Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA

FACULTATEA DE TIINE ALE NATURII I TIINE AGRICOLE


SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

PROIECT GEOGRAFIE URBAN


Oraul Ploieti

ndrumtor:

Realizator :

CS III Tatui Vidianu Maria Nataa

Nicolescu Eugen Gabriel

Constana 2016

CUPRINS:
Zonele functionale............................................................................................................ 2
A.

Structura teritorial.................................................................................................... 8

B.

Structura economic.................................................................................................. 8
B.1. Agricultura.............................................................................................................. 9
B.2. Industria............................................................................................................... 10
B.3. ntreprinderile Mici i Mijlocii................................................................................10
B.4. Investiiile cu capital strin..................................................................................11
B.5. Turismul................................................................................................................ 11
B.6. Capitalul social..................................................................................................... 12

C. Infrastructura tehnico-edilitar:................................................................................ 13
C.1. Cile de comunicaie............................................................................................ 13
C.2. Alimentarea cu ap.............................................................................................. 13
C.3. Reeaua de canalizare i staii de epurare a apelor uzate....................................14
C.4. Producerea, transportul i distribuia energiei termice.........................................14
C.5. Alimentarea cu energie electric............................................................................15
D. Infrastructura de sntate........................................................................................ 15
E.

Educaia................................................................................................................... 15

F.

Asisten social...................................................................................................... 16

G. Mediul rural.............................................................................................................. 17
H. Mediul nconjurtor................................................................................................... 18
I.

Activitatea de salubrizare......................................................................................... 18

Fluxurile de intrare si iesire din Ploiesti..........................................................................21


1.Fluxurile de masa..................................................................................................... 21
2.Fluxurile de energie.................................................................................................. 21
3.Fluxurile investitionale............................................................................................. 21
4.Fluxuri de informatii................................................................................................. 21
Impartirea pe sectoare de activitate...............................................................................21
Plan Urbasnistic general................................................................................................. 23
Scurt Rezumat................................................................................................................ 24
POLUAREA MUNICIPIULUI PLOIESTI................................................................................26
Bibliografie:.................................................................................................................... 40

Introducere

Orasul Ploiesti este situat in Campia Ploiestilor, la o altitudine medie de 150 m, intre vaile
raurilor Prahova si Teleajen. A fost infiintat in anul 1596 , in timpul domniei lui Mihai Viteazul, desi
documentar este atestat inca din 1545. Dovezile arata ca asezarea este mult mai veche, fiind situata
initial pe paraul Dambul, de unde a fost mutata spre vest, pentru a o feri de inundatii.
Orasul este strabatut de meridianul de 26 s, iar partea de nord se apropie pana aproape de
paralela de 45 s. O astfel de pozitie, aproape centrala, a fost favorabila intemeierii orasului, prin
aparitia rutelor comerciale.
Ploiestiul a cunoscut o dezvoltare in mai multe etape. Initial a fost loc de popas, apoi nod
comercial la rascrucea marilor drumuri trans si subcarpatice. Este mentionat ca sat in 1503,
apartinand mosiei Targsorului, targul fiind infiintat in 1596 de Mihai Viteazul.Dezvoltarea sa este
stras legata de exploatarile petroliere din zonele inconjuratoare, la sfasitul secolului al XIX lea. Faza
industriala se dezvolta in ritm rapid determinand o crestere puternica a populatiei. Astfel in anul 1859
are aproximativ 25.468 locuitori (fata de aproximativ 7300 locuitori in Pitesti). In anul 1899 ajunge
sa aiba 45.107 locuitori pentru ca in anul 1966 sa aiba 146.973 locuitori. In anul 2006, populata a
ajuns la 250.541 locuitori, cu o densitate de 4204 loc/km2. Popularea intensa a dus si la cresterea
suprafetei orasului, din 1600 ha in anul 1930 la 5828 ha in anul 2006.
Campia Ploiestilor este neteda, usor bombata si reprezinta conul de dejectie al raului Prahova,
orasul intinzandu-se pe stanga raului. Originea acestei campii o dovedesc prundisurile a caror
grosime atinge uneori 80 m, sub solul de 30-50 cm. Acest strat este de cernoziom degradat, inlocuit
pe marginile de nord, vest si sud ale orasului de soluri brun-roscate de padure.
Clima este temperat continentala de tranzitie, cu temperatura lunii celei mai calde de peste 22
C si cu un maxim al precipitatiilor la inceputul verii. Fiind situat aproape de contactul campiei cu
dealurile, orasul este ferit de crivat in timpul iernii si de masele de aer tropical vara; astfel scade
caracterul de continentalism.
Reteaua hidrografica este reprezentata de paraul Dambul, care are in general niveluri foarte
mici. La ploile abundende,zonele rezidentiale necanalizate si aflate in apropierea sa sunt inundate
(Bereasca, Pictor Rosenthal si Dorobantu). De asemenea acesta reprezinta colectorul unitatilor
industriale din apropiere,lucru care duce atat la poluarea raului Prahova in aval,cat si la neplaceri
cauzate locuitorilor in momentul revarsarii acestuia. In apropierea Dambului, nivelul ridicat al
panzelor de apa determina extinderea zonelor de umectare si, ca dezavantaj, igrasia locuintelor din
acesta zona.

Zonele functionale
Orasul se desfasoara concentric-radial,ceea ce permite dezvoltarea teritoriala si un contur
neregulat.Dezavantajul este tendinta de supraaglomerare a zonei centrale.S-a dezvoltat printr-un
nucleu central axat pe intersectiile drumurilor care se incrucisau aici ,apoi prin aparitia tentaculelor
de-a lundul drumurilor principale.

Zona rezidentiala ocupa cel mai mare spatiu al municipiului fiind distribuita atat in interior cat
si la periferie. Este formata atat din cartiere de blocuri, cat si locuinte unifamiliale. Acestea din urma
nu sunt concentrate intr-o anumita zona, ci sunt raspandite in intreg orasul. Cu toate acestea se
remarca anumite cartiere in care numarul caselor este mai mare decat al blocurilor, de exemplu
cartierul Rudului sau Bereasca. Desigur, aceasta zona functionala a cunoscut in timp o evolutie
determinanta. Astfel, de la microraioanele de blocuri construite in primele cincinale, s-a trecut la
realizarea unor cartiere intregi, a unor complexe urbanistice cu toate dotarile necesare. Pot fi amintite
marile cartiere Ploiesti-Nord, cu peste 10000 de apartamente (arhitect-Daniel Guj),Ploiesti-Vest 1 cu
8000 de apartamente (arhitect-Gh.Dumitrescu), Ploiesti-Vest 2 cu peste 11000 apartamente (arhitectConstantin Ciobanu). In cadrul acestor mari cartiere se dezvolta altele mai mici precum Malu Rosu, 9
Mai, Ienachita Vacarescu.
In ultima perioada au aparut cartiere de lux (ex. Albert),in care arhitectura e diferita de cea a
restului orasului, locuintele fiind reprezentate de vile si nu de blocuri.
Din cauza interferentei cu zonele industriale si de transport, singura posibilitate de extindere a
orasului ramane in partea de nord a orasului. De altfel pentru a putea oferi clientilor spatii mai largi,
dezvoltatorii imobiliari au demarat constructia locuintelor in afara Ploiestiului, pe fostele terenuri
agricole din apropierea soselei de centura. Situate in vecinatatea marilor centre de retail, ansamblurile
noi din zona beneficiaza de infrastructura deja dezvoltata. Locuitorii pot opta pentru vile si
apartamente in ansambluri rezidentiale noi situate in afara orasului, in imediata apropiere a cartierului
Nord. Centre comerciale: Carrefour, Metro la iesirea spre Campina, in continuarea Bd. Republicii,
(comunele Blejoi si Paulesti), Interex; de asemenea au legatura cu restul orasului prin doua linii de
tramvai si o linie de autobuz. In zona a fost finalizat si vandut ansamblul rezidential Roua I, Roua II
este in faza de proiect. Irish Park este un ansamblu care va contine in 2010, cand este preconizata
data de finalizare a lucrarilor, 160 de locuinte individuale. Ansamblul Evocasa Orizont cuprinde un
numar total de 1.000 de vile si apartamente care vor fi disponibile spre vanzare. Facilitatile includ,
conform reprezentantilor companiei, centre comerciale, centru de recreere cu spa, club privat si
piscina. Suprafata totala a complexului este de 12 hectare. Sunt disponibile unitati locative variate, de
la garsoniere la apartamente si vile cu gradini.Prima faza a proiectului, care va fi finalizata la sfarsitul
anului 2009, va cuprinde constructia a 118 apartamente si 38 de vile. Intregul ansamblu va fi finalizat
in patru ani. Pentru apartamente exista cate un loc de parcare, iar la vile sunt doua locuri de parcare
pe unitate locativa.
Un alt proiect este de transformare a orasului in zona metropolitana, Ploiestiul fiind un oras
inchis, fara terenuri disponibile investitiilor, o posibilitate de dezvoltare reprezentand-o extinderea
catre comunele invecinate.Insa in aceasta privinta exista foarte multe discutii,locuitorii comunelor
vecine opunandu-se acestui proiect,deoarece se tem ca nu va exista o modificare majora in cazul
conditiilor de viata ,ci va reprezenta doar marirea taxelor.De asemenea daca acestea vor obtine un
statut de zone urbane, preturile terenurilor si constructiilor din actualele comune vor creste cu pana la
50%.

Fig. 1 Pozitia noilor ansambluri rezidentiale


Zona industriala fiind un oras cu functii complexe, Ploiestiul are bine definit si
domeniul industrial. Sunt prezente aproape toate ramurile industriei, cea mai dezvoltata fiind insa
industria petrochimica. In ultima perioada, industria automobilelor a cunoscut o mare dezvoltare,
localizata mai ales in Parcul Industrial. Zona industriala este localizata la periferia orasului, in toate
punctele cardinale: in vest-Parcul industrial Ploiesti, in sud-Zona industriala Sud, in est-Zona
industriala Teleajen iar in nord Zona industriala Nord.
Pentru industria petrochimica putem numi mai multe rafinarii ca:Lukoil,care produce
carburanti ,Vega ,unde se prelucreaza materii prime alternative,solventi organici, bitum, carburanti
ecologici, Astra Romana.Petrotrans S.A. si Conpet S.A. se ocupa de transportul produselor petroliere
prin conducte,cisterne auto si CFR. De asemenea se produc utilaje de extractie, foraj chimic si
petrochimic la Uztel S.A., Uzuc S.A. La acestea se adauga constructia de pompe si conducte de petrol
la Ciprom S.A. si Inspet S.A..La sud de Ploiesti se afla zona industriala Brazi unde se afla centrala
termoelectrica, combinat petrochimc si rafinarie, la care de adauga o serie de firme mai mici, tot cu
profil petrolier. Acest complex industrial se dezvolta la 4 km de Ploiesti, concentrand forta de munca
din oras dar si afectandu-l prin poluare.
Parcul industrial Ploiesti reprezinta un punct de atractie pentru companii multinationale ,
printre care se numara: Yazaki, companie japoneza care produce componente electrice pentru
motoare si autovehicule; detine 20% din piata internationala de profil si si-a adjudecat prin
concesionare 15,2 ha pentru o investitie care a depasit 20 milioane de euro. Calsonic Kansei, o alta
firma nipona, are o investitie cuprinsa intre 100-120 milioane euro pentru fabrica de productie de
piese si accesorii pentru masini si motoare, pe o suprafata de 21,92 ha. Tot in domeniul auto, firma
Johnson Controls, specializata in huse pentru scaune de automobile, a ocupat 2,7 ha din parcul
4

industrial pentru o investitie de 16,5 milioane de euro.Lista firmelor care si-au construit unitati de
fabricatie sau distributie pe cele 162,2 ha ale parcului industrial, unul dintre cele mai mari parcuri de
acest tip din tara, are 34 de nume,printre acestea numarandu-se, de exemplu, si Kaufland (retail),
Crisvo Serv (mase plastice), Piritex (mochete si accesorii, mobilier), Baumix (adezivi constructii),
Alka Co (prelucrare ceai si cafea) etc. Gradul actual de ocupare a Parcului Industrial Ploiesti este de
100%, existand in plus multe cereri din partea altor companii.
Dar nu doar parcul industrial in sine este o tinta pentru companii. In anul 2006, Unilever
South Central Europe si-a concentrat productia la marginea Ploiestiului. A fost construita o a doua
fabrica unde a fost relocata productia de margarina Rama si Delma de la Targu-Mures, condimentele,
supele si sosurile Knorr,plus condimentele Delikat care se fabricau la Otopeni/Bucuresti, si, mai nou,
din 2007, margarina si maioneza Kaliakra care erau specifice fabricii din Bulgaria. Tot in 2006,
compania Vodafone a decis inaugurarea la Ploiesti a unui call center destinat apelurilor din partea
clientilor individuali. De asemenea, in categoria miscarilor importante cu tinta Ploiesti se numara si
cea a British American Tobacco (BAT), al doilea mare producator mondial de tigarete,care a decis,
inca din 2005, sa-si inchida unitatile de productie din Marea Britanie si Irlanda pentru a le muta in
Romania. Coca-Cola HBC Romania, lider pe piata bauturilor non-alcoolice, a mutat operatiunile care
aveau loc la fabrica din Bucuresti, ca urmare a deschiderii unei linii de imbuteliere la Ploiesti.
Sunt trei motive importante pentru care orasul Ploiesti a devenit atractia acestor mari
companii. Mai intai e vorba de cheltuielile legate de teren. O medie de 15-20 euro/mp la cumpararea
unui teren (potrivit site-urilor agentiilor imobiliare ploiestene) mai mica decat cea bucuresteana de cel
putin doua ori, daca nu de trei ori, e un argument de care e greu sa nu se tina cont. La acesta se
adauga cel al unei forte de munca ieftine si calificate (conform Institutului National de Statistica,
salariul mediu lunar net in Prahova a fost in 2006 de 240 euro, fata de 325 de euro in Capitala).
Aceste argumente au inclinat serios balanta in decizia diverselor companii de a se reloca sau de a-si
stabili baza in zona aceasta. Cresterea eficientei operationale,explica cei de la Coca-Cola HBC.
Romania motivul pentru care pleaca de la Bucuresti la Ploiesti. Iar British American Tobacco (BAT) a
anuntat ca prin relocarea activitatii din Anglia si Irlanda in Romania, la Ploiesti, face economii de 40
mil. lire sterline anual, potrivit unor declaratii aparute in The Guardian in anul 2005. Concluzia la
care a ajuns Vodafone, a fost ca pentru deschiderea unui call center la Ploiesti cheltuielile
operationale sunt cu 30-40% mai mici decat in Bucuresti.
Singura problema ar putea fi ca nu se va gasi suficienta forta de munca. Prin deschiderea
acestor sedii vor fi create sau au fost deja create 7000 locuri de munca,in conditiile in care in martie
2007 erau 2500 de someri in Ploiesti.Solutia ar putea fi aducerea de forta de munca din comunele
judetului ,din Targoviste sau Bucuresti.In plus, aparitia unei noi firme in peisajul economic al
orasului nu inseamna neaparat angajari de 100%, multe firme sosite prin relocare avand deja o parte
din personal. De exemplu, in cazul Unilever South Central, compania a venit cu un procent de 30 din
personalul care a activat in Bucuresti, de pe piata din Ploiesti angajand restul de 238 de persoane.

Fig.2 Pozitia Parcului Industrial Ploiesti


Zona de transport este reprezentata de cai rutiere si cai ferate.Prin caile ferate se face
legatura cu Bucuresti,situat la 59 km, Brasov, Targoviste, Buzau, Slanic, Urziceni.Sunt prezente patru
gari,dintre care doua sunt mai importante:Gara de Vest si Gara de Sud,ambele fiind folosite mai ales
pentru traficul de calatori.Celelalte doua gari-de Est si de Nord, sunt folosite mai ales pentru
transportul de marfa,avand o capacitate mai redusa.Dezvoltarea industriala pe margini a dus la
formarea unei adevarate centuri in jurul orasului,pentru aprovizionarea cu materii prime.Caile rutiere
asigura legatura cu orasele mai sus mentionate,cu fostele comune suburbane,acum considerate in aria
metropolitana.De asemenea exista microbuze care fac legatura si ce celelalte comune sau orase ale
judetului. Aflata pe drumul european E 60, Centura de Vest a Ploiestiului (in lungime de 13 km) preia
traficul de tranzit de pe DN1 pe directia Bucuresti-Brasov, traficul din zona industriala de vest,
precum si pe cel din zona de nord a municipiului. In prezent, pe sectorul de drum DN1 km 53+650 km 66+500 exista o zona de strangulare a circulatiei rutiere, avand in vedere ca, atat inainte, cat si
dupa acest tronson, drumul existent are patru benzi de circulatie. Ca atare, solutia asupra careia s-a
convenit a fost aceea de sporire a capacitatii de circulatie.De mentionat, ca, in decursul a 24 de ore,
pe Centura de Vest a Ploiestiului trec intre 30.000 - 35.000 de autovehicule, in perioada Sarbatorilor
ajungandu-se la 42.000 de masini. De asemenea Centura de Vest va face parte din autostrada
Bucuresti-Brasov.
Zona spatiilor verzi este reprezentata de: Parcul Mihai Viteazul,Parcul Nord,Parcul Vest ,Sala
Sporturilor, zona Bulevardului Castanilor.Acestea ocupa 85.5 ha, unui locuitor revenindu-i 3.2 m2 o
suprafata insuficienta. O solutie pentru acesta situatie ar putea fi amenajarea zonelor virane ca spatii
verzi. Un bun exemplu este reprezentat de parcul Vest, amenajat pe un teren ce nu avea nicio utilizare
si terminat aproximativ in luna septembrie 2008. De asemenea nivelul ridicat al panzelor freatice din
nord-estul orasului reprezinta un avantaj pentru crearea unui parc in aceasta zona.

Zona mixta (administratie,cultura,comert) principala e situata in centrul orasului.Aici se afla


Primaria Municipiului Ploiesti si Prefectura Judetului Prahova. Pentru cultura sunt numeroase edificii
printre care:
- Palatul Culturii cea mai impunatoare cladire din cele mai vechi,construit pentru Tribunalul
Judetean.Este o cladire masiva,monumentala,cu un mare corp central si doua aripi principale ce-l
intretaie aproape de capete. Renovat dupa cutremurul din 1977, palatul gazduieste Biblioteca
N.Iorga,Scoala Populara de Arta, Muzeul de Biologie Umana,Muzeul de Etnografie, Universitatea
Cultural-Stiintifica.
- Palatul Justitiei fatada nordica e mai complicata decat cea sudica, avand doua bastioane usor
iesite in afara si cu acoperisuri piramidale proprii.
- Palatul Postei lucrare realizata in anii 60; aminteste de monumentele Egiptului antic prin intrarea
adancita,ferestrele drepte si prin acoperisul plat.
Alte cladiri de interes cultural sunt:Casa de Cultura a Sindicatelor,Teatrul Toma Caragiu si
Teatrul de Papusi Ciufulici,Filarmonica Paul Constantinescu, 1 muzeu de importanta nationala:
Muzeul National al Petrolului si inca doua muzee de importanta judeteana:Muzeul Judetean de
Istorie si Arheologie Prahova cu sectiile: Muzeul Ceasului Nicolae Simache, Muzeul Memorial
Nichita Stanescu, Muzeul Memorial I.L.Caragiale, Muzeul Memorial Paul
Constantinescu ; Muzeul Judetean de arta cu sectia: Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu.
Pentru comert se remarca Halele Centrale cladire monumentala si unitara,cu fatadele de
caramida roscata si beton,dominata de marea cupola si de turn.Cele mai noi centre comerciale sunt
Winmarkt Grand Center si Mall.
Printre constructiile de atractie turistica:Catedrala Sf.Ioan,Biserica Domneasca,Casa hagi
Prodan,Casa Dobrescu,Casa Stefan Motoi,s.a.
Ploiestiul dispune de 50 de gradinite cu program normal si prelungit, 32 scoli cu clasele IVIII, 16 licee, 2 colegii (Mihai Viteazul, I.L.Caragiale), scoli profesionale si de maistri si o
universitate (Universitatea de Petrol si Gaze).

Analiza SWOT: Infrastructur local i regional, Infrastructura economica


Infrastructura sociala, infrastructura de mediu, Economie, MediulRural,
Resursele Umane

A. Structura teritorial
Puncte tari
Accesibilitate;
Atractivitate fa de investitori;
Bogia i varietatea resurselor naturale;
Zona de nord -zon turistic in dezvoltare;
Condiii naturale favorabile dezvoltrii economice;
Municipiul Ploieti este desemnat pol de cretere.
Oportuniti
Distan mic fa de Bucureti si aeroportul internaional Henri Coand
Accesul facil la serviciile educaionale, culturale i comerciale oferite de capital;
Parcul Natural Bucegi situat n nord-vestul judeului
Puncte slabe
Zone afectate de poluare;
Infrastructur rutier suprasolicitat;
Dezvoltarea urbanistic influenat de zona industrial;
Ameninri
Grad de sntate afectat de poluare;
Situarea n zona seismic cu grad ridicat de risc;
Existena unor zone expuse la alunecri de teren, inundaii, eroziuni.

B. Structura economic
Puncte tari
Sectoare industriale tradiionale bine dezvoltate precum: extracia i prelucrarea petrolului,
fabricarea utilajului petrolier i chimic;
Dezvoltarea sectorului de servicii;
Existena unor firme private reprezentative cu capital strin sau mixt;
Existena bazei de cercetare n domeniile petrochimiei, resurselor minerale, utilajului
petrolier precum i zootehniei i viticulturii.
Oportuniti
8

Cooperarea ntre mediul de afaceri i administraia public;


Accesul la piaa intern a Uniunii Europene;
Creterea potenialului oferit de domeniul cercetrii i mediul universitar;
mbuntirea calitii mediului de afaceri;
Dezvoltarea infrastructurii de susinere a activitilor economice;

Puncte slabe
Existena de zone monoindustriale;
Cooperare redus ntre cercetare i industrie;
Pondere mic a tehnologiilor moderne n industrie i agricultur;
Predominarea produciei cu valoare adugat mic.
Ameninri
Calitate sczut a managementului industrial i agricol;
Lipsa marketingului i promovrii;
Riscul de a nu face fa presiunii competitive existente n Uniunea European;
Insuficient capital de susinere a investiiilor n economia Polului;
Protecie sczut a pieelor indigene;
Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Cretere Ploieti-Prahova
B.1. Agricultura
Puncte tari
Suprafaa arabil reprezint baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile s obin produse
ecologice;
Sisteme antigrindin;
Potenial agricol i zootehnic ridicat;
Fertilitate ridicat a pmntului;
Oportuniti
Iniierea i dezvoltarea unor activiti de punere n valoare i de dezvoltare a
meteugurilor;
Implementarea unor proiecte de modernizare a infrastructurii n mediul rural;
Dezvoltarea agriculturii ecologice;
Diversificarea produciei agricole.
Puncte slabe
Exploatarea necorespunztoare a terenurilor agricole;
Ineficiena terenurilor datorit parcelrii individuale;
Competitivitate i eficien sczut a agriculturii;
Capital investiional redus n agricultur;
Nivel sczut privind procesarea i marketingul produselor agricole;
Practicarea, n multe zone, a agriculturii de subzisten.
9

Ameninri
Slaba putere financiar a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea
cultivrii suprafeelor;
Fragmentarea exploataiilor agricole;
ncetinirea procesului de dezvoltare i diversificare a economiei rurale;
Procesul lent de modernizare i restructurare a agriculturii;
Numr redus al I.M.M. cu activiti n domeniul prelucrrii i valorificrii superioare a
produselor agroalimentare.
B.2. Industria
Puncte tari
For de munc calificat n sectoarele industriale tradiionale;
Universitatea cu profil tehnic din Ploieti pregtete specialiti pentru industria de utilaj i
foraj petrolier i chimic;
Creterea ponderii industriei alimentare i de buturi n producia industrial;
Promovarea imaginii economice a Poluluii.
Oportuniti
Utilizarea patrimoniului industrial existent;
Retehnologizarea unor ntreprinderi creaz cadrul favorizant pentru atragerea investitorilor;
Revitalizarea activitilor economice n cadrul parcurilor industriale situate n zona central a
judeului precum i n noile locaii.
Puncte slabe
Gruparea activitilor economice n special n jurul municipiului Ploieti;
Accentuarea ponderii industriei de prelucrarea a petrolului n cadrul ramurilor industriale;
Industrii poluante.
Ameninri
Calificare unidirecional a forei de munc;
Dominana industrial;
Dimensionare redus a sectorului privat performant.
B.3. ntreprinderile Mici i Mijlocii
Puncte tari
Prezena I.M.M. n unitile economice active;
Dezvoltarea activitilor n parcurile industriale;
Mediu economic deschis.
Oportuniti
Participarea la Programele cu finanare extern;
Credite cu dobnd avantajoas oferite pentru I.M.M. care angajeaz omeri.
10


Puncte slabe
Nivel sczut al spiritului ntreprinztor al populaiei;
Subestimarea rolului I.M.M. n economia judeului;
Contacte reduse cu parteneri de afaceri externi.
Ameninri
Pregtirea managerial i economic deficitar a ntreprinztorilor;
Faciliti reduse pentru dezvoltarea sectorului I.M.M.
B.4. Investiiile cu capital strin
Puncte tari
Surse importante la bugetele locale;
Prezena unor investitori strini importani;
Aport important de capital i tehnologie;
Oportuniti
Diversificarea activitilor n localitile polului;
Terenuri, cldiri, for de munc calificat disponibile.
Puncte slabe
Focalizarea investiiilor strine pe ramura industriei uoare i n comer.
Ameninri
Mentalitatea anti-investiie strin;
Eficien sczut a activitilor de atragere a investiiilor strine.
B.5. Turismul
Puncte tari
Cadru natural deosebit;
Reea de cazare i dotri pentru primirea turitilor;
Condiii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism: agroturism, turism de
tranzit, turism de week-end, turism cultural, turism tematic etc;
Tabere colare n zone atractive;
Potenial natural, cultural i istoric pentru dezvoltarea turismului.
Oportuniti
Posibilitatea nfiinrii de baze de agrement i de petrecere a timpului liber;
Posibilitatea dezvoltrii turismului de tranzit, datorit drumurilor naionale care traverseaz
judeul;
Concesionarea terenurilor disponibile pentru diversificarea serviciilor turistice;
11

Potenialul turistic i mbuntirea calitii serviciilor turistice determin creterea


numrului de turiti.
Puncte slabe
Infrastructura de sport-agrement slab dezvoltat;
Probleme la infrastructura tehnicoedilitar n localitile cu resurse turistice;
Cile de acces aglomerate ctre localitile turistice din zonele turistice;
Raportul dintre preul i calitatea serviciilor turistice oferite;
Venituri relativ reduse ale populaiei (n special pensionari i din mediul rural).
Ameninri
Degradarea bazei turistice existente implicand scderea numrului turitilor;
Fr utilizarea potenialului turistic veniturile populaiei ar scdea, populaia ocupat s-ar
diminua i implicit bugetul localitilor ar fi afectat simitor, toate acestea n contextul rmnerii n
anonimat a zonei.
B.6. Capitalul social
Puncte tari
For de munc calificat, adaptabil, creativ i relativ ieftin;
Pondere ridicat a populaiei ocupate n sectorul serviciilor;
Existena politicilor active de angajare;
Resurse de educare, formare i instruire bune;
Creterea gradului de angajare n sectorul serviciilor.
Oportuniti
Capital de for de munc feminin pentru industria uoar i servicii;
Dezvoltarea formelor de stimulare a angajrilor;
Programe de includere social n mod egal pe piaa forei de munc, a femeilor i brbailor;
Cooperarea n domeniul educaiei i formrii profesionale.
Puncte slabe
Declinul general al populaiei;
Scderea populaiei active i ocupate;
Sporul natural negativ;
Pondere ridicat a populaiei vrstnice;
Nivel educaional sczut al populaiei rurale;
Nivel sczut al oportunitilor de angajare n special n mediul rural;
Dezechilibrul pieei muncii;
Scderea interesului pentru instruirea profesional;
Lipsa oportunitilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale;
Venituri reduse.
Ameninri
Subestimarea problemelor sistemului educaional;
12

Adncirea dezechilibrului pe piaa muncii ntre cerere i ofert;


Nivel sczut al investiiilor angajatorilor n perfecionarea i pregtirea resurselor umane;
Migrarea forei de munc cu nalt calificare;
Necorelarea educaiei i instruirii cu cerinele pieei muncii.

C. Infrastructura tehnico-edilitar:
C.1. Cile de comunicaie
Puncte tari
Reele de drumuri naionale i europene (Coridorul IV i IX) modernizate;
Reea rutier i feroviar;
Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Cretere Ploieti-Prahova
Devierea traficului din oraele aflate pe traseul viitoarei autostrzi;
Asigurarea transportului rutier ntre unele localiti prahovene precum i ntre jude i
judeele limitrofe, de ctre operatori privai i de ctre regiile locale de transport rutier;
Programe de mbuntire a circulaiei pe drumurile judeene.
Oportuniti
Creterea atractivitii judeului;
Situarea la intersecia celor mai importante ci de comunicaie;
Alocri financiare pentru investiii n infrastructura rutier;
Programul de construire a autostrzilor Bucureti-Braov i Bucureti-Albia;
Utilizarea eficient a fondurilor interne i externe;
Proiecte n pregtire pentru fondurile structurale.
Puncte slabe
Neutilizarea reelelor de ci ferate la ntreaga capacitate;
Capacitatea portant calculat pentru un anumit numr de autovehicule i un anumit tonaj
pe osie este depit pe unele drumuri publice;
Starea nesatisfctparea a infrastructurii rutiere.
Ameninri
Surse financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii locale;
Deprecierea infrastructurii rutiere pe unele sectoare.
C.2. Alimentarea cu ap
Puncte tari
13

Reele de alimentare cu ap reabilitate prin programul SAMTID;


Localiti rurale alimentate cu ap prin lucrri finanate prin programul SAPARD;
Proiecte de alimentare/extindere/ modernizare/reabilitare a reelelor de ap n execuie sau
depuse n vederea obinerii finanrii.
Oportuniti
Surse de alimentare cu ap disponibile, n curs de valorificare;
Existena operatorului unic S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. avnd ca obiect de activitate:
producerea, transportul i distribuia apei potabile, precum i gestionarea apei uzate;
Extinderea ariei de operare a operatorului unic i n localitile rurale;
Puncte slabe
Insuficienta echipare edilitar a comunelor
Staii de tratare a apei care necesit modernizare;
Vechimea i gradul de uzur a reelelor de alimentare cu ap din mediul urban.
Ameninri
Interesul capitalului privat este insuficient comparativ cu nevoile de investiii n acest
sector;
Pericolul neconformrii cu Directivele n domeniu.
C.3. Reeaua de canalizare i staii de epurare a apelor uzate
Puncte tari
Localiti rurale n care s-au realizat reelele de canalizare i staii de epurare finanate prin
programele PHARE i SAPARD.
Oportuniti
Gruparea zonal a operatorilor de servicii publice pentru a fi mai competitivi n raport cu ali
operatori.
Puncte slabe
Slaba dezvoltare a reelei de canalizare a apelor uzate n mediul rural;
Resursele limitate ale localitilor pentru realizarea reelelor de canalizare i a staiilor de
epurare.
Ameninri
Pericolul neconformrii Directivelor Uniunii Europene privind gestiunea complet a apei.
C.4. Producerea, transportul i distribuia energiei termice
Puncte tari
Constituirea Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termic Produs Centralizat al
municipiului Ploieti n sistem producie transportdistribuie, avnd ca gestionar
operatorul unic S.C.Dalkia Termo Prahova S.A Ploieti.
14

Oportuniti
Intens program de investiii i reparaii, att la unitile de producie, ct i la reelele de
transport i distribuie, pentru a asigura n permanen servicii la cei mai nali parametri
calitativi, respectnd n acelai timp mediul nconjurtor.
Puncte slabe
Implementarea dificil a Programului de reabilitare termic datorit posibilitilor financiare
limitate.
Ameninri
Neutilizarea energiilor neconvenionale pentru eficientizarea sistemelor de nclzire.
C.5. Alimentarea cu energie electric
Puncte tari
Electrificare total a localitilor.
Oportuniti
Posibiliti de producere a tuturor formelor de energie.
Puncte slabe
Slaba valorificare a potenialului energetic existent;
Aport sczut al energiilor neconvenionale.
Ameninri
Pondere mare a energiei produse de centralele termoelectrice pe crbune i pcur.

D. Infrastructura de sntate
Puncte tari
Preluarea unitilor medicale de ctre Consiliul Judeean Prahova i consiliile locale;
mbuntirea calitii actului medical prin apariia i dezvoltarea sectorului medical i
farmaceutic privat.
Oportuniti
Reforma sistemului sanitar;
Implementarea sistemului informatic n sectorul medical.
Puncte critice
Numr redus de farmacii n mediul rural;
Preponderena serviciilor curative fa de serviciile preventive i de reabilitare;
Insuficiena infrastructurii de sntate;
Atragerea de surse financiare pentru sistemul sanitar la nivel local.
15

Ameninri
Limitarea utilizrii sistemului informaional medical;
Subfinanarea sistemului sanitar;
Neimplicarea comunitii n atragerea i stabilirea medicilor n mediul rural.

E. Educaia
Puncte tari
Programe speciale pentru modernizarea unitilor de nvmnt;
Uniti colare racordate la reeaua de alimentare cu ap i canalizare;
coli aflate n programul de instalare a centralelor termice;
Existena tuturor nivelurilor de educaie i formare;
Existena nvmntului postliceal i universitar privat.
Oportuniti
Programe de asfaltare a drumurilor publice pn la unitile colare;
Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolate;
Programe de informatizare;
POS DRU ofer cadrul educaiei i formrii profesionale n sprijinul creterii economice i
dezvoltrii societii bazate pe cunoatere;
Tehnici moderne de educaie.
Puncte slabe
Resurse financiare limitate ale autoritilor locale pentru realizarea unor lucrri ample de
reabilitare i consolidare a cldirilor unitilor de nvmnt.

Ameninri
Desfiinarea unitilor colare n unele localiti pe fondul scderii numrului de copii;
Neacordarea importanei procesului de nvmnt va avea consecine negative asupra
pregtirii viitoarelor generaii.

F. Asisten social
Puncte tari
Direcia General de Asisten Social i Protecia Copilului Prahova asigur protecie,
ocrotire, gzduire, ngrijire, activiti de recuperare i reintegrare social pentru copii,
persoane cu handicap, persoane vrstnice.
Oportuniti
16

Protejarea persoanelor care, datorit unor motive de natur economic, fizic, psihic sau
social, nu au posibilitatea s i asigure nevoile sociale, s i dezvolte propriile capaciti i
competene pentru categorii de persoane, n funcie de nevoile specifice.
Integrare social a grupurilor defavorizate;
Demararea unor proiecte de modernizare a centrelor de recuperare, asisten, integrare i
ngrijire.
Puncte slabe
Alinierea cu dificultate la standardele moderne de ngrijire, pe principiul demedicalizrii i
dezinstituionalizrii Centrelor de protecie a persoanelor cu handicap;
Capacitate redus a serviciilor sociale.
Ameninri
Soluii insuficiente pentru integrarea persoanelor cu handicap, a copiilor aflai n dificultate
i a persoanelor vrstnice n comunitatea din care provin.

G. Mediul rural
Puncte tari
Condiii naturale favorabile si rezerve semnificative de teren liber;
Agricultur de tradiie n zona de sud;
Existena unor structuri n domeniul agroturismului;
Mediu de via nepoluat;
Patrimoniu cultural, folcloric i istoric deosebit;
Tradiii istorice i culturale;
Reele de energie electric dezvoltate n toate localitile rurale;
Accesibilitate bun la reelele de telecomunicaii;
For de munc disponibil;
Tendina migrrii populaiei din mediul urban ctre mediul rural.
Oportuniti
Programe pentru dezvoltarea sectorului I.M.M. n domenii productive i de
servicii, specifice mediului rural (PNDR);
Surse de finanare pentru proiecte de dezvoltare a agroturismului i protejarea tradiiilor
istorice i culturale;
Activiti pentru protecia mediului i reducerea polurii;
Cererea pentru produse ecologice;
Dezvoltarea activitilor nonagricole.
Puncte slabe
Starea reelei de drumuri comunale;
Nivelul de dezvoltare al infrastructurii sociale, serviciilor i utilitilor publice;
Numr redus al I.M.M.-urilor;
Lipsa oportunitilor de angajare;
17

Lipsa forei de munc specializate;


Lipsa de interes acordat educaiei;
Condiii de via dificile n localitile izolate;
Putere financiar sczut a populaiei rurale.

Ameninri
Subestimarea importanei mediului rural n dezvoltarea general a judeului;
Lipsa capitalului pentru susinerea investiiilor;
Valorificarea insuficient a potenialului existent;
Dezvoltarea lent a economiei rurale;
Creterea disparitilor ntre comunitile rurale, ntre mediul rural i mediul urban;
Migraia tinerilor.

H. Mediul nconjurtor
Puncte tari
Proiecte pentru realizarea staiilor de epurare i a reelelor de canalizare.
Oportuniti
Rampe ecologice n funciune;
Proiecte cu finanare extern pentru ameliorarea factorilor de mediu.
Puncte slabe
Poluare sonor major;
Faz incipient la selectarea deeurilor nainte de depozitare n tomberoane/containere.
Ameninri
Multiple surse de poluare;
Depirea nivelului pentru anumii indicatori ai factorilor de mediu;
Existena solurilor poluate.

I. Activitatea de salubrizare
Puncte tari
Existena a 4 rampe zonale ecologice de deeuri i a staiilor de transfer;
Planul judeean de gestionare a deeurilor aprobat.
Oportuniti
Tehnologii noi, performante, cu efecte minime din punct de vedere al impactului asupra
mediului;
Atractivitate pentru sectorul privat.
Puncte slabe
18

Localiti n care nu sunt organizate servicii de salubrizare;


Lipsa unor politici locale pentru colectarea selectiv a deeurilor.

Ameninri
Majorarea tarifelor de salubritate pentru recuperarea investiiilor;
Lipsa educaiei ecologice a cetenilor.
J. Administraia public
Puncte tari
Programe finanate cu fonduri europene n domeniul modernizrii administraiei publice;
Existena unor strategii proprii;
Sistem informatic integrat n administraia local n dezvoltare;
Transparena deciziilor.
Oportuniti
Centrul de Informare Europa, centru de diseminare a informaiilor privind fondurile
structurale i oportunitile de finanare ale proiectelor;
Relaii de cooperare i asociere;
Moderinzarea planurilor de amenajare a teritoriului judeului;
Convergena factorilor de decizie locali.
Puncte slabe
Relaii de cooperare cu localitile europene nfrite nefructificate pe plan economic.
Putere financiar sczut a localitilor.
Ameninri
Bugete insuficiente ale autoritilor administraiei publice locale pentru a susine
cofinanarea mai multor proiecte din fondurile structurale.

19

ANALIZA SWOT SINTEZ

PUNCTE TARI

-apropierea de Bucuresti,cumulat cu costuri mai


reduse
ale
terenerilor,care
atrage
investitiile,dovedit prin situatia actuala a Parcului
Industrial,care se afla in expansiune;
-retea dezvoltata a cailor de circulatie,atat
feroviare cat si rutiere,care fac legatura cu alte
mari orase;
-centru urban aflat intr-o tendinta de dezvoltare
economico-sociala;
-costuri (imobiliare,ale produselor de consum)
scazute,comparativ cu capitala;
-economie relativ stabila,bazata pe intreprinderi
mici si mijlocii;

PUNCTE SLABE

-deficiente in alimentarea cu apa,canalizare,retea de


termoficare in unele cartiere marginase;
-sistem de canalizare vechi,care nu mai face fata in cazul
unor precipitatii abundende sau torentiale,in anumite
zone,de exemplu cartirul Bereasca;
-aglomerarea traficului,mai ales in zona centrala;
-suprafata redusa a spatiilor verzi;
-poluarea produsa de unitatile industriale;
-zonele rezidentiale,situate in apropierea
industriale si de transport(mai ales feroviar);
-lipsa unei statii de epurare eficiente;

-populatie bine instruita-in 2006 ,26 % din


populatia orasului are studii superioare;
-apropierea de resursele de petrol si gaze naturale
ale judetului;
-posibilitatea de a educa populatia chiar in
20

zonelor

localitate,Ploiestiul dispunand de o universitate,


dar si de licee competitive la nivel national;
-economie diversificata;

OPORTUNITATI

-forta de munca,pregatita atat in oras,cat si in


Bucuresti sau Brasov;

RISCURI

-emigrarea fortei de munca;


-imbatranirea populatiei,cauzata de sporul natural scazut;

-dezvoltarea intreprinderilor locale;


-degradarea potentiala a infrastructurii;
-proiecte si investitii UE, atat pentru combaterea
poluarii,cat si pentru dezvoltarea orasului;

-riscuri tehnogene,la rafinarii mai ales,reprezentate prin


explozii sau incendii;
-inundatii in zonele din apropierea Dambului si lipsite de
canalizare;

21

Fluxurile de intrare si iesire din Ploiesti


1.Fluxurile de masa
Avand in vedere economia diversificata a orasului,exista fluxuri intense atat de intrare cat si de
iesire.Cele de intrate sunt reprezentate de populatia care nu este stabilita in oras dar care lucreaza
aici,facand naveta intre domiciliu si locul de munca.Acestea pot locui atat in comunele din
imprejurimi,cat si in Targoviste sau Bucuresti (de exemplu o parte din angajatii Unilever).Materia
prima folosita in industrie, produsele alimentare comercializate in piete provenite mai ales din
comunele din vecinatate, produsele comercializate in supermarketuri,aflate in depozite de asemenea
fac parte din fluxurile de intrare.Fluxurile de iesire sunt reprezentate de produsele obtinute in
industrie,populatia cu domiciliul in Ploiesti si care are locul de munca in alt oras,produsele din
supermarketuri cumparate de persoane cu alt domiciliu decat Ploiesti.
2.Fluxurile de energie
Toata populatia orasului dispune de utilitati ca energia electrica,in privinta celei termice existand
persoane care au cerut debransarea.Din punctul de vedere al populatiei, economia infloritoare
dovedeste ca populatia dispune si de energie.
3.Fluxurile investitionale
In 2006 erau in Ploiesti 613 societati comerciale cu capital strain si 520 cu capital mixt.In privinta
investitiilor straine, in ultimii trei ani a crescut suma acestor investitii, prin mutarea la Ploiesti a
sediului central al Unilever South Central, de la Bucuresti si a fabricii de produse alimentare de la
Targu Mures.In plus printre companiile care in perioada 2004-2007 si-au deschis la Ploiesti filiale se
numara:Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Skoda, Peugeut, Cardinal Motors, Altex, Aquila,
Calsoni Kansei.
4.Fluxuri de informatii
Fluxurile de intrare sunt reprezentate de mass-media (publicatii nationale, televiziune, internet) si de
elevii si studentii care au domiciliul in alta localitate si studiaza in oras.De exemplu la Universitatea
de Petrol si Gaze,in anul universitar 2008-2009 din 3000 de studenti in anul I ,70 erau din alta
tara:Turkmenistan, Republica Moldova, Vietnam, Angola etc.Din cadrul acestui flux fac parte si
persoanele care au studiat in alta localitate si dupa terminarea studiilor revin in oras.
Fluxurile de iesire sunt reprezentate de publicatiile locale (Telegraful de Prahova, Monitorul de
Prahova, Republicanul, Jurnalul de Prahova etc.) si studentii sau elevii care au domiciliul in Ploiesti
dar studiaza in alta localitate.

Impartirea pe sectoare de activitate


In anul 2002 0.7% din populatia ocupata era concentrata in sectorul primar, 52.7% in sectorul
secundar si 46.6% in cel tertiar.In anul 2005 pocentele s-au modificat astfel: 0.6% in sectorul primar,
48.9 % in sectorul secundar si 50.5 % in sectorul tertiar.Se observa cresterea ponderii sectorului
tertiar dar si ca o mare parte a populatiei inca este ocupata in sectorul secundar.
22

23

Plan Urbasnistic general

24

Scurt Rezumat
Studiul sociologic s-a bazat pe o cercetare cantitativ de evaluare a satisfaciei privind
locuirea, condiiile economice i de mediu, spaiul public, serviciile publice-educaie, sntate,
transport, salubritate. Sondajul de opinie on-line s-a adresat tuturor locuitorilor municipiului Ploieti,
ns unele zone au fost mai slab reprezentate. Dintre acestea, zonele caracterizate de locuire precar
au fost investigate n cadrul unui studiu dedicat. Respondenii au avut posibilitatea s fac propuneri
pentru mbuntirea vieii n cartierul unde locuiesc i n ora n ansamblu astfel nct au fost
surprinse percepii asupra spaiului public din cartiere i ora, au fost evideniate i justificate nevoi
ale locuitorilor pentru creterea calitii vieii urbane. Au fost completate 887 chestionare, numr
suficient de mare pentru a arta tendinele reale ale calitii vieii i gradul de satisfacie cu privire la
locuirea n municipiul Ploieti.
Construcia acestui instrument de anchet a fost realizat innd cont de obiectivul principal al
studiilor consultative, i anume acela de a identifica cerinele i opiunile populaiei care locuiete n
zonele construite, structurate pe cartiere, i care va fi direct afectat de msurile urbanistice care se
impun pentru reabilitarea i dezvoltarea acestora. Pe ansamblu, locuitorii municipiului Ploieti sunt
mulumii de locuina lor (90% din total respondeni) i zona n care locuiesc (82%), ns satisfacia
scade mult cnd vorbim de ora n ansamblu doar 65% s-au declarat mulumii i asta pentru c
locuitorii se pot confrunta n contextul mai general al oraului cu numeroase probleme legate de
infrastructur, poluare, dotri educaionale, de sntate, situaia locurilor de munc etc. Locuitorii
municipiului Ploieti se bucur n general de o situaie bun sau foarte bun a colilor, a iluminatului
stradal, a deservirii zonei cu transportul n comun, a pieelor i centrelor comerciale, aa cum au
apreciat mai mult de 73% din respondeni. Situaia pe cartiere este ns diferit. Serviciile publice i
mulumesc n mare msur pe muli dintre ploietenii respondeni: mai mult de 75% dintre ei sunt
foarte mulumii/mai degrab mulumii de alimentarea cu ap, serviciile financiar-bancare, serviciile
comerciale (magazine, piee), reeaua de canalizare, transportul public.
Aa cum au declarat, ploietenii nu se bucur de suficiente modalitile de petrecere a
timpului liber acest fapt creaz un grad ridicat de nemulumire.
Mai mult de 50% din respondeni au identificat n zona lor de reziden probleme foarte
serioase legate de poluarea aerului (noxe), cini vagabonzi, graffiti (desene i mzgleli pe faadele
blocurilor), acte de vandalism (distrugere a bunurilor publice). Pentru ploieteni, aspectele care-i fac
s aib un grad mai ridicat de satisfacie fa de ora sunt tocmai acelea de care s-au declarat mai
nemulumii: ne referim la posibiliti de petrecere a timpului liber, locuri de joac, parcuri, spaii
verzi. Aceste aspecte merit o atenie mai mare din partea elaboratorului PUG i a Primriei
municipiului Ploieti.
Analiza la nivelul cartierelor relev faptul c cele mai multe dintre acestea au probleme legate
de dotri educaionale la nivel precolar (cree i grdinie), colectare gunoiului problem care a fost
ridicat n toate cartierele fiind semnalat de cel puin 20% din respondeni din fiecare zon analizat.
De asemenea, o problem pe care o regsim n toate cartierele se refer la accesul pietonilor pe
trotuare i aleile dintre blocuri, aspect care trebuie tratat mpreun cu problema parcrilor.
Nemulumiri exist fa de spaiile verzi, modaliti de petrecere a timpului liber i locuri de joac.

25

n zona n care locuiesc, situaia locurilor de parcare, a parcurilor, a modalitilor de petrecere


a timpului liber, a spaiilor verzi din jurul blocului/casei i a locurilor de joac pentru copii este
evaluat de majoritatea respondenilor ca fiind proast i foarte proast. Ordinea i linitea public
reprezint aspecte importante ale vieii urbane. Mai mult de 24% din respondenii din toate cartierele
Ploietiului au indicat c situaia este proast i foarte proast. Numeroase propuneri au fost fcute
pentru implicarea mai mare a forelor de ordine, aspect considerat foarte important. Semnalm de
asemenea faptul c un procent mare din respondenii din fiecare cartier (peste 50%) au indicat
probleme serioase cu cinii vagabonzi, zgomotul produs de traficul autoturismelor, poluarea aerului
sau depozitarea necorespunztoare a gunoaielor.
Evaluarea subiectiv a cartierelor a condus la realizarea unui top al celor mai agreabile zone
pentru locuire din municipiul Ploieti. Zona central e considerat ca fiind cea mai dezirabil,
cumulnd cele mai multe nominalizri. Centrul este apreciat pentru beneficiile lui, respectiv prezena
instituiilor, a serviciilor diverse dar i a gradului mai mare de siguran dup cum au menionat
respondenii.
Aprecierea locuirii n zona central este un factor de influen pozitiv pentru ora n
ansamblu, acest aspect fiind deosebit de important pentru pstrarea vitalitii zonei, asigurnd o
continuitate a activitilor. Gradul de participare la viaa civic a comunitii este unul redus, ca i
nivelul de toleran interetnic. Mai mult, este necesar o stimulare a implicrii populaiei mai ales n
proiecte a cror implementare are consecine asupra vieii lor de zi cu zi. Studiul zonelor caracterizate
de locuire precar este deosebit de actual n condiiile creterii inegalitii veniturilor, cei sraci
devenind i mai sraci, tendinei de polarizare social tot mai intens i de segregare, tendinei de
cretere demografic a comunitilor defavorizate i ca o consecin extinderea teritoriilor ocupate de
acestea, creterii ratei analfabetismului, apariiei unei subculturi cu o atitudine ostil fa de populaia
majoritar. Zona central pare s fie ocolit de probleme sociale. n zona de vest se observ o
distribuie diseminat n teritoriu, mai puin omogen srciei permite observarea faptului c aceasta
nu este localizat doar la periferie sau n apropierea unor zone industriale inactive/active, ci i n zone
relativ centrale unde acestea se suprapun peste vechile mahalale ale Ploietiului unde locuirea roma
este istoric. Din discuiile cu rezidenii a rezultat faptul c acetia nu se consider a fi parte
integrant a oraului. Problemele cele mai importante ale locuitorilor acestor zone, crora
administraia public local trebuie s le rspund, sunt lipsa actelor de identitate sau existena actelor
de identitate provizorii, lipsa actelor de proprietate, existena unor zone nesistematizate, n consecin
lipsite de infrastuctur, existena mai multor forme de segregare (spaial, etnic i educaional),
cunoaterea parial a problemelor persoanelor din zonele cu locuire precar de ctre administraia
local i extinderea continu pe teritoriul municipiului Ploieti a locuirii informale.
Aceste probleme au nevoie de soluii integrate, care s ia n considere nu doar intervenii n
domeniul locuirii, ci i al ocuprii, educaiei. Soluiile trebuie s fie de asemenea durabile-construcii
potrivite grupului vulnerabil cruia i se adreseaz, amplasare adecvat n teritoriu pentru a evita
excluziunea etc. Programele de locuine sociale i pot atinge obiectivele ateptate de incluziune
social doar dac sunt gndite pe termen lung, integrat i desegregat.

26

POLUAREA MUNICIPIULUI PLOIESTI


Notiuni introductive
nc de la apariia sa pe Terra, homo sapiens a influenat mediul natural n sensul dorit de el,
pentru a-i asigura protecie, hran, cldur, deci supravieuirea i dezvoltarea. Dac la nceput
impactul a fost neglijabil, datorit numrului redus de indivizi i adaptrii cvasianimalice la mediu,
treptat, efectele s-au amplificat.
Din secolul al XVIII-lea, industrializarea a intervenit din ce n ce mai puternic n mediul
natural, deteriorndu-l prin exploatarea resurselor naturale i prin prelucrarea lor prin diferite tehnici,
prin intensificarea traficului i creterea demografic.
Ca urmare a creterii economice generale, progreselor obinute n toate domeniile vieii
economice i sociale, omul a ajuns astzi s dispun de mijloace tehnice att de perfecionate, nct
consum cantiti imense de resurse naturale regenerabile i neregenerabile, exploatnd tot mai intens
factorii de mediu i modificnd natura ntr-un ritm rapid. Neimpunnd ns asupra aciunilor sale un
control adecvat i contient, omul las cale liber dezlnuirii unor dezechilibre economice, cu efecte
negative asupra calitii vieii sale, ct i asupra evoluiei biosferei.
Poluarea, problema a carei solutionare cere atentie, este o stare negativ dintre mediul creat
de om i mediul natural, ca urmare a aciunii unor factori poluani. Dintre acetia se remarc
poluanii generai de consumul crescnd de energie al omenirii i care provoac o poluare complex
chimic, termic i radioactiv. Exist i factori poluani naturali, precum erupiile vulcanilor, ns
n marea lor majoritate, factorii poluani sunt generai de ctre activitile umane.
In zonele foarte dezvoltate ale societatii umane, elementele vitale( apa, aerul, solul) sunt
invadate de mase de reziduuri care depasesc puterea naturala de transformare si de integrare in
factorii de mediu, care devin insuficienti si inutilizabili de catre om.
In atmosfera se revarsa fum, pulberi, gaze nocive din cosurile uzinelor, din tevile de
esapament ale automobilelor, din gurile de ventilatie ale intreprinderilor industriale si, mai putin
neglijabil, din fumatul tutunului.
In sursele de apa se scurg afluenti incarcati cu resturi organice de tot felul si microorganisme
evacuate din activitti casnice, sau cu substante variate provenite din industrie.
Pe sol se aduna cantitati uriase de gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale, care
ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti.
Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in ultimele decenii
un mers ascendent continuu, o evolutie ingrijoratoare, cantitatea de poluanti fiind in continua
crestere.

27

n prezent, aproximativ 97% din producia de energie industrial a lumii provine din
combustibili fosili (crbune, petrol i gaze naturale) care, prin ardere, degaj n atmosfer o serie de
substane poluante, mai ales bioxid de carbon. Gravitatea acestor fenomene este legat i de faptul c
nu se cunosc limitele superioare ale polurii, acele momente pn unde se poate dezechilibra balana
ecologic natural a pmntului fr consecine severe, adic nainte ca procesele vitale ale ciclurilor
biogeochimice sa sufere deteriorari ireversibile.
Vorbind in caz particular, putem afirma ca tara nostra se afla printre campioanele Europei in
materie de poluare cu reziduuri menajere si industriale detind 100.000 de hectare de pamant
contaminat.
Potrivit datelor existente in evidentele agentiilor regionale si judetene pentru protectia
mediului, la nivel national exista 1.052 de situri contaminate, totalizand o suprafata de 98.381
hectare. Siderurgia, metalurgia neferoasa si feroasa au generat 8 situri contaminate, pe o suprafata
totala de 89.961 hectare.
Conform statisticilor, Ploiestiul este, de departe, cel mai poluat oras romanesc. De ce tocmai
Ploiestiul ? Ca dovada a potentialului, facilitatilor si stabilitatii economice locale, mari concerne au
ales acest oras pentru a-si dezvolta afacerea pe structurile deja existente, sau pentru a-si crea propriile
centre de productie. Un al doilea motiv, si poate cel mai important este acela ca orasul este singurul
din Europa incojurat de patru rafinarii, dintre care trei in stare de functionare. La acestea se mai
adauga si productia si exportul de produse petrochimice si chimice, echipamente pentru industria
petrolului, rulmenti grei, detergenti, imbracaminte, mobila etc. Toate acestea si-au pus amprenta
asupra mediului.

1.

POLUAREA APEI

Apele Ploiestiului, desi putine la numar, au fost de-a lungul timpului afectate de deversarile
marilor fabrici, fara sa se tina cont de importanta acestora. In prezent, poluarea apelor municipiului a
luat mare amploare. Principala cauza este dezvoltarea industriei si a comertului. Activitatea de
intretinere si reparatii ale materialului rulant in depouri si ateliere conduce la poluarea apei cu deseuri
industriale si menajere, produse de dezinfectie si detergenti, reziduuri petroliere, uleiuri uzate, acizi,
combustibili etc.Deseurile menajere si nu numai( deseurile provenite de la unele din marile
supermarketuri) au fost deversate direct in apele orasului, fara sa se tina cont de consecinte. Alaturi
de acestea, deseurile provenite din industria petroliera, dar si deversarile de petrol au afectat
ingrijorator de mult resursele de apa ale municipiului.
Fenomenul de poluare cu produse petroliere a apelor subterane a fost semnalat cu precadere
in ultimii 40 de ani. Principalele surse de poluare cu hidrocarburi sunt marile rafinarii Brazi, Astra,
Lukoil( Teleajen), Vega. Aceste surse de poluare se gasesc in conditii geologice relativ similare,
amplasate fiind in zona depozitelor sedimentare ale conului aluvionar Prahova-Teleajen, considerat
28

una din primele zece hidrostructuri din Romania, o resursa foarte bogata de apa subterana, cu o
extindere spatiala de 1000 km in suprafata si de pana la 100 m in adancime.
In ceea ce priveste poluarea cu reziduuri, o situatie controversata a fost a supermarketului
Metro, care a fost amendat de comisarii Garzii de Mediu Prahova pentru ca a poluat apele paraului
Dmbu. In ultimele trei luni locuitorii si oamenii de afaceri din comuna Paulesti, pe teritoriul careia
se afla magazinul Metro, au facut numeroase sesizari la autoritatile de mediu, in care reclamau
poluarea prului Dmbu si mirosul insuportabil emanat de acesta.
In urma acestor petitii, comisarii Garzii de Mediu Prahova au prelevat probe din apele
paraului, unde Metro isi deverseaza apele uzate.
.
Rezultatele analizelor de laborator au aratat depasiri de pana la cinci ori ale limitelor maxime
admise de normele Uniunii Europene. Datorita acestui fapt compania a fost amendata, dar
reprezentantii acesteia au refuzat sa comenteze sanctiunea primita, insa au promis investitii masive in
protectia mediului.
In ceea ce priveste poluarea apei cu petrol, situatia este cu totul alta.
Petrolul ajuns in apa sufera transformari, iar formarea peliculei la suprafata apei determina
urmatoarele efecte :
-

scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa ;


scade oxigenul din apa ;
unele produse volatile ale peliculei de petrol se evapora si ajung in atmosfera ;
fractiunile mai grele se sedimenteaza treptat .
Substantele poluante prezente in apele uzate sunt impurificate cu titei, fractiuni petroliere,
acizi naftenici, fenoli, compusi cu sulf, hidrocarburile, provenite din titei si din fractiunile petroliere,
reprezentand principala impuritate.
Locuitorii din numeroase cartiere ploiestene se plang de ceva vreme de imposibilitatea de a
consuma apa din fantani si de la cismele. Cauza ? Cantitatile ridicate de petrol care se gasesc in apa.
Un exemplu concret ar fi situatia locuitorilor din cartierul Mihai Bravu, care, de ceva vreme, nu mai
pot consuma apa din propriile gospodarii (fantani, cismele), acestia fiind nevoiti s-o cumpere (strictul
necesar).
Sursele de apa din acest cartier au fost infestate cu reziduuri petroliere provenite de la fosta
rafinarie Teleajen, actualmente Petrotel Lukoil.
Unul din locuitori sustine : Am incercat sa bem apa din put, dar nu am putut din cauza
mirosului de benzina. In plus, este si tulbure. O folosim la pasari si la spalatul rufelor, dar trebuie sa
punem mult detergent ca sa nu prinda si hainele miros , acesta cheltuindu-si o mare parte din pensie
pe provizii de apa plata si minerala.

29

Urmarirea fenomenului de poluare cu hidrocarburi evidentiaza unele caracteristici comune


surselor de poluare mentionate, respectiv mecanismul poluarii apei freatice, natura poluantilor si
gradul de contaminare.
Trasaturile particulare ale fiecarei zone poluate sunt date de volumul de petrol prelucrat intrun anumit interval de timp, de gradul de ramificare al retelei de conducte exterioara fiecarei rafinarii
si de prezenta lentilelor de argila in pietrisurile acviferului freatic.
Cercetarile anterioare efectuate in cazul rafinariei Brazi au aratat manifestarea prezentei
hidrocarburilor libere pe suprafata acviferului freatic prin rezistivitati mari, de cca 500 m. Prin
urmare, este si normal ca apele din majoritatea locuintelor ploiestene sa fie poluate.
Alt poluant important al apelor orasului il reprezinta acizii naftenici. O caracteristica a apelor
uzate de rafinarii, este continutul ridicat de acizi naftenici, prezenti mai ales in leiile naftenice sub
forma de naftenai. Prezenti in proportii variabile in titei si in fractiunile petroliere, au un deosebit
efect toxic asupra florei, si indeosebi, asupra faunei, actionand asupra sistemului nervos.
Sarurile anorganice dizolvate reprezinta o alta categorie importanta de poluanti. Titeiul
contine saruri dizolvate, in special cloruri, sulfai, bicarbonai de calciu, magneziu si sodiu, care trec
in apa in cursul prelucrarii.
Deversarea necontrolata a hidrocarburilor, in special a reziduurilor petroliere in apa reprezinta
o amenintare pentru mediul inconjurator si un pericol pentru sanatatea oamenilor. Astfel, reziduurile
contin metale grele, hidrocarburi aromatice polinucleare cu efecte mutagene si cancerigene.
Totusi, nimeni nu ia nicio masura. De ce oare? Raspunsul vine de la sine ; nu putem opri o
industrie in apogeul dezvoltarii ei...
Contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane din vecinatatea marilor
rafinarii, a depozitelor de combustibil, a exploatarilor de petrol si chiar a conductelor de transport
constitue una din cele mai mari probleme ale protectiei mediului.
Metodologiile de cercetare a poluarii cu hidrocarburi includ o varietate larga de tehnici
complementare de investigatii directe (foraje de studiu, carotaje mecanice, probari chimice,
masuratori ale parametrilor de curgere, ridicari topografice) si indirecte (masuratori geofizice:
geoelectrice, seismice si magnetometrice in principal, primele si ultimele beneficiind de avantajul ca
sunt tehnici cu caracter nedistructiv/non-invaziv).
2.

POLUAREA SOLULUI

Dupa cum se stie, solul este rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului ; este un strat
dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si complexe procese chimice,
fizice, biologice.
Pe sol se desfasoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin intermediul lui ne hranim,
dar deseori s-au manifestat neglijene condamnabile ce au dus la distrugerea lui prin eroziune.
30

Din punct de vedere fizic, solul este un sistem polidispers, structurat si poros, alcatuit din trei
faze : solida, lichida si gazoasa, fapt care influenteaza aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive.
Un centimetru de sol, in grosime, se realizeaza in zeci, sute de ani. Dar solul si humusul pot fi
pierdute intr-un an, prin antrenarea lor in timpul vanturilor puternice, in urma unor precipitatii de
intensitate mare etc.
Acesta este un ecosistem bogat, dar fragil, cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat
cu atentie ca si apa si aerul pentru pastrarea vietii pe Pamant. Este partea fertila a scortei si un factor
ecologic foarte important, dar in ultima vreme s-a neglijat foarte mult protejarea lui, acesta fiind unul
dintre cele mai poluate componente ale mediului.
Poluarea ia amploare datorita cresterii numerice a omenirii, cresterii necesitatilor umane si
dezvoltarii de noi tehnologii.
Degradarea solului se manifesta atat prin degradarea parametrilor cantitativi, cat si prin
deteriorarea parametrilor calitativi.
Exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii, cauzele fiind multiple : costul
ridicat, ignoranta, intarzierea in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor.
Poluantii pot fi :
substante chimice : pesticide, petrol, titei, gaze, metale grele( Zn, Pb,Cd, Hg),
ingrasaminte,substante organice.
factori biologici : germeni patogeni.
factori fizici : izotopi radioactivi,caldura.
Si in ceea ce priveste municipiul Ploiesti poluarea solului este evidenta. Existenta numerosilor
poluanti face aproape imposibila lipsa poluarii. Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer
acopera uscatul, tocmai in locurile aglomerate, unde fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat.
Solul este supus actiunii poluarilor din apa si aer, fiind locul de intalnire al poluantilor.
Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol.
Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe
sol.
In Ploiesti, poluarea directa a solului provine din :
-

simpla aruncare a mucului de tigara, a biletului de tramvai sau a automobilului abandonat ;


scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula, de cele mai multe ori ilegal, pana la
halele de deseuri ;
halele de reziduuri industriale care blocheaza mari suprafete de teren, numeroase devenind
inutilizabile.
31

Poluarea indirecta apare din cauza :


-

agentilor de poluare emisi in atmosfera, purtati de vant, care se depun pe sol si sunt spalati de
precipitatii, infiltrandu-se in subteran.
Dar, nu aceasta da mari batai de cap autoritatilor, ci vechea si interminabila poluare cu petrol.
Hidrocarburile care apar continuu au doua proveniente in ceea ce priveste Ploiestiul :

activitatea umana arderea de combustibili, prelucrarea petrolului( cea mai importanta si


exploatata resursa a orasului) ;
- procese naturale iesirile de petrol si emanatiile de gaze naturale.
Toxicitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua categorii :imediata si pe
termen lung.
Intr-o situatie controversata se afla zona de sud a municipiului.
Se delimiteaza trei nuclee de origine a poluarii, corespunzand celor trei mari unitati de
prelucrare petroliera : PETROTEL- LUKOIL, PETROBRAZI si ASTRA ROMANA. Un alt nucleu,
mai mic, corespunde rafinariei VEGA.
In zona rafinariilor Astra si Petrobrazi poluarea se extinde pe 3.478 ha, in zona rafinariei
Petrotel sunt afectate 739 ha, iar in zona rafinariei Vega 130 ha. Poluarea petroliera are o lunga
istorie, paralela cu inceputurile extractiei si prelucrarii titeiului. Adancimea stratului imbibat cu
produse petroliere este de 4-6 m de la suprafata, iar grosimea stratului petrolifer variaza de la 0,01m
la 1m.
Produsul petrolier curge pe suprafata panzei freatice in directia SE, cu o viteza de cca. 10- 50
m /an. Acesta are o compozitie complexa, in general cu elemente grele. Deasupra stratului imbibat cu
produs petrolier exista o zona de sol poluata excesiv si o zona cu gaze grele.
Produsele petroliere, odata ce ajung in subteran, unde sunt intrunite atat conditii aerobe, cat si
anaerobe, sufera transformari chimice importante. Viteza de degradare a produselor petroliere in sol
este in functie de concentratia de oxigen in sol sau, altfel spus, de gradul de aerare al solului poluat.
Reziduurile petroliere din zona de periferie, provenite de la rafinaria ASTRA, reprezinta si
ele, o importanta sursa de poluare. Aceasta zona este denumita simbolic de locuitorii din imediata
apropiere o bomba ecologica . Solul musteste de produse petroliere depozitate aici de-a lungul
anilor. S-a format un lac urias, unde, in continuare, sunt depozitate reziduuri rezultate in urma
productiei de carburanti a rafinariei. Peisajul este sinistru : orice urma de vegetatie a disparut pe o
raza de cativa zeci de metri in jurul depozitului, care se intinde pe o suprafata de mai multi kilometri
patrati.
O alta sursa de poluare este reprezentata de poluarea cu metale grele.
Actionand ca un factor extern excesiv de agresiv, poluarea afecteaza, in primul rand,
procesele biochimice si chimice din plante si sol, urmate de slabirea rezistentei organismelor
individuale si colective la boli, daunatori si alte adversiti. Se declanseaza in continuare dezechilibre
32

ecologice in lant, cu consecinte nefavorabile asupra stabilitatii si capacitatii de regenerare a


ecosistemelor terestre.

3.

POLUAREA AERULUI
Atmosfera este un adevarat scut , la adapostul caruia se desfasoara viata pe Pamant.

Poluarea consta in impurificarea atmosferei cu diferite substante. Reprezinta una din


problemele fundamentale ale umanitatii si este consecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si
natura.
Acest fenomen de poluare a aerului este intr-o continua crestere. In ultimii 200 de ani
industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea
carbunelui si gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze,
mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut automobilul. In fiecare an dezvoltarea industriei
genereaza miliarde de tone de materiale poluante.
Poluarea aerului este, incontestabil, cea mai grava problema, pe termen scurt si mediu, din
punct de vedere al sanatatii si, tocmai de aceea, rezolvarea acestei probleme trebuie sa fie prioritatea
de varf pentru politica de protectie a mediului. Aerul poluat este mai dificil de evitat decat apa
poluata. Efectele lui, care patrund peste tot, dauneaza sanatatii, degradeaza constructiile si mediul
natural.
Poluarea aerului poate fi naturala sau fabricata de om. Poluarea naturala poate fi cauzata de
eroziunea solului, eruptii vulcanice, respiratie, biodegradari si altele.
Factorii care contribuie la poluarea naturala sunt : ceata, vaporii, gazele, praful, fumul,
factorii chimici, ploile acide.
Omul este responsabil de poluare prin : arderea combustibililor fosili, arderea padurilor,
emisii datorate motoarelor cu ardere interna, tratarea apelor reziduale, industrie si altele. Concentratia
acestor substante in atmosfera este este determinata de rata emisiilor si de rata degradarilor pe care
aceste substante le suporta in timp. Cresterea principalelor emisii a determinat pe cercetatori sa
prevada o crestere a temperaturii pamantului cu 3-5 C. Astazi ne gasim intr-o perioada de incalzire
care poate duce la schimbari in distributia precipitatiilor, schimbari in zonele de vegetatie si poate
induce degradari ale solului si micsorarea surselor de hrana.
Ploiestiul, un municipiu foarte poluat, se confrunta deasemenea si cu o ridicata rata a poluarii
aerului. Principalele substante poluante degajate in atmosfera sunt : dioxidul de carbon, metan si
monoxidul de azot.
Emisiile de dioxid de carbon, metan si monoxid de azot contribuie la efectul de sera, iar
clorofluorocarburile actioneaza asupra stratului de ozon.
33

Contributia majora la efectul de sera o are dioxidul de carbon (circa 50%), urmat de
metan(19%) si clorofluorocarburile (17%). Cresterea emisiilor de dioxid de carbon este direct legata
de cresterea productiei de energie si de trafic.
Industria petrolului are o contributie deosebita la aceste emisii. In ceea ce riveste rafinarea
petrolului, principalii poluanti sunt : dioxidul de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili,( fenoli,
hidrocarburi), acizi, titei, monoxid de carbon, aldehide, amoniac, pulberi.
De asemenea, traficul auto contribuie si el la emisiile de hidrocarburi volatile si la emisiile de
plumb. Astfel, compusii aromatici din benzina pentru automobile favorizeaza emisia de hidrocarburi
nearse si produse realizate din oxidarea incompleta in mediul inconjurator, benzenul din gazele de
esapament are proprietati cancerigene, compusii organici volatili polueaza atmosfera, compusii de
sulf produc coroziuni si ploi acide.
Aerul respirat de ploiesteni este de cinci ori mai poluat intr-o zi cu trafic fata de una in care
circulatia a fost restrictionata.
Mijloacele de transport, prin arderea combustibililor, sunt o sursa de agenti de poluare.
Compozitia gazelor de ardere este asemanatoare cu a gazelor rezultate in procesele de combustie. In
plus, benzinele emit prin ardere compusi cu plumb.
In ultimele luni, inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Prahova au efectuat o
serie de masuratori care au scos in evidenta un lucru alarmant pentru ploiesteni valori foarte mari
ale noxelor rezultate in urma traficului intens.
Acestia au comparat rezultatele obtinute cu cele ale masuratorilor efectuate in perioada 23- 24
septembrie, cand traficul a fost interzis in zona centrala a orasului in cadrul actiunii "Saptamana
mobilitatii". Astfel, dioxidul de azot, monoxidul de carbon si dioxidul de sulf au inregistrat valori de
cinci ori mai mari intr-o zi cu trafic fata de una in care circulatia a fost restrictionata.
Tot in urma unui raport efectuat in cadrul A. P. M. s-au constatat urmatoarele :
-

poluare moderata cu sulfati in suspensie, inlusiv aerosoli de acid sulfuric, hidrogen sulfurat
si amoniac (frecventa de depasire CMA mai mica de 10%) ;
- poluare semnificativa cu pulberi in suspensie (frecventa de depasire CMA 20%) ;
- poluare intensa cu pulberi sedimentabile (frecventa de depasire CMA 80%).
Depunerile de pulberi in zona de est a orasului au o concentratie mult mai mare in elemente
chimice, comparativ cu celelalte zone.
In zona centrala a municipiului Ploiesti masuratorile de imisii au relevat depasirea cu 82% a
CMA pentru monoxidul de carbon (CO), aceasta in principal datorita structurii traficului si a
influentelor negative asupra dispersiei atmosferice, de natura meteo, in principal.
Lunar se determina compozitia chimica a pulberilor sedimentabile urmarindu-se variatia
indicatorilor : sulfati in suspensie, amoniac, plumb, cadmiu, fier, zinc, cupru si metale din pulberile
aspirabile.
34

Chiar daca in unele zone nu au existat depasiri ale concentratiei maxime admise, exista
mirosuri care creeaza discomfort asupra populatiei.
Smogul , un alt agent poluant, are ca sursa arderea gazolinei in motoarele automobilelor. Cu
ajutorul razelor solare, oxizii de azot si componentele organice volatile reactioneaza in atmosfera
pentru a produce smogul fotochimic.
Emisiile de agenti de poluare a aerului in rafinariile ploiestene, provin, in principal, de la
urmatoarele surse : procese de combustie, instalatii tehnologice, turnuri de racire si bazine
separatoare cu suprafata deschisa, utilaje dinamice, ventile, flane, conducte, rampe de incarcaredescarcare, mijloace si retele de transport auto si cai ferate. Emisiile de poluanti in atmosfera sunt de
doua feluri :
-

dirijate ( evacuate prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, guri de aerisire, tevi de
esapament)
- difuze ( incarcare- descarcare rezervoare, neetaneitai etc).
Referitor la procesele de combustie putem afirma ca fiecare cuptor dintr-o instalatie
tehnologica este o sursa majora de agenti de poluare care se gasesc in gazele rezultate prin arderea
combustibililor. De asemenea, in rafinarii mai au loc si alte procese de combustie dintre care se pot
mentiona : regenerarea catalizatorilor de cracare catalitic, operatiile periodice de decocsare a
serpentinelor cuptoarelor din diferite instalatii tehnologice, regenerarea periodica a catalizatorilor din
alte procese catalitice, incinerarea nmolurilor de la epurarea apelor reziduale, arderea gudroanelor
acide.
Compozitia gazelor de ardere rezultate din procesele de combustie nu difera semnificativ, in
afara de agentii poluanti rezultati din arderea combustibililor, in gazele de ardere mai identificanduse : hidrogen sulfurat, acid sulfuric sub forma de aerosoli etc.
In ceea ce priveste instalatiile tehnologice, unele dintre acestea emit continuu sau intermitent
si alti agenti de poluare, desi in cantitati mici in comparatie cu gazele rezultate prin combustie.
De la facle provin concentratii nocive de gaze si vapori organici, si respectiv, de hidrogen
sulfurat.
Depozitarea lichidelor organice (iei, fractiuni petroliere, compusi chimici industriali sau
amestecuri ale acestora) se face in rezervoare. Parcurile de rezervoare reprezinta sursa majora de
poluare a aerului cu compusi organici volatili, de regula hidrocarburi.
Turnurile de racire si bazinele separatoare cu suprafata deschisa ; utilajele dinamice, ventilele,
conductele emit, deasemenea, compusi organici volatili in cantitati mici, dar care trebuie avute in
vedere la monitorizarea agentilor de poluare a mediului.
O alta problema de actualitate este acuzatia ploiestenilor indreptata catre rafinaria LUKOIL
din motiv ca acesta le "otraveste aerul".

35

Dupa redeschiderea rafinariei in 2004, ploiestenii din zona de Est a municipiului s-au plans
de nenumarate ori autoritatilor ca nu pot respira din cauza poluarii.
Efectele poluarii sunt foarte drastice. Inaltele cosuri de fum care sunt folosite in Ploiesti si
filtrele lor nu indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale
atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia polarii in arealul respectiv, in
locul unde se produc. Poluantii sunt insa transportati la mari distante de locul emisiei, si produc
numeroase efecte in alte areale.
Oamenii sustin ca in orele in care functioneaza instalatiile rafinariei, mirosul de sulf devine
insuportabil si ca sunt obligati sa se ascunda in case.
"Pur si simplu simtim cum ne sufocam pe strada. Degeaba am facut reclamatii la toate
institutiile statului, cei de la rafinarie isi vad de treaba", acuza Elena Dumitrache, unul dintre
locuitorii cartierului Mihai Bravu, cel mai expus posibilului val de poluare. Chiar si fostii angajati ai
rafinariei recunosc ca mediul in care au lucrat ani de zile a fost unul nociv. "Am muncit o viata de om
la statia de parafina. Eu m-am obisnuit cu mirosul de pe vremea in care eram la fabrica, dar ceilalti
simt altfel mirosul din aer. Chiar daca am inteles ca rusii au investit multi bani in rafinarie, tot e
poluare", spune Gheorghe Radu, angajat al rafinariei pina acum zece ani.
La mai putin de un kilometru de obiectivul economic se afla si Grupul Scolar de Industrial de
Petrol Teleajen ai carui elevi si profesori resimt efectele poluarii. Conducerea Inspectoratului Scolar
Prahova sustine ca nu are solutii. "Nu putem desfiinta una dintre cele mai mari unitati de invatamint
pentru ca si asa ne confruntam cu o criza de spatii fara precedent.
E normal sa miroasa a rafinarie, ca doar nu e farmacie, dar nu cred ca putem fi acuzati de
lucruri pe care nu le-am facut. Exista nenumarate surse de poluare in oras, inclusiv noxele din trafic,
insa nivelul emisiilor rafinariei masurat s-a incadrat mereu in limitele legale", a declarat Constantin
Dumitru, directorul executiv al rafinariei.
Ultima problema cu care s-au confruntat autoritatile din Ploiesti a fost incendiul de la
rafinaria Petrobrazi, care a izbucnit in data de 05 februarie 2008, in jurul orei 05.00, la unul din
rezervoare. Flacarile s-au extins foarte repede la un al doilea rezervor, in cele doua recipiente fiind
motorina si aditivi pentru motorina. Peste 50 de pompieri din cadrul inspectoratului de urgenta au
actionat imediat. Acestora li s-au mai adaugat ajutoare din judetul Dambovita si municipiul
Bucuresti. Dupa aproximativ trei ore pompierii au reusit sa stinga incendiul.
Daca flacarile s-ar fi extins si la cel de-al treilea rezervor ar fi avut loc un dezastru natural.
Explozia care s-ar fi declansat ar fi distrus tot pe o raza de apoximativ 30 km.
In orice caz, incidentul nu a fost lipsit de urmari.
In urma acestuia au ramas cantitati enorme de produse poluante care au afectat considerabil
aerul. Specialistii sustin ca locuitorii municipiului nu vor resimti efectele poluarii pentru ca rafinaria
este situata la periferia Ploiestiului, departe de cartierul locuit de acestia.
36

In concluzie, pentru toate problemele grave cu care se confrunta municipiul Ploiesti, pe langa
dorinta locuitorilor de a avea un oras mai putin poluat, este necesar, mai mult ca oricand, sa se
asigure triumful stiintei, dar si al ratiunii, astfel incat generatiile viitoare sa beneficieze de conditii tot
mai bune de viata.

4.

POLUAREA FONICA

Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului. Acesta s-a integrat in viata
noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale. El ne ofera momente de
distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor. Ne permite sa comunicam cu familia si
prietenii nostri prin intermediul vorbirii.
Zgomotul, un sunet nedorit, consista intr-un amestec de multe frecvene diferite intr-un
anumit interval.
Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibratia unei surse sonore. Sunetul se
propaga sub forma de unde elastice cu viteza de 331 m/secunda.
Principalele caracteristici ale sunetelor sunt:
- inaltimea (exprimata in frecventa vibratiei);
- intensitatea (exprimata in energia vibratiei);
Zgomotul este un sunet complex, o suprapunere dezordonata a sunetelor de frecvente si
intensitati diferite.
Propagarea sunetului se face cu viteza constanta, fiecare strat de aer vibrand cu frecventa
egala cu cea a sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizeaza in functie de trei factori:
-durata se refera pur simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa;
-frecventa sau tonalitatea este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi. Gama de
frecvente pentru un uz sanatos este de 20 pana la 20.000 de cicluri pe secunda.
-amplitudinea sau intensitatea se masoara in decibeli.
Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete obisnuite:
-

respiratia 10 decibeli
soapta 20 decibeli
conversatia 60 decibeli
traficul la orele de varf 80 decibeli
37

un tren in miscare 100 decibeli


un avion in miscare 120 decibeli
zgomotul produs de o pusca 140 decibeli.
Sunetele nedorite reprezinta cel mai raspandit tip de discomfort. Dar zgomotul este mai mult
decat atat. Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor.
Supusa la 45 de dB de zgomot, o persoana normala nu poate dormi. La 120 de dB urechea
inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 de dB.
Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati
sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac
parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de
zgomotoase.
Sursele de poluare sunt numeroase si variate: circulatia sau transporturile; industria;
constructiile si montajele, comertul, copiii in terenurile de joaca ( tipetele lor inregistreaza 70- 80
dB), terenurile sportive si stadioanele ( zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 100 dB),
animalele care pot tulbura linistea, mai ales noaptea.
In ceea ce priveste poluarea fonica din municipiul Ploiesti, sursele sunt mult mai numeroase
si diverse. Cele mai importante sunt:

Traficul feroviar si rutier


Zgomotul traficului este cel mai raspandit in Ploiesti, si asta datorita numarului foarte mare de
autoturisme care tranziteaza zilnic orasul. Acestora li se adauga si zgomotul produs de trenurile care
circula fara oprire si care polueaza fonic cartierele din apropierea cailor ferate, dar si autobuzele si
motocicletele, al caror numar a crescut foarte mult in ultima vreme.
In urma unor masuratori efectuate de inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului s-a
constatat ca nivelul zgomotului este de doua ori mai mare fata de valorile maxim admise de 50 de
dB.
Este dovada cea mai clara ca traficul este un factor important de poluare, a declarat Camelia
Stelian, directorul APM Prahova.
Ploiestenii resimt din plin efectele cresterii fara precedent a numarului de autoturisme care
circula pe strazile orasului. Potrivit reprezentantilor Primariei Ploiesti, in ultimul an au intrat in baza
de date a fiscului local aproximativ 7.000 autovehicule, la care se adauga alte cateva mii luate in
leasing. Se estimeaza ca peste cativa ani numarul lor se va dubla, astfel ajungandu-se la o poluare
fara precedent.

Activitatile din industrie


38

Majoritatea operatiilor industriale din Ploiesti genereaza zgomot. In unele cazuri, acesta s-a
limitat in planurile interioare ale unitatilor producatoare, in alte cazuri, mai numeroase, zgomotul
afecteaza comunitatea din vecinatate.
Multi locuitori se plang ca nu se pot odihni din aceasta cauza si ca sunt din ce in ce mai
frecvente
afectiunile nervoase: dureri de cap, ameteli, stare de frica sau iritabilitate.

Activitatile din constructii


Preponderent, aceste activitati sunt zgomotoase. Unele surse determina zgomote continue
(ventilatoare, excavatoare, compresoare etc.), altele genereaza zgomote intermitente ( ferastraie,
masini de gaurit etc.) sau enervante ( asezarea materialelor).
Si acestea afecteaza grav sanatatea cetatenilor. In ultima vreme s-au inregistrat nenumarate
cazuri de afectiuni nervoase, la persoane cu varste cuprinse intre 20 si 70 ani, uneori poate chiar mai
in varsta.
Zgomotul social
Zgomotul vietii sociale genereaza cele mai multe nemultumiri. Un raport publicat de
Universitatea din Stockholm pentru Organizatia Mondiala a Sanatatii a concluzionat ca nivelul
zgomotului in cartierul de locuinte nu trebuie sa depaseasca 55 de decibeli pentru a proteja
majoritatea populatiei. Insa, acest maxim este depasit cu mult in ceea ce priveste Ploiestiul.
Cele mai frecvente surse de zgomot in acest sens sunt:
- echipamente stereo si TV;
- zgomotul produs de vecini pana noaptea tarziu;
- latratul cainilor;
- zgomotul generat de plansul nou-nascutilor etc.
In urma unor masuratori s-a descoperit care sunt cele mai poluate zone din punct de vedere
fonic ale municipiului:
- strazile: Mihai Bravu, Mircea cel Batran;
- intersectia Bulevardului Republicii cu Soseaua Vestului;
- zonele din apropierea Tribunalului Prahova sau Colegiile Nationale Mihai Viteazul si I.
L. Caragiale.
Consecintele poluarii fonice:
-

perturbarea comunicarii interumane;


39

oboseala auditiva care se caracterizeaza printr-o crestere temporara a pragului perceptiei


auditive in urma expunerii la actiunea unui zgomot intens;
tulburarea sau intreruperea somnului necesar pentru refacerea fortelor si mentinerea vietii,
care pot duce pana la instalarea unei stari de oboseala permanenta;
senzatii subiective de jena (frica, constrangere);
scaderea atentiei, reducerea preciziei miscarilor;
efecte asupra organelor interne ca: accelerarea batailor inimii, hipertensiune arteriala;
tulburari de auz;
efectele zgomotelor asupra randamentului muncii

40

Bibliografie:
1. Cucu,V.(1970), Orasele Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti
2. Sevastos, M.(1937), Monografia orasului Ploiesti, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti (1973),
Judetele Patriei.Prahova, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti
3. www.flintab.ro
4. www.ploiesti-online.ro
5. www.ploiesti.ro

41