UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPECIALIZAREA EAI

METODE ȘI TEHICI DE STUDIU AL PIEȚEI ÎN AFACERILE

INTERNAȚIONALE

Prof. univ. dr. Cristian Valentin HAPENCIUC

Daniela NEAMȚU
Masterand: Andriana TUDOS

Suceava 2020

1
Cuprins
1.Scurtă prezentare a judeţului Suceava
1.1 Zona Industrială Valea Sucevei, de la mărire la decădere de Cosmin
ROMEGA
1.2 Începuturile zonei industriale Valea Sucevei
2. A fost odată IRA
2.1 „Cetatea construcţiei de maşini”
2.2 Stâlpii” care alcătuiau Zona Industrială Valea Sucevei
3.Situația economică generală din Județul Suceava.
3.1 Elemente din doctrina economică privind legăturile şi determinările între
numărul de angajați şi structura economică
4.Analiza structurii angajaților la nivelul Județului Suceava.
5. Suceava, pe primul loc la nivel naţional în privinţa spaţiilor comerciale.
6. Analiza SWOT
7. Evoluția activităților economice
8. Plan de afacere parc cu panouri fotovoltaice
9. Concluzii
10. Bibliografie

2
Figuri tabele

3
 1.Scurtă prezentare a judeţului Suceava

Situat în partea de nord-est a României, judeţul Suceava are o suprafata de 8.553

kmp (3,6% din suprafaţa ţării) fiind al doilea ca mărime din ţară. Suprafaţa fondului
forestier reprezinta 53% din cea a judetului, ocupând din acest punct de vedere primul loc
pe tară.
Industria este reprezentată în judet în principal de:
1.industria alimentară - bazata în principal pe productia de carne şi lapte;
2. industria exploatarii si prelucrarii lemnului - dezvoltata în corelatie directa cu
suprafata mare a fondului forestier;
3.industria constructoare de masini - producatoare de masini-unelte, scule,
rulmenti;
4. industria materialelor de constructii - producatoare de obiecte sanitare, cahle
teracota,BCA;
5.industria textila si a pielariei - filaturi de lâna, in si cânepa, tricotaje, confectii,
încaltaminte;
6.industria miniera - exploatarea minereurilor neferoase.

Judetul Suceava dispune de suprafete si capacitati de productie disponibile

în industrie si anume: constructii industriale disponibile, dotate cu toate
utilitatile necesare - energie electrica si termica, apa, canalizare, acces facil la
caile de comunicatie rutiere, feroviare, aeriene, forta de munca înalt si mediu
calificata, în domeniile chimiei, prelucrarii metalelor, industriei usoare si
alimentare, minerit.
În judetul Suceava se cultiva în principal cartofi, porumb, grâu - secara,
sfecla furajera, sfecla de zahar. Raspândirea larga a pasunilor si fânetelor a dus
la dezvoltarea cresterii animalelor (bovine - 168.288 capete, porcine - 108.203
capete, ovine si caprine - 228.922 capete) mai ales în zona montana. În
municipiul Suceava, functioneaza singura Banca de Gene din tara.
Si în agricultura judetului se întâlnesc spatii disponibile pentru: cresterea si
îngrasarea taurinelor, porcinelor si ovinelor; prelucrarea laptelui, carnii, pieilor,
lânei etc., produsele obtinute putându-se valorifica atât pe piata interna cât si la
export. Pot fi modernizate noi capacitati de prelucrare a sfeclei, inului, cânepii, a
legumelor si fructelor.
Municipiul Suceava este unul dintre cele mai vechi și importante orașe ale
României si este tranzitat de drumul european E85 (DN2), care asigură legătura
rutieră cu București, față de care se află la 432 km. Magistrala CFR 500 străbate
orașul, care este nod feroviar, de aici desprinzându-se linia ferată
către Transilvania.1
1
https://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2013-08-26/Zona-Industriala-Valea-Sucevei-de-la-marire-la-decadere

4
 Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale
României. A fost atestată documentar în anul 1388, în vremea în care domn
al Moldovei era Petru al II-lea Mușat, cel care a mutat capitala de la Siret la
Suceava.
A îndeplinit rolul de capitală a Principatului Moldovei timp de aproape
două secole, până în 1565. Istoria așezării se leagă de numele câtorva dintre cei
mai cunoscuți voievozi ai Moldovei, precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel
Mare și Petru Rareș. Între 1774 și 1918, Suceava a fost un oraș în Imperiul
Austriac (ulterior Austro-Ungaria), făcând parte din Regatul Galiției și
Lodomeriei și Ducatul Bucovinei. În această perioadă, a îndeplinit rolul de
localitate de frontieră austro-ungară cu Regatul României.
În secolul al XX-lea, orașul se extinde prin înglobarea localităților
limitrofe Burdujeni și Ițcani, devenite cartiere. În perioada comunistă, are loc un
amplu proces de industrializare a Sucevei, a cărei populație crește de peste zece
ori.
Platforma industrială „Valea Sucevei” este o fostă zonă industrială,
poziționată în partea sudică a cartierului Burdujeni, în lunca râului Suceava.
Platforma se întinde între râul Suceava (la sud) și magistrala CFR București–
Suceava (la nord), cu o prelungire în sud-est (către Plopeni), unde se află
termocentrala orașului. Principala magistrală rutieră care străbate zona este
Calea Unirii, legătura dintre Burdujeni și Centrul Sucevei.
În perioada comunistă aceasta era principala zonă industrială a orașului și
cuprindea: Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL, deschis în 1959),
Combinatul de Celuloză și Hârtie (CCH, deschis în 1962), Întreprinderea de
Utilaje și Piese de Schimb (IUPS), Întreprinderea de Mașini Unelte (IMUS),
Întreprinderea de Reparații Auto (IRA), Întreprinderea de Fibre Artificiale
(IFA), o fabrică de oxigen, termocentrala, stația de epurare a orașului etc. La
începutul anilor 2000 o parte dintre fabrici au fost desființate. Zona a devenit
una preponderent comercială, în prezent aici funcționând: Iulius Mall, Shopping
City Suceava, bazarul, magazinul Dedeman etc. Tot aici se află Turnul IFA, fost
turn industrial și cel mai înalt edificiu din Suceava (peste 200 de metri înălțime),
în prezent renovat și integrat în complexul Iulius Mall.2

2
https://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2013-08-26/Zona-Industriala-Valea-Sucevei-de-la-marire-la-decadere

5
 Platforma industrială „Valea Sucevei” se învecinează cu platforma
industrială „Traian Vuia”, care se întinde de-a lungul străzii cu același nume, pe
malul drept al râului Suceava. Și aceasta este o fostă zonă industrială, ce
cuprindea mai multe fabrici, astăzi desființate: Integrata de Lână, Fabrica de
Sticlă, garajele companiei de Transport Public Local (TPL), Fabrica de Pâine.
Suceava nu este favorizată de poziționare, având în vedere că Regiunea de
dezvoltare Nord-Est este considerată cea mai săracă la nivel național,
caracterizată prin slaba dezvoltare a infrastructurii, ineficienta accesare a
fondurilor europene, precum și slaba reprezentare pe harta investitorilor străini,
singura excepție pozitivă fiind Bucovina de Sud, unde se află și Suceava, fapt ce
a atras investitorii. Aceasta este una dintre problemele regiunii Nord-Est:
discrepanța dintre Bucovina și restul regiunii.
Unitățile industriale construite în perioada regimului comunist în Suceava
au lăsat loc după anii 2000 spațiilor de interes comercial, în special în zona
fostei platforme industriale „Valea Sucevei”. Astfel, în 2010 Suceava era orașul
cu cea mai mare densitate de spații comerciale moderne din România, cu mai
mult de 1,38 metri pătrați de retail pe cap de locuitor. Orașul are patru mall-uri
și opt supermarket-uri, printre care Shopping City Suceava, Iulius
Mall, Galleria și hypermarket-ul Real, care cuprinde și o galerie comercială.
Investiția companiei britanice Argo Real Estate în centrul comercial Shopping
City Suceava se ridică la 65 de milioane euro, sumă estimată a fi recuperată în
10-11 ani.
1.1 Zona Industrială Valea Sucevei, de la mărire la decădere de Cosmin
ROMEGA
La 1948, Suceava era un târg cu doar 10.000 de locuitori, cam cât au
acum comunele mai mari din jur. La recensământul din 1966, în schimb,
populația Sucevei ajunsese să fie de aproape patru ori mai mare – 38.000 de
locuitori.3
Practic, în numai 18 ani, a înregistrat o creștere explozivă, al cărei „motor” a
fost dezvoltarea industriei, care a atras după sine dezvoltarea orașului. Atunci au
început să răsară marile cartiere ale Sucevei – Burdujeni, Obcini, Zamca,
George Enescu, atunci locuitorii comunelor din jur au lăsat plugul și sapa,
pentru a se angaja ca muncitori în fabrici, devenind apoi orășeni, pentru că
primeau repede și locuințe în blocurile care apăreau ca ciupercile după ploaie.
Se construiau câte 1.800 de apartamente pe an”, își amintește fostul
primar Gheorghe Toma de vremurile când era director al uneia dintre marile
întreprinderi industriale ale Sucevei – IRA (Întreprinderea de Reparații Auto).

3
https://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2013-08-26/Zona-Industriala-Valea-Sucevei-de-la-marire-la-decadere

6
1.2 Începuturile zonei industriale Valea Sucevei
Platforma industrială Valea Sucevei, amenajată în lunca râului Suceava, la baza
cartierului Burdujeni, era cea mai mare zonă industrială a orașului, zeci de mii
de oameni lucrând aici, zi de zi.
Zona industrială din lunca Sucevei a început să se contureze în jurul anului
1960.
În 1959 a fost pus în funcţiune Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL), iar
în 1962 Combinatul de Celuloză şi Hârtie (CCH). Cele două întreprinderi au
schimbat complet modul în care era percepută industria la Suceava, unde, până
atunci, nu exista decât vechea Întreprindere de Industrializare a Cărnii (fosta
Uniune Anglo- Română pentru Industria Baconului, care funcţiona în Burdujeni
din 1911), Întreprinderea de Colectare şi Industrializare a Laptelui (ICIL),
Fabrica de Conserve şi Întreprinderea de Încălţăminte “Străduinţa”, înfiinţată în
1940, în Iţcani.

Pentru că cele două combinate şi restul unităţilor de producţie aveau

nevoie şi de reparaţii, în 1962 s-a luat decizia înfiinţării Întreprinderii Regionale
pentru Întreţinere Suceava (IRIS), dată în funcţiune în octombrie 1963. În '64
întreprinderea a fost reprofilată pe realizarea construcţiilor metalice, devenind
Întreprinderea Mecanică Suceava, iar mai apoi IMUS (Întreprinderea de Maşini
Unelte Suceava).
În 1959 a fost pus în funcţiune Combinatul de Prelucrare a Lemnului
(CPL), iar în 1962 Combinatul de Celuloză şi Hârtie (CCH). Cele două
întreprinderi au schimbat complet modul în care era percepută industria la
Suceava, unde, până atunci, nu exista decât vechea Întreprindere de
Industrializare a Cărnii (fosta Uniune Anglo- Română pentru Industria
Baconului, care funcţiona în Burdujeni din 1911), Întreprinderea de Colectare şi
Industrializare a Laptelui (ICIL), Fabrica de Conserve şi Întreprinderea de
Încălţăminte “Străduinţa”, înfiinţată în 1940, în Iţcani.
Pentru că cele două combinate şi restul unităţilor de producţie aveau
nevoie şi de reparaţii, în 1962 s-a luat decizia înfiinţării Întreprinderii Regionale
pentru Întreţinere Suceava (IRIS), dată în funcţiune în octombrie 1963. În '64
întreprinderea a fost reprofilată pe realizarea construcţiilor metalice, devenind
Întreprinderea Mecanică Suceava, iar mai apoi IMUS (Întreprinderea de Maşini
Unelte Suceava).
Cam așa se vorbea atunci despre viitorul combinat, care era abia în faza
de proiectare, în timp ce pe malul Sucevei bătea vântul printre trestii.
CCH - Combinatul de Celuloză şi Hârtie (deschis în 1962, astăzi Ambro) a
deţinut locul 2 pe ţară la producţia de celuloză şi locul I pe ţară la producţia de
hârtie. Tot aici se mai produceau saci şi pungi din hârtie şi confecţii din carton
ondulat.

7
 Dezvoltarea industriei de celuloză era motivată cele 6 milioane de hectare
de pădure existente chiar și după o exploatare barbară din partea rușilor, în
contul unor așa-zise datorii de război ale României.
Dotarea tehnică a noului combinat s-a făcut cu cele mai performante
echipamente existente în domeniu la momentul respectiv, după o selecţie
riguroasă a ofertelor mai multor firme reputate din Europa şi SUA, fiind
încheiate contracte cu firma PW Liddon din Anglia şi Will Moller din
Germania.
Pe 17 octombrie 1959 se aprobă amplasamentul, profilul şi termenul de
punere în funcţiune a Combinatului de Celuloză şi Hârtie Suceava, cu o
suprafaţă construită de aproape 40.000 mp, pe un teren de 155.600 mp.
În ziua de 23 august 1962, la „marea sărbătoare naţională pentru eliberarea
patriei de sub jugul fascist”, celulozarii suceveni au organizat o demonstraţie,
purtând cu mândrie saci de hârtie.
Numai că atât hârtia, cât şi sacii proveneau de la Fabrica de Hârtie Buşteni
şi doar eticheta de pe ele era „Fabricat la CCH Suceava”.
Combinatul a început producţia în 1962, dar spre finele anului, în luna
noiembrie. În 1965, Nicolae Ceauşescu a venit în prima sa vizită la noul
combinat, solicitând creşterea capacităţilor de producţie pe unitatea de suprafaţă
construită, ceea ce a dus la montarea de noi utilaje, precum o maşină de gumat
hârtie, una de parafinat şi alta de confecţionare a şerveţelelor parfumate.
Activitatea CCH avea să crească ulterior şi prin înfiinţarea unei fabrici de carton
ondulat, pusă în funcţiune la 1 iunie 1974. În acelaşi an a fost dată în funcţiune
şi o maşină de sfoară, pentru care cerinţele erau tot mai mari, realizată de
Întreprinderea Mecanică Suceava, prin care se valorificau benzile de hârtie
rămase în urma procesului de producţie.
După 1990, treburile au început să se strice la CCH, cu consecințe directe
asupra producției și a puterii de supraviețuire a întreprinderii, care în cele din
urmă a fost privatizată.
Perioada de după Revoluţie, când industria românească a fost abandonată, este
caracterizată de fostul director al CCH Nicolai Turtureanu drept una de „mare
încărcătură psihică”: „Oamenii erau derutaţi, cei harnici şi conştiincioşi trăiau
senzaţia unor pierderi cu consecinţe negative în starea lor materială, cei rău de
lucru şi certaţi cu disciplina simţeau că se dezvoltă mediul social-politic în care
se vor pricopsi. Grav era faptul că cea de-a doua categorie câştiga adepţi şi,
crescând numărul lor, frânau activitatea combinatului”.
După privatizare, în contextul economico-social deloc favorabil industriei
românești, activitatea întreprinderii a fost restrânsă, încât s-a ajuns ca acolo să
mai lucreze doar 10% din câți intrau pe vremuri pe poarta fabricii.
La ceva timp după privatizarea întreprinderii, fostul director Nicolai Turtureanu
constata cu amărăciune: „În pierdere suntem noi, cei 2.500 de oameni care
asistăm la emigrarea copiilor noştri spre alte zări pentru un trai mai bun sau
angajarea lor în munci necalificate, pentru a supravieţui”.

8
 2. A fost odată IRA
„Este o mare nedreptate socială să lucrezi într-o întreprindere cu peste
2.000 de angajaţi şi să nu ai ce arăta nepoţilor”, consideră Gheorghe Toma, fost
director la Întreprinderea de Reparaţii Auto.

IRA s-a „născut” din necesitatea de a repara maşinile, în special

camioanele, care creşteau ca număr de la an la an. Cei şcolarizaţi şi aduşi să
lucreze în acest domeniu au devenit la rândul lor formatori de noi specialişti.
Societatea a cunoscut o asemenea dezvoltare încât în 1967 avea 2.035 de
angajaţi – maximul atins în cei aproximativ 30 de ani de existenţă.
„La un moment dat, numărul de angajaţi era mai mare decât volumul de
muncă, încât a trebuit să luăm măsuri de diversificare a activităţii: peste 1/3
reparaţii capitale, 1/3 piese de schimb auto de înaltă tehnicitate, sub 1/3 utilaje”,
povesteşte Gheorghe Toma, care-şi aminteşte cu plăcere de vremurile când, cu o
echipă entuziastă, ajunseseră să se ocupe nu doar de reparaţii şi crearea de piese
pentru maşini, ci şi de fel de fel de utilaje complicate, din diverse domenii.

Aşa a fost, de exemplu, un dispozitiv de ridicat planorul de la sol, care se

mai foloseşte încă pe aerodromurile din România, din care au fost făcute peste
40 de bucăţi şi pentru care aveau solicitări din mai multe ţări, dar a cărui
producţie a fost oprită de la nivel central, considerându-se că nu e treaba lor să
se ocupe de asta.
Un alt exemplu este o macara hidraulică de exploatare a pădurilor,
executată după modelul uneia suedeze.
„Sună ciudat, ştiu, dar am fost o întreprindere care lucra pe principii capitaliste,
fiind la concurenţă cu producţia Ministerului de Maşini. Odată, ministerul a
cumpărat patentul pentru o piesă care leagă tirul cu remorcaşi căuta o
întreprindere care să o asimileze şi să o producă. Toţi dădeau ca termen doi ani
de zile, dar eu şi un <creier> neamţ, care voia să plece în Germania şi se
transferase la Suceava, unde procentul de plecare era mare, dar nemţi puţini, ne-
am sfătuit şi am spus că o facem în şase luni. <Dar cine sunteţi voi, măi?>, s-a
zburlit directorul unei alte întreprinderi. Şi i-am spus cine suntem. Contractul
ne-a revenit nouă şi de atunci am avut şi altă deschidere când mergeam la
minister cu diverse probleme”, rememorează fostul director Gheorghe Toma,
care s-a aflat la conducerea întreprinderii timp de 29 de ani.
Acum, din Întreprinderea de Reparaţii Auto nu a mai rămas decât clădirea
principală, din apropierea Bazarului, care a fost transformată în actuala
Policlinică Bethesda.

9
2.1 „Cetatea construcţiei de maşini”
Cui i-ar mai veni a crede acum, privind clădirile pustii care se văd la dreapta
pasarelei CFR de la Burdujeni, cum mergi spre Centru, că acolo au lucrat peste
4.400 de oameni, că era o forfotă continuă şi că acolo se creau maşini-unelte de
mare precizie, apreciate la nivel internaţional?
În 1963, când CPL şi CCH era deja funcţionale, îşi începe activitatea şi IRIS -
Întreprinderea Regională pentru Întreţinere Suceava.
Deşi scopul iniţial era de a asigura reparaţiile necesare în întreprinderile
existente în industria suceveană, în '64 întreprinderea a fost reprofilată pe
realizarea construcţiilor metalice, devenind Întreprinderea Mecanică Suceava,
care a ajuns să deţină chiar şi propria turnătorie, cu o capacitate destul de mare.

Pentru a se asigura stabilitatea construcţiilor, se băteau cu soneta în solul

mlăştinos şase-opt stâlpi din beton armat de câte 12 metri înălţime şi între ei se
turnau pahare de beton care constituiau temelia zidurilor ce susţineau grinzi pe
care se deplasau podurile rulante”, îşi aminteşte în monografia sa Nicolae Oprea,
director comercial și inginer-șef la IMUS pentru o perioadă de 26 de ani.
Pe atunci, pasarela CFR nu exista, încât traversările se făceau direct pe strada
principală, lucru destul de dificil, mai ales când era vorba de utilaje de mare
tonaj sau transporturi voluminoase de materiale.
Unul dintre motivele realizării acelei traversări pe sub pasarelă, folosită
acum mai mult pentru a se merge către piaţa angro, îl constituie tocmai
problemele constatate atunci când se construia încă IMUS.
Întreprinderea de Mașini Unelte Suceava, cum s-a numit fostul IRIS de la 1 iulie
1980, avea ca producţie de bază diferite tipuri de fierăstraie pentru debitarea
metalelor, maşini de găurit, de ascuţit burghie, ştanţe de tăiere fier-beton etc.
Dar cei care au lucrat acolo nu s-au limitat doar la atât.
2.2 Stâlpii” care alcătuiau Zona Industrială Valea Sucevei:
CPL (Mobstrat) - combinatul de prelucrare a lemnului (deschis în 1959) - a fost
a patra unitate din judeţ după mărimea producţiei industriale şi producea o gamă
variată de mobilă, placaj, plăci fibrolemnoase, plăci aglomerate din lemn, furnire
estetice şi... drojdie furajeră. Aici au lucrat aproximativ 3.000 de oameni. În
locul său s-a construit Shopping City Suceava.
CCH (Ambro) - Combinatul de Celuloză și Hârtie - deschis în 1962, a deţinut
locul 2 pe ţară la producţia de celuloză şi locul I pe ţară la producţia de hârtie.
Tot aici se mai produceau saci şi pungi din hârtie şi confecţii din carton ondulat.
Mai este funcţional doar parţial, cu doar 10% din personalul de altă dată. În
vremurile de glorie, acolo aveau un loc de muncă peste 4.000 de suceveni.
IUPS (1969) - Întreprinderea de Utilaje și Piese de Schimb, transformată apoi în
ROMUPS – a fost demolat în 2008 pentru a se construi un cartier nou de
locuinţe, dar a rămas doar la stadiul de teren viran.

10
 Acolo au lucrat peste 2.500 de oameni, iar pe zidul clădirii de la strada
principală se afla unul din cele mai frumoase mozaicuri parietale din judeţ, cu o
suprafaţă de 456 de metri pătraţi.
IMUS (MES SA) - Întreprinderea de Mașini Unelte (1963) – producţia de bază o
reprezentau diferite tipuri de fierăstraie pentru debitarea metalelor, maşini de
găurit, de ascuţit burghie, ştanţe de tăiere fier-beton etc. A avut aproape 4.000 de
angajaţi.
IRA - Întreprinderea de Reparații Auto (1963) – a avut peste 2.000 de angajaţi,
în prezent clădirea principală a fost transformată în Policlinica Bethesda.
IFA - Întreprinderea de Fibre Artificiale, în care au lucrat aproximativ
2.000 de suceveni, a funcţionat o scurtă perioadă de timp, fiind închisă în 1990.
Pe terenurile cumpărate în 2006 de grupul Iulius Mall s-a construit cel mai mare
centru comercial din oraş.4

3 Situația economică generală din Județul Suceava.

Numărul total al firmelor existente5 (neradiate) în judeţul Suceava este de
30.127, din care:
- persoane juridice 18.714 din care:
o societăţi pe acţiuni 232
o societăţi cu răspundere limitată 18286
o societăţi în nume colectiv 76
o regii de interes local 5
o cooperative agricole 29
o cooperative meşteşugăreşti 2
o cooperative de consum 4
o organizaţii cooperatiste de credit 3
o societăţi cooperative 77
- persoane fizice 11.413 din care:
o persoane fizice 5974
o întreprinderi familiale 1528
o întreprinderi individuale 3911
Din perspectiva cifrei de afaceri din unitatile locale, pe activitati ale
economiei nationale, Județul Suceava a înregistrează un trend crescător. Din
perspectiva cifrei de afaceri din unitatile locale, pe activitati ale economiei
nationale, Județul Suceava a înregistrează un trend crescător. La nivelul anului
2018 se înregistra o creștere cu 4,92% față de anul 2017 și cu 6,86% față de anul
2016. Activitățile care au condus spre această creștere au fost construcțiile,
transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante. Sectorul industriei de
prelucrare înregistrează, în anii de referință analizați, fluctuații, dar la sfârșitul
anului 2018 aceasta prezenta o scădere cu 0,5% față de 2013.

4
https://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2013-08-26/Zona-Industriala-Valea-Sucevei-de-la-marire-la-decadere

11
 Cea mai drastică scădere a înregistrat-o sectorul producției și furnizării de
energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, respectiv o scădere
cu 58,79% față de anul 2017și cu 67,46% față de anul 2016.5
Cel mai important segment de activitate pentru economia Județului
Suceava este cel al comerțului cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor. Ponderea acestui segment din totalul cifrei de
afaceri la nivelul anului 2018 este de 40,84%.
Tabelul Nr.1 - Cifra de afaceri din unitățile locale, pe activități ale
economiei
An de referință
CAEN Rev.2 (activități ale economiei 2016 2017 2018
naționale) Milioane lei Milioane lei Milioane lei
RON RON RON
Total industrie, constructii, comert si alte 17042 17398 18298
servicii
B INDUSTRIA EXTRACTIVA 71 91 98
C INDUSTRIA PRELUCRATOARE 6012 5744 5981
D PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE 251 199 82
ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA,
GAZE, APA CALDA SI AER
CONDITIONAT
E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, 110 122 143
GESTIONAREA DESEURILOR,
ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
F CONSTRUCTII 1040 1160 1378
G COMERT CU RIDICATA SI CU 7222 7304 7473
AMANUNTUL; REPARAREA
AUTOVEHICULELOR SI
MOTOCICLETELOR
H TRANSPORT SI DEPOZITARE 1364 1724 1978
I HOTELURI SI RESTAURANTE 204 239 311
J INFORMATII SI COMUNICATII 193 180 183
TRANZACTII IMOBILIARE, 401 432 443
INCHIRIERI SI ACTIVITATI DE
SERVICII PRESTATE IN PRINCIPAL
INTREPRINDERILOR (activitati
profesionale, stiintifice si tehnice,
activitati de servicii administrative si
activitati de servicii suport )
P INVATAMANT 7 8 11
Q SANATATE SI ASISTENTA 40 52 78
SOCIALA
S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 127 143 140
Sursa: Institutul Național de Statistică

5
La nivelul anului 2019 Ianuarie. http://www.prefecturasuceava.ro

12
Figura nr. 1- Cifra de afaceri a unităților locale active din industrie, construcții,
comerț și alte servicii, pe activități ale economiei naționale, în anul 2018, la
nivelul Județului Suceava (mil. lei).

Sursa: Institutul Național de Statistică

3.1 Elemente din doctrina economică privind legăturile şi

determinările între numărul de angajați şi structura economică
Rata creşterii/descreşterii locurilor de muncă este diferită 1) de la ţară la ţară
(regiune la regiune); 2) de-a lungul timpului şi 3) în funcţie de sectorul
productiv-economic operaţional în structura şi sistemul economic. Ipoteza
supusă examinării în continuare se referă la faptul că între structura economică
unei zone şi rata creşterii/descreşterii locurilor de muncă se manifestă legături
determinative, condiţionale. Între anii 1950 şi 1960 atenţia guvernelor din
economiile ţărilor vestice a fost concentrată pe sprijinirea „marilor afaceri”.
Era instituită cerinţa de maximă concentrare organizatorică şi a afacerii în orice
firmă („big is beautiful”), fiind confirmate cerinţele de integrare prin lărgire şi
verticalizare, astfel fiind posibilă maximizarea eficienţei, respectiv crearea
continuă de noi locuri de muncă

13
 Se apreciază că o astfel de filozofie investiţională şi operativ productiv-
economică a fost adoptată de ţările capitaliste în context reactiv, de contrabalans
situaţional pentru perioada postbelică faţă de ideologia asigurării generalizate a
locurilor de muncă în blocul comunist centralizat.
La începutul anilor 1970 s-a constat că drumul ales („ceea ce este mare este
frumos”) a fost greşit. Producţia de masă a marilor entităţi industriale puternic
integrate pe orizontală şi verticală nu a mai putut fi realizată, în mod generalizat
la preţuri mici.
Criza economică specifică anilor 1970 (culminând cu „şocul petrolului”
în 1973) a ocazionat pierderea a mii şi mii de locuri de muncă în giganţii
industriali. Începând cu anii 1980 guvernele au fost forţate de împrejurările
apărute spre a reconsidera interesul lor faţă de „marea afacere”.
În anul 19966se constata că aproximativ 80% din totalul noilor firme înfiinţate
rezistau un an de funcţionare, pentru ca după 3 ani parametrul funcţional al
acestora să atingă nivelul de 65%, iar după 5 ani să reziste doar 50%.
În anul 2005 în ţările membre UE, 46% din totalul firmelor au în structură sub
10 angajaţi, în timp ce 96% din numărul firmelor sunt în categoria celor mici şi
mijlocii. Wennekers, S. şi Folkeringa, M. 7 resping ideea că schimbările majore
sunt factori de creştere a locurilor de muncă.
De altfel, aşa cum s-a menţionat, între anii 1950-1960 schimbările
structurale economice au condus la creşterea locurilor de muncă, însă auto-
saturarea sistemică a manierei investiţionale a provocat la capătul intervalului
consecinţa pierderii dramatice a locurilor de muncă aferente acelui context
decizional. În continuare, destructurarea /restructurarea marilor întreprinderi
(după anii 1970) a ocazionat relansarea creşterii numărului de locuri de muncă.
În prezent, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii este catalogat în
politicile economice ca fiind „creatorul principal de locuri de muncă”.
Între anii 1980-1990 ţările dezvoltate din Vest au instituit fonduri pentru
stimularea creerii de noi locuri de muncă, pentru investiţii şi inovaţii.

6
EuroStat Structural Bussines Statistics (ESBS), - Bruxelles, 2001
7
Wennekers, S; Folkeringa, M. – The Development of the Self-Employment rate in Netherlands 1889-1977;
Zoetermeer, 2002

14
 Au apărut noi „grupări ale locurilor de muncă”, precum
„antreporenoriatul practicat de femei” şi „antreprenoriatul etnic”8 .
Storey, D.J constată că în plan conceptual, în privinţa rolului
întreprinderilor mici şi mijlocii modificările se fac lent 9. De exemplu, mai mult
de 95% din spaţiul editorial al publicaţiei Financial Times este dedicat analizelor
şi problemelor aferente marilor companii (întreprinderilor mari), în timp ce în
economia europeană peste 95% din total firme, în fapt sunt de mărime mică şi
mijlocie, asigurând preponderent locurile de muncă operaţionale.
Acelaşi autor sistematizarea factorii care influenţează rata
creşterii/descreşterii numărului de locuri de muncă în structurile economice
(Tabelul nr. 2.)
Tabelul nr. 2 - Factori de influenţă a ratei creşterii/descreşterii numărului de
locuri de muncă în ţările UE

Nr Factori Autori
. (specificaţi) 1 2 3 4 5 6
crt
.
1.Tehnologiile (+)
2.Costurile (+)
3.Populaţia (-) (x)
(nr.)
4. Vârsta (x)
populaţiei
5. Taxe (-/+)
6. Beneficii (-) (-)
7. Politici de (-)
stânga
8. Atitudini faţă (+)
de risc
9. Şomajul (+) (+) (+) (+) (+) (+)
Notaţii: 1: Bögerhold şi Straber (1991); 2: Acs, Evans (1991); 3: Lindley şi Boukalis (1988);
4: Meager (1992); 5: Bögerhold şi Straber (1992); 6: Blau (1987); (+) = relaţie pozitivă; (-) =
relaţie negativă; x) = nu se observă relaţionări;

Se deduce că explicaţiile în privinţa surselor de creştere/descreştere a

locurilor de muncă în structurile economice sunt variate, influenţele regăsindu-

8
Ward, R. - Ethnic Entrepreneurs in Britain and Europe, - Scase Ed., London, 1987
9
Storey, D.J. - Understanding the Small Business Sector, London & New York, 1994

15
se în mulţimi de factori operaţionali de la ţară la ţară, în perioade de timp date şi
în legătură cu nivelul de dezvoltare economică-socială atins.

4.Analiza structurii angajaților la nivelul Județului Suceava.

Analiza contractelor de muncă de la nivel județean este realizată în contextul
datelor existente la nivelul lunii iulie 201810.
Un factor important în analiza activităților economice dintr-o zonă, raportat la
numărul de angajați este structura populației din arealul respectiv. Se poate
determina astfel potențialul forței de muncă în date dezagregate sau agregate.
Tabelul Nr. 3 - Structura populației pe intervale de vârste în Județul Suceava la nivelul anului
2017.

Intervale TOTAL 629498

vârstă Număr persoane
0-4 ani 36670
5-9 ani 38589
10-14 ani 41022
15-19 ani 43583
20-24 ani 40467
25-29 ani 38192
30-34 ani 36719
35-39 ani 43882
40-44 ani 45955
45-49 ani 49051
50-54 ani 33621
55-59 ani 38225
60-64 ani 38500
65-69 ani 32217
70-74 ani 20414
75-79 ani 23908
80-84 ani 16724
85 ani si 11759
peste Grupa de Număr
Sursa: Institutul Național de Statistică Vârstă persoane
0-14 ani 116281
Tabelul Nr. 4 - Structura populației pe grupe vârste în
Județul Suceava la nivelul anului 2017. 15-64 ani 408195
Sursa: Institutul Național de Statistică
>65 ani 105022

10
Date statistice obținute în cadrul Proiectului SIPOCA 4 „Implementarea unui sistem de elaborare de politici
publice în domeniul incluziunii sociale la nivelul MMJS”.

16
 Tabelul Nr. 5 - Numărul de contracte de muncă pe activități principale CAEN la nivelul
31.07.2018

Agricultura, silvicultura si pescuit 4914

Industria extractiva 1347
Industria prelucratoare 24800
Productia si furnizarea de energie 549
electrica si termica, gaze, apa
calda si aer conditionat
Distributia apei; salubritate, 1819
gestionarea deseurilor, activitati
de decontaminare
Constructii 10854
Comert cu ridicata si cu 22225
amanuntul; repararea
autovehiculelor si motocicletelor
Transport si depozitare 10764
Hoteluri si restaurante 5712
Informatii si comunicatii 981
Intermedieri financiare 433
Tranzactii imobiliare 407
Activitati profesionale, stiintifice 3174
si tehnice
Activitati de servicii 2248
administrative si activitati de
servicii suport
Administratie publica si aparare; 5002
asigurari sociale din sistemul
public
Invatamant 12508
Sanatate si asistenta sociala 7119
Activitati de spectacole, culturale 1178
si recreative
Alte activitati de servicii 3157
Altele 25
TOTAL 119216
Sursa: Proiectul SIPOCA 4 „Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în
domeniul incluziunii sociale la nivelul MMJS”.

17
Tabelul Nr. 6 – Procentul angajaților pe activități principale CAEN la nivelul 31.07.2018

Agricultura, silvicultura si pescuit 4.12

Industria extractiva 1.13
Industria prelucratoare 20.8
Productia si furnizarea de energie 0.46
electrica si termica, gaze, apa
calda si aer conditionat
Distributia apei; salubritate, 1.53
gestionarea deseurilor, activitati
de decontaminare
Constructii 9.1
Comert cu ridicata si cu 18.64
amanuntul; repararea
autovehiculelor si motocicletelor
Transport si depozitare 9.03
Hoteluri si restaurante 4.79
Informatii si comunicatii 0.82
Intermedieri financiare 0.36
Tranzactii imobiliare 0.34
Activitati profesionale, stiintifice 2.26
si tehnice
Activitati de servicii 1.89
administrative si activitati de
servicii suport
Administratie publica si aparare; 4.2
asigurari sociale din sistemul
public
Invatamant 10.49
Sanatate si asistenta sociala 5.97
Activitati de spectacole, culturale 0.99
si recreative
Alte activitati de servicii 2.56
Altele 0.02
TOTAL 100%
Sursa: Proiectul SIPOCA 4 „Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în
domeniul incluziunii sociale la nivelul MMJS”

18
Figura Nr.2- Numărul de contracte de muncă din Județul Suceava, pe activități principale
CAEN

19
 Figura Nr.3 - Distribuția procentuală a principalelor activități din Județul
Suceava, raportat la numărul de angajați din principalele coduri CAEN

20
Repartiția angajaților pe tipul de localitate (urban/rural) este după cum urmează:
în mediul urban 74337 angajați, în mediul rural 44879 angajați.

140000

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0
Urban Rural Total
Figura Nr. 4 – Numărul angajaților din zonele urbane/rurale din județ.
Sursa: Proiectul SIPOCA 4 „Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în domeniul
incluziunii sociale la nivelul MMJS”.

Din perspectiva analizei zonelor montane, în urma prelucrării datelor statistice s-a calculat
numărul angajaților din zonele montane (din totalul de 119216 angajați), după cum urmează:

Zone Non-Montane 92155

Zone Montane 27061

0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000 100000

Series 1
Figura Nr. 5– Numărul angajaților din zonele montane/non-montane din județ. Sursa: Proiectul
SIPOCA 4 „Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în domeniul incluziunii sociale
la nivelul MMJS”.

21
 5. Suceava, pe primul loc la nivel naţional în privinţa spaţiilor
comerciale.
Suceava este lider naţional într-un anumit domeniu, iar dacă privim ceea
ce se întâmplă în oraş nu ar trebui să mire pe nimeni acest clasament. Un studiu
bancar realizat recent arată că municipiul Suceava este peste multe mari oraşe
din România, precum Bucureşti, Iaşi sau Timişoara.
Este vorba de suprafaţa de spaţii comerciale raportată la numărul de
locuitori. Astfel, Suceava are o medie de 741 mp la 1.000 de locuitori, fiind pe
primul loc între oraşele din România. Următoarele două poziţii sunt ocupate de
Oradea, cu 738 mp la 1.000 de locuitori, şi Deva, cu 725 mp la 1.000 de
locuitori.
Dintre oraşele mari ale României, doar Clujul se regăseşte în top zece.
Este poziţionat pe locul 8, cu o medie de 556 mp la 1.000 de locuitori.
În primele zece oraşe nu apar însă nume importante. Timişoara este pe locul 11,
cu 530 mp la 1.000 de locuitori, în timp ce capitala este o poziţie mai jos, cu 527
mp la 1.000 de locuitori.
De remarcat că pe primele zece poziţii mai apar alte două judeţe din
Moldova, respectiv Bacău, pe locul 6, cu 620 mp de spaţiu comercial la 1.000 de
locuitori, şi Piatra Neamţ, cu 550 mp de spaţiu comercial la 1.000 de locuitori.
Cifrele sunt oarecum paradoxale, dacă ţinem cont de faptul că Moldova
este considerată cea mai săracă zonă din România. În antiteză, există trei oraşe,
cu Suceava în moţ, care au cele mai multe spaţii comerciale raportate la mia de
locuitori.11
Alexandru Nedelea, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe
Economice şi Administraţie Publică de la Universitatea „Ştefan cel Mare”
Suceava, a arătat că este la curent cu acest studi.„Explicaţia este greu de găsit, e
ceva care ne scapă. Pe de o parte avem spaţii comerciale foarte multe, iar pe de
altă parte avem populaţia cea mai săracă din România”,.

11
https://www.monitorulsv.ro/Local/2018-05-04/Suceava-pe-primul-loc-la-nivel-national-in-privinta-spatiilor-
comerciale

22
 6. Analiza SWOT
Analiza SWOT a zonele montane ale Județului Suceava relevă de
asemenea legătura sine qua non între dezvoltarea infrastructurii (în special de
transport precum și a celei de tip suport pentru activitățile economice) în vederea
asigurării succesului dezvoltării/diversificării activităților economice din aceste
areale.
S-Puncte tari: W- Puncte slabe:
 Existența condițiilor naturale  Accesibilitatea scăzută la piețe de
deosebite - ape minerale, termale, desfacere;
fond peisagistic pitoresc și variat;  Dezvoltarea turismului nu este
 Obiective turistice de interes mondial corelată cu dezvoltarea infrastructurii
 Aer și ape puțin poluate; de transport;
 Rase de animale calitative ca  Majoritatea populației este
furnizoare de materii prime; specializată în domenii de activitate
 Biodiversitate extinsă ; pentru care oferta locurilor de muncă
 Cultura unicat, obiceiuri și tradiții este redusă sau chiar a dispărut;
unice, artă tradițională cu o mare  Subdezvoltarea infrastructurii din
căutare; zonele montane defavorizate ;
 Universitatea „Ștefan cel Mare”  Agricultura se face in ferme mici care
Suceava și Inspectoratul Școlar nu pot genera sume consistente pentru
Județean ; fermieri, fiind vorba în cele mai multe
 Patrimoniu istoric (Obiective cazuri de agricultura de subzistență.
turistice: cetatea, bisericile, muzeu,  Lipsa comunicării instituționale între
etc.) ; Universitatea „Ștefan cel Mare”
 Rețele de comunicații ; Suceava, Primărie, Consiliul Județean
 Râul Suceava - Dimensiunea Orașului etc;
;  Lipsa specializărilor adaptate la
 Lipsa poluării (aer, apă) ; cerințele orașului (licee, școli
 Brandul “Bucovina” ; profesionale, universități, facultăți);
 Existența tradițiilor;  Semnalizarea obiectivelor turistice,
 Existența centrelor comerciale (bazar, ghid îndrumare, persoane specializate;
Mall, etc.) ;  Transport public slab dezvoltat;
 Experiența Administrației Publice  Slabă promovare a vieții culturale ;
Locale;  Lipsa organizațiilor care să se implice
 Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava în educația timpurie / a adulților;
;  Lipsa spațiilor de socializare -
 Teatrul „Matei Visniec” Suceava ; Colectarea neselectivă a deșeurilor;
 Infrastructură medicală ;  Nemodernizarea stadionului;
 Stabilirea/Crearea/Cultivarea de către  Lipsa spațiilor de joacă amenajate și
Municipiul Suceava a unor relații de sigure;
cooperare cu orașe din cadrul Uniunii  Resursă umană nespecializată
Europene prin intermediul (sănătate, educație, alte instituții);
inițierii/implementării de programe  Politizarea sistemelor în special
europene dezvoltate în cadrul politicii Administrația Publică Locală;
de coeziune a Uniunii Europene ;  Lipsa parteneriatelor publice-private ;
 Parcări subterane în centrul  Sistemul centralizat de încălzire (rețea
municipiului Suceava cu 162 de locuri de transport);
;  lipsa posibilității încheierii de
 Îmbunătățirea infrastructurii publice contract individual

23
 locale prin implementarea de
programe investiționale în municipiul
Suceava (ISPA, POS MEDIU, POIM
etc) ;
 Existența unei zone pietonale în
centrul orașului.
O-Oportunități
 Ariile naturale protejate din județ,
care pot genera eco-turism și
silvoturism ;
 Dezvoltarea și modernizarea
aeroportului din Suceava;
 Agricultura în sistem asociativ ;
 Accesarea fondurilor europene ;
 Apropierea geografică de Ucraina și
Republica Moldova, care pot deveni
piețe importante de desfacere ;
 Ușurința promovării produselor și
serviciilor prin rețeaua Internet.
 Existența firmelor de I.T. și a
Universității care formează
specialiști:
 Existența
programelor/proiectelor
operaționale europene cu o
abordare vastă a temelor
prioritare;
 Atitudinea orientată pe consum a
populației municipiului Suceava.
.
Sursa: Elaborare proprie
24
 Lipsa transparenței Administrației
Publice Locale;
 Lipsa Biroului unic și gestionarea
electronică a documentelor -
Deficiențe instituționale (ex. program
de lucru);
 Informare și implicare deficitară a
persoanelor de execuție;
 Lipsa viziunii/strategiilor pe termen
mediu și lung.
T- Amenințări:
 Migrația populației tinere;
 Posibilitățile de finanțare reduse,
lipsind aproape în totalitate
infrastructura bancară în mediul rural;
 Lipsa unor sisteme integrate și extinse
de colectare a deșeurilor ;
 Defrișările ilegale și exploatarea
irațională a resurselor forestiere, fără a
se genera valoare daăugată prin
prelucrare;
 Corupție (diminuare/eliminare);
 Incapacitatea infrastructurii de a ține
pasul cu evoluția intensivă a orașulu
(ex.: creșterea numărului de mașini,
evoluția rapidă a domeniului IT etc.);
 Degradarea spațiilor publice;
 Nivelul scăzut de trai, puterea de
cumpărare scăzută.
7. Evoluția activităților economice
La nivelul municipiului Suceava, structura salariaţilor pe activităţi economice scoate în
evidenţă trei activităţi principale în ceea ce priveşte absorbţia de forţă de muncă locală,
serviciile, industria şi comerţul. Serviciile sunt diversificate şi asigură locuri de muncă pentru
cca. 41% din salariaţii din municipiul Suceava. Industria, dominată de ramura industriei
prelucrătoare prezintă o pondere de 35,8 în totalul salariaţilor, iar comerţul, cea de a treia
activitate ce oferă locuri de muncă, asigură 21,9% din locurile de muncă salariate. În
construcţii sunt angajaţi cca. 10% din totalul salariaţilor, iar activităţile primare luate cumulat
(agricultură, silvicultură, piscicultură) nu depăşesc un procent.
Evoluţia salariaţilor pe activităţi economice se manifestă diferit în cadrul subramurilor.
Pentru anii de comparaţie 2011 şi 2007, observăm un proces de restructurare care a condus la
desfiinţarea unui număr de peste 7.000 de locuri de muncă. Cele mai afectate ramuri sunt
serviciile pentru turism, categoria de salariaţi ce lucrează în hoteluri şi restaurante s-a redus cu
36,40%. Serviciile financiare şi cele profesionale, ştiinţifice şi tehnice pierd de asemenea cca.
24 şi respectiv, 17% din salariaţi în perioada comparată. Industria se restructurează şi ea sub
impactul scăderii cererii pentru produsele sale şi prin reducerea consumului. Numărul de
salariaţi din industrie se reduce cu cca. 28% în anul 2011 comparativ cu 2007. Municipiul
Suceava, atrage, aşa cum se observă din datele existente, o parte importantă a salariaţilor la
nivel de judeţ. Activităţile ce concentrează cea mai mare pondere a salariaţilor în municipiul
Suceava raportat la salariaţii din tot judeţul sunt: distribuţia apei, salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de decontaminare, serviciile de informaţii şi comunicaţii, tranzacţiile
imobiliare şi activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. Aşa cum a
reieşit din ancheta socio-urbanistică, turismul este considerat o activitate economică cu un
mare potenţial pentru a genera dezvoltare.
Între cele mai importante resurse pe care se poate sprijini dezvoltarea viitoare a
municipiului Suceava, turismul ocupă primul loc (54%) în opţiunea respondenţilor, fiind
urmat de resurse locale (38%) şi industrie (37%). În categoria resurselor locale au fost
introduse variabile ca resursa umană locală, inteligenţa locală, monumentele existente,
oportunităţile de creştere a ocupării prin crearea de locuri de muncă. Serviciile şi în special
comerţul (32%) sunt percepute în continuare ca resurse exploatabile şi aducătoare de venit,
dar şi atragerea fondurilor europene poate constitui o resursă importantă pentru dezvoltare în
opinia a 24% dintre respondenţi.

25
 Plan de afacere
Parc de panouri fotovoltaice

26
 Cuprins

1.Date de Identificare
2.Viziune-Misiune
3. Scopul și obiective
4.Planificarea strategică
5.Descrierea panourile fotovoitaice
6. Cheltuielile necesare privind realizarea parcului
7.Listele de echipamente şi lucrări pe baza cărora s-au întocmit devizele planului
de afacere

27
 1. Date de Identificare

Numele firmei: SC ADRY-SOLARIS SRL

Codul unuic de înregistrare:80508319
Forma juridică de constituire:SRL- societate cu răspundere limitată
Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale:
fabricarea de aparate de control a calitatii mediului si de dispozitive automate de
control pentru protectia mediului, vezi cod CAEN 2651
Natura capitalului social:

Natura capitalului
Public Privat
social (%)
Român 20% 80%
Străin 20% 20%

Valoarea capitalului:200 lei

Adresă:Suceava Strada Unirii vizavi de bazar și râul Sucevei
Telefon:+40 339 456 455
Telefon mobil:+40727666355
E-mail: panou.solaris@gmail.com
Persoană de contact:TUDOS ANDRIANA
Conturi bancare deschise la: Banca BRD
Cifra de afaceri: 500.000 EURO ( 2.400.000 RON)

Acţionari principali:

Pondere în
Capital
Numele Adresa (sediul)
social
%
Tudos Andriana Strada Unirii Suceava
50%
Bilan Ion Strada Unirii Suceava
50%
Sursa: Elaborare proprie

28
 Înființare în anul 2020, S.C.ANDRY-SORAL  S.R.L. este o firmă cu 80%
capital privat ce îți desfășoară activitatea în domeniu construcțiilor și a
instalațiilor electrice și care are ca obiect principal crearea de parc Parc de
panouri fotovoltaice. Acest parc reprezintă o suprafată mare de teren care va fi
acoperită cu panouri fotovoltaice care prin absorbția rezelor solare generează
electricitate fărăr emisii poluante.

Capacitatea acestui plan de construcție și instalare a acestui parc

fotovaltaic poate varia între 5kWp și 10 MWp, în felul acesta putem satisface o
marjă mare de clienți care sunt în apropriere ca de exemplu centrele comerciale
cum ar fi bazarul muncipului Suceava, Mollul Sucevei, Egros Sopping Sity
Suceava etc, care vor putea beneficia de un sistem prieten cu mediul și reducând
costurile cu energia electrică consumată.
SC Andry-Soral SRL va despune de personal de specialitate cu o solidă
pregătire profesională, expeimentată și motivată pentru a obține realizări în acest
domeniu.
Vă fi un colectiv tânăr, generator cu idei cpnstructive bine definite,care va
fi într-o permanentă interacțiune și va urmări satisfacerea ân totalitate a
cerințelor clienților prin servicii de calitate prestate în folosul lor.

29
 2.Viziune-Misiune
SC ANDRY_SORAL SRL își dorește ca într-un timp foarte scurt să
ajungă lideri în Județul Suceava dar și în intreaga României, pe acste segment de
activitate și să putem oferi soluția noastră de generare a energiei electrice care să
aducă un cost redus sau chiar un venit pentru clienții noștri.
De asemenea, credem cu putere că lumea în care stăim se schimbă tot mai
mult , oar pentru acest lucru noi suntem la dispoziție să oferim o soluție eco
fredly și avantajoasă pentru afacerea clienților noștri.
Impactul producerii de energie electric tradițională și consumul acesteia
sunt foarte dăunătoare.SC ANDRY-SORAL SRL le poate oferi pe lângă
reducerea costurilor, prin implementarea sistemelor noastre, un certificate de
producător de energie regenerabilă care ridică nivelul de imagine al companiei
dumneavoastrei.

Misiunea companiei SC ANDRY-SOLAR SRL este de a oferi o soluție

prietenoasă cu mediul prin generarea energiei electrice bazată pe panouri
fotovoltaice.
Totodată dorim să educăm clienții noștri prin soluții nepoluante de
generare a energiei și creșterea profitului prin reducerea costurilor cu energia
electrică tradițională.
Astfel putem oferi soluții pentru un viitor mai bun prin ofertele pe care le
punem la dispoziție clienților noștri de sisteme formate din panouri solare

30
 3.Scopul și obiective
Scopul nostru este înlocuirea pe cât posibil a consumului de energie
electrică ce provine din surse generabile tradițional precum industria cărbunelui.
Ca prin obiectiv ne dorim să atingem un portofoliu de 200 de clienți în
primul an. Importanța numărului mare de clienți se justifică prin faptul că doar
în acest fel scopul nostru a fost atins și că posibilii clienți au înțeles rolul
surselor generabile.
Odată cu creșterea portofoliului ne putem asigura că venitul companiei a
crescut cu suma de 1.000.000 euro.
Suntem deschiși cu soluții pe care le oferim și de ceea ne vom plasa
oferstele la târgurile de profil organizate ân iarna 2020-2021 cât și în mediu.

Analiza SWOT
S-Puncte tari: W- Puncte slabe:
- Experiența în domeniu; - Un singur punct de lucru pe țară;
- personal calificat; -Timpul efectiv de a răspunde
- Calitatea produselor folosite, solicitărilor.
O-Oportunități T- Amenințări:
-Număr mare de posibile clienți -Interesul cât mai mare pentru alte
naționali cât și internaționali; companii de a investi în domeniu;
-Noi tehnologii care apar. -Birocrația prea mare;
-Interesul slab al clienților către
tehnologie.

Sursa: Elaborare proprie

31
 4.Planificarea strategică
SC ANDRY-SOLAR SRL se adresează persoanelor care doresc reducerea
costurilor la energia electrică sau / și generare ei prin instalarea unui sistem
fotovoltaic pe o suprafață de teren pentru implementarea unui parc cu sistem
fotovaltaic pentru a răspunde nevoilor sale.
Scopul și obiectivele
Scopul principal al acestei campanii de marketing este creșterea vizibilități
companiei ân rândul publicului țintă.
Obiectivele campaniei de marketing sunt următoarele:
 Creșterea vânzărilor;
 Creșterea cotei de piață;
 Creșterea traficului pe site;

Analiza publicului țintă

Panourile fotovoltaice sunt produse destinate atat persoanelor fizice,
cât și persoanelor juridice.
Principalele caracteristici comune sunt interesul precum protecția
mediului dorința de investiție pe termen lung.
A. Persoane fizice – grupul nostru țintă este format din persoane cu
următoarele caracteristici:
 Locuiesc în lunca Sucevei , la case;
 Persoane active pe piața munci;
 Veniturile per familiei sunt peste medii;
 Își iau informațile preponderant din mediul online.
B. Persoanele juridice
 Companii din lunca Sucevei
 Au sediul propriu, nu ânchiriat astfel incât să aibă putere de
decizie ân ceea ce privește investiția în panourile
fotovoltaice;
 Numărul de angajați este peste 20;
 Cifra de afaceri în ultimii 2 anii depășește 100.000 de
Euro/an.

32
 5.Descrierea panourile fotovoitaice
Parcul fotovoltaic, este format din mai multe panouri fotovoltaice,
montate pe profile fixate prin batere( cate 14 pe fiecare baterie), impartite in
baterii de panouri asezate pe randuri, corelat cu tensiunea de intrare in
invertoare.
Aceasta tehnologie de montare a profilelor metalice pentru panourile
fotovoltaice face ca in interiorul parcului fotovoltaic sa nu existe nici o fundație
din beton, iar terenul va fi utilizat ca si pasune privata pentru animale sau pentru
cosit. Am avut in vedere panouri fotovoltaice performante cu putere mare pe
unitatea de suprafata si eficienta foarte buna in ce priveste transformarea
energiei radiatiei solare in energie electrica.
Grupurile de panouri se vor lega la cutii de conexiuni, care ulterior grupat
vor fi racordate la intrarea invertoarelor, pentru realizarea conversiei
parametrilor energiei electrice, din curent continuu in curent alternativ.
Conexiunea pana la invertor se va face prin cabluri de energie electrica pozate
pe suportii metalici, sau pozate in pamant. Amplasarea panourilor este orientata
inspre sud, la un unghi de inclinare de 35 de grade.

Panourile fotovoltaice sunt grupate astfel incat sa asigure putere de

intrare a modulelor de invertoare. Bateriile de panouri fotovoltaice se vor monta
pe structuri prefabricate metalice, montate ingropat in pamant prin batere, la 1 m
fata de cota finita a terenului sistematizat. Intre sirurile de panouri fotovoltaice
regimul terenului va ramane neschimbat, respectiv pasune.

33
Date tehnice:
Campul colector solar va fi alcatuit din 8960 panouri fotovoltaice (PV) de
tip cristalin avand o suprafata activa totala de 14.695 mp.
Structura de rezistenta
Inainte ca lucrarile de implantare a parilor sa inceapa se vor realiza lucrari
de curtare si amenajare a terenului prin inlaturarea arbustilor si a vegetatiei, cat
si a tuturor obstacolelor care ar putea indisponibiliza suprafata de teren alocata.
Pentru fiecare structura de sustinere va fi necesara baterea unui numar minim de
pari din OlZn la o adancime de 1 m in sol.Pilonii folositi sunt din profile C de
otel zincat. Lucrarile corespund normelor europene NEN 6743.Structura de
rezistenta va fi proiectata de firme specializate si vor respecta toate normele
tehnice in vigoare.
Structura de sustinere
Structura de sustinere a panourilor fotovoltaice este prefabricata, sistem
fix, astfel incat unghiul de inclinare al panoului sa fie de 35°.Structura metalica
este modulara realizata din otel zincat Z800. Profilele folosite sunt de tip S250 si
corespund normelor NEN10147, având o rezistenta ridicata la factorii externi de
coroziune.
Structura metalica va fi montata pe pilonii realizati tot din otel zincat
Z800.Constructia metalica va fi prevazuta cu sistem antifurt pentru a preveni
furtul panourilor fotovoltaice. Sistemul este conceput pentru a evita distrugerea
panourilor fotovoltaice datorita fenomenului de dilatare.
Structura de sustinere a panourilor fotovoltaice va fi realizata de firme
specializate si va respecta toate normele tehnice in vigoare.
Panourile fotovoltaice propuse au o putere electrica instalata de
250Wp/panou. Capacitatea energetic nominala totala instalata a parcului
fotovoltaic este de 2,2 MWp.
Panourile fotovoltaice propuse sunt de tip cristalin, montate in combinatie
cu invertoare tip centralizat avand caracteristicile tehnice dupa cum urmeaza:
Centrala electrica - PARC FOTOVOLTAIC
Punctul de racordare la retea-conform studiu de solutie Tensiunea
nominala la punctul de racordare -conform studiu de solutie Putere nominala
instalata parc fotovoltaic-2,2 MWp Putere conditii operationale- 2,24 MWp
Modul solar - tip cristalin
Putere maxima nominala PV (panou fotovoltaic) 250 Wp Tensiune
nominala MPP panou, Vmp 29,9V Curent nominal MPP panou, Imp 8,36A
Curent sc maxim Iscmax panou 8,81A
Tensiunea de mers in gol Voc panou 37,3V Eficienta modul 15,4%
Dimensiuni modul Lxlxh 1640x990x40mm Factor de putere nominal (cos
fn) 1
Numar total PV (panouri fotovoltaice) 8960 buc Suprafata totala activa
PV 14.695 mp

34
Productie anuala de energie electrica 2.700.000,0 kWh.

35
siS
Sistem Fotovoltaic Complet 

Principalele caracteristici ale "Megastation 1250 kWp" sunt:

 Max allowed PV power (kWp) 1250 kWp
 PV power range (KW) 1000 - 1250 kW
 MPPT voltage range (VDC) 430 - 820 V
 Maximum input current (ADC) 2625 A
 Number of independent MPPT input 3
 Maximum MPPT input current (ADC) 1050 A
 Number max of PV strings per MPPT 5
 PV INVERTER Model R5000TL
Pasii de montare a suportilor respectiv a panourilor pe suporti, sunt
urmatorii :
 Montare piloni de sustinere
 Montare rame pe piloni
 Fixare sine de sprijin pentru panouri
 Fixare panou fotovoltaic pe sinele de sustinere

36
Echipamentele de conectare si masurare:
Echipamentele de conectare si masurare sunt acele elemente componente ale
sistemului prin care se asigura conectarea automata, respectiv deconectarea
automata a transformatorului de la reteaua de distributie.
De asemenea este asigurata protectia electrica atat a retelei electrice de
distributie cat si a transformatorului fata de supratensiunile care pot apare in
sistem si sau retea, fata de curentii de scurtcircuit, etc.
Este obligatoriu a se monta in sistemul fotovoltaic si a echipamentelor de
masurare a energiei electrica produsa de sistemul de panouri fotovoltaice si care
este transferata in sistemul de distributie al energiei electrice existent (20kV).

Echipamentele de conectare si masurare sunt formate din: - celula de

transformator de medie tensiune (20kV) modulara cu izolatie in SF6, echipata cu
separator de sarcina si intrerupator si cupla de legare la pamant (CLP);
protectiile vor fi cele cerute de catre furnizor; - celula de masura de medie
tensiune (20kV) modulara; - contor de energie electrica la tensiunea de 20kV; -
celula de linie de medie tensiune (20kV) modulara cu izolatie in SF6, echipata
cu separator de sarcina motorizat si CLP; - priza de pamant exterioara cu
rezistenta de valoare ≤ 4Ω, prin utilizarea electrozilor din teava de OLZn 2 ½” si
uniti intre ei prin platbanda de OLZn 40x4mm.
Priza de pamant exterioara se va conecta prin intermediul unor piese de
separatie la priza de pamant a postului prevazuta de catre producator. Varianta
finala va fi stabilita de catre societatea de furnizare energie electrica prin studiul
de solutie realizat si se va realiza intr-un proiect ulterior de catre o firma
autorizata. Toate echipamentele de mai sus, mai putin priza de pamant
exterioara, sunt incluse in Megastation 1250kWp.
Iluminat general
37
 Instalatia de iluminat perimetrala va fi alcatuita din stalpi de iluminat din
teava zincata (h=6m) echipat cu corp electric de iluminat cu lampi ceramic metal
halide CDM-T, IP65, 140W, cu panouri fotovoltaice, autonomie 12h, inclusiv
acumulatorii si aparatura de control, montat pe stalp si cutie de conexiuni
montata la baza stalpului. Stalpii de iluminat vor fi legati suplimentar la priza de
pamant generala prin platbanda OL Zn 40x4mm, montata ingropat in sapatura,
cota montaj -(0.5-0.8)m fata de cota terenului sistematizat. Instalatii de protectie
Instalatia de protectie impotriva trasnetului
Sistemul de protectie impotriva descarcarilor electrice este compus din
stalpi metalici autoportanti (h=8,5m) echipati cu dispozitive de amorsare cu
avans de 60 microsec., fiind racordati la priza de pamant prin intermediul
pieselor de separatie. Conform breviarului de calcul, nivelul de protectie
impotriva paratrasnetului este normal I dispozitivul de captare avand o raza de
protectie la nivelul solului de 80m. Priza de pământ este de tip laba de gasca si
este executata din platbanda de OL Zn 40x4mm, montata ingropat in sapatura,
cota montaj -(0.5-0.8)m fata de cota terenului sistematizat si electrozi verticali
din teava de OL Zn, 2 1/2", lungime 2m.

6. Cheltuielile necesare privind realizarea parcului

Durata de realizare a investitiei este estimata la 6 luni.

Cheltuielile necesare privind realizarea parcului cu panouri fotovoitaice:

Nr. Denumirea Valoare (fara TVA (19)% Valoare

Crt cheltuielilor TVA) (inclusiv TVA)
. RON RON RON
1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Gard exterior 60.000 11.400 71.400
1.2 Santuri CC 10.000 1900 11.900
1.3 Santuri CA 1200 228 1428
1.4 Altele 500 95 595
Total 71.700 13.623 85.323

38
2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
2.1 Apa 300 57 357
2.2 Energie electrica 800 152 952
Total 1100 206 1309
3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Taxe pt obtinerea de 400 76 476
avize (ATR),
acorduri, autorizatii
si Publicitate
3.2 Proiectare si 380 72,2 452,2
inginerie
3.3 Asistenta tehnica 1500 240 1740
Total 1880 312,2 2192,2
4 Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si 10.000 1900 11.900
instalatii
4.2 Montaj utilaje 150.900 28.671 179.571
tehnologice
4.3 Utilaje, echipamente 500.320 95.060,8 595.380,8
tehnologice si
functionale cu
montaj
4.4 Dotari si utilaje fara 5800 1102 6902
montaj
Total 667.020 126.733,8 793.753,8
Sursa: Elaborare proprie

Nr. Denumirea Valoare (fara TVA (19)% Valoare (inclusiv

Crt. cheltuielilor TVA) TVA)
RON RON RON
5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier 400 76 476
5.1.1 Lucrari de constructii 5890 1119,1 7009,1
3%
5.1.2 Cheltuieli conexe 460 87,4 547,4
organizarii santierului
5.2. Comisioane, cote, 420 79,8 499,8
taxe
5.2.1 Inspectia in 1700 323 2023
Constructii 0,8%
5.2.2 Casa Constructorului 1350 256,5 1606,5

39
 0,5%
5.3 Cheltuieli diverse si 1000 190 1190
neprevazute
Total 11.220 2131,8 13.351,8
6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
6.1 Pregatirea 500 95 595
personalului de
exploatare
6.2 Probe tehnologice si 600 114 714
teste
Total 1100 209 1309
Publicitate + Audit + 20.000 3800 23.800
Mgm Proiect
TOTAL GENERAL 774.020 147.015,8 921.035,8
Sursa: Elaborare proprie

7.Listele de echipamente şi lucrări pe baza cărora s-au întocmit devizele

planului de afacere
Fişele de date exclusiv tehnice pentru echipamentele propuse si descrierea
componentelor instalatiei Parc solar fotovoltaic Ialomita I:
1. Panouri (module) fotovoltaice;
2. cablu solar de interconectare a modulelor intre ele si cu cutiile de
monitorizare si interconectare; 3. cutii de monitorizare si interconectare;
4. cabluri de putere pentru interconectarea cutiilor de monitorizare si
interconectare la invertoare;
5. cabluri de date pentru interconectarea cutiilor de monitorizare si
interconectare la invertoare;
6. invertoare ;
7. cabluri de putere pentru interconectarea invertoarelor la punctul comun de
control, masura si conectare deconectare;
8. punct comun de control, masura si conectare deconectar;

9. cabluri de putere pentru racordarea punctului comun de control, masura si

conectare deconectare la SEN
10. structura de sustinere a panourilor fotovoltaice
11. sistem de securitate al parcului solar
12. sistem de monitorizare, arhivare si afisare a productiei

Structura de sustinere a panourilor fotovoltaice

Structura de sustinere a panourilor fotovoltaice trebuie sa respecte
specificatiile minime alese de proiectant si in plus:

 Custom-designed pentru aplicatia prezenta dar cu flexibilitate in instalare;

40
 Foloseste minimum de elemente de prindere fara stres extrem al
membrelor de sustinere;
 Permite unghiuri de orientare si inclinare si distanta fata de sol optime;
 Permite instalarea pe teren neuniform, cu pante usoare si regimuri de vant
de peste 40 m/s;
 Componente de interconectare usoare pentru transport si instalare
economice adaptatela dimensiunile si materialele membrelor de sustinere
existente pe piata romanesca;
 Prezinte intariri diagonale;
 Usor de instalat fara training special;
 Sa prezinte documentatie a design-ului si rapoarte de testare;
 Capabila sa reziste vanturilor extreme conform STAS 10101/20-90
“Incarcari date de vant”;
 Capabila sa reziste incarcarilor de zapada potrivit STAS 10101/21-92
“Incarcari datede zapada”;
 Capabila sa reziste incarcarilor laterale.

41
 Concluzii

Bibliografie
1. Ioan I. Gâf-Deac , Noua economie între cunoaștere și risc, Ed. Infomin,
Deva, 2010
2. Nicolae Popp, I. Iosep, Dragomir Paulencu - Județul Suceava, Ed.
Academiei Republicii Socialiste România, 1973, p. 133
3. Storey, D.J. - Understanding the Small Business Sector, London & New
York, 1994
4. Ward, R. - Ethnic Entrepreneurs in Britain and Europe, - Scase Ed.,
London, 1987
5. Wennekers, S; Folkeringa, M. – The Development of the Self-
Employment rate in Netherlands 1889-1977; Zoetermeer, 2002
6. Strategia de dezvoltare teritorială a României. România policentrică 2035.
Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru
oameni, Guvernul României
7. EuroStat Structural Bussines Statistics (ESBS), Bruxelles,2001
8. Proiectul SIPOCA 4 „Implementarea unui sistem de elaborare de politici
publice în domeniul incluziunii sociale la nivelul MMJS”.
9. Tempo - Institutul Național de Statistică
10.https://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2013-08-26
11. http://www.prefecturasuceava.ro
12.https://www.monitorulsv.ro/Local/2018-05-04

42
43