Vaslui (în maghiară Vászló, în rusă Васлуй) este municipiul de reședință al județului cu același

nume, Moldova, România, format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara
Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința) și Viișoara. Se află în estul României, aproape de frontiera
cu Republica Moldova. Este atestat documentar în anul 1375. Conform datelor recensământului din
1 Ianuarie 2016 de INS, Vasluiul avea o populație de 97,067 locuitori.[5] Municipiul Vaslui este
membru al Convenției primarilor pentru energie locală durabilă din anul 2010.

Cuprins
[ascunde]

 1Istoria
 2Geografia
o 2.1Așezarea
o 2.2Relieful
o 2.3Hidrografia
o 2.4Clima
o 2.5Vegetația și fauna
 3Demografia
o 3.1Istoric
o 3.2Evoluția
o 3.3Dinamica demografică
 4Politică și administrație
o 4.1Piețe
o 4.2Cartiere
 5Relații externe
o 5.1Orașe înfrățite
 6Activitatea economică
o 6.1Industria
o 6.2Centre comerciale și supermarket-uri
o 6.3Mass-Media
 7Educația
o 7.1Învățământ preuniversitar
o 7.2Învățământ preșcolar
o 7.3Învățământ gimnazial
o 7.4Învățământ liceal
 8Sport
 9Transportul
o 9.1Infrastructura de transport
o 9.2Telecomunicațiile
 10Turismul
o 10.1Potențialul turistic natural
 10.1.1Recreere, agrement
o 10.2Potențialul turistic cultural-istoric
 10.2.1Monumente și locuri istorice
 10.2.2Vestigii arheologice
 10.2.3Instituții de cultură, muzee
 10.2.4Monumente de arhitectură, statui și busturi
 10.2.5Etnografie și folclor
o 10.3Structuri turistice
 10.3.1Unități de primire turistică
  10.3.2Unități de alimentație publică
 11Evenimente în Vaslui
 12Personalități
 13Cetățeni de onoare
 14Note
 15Bibliografie
 16Legături externe
 17Vezi și

Istoria[modificare | modificare sursă]

Se pretinde că orașul Vaslui ar fi fost înființat de bizantini, în memoria trecerii lor în Dacia Orientală
și îi dădură numele de Basilica, după numele împăratului Basile Bulgaroctonul (descrierea lui
Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). Academicianul Victor Spinei a arătat, că numele
orașului ar proveni de la migratorii pecenegi sau cumani (secolele X-XII) [6] La Vaslui s-a constituit în
secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice
bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare,
a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele
arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă. [necesită citare]
Un hrisov de la 1491, ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit
de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământ au fost sădiți atunci
zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul
Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează
continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n). Faptul că vatra târgului era
amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor din
afară și, tocmai de aceea, Vasluiul capătă și conotația de reședință domnească - mai ales în timpul
de după moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, poziția favorabilă a orașului - situat fiind la
confluența râurilor Bârlad, Vasluieț și Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbană a
acestui târg. În atare condiții, în 1435, în timpul lui Ștefan al II-leaVaslui devine reședință domnească
și centru administrativ al Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construiește aici o curte
domnească. Loc de popas și adăpost pe drumul comercial dintre Halici și Dunăre, care făcea
legătura dintre cetățile de pe țărmul Mării Negre și cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai
vechi târguri din Moldova, dar și una din așezările medievale de seamă ale Moldovei, alături
de Suceava, Romansau Siret.
Târgul Vasluiului își afirmă importanța atât pe tărâmul comercial, cât și pe cel politic și strategic.
Începând cu secolul al XIV-lea această așezare face parte din categoria târgurilor cu o populație
care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, în secolul al XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns
de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Importanța sa crește considerabil din
anul 1490, când Ștefan cel Mare îi acordă mari privilegii, aici reconstruiește Curtea Domnească și
construiește în amintirea bătăliei de la Podul Înalt o frumoasă biserică. După moartea marelui
voievod, orașul Vaslui intră într-un declin. Curtea Domnească se ruinează, populația luptă pentru
păstrarea privilegiilor. Tărgul Vasluiului rămâne o așezare liniștită, peste care au trecut hoardele
tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc
documentele. Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin poezia Peneș
Curcanul.
Parte a complexului Curții Domnești

Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și pescuitul. În 1939 a
apărut un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă. Dezvoltarea Vasluiului ia
amploare cu adevărat în anul 1968, când în România s-a realizat ultima organizarea administrativ–
teritorială, revenindu-se la împărțirea României pe județe. De atunci orașul devine capitala județului
Vaslui, iar din anul 1979 devine municipiu cu o arhitectură modernă.
În perioada 1965-1985 s-a efectuat o industrializare în regiune, în scopul redresării situației
economice, prin construirea de capacități de producție, fapt ce a determinat calificarea forței de
muncă și formarea unui număr mare de specialiști în orașul Vaslui (industria constructoare de
mașini - ventilatoare și instalații de ventilație (Mecanica s.a.), industria chimică - fire poliesterice
(Moldosin s.a.), industria materialelor de construcții - ind. lemnului (Mobila s.a.), ind. textilă și a
confecțiilor, ind. alimentară). Datorită privatizării, astăzi aceste societăți nu mai funcționează. După
anul 1989, sectorul cel mai dinamic devine comerțul, care s-a adaptat cel mai rapid economiei de
piață.

Geografia[modificare | modificare sursă]

Așezarea[modificare | modificare sursă]

Centrul Civic Vaslui

Este așezat în partea de est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.
Coordonatele orașului sunt: 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică. Municipiul
Vaslui se limitează cu comunele:

 Zăpodeni la nord;
 Bălteni la nord-vest;
 Pușcași la vest;
 Lipovăț la sud-vest;
 Muntenii de Jos la sud;
 Tanacu la est;
 Muntenii de Sus la nord.
Orașe apropiate

 (Bacău) - 86 km;
 (Bârlad) - 55 km;
 (Huși) - 47 km;
 (Iași) - 74 km (via DN24)(N);
 (Negrești) - 34 km;
 (Roman) - 83 km.
Relieful[modificare | modificare sursă]
Vaslui este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de
contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10 –
20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența
râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri
din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă
cei naturali și social-istorici.
Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 – 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii,
Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu
intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape
cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 – 20 m). Albiile Bârladului,
Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile
suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.
Hidrografia[modificare | modificare sursă]
Rețeaua hidrografică a municipiului Vaslui este drenat de râul Vaslui, Bârlad si Delea, cărora li se
adaugă o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora).

 Acumularea Solești - dispusă în lunca râului Vasluieț, în amonte de municipiul Vaslui, cu o

suprafață de 414 ha și un volum total de 46,89 milioane mc
 Acumularea Pușcași - dispusă în lunca râului Racova, în partea de vest a municipiului Vaslui, S
- 296 ha și un V. total de 17,49 milioane mc;
 Acumularea Delea - amplasată pe râul Delea, la 2 km nord de municipiul Vaslui, ocupă o
suprafață de 13 ha și are un volum total de 2,42 milioane mc;
Aceste acumulări sunt în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor. Teritoriul administrativ
al municipiului acoperă o suprafața de 6844,25 ha din care suprafața agricolă de 4963,04 ha.
Rețeaua este reprezentată prin apele subterane care sunt repartizate neuniform și au debite mici și
de suprafață (pânza de apă freatică este la 10 – 15 m). În timpul verii și iernii apele râurilor scad, dar
deficitul de apă pentru oraș este acoperit de lacurile de acumulare din punctele Pușcași și Solești,
respectiv prin pompare din râul Prut.
Clima[modificare | modificare sursă]
Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu regiuni de antestepă.
Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1996), pune în evidență următoarele:

 temperatura medie anuală de 9,4 °C, apropiindu-se de media pe țară care este de 9,5 °C;
 trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc;
 există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,5 °C - 13,2 °C);
 numărul mare de zile cu îngheț (120), și cel cu temperaturi peste 30° (70);
 în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar ± 35 °C.

Evoluția elementelor climatice măsurate la Stația meteorologică Vaslui în anul 2010

Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Temperatura
medie a -5,4° -0,4° 4,4° 10,8° 16,9° 20,3° 22,7° 23,3° 15,2° 7,2° 9,9° -2,7°
aerului (°C)

Temperatura
- - -
minimă a -8,9° -1,8° 7,3° 8,3° 12,9° 8,9° 5,6° -6,7° -4,2°
26,8° 14,4° 17,5°
aerului (°C)

Temperatura
maximă a 8,5° 11,7° 23,2° 23,8° 27,3° 36° 34,6° 37,2° 27,8° 16,4° 24° 10,9°
aerului (°C)

Precipitații
atmosferice 54,6 68,6 16,1 30 126 105,9 135,6 37,5 85,4 51 27,5 59
(mm)

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Vaslui, anul 2011.

Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență
directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie – martie, când
vânturile de E și NE au o frecvență mai mare și mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența
vânturilor dinspre N și chiar SV crește. Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului,
cu maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,7 mm). Stratul de zăpadă
are o grosime ce variază între 12,2 și 33,6 cm.
Vegetația și fauna[modificare | modificare sursă]
Flora și fauna sunt specifice zonei de silvostepă. Caracteristic silvostepei este prezența pădurilor, în
care se întâlnesc frecvent stejarul pufos (Quercus pubescens), stejarul brumăriu (Quercus
pedunculiflora), teiul, ulmul. Pădurile ocupă o suprafață redusă (de aproximativ 8000 ha.) în Vaslui.
Sunt grupate în două masive principale: unul la Chițoc – Lipovăț – Oprișița (cca. 6000 ha.) și al
doilea la Bălteni – Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață mai mare care s-a
redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc
de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile
întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul (Fagus silvatica), stejarul pedunculat (Quercus
robur), teiul (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus) și alte specii de plante. Pășunile și
fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile
principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice.
În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul (Sus
scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele de câmp (Lepus
europaeus).
Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile.
Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte
defrișate de foarte mult timp.

Demografia[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a municipiului Vaslui

Români (98,63%)

Romi (1,19%)

Lipoveni (0,06%)

Altă etnie (0,12%)

Componența confesională a municipiului Vaslui

Ortodocși (88,58%)

Necunoscută (9,29%)

Altă religie (2,12%)

Conform Recensământului populației efectuat la 1 Ianuarie 2016 de către INS, populația municipiului
Vaslui se ridică la 97,067 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 70.571 de locuitori.[1] Vasluiul este al 40-lea oraș că mărime din România. Majoritatea
locuitorilor sunt români (98.63%), cu o minoritate de romi (1,19%) și una de Lipoveni (0.06%). Pentru
0,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,58%). Pentru 9,29% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.[7]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi
timpuri, încă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezența unei populații stabile
începând din neolitic până în epoca migrațiilor. Popularea zonei în feudalism s-a făcut în funcție de
condițiile istorice, precum și de terenurile agricole, sursele de apă și căile de comunicație.
În secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a
Iașului. Odată cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum și cu apariția vorniciei Țării de Jos
la Bârlad, Vasluiul a început să decadă, menținându-se timp de trei secole în categoria târgurilor
mici și mijlocii. Documentele istorice, mărturiile unor călători străini, catagrafiile evidențiază mai
multe perioade demografice.
Evoluția[modificare | modificare sursă]

 Prima perioadă de înviorare demografică începe din secolul al XV-lea și se încheie în

secolul al XIX-lea, odată cu venirea din Galiția a unui număr mare de evrei. În această perioadă
orașul Vaslui, fiind așezat la răscrucea unor importante drumuri comerciale și într-o regiune cu
puține așezări urbane, a ajuns în scurt timp să joace un rol important în viața socială și politică a
Moldovei. Pe lângă moldoveni se stabilesc în Vaslui un număr însemnat de evrei, armeni și
greci.
În perioada 1830 – 1899 sunt înregistrați în catagrafii 3142 locuitori. Prima perioada se încheie în
jurul anului 1899, odată cu venirea unui număr mare de evrei, ajungând la 37% din populația
târgului.

 A doua perioadă de dezvoltare demografică (1900 - 1930) corespunde avântului economic,

care se concretizează în apariția micii industrii ce valorifică materialele prime locale. Primul
recensământ pe baze științifice s-a efectuat în anul 1912, când orașul număra 10.397 locuitori.
În anul 1930 numărul a crescut la 13.827 de locuitori. Perioada în care populația a crescut a fost
scurtă, urmând un timp de 35 ani în care evoluția demografică este lentă, cu perioade de regres în
timpul războaielor mondiale.
▪ În anul 1941 - 13.923 locuitori;
▪ În anul 1948 - 13.738 locuitori;
▪ În anul 1956 - 15.197 locuitori;
 ▪ În anul 1966 - 17.591 locuitori.

 A treia treaptă în evoluția demografică începe odată cu anul 1968, prin aplicarea reformei
administrativ – teritoriale, când orașul Vaslui devine capitală de județ.
▪ În anul 1968 - 17.960 locuitori;
▪ În anul 1970 - 22.825 locuitori;
▪ În anul 1980 - 46.181 locuitori;
▪ În anul 1990 - 74.615 locuitori;

 În anul 1992 - 80.614 locuitori.

Vaslui - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din 2011, municipiul Vaslui are o populație de 55.407

locuitori.[8] La 1 Ianuarie 2016 conform recensământului efectuat de INS populația
municipiului a fost stabilită la 97.067 locuitori o creștere extrem de mare ce este însă
confirmată de date oficiale.
În perioada 2002 - 2011, Vaslui a pierdut 27,8% din populație.[9]
Dinamica demografică[modificare | modificare sursă]
În raport cu dinamica demografică, mișcarea naturală și îndeosebi natalitatea pun în
evidență particularitățile demografice ale orașului Vaslui, înregistrându-se variații foarte
mari. În perioada 1890 – 1916 natalitatea variază între 310 și 380 locuitori pe an, scade în
timpul Primul Război Mondial la 223 în 1916 și se menține scăzută până în 1920. O altă
perioadă de scădere corespunde celui de al Doilea Război Mondial (1941-1944) de 200
locuitori, criza demografică este prelungită din cauza secetei în anii 1945 – 1946.
Dacă ne referim la structura populației, după recensământul din 15 martie 1946, în orașul
Vaslui etnia română reprezenta 99% din populație, structură ce s-a menținut în linii mari
până astăzi. Documentele existente atestă prezența și a altor etnii de-a lungul veacurilor.
Astfel, în secolul al XV-lea sunt prezente populații alohtone. Misionarul catolic Marco
Bandini (lantinizat - Bandinius), menționa la 1646, prezența catolicilor unguri cu 20 de ani în
urmă, respectiv în 1626. Cu 300 de case la început, iar din cauza atacurilor exercitate de
polonezi, Bandini găsește numai 16 catolici maghiari. Sunt menționați și cca. 400 de armeni.
Prezența lor în aceste locuri datează din 1418, când Alexandru cel Bun colonizează în
Moldova 3000 de armeni aduși din Polonia. Ocupația principală a acestor etnii era comerțul.
Numărul lor începe să scadă după 1439, în urma invaziilor tătarilor și distrugerii orașului.
O altă etnie care s-a ocupat cu comerțul, au fost evreii. Ei sunt menționați în documente
încă din anul 1525. În număr mic la început, a crescut considerabil după 1838, prin venirea
masivă din Galiția. În perioada de înflorire a comerțului (1869-1899), numărul evreilor a
ajuns la 3742 locuitori. Lipovenii veniți din Rusia înainte de 1880 au ocupat locurile de la
periferia orașului, ocupându-se până astăzi cu grădinăritul. Etnia rromă s-a stabilit la
marginea orașului în suburbiile Rediu și Brodoc fiind urmașii vechilor robii mănăstirești și
domnești.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Primaria municipiului Vaslui

Municipiul Vaslui este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri.
Primarul, Vasile Pavăl, de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2008. Începând cu
alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 16

Partidul Național Liberal 4

Partidul Alianța Liberalilor și

1
Democraților

Evoluția prezenței la Alegerile locale în turul I[11]:

 2012: |||||||||||||||||| 39.78% din 64.856 (Ti), 25.797 (Tp)
 2008: |||||||| 35.21% din 64.449 (Ti), 22.693 (Tp)
 2004: |||||||||||| 47.01% din 62.402 (Ti), 29.334 (Tp)
 2000: |||||||||| 45.71% din 61.848 (Ti), 28.271 (Tp)
 1996: |||||||||||||||| 51.39% din 55.944 (Ti), 28.747 (Tp)
Tî - Total aleg. înscriși în liste, Tp - Total aleg. prezenți la urne

Articol principal: Listă de primari ai municipiului Vaslui.

Piețe[modificare | modificare sursă]

Piața Centrală Vidin

 Piața Agroalimentară din cartierul 13 Decembrie;

 Piața Agroalimentară Traian;
 Piața Centrală Agroalimentară Vidin.
Cartiere[modificare | modificare sursă]

 Cartierul 13 Decembrie
 Cartierul Castanilor
 Cartierul Copou
 Cartierul Delea
 Cartierul Alecu Donici
 Cartierul Traian
 Cartierul Gura Bustei
 Cartierul Ana Ipătescu
 Cartierul Gheorghe Racoviță
 Cartierul rezidențial Green Park
Municipiul Vaslui împreună cu cele 5 localități componente are 248 de artere conform
nomenclatorului stradal de pe harta municipiului Vaslui.

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

 Quarrata din 1991

 San Fernando de Henares din 2010
 Cahul din 2011
 Radovis din 2015
* Conform Primăriei Vaslui_orașe înfrățire
Activitatea economică[modificare | modificare sursă]
Industria[modificare | modificare sursă]

 Industria textilă (ind. bunurilor de larg consum)

Industria confecțiilor și tricotajelor (Confecții s.a., Vastex s.a.).

 Industria alimentară
Industria panificației (Comcereal s.a.)
Industria uleiurilor vegetale și biodesel (Ulerom s.a.);
Industria cărnii și a preparatelor din carne (Vascar s.a.);
Industria laptelui și a produselor lactate (Ilvas s.a.).
Centre comerciale și supermarket-
uri[modificare | modificare sursă]
În Vaslui se găsesc următoarele centre comerciale:

 Flanco (electronice și electrocansice);

 Aurocor;
 Carrefour Market Central;
 Dedeman - situat la ieșirea spre Bârlad;
 Carrefour Market Traian
 Lem's - vis à vis de Carrefour Traian
 Inmedio (presă) - in Kauflnd;
 JYSK - Proxima Shopping Center;
 Lidl - lângă Autogară;
 Penny Market - lângă sensul giratoriu „Donici”;
 Silver Mall - (Profi/665mp, restaurant Arena, Bar Uniko, Rimini
Pizza, W.W Kitchen, Staer/mobila)
 Winmarkt Shopping Center.
 Retail Park Vaslui - Altex, Deichmann, Takko, C&A, CCC, Animax,
Noriel, Pepco, TXM - langa Kaufland, str. Decebal nr. 44
Mass-Media[modificare | modificare sursă]
 Posturi de radio:  Publicații:
 Kiss FM: 88.5 MHz;  Adevărul de Vaslui;
 Rock FM: 91.2 MHz[12];  Est News;
 Smile FM: 93.2 MHz;  Monitorul de Vaslui;
 Radio Iași România: FM 94.5 MHz[13], 96.3  Obiectiv de Vaslui;
MHz | AM 1053 kHz  Vremea Nouă;
 Radio Guerrilla: 95.2 MHz[12];  Ziarul de Vaslui;
 Digi FM: 95.7 MHz; 
 Europa FM: 100.3 MHz;  Vaslui Online;
 Radio România Cultural: 102.4 MHz;  Portal comercial;
 Radio România Actualități: 106.1 MHz;  În vaslui.
 Radio V24 FM: 107.2 MHz.
Educația[modificare | modificare sursă]
Unități de învățământ ale municipiului Vaslui.
Învățământ preuniversitar[modificare | modificare sursă]
Învățământ preșcolar[modificare | modificare sursă]

 Grădinița cu program normal Nr. 1 „Luceafărul Copiilor” / str. Ștefan

cel Mare nr. 60;
 Grădinița cu program prelungit Nr. 3 „Țara Piticilor” / str. Gheorghe
Racoviță nr. 191;
 Grădinița cu program prelungit Nr. 5 „Căsuța Fermecată” / str.
Avantului nr. 19;
 Grădinița cu program prelungit Nr. 6 „Elena Farago” / str. Dimitrie
Bolintineanu nr. 1;
 Grădinița cu program prelungit Nr. 8 „Licurici” / str. Peneș Curcanu
nr. 1;
 Grădinița cu program prelungit Nr. 9 „Veselia” / str. Ștefan cel Mare
nr. 61;
 Grădinița cu program prelungit Nr. 14 / str. Călugăreni nr. 63 (lângă
Agenția pentru Protecția Mediului);
 Grădinița cu program prelungit Nr. 15 „Dumbrava Minunată” / str.
Eternității nr. 2;
 Grădinița cu program prelungit Nr. 17 „Voinicelul” / str. Mareșal C-
tin Prezan nr. 1;
 Grădinița cu program prelungit Nr. 18 / str. Victor Babeș nr. 1;
 Grădinița cu program prelungit Nr. 19 „Micuța Picasso” / str. Păcii
nr. 1;
 Grădinița cu program prelungit Nr. 21 „Lumea Copilăriei” / str.
Biruinței nr. 1;
 Grădinița Viișoara.
 Gradinita particulara cu program prelungit: „Castelul copiilor” / Gura
Bustei
Învățământ gimnazial[modificare | modificare sursă]

 Școala cu clasele I - VIII Nr. 1 „Al. Ioan Cuza” / str. Racova (Piața
Traian);
 Școala cu clasele I - VIII Nr. 2 „Dimitrie Cantemir” / str. Ștefan cel
Mare nr. 193;
 Școala cu clasele I - VIII Nr. 3 „Constantin Parfene” / str. Mihail
Kogălniceanu;
 Școala cu clasele I - VIII Nr. 4 „Elena Cuza” / str. Andrei Șaguna;
 Școala cu clasele I - VIII Nr. 5 „Ștefan cel Mare” / str. Mareșal C-tin
Prezan (lângă Confecții);
 Școala cu clasele I - VIII Nr. 6 „Mihai Eminescu / str. Ștefan cel
Mare nr. 60”;
 Școala cu clasele I - VIII Nr. 7 „Constantin Motaș” / str. Cuza Vodă;
 Școala cu clasele I - VIII Nr. 8 „Alexandra Nechita” / str. Păcii;
 Școala cu clasele I - VIII Nr. 9 „Vasile Alecsandri” / str. Biruinței;
 Școala cu clasele I - VIII Nr. 10 „Mihail Sadoveanu” / str. Victor
Babeș (cart. 13 decembrie);
 Școala cu clasele I - IV suburbia Bahnari;
 Școala cu clasele I - VIII suburbia Brodoc;
 Școala cu clasele I - VIII suburbia Gura Bustei;
 Școala cu clasele I - VIII „Ion Creangă” suburbia Moara Grecilor /
str. Gheorghe Doja nr. 5;
 Școala ajutătoare / str. Spitalului (spatele SJU);
 Centrul școlar pentru educație incluzivă „Constantin Pufan” / str.
Miron Costin (lângă Școala Nr. 3);
 Centrul școlar pentru educație incluzivă „Aurora”; / str. Filaturii nr. 1
(cart. 13 decembrie);
Învățământ liceal[modificare | modificare sursă]

 Colegiul Economic „Anghel Rugină” / str. Ștefan cel Mare (lângă

Casa Corpului Didactic);
 Grupul Școlar de Cooperație / str. Eternității.
 Liceul Tehnologic „Ion Mincu” / str. Castanilor nr. 6 (lângă ISU);
 Grupul Școlar Industrial „Ștefan Procopiu” / str. Castanilor nr.3;
 Liceul cu Program Sportiv;
 Liceul Teoretic „Emil Racoviță” / str. Hușului nr. 48;
 Liceul Teoretic „Mihail Kogăliceanu” / str. Mihail Kogălniceanu
nr.19;
 Școala Postliceală Sanitară.

Sport[modificare | modificare sursă]

Sala Sporturilor.
 Stadionul Municipal

 Karate tradițional :Clubul Sportiv „Karate Kensei” Vaslui.

 Arte marțiale :Clubul sportiv „Kim Choung” Vaslui.
 Arte marțiale Vovinam Viet Vo Dao:Clubul sportiv „Vo Dao”
Vaslui.
 Aruncări, atletism și lupte libere:
Clubul sportiv „Viitorul” Vaslui.

 Atletism:
Liceul cu Program Sportiv Vaslui.

 Fotbal:
FC Vaslui 2002;

 Mini-Fotbal-futsal:
Inter-Traian (Internazionale Traian Vaslui)

 Fotbal-tenis:
Clubul sportiv Harlem Vaslui.


Handbal:
Handbal Club Vaslui (evoluează în Divizia A masculin, Seria A).

 Judo:
Clubul sportiv „C.S. Inter-Sport” Vaslui.

 Taekwon-do:
Clubul sportiv „Liga de Est” Vaslui;
Clubul sportiv „Sulsa” Vaslui.

Transportul[modificar
e | modificare sursă]
Infrastructura de
transport[modificare | modifi
care sursă]
Accesibilitatea în orașul Vaslui se
face:
 Gara Vaslui în mai 2011

Autogara Vaslui în februarie 2017

 Public: se face prin autobuze

de oraș furnizat de societatea
Transurb Vaslui [14], și de
taxiuri [15];
 Feroviar: prin Gara Vaslui
care este traversată
de magistrala CFR 600 Făurei
- Ungheni (punct de trecere a
frontierei cu Republica
Moldova, făcând legătura
cu București și Constanța.
 Rutier: drumurile naționale
care trec prin Vaslui sunt:
DN24 Vaslui - Iași (N) și Vaslui - Bârlad (S);
DJ248 Vaslui - Iași (NV);
DN2F Vaslui - Bacău (E);
DN15D Vaslui - Piatra Neamț (NV).
De asemenea la 17 km Sud-
Est de oraș trece Drumul
European E581.

 Aerian: Municipiul nu are

un aeroport, cele mai
apropiate aeroporturi find
la Iași (76 km)
și Bacău (89 km).
 Destinații din Aeroport
Iași
 Aeroportul „George
Enescu” Bacău
Distanțe rutiere față de
principalele orașe din țară
și din Europa *.

Str. Nicolae Bălceascu/Transport public, taxuri

 (Botoșani) - 188 km (via Iași);

 (Brașov) - 270 km (via Bacău);
 (București) - 323 km;
 (Bacău) - 85 km;
 (Constanța) - 462 km (via Buzău, A2);
 (Craiova) - 534 km (via Bacău, E574);
 (Focșani) - 138 km;
 (Galați) - 181 km;
 (Iași) - 73 km;
 (Oradea) - 674 km (via Iași, SV, Cluj);
 (Piatra Neamț) - 130 km;
 (Suceava) - 189 km (via DN15D);
 (Timișoara) - 682 km (via Bacău, Brașov).

* Conform datelor furnizate de Google maps

Telecomunicațiile[modifi
care | modificare sursă]
Zone de acces din municipiu
unde populația poate accesa
internet broadband gratuit
prin tehnologia Wi-Fi.[16]

 Baroc Cafe;
 Bri’s Cafe;
 Cafe Bar Unic;
 Club K / de lângă Camera
de Comerț și Industrie
Vaslui;
 Hotel Europa / lângă
Biserica „Adormirea Maicii
Domnului”;
 Motor Grup Dealer Dacia
- Renault / pe DN15D
spre Roman;
 Restaurant Crismona /
Moara Grecilor;
 Restaurant Femina /
lângă Palatul de Justiție;
 Restaurant Mistique / pe
str. Eternității;
 Restaurant Stil / în Parcul
Copou;
 Rodav - Dealer KIA
Motors / pe DN24 spre
Iași;
 Spălătoria Happy Wash /
de lângă Sliver Mall.

Turismul[modificare
| modificare sursă]
Dezvoltarea turismului este o
alternativă de viitor pentru
punerea în valoare a
patrimoniului turistic al
Municipiului Vaslui.
Potențialul turistic
natural[modificare | modif
icare sursă]

 Rezervația paleontologică
Nisipăria Hulubăț - situat
în partea de est a
orașului;
Recreere,
agrement[modificare | mod
ificare sursă]
Parcul Copou.

 Parcul Copou - situat în

partea nordică a orașului.
Aici se evidențiază și
„Aleea scriitorilor” unde
au fost ridicate câteva
busturi. Parcul are cu o
suprafață de 11 ha;
 Parcul „Teatrul de vară” -
situat în Parcul
Tineretului;
 Parcul din Piața
Independenței - de lângă
Inspectoratul Jud. de
Poliție;
 Parcul Movas - situat în
sud-vestul orașului cu o
suprafață de 3 ha;
 Parcul Tineretului
(Centru-Est) - situat în
zona centrală, lângă
ștrand și stadion, cu o
suprafață de 3 ha.
 Piața Civică - Piața
centrală a orașului;

 Pârtia de sănius de la
Bahnari - aflată la 5 km în
partea de est a orașului,
pârtia are o lungime de
300 m. Servicii: parcare,
cabană și echipamente
de iarnă.
Pârtia de săniuș

 Stadionul și ștrandul
municipal;
 Pădurea și lacul Delea -
situate în partea de nord;
 Pădurea Paiu - situată în
partea de sud-est a
orașului, lângă cartierul
rezidențial Green Park.
Zone special amenajate
pentru activitățile de picnic
conform Legii 54/2012[17] sunt
la ștrandul municipal și zona
de agrement de la baza
pârtiei Bahnari, propusă de
Admnistrația locală. În
municipiul Vaslui, unui locuitor
îi revine 22 mp de spațiu
verde.
Potențialul turistic
cultural-
istoric[modificare | modifi
care sursă]
Monumente și locuri
istorice[modificare | modifi
care sursă]

 Biserica domnească
„Tăierea Capului Sf. Ioan
Botezătorul” - situată
lângă Școala generală nr.
6 „Mihai Eminescu”, este
ctitorită de Ștefan cel
Mare;
Biserica Tăierea capului Sfântului
Ioan Botezătorul

 Biserica Ortodoxă „Sfinții

Împărați Constantin și
Elena și Sfântul Mina”;
 Biserica Ortodoxă
„Adormirea Maicii
Domnului” - situată lângă
Hotel Europa, ctitorită de
Ștefan cel Mare în 1490.
În 1859 lăcașul de cult
este ars. În același an
Neculai Hagi Chiriac a
început să ridice actuala
biserică și a fost terminată
de nepotul său Dimitrie
Castroian devenind
Catedrala orașului. Este
construită în stil
neoclasic, cu influență
rusească;
 Biserica Ortodoxă „Sfinții
Arh. Mihail și Gavriil” -
construită în anul 1998 în
stil moldovenesc;
 Biserica Ortodoxă „Sf.
Treime” din cimitirul
Eternitatea;
 Mausoleul Peneș
Curcanul - construit în
1934, a fost realizat din
marmură, piatră și bronz,
ridicat în memoria eroilor
vasluieni care au luptat în
Războiul de
Independență și Primul
Război Mondial;
Mausoleul Peneș Curcanul

 Monumentul
Independenței din Piața
Independenței;
 Monumentul „Eroilor
vasluieni căzuți pentru
întregirea neamului” - din
fața Casei Armatei;
 Monumentul Eroilor căzuți
în al Doilea Război
Mondial - situat vis à vis
de Liceul Mihail
Kogălniceanu;
Articol principal: Patrimoniul
religios al municipiului Vaslui.
Vestigii
arheologice[modificare | m
odificare sursă]

 Cetatea de pământ -
situat pe Dealul Paiului la
2,5 km sud-vest de oraș.
 Situl arheologic „Curtea
Domnească” - reprezintă
un complex arheologic de
tip reședință domnească,
datând din secolul al XV-
lea și până către secolul
al XIX-lea. Este situat
lângă Biserica
domnească „Tăierea
Capului Sf. Ioan
Botezătorul”. Suprafața
pe care este construit
parcul este de 10.000 m2.
Instituții de cultură,
muzee[modificare | modific
are sursă]
 Palatul Mavrocordat -
este ridicat la sfârsitul
secolului al XIX-lea
(1892) de Gheorghe
Mavrocordat. În prezent
găzduiește Palatul
Copiilor;

Casa Mavrocordat

 Casa Ghica - cea mai

veche clădire laică din
orașul Vaslui, aparținând
Elenei Ghica, sora
ultimului domnitor al
Moldovei - Grigore Ghica,
realizată la începutul
secolului al XIX-lea;
 Palatul de Justiție - situat
lângă Monumentul
Independenței, construit
la sfârșitul sec. al XIX-lea;

Palatul de Justiție

 Casele Mădârjac și
Ornescu - realizate în
secolul al XIX-lea;
Casa Mâdârjac

 Casa de Cultură a
Sindicatelor „Constantin
Tănase” - construit în anul
1972 având o sală de
spectacole de 575 de
locuri. Aici se desfășoară
anual Festivalul de umor
„Constantin Tănase” - la
începutul lunii octombrie;

Casa de cultură

 Biblioteca Județeană
„Nicolae Milescu
Spătarul”;
 Muzeul Județean „Ștefan
cel Mare” - muzeul
cuprinde secții de
arheologie, istorie
medievală și
contemporană,
etnografie, artă plastică
contemporană și un salon
al umorului „Constantin
Tănase”;
 Gimnaziul Mihail
Kogălniceanu - construit
între anii 1890 și 1893,
(astăzi Școala gimnazială
„Constantin Parfene” Nr.
3);
 Școala Normală de Băieți
- 1926 (astăzi Secția de
pneumoftiziologie).
Monumente de arhitectură,
statui și
busturi[modificare | modifi
care sursă]
 Ansamblul statuar - de
lângă Prefectura Vaslui;
 Basorelief cu momente
ale luptei pentru
independență - din Piața
Independenței;
 Bustul lui Alecu Russo,
realizat de sculptorul Dan
Covătaru;
 Bustul scriitorilor:
Costache Negri, Ion
Creangă, Mihai
Eminescu, Vasile
Alecsandri;
 Bustul lui Nicolae Milescu
Spătarul de lângă
Biblioteca Județeană;

Bustul lui Nicolae Milescu

Spătarul

 Bustul din bronz a lui

Mihail Kogălniceanu -
amplasat în fața Liceului
teoretic Mihail
Kogălniceanu. Realizat de
sculptorul Gheorghe
Alupoaie în anul 1997;
 Statuia de bronz „Victoria”
- situată între Casa
Armatei și Palatul
Mavrocordat, inaugurată
la 24 iunie 1925;
 Statuia lui Ștefan cel
Mare din Piața Civică -
realizată în bronz, operă a
sculptorului Iftimie
Bârleanu, statuia a fost
dezvelită în anul 1972.
Etnografie și
folclor[modificare | modific
are sursă]

 Târgul Meșterilor Populari

- are loc în fiecare an la
începutul lunii septembrie.
 În anul 2003 se
înființează formația
cultural-artistică
„Rapsodia Vasluiului”.
 Grupul instrumental de
fanfară „Rotaria” a apărut
în 2001 la inițiativa
profesorului și dirijorului
Romeo Tălmaciu.[18]
 Fantasia este un grup
coral din judeṭul Vaslui și
este condusă de dirijorul
Vasile Negură, profesor
de muzică la gimnaziu.
Grupul coral, Fantasia a
fost creat în anul 1995 de
profesorul Vasile Negură.
Structuri
turistice[modificare | mod
ificare sursă]
Unități de primire
turistică[modificare | modifi
care sursă]

 Hotelul Vaslui; ***

 Hotelul Racova; ***
  Motelul Ambis; **
 Pensiunea Curtea
Domnească;
 Motel Don Tomaso; **
 Pensiunea Enigma; ***
 Pensiunea Tosca; **
 Pensiunea Mihalcea sau
Plantago / str. Călugăreni
nr. 52; **
 Pensiunea Stil / str.
Andrei Mureșan nr. 26; ***
Articol principal: Lista agențiilor de turism licențiate din România pentru Mun. Vaslui
Unități de alimentație
publică[modificare | mo
dificare sursă]

 Restaurant Aroma /
str. Dimitrie Cantemir
nr. 1 (în spatele
Parcului Copou);
 Restaurant-terasă
Casa Albă / str.
Ștefan cel Mare nr.
43;
 Restaurant Crama
Domnească / str.
Ștefan cel Mare nr.
89;
 Restaurant
Crismona / DN24(N)
Vaslui - Iași (în Moara
Grecilor);
 Restaurant Cuvas /
DN24(S) Vaslui -
Bârlad;
 Restaurant Hercule /
restaurant de tip fast-
food cu specific
grecesc situat pe str.
Ștefan cel Mare bl.
95;
 Restaurant Mistique /
str. Eternității nr. 3;
 Restaurant Nobili /
str. Ștefan cel Mare
nr. 44;
 Pizzeria Rimini situat
în Centrul comercial
Silver Mall,
0747.463.598;
 Restaurant Roma /
str. Călugăreni nr.
147, 0748.548.699;
 Restaurant/pizzeria
Vecchia Roma /
restaurant cu specific
italian situat pe str.
Anton Pann nr. 28, la
intersecția cu str.
Ștefan cel Mare (Șc.
2). 0335.417.417;
 Sala de festivități
Classic;
 Restaurantele din
unitățile de primire
turistică.

Evenimente în
Vaslui[modificare
| modificare sursă]

 Festivalul
Internațional de
Folclor „Hora din
Străbuni” are loc între
31 iulie și 04 august,
face parte din
Consiliul Internațional
de Organizare a
Festivalurilor de
Folclor și Artă
Tradițională
(CIOFF)[19] unde
România este
membru;
 Open Camp Vaslui -
este un festival anual
de muzică în aer liber
apărut în 2010 la
Vaslui și se
desfășoară la
începutul lunii august
în poligonul de tir din
Pădurea Paiu;
 Zilele Culturale ale
Municipiului Vaslui -
se desfășoară anual
în al doilea sfârșit de
săptămână din luna
august în Piața
Civică;
 Bâlciul anual - se
desfășoară între 1-8
septembrie;
 Expo-Zoo Agroind -
este o expoziție cu
vânzare, ajunsă la
ediția XVa (2017), se
desfășoară la
începutul săptămânii
din luna septembrie și
găzduiește cele mai
renumite rase de
animale din Moldova;
 Târgul Meșterilor
Populari - are loc în
fiecare an la începutul
lunii septembrie;
 Festivalul
Internațional de Umor
„Constantin Tănase”
Vaslui - se
desfășoară anual
între 8-14 octombrie;

Personalități[m
odificare | modificare
sursă]

 Nicolae
Milescu (1636-1708),
cărturar, traducător,
geograf și diplomat
moldovean
 Constantin
Țurcanu (1854?-
1932 ?), sergentul-
erou al Războiului de
Independență al
României
 Alexandru
Vlahuță (1858-1919),
poet și scriitor
 Ștefan Holban (1869-
1939), general și om
politic român
 Gheorghe
Mironescu (1874-
1949), politician
român, fost prim-
ministru al României,
 ministru de externe,
deputat, academician
 Stan Golestan (1875-
1956), compozitor
român
 Constantin
Tănase (1880-1945),
actor, creatorul
teatrului românesc de
revistă
 Constantin Vasiliu-
Rășcanu (1887-
1980),
 Constantin
Motaș[20] (1891-
1980), biolog, ecolog
și hidrobiolog român.
A creat o nouă știință
numită freatobiologia
 Ștefan
Ciobotărașu (1910-
1970), actor și
scriitor. Ca actor a
jucat in filme: Neamul
Șoimăreștilor, Colum
na, Pădurea
Spânzuraților;
 Valentin
Silvestru (1924-
1996), teatrolog,
prozator și dramaturg.
A fost unul din
inițiatorii Asociației
Umoriștilor din
România și al
Festivalului bienal de
umor de la Vaslui
 Ion Iancu
Lefter (1940-1990),
poet vasluian și
jurnalist
 Doina Moroșanu -
cântăreață de muzică
ușoară
 Nicolae Viziteu (n.
1945), autor de
caricaturi și aforisme
 Dumitru Jijie -
compozitor și
orchestrator
 Adrian Porumboiu (n.
1950), om de afaceri
 în domeniul
agriculturii vasluiene.
A fost fotbalist și
arbitru Fifa.
 Ioan Mancaș (n.
1951), istoric și om de
cultură, muzeograf
 Alexandra Nechita (n.
1985), pictoriță
 Corneliu
Porumboiu (n. 1975),
regizor și scenarist
român. I-a fost
acordat titlul de
cetățean de onoare a
municipiului Vaslui
prin HCL nr.
161/28.12.2009;
 Marcela
Topor (n. 1976), jurna
list, soția lui Carles
Puigdemont,
expreședinte
al Generalitat de
Catalunya;
 Aglae
Pruteanu (1866 - 194
1), actriță;
 Lora (n. 1982),
cântăreață,
fotomodel;
 Dragoș
Grigore (n.1986),
fotbalist profesionist.

Cetățeni de
onoare[modificar
e | modificare sursă]

 acad. RADU MIRON -

HCL nr.
82/28.11.1997

 caricaturist ȘTEFAN
POPA POPA'S - HCL
nr. 44/29.09.1998

 prof. CONSTANTIN
DIDILESCU - HCL nr.
34/08.06.1999
 arbitru PORUMBOIU
ADRIAN - HCL nr.
03.10.2001

 ing. CIOCOIU BORIS

- HCL nr.
119/03.12.2002

 prof. CRISTEA
VICTOR - HCL nr.
124/18.12.2002

 prof. VIOREL P.
BARBU - HCL nr.
118/03.12.2002

 acad. EUGEN
SIMION - HCL nr.
156/26.11.2003

 ing. BOGHI SILVIU

LUCIAN - HCL nr.
137/29.10.2003

 prof. acad. ANGHEL

RUGINĂ - HCL nr.
50/22.06.2005

 prof. ALEXANDRU
POAMĂ - HCL nr.
115/31.10.2007

 dr. BÂRLĂDEANU
NECULAI - HCL nr.
58/11.06.2008

 veteran BUMBU
VASILE - HCL nr.
59/11.06.2008

 preot BURDUJA
CONSTANTIN - HCL
nr. 60/11.06.2008

 veteran IVANOV
IACOB - HCL nr.
61/11.06.2008

 dr. PANTEA MARIA -

HCL nr.
62/11.06.2008
 col (r) prof.
PĂCURARU IOAN -
HCL nr.
63/11.06.2008

 prof. POTOCEANU
DUMITRU - HCL nr.
65/11.06.2008

 preot ROTARU ION -

HCL nr.
66/11.06.2008

 dr. ZAVATE C.
TEODOR - HCL nr.
67/11.06.2008

 atlet LAVRIC MIRELA

ELENA - HCL nr.
36/20.03.2009

 prof. PINTILIE
VIORICA - HCL nr.
37/20.03.2009

 prof. NEGURA
VASILE - HCL nr.
159/28.12.2009

 dr. ILIEȘ AUGUSTIN

- HCL nr.
160/28.12.2009

 regizor PORUMBOIU
CORNELIU - HCL nr.
161/28.12.2009

 prof. muzeograf
POPESCU
CONSTANTIN - HCL
nr. 64/11.06.2010

 IOAN MANCAȘ -
HCL nr.

Note[modificare |
modificare sursă]

1. ^ a b „Recensământ
ul Populației și al
Locuințelor 2002 -
 populația unităților
administrative pe
etnii”. Kulturális
Innovációs
Alapítvány (KIA.hu
- Fundația Culturală
pentru Inovație).
Accesat la 6 august
2013.
2. ^ a b Rezultatele
finale ale
Recensământului
din 2011: „Tab8.
Populația stabilă
după etnie – județe,
municipii, orașe,
comune”. Institutul
Național de
Statistică din
România. iulie
2013. Accesat la 5
august 2013.
3. ^ Rezultatele
alegerilor locale din
2012 (PDF), Biroul
Electoral Central[*]
4. ^ Rezultatele
alegerilor locale din
2016, Biroul
Electoral Central[*]
5. ^ Eroare la
citare:
Etichetă <ref>
invalidă; niciun
text nu a fost
furnizat pentru
ref-urile
numite insse_
2016_nat
6. ^ V. Spinei,The
Romanians and
Turkic Nomads
North of the
Danube Delta from
10th to Mid-13th
Century, Ed. Brill,
p. 320.,
7. ^ Rezultatele finale
ale
Recensământului
din 2011: „Tab13.
Populația stabilă
după religie –
județe, municipii,
orașe,
comune”. Institutul
 Național de
Statistică din
România. iulie
2013. Accesat la 5
august 2013.
8. ^ Rezultatele
provizorii ale
Recensământului
Populației și
Locuințelor din
2011.
9. ^ Cum a șters
dezindustrializarea
orașe întregi din
România: dispariția
coloșilor din
Bucovina și
Moldova, 13
septembrie 2012,
Adrian
Cojocar, Ziarul
financiar, accesat la
19 aprilie 2014
10. ^ „Lista
competitorilor care
au obținut
mandate” (XLSX).
Biroul Electoral
Central pentru
alegerile locale din
2016.
11. ^ Autoritatea
Electorală
Permanentă -
Rezultate alegeri
locale
12. ^ a b „CNA -
REZULTATUL
FINAL AL
CONCURSULUI
RADIO 2015”.
Accesat la 6
decembrie 2015.
13. ^ http://cna.ro/IMG/
pdf/Decizia_CNA_4
73_29-09-2015.pdf
14. ^ Trasee de
transport urban de
călători
15. ^ taxiuri vaslui
16. ^ Free-hotspot în
municipiul Vaslui.
17. ^ Legea picnicului
18. ^ Fanfara Rotaria.
19. ^ Hora_of_Ancesto
rs%E2%80%9D_Int
ernational_Folklore
_Festival_ Consiliul
 Internațional de
Organizare a
Festivalurilor de
Folclor și Artă
Tradițională
(CIOFF)
20. ^ Personalități la
UAIC - Constantin
Motaș.

Bibliografie[mo
dificare | modificare
sursă]

 Chiriță; Popovici,
Petru C.
(1893), Dicționarul
geografic al județului
Fălciu, Iași;
 Chiriță, C.; Socecu;
Teclu
(1889), Dicționarul
geografic al județului
Vaslui, București;
 Condrea, Petru;
Socecu; Teclu
(1887), Dicționarul
geografic al județului
Tutova, București;
 Gugiuman, Ion;
Cârcotă, V.; Băican,
Vasile
(1988), Dicționarul
geografic al județului
Vaslui, Ed. Univ. "Al.
I. Cuza";
 Vaslui – Capitala
„Țării de jos” în presa
vremii – 1875-2005,
Ion Oprea, Editura
TipoMoldova, Iași,
2005
 http://www.aquavaslui
.ro/index.php/cine-
suntem/prezentarea-
societatii
Legături
externe[modificar
e | modificare sursă]

Wikimedia
Commons conține materiale
multimedia legate de Vaslui

La Wikicitat găsiți citate

legate de Vaslui.

La Wikivoyage găsiți
un ghid turistic despre
Category:Vaslui

 Primăria municipiului
Vaslui;
 Consiliul Județean
Vaslui;
 Prefectura județului
Vaslui;
 Mersul TRENURILOR
din Gara Vaslui;
 Biblioteca Județeană
„Nicolae Milescu
Spătarul” Vaslui;
 Direcția Județeană de
Statistică Vaslui;
 Inspectoratul Școlar
Județean Vaslui;
 Casa Corpului
Didactic Vaslui;
 Centrul Județean de
Resurse și Asistență
Educațională Vaslui;
 Europe Direct Vaslui;
 Institutul de Politici
Publice, Indicatori de
calitate și de cost
 Gala premiilor de
excelență în
administrație.ro
 Trasee turistice din
Vaslui;
 Harta Municipiului
Vaslui;
 Centrul Județean
pentru Conservarea
și Promovarea
Culturii Tradiționale
Vaslui;
 Spitalul Județean de
Urgență Vaslui;
 Live Traffic Webcam,
Crucea Gării, Vaslui
by RCS-RDS;
 Live Traffic Webcam,
Centrul Civic, Vaslui
by Specialistul
 Vasluiul, a doua
capitală a Moldovei,
11 ianuarie 2013,
Ionuț
Balaban, Adevărul

Vezi
și[modificare | modif
icare sursă]

 Listă de primari ai
municipiului Vaslui
 Unitățile școlare din
Vaslui
 Patrimoniul religios al
municipiului Vaslui
 Orașul Vaslui - așa
cum arăta în perioada
comunistă.

v•d•m

v•d•m

v•d•m
 Peste 1 000 000 de locuitori București (1.883.42

Peste 300 000 de locuitori Cluj-Napoca (324.

Peste 200 000 de locuitori Iași (290.422 loc.) ·

Peste 100 000 de locuitori Oradea (196.367 loc

Peste 75 000 de locuitori Râmnicu Vâlcea (

Peste 50 000 de locuitori Tulcea (73.707 loc.)

loc.) ·Roman (50.71

Categorii:

 Localități urbane în
județul Vaslui
 Municipii în România
 Vaslui