Valorile localității mele

Municipiul Bacău este municipiul reşedinţă al judeţului Bacău, fiind şi cel mai mare centru urban
din judeţ (populaţia municipiului reprezintă 23,4 % din numărul total de locuitori ai judeţului1 ).
În plus, acest municipiu cu o suprafaţă de peste 41 de km², ce se află situat în nord – estul ţării,
pe coordonatele de 46° şi 35' latitudine nordică şi 26° si 55' longitudine estică, este unul dintre
cele mai mari şi importante oraşe din zona Moldovei.
La nivel naţional, pentru a contribui la dezvoltarea economiei regiunilor, au fost definite mai
multe categorii de centre urbane: 7 poli de creştere (câte unul pentru fiecare regiune de
dezvoltare. Polii de dezvoltare au rolul de nivel intermediar, conector între polii de creştere şi
celelalte oraşe mici şi mijlocii ale sistemului urban pentru a atenua şi preveni tendinţele de
dezechilibrare a dezvoltării în cadrul regiunilor din care fac parte. O astfel de dezvoltare
policentrică poate conduce la reducerea nivelului de concentrare a populaţei şi a forţei de muncă
din marile centre urbane, precum şi la crearea unei structuri spaţiale care să impulsioneze
dezvoltarea economică echilibrată teritorial.
În aprilie 2008, în ședință de Guvern, a fost aprobată stema actuală a județului Bacău. Stema
județului este reprezentată de un scut triunghiular cu marginile rotunjite, care cuprinde un munte
de sare despicat în două culori. În partea dreaptă se vede un soare stilizat, pe un fond de culore
argintie, în timp ce în stânga, în cîmp roșu, se află o semilună argintie. Muntele de pe stemă
reprezintă „cel mai vechi semn heraldic pentru ținutul și județul Bacău” și „evocă activitatea
milenară de extragere a sării” în zonă. Soarele și luna semnifică „fertilitatea solului și, respectiv,
credința în biruință”.
Orașul este străbătut de drumurile europene E85 și E57, artere de circulație europene și naționale
ce fac legătura cu București, cu nordul țării, precum și cu Transilvania. Pe cale feroviară
legăturile naționale și internaționale se realizează prin rețeaua CFR. Pe cale aeriană, Bacăul
dispune de un aeroport internațional a cărui aerogarǎ destinată transportului de marfă și persoane,
asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene.
Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și
călduroase, rezultatul acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei,
radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei
topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul
accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială,
poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului
biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban.
Departe de a fi doar centru comercial-industrial aflat în plină ascensiune, Bacăul este și un oraș
al tradițiilor și al culturii.Obiectivele turistice includ Casa memorială George Bacovia sau
Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”. Observatorul astronomic al Bacăului este
unul dintre puținele din România, iar foarte aproape de centrul orașului se află statuia lui Ștefan
cel Mare.
O dovadă incontestabilă a identității culturale românești o constituie moștenirea culturală,
reprezentată prin valori, datini și obiceiuri, îndeletniciri, credințe și simboluri împărtășite de
comunitățile locale. Iar activitățile tradiționale pot fi o foarte bună sursă pentru promovarea și
dezvoltarea localităților din România, efectul fiind de regulă, unul pozitiv asupra atragerii
turiștilor, dar și cu beneficii economice pentru populația locală.
În acest peisaj atât de bogat și de divers al datinilor și obiceiurilor de iarnă se înscrie și județul
Bacău, recunoscut în special pentru acelea păstrate cu sfințenie, mai ales în zonele rurale.
Conservarea, continuarea și promovarea acestor manifestări culturale și spirituale cu rădăcini atât
de străvechi se reflectă în organizarea unor grandioase festivaluri, pline de culoare, frumusețe și
voie bună.
Judetul Bacau este renumit pentru dainuirea obiceiurilor de iarna, conservate admirabil mai ales
pe Valea Trotusului, de la izvoarele din Muntii Ciucului pâna la Comanesti, Darmanesti,
Dofteana si Onesti.
La sfârsitul fiecarui an, între Craciun si Anul Nou, orasele Comanesti si Bacau, dar si multe sate,
gazduiesc festivaluri dedatini populare. Mii de bacauani si turisti vin sa vada jocurile cu masti în
care se întrec cete de tineri din localitatile judetului Bacau si din alte judete ale Moldovei, cete
care joaca Ursul, Caiutii, Capra sau Dansul cerbilor. Colindatorii poarta masti traditionale –
multe confectionate de mesteri care au pastrat traditia prelucrarii pielii si a blanii, iar multe
momente ironizeaza personaje reale – medicul, politistul, jandarmul,vânatorul etc.
Zona a fost locuită din timpul paleoliticului superior (aproximativ 5.000 de ani în urmă). În
perimetrul Pieții Revoluției s-a descoperit un racloir de silex negru-vinețiu de formă
trapezoidală. Obiect folosit la vânătoare în împrejurimile care atunci erau acoperite de păduri. O
altă prezență umană în valea localității s-a descoperit cu ocazia săpăturilor pentru Pasajul
Mărgineni. La opt metri adâncime, muncitorii găsesc urmele unei așezări din epoca mijlocie a
bronzului - Cultura Monteoru. Un strat gros de mâl a păstrat pentru eternitate dovada marilor
cataclisme care au modificat relieful. O altă așezare, de data aceasta, fiind identificată ca,
aparținând epocii bronzului târziu - Cultura Noua a fost scoasa la lumina în perimetrul Precista
(referința).
Orașul Bacău a fost ocupat în noiembrie 1467 de oștile maghiare conduse de Matei Corvin, cu o
lună înainte de Bătălia de la Baia. Localitatea este cunoscută și datorită importanței sale în
relațiile comerciale dintre Moldova, Transilvania și Țara Românească, fiind un punct de vamă. În
secolul al XV-lea în acest oraș s-a stabilit Alexăndrel, fiul lui Ștefan cel Mare, care a dat ordin
pentru construirea Curții Domnești și Bisericii Precista, celebre monumente istorice.