Referat la Finante Publice

Tema: Structura finantelor publice in Romania

Jescu Mihaela
Finante si Banci
An II, gr. 2
Cuprins

1
1. APARIȚIA FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ÎN CADRUL SOCIETĂȚII..............3

2. FINANȚELE PUBLICE LOCALE DUPĂ ANUL 1990.....................................................5

3. SFERA, ROLUL ȘI CONȚINUTUL BUGETELOR PUBLICE LOCALE.....................7

4. ÎNTOCMIREA ȘI EXECUȚIA BUGETULUI LOCAL. NOUA ABORDARE

CONFORM LEGII FINANȚELOR PUBLICE

LOCALE.....................................................10

5.TIPURILE DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE..................................................................13

6.LEGEA BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2010 SI 2011..................................................14

6.1. Structura spatiala a finantelor publice locale........................................................14

6.2. Descentralizarea si autonomia locala .....................................................................14

6.3. Gestiunea financiara locala .....................................................................................14

6.4. Elaborarea, aprobarea si executia bugetelor locale ..............................................15

6.5. Rolul finantelor publice in Romania contemporana.............................................16

7. ANALIZA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR ÎN MUNICIPIUL CRAIOVA........16

8. CONCLUZII............................................................................................................................22

9. BIBLOGRAFIE.......................................................................................................................25

APARIȚ IA FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ÎN CADRUL

SOCIETĂȚII

2
 Emisiunea şi utilizarea banilor ca expresie a dezvoltării schimbului de
mărfuri şi crearea statului reprezintă cele două premise ale apariţiei
finanţelor în cadrul societăţii.
Datorită utilizării banilor s-au format creanţe şi datorii între participanţii
la tranzacţiile comerciale, şi persoanele juridice şi fizice au contribuit la
constituirea unor resurse băneşti la dispoziţia statului în vederea satisfacerii
unor cerinţe colective.
Emiterea şi utilizarea banilor în cadrul societăţii reprezintă o premisă
importantă pentru finanţele locale, deoarece la nivelul unităţilor
administrative teritoriale se mobilizează şi repartizează resurse în expresie
bănească în vederea furnizării serviciilor publice.
Crearea şi dezvoltarea colectivităţilor locale constituie a doua premisă
a apariţiei şi evoluţiei finanţelor locale în cadrul societăţii. Constituirea
primelor forme ale colectivităţilor locale, respectiv a satelor, comunelor şi
oraşelor în cadrul societăţii a necesitat formarea şi utilizarea unor resurse
băneşti la dispoziţia acestora pentru a satisface cerinţe colective specifice a
acestora.
Statul şi colectivităţile locale reprezintă două forme de organizare a
societăţii care au dat naştere cerinţelor colective şi au necesitat acoperirea
lor pe seama resurselor băneşti provenite de la persoane fizice şi persoane
juridice1.
Comuna a reprezentat o unitate administrativ teritorială care în unele
spaţii teritoriale a precedat organizarea statului. Expresia greacă „polis”
desemna o formă de organizare a unităţilor administrativ teritoriale cu
character predominant de apărare şi de locuit, în care se efectuau schimburi,
se ţineau adunări şi întruniri religioase.
Primele cerinţe colective ale comunelor şi oraşelor care vizau apărarea şi ajutorul
reciproc al locuitorilor au determinat instituirea unor impozite în vederea acoperirii lor.
În Mesopotamia formaţiunile teritoriale erau centre administrative, culturale şi religioase
de dimensiuni mici. În vederea acoperirii cerinţelor administrative, oraşele – stat mobilizau
resurse provenite din impozite şi taxe fiind conduse de o persoană asistată de un consiliu format
din bătrâni2.
Societatea egipteană de la începutul mileniului IV (î.c.) era organizată în mici comunităţi
agrare conduse de un sfat de bătrâni cu funcţii administrative, fiscale şi judecătoreşti. Ţara era
împărţită în provincii denumite „nome” care la început dispuneau de o anumită autonomie, ce s-a
restrâns după instaurarea dinastiilor.
Imperiul persan sub Darius I era împărţit în provincii ce erau conduse de un guvernator
numit „satrap”, ales din membrii familiei sale sau din înalte familii nobile care aveau printre
atribuţii, perceperea dărilor şi impozitelor. Unele impozite erau aşezate asupra proprietăţilor,
altele proveneau din
contribuţii extraordinare şi din împrumuturi.
Principalele izvoare de venituri ale comunei romane erau reprezentate de veniturile din
domeniul public, impozite locale şi împrumuturi. De asemenea, la dispoziţia comunei se
1
http://facultate.regielive.ro/referate/finante/sistemul_financiar_al_romaniei_politica_financiara_bugetul_public-53372.html

2
http://forstudent.home.ro/sistemul%20financiar%20public.htm
3
percepeau taxe pentru întreţinerea apeductelor, pentru folosirea pieţelor, amenzi şi alte venituri
extraordinare.
În sfera cheltuielilor localităţilor din perioada romană se încadrau plăţile pentru realizarea
unor lucrări publice, pentru construirea unor edificii publice şi plata unor funcţionari publici.
Cenzorul reprezintă un demnitar public roman care avea misiunea să realizeze
recensământul şi să stabilească impozitele pentru o perioadă de timp.
Cerinţele crescânde ale statului au determinat, la un moment dat, preluarea unor venituri
la nivelul statului şi diminuarea veniturilor colectivităţilor locale.
Dintre oraşele existente în Dacia sunt menţionate: Apulum, Potaissa, Germisara, Azizis,
Berzovia, Acidava, Napoca, Drobeta, Sucidava3. Printre lucrările publice necesare oraşelor au
fost cele de apărare. O altă parte a populaţiei din Dacia locuia în sate aşezate în locuri care
asigurau hrana, apa şi apărarea împotriva cuceritorilor.
Dacia a fost împărţită din punct de vedere administrativ, în Dacia Porolissensis, Dacia
Apulensis şi Dacia Malvensis. În perioada cuceririi romane, Dacia a fost organizată din punct de
vedere administrativ după modelul provinciilor romane conduse de un guvernator, care decidea
asupra măsurilor privind apărarea provinciei, gospodărirea localităţilor şi împărţirea dreptăţii.
Guvernatorul era ajutat în problemele financiare de administratori (procuratores) care încasau
impozitele şi supravegheau efectuarea cheltuielilor publice.
Coloniile şi municipiile din Dacia erau conduse de un consiliu numit „Ordo Decurionum”
format din consilieri sau decurioni (20). În ultima perioadă a prezenţei romane, decurionii se
ocupau şi de încasarea birurilor pe care le garantau cu averea lor.
În administraţia oraşelor se mai încadrau persoanele care se îngrijeau de estetică, de
construcţii (aediles), chestori (casieri), persoane care asistau populaţia la fixarea impozitelor şi a
prestaţiilor extraordinare (defensores).
După informaţiile istorice, satele se grupau în jurul unui centru (regiuni), constituind un
organism administrativ autonom numit „territorium” care era condus de un consiliu (Ordo),
format din delegaţi („curiales”) ai satelor numiţi „magistri vicorum” sau „principe locorum”.
La dispoziţia oraşelor şi satelor din Dacia se încasa impozit asupra pământului (capitatio
terrena, stipendium, iugatio censul) care varia în funcţie de natura terenurilor, impozit pe cap de
locuitor (capitaţia), impozit pe case, taxe asupra moştenirilor (vicessima hereditatum, 5% din
valoarea bunurilor din masa succesorală), dare pentru vânzarea sau eliberarea sclavilor
(vicessima libertatis 4%), contribuţii în natură şi transporturi ale locuitorilor.

FINANȚELE PUBLICE LOCALE DUPĂ ANUL 1990

3
http://facultate.regielive.ro/referate/finante/sistemul_financiar_al_romaniei_politica_financiara_bugetul_public-53372.html

4
 În conformitate cu prevederile Constituţiei din anul 1991, România este un stat naţional
suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Administraţia publică din unităţile administrativ
teritoriale s-a aşezat pe principiile autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor
publice.
Legea nr.10/1991 privind finanţele publice pornind de la structura organizatorică a
statului, a prevăzut că în structura bugetului public naţional se încadrează alături de bugetul de
stat şi bugetele unităţilor administrative teritoriale. Bugetele locale se elaborează, adoptă şi
execută de autorităţile administraţiei publice locale.4
Pe baza prevederilor legii nr.72/19965 privind finanţele publice, resursele financiare
publice s-au constituit şi gestionat printr-un sistem unitar de bugete şi anume: bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul
trezoreriei statului, bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom.
Bugetele locale sunt reprezentate de bugetele unităţilor administrative teritoriale care au
personalitate juridică, ce se elaborează, adoptă şi execută de autorităţile administraţiei publice
locale.
Conform prevederilor legii administraţiei publice locale, autorităţile administraţiei
publice locale au fost investite cu dreptul la resurse proprii pe care le pot gestiona potrivit
atribuţiilor prevăzute prin lege.6
În contextul acţiunilor de întărire a autonomiei locale se înscrie Legea privind finanţele publice
locale nr.189/14 octombrie 1998 şi O.U.G. nr. 45/2004 care au reglementat7:
- structura resurselor financiare la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale şi
modul de repartizare pe unităţi administrativ teritoriale;
- structura cheltuielilor ce se aprobă şi efectuează prin bugetele locale;
- principiile şi regulile de administrare naţională şi eficientă a resurselor financiare din
bugetele locale;
- delimitarea drepturilor de administrare a resurselor financiare, dar şi a
răspunderii autorităţilor administraţiei publice locale;
- întărirea autonomiei autorităţilor administraţiei publice locale în
gestionarea resurselor financiare locale;
- creşterea răspunderii autorităţilor administraţiei publice locale în
atragerea unor resurse băneşti sub forma împrumuturilor;
- încurajarea planificării pe termen lung şi fundamentarea pe această
bază a deciziilor financiare;
- principiile de elaborare, adoptare şi executare a bugetelor locale.

Autorităţile administraţiei publice locale sunt competente în

următoarele domenii ale finanţelor locale:
- elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
- stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale în
condiţiile legii;

4
Legea nr.10/1991 privind finanţele publice în M.Of. nr.23/30 ian.1991
5
Legea nr.72/1996 privind finanţele publice în M.Of. nr. 152/17 iulie 1996
6
Legea administraţiei publice locale nr.215/23 aprilie 2001 (în M.Of. nr.204 (23 aprilie 2001) şi Legea
administraţiei publice locale (în M.Of. nr. 238/1991)
7
Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale în M.Of. din 29 iunie 2006
5
 - urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora pe
parcursul exerciţiului bugetar;
- stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;
- administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a
unităţilor administrativ teritoriale;
- administrarea resurselor financiare pe parcursul execuţiei bugetare în
condiţii de eficienţă;
- fundamentarea şi aprobarea opţiunilor şi priorităţilor în finanţarea
cheltuielilor publice locale;
- elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor
de dezvoltare ale unităţilor administrativ teritoriale;
- organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar preventive
propriu, a controlului intern şi a controlului asupra obligaţiilor fiscal
către bugetele locale.

Întărirea autonomiei locale a unităţilor administrativ-teritoriale promovată

după anul 1990 s-a reflectat pe următoarele planuri:
- creşterea veniturilor care se administrează de autorităţile
administraţiei publice locale;
- elaborarea şi aplicarea unor criterii în repartizarea unor sume de la
bugetul de stat în vederea echilibrării bugetelor locale;
- întărirea controlului asupra cheltuielilor ce se efectuează din bugetele
locale;
- eliminarea controlului administraţiei centrale asupra documentelor tehnico-
economice pentru investiţiile finanţate integral din bugetele locale;
- autorităţile administraţiei publice locale fundamentează propunerile
din proiectul de buget pe baza planului strategic de dezvoltare al unităţii administrativ-
teritoriale, a programului de investiţii detaliat pe obiective şi ani de
execuţie şi a prognozei bugetului local pe următorii trei ani.

6
 SFERA, ROLUL ȘI CONȚINUTUL BUGETELOR PUBLICE
LOCALE

Bugetele locale reflectă relaţiile băneşti ce se formează în procesul mobilizării,

repartizării şi utilizării fondurilor la dispoziţia organelor locale din fiecare unitate administrativ-
teritorială.
Pe lângă resursele băneşti ce se mobilizează şi se repartizează bugetelor administrativ-
teritoriale, la dispoziţia organelor locale sau a unităţilor din subordinea lor, se formează şi se
repartizează alte fonduri băneşti, dintre care amintim: contribuţia bănească pentru lucruri de
interes obştesc, contribuţia pentru electrificări, fondul silvic comunal, resursele intituţiilor
reţinute pentru finanţarea unor activităţi.
Având în vedere cele menţionate, considerăm că sfera finanţelor publice locale este mai
largă decât bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, deoarece cuprind relaţii economice în
formă bănească ce iau naştere cu ocazia mobilizării, repartizării şi utilizării fondurilor băneşti
necesare pentru dezvoltarea economică, social-culturală şi edilitar-gospodărească a unităţilor
administrativ-teritoriale.
Conţinutul finanţelor publice locale se exprimă prin două funcţii: cea de mobilizare-
repartizare şi cea de control. Prin intermediul primei funcţii se asigură mobilizarea veniturilor de
la unităţiile locale, prin impozite şi taxe, de la populaţie şi repartizarea lor pentru satisfacerea
cerinţelor economice şi sociale. Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către Consiliile Locale
si Judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în limitele si condiţiile legii
privind finanţele publice locale.
Pe lângă relaţiile băneşti care formează funcţii locale, finanţele publice locale exprimă şi
relaţiile băneşti care apar cu ocazia repartizării veniturilor de echilibrare de la bugetul de stat.
Finanţele publice locale mijlocesc repartiţia venitului naţional între ramurile economiei
locale, între sferele de activitate şi între membrii colectivităţilor locale.
Funcţia de control reflectă folosirea relaţiilor bugetare locale pentru exercitarea
controlului asupra activităţii unităţilor administrativ-teritoriale prin care se realizează resursele şi
asupra utilizării funcţiilor băneşti.
În România, controlul financiar la nivel local se exercită de către Direcţiile Generale ale
finanţelor publice judeţene şi ale controlului financiar - garda financiară.
Finanţele publice locale constituie un subsistem al finanţelor publice, cu intrări, ieşiri –
sub formă de cheltuieli ce se efectuează pentru finanţarea acţiunilor economice, social-culturale,
pentru organele locale de administraţie, rezerva bugetară şi pentru alte acţiuni în afara bugetului
şi în acelaşi timp cu conexiuni financiare cu alte sisteme. Prin conexiuni cu bugetul de stat se
asigură o parte din resursele necesare acoperirii cheltuielilor, când veniturile proprii sunt mai
reduse decât veniturile planificate, sau se iau sumele cu care veniturile proprii depăşesc pe cele
planificate.
De asemenea apar conexiuni între funcţii locale ce se încasează în bugetele locale şi
funcţii extrabugetare, deoarece din soldul acestora, la sfârşitul anului, se preia o parte la bugetul
local sau se completează, după caz.
Bugetele locale se elaborează, se adaptează şi se execută de către organele puterii şi
administraţiei de stat şi reflectă relaţiile economice în formă bănească prin care se formează şi se
repartizează fondurile băneşti necesare realizării acţiunilor economice, social-culturale şi alte
acţiuni de competenţă locală, ce sunt coordonate de organele locale.

7
 În ceea ce priveşte structura bugetelor locale, acestea se prezintă conform împărţirii
administrativ-teritoriale sub formă de:
- bugete centralizatoare ale judeţului şi al Municipiului Bucureşti care au rolul acumulării
datelor din toate bugetele proprii ale colectivităţiilor locale, cu scop indicativ fără să
capete caracter juridic;
- bugetul propriu al judeţului reflectă veniturile şi cheltuielile necesare realizării acţiunilor
economice şi social-culturale din subordinea directă a judeţului;
- bugetele oraşelor reflectă ca şi cele ale municipiilor venituri şi cheltuieli corespunzătoare
competenţelor organelor locale la acest nivel;
- bugetele comunelor cuprind veniturile şi cheltuielile corespunzătoare competenţelor
organelor locale la acest nivel.

Figura 3.1. – Structura bugetelor locale

Din prezentarea structurii bugetelor se constată următoarele:

- fiecare unitate administrativ-teritorială: comună, oraş, sector, judeţ şi Municipiul
Bucureşti are buget propriu adoptat de Consiliul Local;
- judeţele, Municipiul Bucureşti precum şi municipiile şi oraşele care au în subordinea lor
şi alte localităţi întocmesc bugetele centralizatoare;
- veniturile şi cheltuielile se raportează pe categorii de bugete locale, ţinând seama de
cheltuielile organelor locale de la fiecare nivel al organizării administrativ-teritoriale.
Bugetele locale constituie o parte distinctă în cadrul bugetului de stat prin care se
mobilizează şi se repartizează resursele băneşti pentru realizarea acţiunilor economice şi social-
culturale de către organele locale.
În ceea ce priveşte conţinutul bugetului local, acesta se poate exprima prin funcţia de
mobilizare şi repartizare a resurselor băneşti necesare la nivel local şi funcţia de control.
8
 Printre resursele pe care le mobilizează şi repartizează ca şi prin controlul pe care-l
realizează, bugetul local exercită un rol activ asupra organizării şi funcţionării unităţilor
economice locale şi a instituţiilor social-culturale, asupra satisfacerii unor cerinţe ale locuitorilor.
Bugetul contribuie la valorificarea resurselor locale, la asigurarea autonomiei în
organizarea şi conducera activităţilor economice şi social-culturale, la stimularea utilizării
raţionale a fondurilor destinate acţiunilor edilitare şi social-culturale.

ÎNTOCMIREA ȘI EXECUȚIA BUGETULUI LOCAL. NOUA

ABORDARE CONFORM LEGII FINANȚELOR PUBLICE LOCALE

9
 În cazul bugetelor locale, în România procesul bugetar se bazează pe principiile
autonomiei locale şi ale descentralizării serviciilor publice.
Organele de decizie ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale elaborează proiectul de
buget propriu, pe baza propunerilor proiectelor de bugete ale administraţiei proprii şi ale
instituţiilor publice finanţate din bugetele locale.
Noua lege stabileşte obligativitatea ordonatorului principal de credite de a prezenta odată
cu bugetul o prognoză a acestuia pe următorii trei ani şi programul de investiţii publice detaliat
pe obiective şi ani de execuţie.
Practica fundamentării şi elaborării bugetelor locale se reduce la a inventaria necesarul de
cheltuieli, după care se cuantifică veniturile posibil de realizat, urmând ca echilibrarea bugetului
local să se facă pe seama subvenţiilor de la bugetul de stat. Ministerul de Finanţe confirmă că
estimările făcute de consiliile locale şi judeţene pentru primirea subvenţiilor de echilibrare sunt
corecte, pe baza criteriilor şi formulelor de alocare aprobate. Astfel Ministerul nu face decât să
strângă estimările asupra bugetelor locale pentru a le raporta. Celelalte aspecte legate de bugetele
locale nu sunt examinate şi comentate de către Ministerul Finanţelor sau alte instituţii.
Proiectele bugetelor locale sunt supuse dezbaterii în organele locale alese. Aceste organe
au competenţa de a stabili şi modifica impozitele şi taxele locale în limitele prevăzute de lege.
Execuţia bugetelor locale revine organelor de decizie ale fiecărei unităţi administrativ-
teritoriale. Răspunderea pentru execuţia bugetelor locale revine organelor de specialitate din
structura administraţiei publice locale, care urmăresc încasarea veniturilor şi efectuarea
cheltuielilor în concordanţă cu clasificaţia bugetară.
Până în 1991, conturile de disponibilităţi ale bugetelor locale erau ţinute la Banca
Naţională, iar în 1991, aceste conturi au fost trecute la Banca Comercială Română şi pentru anul
1992, odată cu înfiinţarea trezoreriei sectorului public, se prevede ca operaţiunile de încasări şi
plăţi ale bugetelor locale să se realizeze prin sistemul de trezorerie.
Potrivit noii legi a finanţelor publice, Ministerul Finanţelor nu mai avizează virările de
credite de la un capitol la altul al clasificaţiei bugetare, aceste competenţe revenind consiliilor
locale.
De asemenea inedită şi foarte importantă prin implicaţii este prevederea potrivit căreia
ordonatorul de credite poate dispune pe propria răspundere angajarea şi efectuarea cheltuielilor
pentru care i se refuză viza controlului financiar preventiv intern.
Se prevede de asemenea, un nou mecanism de utilizare a excedentului bugetar care până
acum era parţial preluat la bugetul de stat. Astfel, excedentul realizat la finele anului bugetar se
utilizează mai întâi pentru regularizarea transferurilor cu bugetul de stat, apoi pentru rambursarea
creditelor restante şi a dobânzilor aferente şi în final pentru constituirea fondului de rulment.
Fondul de rulment devine şi o sursă de finanţare pentru investiţii, în timp de în Legea nr. 72/1996
privind finanţele publice locale era doar o sursă de acoperire temporară a golurilor de casă.
Legea prevede competenţa clară a Curţii de Conturi pentru a realiza verificări
excepţionale în cazul în care autoritatea locală nu rambursează obligaţiile de plată pe termen
scurt sau datoriile pe termen scurt ce depăşesc nivelul maxim de 5% din venituri. În aceste
situaţii, autoritatea locală este obligată să întocmească un plan de redresare cu două componente
principale:
- creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea încasării sau prin alte mijloace;
- reducerea cheltuielilor.

10
 Ministerul Finanţelor poate acorda, în cadrul programului de redresare, împrumuturi pe
termen maxim de doi ani cu dobândă.
Legea finanţelor locale prevede posibilitatea acordării unor împrumuturi temporare din
bugetele locale la începutul activităţii unor instituţii sau servicii publice ce se vor finanţa integral
din fonduri extrabugetare, împrumuturi ce trebuie rambursate după maxim un an. Acest
mecanism este foarte important pentru demararea unor servicii publice ce vor fi finanţate din
taxe speciale. Organele alese ale unităţilor administrativ – teritoriale examinează şi aprobă
conturile anuale de execuţie a bugetelor locale.
Conform noii legi, programele de dezvoltare locală trebuie să stea la baza proiecţiilor
privind finanţele unei colectivităţi.
Pe de o parte, veniturile locale sunt acum direct proporţionale cu nivelul de dezvoltare al
comunităţii, iar autorităţile locale devin foarte interesate în apariţia de noi întreprinderi şi noi
locuri de muncă. Pe de altă parte, programele de dezvoltare locală stabilesc marile priorităţi în
efectuarea cheltuielilor bugetare. Legea permite interpretarea conform căreia pentru consiliile
locale cea mai bună modalitate de a-şi asigura viitorul financiar este de a stimula dezvoltarea
economică locală.
Priorităţi pentru pregătirea autorităţilor locale sunt:
- corelarea dezvoltării economice locale cu bugetele locale;
- realizarea de estimări prudente privitoare la dezvoltarea economică locală;
- efectuarea de investiţii prudente pentru stimularea creşterii economice.
Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor de bugete proprii ale
administraţiei publice locale, ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor iniţia acţiuni de implementare a
finanţării bugetare, pe bază de programe care vor fi întocmite de către instituţiile şi serviciile
publice de interes local, în scopul finanţării unei acţiuni, obiective, proiecte. Programele
analizate de către ordonatorii principali de credite vor fi propuse spre aprobare ca anexe la
bugetul local. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor
locale, echilibrate, Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat,
până la 15 mai a fiecărui an, urmând ca acestea să depună la Ministerul Finanţelor proiectele
bugetelor locale pe ansamblul judeţului, respectiv al Municipiului Bucureşti, cel târziu la data de
1 iunie a fiecărui an. Ministerul Finanţelor examinează propunerile de sume defalcate din
venituri ale bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie specială, cuprinse în proiectele
bugetelor locale şi, cu acordul Guvernului, comunică până la data de 1 iulie, Direcţiilor Generale
ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat limitele sumelor defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat şi alte transferărilor cu destinaţie specială, precum şi criteriile de
repartizare a acestora pe unităţile administrativ – teritoriale, în vederea definitivării proiectelor
bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. Limitele sumelor se transmit, pentru
informare, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Ordonatorii principali de credite elaborează şi depun la Direcţiile generale ale Finanţelor
Publice şi Controlului Financiar de Stat, până la data de 20 iulie, noile propuneri pentru
proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti la Ministerul
Finanţelor, până la data de 1 august a fiecărui an.
Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi
Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în termen de maxim 30 de zile de la
intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul exerciţiilor bugetar consiliile pot aproba
rectificarea bugetelor locale, în termen de 30 de zile, de la intrarea în vigoare a rectificării

11
bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principal
de credite.
Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afişează la sediul primăriei,
după care, în termen de 15 zile este supus aprobării consiliului local, judeţean şi Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, după caz.
Proiectul bugetului local este însoţit de raportul primarului, al preşedintelui consiliului
judeţean sau al primarului general al municipiului Bucureşti, după caz, precum şi contestaţiile
depuse de către locuitori în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării proiectului.
Consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, se
pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe
capitole, subcapitole, articole şi anexe.
Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, funcţie
de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea
cheltuielilor şi se aprobă de către:
1. Ministerul Finanţelor, pentru sumele defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat şi pentru transferurile de la buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali
de credite ai bugetelor locale transmise de Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice şi
Controlului Financiar de Stat, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de
stat;
2. Ordonatorii principali de credite ale bugetelor locale, pentru bugetele
proprii şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, în termen de 15 zile de la
aprobarea sumelor prevăzute.

Pe baza bugetelor locale aprobate, în condiţiile legii, de consiliile locale, judeţene şi de

Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice
şi Controlului Financiar de Stat, întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor bugetele pe
ansamblul fiecărui judeţ, respectiv al Municipiului Bucureşti, cu repartizarea pe trimestre a
veniturilor şi cheltuielilor grupate în cadrul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti pe comune,
oraşe, municipii, sectoare ale Municipiului Bucureşti şi bugetului propriu pe structura
clasificaţiei bugetare stabilite de Ministerul Finanţelor.

TIPURILE DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE

12
Persoane fizice:
- Impozit pe clădiri;
- Impozitul/taxa pe teren;
- Impozitul pe mijloacele de transport;
- Taxa pe parcare;
- Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate.

Persoane juridice:
- Impozitul/taxa pe clădire;
- Impozitul/tax ape teren;
- Impozitul pe mijloace de transport;
- Impozitul pe spectacole;
- Taxa hotelieră;
- Taxa de parcare;
- Taxa afișaj publicitate.

LEGEA BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2010 SI 2011

13
 Analizând dispozitiile referitoare la bugetele locale în anii 2010 și 2011, putem observa
ca din taxa pe valoare adaugată s-au alocat în anul 2010 17.000,2 milioane lei, iar in anul 2011
13.110,6 lei, sume defalcate pentru bugetele locale din care:
- Pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, în anul 2010 -
2.053,4 milioane lei iar in anul 2011 - 1.962,9 milioane lei; acestea sunt destinate finanțării:
a) sistemului de protecţie a copilului şi centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu
handicap;
b) drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din
clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele
de stat şi private cu program normal de 4 ore;
c) cheltuielilor privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe
în şcoli, pentru elevii din clasele I - VIII care frecventează învăţământul de stat şi privat
autorizat/acreditat;
d) cheltuielilor aferente învăţământului special şi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă
educaţională;
e) instituţiilor de cultură descentralizate începând cu anul 2002;
f) plăţii contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară;
g) serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor de sub autoritatea consiliilor
judeţene.

- Pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor,

municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în anul 2010 - 11.580,5 milioane lei iar în
anul 2011 - 8.154,6 milioane lei; acestea sunt destinate finanțării:
a) cheltuielilor cu salariile, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora,
ale instituţiilor sau ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;
b) materialelor de natura obiectelor de inventar ale instituţiilor sau ale unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat;
c) drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiei
lunare;
d) ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri,
pentru beneficiarii de ajutor social;

- Pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, aceeași

suma și în anul 2010 și 2011 de 551,8 milioane lei;

- Pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi

judeţelor, aceeași suma și în anul 2010 și 2011 de 2.001,0 milioane lei;

- Pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive

din spaţiul rural, în anul 2010 - 813,5 milioane lei iar în anul 2011 - 440,3 milioane lei;

6.1. Structura spatiala a finantelor publice locale

14
 Finantele locale, desi au fost cosiderate un timp indelungat ca ceva secundar, ocupa azi
un loc esential in procesul transformarii societatii moderne. Cresterea rolului si ponderii
finantelor locale in cadrul finantelor publice generale trebuie argumentata prin influente
economice pozitive asupra asupra economiei locale, si a economiei nationale in general, datorita
“descentralizarii” finantelor publice.
Istoria finantelor locale in Romania incepe in anul 1933, pana atunci dominand tendinta
centralista a autoritatilor publice, prin Legea administratiilor locale din 1929 care era intemeiata
pe principiul descentralizarii si autonomiei administrative locale.
6.2. Descentralizarea si autonomia locala
Descentralizarea este un factor de democratie fata de inclinatia numeroaselor state de a
concentra puterea administratiei numai in mana autoritatii centrale; este un mijloc de a controla
mandatarii , alesi sau numiti, de a evalua si de a corecta in permanenta politicile publice puse in
practica; permite un mai bun control al furnizarii serviciilor publice.
Principiile care stau la baza autonomiei locale sunt:
• existenta unor organe proprii de administrare reprezentand interesele cetatenilor
colectivitatii respective;
• statul pote percepe impozite de la comunitatea respectiva numai in virtutea legii;
• comunitatea poate intreprinde sau antrena pe teritoriul sau orice activitate considerata
necesarasi dorita de comunitate care nu este interzisaa de lege.
6.3. Gestiunea financiara locala
Necesitatea dezvoltarii economice locale a atribuit finantelor locale si in special
gestionarii resurselor locale un mijloc de prima importanta pentru generarea dezvoltarii
economice locale, astfel ca notiunea de dezvoltare economica locala face azi parte integranta din
obiectivele atribuite finantelor publice.
In ultimul timp, exista un model transversal al dezvoltarii care in final prevaleaza si care
sustine ideea unei dezvoltari cladite pe parteneriate in plan local intre sectorul public si cel
privat.
6.4. Elaborarea, aprobarea si executia bugetelor locale
Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrativ – teritoriale care au personalitate
juridica. Fiecare comuna, oras, municipiu, sector, judet intocmeste un buget propriu, in conditii
de autonomie, intre bugetele consiliilor locale si cele ale consiliilor judetene neexistand relatii de
subordonare.
Proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor de bugete proprii ale
administratiei publice locale, ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala. Aceste
proiecte se prezinta spre aprobare consiliilor locale, judetene, si Consiliului General al
Municipiului Bucuresti, in termen de maxim 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului
de stat.
Consiliul Local, cel Judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti adopta
proiectul bugetului local, dupa ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, articole si anexe.

15
 Executia anuala a bugetelor locale este reflectat in costurile anuale de executie, pe care le
intocmesc ordonatorii principali de credite si le prezinta spre aprobare, pana la 31 mai a anului
urmator, consiliilor judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale.
Conturile anuale de executie a bugetelor locale au urmatoarea structura:
• la venituri:
• prevederi bugetare aprobate annual;
• prevederi bugetare definitive;
• incasari realizate.
• la cheltuieli:
• credite aprobate initial;
• credite definitive;
• plati efectuate.
Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatlie teritoriale ale Trezoreriei
statului.
7. Rolul finantelor publice in Romania contemporana
Prin infaptuirea functiilor ce le revin in cadrul mecanismului economico – social,
finantele contribuie la infaptuirea unor obiective majore ale societatii. Ansamblul acestor
obiective, defineste rolul finantelor in dezvoltarea economico – sociala a fiecarei tari. In cazul
Romaniei, rolul finantelor consta in:
• asigurarea fondurilor banesti necesare satisfacerii nevoilor reproductiei P.I.B., a
factorului uman, a cadrului organizatorico – social si a relatiilor acestuia cu mediul;
• asigurarea fondurilor banesti destinate restructurarii, consolidarii, dezvoltarii si
perfectionarii suprastructurii societatii.
In conditiile acuale in Romania, ceea ce priveste reproductia produsului intern brut, rolul
finantelor publice s-a diminuat si se va diminua in continuare. Fata de perioada trecutului
apropiat, cand circa 2/3 din resursele mobilizate la bugetul de stat erau alocate pentru finantarea
economiei nationale, acest rol se rezuma in prezent la:
• asigurarea conditiilor de functionare a regiilor publice autonome, in cazul in care
resursele proprii ale acestora sunt insuficiente in raport cu necesitatile;
• finantarea construirii si dotarii unor obiective economice noi, in anumite ramuri ale
complexului economic national, neinteresante pentru investitorii privati, dar absolut necesare;
• participarea directa a statului la formarwea in tara si in strainatate a capitalului social al
unor societati comerciale mixte ce au o deosebita importanta pentru economia nationala;
• acordarea de subventii unor societati comerciale cu capital de stat;
• instituirea de facilitati si alte avantaje economico – financiare, in favoarea agentilor
economici, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social.
In aceste directii se aloca o parte a resurselor mobilizate la bugetul administratiei centrale
de stat si la bugetele locale, cu titlul de alocatii pentru activitati si actiuni economice. In cazul
facilitatilor fiscale si altor avantaje nu este vorba despre utilizarea directa a unor fonduri

16
financiare, ci de abtinerea statului de la incasarea anumitor venituri ce I-ar reveni de drept, in
absenta instituirii respectivelor avantaje.

17
 ANALIZA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR ÎN MUNICIPIUL
CRAIOVA

mii lei

Nr. Propuneri
Denumirea indicatorilor
crt. 2010
0 1 2
VENITURI TOTAL, din care: 611,756.00
I. Venituri proprii 148,619.00
II.Cote si sume din impozitul pe venit, total, din care: 185,371.00
- cote defalcate din impozitul pe venit( 47%) 184,051.00
- sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor
1,320.00
locale
III.Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, total, din care: 151,511.00
1. Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor
150,620.00
descentralizate
- pentru finantarea cheltuielilor de personal din invatamant 139,977.00
- ajutor social si ajutor pt incalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili
2,430.00
petrolieri
- pentru finantarea cheltuielilor descentralizate 8,213.00
2. Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor
891.00
locale
IV. Subventii 126,255.00
Subventii de la alte nivele ale administratiei publice, din care: 126,255.00
Subventii de la bugetul de stat catre bugetele locale necesare sustinerii derularii
14,417.00
proiectelor finantate din FEN postaderare
Sume primite de la UE în contul platilor efectuate 85,360.00
Subventii pentru compensarea cresterilor neprevizionate ale preturilor la
14,298.00
combustibili
Sprijin financiar pentru constituirea familiei 1,920.00
Subventii pentru acordarea ajutorului pentru încalzirea locuintei cu lemne ,
850.00
cărbuni şi combustibil petrolier
Subventii pentru acordarea de trusouri pentru nou născuţi 630.00
Subventii din bugetul de stat pt finantarea sanatatii 8,780.00
CHELTUIELI TOTAL, din care: 611,756.00
51.02 AUTORITATI PUBLICE SI ACTIUNI EXTERNE, din care: 42,708.00
Cheltuieli de personal 21,800.00
Bunuri si servicii 16,076.00
Cheltuieli de capital 4,832.00

18
54.02 ALTE SERVICII PUBLICE GENERALE, din care: 1,996.00
Proiecte si programe administratie publica -4.00
Servicii publice comunitare de evidenta a persoanelor 2,000.00
55.02 TRANZACTII PRIVIND DATORIA PUBLICA SI IMPRUMUTURI,din care: 13,360.00
Bunuri si servicii 3,382.00
Dobanzi aferente datoriei publice interne si externe 9,978.00
TRANSFERURI CU CARACTER GENERAL INTRE DIFERITE NIVELE ALE
56.02 145.00
ADMINISTRATIEI
Transferuri curente 145.00
61.02 ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA, din care: 17,200.00
Bunuri si servicii 100.00
Transferuri catre institutii publice 17,100.00
65.02 INVATAMANT, din care: 166,769.00
Cheltuieli de personal 139,977.00
Bunuri si servicii 18,000.00
Proiecte cu finantare din FEN postaderare 2,226.00
Alte cheltuieli(burse) 400.00
Cheltuieli de capital 6,166.00
66.02 SANATATE, din care: 10,183.00
Cheltuieli de personal 7,963.00
Bunuri si servicii 837.00
Transferuri catre institutii publice 1,142.00
Proiecte cu finantare din FEN postaderare 358.00
Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -117.00
67.02 CULTURA, RECREERE SI RELIGIE , din care: 61,930.00
Bunuri si servicii 17,215.00
Transferuri catre institutii publice 19,840.00
Proiecte cu finantare din FEN postaderare 2,828.00
Alte cheltuieli 436.00
Cheltuieli de capital 21,611.00
68.02 ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA, din care: 31,224.00
Cheltuieli de personal 9,070.00
Bunuri si servicii 1,321.00
Transferuri curente 9,080.00
Proiecte cu finantare din FEN postaderare 423.00
Asistenta sociala 11,075.00
Alte cheltuieli 410.00
Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent -155.00

19
70.02 LOCUINTE,SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA, din care: 27,577.00
Bunuri si servicii 8,922.00
Proiecte cu finantare din FEN postaderare 1,616.00
Cheltuieli de capital 17,039.00
74.02 PROTECTIA MEDIULUI, din care: 20,675.00
Bunuri si servicii 18,775.00
Cheltuieli de capital 1,127.00
Rambursari de credite 773.00
ACTIUNI GENERALE ECONOMICE, COMERCIALE SI DE MUNCA, din
80.02 26,656.00
care:
Proiecte cu finantare din FEN postaderare 27,651.00
Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent -995.00
81.02 COMBUSTIBILI SI ENERGIE, din care: 29,241.00
Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif, total, din care: 28,298.00
- bugetul de stat 14,298.00
- bugetul local 14,000.00
Proiecte cu finantare din FEN postaderare 73.00
Cheltuieli de capital 870.00
84.02 TRANSPORTURI, din care: 162,092.00
Bunuri si servicii 28,000.00
Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif 780.00
Proiecte cu finantare din FEN postaderare 80,645.00
Cheltuieli de capital 48,610.00
Rambursari de credite 4,057.00

Tabelul 6.1. – Veniturile și cheltuielile municipiului Craiova pentru anul 2010

Veniturile şi cheltuielile bugetului local se formează din impozite şi taxe, alte venituri şi
din venituri cu destinaţie specială, precum şi din cote şi sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat, cote adiţionale la unele venituri ale bugetului local şi din transferuri cu
destinaţie specială de la bugetul de stat.
Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către Consiliul Local, în limitele şi în condiţiile
legii.
Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma
demolării, dezmembrării sau dezafectării, în condiţiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe
sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate
integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operaţiuni,
constituie venituri ale bugetelui local şi se varsă la acesta.
Sumele încasate de către celelalte instituţii şi servicii publice de interes local se reţin de
către acestea, în vederea realizării de investiţii.

20
 Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparţinând domeniului
public sau privat, de interes local, constituie venituri ale bugetelor locale.
Sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al unităţilor
administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetului local şi se
utilizează pentru realizarea de investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.
Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate devin venit la bugetul local, în
funcţie de subordonarea instituţiilor care au dispus confiscarea acestora, în condiţiile legii, după
deducerea cheltuielilor legate de activitatea de valorificare.
Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unităţi administrativ-teritoriale, prin legeea
bugetului de stat se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi
criterii de repartizare a acestora pe unităţile administrativ-teritoriale.
Transferul de la bugetul de stat la bugetul local se va acorda pentru investiţii finanţate din
împrumuturi externe, la a căror realizare contribuie şi Guvernul.
Din bugetul local se finanţază acţiuni social – culturale, sportive, de tineret, inclusive ale
cultelor, acţiuni de interes local în beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare
a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli
prevăzute.
Legislaţia în vigoare, începând cu 01.01.2003, modifică într-o mai mare masura structura
veniturilor bugetului local şi în mod semnificativ nivelul anumitor surse de venituri.
Sunt atrase noi surse la bugetul local, cele mai importante fiind legate de impozitul pe
terenul din extravilanul municipiului si de taxele de timbru judiciare şi notariale.
Cheltuielile prevazute în buget sunt la nivelul veniturilor, suma de 611,756 mii lei fiind
înregistrată la rezerva bugetară, suma ce va fi utilzată pentru finanţarea unor acţiuni sau servicii
noi apărute în cursul anului.
La repartizarea cheltuielilor s-a avut în vedere execuţia preliminată la 31 decembrie 2009,
continuarea acţiunilor începute în anul 2009 şi realizarea de lucrări noi care să menţină
localitatea la un nivel de gospodărire corespunzator.
Consider că în repartizarea cheltuielilor s-au respectat dispoziţiile legii bugetului de stat
pe anul 2010, în condiţiile în care sumele sunt mult inferioare necesităţilor.
Bugetul local pe anul 2010 la partea de venituri are cu mici modificări o structura
asemanatoare cu aceea din anul 2008, în schimb valorile pe surse de venit au o dinamica mult
mai mare, creşterile la unele dintre acestea conduc mai degrabă la sume al căror grad de
colectare trebuie să fie de 100%.
O creştere semnificativă o are sursa “Cote defalcate din impozitul pe venit” ce reprezintă
36,5% din impozitul tuturor salariaţilor care lucrează pe teritoriul localităţii şi care pentru anul
2010 va avea o baza mai larga de aplicare prin monitorizarea tuturor punctelor de lucru deschise
în municipiul nostru şi aparţinând unor firme cu sediile în altă localitate.
Unele dintre impozitele prognozate cum sunt cele pe clădiri pentru persoane fizice şi
juridice au la baza recuperarea restanţelor acumulate sau creşteri şi indexări aprobate prin
hotărâri de Consiliul Local.
Veniturile din surse care sunt urmărite de personalul de specialitate din cadrul Primariei
(venituri din concesiuni, din ocuparea locurilor publice de desfacere, din valorificarea
domeniului agricol, etc.), au creşteri substanţiale şi au la baza o exploatare eficienţa, sau
renegocieri a tarifelor pentru terenurile şi spaţiile atribuite spre utilizare.

21
 Pe ansamblu bugetul la partea de venituri este realizabil cu eforturi deosebite, prin
cautarea şi altor surse de venituri care să compenseze nerealizarile determinate de cauze
obiective la unele capitole.
Cheltuielile prevezute în buget sunt la nivelul veniturilor.
La repartizarea cheltuielilor s-a avut în vedere execuţia preliminară la 31.12.2009,
continuarea acţiunilor începute în anul 2009 şi realizarea de lucrări noi care să menţină
localitatea la un nivel de gospodărire corespunzator.
La repartizarea pe trimestre a veniturilor proprii s-a avut în vedere termenele de încasare
a acestora, solvabilitatea agenţilor economici, puterea de cumparare a contribuabilor persoane
fizice precum şi creşterile de impozite şi taxe locale prin indexarea acestora în funcţie de rata
inflaţiei.
Repartizarea pe trimestre a sumelor şi cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale şi subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei s-a efectuat în
baza comunicărilor Consilului Judeţean Craiova.
La repartizarea pe trimestre a cheltuielilor s-a avut în vedere asigurarea cu prioritate a
realizării obligaţiilor prevăzute prin acte normative, a necesităţilor existente şi priorităţi.
Nivelul scăzut social şi economic în municipiul nostru, lipsa unor firme puternice
doritoare să susţină activităţi sportive conduc vizibil în timp la deprecierea calitativă a întregului
proces sportiv.
Activităţile sportive cu consecinţe benefice în cadrul societăţii, la momentul actual sunt
în excluvitate consumatoare de fonduri în mare majoritate greu de susţinut dintr-o singură sursă
fie aceasta sponsorizare, donaţii, din taxa lunară de utilizare a bazei sportive sau din veniturile
proprii ale bugetului local în limita alocărilor bugetare de la Cap. ”Activitatea sportivă”.
Pentru că aceste activităţi sa nu decadă în derizoriu comunitatea locală trebuie să
participe la susţinerea materială a nevoilor imediate umane şi competiţionale.
În scopul rentabilizării activităţii economice, întăririi disciplinei economico-financiare,
încasării creanţelor şi plăţii obligaţiilor restanţe, bugetele de venituri şi cheltuieli sunt însoţite de
programe de întărire a disciplinei economico-financiare, programe care urmăresc reducerea
creanţelor şi plăţilor restante.
Proiectele de hotărâre supuse aprobării Consiliului Local dă posibilitatea administraţiei
publice locale să urmarească modul de acordare a drepturilor salariale lunare, inclusiv fondul de
salarii al conducătorului societăţii comerciale, situaţia indicatorilor privind evoluţia creanţelor,
plăţilor restanţe şi a pierderilor.

22
 Figura 6.1. – Veniturile la bugetul local pe anul 2010

Analizând figura de mai sus referitoare la Veniturile la bugetul local al Municipiului

Craiova pe anul 2010, observăm că cele mai mari venituri sunt acumulate din impozitul pe venit,
urmate de taxa pe valoare adăugată, venituri proprii și impozite. Diferența între aceste categorii
de venituri nu este foarte mare.
În ceea ce privește cheltuielile efectualte la nivelul bugetului local pe anul 2010 putem
observa că se investește cel mai mult în învățământ și transporturi fiind cele mai importante
domenii de activitate exsistente la nivelul Municipiului și se urmărește foarte mult dezvoltarea
acestora.
Tot la nivelul cheltuielilor mai predomină și Cultura, recreerea și religia dar și Sănătatea
care ar trebui să aibă un buget mai mare decât cel alocat. Urmează Asigurări și asistență socială,
Protecția mediului, Acțiunile generale economice, comerciale și de muncă, Combustibili și
energie, Autorități publice și acțiuni externe, Ordine publică și siguranță națională și Tranzacții
privind datoria publică și împrumuturi, acestea din urmă obținând procentaje puțin mai mici dar
toate categoriile se încadrează între 3% și 7%. Cele mai mici bugete s-au înregistrat în domeniul
altor servicii publice generale și transferurilor cu caracter general între diferite nivele ale
administrației.

23
Figura 6.2. - Cheltuielile din bugetul local pe anul 2010

24
 8.Concluzii

În concluzie,finanţele publice sunt utilizate în scopul realizării unei dezvoltări economice

şi sociale într-un cadru cât mai echilibrat. Rolul finanţelor publice este corelat cu nevoile sociale
ce trebuie satisfãcute prin intermediul statului şi cu modalitãţile prin care se poate realiza acest
lucru. Accesul la utilitãţile publice se poate face uneori cu plata preţului corespunzãtor, alteori în
mod gratuit sau cu preţ redus. Utilitãţile publice pe care statul le oferã societãţii se realizeazã
prin: acţiuni cu caracter social, de educaţie şi instrucţie, specializare, recalificare, acţiuni sanitare
cu caracterpreventiv sau curativ, sprijinirea celor incapabili sã se întreţinã singuri, recreere,
sport,odihnã, acţiuni culturale, s.a.; prin acţiuni cu conţinut economic cum ar fi
construirea,modernizarea întreţinerea drumurilorşi podurilor, noi trasee feroviareşi
modernizareaparcului de material rulant, menţinerea navigabilitãţii apelor, amenajãri portuare,
sporireaputerii instalaţiei electrice, termice, a reţelelor de distribuţie a lor, irigaţii, amenajãri
deterenuri, reîmpãduriri, etc.; acţiuni ce vizeazã menţinerea ordinii interne, apãrarea naţionalãşi
dezvoltarea relaţiilor internaţionale.Mãrimea şi structura diferitelor categorii de acţiuni diferã de
la o ţarã la alta, în funcţie de o multitudine de factori internişi externi.

9.BIBLIOGRAFIE
25
1.http://forstudent.home.ro/sistemul%20financiar%20public.htm

2.http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/FlorinDuma/finante-publice/8.htm

3.http://facultate.regielive.ro/referate/finante/sistemul_financiar_al_romaniei_politica_financiara
_bugetul_public-53372.html

4.http://www.scritube.com/economie/finante/ROLUL-FINANTELOR-PUBLICE-IN-
RO22745.php

5.Legea nr.10/1991 privind finanţele publice în M.Of. nr.23/30 ian.1991

6.Legea nr.72/1996 privind finanţele publice în M.Of. nr. 152/17 iulie 1996

7. Legea administraţiei publice locale nr.215/23 aprilie 2001 (în M.Of. nr.204 (23 aprilie 2001) şi
Legea administraţiei publice locale (în M.Of. nr. 238/1991)

8. Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale în M.Of. din 29 iunie 2006

26