ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Relații Economice Internaționale

Tehnica operațiunilor de comerț exterior

Internaționalizarea companiei
IKEA

Studenți:
Pătrașcu Daria-Antonia
Lache Ionuț
Nucă Valentin

2022
 CUPRINS:

I. Introducere

1.1) Naționalitatea firmei.................................................................................................................................

1.2) Acționariat/Management..........................................................................................................................
1.3) Expunere internațională............................................................................................................................
1.4) Analiza holistică........................................................................................................................................

II. Strategii
2.1) Strategia de afaceri.....................................................................................................................................
2.2) Strategia de firmă.......................................................................................................................................
2.3) Relațiile cu furnizorii..................................................................................................................................
2.4) Cooperarea cu furnizorii.............................................................................................................................
2.5) Achiziții pe care firma le-a efectuat............................................................................................................
2.6) Strategia competitivă...................................................................................................................................
2.7) Segmentare de piață.....................................................................................................................................
2.8) Strategia internațională................................................................................................................................

III. Concluzii......................................................................................................................................................
IV. Bibliografie..................................................................................................................................................
I. Introducere
1.1) Naționalitatea firmei
IKEA este o companie suedeză cunoscută pentru comercializarea de mobilier casnic, fondată în anul 1943
de Ingvar Kamprad. La vârsta de 17 ani, Ingvar Kamprad a fost răsplătit cu o sumă de bani de tatăl său ca semn
de apreciere pentru performanța sa școlară (ikea.com). A folosit acești bani pentru a înființa IKEA. El a început
prin a vinde bunuri de uz casnic, precum: pixuri, portofele și rame de tablouri.(Moon,2004) În 1945, Kamprad
folosea camioane cu lapte pentru a-și livra produsele. Doi ani mai târziu, în 1947, a început să vândă mobilă
realizată de producători locali. La sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, producătorii suedezi au început
să boicoteze IKEA din cauza problemelor de preț (businessofbusiness.com). Acest lucru a dus la decizia de a
construi propriul mobilier și decor casnic, pe care toată lumea și le putea permite. Astăzi, IKEA este o marcă de
mobilier casnic cunoscută la nivel mondial care oferă accesibilitate, design și confort oamenilor din întreaga lume.
În ciuda originii suedeze, compania IKEA și-a mutat sediul oficial în Olanda din anul 2001. Au existat doi factori
care au dus la această decizie. Pe de o parte, legile din Olanda fac posibil ca firma să evite o preluare ostilă de
către acționarii majoritari. În plus, structura juridică permite companiei să plătească taxe mult mai mici
(querysprout.com).

1.2) Acționariat/ Management

Actuala proprietate și structura organizatorică generală au apărut, de asemenea, ca o consecință a

schimbărilor strategice majore care au avut loc la sfârșitul anilor 1970 când a început un proces de uniformizarea
și replicare a unui format standardizat. Astfel, în 1982, proprietatea IKEA a fost transferată către INGKA Stitching
Foundation. Compania a fost restructurată, iar astfel au apărut trei grupuri: ,,grupul albastru” reprezentat de IKEA
Group, ,,grupul roșu” de Inter IKEA Systems și ,,grupul verde” reprezentat de IKANO. Grupul verde, IKANO,
este deținut de familia Kamprad, în timp ce grupurile roșii și albastre sunt deținute de INGKA Holding BV.
Grupul roșu, Inter IKEA Systems BV, este proprietarul conceptului de idee al companiei și al mărcii IKEA. Trei
la sută din toate veniturile din magazinele IKEA se duc către Inter IKEA Systems BV drept capital propriu care
sprijină compania împotriva dificultăților economice.(Jonsson & Foss, 2011)
Inter IKEA Group include funcții de grup pentru a sprijini cele trei afaceri de bază și dezvoltarea pe
termen lung a sistemului de franciză IKEA. Actualul CEO al companiei este Jon Abrahamsson Ring. Conducerea
Inter IKEA Holding B.V. este supravegheată de un Consiliu de Supraveghere. Printre membrii se numără Anders
Dahlvig, (președinte), Aline Santos, Søren Hansen și Mathias Kamprad. În plus, un consiliu de administrație este
responsabil de guvernanța de zi cu zi și de luarea deciziilor. Membrii acestuia sunt Jon Abrahamsson Ring și
Martin van Dam, ambii membri ai echipei de management Inter IKEA Group. (Jonsson & Foss, 2011)

1.3) Expunere internațională

În aprilie 2022, existau un total de 466 de magazine IKEA, în 63 de țări. Cu un an înainte, numărul de
magazine era de 445 (Statistica.com). În anul financiar 2021, țara cu cele mai mari vânzări ale produselor
comercializate de IKEA a fost Germania, reprezentând 14,2% din vânzările totale ale companiei. (Statistica.com).
Compania și-a exprimat interesul de a înființa magazine și în Vietnam, Oman, Noua Zeelandă, Brazilia și
Luxembourg. În momentul actual, 17 magazine IKEA din Rusia și-au suspendat activitatea, în ciuda numărului
mare de vânzări, din cauza invaziei rusești pe teritoriul Ucrainei. Compania s-a lansat pe piața românească in
2007, iar, în prezent există 2 magazine situate în București. Pe piața din România, în anul 2021, compania a avut
o creștere de 17,3% în ceea ce privește vânzările. Totodată, IKEA a ajuns o cifră de afaceri de peste 1 miliard de
lei (Ziarul Financiar).

Fig. 2: Țările care au înregistrat cele mai mari vânzări ale produselor IKEA (statistica.com)

Fig. 3: Profit brut al Grupului INGKA (IKEA) la nivel mondial din 2009 până în 2021, exprimat în milioane
de euro (statistica.com)

În anul financiar 2021, profitul brut global al IKEA s-a ridicat la aproximativ 12,88 miliarde de euro, în
creștere față de aproximativ 11,73 miliarde înregistrate cu un an mai devreme. În ciuda provocărilor generate de
pandemie, compania a continuat să aibă un număr impresionat de vânzări. (statistica.com)
Fig. 4: Numărul de angajați ai Grupului IKEA la nivel mondial din 2013 până în 2021, exprimat în mii
(statistica.com)

În 2021, numărul colaboratorilor IKEA din întreaga lume a fost de 225.000. Aceasta este o creștere de peste
70.000 de angajați față de 2013 (Statistica.com). Conform graficului, numărul angajaților crește de la an la an,
ceea ce reprezintă un aspect pozitiv, întrucât datorită expansiunii companiei se creează mai multe locuri de muncă.

1.4) Analiza holistică

Valorile IKEA au fost modelate în Suedia, într-o perioadă în care condițiile de viață erau dure. Oamenii
trebuiau să se descurce cu ceea ce aveau. Acest lucru a stimulat o cultură a antreprenoriatului și a muncii grele, a
făcut oamenii mai pragmatici și mai atenți la resurse. S-au schimbat multe de la începuturile mărcii IKEA, însă
valorile susținute de companie au rămas aceleași. Cele opt valori ale firmei sunt: ,,grija pentru oameni și planetă”,
,,simplitatea”, ,,reînnoire și îmbunătățire”, ,,diferență”, ,,dăruiește și asumă-ți responsabilitatea, ,,comuniune” și
,, conduce prin exemplu”(ikea.com). Viziunea IKEA este aceea "de a crea o viață de zi cu zi mai bună pentru cei
mai mulți oameni." (Ingvar Kamprad). Misiunea sa de a furniza valoare este bazată pe declarația fondatorului
Kamprad că: "Oamenii au portofele foarte subțiri. Noi ar trebui să avem grijă de interesele lor". IKEA aderă la
această filozofie prin încercarea de a reduce prețurile produselor cu 2 până la 3% anual.

II. Strategii

2.1) Strategia de afaceri

Numărul de produse a crescut în mod evident de la înființarea primului magazin IKEA, dar în ultimul deceniu s-
a redus la aproximativ 9500 de produse (conform Forbes, 2022), o parte semnificativă dintre acestea cuprinzând
piese de mobilier gata de asamblat. Magazinele IKEA includ restaurante și cafenele care servesc mâncare cu
specific suedez. De asemenea, au mici magazine alimentare care vând produse alimentare suedeze, de la celebrele
chiftele până la gem. Ideea de bază, ce face parte din conceptul de practică, este că oamenii trebuie să recunoască
magazinul și produsele IKEA, indiferent de regiune. IKEA publică anual un catalog, iar prețurile nu se pot
schimba până la tipărirea următorului catalog. Găsirea nivelului de preț „potrivit” pe noi piețe este deosebit de
importantă pentru a atrage consumatorii țintă. Pentru țările cu taxe mari de import, cum ar fi China și Rusia, acest
lucru reprezintă o provocare. Astfel de provocări au condus la necesitatea unei producții locale mai mari, deoarece
este dificil să se schimbe viziunea consumatorilor cu privire la prețurile acceptabile – o lecție învățată pe piața
poloneză, unde IKEA a avut nevoie de câțiva ani pentru a convinge consumatorii că și-a redus prețurile, pentru
ca produsele companiei să fie accesibile mai multor categorii de oameni (Jonsson & Foss, 2011)

2.2) Strategia de firmă

 IKEA este un conglomerat sau o organizație de afaceri multi-sectorială. Succesul acestei organizații poate
fi atribuit unor strategii și tactici de afaceri specifice care gravitează în jurul ofertei de produse bine concepute la
prețuri accesibile. Printr-o strategie masivă de integrare pe verticală, IKEA a devenit unul dintre cei mai mari
consumatori de lemn din lume și a construit o fabrică capabilă să pulverizeze lemnul în praf și să producă multe
plăci multifuncționale simultan. IKEA și-a implementat strategia verticală în ultimele decenii. Odată cu creșterea
gradului de conștientizare, a implicațiilor și a gravității schimbărilor climatice, tot mai multe companii își
intensifică eforturile pentru a fi mai ecologice și mai durabile. O decizie a firmei IKEA în acest sens a fost
investirea într-o fabrică de reciclare a materialelor plastice. Unul dintre obiectivele IKEA este să realizeze toate
produsele sale cu plastic 100% reciclat, iar această investiție aduce compania IKEA mai aproape de acest obiectiv
și este, de asemenea, un exemplu de implementare a strategiei de integrare verticală. (Rose, 2015)

2.3) Relațiile cu furnizorii

O parte cheie a succesului IKEA este atribuită comunicării și gestionării relațiilor sale cu furnizorii și
producătorii de materiale pentru a obține prețuri bune la ceea ce achiziționează. Conform site-ului oficial IKEA
(ikea.com), compania cooperează cu aproximativ 1.600 de furnizori, din 52 de țări, iar aproximativ 1.000 dintre
aceștia sunt furnizori de mobilier pentru locuințe. Restul furnizorilor operează în diverse industrii, cum ar fi cea
alimentară, de transport și alte servicii. Relațiile cu furnizorii sunt de lungă durată, cele mai multe fiind de peste
10 ani. IKEA are un cod de conduită numit “IKEA Way of Purchasing Home Furnishing Products” (IWAY), care
conține un set de reguli care ajută producătorii să reducă impactul activităților lor asupra mediului. Cerințele din
cadrul IWAY ridică standardele prin dezvoltarea activităților de afaceri durabile și lăsând un impact pozitiv asupra
mediului de afaceri în care își desfășoară activitatea furnizorii.

2.4) Cooperare strategică cu furnizorii

În anii 1970 și 1980, IKEA a avut drept parteneri firme din Germania de Est care au folosit la producția
de mobilier atât deținuți politici, cât și deținuți criminali. Mulți angajați IKEA cunoșteau acest parteneriat.
Acest lucru a contribuit la menținerea costurilor de fabricație scăzute, astfel că IKEA a putut să vândă mobilă la
prețuri mai mici decât ale concurenței și să se extindă. Un deținut politic din Naumburg a declarat anchetatorilor
că a fost trimis la VEB Metallwaren Naumburg, una dintre întreprinderile de stat ale Germaniei de Est pentru a
asambla cutii de metal, care aveau sigla IKEA. Acuzațiile împotriva IKEA au început să apară în 2011 în presa
din Germania și Suedia. În anul 2012, managerii IKEA au adresat aceste zvonuri și și-au cerut scuze pentru
strategia folosită. (New York Times, 2012)

2.5) Achiziții pe care firma le-a efectuat

IKEA a efectuat patru achiziții importante. În anul 2017, a achiziționat Task Rabbit, o platformă
americană care potrivește forța de muncă independentă cu cererea locală, permițând oamenilor să găsească
ajutor imediat în sarcinile de zi cu zi, inclusiv curățenia, mutarea și livrarea. Prețul tranzacției nu a putut fi
determinat, dar compania Task Rabbit a strâns aproximativ 50 de milioane de dolari de când a fost fondată în
2008 (anul de referință este 2017). Habitat este o marcă de mobilier de uz casnic din Regatul Unit și principala
marcă de articole de uz casnic din cadrul grupului Sainsbury's. Această companie a fost achiziționată de grupul
IKANO în anul 1992(wikipedia.com). În anul 2019, INGKA Group a achiziționat 25% din acțiunile Veja Mate,
un parc eolian offshore din Germania. A plătit peste 200 de milioane de euro (174 de milioane de lire sterline)
pentru 67 de turbine cu o capacitate totală de 402 MW. În anul 2020, INGKA Group a achiziționat Geomagical
Labs, o companie din SUA care se ocupa cu dezvoltarea soluțiilor 3D și AI vizuale pentru amenajarea
interactivă a locuințelor.

2.6) Strategia competitivă

 Deși IKEA se bucură de o credibilitate puternică a mărcii, se confruntă cu o concurență acerbă din
partea mai multor companii precum Wayfair, Amazon, Tesco, American WoodMark, Home Depot etc. Target
este unul dintre cei mai mari concurenți ai companiei IKEA, deoarece transportă mii de produse în magazinele
sale, vânzând bunuri pentru casă, articole de bucătărie, mobilier și articole similare cu cele produse de IKEA.
Target a avut venituri de peste 93 de miliarde de dolari în 2020 din peste 1.900 de magazine din Statele Unite.
Un dezavantaj al companiei Target este lipsa de magazine internaționale. Singurul magazin din afara Statelor
Unite ale Americii este localizat in Mexic. Walmart este un alt concurent al IKEA prin faptul că gigantul
comercial vinde o mulțime de articole de mobilier și de decor pentru casă, inclusiv birouri, noptiere și dulapuri.
În 2020, Walmart a câștigat 559 de miliarde de dolari și are peste 5.000 de magazine în Statele Unite și
aproximativ 5.000 în întreaga lume, inclusiv Europa.

2.7) Segmentare de piață

Principalii consumatori ai IKEA sunt oamenii cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, din clasa mijlocie
care preferă mobilierul și produsele de uz casnic la modă și la prețuri reduse (Hill & Jones, 2005). Oamenii ce
aparțin acestei categorii de vârstă și salariu sunt cei mai preocupați de cumpărarea mobilierului elegant,
contemporan, de calitate, la cel mai bun preț posibil, tipul de mobilier pe care îl vinde IKEA.

2.8) Strategia internațională

Companiile se pot extinde la nivel internațional prin replicarea unei părți a lanțului lor valoric, cum ar fi
un format de vânzări și marketing, în alte țări. IKEA a dezvoltat mecanisme organizaționale care sprijină un
proces de învățare continuu care vizează modificarea frecventă a formatului pentru replicare. Replicarea
modelului de afaceri este o bază pentru internaționalizarea timpurie și rapidă a noilor întreprinderi. Cu cât se
produce mai devreme și mai rapid internaționalizarea, cu atât mai condensată este perioada în care această evoluție
poate să aibă succes (Richard Dunford, Ian Palmer, Jodie Benveniste, ,,Business Model Replication for Early and
Rapid Internationalisation: The ING Direct Experience”).
IKEA tratează replicarea ca fiind ierarhică: funcțiile de nivel inferior (strategiile de marketing, prețurile
etc.) pot varia între magazinele IKEA ca răspuns la analizele realizate pe piață, în timp ce funcțiile de nivel
superior (valori fundamentale, viziune etc.) sunt replicate într-o manieră uniformă în magazine și se modifică
doar foarte lent (uneori chiar deloc). (Anna Jonsson, Nicolai J Foss, 2011). IKEA încearcă să combine avantajele
standardizării formatului implementat deja cu adaptarea locală. Adaptarea locală, de exemplu, de către birourile
de service IKEA specifice țării, are ca rezultat ,,învățarea explorativă”. Dobândirea și transferul intern al
cunoștințelor care rezultă dintr-o astfel de învățare este coordonat și sistematizat prin mijloace organizaționale.
Acestea includ unități dedicate care sunt responsabile pentru schimbul de cunoștințe între firme, precum și
principii organizaționale (valori morale).
Cheia implementării și gestionării cu succes a replicării constă în tratarea formatului ca pe o ierarhie de
caracteristici mai mult sau mai puțin flexibile (Anna Jonsson, Nicolai J Foss, 2011). Astfel caracteristicile sunt
grupate în două categorii: ,,Conceptul de idee” (caracteristicile fixe, implementate în toate magazinele IKEA, care
se află în vârful piramidei) și ,,Conceptul de practică” (oferte speciale de produse, prețuri, care pot varia în funcție
de regiune, caracteristici aflate spre vârful piramidei).
Începând cu aproape cinci decenii în urmă, IKEA s-a angajat într-un efort masiv de expansiune
internațională, susținut de active bazate pe cunoștințe specifice companiei, în special de capital reputațional, o
ofertă de marketing distinctă și proceduri de operare standard bine dezvoltate pentru identificarea, dobândirea și
transferul de cunoștințe între unitățile din rețeaua IKEA. (Anna Jonsson, Nicolai J Foss, 2011)
Fig. 5: Procesul de internaționalizare al companiei IKEA (Anna Jonsson, Nicolai J Foss, 2011)

Procesul de internaționalizare al IKEA s-a concretizat în trei etape succesive de dezvoltare: o etapă
explorativă, inițială de internaționalizare (din 1963 până la sfârșitul anilor 1970); o etapă caracterizată prin
exploatarea intensă, prin replicare a unui format destul de rigid pentru replicare (din anul 1980 până la mijlocul
anilor 1990); și stadiul actual sau ceea ce numim replicare flexibilă. Figura 1 prezintă acest proces în ceea ce
privește diferitele intrări pe piață din 1963 până în 2011. Internaționalizarea explorativă a început în 1963, când
IKEA a intrat pe piața țărilor vecine cu Suedia. În 1973 a intrat chiar și pe piața elvețiană, moment de o importanță
majoră pentru companie, întrucât această piață era considerată cea mai conservatoare din Europa în ceea ce
privește mobila. Conform lui Ingvar Kamprad, dacă IKEA ar avea vânzări considerabile acolo, aceasta ar putea
avea succes și pe alte piețe internaționale.
O abordare oarecum mai sistematică a fost deschiderea în anii 1970 a așa-numitelor „magazine de testare”
în centrele orașelor pentru a verifica dacă oamenii arată interes pentru produsele fabricate de compania IKEA.
Intrarea pe piața japoneză de la sfârșitul anilor 1970 a fost costisitoare pentru companie. Aceasta a fost
neplanificată și a avut loc, deoarece o unitate internă, mai precis departamentul de export, a început să vândă
produse IKEA firmelor japoneze, ceea ce a dus la vânzarea produselor la prețuri mari în mici „colțuri IKEA” din
interiorul mall-urilor mari. Acest eveniment a fost o încălcare flagrantă a conceptului IKEA. Deși compania a
înființat un joint venture cu un partener japonez, a decis să se retragă complet de pe piața japoneză, din cauza
încălcării conceptului, iar departamentul de export a fost închis. Procesul inițial de a intra pe noi piețe poate fi
descris ca unul extrem de explorator, al încercărilor bazate pe bănuieli și intuiție și pe învățarea din greșeli.
Procesul de conceptualizare a ideii de afaceri IKEA în contextul internaționalizării a început cu un
document intern întocmit de Kamprad în 1976. Acest document, intitulat ,,Testamentul unui dealer de mobilă”,
reprezintă o încercare de codificare și documentare fundamentală a valorile și credințelor care stau la baza
companiei IKEA. Deși acestea au fost concepute încă de la înființarea firmei, ele nu fuseseră prezentate în mod
explicit. Acest testament a însemnat o noua etapă a procesului de internaționalizare, întrucât a reprezentat un
format bine definit pentru procesul de replicare. Începând cu sfârșitul anilor 1970, au fost înființate magazine noi.
Decizia de a vopsi toate magazinele IKEA în albastru și galben a fost luată ca urmare a intrării companiei
pe piața germană. Inițial, IKEA a ales să plaseze un elan deasupra acoperișurilor magazinelor IKEA din Germania
(Anna Jonsson, Nicolai J Foss, 2011). Cu toate acestea, când germanii au început să acorde un interes mai mare
pentru elan decât pentru marca IKEA, s-a decis ca elanul să fie dat jos. Astfel, pentru a accentua originea suedeză
a companiei, au fost folosite culorile drapelului. Intensitatea culorilor a reprezentat și un alt avantaj, faptul că
magazinele ieșeau foarte ușor în evidență.

2.9) Negociere internațională

În anul 2020, 800 de angajații ai magazinelor IKEA din Coreea de Sud au decis să intre în grevă. Greva
urmărește egalizarea salariilor, indiferent de piețele internaționale. IKEA, faimosul brand suedez se confruntă cu
mai multe greve și cu un posibil proces împotriva operațiunilor sale din Coreea din cauza tratamentului
discriminatoriu acuzat față de personalul coreean local. Angajații coreeni IKEA primesc jumătate din salariul
mediu pe oră al angajaților IKEA din Statele Unite și Europa. Greva de 800 de persoane – reprezentând
aproximativ o treime din forța de muncă coreeană a IKEA – a intrat în grevă de 3 zile după aproximativ șapte luni
de negocieri nereușite. Sindicaliștii susțin că Ikea plătește mai puțin personalul local, în comparație cu personalul
din alte părți, în ceea ce privește orele de lucru, salariile și beneficiile. Angajații cer, de asemenea, prânzuri gratuite
și o perioadă de concediu medical plătit de până la trei luni. Cele două parți nu au ajuns la o înțelegere, deoarece
conducerea companiei a respins acuzațiile de tratament inegal, declarând că sindicatul răspândește informații
incorecte (The Korea Times)

III. Concluzii

În concluzie, IKEA este o companie de mare succes, atât în Suedia, cât și la nivel internațional. Dintr-o
mică afacere suedeză, care vindea prin intermediul unui catalog de comandă prin corespondență, IKEA a devenit
una dintre cele mai cunoscute mărci de mobilier pentru casă din lume, creând vânzări de invidiat. În cadrul acestui
proiect am analizat strategiile folosite de IKEA cu scopul de a se internaționaliza. Tactici precum menținerea unor
relații de lungă durată cu furnizorii, a unor prețuri relativ scăzute și răspândirea valorilor companiei în orice filială
IKEA au jucat un rol important în cadrul acestui proces.
IV. Bibliografie

I. Introducere

1.1
https://about.ikea.com/en/about-us/history-of-ikea/milestones-of-ikea (accesat la data de 15.05.2022)

https://www.businessofbusiness.com/articles/ikea-history-founder-data-
hiring/#:~:text=In%201945%2C%20Kamprad%20was%20using,was%20pretty%20rural%20and%20remote.
(accesat la data de 15.05.2022)

https://querysprout.com/ikea-headquarters/ (accesat la data de 15.05.2022)

Youngme E. Moon, “Ikea Invades America” (2004), documentul este disponibil online la adresa:
https://www.hbs.edu/faculty/Pages/item.aspx?num=31121 (accesat la data de 15.05.2022)

1.2

Jonsson & Fuss, “International expansion through flexible replication: Learning from the internationalization
experience of IKEA” (2011), docmentul este disponibil online la adresa
https://link.springer.com/article/10.1057/jibs.2011.32 (accesat la data de 15.05.2022)

1.3

https://www.statista.com/statistics/241801/gross-profit-of-ikea-
worldwide/#:~:text=In%20the%20financial%20year%202021,billion%20recorded%20a%20year%20earlier
(accesat la data de 15.05.2022)

https://www.statista.com/statistics/241825/number-of-employees-of-the-ikea-group-worldwide-by-function/
(accesat la data de 15.05.2022)

https://www.zf.ro/companii/ikea-sarit-1-miliard-lei-afaceri-cele-doua-magazine-romania-20302270 (accesat la
data de 15.05.2022)

1.4

https://about.ikea.com/en/about-us/ikea-culture-and-values (accesat la data de 15.05.2022)

2. Strategii

2.1
https://www.forbes.com/companies/ikea/?sh=6578285c2ad0 (accesat la data de 15.05.2022)

Jonsson & Fuss, “International expansion through flexible replication: Learning from the internationalization
experience of IKEA” (2011), docmentul este disponibil online la adresa
https://link.springer.com/article/10.1057/jibs.2011.32 (accesat la data de 15.05.2022)

2.2
David Rose, Harvard Business School, IKEA: Redefining the Market to Achieve Success,
https://digital.hbs.edu/platform-rctom/submission/ikea-redefining-the-market-to-achieve-
success/#:~:text=Through%20a%20massive%20vertical%20integration,multipurpose%20boards%20at%20one
%20time (accesat la data de 15.05.2022)

2.3

https://about.ikea.com/en/work-with-us/for-suppliers (accesat la data de 15.05.2022)

2.4

https://www.nytimes.com/2012/11/17/business/global/ikea-to-report-on-allegations-of-using-forced-labor-
during-cold-war.html (accesat la data de 15.05.2022)

2.5

https://en.wikipedia.org/wiki/TaskRabbit (accesat la data de 15.05.2022)

https://tracxn.com/d/acquisitions/acquisitionsbyIKEA (accesat la data de 15.05.2022)

2.6

https://craft.co/ikea/competitors (accesat la data de 15.05.2022)

2.7

Hill & Jones, ”IKEA Case Study” (2005), document disponibil la adresa https://www.bartleby.com/essay/IKEA-
Case-analysis-Hill-Jones-FKACFCZ838RVA (accesat la data de 15.05.2022)

2.8

Richard Dunford, Ian Palmer, Jodie Benveniste, ,,Business Model Replication for Early and Rapid
Internationalisation: The ING Direct Experience (2010), document disponibil la adresa
https://www.researchgate.net/publication/256806713_Business_Model_Replication_for_Early_and_Rapid_Inte
rnationalisation_The_ING_Direct_Experience (accesat la data de 15.05.2022)

2.9

https://www.koreatimes.co.kr/www/tech/2020/11/694_298873.html (accesat la data de 15.05.2022)