii de documente istorice si vechi manuscrise -arata ca poseda n muzeul sau o piesa interesanta si pretioasa - un cap de zimbru, de proportii exceptionale, un exemplar unic n felul sau, gasit tocmai aici, n coasta Bacaului, n satul Solont. Domnia sa mai arata ca un Bc exista n Basarabia, un altul n tinutul Vasluiului, iar un altul n tinutul Brladului. Pe aceasta tema se mai poate vedea si etimologia cuvntului Bc n "Ispisoace si Zapise" de Gh. Ghibanescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldovenesti nainte de stefan cel Mare, vol.I si II, publicate de domnul profesor M. Costachescu la Editura Fundatiilor Regale, Iasi; documentele moldovenesti publicate de N. Iorga. Conform datelor recensamntului din 1930, municipiul Bacau numara n acel an 31.138 de locuitori. Dintre acestia 19.421 s-au declarat romni, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei s.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocsi, 161 greco-catolici, 1.893 romanocatolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici s.a. Odinioara nfloritoarea comunitate evreiasca din oras s-a stins n urma celui de-al doilea razboi mondial. La ultimul recensamnt, din 18 martie 2002[1], structura etnica a populatiei municipiului Bacau a fost evidentiata astfel: 213.041 romni, 1.605 tigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangai, 53 italieni s.a. Fiecare din celelalte etnii era compusa din mai putin de 50 de pesoane. Distributia populatiei stabile pe confesiuni religioase: 193.850 ortodocsi, 19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepasind fiecare 500 de adepti. Obiective turistice -Bacau Statuia lui stefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale orasului.

Aceasta a devenit celebra nca de la inaugurare, datorita dificultatilor ntmpinate de Victor Ciorbea, primul ministru al Romniei la data inaugurarii, n contextul dezvelirii statuii. Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e

amplasata n centrul orasului, lnga Biblioteca Judeteana.. Statui ale unor personalitati celebre ale Romniei se afla n Parcul Cancicov. De asemenea, n Bacau exista si acum Biserica si ruinele Curtii Domnesti unde a

locuit Alexandru-Voda, fiul si coregentul lui stefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista, a fost zidita n anul 1491, fiind tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din acel veac. Biserica a fost renovata de Vasile Lupu n 1641, fiind apoi nchinata ctitoriei sale, Sfintii Trei Ierarhi, de la Iasi.

Parcul dendrologic Hemeiusi, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici

cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice. Insula de agrement Este o insula artificiala, creata n mijlocul unui lac format de rul Bistrita, amenajata pentru agrement, cu locuri de plaja si pentru practicarea sporturilor n aer liber. Se pot face plimbari cu barca n jurul insulei. 33

Teatrul George Bacovia n Bacau teatrul are vechi traditii, primul spectacol teatral a avut loc n 1946, cnd s-a pus n scena o piesa de Vasile Alecsandri. La nceput, neavnd un spatiu propriu, reprezentatiile se tineau n niste baraci de scnduri. Abia n 1948 i s-a repartizat actuala cladire, construita n 192x ca sediu al hotelului Athenee Palace.

Tescani. n localitate functioneaza un centru cultural, n conacul lasat prin testament statului romn de compozitorul George Enescu si de sotia sa Maria Tescanu Rosetti.

Ateneul Mihail Jora Festivalul Obiceiurilor de Iarna aduna artisti populari din regiune n preajma Craciunului.

Moinesti Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul 1467. Numele orasului apare si n lucrarea umanistului Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae. n 1832 este atestat ca trg. n aceasta perioada s-a format o puternica comunitate evreiasca care a rezistat pna la instaurarea comunismului. Dintre evreii nascuti n Moinesti i putem aminti pe Tristan Tzara si pe Moses Rosen, fost sef Rabin al cultului mozaic. Orasul a cunoscut o dezvoltare aparte n epoca interbelica. Onesti Onestiul este situat n Depresiunea Tazlau-Casin, n zona de confluenta a rurilor Oituz,Tazlau si Casin cu rul Trotus, la o altitudine medie de 210 m. Cel mai jos punct al orasului este la 180 m pe valea Trotusului. Cel mai nalt este la 240 m pe dealul Cuciur. Pozitia geografica este 46 13'N (latitudine) si 26 47'E (longitudine), la circa 60 km SV de municipiul resedinta Bacau.

Satul Onesti a fost fondat pe 14 decembrie 1458. Numele sau se trage de la "Selistea lui Oana la Trotus". Orasul modern a luat nastere pe vatra vechiului sat n 1952, atunci cnd, prin decizia Consiliului de Ministri, a fost dispusa construirea Grupului Industrial Borzesti si a orasului 34

muncitoresc aferent Onesti. ca urmare a acestei decizii, s-au nfiintat primele colonii si a nceput constructia primelor blocuri. ntre 1952-1960 se construiesc cartierele Casin si Tineretului. n 1956 comuna Onesti primeste statutul de oras. Din martie 1965 orasul se numeste Gheorghe GheorghiuDej (dupa liderul comunist al Romniei), iar din 1990, dupa revolutia anticomunista, revine la vechea denumire (prin lege adoptata n 1996) Posibiliti de cazare n municipiul Bacu funcioneaz 5 hoteluri, 2 hosteluri i 12 pensiuni. Ci de acces Rutier Accesul rutier n municipiul Bacu se poate face prin intermediul drumurilor europene E85 (pe ruta Suceava Bucureti), E60 (dinspre Piatra Neam) i E574 (dinspre Oneti) i prin intermediul drumului naional 2G (dinspre municipiul Moineti). Municipiul Bacu este conectat spre orae din toate zonele rii prin rute regultate de transport rutier n comun. Feroviar Municipiul Bacu este amplasat pe Magistrala feroviar 500 Bucureti (nord) - Ploieti (sud) - Adjud - Pacani - Suceava - Vicani. Aerian n municipiul Bacu funcioneaz unul dintre cele trei aeroporturi internaionale din Regiunea Nord Est, asigurnd conexiuni aeriene cu destinaii internaionale din Italia, Belgia, Spania, Marea Britanie.

Slanic Moldova

35

Cunoscuta localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul estic al Carpatilor Orientali (n masivul Nemira) la naltimea de 530 m pe valea pruluiSlanic. Orasul se desfasoara ntr-o depresiune acoperita de paduri de foioase si conifere. Slanic-Moldova, oras n estul Romniei (Judetul Bacau), asezat pe rul Slanic (un afluent al Trotusului), la poalele Muntilor Nemira (Carpatii Orientali), altitudine 530 m, ntr-o vale nconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacau (resedinta Judetului Bacau). Statiune cu sezon permanent, cu o clima intramontana-depresionara temperata, cu un aer pur, lipsit de praf si particule ce pot provoca alergii, si bogat n aerosoli rasinosi si ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4. Posibiliti de cazare Staiunea dispune de 5 hoteluri, 14 vile si 16 pensiuni, 1 complex turistic, 1 camping i de un complex sanatorial. Ci de acces Rutier Accesibilitatea direct n staiune se poate realiza numai rutier, fiind legat de DN 12B de la Onesti sau Miercurea-Ciuc pn laTrgu Ocna pe DN 12A; apoi Trgu Ocna Slnic-Moldova pe DN 12B sau de la Bacu DN 11 (drumul spre Braov) pn la Oneti, apoi Oneti-Trgu Ocna SlnicMoldova pe DN 12B Transportul n comun este asigurat de microbuze cu trasee care leag localitile limitrofe , Tg. Ocna,Oneti i Bacu Din staiune exist plecri cu curse regulate ctre Salina de la Trgu Ocna Feroviar Legtur indirect: gara Salina (Trgu Ocna), pe linia Adjud Ciceu, apoi cursa auto pn n staiunea Slnic Moldova.

36

Trgu Ocna

Trgu Ocna Diversitatea resurselor turistice de care dispune oraul Trgu Ocna determin posibilitatea practicrii unor variate forme de turism: Turismul de tratament balnear este favorizat de existena factorilor naturali de cur, a bazei de tratament din Complexul Balnear Mgura i amenajrile pentru tratament realizate de ctre societatea Salin Trgu Ocna la nivelul orizontului IX. Factori naturali balneoterapeutici:
izvoarele

de ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, slab bicarbonatate, hipotona,

recomandate pentru tratarea de afectiuni ale tubului digestiv, hepato-biliare, ginecologice cronice, reumatismale i ale cilor respiratorii;
mediul

de salin (Salina Trgu Ocna), al crui microclimat este recomandat pentru sedativ, de cruare, cu uoare nuane de stimulare.

tratarea afeciunilor cronice respiratorii (n principal astm, bronit cronic)

bioclimatul

La baza pantei Dealului Mgura apar la zi, de-a lungul unui aliniament, apte izvoare de ape minerale, ale cror captri au fost amenajate i utilizate de peste 100 de ani (anul 1888). Amenajarile exterioare, realizate din lemn, sunt acoperite, au aspect de chiocuri, iar apele curg liber pe conducte de plastic, n buvete. Sunt afiate la vedere compoziia mineralogic a apelor i recomandrile terapeutice. Analizele realizate de ctre Institutul Naional de Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie INRMFB au artat c acestea au coninuturi cuprinse ntre 4,139 12,793 g/I i prezint interes terapeutic pentru cura intern i extern, dup cum sunt prezentate n tabelul urmtor. Indicaiile terapeutice ale izvoarelor* 37

Salina este situat la circa 2 km de ora, n masivul de sare Vlcele-Slatinele, la 240 m adncime i reprezint, prin microclimatul de salin, un important factor natural de cur utilizat n terapia afeciunilor respiratorii. Recunoaterea i utilizarea n scop terapeutic a mediului de salin, cu precdere n ultimele decenii, a pornit de la o serie de observaii ncepnd nc din secolul al XIX-lea, i anume: absena mbolnvirilor de bronit cronic i astm la minerii din minele de sare de la Wieliczka precum i vindecarea rapid a acestor boli la noii angajai, ameliorarea pn la dispariie a crizelor de astm la bolnavii astmatici refugiai n timpul celor dou rzboaie mondiale n pestera dezvoltat n sare Kluttert, utilizat ca adpost n timpul bombardamentelor. Caracteristica principala a microclimatului salinelor este constant parametrilor fizici, chimici i microbiologici (fr variaii zilnice sau sezoniere), spre deosebire de aerul de la exterior. Parametrii climatici pentru salinele din Romnia sunt: temperatura, de aprox. 12 13, umiditatea relativ, de cca. 60 80 %, curenii de aer cu viteze , reduse, practic insesizabile, presiunea aerului este similar celei de la exterior sau cu diferene mici. Toate aceste caracteristici determina un bioclimat caracterizat printr-un inconfort termic de racire slab, cu indice de stres cutanat hipotonic moderat i pulmonar echilibrat. n concluzie, bioclimatul de salin are caracter sedativ de cruare, cu valori foarte reduse ale indicilor de stres, uor rcoros ca temperatur i echilibrat sub aspectul umezelii. Posibiliti de cazare Staiunea dispune de 5 case de vacan, 1 hotel, 1 motel i 6 pensiuni. Ci de acces Rutier Accesul rutier n staiune se poate realiza prin intermediul DN 12 A de la Onesti sau Miercurea-Ciuc. De la Bacu se ajunge pr DN 11 (drumul spre Braov) pn la Oneti, apoi Oneti-Trgu Ocna pe DN 12A. Feroviar Legtur direct: staiile Salina (halt) i Trgu Ocna, pe linia Adjud Ciceu.

38

Municipiul Moineti

Municipiul Moineti Prima atestare documentar a oraului dateaz din anul 1467. Numele oraului apare i n lucrarea Descriptio Moldaviae a savantului umanist Dimitrie Cantemir. n 1832 este atestat ca trg. n aceast perioad s-a format o comunitate evreiasc puternic. A rezistat pn la instaurarea comunismului. Printre evreii nscui n Moineti se numr Moe David Iancovici, Mordechai Bernstein, Tristan Tzara i Moses Rosen, fost ef-rabin al cultului mozaic. Din oraul Moineti a emigrat, n 1882, primul grup de evrei sioniti care a iniiat colonia evreiasc Ro Pina n Palestina. Oraul a cunoscut o dezvoltare aparte n epoca interbelic. La intrarea n oraul Moineti se afl un monument realizat n memoria lui Tristan Tzara (100 de ani de la natere) i a curentului dadaist iniiat de el. Monumentul Dada se dorete a fi semn de preuire a moineteanului universal pe pmnt romnesc i a fost realizat de sculptorul german de origine romn Ingo Glass. Monumentul se afl la oseaua Moineti -Bacu (patru construcii din oel i beton, vopsite n rou crmiziu; dimensiuni: 25 m lungime, 2,6 m lime, 10 m nlime, 120 tone). Posibiliti de cazare Municipiul Moineti dispune de 6 pensiuni turistice.

39

Ci de acces Rutier Municipiul Moineti este amplasat pe drumul naional 2 G, care face legtura ntre municipiul Bacu i ruta Miercurea Ciuc Oneti (Dn12A). Feroviar Accesul feroviar n Moineti se realizeaz indirect, prin intermediul staiei CFR Comneti. Accesul rutier n i din Comneti se realizeaz prin intermediul microbuzelor care funcioneaz cu o frecven ridicat. Drmneti

Drmneti ncadrat de munii Nemira, Ciuc i Berzuni, la confluena rului Uz cu rul Trotu, arealul turistic Drmneti cuprinde obiective turistice cu un potenial de dezvoltare nc neexploatat. Cadrul natural de excepie, cu rezervaii naturale i cu zone slbatice cum rar se mai ntlnesc, tradiiile unice i pstrate cu sfinenie de drmneteni, dintre care jocul ursului este, fr ndoial, o comoar transmis ca o motenire intrinsec de la generaie la generaie, ospitalitatea i mrinimia locuitorilor ofer vii Uzului valene de zon turistic de excepie. Munii Nemira fac parte din grupa central a Carpailor Orientali, delimitnd extremitatea ei sudic. Cu nlimi ce ating maximul de 1649 m (Vf. Nemira Mare), destul de uor accesibili iubitorilor muntelui, munii Nemira ascund frumusei nc nedescoperite de publicul larg. Flor de excepie, cu specii extrem de valoroase cuprinse n Rezervaia natural Plaiurile i Stncriile Nemirei, grote despre care se spune s duc pn n fundul pmntului, bli slbatice care ofer peisaje de excepie, pietre sculptate de Crivul Nemirei ce amintesc de Sfinxul i Babele din 40

Bucegi, poteci de puini umblate i legende ce vin din moi-strmoi, acestea sunt cteva din bogiile cu care farmec munii Nemirei oaspeii bine-voitori ai Drmnetiului. Lacul Bltu este un lac de baraj natural format n 1883, similar Lacului Rou, pe valea Izvorului Negru care izvorte de sub culmile Nemirei. Este declarat monument al naturii, prin apartenena sa la Rezervaia Natural Munii Nemira, inclus n reeaua ecologic european. Tot n Drmneti se gsete, tronnd peste Valea Uzului, Castelul Prinesei Marina tirbei, numit i Prinesa Aviaiei Romne. Prinesa, prima femeie romnc care a pilotat un avion i prima femeie pilot militar, este una dintre eroinele Romniei, implicndu-se foarte mult n salvarea vieilor rniilor din cel de-al II-lea Rzboi Mondial. Prinesa tirbei a fost deosebit de ndrgit de drmnetenii de odinioar, mai ales de copiii crora, potrivit povetilor care nc mai dinuie n casele localnicilor, le mprea dulciuri cnd venea la Castel, ateriznd pe un aerodrom amenajat pe un plai din apropiere. Castelul din Drmneti era reedina de var a prinesei i a prinului George tirbei, iar pe timpul Rzboiului a fost transformat de Prines n sanatoriu. Barajul Poiana Uzului este un baraj antropic construit din contrafori de 80 m nlime i cu un volum de ap de 90 mil. mc, al doilea de acest fel din Europa, fiind dat n exploatare n anul 1972. Acest lac alimenteaz cu o ap deosebit de bun mai multe orae (Drmneti, Comneti, Trgu Ocna, Moineti, Oneti, Bacu) i mai multe comune din judeul Bacu. Pe lng peisajele deosebite din zona lacului situat ntre munii Nemirei i munii Ciucului, barajul este un loc preferat de pescarii sportivi din Drmneti, din judeul Bacu i nu numai. Posibiliti de cazare Oraul Drmneti dispune de 1 hotel, 1 motel i 2 pensiuni. Ci de acces Rutier Accesul rutier n Drmneti se poate realiza prin intermediul DN 12A, care tranziteaz oraul i care l leag direct de Onesti i Miercurea-Ciuc. De la Bacu la Drmneti se ajunge via Moineti prin intermediul drumului DN 2G, care intersecteaz DN12A la Comneti. Transportul local n comun este asigurat de microbuze. De asemenea, din Drmneti se poate ajunge prin curse regulate spre destinaii precum Comneti, Slnic Moldova, Oneti, Bacu. Feroviar Accesul feroviar n Drmneti se realizeaz prin intermediul staiei CFR Valea Uzului , amplasat pe linia Adjud Ciceu. 41

1.3. Turism de agrement si balnear

Sanatoriul Balnear Slnic Moldova

Amplasat n centrul staiunii Slnic Moldova, Sanatoriul Balnear ofer servicii de recuperare medical pentru aduli i copii, n regim de spitalizare i ambulatoriu, cu predilecie pe profilele de patologie respirator i hepato-digestiv. Serviciile medicale oferite de Sanatoriul Balnear Slnic Moldova cuprind diverse tipuri de proceduri, n funcie de terapia recomandat de medicul curant: PNEUMOTERAPIE: ultrasonoaerosoli i inhalaii cu ape minerale prelevate zilnic din regiunea Izvoarelor Staiunii Slnic Moldova; MAGNETOTERAPIE: magnetodiaflux; ELECTROTERAPIE: ultrasunete, unde scurte, ionizri, cureni diadinamici, faradici, exponeniali, interfereniali, TENS, STOCH, trabert, stimulare ruseasc; MASOTERAPIE: masaj regional/segmentar cu unguent terapeutic; FOTOTERAPIE: UV, solux; TERMOTERAPIE: aplicaii parafin: HIDROTERAPIE: bi cu bule, bi galvanice 4 celulare; Eficiena tratamentului balnear oferit de Sanatoriul Balnear Slnic Moldova este susinut i de asocierea cu tratamente prescrise de medicii curani bazate pe: aeroterapie aerul bogat n aerosoli i ioni negativi de care se bucur staiunea Slnic Moldova, situat pe versantul estic al Carpailor Orientali (masivul Nemira) la nlimea de 530 m, pe valea prului Slnic; 42

crenetoterapie cur cu apele minerale din Slnic Moldova (20 de izvoare i sonde de mic adncime), cloruro-bicarbonatate, sodice, carbogazoase, uor sulfuroase, atermale, de diverse compoziii i concentraii cu o mineralizare total ntre 0,5 - 17gr/l; mofetoterapie la mofetele din Slnic Moldova emisii de gaz terapeutic, cu concentraii de CO2 mai mari de 70% de u tilizat n afeciuni vasculare; speleoterapie n Salina Tg-Ocna, situat la 18 km distan de Slnic Moldova. Agrement si balnear - Parcul din Slnic Moldova

Parcul Central din Slnic Moldova are o suprafa de 4,16 ha i ofer posibilitatea turitilor de a petrece timpul liber ntr-un cadru ncnttor, contribuind, n acelai timp, la imaginea pozitiv a staiunii. Atent i permanent ngrijit de administraia local, Parcul din staiune cuprinde alei amenajate cu bnci printre copaci falnici i flori colorate, un foior realizat n acelai stil arhitectural cu ntregul ansamblu al Cazinoului, fntni arteziene i cascade antropice, busturi ale unor personaliti culturale romneti, un modern spaiu de joac pentru copii, internet wireless etc. Cldirea Cazino este o emblem a staiunii Slnic Moldova, alturi de alte cldiri de importan deosebit, precum Pavilionul Central Racovi i alte vile turistice. Cldirea Cazino este inclus n grupa A a monumentelor istorice, avnd valoarea naional i universal (Cod LMI 2004 - BC II-m-A-00901). Datnd din anul 1894, Cazinoul Slnic Moldova a fost construit de meteri italieni, beneficiind n anii urmtori de o serie de modificri. ncepnd cu anul 1948 Cazinoul a devenit sediul Casei de Cultur i al Bibliotecii Oreneti. n anul 1960 cldirii i se adaug dou terase destinate amenajrii unui bufet, braserie i pensiune. Cldirea Cazinou a fost restaurat n perioada 1986-1989 pentru a i se reda forma iniial, fiind amenajat n totalitate a ca edificiu cultural-educativ. 43

Agrement si balnear - Izvoarele minerale Slnic Moldova

Staiunea Slnic Moldova este renumit pentru cele 20 de izvoare de ape carbonatate, bicarbonatate, uor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice i oligominerale, izvoare descoperite nc din anul 1801. n 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar n 1877 au aprut primele instalaii balneare. De-a lungul timpului, calitile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obinute la expoziiile internaionale de la Paris, Viena, Frankfurt. Specialitii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains. Botezat Perla Moldovei, Slnic Moldova asigur tratament pentru tulburri digestive (gastrite cronice hipo- i hiperacide, ulcere gastrice i duodenale, afeciuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipaie cronic), boli hepatobiliare (dischinezie biliar, colicistit cronic cu sau fr calculi, stri postoperatorii n boli ale ficatului), boli metabolice i nutriionale (diabet melitus, forme uoare i intermediare, obezitate), boli ale rinichiului i urinare (stri de dup tratamentul infeciilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglri renale).

IZVORUL 1 Caracterizare chimic: Ap sulfuroas, sodic, clorurat, carbo-gazoas, bicarbonatat, iodurat. Indicaii terapeutice: Cur intern. Afeciuni gastrice: Gastroduodenite cronice, ulcer, tratament de repaus funcional al ficatului. 44

Afeciuni hepatobiliare: Colecistit cronic simpl sau litiaz, diskinezie biliar, pancreatit cronic. Boli metabolice: gut, obezitate, dislipidemii. Aciune antialergic: urticarii, alergii alimentare. IZVORUL 1-BIS Caracterizare chimic: Ap slab sulfuroas, boric, carbo-gazoas, bicarbonatat, iodurat i hiperton. Indicaii terapeutice: Cur intern, afeciuni gastrice, colecistit cronic, constipaii, ulcer gastric i duodenal, sechele dup ficat operat, boli metabolice. IZVORUL MOLDOVA. Caracterizare chimic: Ap iodurat, clorurat, sodic, carbo-gazoas, bicarbonatat i hiperton. Indicaii terapeutice: Cur intern. Se recomand pruden terapeutic pentru: vrstnici, denutrii, surmenai, hipertensivi. Afeciuni ale tubului digestiv IZVORUL 5 Caracterizare chimic: Ap oligomineral, feruginoas, carbo-gazoas i hipoton. Indicaii terapeutice: Cur extern. Inflamaii cronice oculare sub form de aerosoli, inhalaii, pulverizani. IZVORUL 6 Caracterizare chimic: Ap iodurat, sodic, clorurat, bicarbonatat i hiperton. Indicaii terapeutice: Cur intern. Concentraie foarte mare, trebuie folosit cu mare pruden, dup investigaii atente. Gastrite cronice, hipoacide, nsoite de constipaie, constipaie obinuit, boli de nutriie i metabolism, colecistite cronice, hipotone. IZVORUL 8 Caracterizare chimic: Ap bicarbonatat, clorurat, sodic, carbo-gazoas, slab sulfuroas i hipoton. Indicaii terapeutice: Cur intern. Mrete secreia gastric dar nu modific acidul clorhidric. Gastrite cronice, hipoacide, nsoite de constipaie, constipaie obinuit, boli de nutriie i metabolism, colecistite cronice, hipotone. IZVORUL 10 Caracterizare chimic: Ap iodurat, sodic, clorurat, bicarbonatat i hiperton. Indicaii terapeutice: Cur intern. Concentraie foarte mare, trebuie folosit cu mare pruden dup investigaii atente. Gastrite cronice, hipoacide, nsotite de constipaie, constipaie obinuit, boli de nutriie i metabolism, colecistite cronice, hipotone. 45 3, NUMIT REGELE IZVOARELOR MINERALE DIN SLNIC

IZVORUL 14 Caracterizare chimic: surmenai, hipertensivi. Ap bromurat, iodurat, conine fier, puin sulfuroas. Afeciuni ale tubului digestiv. Indicaii terapeutice: Cur intern. Se recomand pruden terapeutic pentru: vrstnici, denutrii, Se recomand bolnavilor cu anemie feripriv i celor care nu suport sulful. IZVORUL 15 Caracterizare chimic: Ap cloruosodic, alcalin, iodurat, carbo-gazoas, slab sulfuroas. Indicaii terapeutice: Cur intern. Afeciuni gastrointestinale, mai ales cu spasme. Ap de elecie pentru vrstnici cu afeciuni gastroduodenale nsoite de hiperaciditate i spasme digestive. IZVORUL CIUGET Ap unic n ar. Caracterizare chimic: Ap alcalin, slab clorurat, carbo-gazoas i hipoton. Indicaii terapeutice: Cur intern. Boli hepatobiliare, hepatice cronice, diabet, gut, litiaze renale. IZVORUL SONDA 2 Caracterizare chimic: Ap alcalin pur, bicarbonatat, de concentraie medie i hipoton. Indicaii terapeutice: Cur intern. Afeciuni renale i ale cilor renale, afeciuni digestive, afeciuni hepatice. Precauii terapeutice la: debiliti, nevrotici i la cei proaspt operai de stomac i ficat.

Turism montan aferent arealului Trgu Ocna

Se poate practica n aria limitrof a oraului Trgu Ocna, n Munii Berzuni i Nemira, prin drumeii montane, unde exist o reea de poteci, dintre care unele sunt marcate. Pot fi menionate: vrfurile andru Mare (1639m) i Nemira (1648m) rezervaie natural complex; masivele 46

muntoase Cerbu (886m) i Puf (1046m) cu poteci marcate pentru amatorii de drumeii; Vrful Lacos (1236m) punct de belvedere; culmea Berzuni, cu Vrful Mgura (982m); pasul Oituz (863m); Dealul Perechiu (rezervaie natural acoperit cu vegetaie abundent, cu diverse elemente termofile); vile spate n Munii Trotu i afluenii si Uz, Dofteana, Slnic, Oituz, Cain i Tazlul Mare. Arealul turistic Drmneti

Barajul Poiana Uzului este un baraj antropic construit din contrafori de 80 m nlime i cu un volum de ap de 90 mil. mc, al doilea de acest fel din Europa, fiind dat n exploatare n anul 1972. Acest lac alimenteaz cu o ap deosebit de bun mai multe orae (Drmneti, Comneti, Trgu Ocna, Moineti, Oneti, Bacu) i mai multe comune din judeul Bacu. Pe lng peisajele deosebite din zona lacului situat ntre munii Nemirei i munii Ciucului, barajul este un loc preferat de pescarii sportivi din Drmneti, din judeul Bacu i nu numai. ncadrat de munii Nemira, Ciuc i Berzuni, la confluena rului Uz cu rul Trotu, arealul turistic Drmneti cuprinde obiective turistice cu un potenial de dezvoltare nc neexploatat. Cadrul natural de excepie, cu rezervaii naturale i cu zone slbatice cum rar se mai ntlnesc, tradiiile unice i pstrate cu sfinenie de drmneteni, dintre care jocul ursului este, fr ndoial, o comoar transmis ca o motenire intrinsec de la generaie la generaie, ospitalitatea i mrinimia locuitorilor ofer vii Uzului valene de zon turistic de excepie. Munii Nemira fac parte din grupa central a Carpailor Orientali, delimitnd extremitatea ei sudic. Cu nlimi ce ating maximul de 1649 m (Vf. Nemira Mare), destul de uor accesibili iubitorilor muntelui, munii Nemira ascund frumusei nc nedescoperite de publicul larg. Flor de 47

excepie, cu specii extrem de valoroase cuprinse n Rezervaia natural Plaiurile i Stncriile Nemirei, grote despre care se spune s duc pn n fundul pmntului, bli slbatice care ofer peisaje de excepie, pietre sculptate de Crivul Nemirei ce amintesc de Sfinxul i Babele din Bucegi, poteci de puini umblate i legende ce vin din moi-strmoi, acestea sunt cteva din bogiile cu care farmec munii Nemirei oaspeii bine-voitori ai Drmnetiului. Lacul Bltu este un lac de baraj natural format n 1883, similar Lacului Rou, pe valea Izvorului Negru care izvorte de sub culmile Nemirei. Este declarat monument al naturii, prin apartenena sa la Rezervaia Natural Munii Nemira, inclus n reeaua ecologic european. Tot n Drmneti se gsete, tronnd peste Valea Uzului, Castelul Prinesei Marina tirbei, numit i Prinesa Aviaiei Romne. Prinesa, prima femeie romnc care a pilotat un avion i prima femeie pilot militar, este una dintre eroinele Romniei, implicndu-se foarte mult n salvarea vieilor rniilor din cel de-al II-lea Rzboi Mondial. Prinesa tirbei a fost deosebit de ndrgit de drmnetenii de odinioar, mai ales de copiii crora, potrivit povetilor care nc mai dinuie n casele localnicilor, le mprea dulciuri cnd venea la Castel, ateriznd pe un aerodrom amenajat pe un plai din apropiere. Castelul din Drmneti era reedina de var a prinesei i a prinului George tirbei, iar pe timpul Rzboiului a fost transformat de Prines n sanatoriu. Agrement si balnear - Cheile i Cascada Slnicului

Cheile Slnicului se ntind pe o lungime de aproximativ 400m, paralel cu oseaua asfaltat, la o cot inferioar. Format din roci de dimensiuni mari cobornd n trepte domoale, cascada reprezint o poriune din Cheile Slnicului care stabilesc demarcaia dintre muntele Pufu (malul

48

stng) i muntele Dobru (malul drept). Peisajul Cascadei este completat de pdurea de foioase de pe maluri. O punte construit peste cascad faciliteaz trecerea pe malul stng al rului, la aleea cu dale din beton ce se ntinde n amonte i n aval i ofer turitilor posibilitatea de a surprinde o privelite deosebit de frumoas asupra cascadei i cheilor. Atracii turistice - Agrement si balnear - TRASEUL 300 de scri

Traseul pornete din staiune, din apropierea zonei izvoarelor, chiar din dreapta izvorului denumit 300 de scri. Scrile urc prin pdure uneori abrupt i n serpentine, alteori mai domol. Din loc n loc sunt zone n care se poate vedea staiunea i munii Nemira. La coborre, unele poriuni sunt ceva mai abrupte dar practicabile chiar i pentru turitii care vin la odihn n staiune, cu toate c unii turiti prefer s se ntoarc pe scri la punctul de plecare. Traseul revine n staiune prin zona Popasului, aproape de Cascad i continu de-a lungul Cheilor Slnicului pn n zona izvoarelor. Traseul 300 de scri este cunoscut i ca Traseul 5 i reprezint de fapt o plimbare prin pdurile de la poalele muntelui Dobru, deasupra zonei izvoarelor minerale din Slnic Moldova i de-a lungul Cheilor Slnicului. Fiind destinat relaxrii active a turitilor, traseul 300 de scri nu necesit pregtire fizic deosebit i nici echipamente specializate pentru drumeii montane, cu att mai mult cu ct pornete i se ncheie n preajma zonei izvoarelor.

49

Scrile (treptele), mai mult sau mai puin 300 la numr, sunt n general din piatr dar pe alocuri sunt completate cu unele din beton. Traseul prin pdure nu este dificil i este accesibil att vara ct i iarna. Durata medie a traseului complet este de 2,5 3 ore. Agrement si balnear - Trasee montane n Munii Nemira

Traseele din munii Nemira atrag iubitorii de munte datorit peisajelor deosebite i slbticiei locurilor. Mai puin exploatai din punct de vedere turistic n comparaie cu ali muni i cu nlimi mai modeste (vrful cel mai nalt avnd 1649 m), munii Nemira ofer n permanen turitilor surpriza descoperirii unor locuri minunate. Accesul spre traseele din munii Nemira se poate face din Drmneti (localitatea Sltruc, n apropiere de Barajul Poiana Uzului), din comuna Dofteana, din Slnic Moldova (din staiune i din zona popasului turistic), din comuna Oituz (localitatea Poiana Srat), din pasul Oituz i din judeul Covasna (comunele Lemnia, Brecu i Estelnic). Munii Nemira fac parte din grupa central a Carpailor Orientali, delimitnd extremitatea ei sudic, i se ncadreaz n zona munilor sedimentari estici. Culmea principal este orientat pe direcia nord-sud iar treimea mijlocie a culmii principale reprezint chiar linia de separare dintre judeele Bacu i Covasna.

50

Agrement si balnear - Mediul de salin Salina Trgu Ocna

Salina Trgu Ocna este amplasat pe valea Trotuului, ntr-un cadru natural deosebit din apropierea oraului Tg. Ocna. nceputurile exploatrii srii n zon se pierd n negura vremii, ns, cea mai veche mrturie scris dateaz din anul 1380 i este constituit de un hrisov domnesc din care rezult plata unei cantiti de 2000 ocale de sare pentru construcia unui pod de piatr. Exist o veche legend conform creia n zon se gseau pduri seculare unde i aveau slaul haiduci i tlhari. Se spune c un astfel de haiduc, urmrit fiind de poter, a czut ntr-o groap de sare, descoperirea scpndu-l pe acesta de pedeaps. Dei sarea se extrgea cu siguran dinainte (n perioada 1407-1434, pecetea localitii reprezenta un miner cu un ciocan de tiat sarea n mn), exploatarea srii la Tg. Ocna este nregistrat n timpul domniei lui tefan cel Mare, acesta ntrind spre sfritul vieii sale, privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la T rgu Ocna. Pn n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, exploatarea srii la Trgu Ocna s-a realizat n ocne sub form de clopot. n perioada 1870-1968, n minele Moldova Veche (mina Carol I) i Moldova Nou (mina Carol II) exploatarea srii s-a efectuat n camere trapezoidale. La N-E de mina Moldova Nou, a fost deschis mina Pilot, n care se realiza exploatarea la dou orizonturi, utilizndu -se metoda camere mici i pilieri ptrai, aplicat experimental pentru ntia dat n Romnia. n aceast min a fost amenajat i a funcionat n perioada 1974-2005, prima baz de turism a Salinei Trgu Ocna, cunoscut sub denumirea de Sanatoriu. Din anul 2005, potenialul turistic al Salinei Trgu Ocna s -a concentrat la orizontul IX al minei Trotu, aici fiind amenajat o baz modern de turism i agrement. 51

n anul 1992, n inima masivului de sare, a fost realizat prima biseric ortodox subteran din Europa, cu hramul Sf. Varvara ocrotitoarea minerilor. n faa altarului se afl catapeteasma constituit din 24 de icoane. Iconostasele, scaunul mprtesc, aplicele i frumosul candelabru, ce asigur iluminarea bisericii, au fost meteugite din sare de mineri artizani. Amplasat la 240m adncime i desfurat pe o suprafa de 13.000 mp, locaia ofer condiii optime pentru relaxare, activiti sportive pe terenurile de minifotbal, baschet, tenis de cmp, tenis de mas i reculegere n lcaul sfnt al bisericii. Lacul cu ap srat i cascada completeaz un peisaj deosebit. Pentru copii sunt amenajate spaii de joac dotate cu leagne, tobogane i balansoare, toboganele gonflabile fiind locul preferat al micuilor vizitatori. Jocurile mecanice constituie o atracie pentru turiti, indiferent de vrst iar cunosctorii se pot delecta cu o partid de biliard. n subteran exist spaiu pentru gimnastic i un punct de prim ajutor. Nou nfiinatul Muzeu al srii, tot n subteran, ofer informaii despre geneza, evoluia exploatrii i prelucrrii srii, virtuile sale terapeutice i cuprinde exponate interesante legate de activitatea de exploatare a srii. n spaiile turistice din subteran exist acoperire pentru telefonie mobil i internet wireless. Serviciile turistice ale Salinei Tg. Ocna s-au diversificat prin amenajarea, n anul 2010, la suprafa, o modern baz de agrement care cuprinde un trand cu ap srat, ezlonguri i umbrele de soare, duuri, cabinet medical, teras i magazin. Accesul n subteran se face doar cu autobuze i microbuze puse la dispoziie de administraia salinei. Salina dispune de o parcare exterioar pzit pe care o pune la dispoziia vizitatorilor.

CARACTERISTICILE MEDIULUI SUBTERAN TEMPERATURA: constant, 120C; UMIDITATE: circa 50%; NLIMEA CAMEREI: 8 m; SUPRAFA UTIL: 8.900 m2; ALTITUDINE: 138 m; DIFEREN DE NIVEL: 136 m; LIPSA CURENILOR DE AER; AEROSOLI SALINI.

52

Agrement si balnear - Izvoarele de ap mineral din Trgu Ocna

Cele apte izvoare minerale din Trgu Ocna izvorsc la poalele dealului Mgura, n Parcul Balnear Mgura i sunt amenajate modern n apropierea Centrului Balnear. Prima amenajare a izvoarelor a fost realizat n anul 1888. Analizele realizate de ctre Institutul Naional de Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie INRMFB au artat c acestea au coninuturi cuprinse ntre 4,139 -12,793 g/I i prezint interes terapeutic pentru cura intern i extern.

IZVORUL NR. 1 Tipul cilor biliare, constipaie aton. IZVOARELE 2 7 Tipul de cur: extern Indicaii terapeutice: afeciuni reumatismale degenerative, afeciuni reumatismale abarticulare, afeciuni musculo-articulare posttraumatice, afeciuni ginecologice cronice, afeciuni ale cilor respiratorii ORL (sub form de aerosoli). de cur: intern Indicaii terapeutice: enterocolite cronice nespecifice, dischinezii biliare, sechele postoperatorii ale

53

CAPITOLUL II STUDIU DE PIA PRIVIND CIRCULAIA TURISTIC N JUDETUL BACAU

2.1 Obiectivele cercetarii de piata
Cercetarea de piata este un ansamblu de activitati, prin intermediul carora, folosind metode, procedee si tehnici specifice - se asigura culegerea, analiza si utilizarea datelor n vederea adoptarii deciziilor de marketing. Fundamentarea si elaborarea deciziilor agentilor economici din turism presupun ca cercetarea de piata sa fie foarte bine organizata, parcurgnd n acest sens urmatoarele etape: definirea problemei este una din etapele importante n realizarea unei cercetari de piata, care este strict legata de finalitatea acesteia; ntelegerea si definirea problemei trebuie realizata cu mare atentie, deoarece exista riscul ca adevarata problema sa nu fie identificata. stabilirea obiectivelor cercetarii impune analiza si definirea clara a scopului cercetarii; este bine sa se stabileasca un obiectiv principal, nsa de multe ori alaturi de obiectivul principal se stabilesc si obiective secundare a caror realizare contribuie la ndeplinirea scopului principal al cercetarii. identificarea si selectarea surselor de informatii este etapa n care se stabileste numarul, tipul, natura si forma informatiilor necesare cercetarii; din punct de vedere al sursei de provenienta, informatiile sunt primare si secundare. Informatiile primare sunt cele obtinute direct, de regula pe piata, n mod special pentru realizarea cercetarii. Informatiile secundare sunt cele culese si prelucrate anterior, pentru alte scopuri, dar care pot fi folosite pentru realizarea scopurilor cercetarii. Att informatiile primare ct si cele secundare pot fi interne si externe. culegerea informatiilor este etapa n care trebuie stabilite care sunt metodele folosite pentru strngerea datelor, cine va corecta datele, unde, cnd si cum va realiza acest lucru. prelucrarea informatiilor presupune mai nti realizarea unei baze de date, care este evaluata din punct de vedere a reprezentativitatii si validitatii informatiilor. Urmeaza apoi o descriere a datelor folosindu-se indicatori statistici si metode grafice. Baza initiala de date se formeaza prin transferul datelor de pe diferiti suporti folositi n faza de culegere. Apoi cu ajutorul metodelor de codificare, evaluare si prelucrare, din datele initiale se obtin informatiile ce urmeaza sa fie analizate si interpretate. analiza informatiilor presupune folosirea unor metode cantitative si calitative 54

interpretarea informatiilor se refera la clasificarea de catre cercetator a semnificatiei informatiilor analizate pentru realizarea scopului cercetarii si pentru a oferi decidentilor informatii care sa usureze actul decizional.

prezentarea rezultatelor este ultima etapa a procesului cercetarii de piata, cnd se face o prezentare sintetica a scopului cercetarii, a obiectivelor acesteia si se scoate n evidenta importanta rezultatelor asupra procesului de luare a deciziilor. n aceasta etapa toate elementele de mai sus formeaza continutul raportului sau studiului de piata.

Vom efectua o cercetare directa, cantitativa si calitativa pentru a analiza circulatia turistica n judetul Bacau. Accentuam asupra faptului ca este o cercetare selectiva, adica se aplica unui esantion reprezentativ de persoane din judetul Bacau si nu o cercetare totala sau de masa care s-ar aplica asupra populatiei totale a judetului. Obiectivele cercetarii de piata realizata prin intermediul aplicarii si interpretarii unui chestionar se refera la urmatoarele aspecte: - identificarea destinatiilor turistice interne si externe asupra carora se ndreapta fluxurile turistice din judetul Bacau - identificarea principalelor zone emitatoare de turisti spre judetul Bacau - preferintele turistilor cu privire la modalitatile de cazare, alimentatie si agrement - perceptia turistilor cu privire la calitatea serviciilor turistice - modificari n comportamentul de consum turistic nregistrate n ultima perioada - realizarea de prognoze pe termen scurt ale circulatiei turistice la orizontul urmatorilor 5 ani

2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea

Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care este supus cercetarii, urmnd ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra ntregii colectivitati. Atunci cnd se alege esantionul trebuie sa se raspunda la urmatoarele ntrebari: Cine urmeaza sa fie intervievat, respectiv care este unitatea de sondaj? Cti turisti sau ntreprinderi turistice vor face parte din esantion? Care sunt metodele de esantionare folosite?

Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

n = n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

55

t = coeficientul " Student" care garanteaza rezultatele rezultatele cercetarii( se gaseste n tabele statistice) p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia valoarea 0,5) = eroarea limita admisa n practica probabilitatile de garantare a rezultatelor cu care se lucreaza sunt de peste 90%. Coeficientul "Student" se preia din urmatorul tabel: Probabilitatea 95% de garantare a rezultatelor t(Student) 1,96 2 2,05 2,11 2,17 2,24 2,33 2,43 2,58 95,5% 96% 96,5% 97% 97,55 98% 98,5% 99%

Vom calcula marimea esantionului supus cercetarii noastre de piata considernd o probabilitate de garantare a rezultatelor de 98,5% si o eroare limita admisa de 1%.

n=

3200 persoane

Dupa calcularea marimii esantionului trebuie sa alegem metoda de esantionare din urmatoarele metode cunoscute: Esantionare probabilistica sau aleatoare - presupune ca membrii colectivitatii au aceeasi probabilitate sa fie inclusi n esantion. Aceasta poate fi: esantionare aleatoare simpla, cnd fiecare membru al colectivitatii are sanse egale sa fie selectat esantionare stratificata cnd colectivitatea este mpartita n grupuri omogene dupa diferite criterii, extragndu-se esantioane din fiecare grup esantionare de grup, cnd colectivitatea este mpartita n grupuri neomogene, iar esantionul este format din anumite grupuri selectionatela ntmplare Esantionare neprobabilistica - selectarea membrilor esantionului se face cel putin n parte subiectiv. Aceasta poate fi: esantionare pe baza de accesibilitate, cnd sunt alesi cei de la care se pot obtine mai usor informatiile esantionare bazata pe judecata, cnd esantionul este ales n functie de judecata cercetatorului esantionare pe baza cotelor, cnd este identificat si intervievat un numar prestabilit de persoane, din categorii diverse 56

Optam pentru o esantionare aleatoare simpla, cnd fiecare membru al colectivitatii are sanse egale sa fie selectat, aplicat asupra unui esantion de 3200 persoane.

2.3 Aplicarea chestionarului

Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj. Este un formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de ntrebari alcatuita cu scopul de a obtine informatii asupra unei probleme de marketing. Chestionarul contine o succesiune de ntrebari, la care subiectul intervievat urmeaza sa raspunda. Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie, eliminndu-se orice neajunsuri nainte de a fi utilizat pe scara larga. ntrebarile trebuie sa fie clar formulate, fara ambiguitati si ntr-un limbaj simplu, accesibil tuturor subiectilor intervievati.

Chestionar pentru testarea circulatiei turistice n judetul Bacau

1. Obisnuiti sa efectuati n fiecare an o deplasare turistica n afara orasului? Da __ 2. Cine va nsoteste n excursie? a) b) c) d) e) nimeni sotul/ sotia/copiii prieteni grup turistic organizat numai copii Nu__

3. Considerati ca hotelurile de la periferie ofera servicii mai bune ca cele din centrul oraselor? a) b) c) d) e) acord total acord indiferent dezacord dezacord total

4. Pentru destinatiile interne care sunt formele de turism preferate? a) b) c) d) e) turism montan turism de litoral turism balnear turism de week-end turism pentru tineret 57

5. Care au fost principalele motive care v-au determinat sa alegeti judetul Bacau ca destinatie turistica? 5. a) b) c) d) raportul pret/calitate al serviciilor oferite obiectivele turistice oferite calitatea serviciilor de cazare si alimentatie amplasarea geografica publicitatea realizata prin mijloacele mass media

6. Ce mijloc de transport preferati in cazul unui sejur turistic in judetul Bacau? a) b) c) d) trenul autoturismul personal avionul autocarul

7. Cum preferati sa va procurati biletele pentru sejur? a) b) c) d) prin intermediul unei agentii de turism on line calatoresc pe cont propriu prin sindicat

8. Care sunt principalele d-voastra asteptari cu privire la calitatea serviciilor turistice? 9. Ce forme de agrement preferati? a) b) c) d) e) parcuri de distractie plimbari in aer liber shopping cazinouri activitati culturale

10. Care este principala calitate pe care o solicitati unui personal hotelier? a) b) c) d) e) politete promptitudine solicitudine disponibilitate profesionalism

11. Daca ati dispune de un serviciu de Internet n cadrul hotelului, ati apela la el? a) da cu siguranta b) probabil ca da c) nu stiu d) probabil ca nu 58

e) sigur ca nu 12. Ce parere aveti despre posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau ? a) foarte bune b) bune c) satisfacatoare d) proaste e) foarte proaste 13. Ce parere aveti despre circulatia turistica in urmatorii 5 ani in cadrul judetului Bacau ? a) se va dezvolta foarte mult b) va ramane la nivelurile actuale c) nu exista infrastructura corespunzatoare d) preocuparile autoritatilor locale sunt insuficiente e) va inregistra un regres 14. Cum considerati reteaua de agentii de turism din judetul Bacau ? a) foarte buna b) buna c) satisfacatoare d) nesatisfacatoare 15. Ce propuneri ati face autoritatilor locale pentru imbunatatirea activitatii turistice in judetul Bacau ? 16. Care considerati ca sunt formele de turism care se vor dezvolta cel mai mult in judetul Bacau ? a) turism de agrement b) turism sportiv c) turism itinerant d) turism cultural e) turism de afaceri 17. Cine va determinat sa va decideti sa efectuati acest sejur in judetul Bacau ? a) discutii cu prietenii b) o experienta anterioara c) publicitatea televizata d) oferta agentiei de turism 18. Ce suma de bani sunteti dispus sa cheltuiti pentru acest sejur? a) 200-400 lei b) 400-600 lei 59

c) 600-800 lei d) peste 800 lei 19. Ati beneficiat de gratuitati sau facilitati in cadrul unitatilor de cazare sau alimentatie? 20. Doriti sa mai reveniti in judetul Bacau ?

2.4 Interpretarea chestionarului

In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia turistica in judetul Bacau. In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive care au determinat alegerea judetul Bacau ca destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii de turism. Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea. Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.

60

CAPITOLUL III Conceperea unui circuit in judetul Bacau

Conceperea unui produs turistic in judetul Bacau

PRODUSUL TURISTIC: Excursie de 3 zile la Bacau Numar de persoane :20 Plecare : Piatra Neamt Durata excursiei : 3 zile Pretul excursiei : 500 lei Cazare 2 nopti, hotel Unirea *** Transport cu autocarul Perioada excursiei : 1 decembrie-28 februarie

3.1 Preluarea si pregatirea actiunii

Aceasta etapa include o serie de activitatii care vizeaza asigurarea desfasurarii n cele mai bune conditii a programului turistic si anume: 1. Ghidul se prezinta la agentia de turism Paralela 45 si preia dosarul actiunii (delegatia, stampila, programul actiunii mpreuna cu analiza de pret, mijloacele de plata mpreuna cu instructiunile de lucru referitoare la derularea programului. 2. La primirea dosarului, ghidul are obligatia: - sa studieze cu atentie programul:obiectivele turistice care vor fi vizitate, serviciile care urmeaza sa fie asigurate, diversele plati incluse n pretul excursiei si care se achita de catre ghid. - sa -si pregateasca n detaliu prezentarea tinand cont de componenta grupului - sa verifice daca au fost lansate toate comenzile si daca exista confirmarea rezervarilor facute. - sa preia de la organizatori materialele publicitare, respectiv pliante, brosuri,harti ale localitatilor.

3.2 nceperea actiunii

n cadrul acestei etape ghidul stabileste primul contact cu grupul, moment din care preocuparile acestuia vizeaza asigurarea satisfactiei membrilor grupului.Pentru acesta , ghidul:

61

- se va prezenta la punctul de ntalnire cu turistii cu 45 de minute naintea sosirii acestora, pentru a verifica daca mijlocul de transport soseste la timp - la sosirea turistilor desfasoara protocolul de primire: se prezinta ca delegat al agentiei de turism si le ureaza bun venit - verifica daca biletul de excursie sau voucherul corespunde actiunii respective - asigura mbarcarea turistilor si a bagajelor ce le apartin n mijlocul de transport. - n mijlocul de transport comunica programul ce urmeaza a fi efectuat, prezinta succint traseul si diverse informatii care sa starneasca interesul turistilor.

3.3 Desfasurarea programului turistic

Pe tot parcursul actiunii, ghidul va urmari asigurarea satisfactiei turistilor n urma prestarii serviciilor prevazute n program. Pentru aceasta: 1. Aduce la cunostinta turistilorcu o zi inainte, ora, locul de plecare pentru

continuarea programului si ia masuri, daca este cazul, pentru asigurarea trezirii la ora fixa a turistilor(prin intermediul receptiei) 2. La micul dejun comunica turistilor programul detaliat al zilei, urmarind efectuarea tuturor actiunilor nscrise n program. 3. Prezinta, ntr-un mod cat mai atractiv, pe tot parcursul excursiei , traseul si obiectivele ce se viziteaza sau se ntalnesc pe traseu. 4. Urmareste prestarea corecta a serviciilor de catre prestatori, conform programului: - verifica realitatea datelor nscrise de soferi pe foile de parcurs( traseu, numarul de kilometri parcursi, orele de sosire, plecare) - verifica respectarea baremului de masa, calitatea serviciilor.

3.4 ncheirea actiunii

Activitatea desfasurata pe parcursul acestei etape urmareste ca ncheirea programului turistic sa se faca n cele mai bune conditii pentru ca satisfactia turistilor sa fie deplina. Pentru aceasta ghidului i revin urmatoarele atributii: - rezolva toate problemele legate de asigurarea transportului pe ruta de ntoarcere - urmareste asigurarea eventualelor servicii de care turistii beneficiaza pe perioada transportului - verifica daca totii turistii au predat cheile la receptia hotelului, daca lipsesc bagaje sau acte de identitate - asigura prezenta turistilor la punctul de plecare 62

3.5 Intocmirea documentatiei

Derularea oricarei actiuni turistice presupune intormirea urmatoarelor documente(vezi anexa) : 1. Comanda de prestatii : este un document in care sunt precizate servicile comandate, numarul de persoane pentru care vor fi prestate, valoarea unitatii de servicii, valoarea totala. Se intocmeste in trei exemplare : unul la agentie, doua la ghid. 2. Programul excursiei : este un document care cuprinde detaliat itinerariul pe localitati, pe zile si servicii. Se intocmeste in trei exemplare, acestea fiind necesare organizatorului de turism, ghidului si soferului. 3. Analiza de pret : este documentul folosit pentru determinarea tarifului actiunii turistice, pornind de la cheltuielile directe asigurate din prestatii de la tert, cheltuieli directe din prestatii auto, asigurari, comision, TVA. 4. Biletul de excursie : este documentul in baza caruia se incaseaza contravaloarea actiunii respective. Se completeaza in doua exemplare, unul se inmaneaza turistului, iar celalalt ramane la carnet. 5. Diagrama autocarului : este documentul folosit pentru repartizarea turistilor pe locuri. 6. Delegatia : este documentul prin care ghidul este imputernicit sa gestioneze actiunea respectiva ; se completeaza intr-un singur exemplar si serveste la ridicarea avansului spre decontare de la caseria unitatii de turism. In afara acestor documente, la sfarsitul actiunii se va intocmi Raportul privind desfasurarea actiunii . Acesta va cuprinde aspectele pozitive din timpul desfasurarii excursiei, eventualele nemultumiri si evenimente de orice natura privind desfasurarea excursiei, propuneri de imbunatatire pentru activitatea de viitor. De asemenea se vor inscrie si justifica si eventualele depasiri obiective ale unor costuri, se vor indica numele turistilor care nu au participa la actiune, seria eventualelor cecuri anulate.

3.6 Organizarea campaniei publicitare

Pentru organizarea unei campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic " Excursie de 3 zile la Bacau" trebuie parcurse urmatoarele etape : a. b. c. d. e. a. Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing Selectionarea pietelor tinta Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta Alegerea mediului publicitar Stabilirea bugetului alocat publicitatii Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing 63

In cadrul strategiei de marketing publicitatea poate urmari unul din urmatoarele roluri : cresterea numarului de turisti care se indreapta spre aceasta destinatie turistica, extinderea pietei, cresterea cotei de piata a produsului respectiv, cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de servicii turistice, castigarea de noi segmente de consumatori, cresterea numarului de persoane care au o atitudine favorabila fata de produsul turistic respectiv. b. Selectionarea pietelor tinta

O politica publicitara poate varia in functie de pietele tinta ceea ce impune o descentralizare a campaniilor publicitare. Pe pietele turistice cercetarea este orientata in mod deosebit spre identificarea si studierea clientului potential, adica adaptarea clientului la produsul turistic, mai degraba decat readaptarea produsului la preferintele diferitilor clienti. Pentru produlul nostru piata tinta se refera la segmentul de populatie intre 18 si 50 de ani orientat spre turismul cultural si de agrement. c. Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta

Obiectivele trebuie formulate in termeni cantitativi.O publicitate eficienta este aceea care-l determina pe consumator sa treaca de la stadiul cognitiv sau de la cel afectiv la cel comportamental, adica la actul final de cumparare a produsului. Obiectivele campaniei publicitare actuale sunt : Cresterea numarului de turisti care viziteaza orasul Bacau cu 30% Cresterea numarului de persoane care au o imagine favorabila desspre orasul Bacau cu 10% Cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de servicii turistice cu 5% d. Castigarea de noi segmente de consumatori

Alegerea mediului publicitar

Mediul publicitar reprezinta cadrul general de transmitere a mesajelor publicitare format dintr-o grupa de suporturi publicitare ce folosesc acelasi mijloc de exprimare.Cele mai folosite medii sunt cele ale comunicarii de masa : presa, televiziunea, radioul, cinematograful, afisajul, tipariturile. Mesajul publicitar este ideea ce se vrea transmisa dinspre emitator spre receptor si care ia diferite forme in functie de mediul suport. e. Stabilirea bugetului alocat publicitatii

In principiu fundamentarea bugetului publicitar se face luindu-se in considerare : Cifra de afaceri a firmei care initiaza campania publicitara Resursele disponibile care in prezent pot fi consacrate acestui scop Cheltuielile publicitare ale concurentilor 64

Stadiul ciclului de viata in care se afla produsul turistic Obiectivele urmarite prin campania publicitara

Suma cheltuita pentru realizarea campaniei publicitare a fost de 2400 lei dintre care : 1400 lei afisaje 500 lei anunturi posturi de radio locale si centrale 500 - videoclip transmis prin canalele de televiziune locale

65

BIBLIOGRAFIE
1.1. Draica Constantin - Ghid practic de turism international si intern, Editura All Back, Bucuresti 2004 1.2. Istrate Ion, Bran Florina- Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti 2003 1.3. Cristureanu Cristiana - Economia si politica turismului international, Editura Abeona, Bucuresti 2002 1.4. 1.5. Gherasim Toader- Marketing turistic, Editura Economica, Bucuresti 2006 Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2003 1.6. Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XI, Editura Oscar Print, Bucuresti 2002 1.7. Camelia Suzana Ilie - Mediul concurential al afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2007 1.8. 1.9. Suzana Ilie- Marketingul afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2006 Gabriela Stanciulescu si colaboratorii - Tehnologia turismului, manual clasa XI si XII, Editura Niculescu, Bucuresti 2002 1.10. Virgil Balaure - Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti 2005 1.11. Gabriela Stanciulescu - Managementul agentiei de turism, Editura ASE, Bucuresti 2000 1.12. Nicolae Lupu - Hotelul, economie si management, Editura All, Bucuresti 2006 1.13. Sue Baker, Pam Bradley - Principiile operatiunilor de la receptia hotelului, Editura All Back, Bucuresti 2002 1.13.1.1.1.1.1. http://www.cazarelapensiune.ro/judet-bacau/obiective-turistice-judetbacau.html 1.13.1.1.1.1.2. http://bacaulturistic.ro/atractii-turistice/

66