Serviciul de transport in comun Metroul

Istoric Metrorex

Pentru satisfacerea cererii de transport n comun n municipiul Bucureti, nc din anul 1970 s-au prevzut trasee majore de suprafa care s preia fluxurile de cltori, ns acestea nu ofereau soluii corespunztoare i condiii prevzute de confort. Ca urmare, s-a impus introducerea sistemului de transport cu metroul, soluie optim att pentru descongestionarea traficului de suprefa, ct i pentru transportul cltorilor n condiii de confort, siguran i rapiditate sporit. n urma studiilor preliminare efectuate n perioada 1972 1975, au nceput simultan proiectarea i construcia metroului. La 15 februarie 1972 se hotrte instituirea unei comisii care s elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului. La 25 noiembrie 1974 - se hotrte declanarea lucrrilor premergtoare: studii, analize, proiecte. n februarie 1975 se nfiineaz ntreprinderea Metroul Bucureti care avea rolul de constructor al ntregii reele de transport. Dup aceast dat ncepe construirea tunelurilor i ncepe proiectarea trenurilor. Metroul ca i orice alt construcie a presupus i presupune existena mai mult sau mai puin ndelungat a antierului i datorit condiiilor mai puin confortabile oferite celor din zona lui de influen sau aflai n trecere pe lng el, antierul ca atare nu a fost i nu este privit n general cu prea mult simpatie. "Primul ru" al antierului cum se exprim constructorii a fost btut la 20 septembrie 1975. Dup acest eveniment aveau s treac ceva mai mult de patru ani de antier i Bucuretiul intra n categoria primelor, la vremea aceea, vreo 60 metrouri n lume, sigur tiindu-se c n 1974 Praga devenea al 50-lea ora cu metrou n funciune.La data de 19 noiembrie 1979 primul tronson al magistralei I, n lungime de 8,1 Km cu ase staii, pe distana Semntoarea Timpuri Noi era dat n exploatare, n beneficiul cltorilor. Cele ase staii sunt : Semntoarea ,Grozveti, Eroilor, Izvor, Piaa Unirii, Timpuri Noi. Pe 19 noiembrie 1979 din Depoul Ciurel a plecat n staia Semntoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii cltori ai metroului. Pn la data de 19 decembrie 1979, cnd s-a tiat oficial panglica de ncepere a exploatrii metroului, metroul a functionat cu calatori fiind singurul metrou care in perioada de probe a functionat cu calatori. n decembrie 1984 se d n exploatare poriunea dintre Semntoarea i Crngai (o staie). Cu aceast ocazie se face legtura ntre cartierul Giuleti centrul Bucuretiului Platforma industrial 23 August Platforma industrial Militari (Industriilor). n tot acest timp se lucra intens i la construirea magistralei II, magistral care urma s lege partea de nord a Bucuretiului cu partea de sud. n ianuarie 1986 se d n exploatare tronsonul I din magistrala II compus din 8 staii:

- Piaa Unirii II - Tineretului - Pieptnari ("Eroii Revolutie") - Ctin. Brncoveanu - Pa. Sudului - Aprtorii Patriei - I M G B ("Dimitrie Leonida") - Depoul IMGB("Berceni") n octombrie 1987 se d n exploatare tronsonul II (Piaa Unirii II Pipera) din magistrala II compus din ase staii: Universitate, Pa. Roman, Pa. Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu, Pipera. n luna august 1989 se d n folosin magistrala III care face legtura ntre staia Gara de Nord i staia Dristor 2 avnd ase staii: Pa. Victoriei 1, Stefan Cel Mare, Obor Pa. Iancului, Pa. Muncii, Dristor 2 Dup 1990, avnd n vedere c distana dintre staiile Armata Poporului ("Lujerului") i staia Pcii era de circa 2,5 Km i c, cartierul Militari, zona Piaa Gorjului (zon foarte aglomerat) era la mijlocul acestei distane, se ia hotrrea ca la Pa. Gorjului s se construiasc o nou staie. Lucrrile au fost foarte anevoioase mai ales c trenurile trebuiau s circule. n aceste condiii s-a hotrt ca staia s se construiasc i s se dea n exploatare mprit n jumatate. Astfel, aceast staie a fost dat n exploatare n dou etape n anii 1994 i 1998. n anul 1994 s-a dat n exploatare jumtatea de staie care desemna direcia de mers dinspre Armata Poporului ("Lujerului") spre Pcii iar n 1998 s-a dat i cealalt jumtate de staie. Pe data de 1 Martie 2000 se d n exploatare magistrala IV de metrou avnd 4 staii: Gara de Nord II, Basarab II, Grivia, 1 Mai. Pe data de 19 Noiembrie 2008 se d n exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei IV dintre Nicolae Grigorescu i Linia de Centur avnd ca staii: Nicolae Grigorescu II, 1 Decembrie 1818, Policolor (actuala "Nicolae Teclu"), Linia de Centur (actuala "Anghel Saligny").

Caracteristicile reelei
Linii de metrou : 4; Lungimea reelei: 66.95 km cale dubla; Numr depouri : 4; Numr de staii : 49; Distanta medie intre doua staii : 1.5 km; Lungimea unei staii : 135 175 m; Adncimea medie a unei staii : 12 m; Ecartament : 1432 mm; Sistem Automat de Taxare cu cartela magnetica din 1995, modernizat in 2000. Din 2006 este realizata cu RATB o platforma funcionala care permite utilizarea unor titluri de transport comune, aceasta fiind prima etapa a integrrii tarifare Metrorex RATB. Parc in exploatare: 44 trenuri tip Bombardier si 33 trenuri tip IVA

Tipuri de cartele
Cartela2 calatorii - 3,00 lei Cartela10 calatorii - 9,00 Lei CartelaAbonament 1 zi - 5,50 Lei CartelaAbonament lunar-62 calatorii - 27 Lei CartelaAbonament lunar-62 calatorii-elev/student -13,50 lei CartelaAbonament lunarcu numar nelimitat de calatorii - 50,00 Lei CartelaAbonament lunarcu numar nelimitatde calatoriielev/student - 25,00 lei Cartela"Legitimatie de Calatorie" (veterani de razboi, invalizi si vaduve ale veteranilor de razboi) CartelaAbonament saptamanal"cu numar nelimitatde calatorii - 15,00 lei

Punctul de vanzare al cartelelor este in fiecare statie , doar abonamentele reduse se procura din anumite statii intr-un anumit interval orar.

Statistica calatori

In 2003 au fost transportati aproximativ 105 milioane de calatori, iar in 2006 numarul acestora a ajuns la 141,8 milioane, in timp ce in primele patru luni ale anului 2007 au fost circa 52,6 milioane de calatori. "Numarul de calatori transportati a crescut in perioada 2003-2006 cu peste 10% anual, iar in primele patru luni ale anului 2007 numarul de calatori a acrescut cu aproximativ 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Metroul bucuresteam transporta in medie peste 500.000 de calatori pe zi", se arata intr-o analiza realizata de Ministerul Transporturilor. Potrivit estimarilor, aproximativ 70% dintre calatori, respectiv 350.000, merg cu metroul intre orele 7.30-9.30 si 15.30-19.00, in restul zilei numarul acestora ridicandu-se la 150.000. La sfarsitul saptamanii, traficul ajunge la valori de aproximativ 140.000 calatori intre orele 12.00 si 14.00. Pentru a solutiona problema legata de asigurarea capacitatii de transport, Metrorex a decis suplimentarea parcului de trenuri de metrou. Astfel, Metrorex va introduce in circulatie, pana la sfarsitul lunii noiembrie, alte zece noi garnituri de tren Bombardier, acestea facand parte dintr-un lot de 20 de trenuri achizitionate in 2004. Totodata, compania a incheiat un act aditional prin care firma Bombardier se angajeaza sa livreze alte sase garnituri noi pana in luna mai a anului 2008. Valoarea comenzii suplimentare este de 32,9 milioane de euro.

INDICATORI STATISTICI PENTRU TRANSPORTUL CU METROUL

INDICATORUL Locuri-km oferite (mii) Pasageri transportai (mii pasag.) Parcursul pasagerilor (mii pasag.km)

2007 6603693 164781 2649213

2008 7290805 182017 2870915

2009 Sem. I 2010 8070171 4835265 170887 89936 2554366 1344332

Promovarea serviciului

Promovarea actuala a serviciului de transport in comun cu metroul este de restransa, doarece fiind un serviciu atat de folosit si popular comunitatii este cunoscut de toata lumea. Orice informatie legata de Metrorex apare prin comunicat de presa si este difuzata pe toate canalele mass-media cunoscute: tv, radio, ziare sau chiar pe site-ul oficial al companiei Metrorex. Capitala tarii , Bucuresti, este singurul oras care prezinta o infrastructura de metrou, lucru esential intr-un oras pe zi ce trece mai aglomerat. Promovarea metroului in Romania vine de la sine, deoarece gasim aceasta infrastructura doar in Bucuresti, lucru cunoscut de toata lumea. Metroul acopera in medie 20% din volumul total de calatori care utilizeaza mijloacele de transport in comun si ajuta la o circulatie mult mai buna in oras, fiind cel mai rapid mijloc de transport in comun. O buna metoda de a promova acest mijloc de transport este prin viu grai, ( promovare face-toface) intre interlocutori deoarece parerea altei persoane sau a unui grup de persoane isi atinge mai repede obiectivul decat orice alt mijloc de promovare.

Previziuni pentru viitor

In viitor personal cred ca veniturile acestei companii vor creste si mai mult, deoarece este un serviciu de baza pe care aproape toti locuitorii Bucurestiului il folosesc, iar ponderea sa, in contextul scumpirii pretului benzinei, va creste.Cheltuielile si ele vor fi mai mari deoarece Metrorex are un plan de dezvoltare a retelei de metrou cu in 2-3

magistrale. Chiar tind sa cred ca in momentul inceperii lucrarilor preturile la abonamente sau cartele de calatorii chiar va mai creste pentru a acoperii cheltuielile cauzate.Salariile din aceasta companie sunt oricum salarii bune pentru economia romaneasca, iar angajatii Metrorex nu cred ca vor avea motive sa se planga din cauze salariale. Daca va exista interes din partea statului si a celor din conducerea Metrorex cred ca se vor putea realiza lucruri bune, durabile si moderne.

Bibliografie:

www.metrorex.ro

Universitatea "Nicolae Titulescu"

Proiect Marketingul Serviciilor

Bucureti 2011