Matei Alexandru-Cornel- grupa228

Zona Metropolitana Vaslui

Vaslui este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România,

format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința)
și Viișoara. Se află în estul României, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Este atestat
documentar în anul 1375.

Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează
continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n). Faptul că vatra târgului
era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor
din afară și, tocmai de aceea, Vasluiul capătă și conotația de reședință domnească - mai ales în
timpul de după moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, poziția favorabilă a orașului -
situat fiind la confluența râurilor Bârlad, Vasluieț și Racova - a constituit cadrul propice de
dezvoltare urbană a acestui târg. În atare condiții, în 1435, în timpul lui Ștefan al II-lea Vaslui
devine reședință domnească și centru administrativ al Moldovei Meridionale, fapt pentru care se
construiește aici o curte domnească. Loc de popas și adăpost pe drumul comercial dintre Halici și
Dunăre, care făcea legătura dintre cetățile de pe țărmul Mării Negre și cele de la Marea Baltică,
unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar și una din așezările medievale de seamă ale
Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret.

Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și

pescuitul. În 1939 a apărut un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când în România s-a realizat ultima
organizarea administrativ–teritorială, revenindu-se la împărțirea României pe județe. De atunci
orașul devine capitala județului Vaslui, iar din anul 1979 devine municipiu cu o arhitectură
modernă.
În perioada 1965-1985 s-a efectuat o industrializare în regiune, în scopul redresării
situației economice, prin construirea de capacități de producție, fapt ce a determinat calificarea
forței de muncă și formarea unui număr mare de specialiști în orașul Vaslui (industria
constructoare de mașini - ventilatoare și instalații de ventilație (Mecanica s.a.), industria
chimică - fire poliesterice (Moldosin s.a.), industria materialelor de construcții - ind. lemnului
(Mobila s.a.), ind. textilă și a confecțiilor, ind. alimentară). Ulterior privatizării, astăzi aceste
societăți nu mai funcționează. După anul 1989, sectorul cel mai dinamic devine comerțul, care s-
a adaptat cel mai rapid economiei de piață.
Vaslui este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova,
în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin
terase de 10 – 20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența
râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor
atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt
deopotrivă cei naturali și social-istorici.
Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 – 400 m, cu aspect de platou,
dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate
și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a
lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară
(10 – 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul
despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.
Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu regiuni de
antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1996), pune în evidență
următoarele:

 temperatura medie anuală de 14,3 °C, apropiindu-se de media pe țară care este de

10,5 °C;
 trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc;
 există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,5 °C -
13,2 °C);
 numărul mare de zile cu îngheț (120), și cel cu temperaturi peste 30° (70);
 în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar ± 35 °C.

Flora și fauna sunt specifice zonei de silvostepă. Caracteristic silvostepei este prezența
pădurilor, în care se întâlnesc frecvent stejarul pufos (Quercus pubescens), stejarul brumăriu
(Quercus pedunculiflora), teiul, ulmul. Pădurile ocupă o suprafață redusă (de aproximativ 8000
ha.) în Vaslui. Sunt grupate în două masive principale: unul la Chițoc – Lipovăț – Oprișița (cca.
6000 ha.) și al doilea la Bălteni – Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață
mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul
Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost
desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul (Fagus silvatica),
stejarul pedunculat (Quercus robur), teiul (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus) și alte
specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se
găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice.

Conform Recensământului populației efectuat in 2011 populația este de 55.407 locuitori,

in scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
70.571 de locuitori. Vasluiul este al 40-lea oraș că mărime din România. Majoritatea locuitorilor
sunt români (53.678), cu o minoritate de romi (1,19%) și una de Lipoveni (0.06%). Pentru 0,12%
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (53.758%). Pentru 9,29% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională

Municipiul Vaslui este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23

consilieri.
Industria

 Industria textilă (ind. bunurilor de larg consum)

Industria confecțiilor și tricotajelor (Confecții s.a., Vastex s.a.).

 Industria alimentară
Industria panificației (Comcereal s.a.)
Industria uleiurilor vegetale și biodiesel (Ulerom s.a.);
Industria cărnii și a preparatelor din carne (Vascar s.a.);
Industria laptelui și a produselor lactate (Ilvas s.a.)

Infrastructura de transport

Accesibilitatea în orașul Vaslui se face:

 Public: se face prin autobuze de oraș furnizat de societatea Transurb Vaslui , și de taxiuri.
 Feroviar: prin Gara Vaslui care este traversată de magistrala CFR 600 Făurei - Ungheni
(punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova, făcând legătura
cu București și Constanța.
 Rutier: drumurile naționale care trec prin Vaslui sunt:
DN24 Vaslui - Iași (N) și Vaslui - Bârlad (S);
DJ248 Vaslui - Iași (NV);
DN2F Vaslui - Bacău (E);
DN15D Vaslui - Piatra Neamț (NV).
De asemenea la 17 km Sud-Est de oraș trece Drumul European E581.

 Aerian: Municipiul nu are un aeroport, cele mai apropiate aeroporturi fiind

la Iași (76 km) și Bacău (89 km).
 Destinații din Aeroport Iași
 Aeroportul „George Enescu” Bacău

Zona Metropolitana Mexico City

 Mexico City este capitala și cel mai mare oraș din Mexic și orașul cel mai populat
din nord America, este unul dintre cele mai importante centre culturale și financiare din lume.
Situat în Valea Mexicului ( Valle de México ), o vale mare în zona înaltă a platouri din centrul
Mexicului, la o altitudine de 2.240 metri. Orașul are 16 subdiviziuni cunoscute sub numele de
boroughs sau demarcaciones territoriales .
Orașul fusese capitala imperiului aztec și în epoca colonială, Mexico City a devenit
capitala Noii Spanii . Viceregele Mexicului sau vice-rege a trăit în palat viceregal pe piața
principală sau Zócalo . Catedrala Mitropolitană Mexico City , sediul arhiepiscopiei din New
Spania, a fost construit pe o altă parte a Zócalo, așa cum a fost Palatul Arhiepiscopal, și vizavi de
aceasta carcasa clădirii consiliul local sau Ayuntamiento a orașului.
Istoria restului secolului 20 până în prezent se concentrează pe creșterea fenomenală a
orașului și consecințele sale de mediu și politice. În 1900, populația din Mexico City era de
aproximativ 500.000. Orașul a început să crească rapid spre vest la începutul secolului al XX-
lea și apoi a început să crească în sus în anii 1950, Torre Latinoamericana devenind primul
zgârie-nori al orașului.
Dezvoltarea rapidă a orașului Mexico ca centru de arhitectură modernistă s-a manifestat
cel mai pe deplin la construcția de la mijlocul anilor 1950 a Ciudad Universitaria, Mexico City ,
campusul principal al Universității Naționale Autonome din Mexic . Proiectate de cei mai
prestigioși arhitecți ai epocii, inclusiv Mario Pani , Eugenio Peschard și Enrique del Moral ,
clădirile prezintă picturi murale ale artiștilor Diego Rivera , David Alfaro Siqueiros și José
Chávez Morado . De atunci a fost recunoscut ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO .
Mexico City este situat în Valea Mexicului, uneori numită Bazinul Mexicului. Această
vale este situată în centura vulcanică trans-mexicană de pe platourile înalte din sud-centrul
Mexicului  Are o altitudine minimă de 2.200 metri deasupra nivelului mării și este înconjurat de
munți și vulcani care ating altitudini de peste 5.000 metri (16.000 picioare). Această vale nu are
un orificiu de scurgere natural pentru apele care curg de pe versanții munților, făcând orașul
vulnerabil la inundații. Drenajul a fost proiectat prin utilizarea canalelor și tunelurilor începând
cu secolul al XVII-lea.
Mexico City se sprijină în primul rând pe ceea ce a fost lacul Texcoco. Activitatea
seismică este frecventă acolo. Lacul Texcoco a fost drenat începând cu secolul al XVII-lea. Deși
niciuna dintre apele lacului nu rămâne, orașul se sprijină pe lutul lacului puternic saturat. Această
bază moale se prăbușește din cauza supraextracției apelor subterane, numită subsidență legată de
apele subterane . De la începutul secolului al XX-lea, orașul a scufundat până la nouă metri (30
de picioare) în unele zone. Această scufundare provoacă probleme cu scurgerea și gestionarea
apelor uzate, ducând la probleme de inundații, în special în timpul verii.  Întregul albiu al lacului
este acum pavat și majoritatea zonelor împădurite rămase în oraș se află în cartierele
sudice Milpa Alta , Tlalpan și Xochimilco . 
 Orașul Mexic are un climat subtropical de munte, datorită locației sale tropicale, dar la
înălțime ridicată. Regiunea inferioară a văii primește mai puține precipitații decât regiunile
superioare din sud; cartierele inferioare Iztapalapa , Iztacalco , Venustiano Carranza și porțiunea
estică a lui Gustavo A. Madero sunt, de obicei, mai uscate și mai calde decât cartierele sudice
superioare Tlalpan și Milpa Alta , o regiune muntoasă de pini și stejari cunoscută sub numele de
zona Ajusco.
Populație Până în anii 1990, Districtul Federal a fost cea mai populată entitate
federală din Mexic, dar de atunci, populația sa a rămas stabilă, în jur de 8,7 milioane. Creșterea
orașului s-a extins dincolo de limitele orașului la 59 de municipalități din statul Mexic și 1 în
statul Hidalgo . Cu o populație de aproximativ 19,8 milioane de locuitori (2008),  este una dintre
cele mai populate aglomerații din lume. Cu toate acestea, rata anuală de creștere a
zonei metropolitane din Mexico City este mult mai mică decât cea a altor mari aglomerări urbane
din Mexic,  un fenomen cel mai probabil atribuitpolitica de mediu a
descentralizării. Rata migrației nete din Mexico City din 1995 până în 2000 a fost negativă.
Reprezentând aproximativ 18,74% din populația orașului, popoarele indigene din diferite
zone ale Mexicului au migrat în capitală în căutarea unor oportunități economice mai
bune. Nahuatl , Otomi , Mixtec , Zapotec și Mazahua sunt limbile indigene cu cel mai mare
număr de vorbitori în Mexico City.
Transport
Transport public 
Orașul Mexic are multe moduri de transport în comun, de la sistemul de metrou
(metrou), la feroviar suburban, tramvai, autobuze regulate, BRT (autobuz de transport rapid),
microbuze „pesero” și troleibuze, până la partajarea cu bicicleta.
Metro 
Mexico City este deservit de Sistema de Transport Colectivo , un sistem
de metrou de 225,9 km , care este cel mai mare din America Latină. Primele porțiuni au fost
deschise în 1969 și s-au extins la 12 linii cu 195 de stații . Metroul transportă 4,4 milioane de
oameni în fiecare zi. Este cel de-al optulea cel mai aglomerat sistem de metrou din lume, în
spatele Tokyo (10,0 milioane), Beijing (9,3 milioane), Shanghai (7,8 milioane), Seul (7,3
milioane), Moscova (6,7 milioane), Guangzhou (6,2 milioane) și New York City (4,9 milioane).
Este subvenționat puternic și are unele dintre cele mai mici tarife din lume, fiecare călătorie
costând 5,00 pesos (aproximativ 0,27 USD) de la 05:00 până la miezul nopții. Mai multe stații
afișează precolumbieneartefacte și arhitectură care au fost descoperite în timpul construcției
metroului. Cu toate acestea, metroul acoperă mai puțin de jumătate din suprafața urbană
totală. Stațiile de metrou sunt, de asemenea, diferențiate prin utilizarea icoanelor și glifelor care
au fost create pentru analfabeți, un sistem unic care a devenit o caracteristică iconică a orașului
Mexico. Fiecare icoană a fost dezvoltată pe baza referințelor istorice (personaje, site-uri, motive
prehispanice), lingvistice, simbolice (glifuri) sau geografice. Un sistem complementar de icoane
a fost folosit pentru stațiile Metrobús (BRT).
Calea ferată suburbană 
Un sistem feroviar suburban, Tren Suburbano deservește zona metropolitană,
dincolo de acoperirea metroului , cu o singură linie care deservește municipalități
precum Tlalnepantla și Cuautitlán Izcalli , dar cu liniile viitoare planificate să deservească, de
exemplu, Chalco și La Paz .
Peseros 
Peseros sunt de obicei autobuze de pasageri cu jumătate de lungime (cunoscute
sub numele de microbús ) care stau 22 de pasageri și se ridică până la 28. Începând din 2007 ,
aproximativ 28.000 de peseros transportau până la 60% din pasagerii orașului. În august 2016,
primarul Mancera a anunțat că noile vehicule pesero și concesiunile vor fi eliminate complet
dacă nu sunt vehicule ecologice,  și în octombrie 2011 secretarul pentru mobilitate al orașului,
Héctor Serrano, afirmă că prin sfârșitul actualei administrații (2018) nu ar mai exista deloc pe
lângă niciun pesero / microbuz care circulă și că noile autobuze de dimensiuni mari ar prelua
rutele. 
Autobuze de dimensiuni medii 
În 2014, orașul a lansat așa-numitul „Serviciu rapid de autobuz”, cu autobuze
de dimensiuni medii Mercedes-Benz Boxer care transportau 75-85 de pasageri  vopsite în violet-
pe-alb, înlocuind „peseros” pe anumite grupuri de rute. Operațiunea este o concesiune către
firmele private (SAUSA, COTOBUSA, TREPSA) în locul operatorilor individuali de vehicule.
Autobuze de dimensiuni mari 
Agenția orașului Red de Transport de Pasajeros (RTP), fost M1,  operează diverse
rețele de autobuze mari, inclusiv rutele regulate, Ecobús, Circuito Bicentenario , Atenea,
Express, școală și rute de noapte.În 2016, au fost adăugate mai multe rute de autobuz pentru a
înlocui rutele pesero. 
În 2016, a fost lansat serviciul de autobuz expres SVBUS , cu opriri limitate și
utilizând șosele cu taxă ale orașului la nivelul doi al șoselei de centură Periférico și Supervía
Poniente și conectând Toreo / Cuatro Caminos cu Santa Fe , San Jerónimo
Lídice și Tepepan lângă Xochimilco în sud-est.
Autobuzele suburbane pleacă și din principalele stații de autobuz interurbane ale
orașului.
Autobuz de tranzit rapid 
Prima linie de transport rapid cu autobuzul din oraș , Metrobús , a început să
funcționeze în iunie 2005, de-a lungul Avenida Insurgentes . S-au deschis din ce în ce mai multe
linii și începând cu mijlocul anului 2017 există 6 rute cu un al 7-lea planificat de-a lungul Paseo
de la Reforma pentru a face legătura între Santa Fe și centrul orașului și spre nord. Odată cu
deschiderea fiecărei linii, microbuzele „pesero” au fost îndepărtate de pe fiecare cale, pentru a
reduce poluarea și timpul de navetă. La jumătatea anului 2017, existau 568 autobuze
Metrobús. La sfârșitul anului 2016 au transportat zilnic o medie de 1,1 milioane de pasageri. 
Mexibús oferă 3 liniiautobuz rapidetranzitleagă metrou Ciudad Azteca și Metro
Pantitlán cu Cuautitlán , Ecatepec șialte zone suburbane în statul Mexic. [162]
Troleibuz, tramvai, tramvaie
Există, de asemenea, transport electric, altul decât metroul, sub forma mai
multor rute de troleibuz din Mexico City și a liniei de tramvai ușor Xochimilco , ambele fiind
operate de Servicio de Transportes Eléctricos . Ultima linie de tramvai din zona centrală (tramvai
sau tranvía ) s-a închis în 1979.
Transport rutier și auto 
La sfârșitul anilor 1970, multe drumuri arteriale au fost reproiectate ca ejes
viales ; drumuri unidirecționale cu volum mare care traversează, teoretic, Mexico City propriu-
zis dintr-o parte în alta. Flacon eje Rețeaua se bazează pe o cvasi- cartezian grilă, cu ejes înșiși
fiind numite Eje 1 Poniente , Eje Central și Eje 1 Oriente , de exemplu, pentru drumurile nord-
sud, și Eje 2 Sur și Eje 3 Norte , de exemplu, pentru drumurile est-vest. Șoselele de centură
sunt Circuitul Interior (inelul interior), Anillo Periférico ; Circuito Mexiquense Exterior( „Stat de
buclă externă Mexic“) șosea cu taxă plinte marginile de nord - est și est ale zonei
metropolitane,  Chamapa-La Venta drum cu taxă plinte marginea de nord - vest, iar Norte
Arco ocolind complet zona metropolitană într - un arc de la nord-vest ( Atlacomulco ) la nord
( Tula, Hidalgo ) la est ( Puebla ). Un al doilea nivel (în care se percep taxe) al Periférico,
denumit colocvial segundo piso („etajul al doilea”), a fost deschis oficial în 2012, cu secțiuni
încă finalizate. Viaducto Miguel Aleman traversează orașul est-vest , de la Observatorio la
aeroport. În 2013,S-a deschis Supervía Poniente , un drum cu taxă care leagă noul cartier de
afaceri Santa Fe de sud-vestul orașului Mexico.
Există un program de mediu, numit Hoy No Circula („Astăzi nu funcționează”
sau „O zi fără mașină”), prin care vehiculele care nu au trecut testarea emisiilor sunt
restricționate să circule în anumite zile în funcție de cifra finală a acestora. plăcuțe de
înmatriculare ; aceasta într-o încercare de a reduce poluarea și congestionarea traficului. În timp
ce în 2003, programul restricționa încă 40% din vehiculele din zona metropolitană, odată cu
adoptarea unor standarde mai stricte de emisii în 2001 și 2006, în practică, în prezent, majoritatea
vehiculelor sunt scutite de restricțiile de circulație atât timp cât deoarece trec teste regulate de
emisii.
Ciclism 
Guvernul local se străduiește continuu să reducă congestia masivă a traficului și a sporit
stimulentele pentru a face un oraș prietenos cu bicicletele . Aceasta include al doilea cel mai
mare sistem de partajare a bicicletelor din America de Nord , EcoBici , lansat în 2010, în care
rezidenții înregistrați pot primi biciclete timp de 45 de minute cu un abonament pre-plătit de 300
de pesos pe an. În septembrie 2013, există 276 de stații cu 4.000 de biciclete pe o zonă care se
întinde de la centrul istoric la Polanco . la 300 de metri (980 de picioare) unul de celălalt și sunt
complet automate folosind un card bazat pe transponder. Utilizatorii de servicii de biciclete au
acces la mai multe ciclovii permanente(piste de biciclete / benzi / străzi dedicate), inclusiv cele
de-a lungul Paseo de la Reforma și Avenida Chapultepec, precum și una care rulează 59 de
kilometri (37 mile) de la Polanco la Fierro del Toro , care se află la sud de Parcul Național
Cumbres del Ajusco , lângă Morelos linie de stat. Inițiativa Orașul este inspirat de exemple
de gândire înainte, cum ar fi Danemarca lui Copenhagenization .
Autobuze interurbane 
Orașul are patru stații majore de autobuz (Nord, Sud, Observatoriu, TAPO), care cuprind
una dintre cele mai mari aglomerări de transport din lume, cu servicii de autobuz către multe
orașe din țară și conexiuni internaționale. Există câteva autobuze interurbane care pleacă direct
de la Aeroportul Internațional din Mexico City .
Aeroporturi 
Mexico City este deservit de Aeroportul Internațional Mexico City ( codul IATA al
aeroportului : MEX). Acest aeroport este cel mai aglomerat din America Latină , cu zboruri
zilnice către Statele Unite și Canada, Mexic, America Centrală și Caraibe, America de Sud,
Europa și Asia. Aeroméxico ( Skyteam ) are sediul la acest aeroport și oferă acorduri de partajare
coduri cu companii aeriene non-mexicane care se întind pe întregul glob. Aeroportul este, de
asemenea, un hub pentru Volaris , Interjet și Aeromar .
În 2016, aeroportul a gestionat aproape 42 de milioane de pasageri, cu aproximativ 3,3
milioane mai mult decât anul anterior.  Acest trafic depășește capacitatea aeroportului, care a
centralizat istoric majoritatea traficului aerian din țară. O opțiune alternativă este Lic. Aeroportul
Internațional Adolfo López Mateos ( Codul IATA al Aeroportului : TLC) din apropiere
de Toluca , statul Mexic , deși din cauza deciziilor mai multor companii aeriene de a termina
serviciul către TLC, aeroportul a văzut o scădere a pasagerilor la puțin peste 700.000 de pasageri
în 2014 de la peste 2.1 milioane de pasageri cu doar patru ani înainte.
În aeroportul din Mexico City, guvernul s-a angajat într-un amplu program de
restructurare care include adăugarea unui nou al doilea terminal, care a început să funcționeze în
2007, și extinderea altor patru aeroporturi (în orașele din
apropiere Toluca , Querétaro , Puebla și Cuernavaca ) care, împreună cu aeroportul din Mexico
City, cuprind Grupo Aeroportuario del Valle de México , distribuind traficul către diferite
regiuni din Mexic. Orașul Pachuca va oferi, de asemenea, o extindere suplimentară a rețelei de
aeroporturi din centrul Mexicului.
 Nr.crt. Vaslui Mexico City
Suprafața 68 km²  1.485 km²

Densitate a 1.027loc/km² 6.200loc./km²

locuitorilor
Populație  55.407 (locuitori) 9.209.944 (locuitori)
Geografie - Mexico City este situat în Valea
-Orașul Vaslui este situat pe valea
(poziționare,reli Mexicului, uneori numită Bazinul
Bârladului, în aria de confluență a
ef,ape,flora,faun Mexicului. Această vale este situată
râurilor Vasluieț și Racova, în zona
a,clima) în centura vulcanică trans-mexicană
de contact dintre Colinele
de pe platourile înalte din sud-centrul
Tutovei și Podișul Central
Mexicului. Are o altitudine minimă
Moldovenesc. Este reprezentat prin
de 2.200 metri deasupra nivelului
terase de 10 – 20 m propice pentru
mării și este înconjurat de munți și
construcții, mărginite de valea
vulcani care ating altitudini de peste
mlăștinoasă de la confluența
5.000 metri (16.000
râurilor Bârlad, Vaslui și Racova car
picioare). Această vale nu are un
e au construit o adevărată barieră
orificiu de scurgere natural pentru
naturală în fața unor atacuri din
apele care curg de pe versanții
afară. Se poate afirma că factorii
munților, făcând orașul vulnerabil la
care au determinat apariția orașului
inundații. Drenajul a fost proiectat
în acest loc sunt deopotrivă cei
prin utilizarea canalelor și tunelurilor
naturali și social-istorici.
începând cu secolul al XVII-lea..
Relieful este format din interfluvii -Orașul Mexic are un climat
cu altitudinea de 350 – 400 m, cu subtropical de munte, datorită locației
aspect de platou, dealurile Morii, sale tropicale, dar la înălțime ridicată.
Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de -Formația vegetală caracteristică este
văi largi, însoțite de terase bine pădurea de foioase, care acoperă o
dezvoltate și de versanți cu intense treime din suprafața țării, la care se
procese geomorfologice, în special adaugă pășunile.
alunecări. Terasele formate de-a
lungul principalelor ape cuprind trei
forme: superioară (70 – 80 m),
medie (40 m) și inferioară (10 – 20
m). Albiile Bârladului, Vasluiului și
Racovei sunt puternic colmatate,
înconjoară orașul despărțindu-l de
localitățile suburbane: Brodoc,
Rediu, Bahnari și Viișoara
-Rețeaua hidrografică a municipiului
Vaslui este drenat de râul Vaslui,
Bârlad si Delea, cărora li se adaugă
o rețea hidrografică autohtonă
 (afluenții acestora).
-Clima orașului se încadrează în
trăsăturile climei temperat –
continentale cu regiuni de antestepă.
Regimul termic măsurat pe o
perioadă de o sută de ani (1896 -
1996)
-Vegetația din zona orașului Iași
prezintă diferențieri, în sensul că în
zona luncii Bahluiului întâlnim o
vegetație de silvostepă, iar în
sectoarele colinare o vegetație de
păduri de foioase.
-Flora și fauna sunt specifice zonei
de silvostepă

Transport  Public: se face prin autobuze - Orașul Mexic are multe moduri de
de oraș furnizat de societatea transport în comun, de la sistemul de
Transurb Vaslui , și de taxiuri; metrou (metrou), la feroviar
 Feroviar: prin Gara Vaslui suburban, tramvai, autobuze regulate,
care este traversată de magistrala BRT (autobuz de transport rapid),
CFR 600 Făurei - Ungheni microbuze „pesero” și troleibuze,
(punct de trecere a frontierei până la partajarea cu bicicleta.
cu Republica Moldova, făcând - Mexico City este deservit
legătura de Aeroportul Internațional Mexico
cu București și Constanța. City.
 Rutier: drumurile naționale
care trec prin Vaslui sunt:
DN24 Vaslui - Iași (N) și
Vaslui - Bârlad (S);
DJ248 Vaslui - Iași (NV);
DN2F Vaslui - Bacău (E);
DN15D Vaslui - Piatra
Neamț (NV).

Politica -Municipiul Vaslui este administrat -Orașul are un statut de guvern și, la
de un primar și un consiliu local data ratificării sale la 31 ianuarie
compus din 23 consilieri 2017, o constituție , similară cu
statele Uniunii. Ca parte a
schimbărilor recente în autonomie,
bugetul este administrat local; este
propus de șeful guvernului și aprobat
de Adunarea legislativă. Cu toate
acestea, Congresul Uniunii este
cel care stabilește plafonul datoriei
 publice interne și externe emise de
guvernul orașului.

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vaslui
https://en.wikipedia.org/wiki/Mexico_City