SCORNICEŞTI

stema orasului Scornicesti

Perimetrul localităţii Scorniceşti constituie în ansamblu , o treaptă geomorfologică

caracteristică pentru Podisul Getic. Forma sa triunghiulară , divergentă reţelei de văi , areale
de convergenţă periferice , panta continuă şi lăţimea mare a interfluviilor, prezenţa pânzei de
apă la mari adâncimi , sunt numai câteva trăsături esenţiale ale acestei subunităţi geografice.

Poziţia geografică
Oraşul Scorniceşti este situat în partea de nord-vest a judeţului, mai
precis în podişul Getic, platforma Cotmenei şi ocupă o suprafaţă de
158,96km2 (cea mai mare suprafaţă din judeţul Olt) din care circa
14 000 ha sunt redristribuite pentru domeniul agricol. Relieful este
de podiş tabular, cu interfluvii largi separate de văi late de 300-500
de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între
180m în zona sudică a localitaţii la graniţa cu Potcoava, 250-260m
pe platou şi 220m în zona centrului urban. Din punct de vedere
petrografic, zona Scorniceşti este alcătuită din argile, pietrişuri şi
nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice.
Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea şi de
afluenţii acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuş, Şuica,
Mogoşeşti, Negrişoara etc. Prin zona centrală a oraşului trece
pozitionarea geografica in cadrul
judetului Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este
canalizat în zona oraşului. Pe teritoriul localitaţii, pe cursul acestor râuri au fost amenajate
mai multe lacuri (Rusciori - 32ha - 1 milion mc, Şuica, Teiuş) care constituie adevărate
atracţii pentru iubitorii pescuitului. Ca tip de vegetaţie tipic pentru zona Scorniceşti trebuie
menţionate pădurile de stejar, păduri în care trăieşte o bogată faună (cerbi, porci-mistreţi,
iepuri) motiv pentru care oraşul este vizitat anual de sute de împătimiţi ai vânătorii.
Este situat la 48 km de reşedinţa judeţului Argeş, Piteşti, şi la 25km de cea a judeţului
Olt, pe drumul european E574 la intersecţia acestuia cu DJ703C. Nu are acces la reţeaua de
căi ferate, cea mai aproiată gară fiind la 15km distanţă în oraşul Potcoava.

Istoric
Pe teritoriul Scorniceștiului (în satele Mogoșești,
Jitaru și Constantinești) au fost descoperite urme de
cultură materială din neoliticul târziu (cultura
Sălcuța) și din epoca de început a bronzului (cultura
Glina); De asemenea au mai fost descoperite două
așezări getice (sec. II-I î. Hr.), necropolă daco-
romană (sec. III d.Hr.) și un cimitir medieval
românesc.
În satul Teiuș s-a descoperit un valoros tezaur de
cca. 6000 monede de argint din care circa 2 000
emise în Țara Românească în timpul lui Vladislav I
și al lui Radu I.
Primul document scris pe 10 decembrie 1505 sub vase geto-dace
Radu cel Mare Voievod arată intrarea lui Badea din
Suica și fiilor săi în satul Suica pe Neagra (Negrișoara) care le fusese dăruit de către Vlad
Călugărul (1482-1495).
 La 16 septembrie 1519 este atestat satul
Negreni, satele Scornicești și Tătărăi aflate
pe locurile unde s-a construit orașul
Scornicești.
În 1821 Tudor Vladimirescu traversează
localitatea în drumul lui către București,
mulți localnici urmându-l. Se spune că
revoluționarul ar fi înnoptat în apropiere,
piroanele cailor putând fi găsite și azi; de aici
numele de Drumul lui Crai.
La 26 ianuarie 1918 se naște la Scornicești
tezaurul descoperit in Teius Nicolae Ceaușescu (șef al statului între 1965
și 1989).
Prin Legea administrativ teritorială nr. 2 din 16 februarie 1968 prin care au fost reînfințate
județele, Scorniceștiul a dobândit configurația administrativă de astăzi.
În anii '70-'80 Scorniceștiul trece printr-un amplu proces de modernizare, industrializare,
sistematizare și introducere de noi facilitați necesare ridicării la rangul de oraș.
În 1979 echipa de fotbal locală, FC Olt, promovează în liga I din fotbalul românesc.
În mai 1989 Scorniceștiul este declarat oraș împreună cu satele componente.

Comune vecine
 Nord: Poboru şi Tătuleşti
 Vest: Oporelu, Priseaca şi Valea Mare
 Sud: oraşul Potcoava
 Est: Optaşi şi Sârbii Măgura

Împărţirea administrativă
Scorniceştiul este împărţit în următoarele localităţi:
1. Scorniceşti. Aici se află centrul civic, cele aproximativ 70 de blocuri de locuit cu circa
1600 de apartamente, primăria, fiscul, spitalul, poliţia, jandarmeria, poşta, piaţa, casa
de cultură, biblioteca, clădirea Pedologiei şi APIA, viitoarea judecătorie, liceul,
stadionul, sala de sport, şcoala Scorniceşti, grădiniţa din Scorniceşti, casa lui Nicolae
Ceauşescu, zona comercială a oraşului, zona industrială.
2. Piscani. Satul este traversat de DJ703C şi de pârâul Plapcea Mică. Aici se află sediul
Electrica, clădirile fostului CAP (cel mai mare din România), groapa de gunoi, staţia
de epurare.
3. Negreni. Satul se află de-a lungul DN65 şi de-a lungul pârâului Negrişoara. În
apropierea satului într-o pădure este hotelul President (fostul hotel Stejarul).
4. Jitaru. Satul se află de-a lungul DN65, ca urmare aici se află mai multe moteluri,
hanuri şi benzinării. Este trversat de pârâurile Plapcea Mică, Plapcea Mare şi
Mogoşeşti.
5. Mogoşeşti.
6. Constantineşti. Satul este traversat de Plapcea Mare. Aici se găseşte conacul lui
Nicolae Coculescu.
7. Şuica. Satul este de-a lungul pârâului Şuica, pe acest curs de apă fiind amenajat un lac
de acumulare.
8. Teiuş. Satul este situat pe platoul ce domină valea pârâului cu acelaşi nume şi pe care
se află un lac de acumulare.
 9. Rusciori. Se află pe DJ703C şi pe valea Plapcei Mici în continuarea Scorniceştiului la
nord. Aici este situat lacul de acumulare cu acelaşi nume.
10. Bircii.
11. Chiţeasca.
12. Mărgineni.
13. Mihăileşti.
Infrastructura
Zona urbană a Scorniceştiului este alimentată cu apă dintr-o reţea nouă care a înlocuit-
o în totalitate pe cea veche în 2007.
Canalizarea are o lungime de 10,5
km, iar o nouă staţie de epurare a apelor
uzate este în construcţie.
Reţeaua cu gaze alimentează zona
urbană şi 40 de gospodării din satul Bircii.
Oraşul este electrificat în totalitate,
iar comunicaţiile se realizează prin telefonie
fixă şi mobilă (există semnal pe toate reţele
mobile din România). Reţeaua de cablu este
de asemenea extinsă pe întreaga suprafaţă.

blocuri in Scornicesti Reţea de internet există în tot oraşul.

Drumul judeţean 703C este asfaltat atât în zona urbană (bulevardul Muncii şi străzile
adiacente: Pompierilor, Şuicii, Unirii, 1 Decembrie, Stadionului, Păcii etc.) cât şi de-a lungul
satelor Piscani şi Rusciori. De asemenea DN65 care străbate satele Jitaru şi Negreni
beneficiază de asfalt şi lăţime superioare celorlalte drumuri. Drumul care face legătura cu
Potcoava şi străbate satul Mărgineni este asfaltat. De asemenea drumurile comunale care
străbat satele Şuica, Teiuş, Negreni, Mogoşeşti sunt parţial asfaltate. Restul drumurilor sunt
pietruite.

Economia
Agricultura
Economia oraşului este bazată pe agricultura de subzistenţă şi pe fabricile de textile în
sistem lohn. Până în 1989 Scorniceştiul devenise un important centru agricol şi agroindustrial
având o pomicultură modernă şi dezvoltată, un complex de sere de 20ha, o zootehnie bazată
pe complexe de creştere a păsărilor, a ovinelor, a bovinelor şi o agricultură mecanizată
practicată pe mari suprafeţe de teren. După 1989 aceste obiective au dispărut unul câte unu
revenindu-se la o agricultură neaducătoare de profit, bazată pe gospodării şi pe parcele de
teren foarte fărâmiţate.

Industria
Industria oraşului are ca pilon principal fabrica de piese şi subansambluri auto
PULSOR care în ultimii ani a înregistrat un puternic declin. Mai există câteva fabrici de
confecţii textile care angrenează forţa de muncă feminină din oraş, dar şi câteva unităţi de
industrie alimentară (fabrici de produse din carne, în special), această ultimă ramură
industrială suferind un puternic recul după 1989 când existau mult mai multe unităti: fabrica
de bere, de pâine, de conserve de carne, de produse lactate etc.
 Comerţul
Activitatea comercială în Scorniceşti a luat amploare odată cu dezvoltarea urbană a
localităţii. Actualmente aceasta a decăzut faţă de 1989 rezumându-se la o piaţă
agroalimentară, un supermarket, mai multe magazine alimentare, de îmbrăcăminte, de
produse gsm, farmacii şi alte unităţi necesare pentru aprovizionarea localnicilor şi a
locuitorilor comunelor învecinate.
Cultura
Pe teritoriul oraşului se află Casa de
cultură şi biblioteca orăşenească; muzeul a fost
desfiinţat după Revoluţie, în clădirea sa
funcţionând acum biblioteca; aceeaşi soartă a
avut-o şi cinematograful. Cunoscutul ansamblu
folcloric Căluşul Scorniceşti, la care au activat
de-a lungul timpului numeroşi interpreţi şi
dansatori, are acum doar secţie pentru juniori.
Tradiţia căluşului este totuşi prezentă în fiecare

ansamblul Calusul

an la sfârşitul lunii iulie în timpul festivalului

„Sărbătoarea pâinii”, festival de muzică şi
dansuri populare dedicat încheierii recoltatului
grâului; festivalul se ţine la Complexul
Turistic Rusciori.

Sarbatoarea painii

Biserici monument istoric:

biserica Sf. Constantin
1. Cuvioasa Paraschiva (de lemn) - Rusciori - 1885
2. Cuvioasa Paraschiva - Mihăileşti-Popeşti - 1854
3. Cuvioasa Paraschiva - Şuica - 1810
4. Adormirea Maicii Domnului - Teiuş - 1866
5. Sfântul Nicolae - Negreni - 1871
6. Sf. Haralambie (ruine) - Constantineşti - 1818
7. Cuvioasa Paraschiva - Tătărăi - 1817
8. Intrarea în biserică - Şuica - 1830
9. Sf. Constantin - centru

Sport
Scorniceştiul beneficiază de un
stadion numai pentru fotbal (fără pistă) cu o
capacitate de 18 000 de locuri. Dotările
stadionului sunt numeroase: scaune la
tribuna I, tribună oficială, cabine
comentatori, saună, bazin de înot sub tribuna
II, gazon cu sistem de dragare al apei,
vestiare la ultimele standarde din anii '80,

stadionul ,,Viitorul"
camere de locuit pentru cantonamente (sub tribuna I). Din păcate acum stadionul este într-o
stare deplorabilă din cauza lipsei oricărei investiţii din 1989 până astăzi.
De asemenea în Scorniceşti se mai găsesc două săli de sport: Sala de sport a liceului şi
sala de sport orăşenească.

Turism
casa natala a lui Nicolae Ceausescu
în fosta cabana a lui Nicolae Ceauşescu. Tot în
zona pădurii Seaca se află bisericile de lemn
Seaca şi Cornăţel, adevarate monumente de
arhitectură din secolele XV-XVI.
Casa natală a fostului preşedinte
Nicolae Ceauşescu atrage sute de turişti
anual.
Hotelul "President" situat în apropierea
DN65 (E574) are condiţii de cazare la nivel
de 4 stele. Pe malul lacului Rusciori, la 5 km
N de centrul oraşului, se află complexul
turistic "Rusciori" care oferă atât cazare cât
şi restaurant şi lac de pescuit. Pe lacurile
Şuica şi Teiuş se practică de asemenea
pescuitul contra cost. La 15 km N de
Scorniceşti este pădurea Seaca - rezervaţie
de vânătoare, care ofera posibilităţi de cazare

Hotel President

Personalităţi

1. Nicolae Ceauşescu (n. 26 ianuarie 1918 - d. 25

decembrie 1989, Târgovişte) - şef al statului România între
1965 şi 1989
2. Ion Popescu Negreni (2 ianuarie 1907 - d. 2001,
Bucureşti) - pictor

Nicolae Ceausescu

Ion Popescu Negreni