Facultatea de Geografie-Universitatea Bucuresti

Traseu turistic al manastirilor din Bucovina

T ar a de

Sus,

cum numeau batranii partea dinspre munte a Moldovei, are o faima turistica pe care doar litoralul romanesc o intrece. au creat-o in primul rand numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de !"" de ani in urma, in epoca lui Stefan #oievod, caruia c$iar contemporanii i-au spus cel Mare, si a urmasilor sai care s-au straduit sa-i continue opera.%i au reusit ca alaturi de stilul moldovenesc din ar$itectura, ing$egat in ultimii ani de domnie ai batranului Stefan, sa cree&e un stil moldovenesc si in pictura murala, stralucit repre&entat de frescele cu care au acoperit in intregime fatadele e'terioare ale unor biserici. %ste drept ca aceste stralucite monumente care aduc peste veacuri marturia marii puteri creatoare si inclinatia catre frumos a poporului roman au fost totdeauna pre&ente aici,de cand le-au inaltat stravec$ii voievo&i ( este drept ca oamenii de arta au semnalat valoarea si originalitatea lor inca din veacul trecut. )ar starea lor de parasire, drumurile grele, orasele inecate in

colb si uitare, faceau dintr-o e'cursie in Moldova de nord o indra&neata aventura. n *umatatea nordica a Moldovei si mai ales in partea dinspre munte care se include in intregime in istorica Tara de Sus, aproape fiecare loc are o amintire istorica. )oar aici, la adapostul muntiilor si codriilor s-au aflat primele capitale ale statului feudal al Moldovei +Baia, Siret si Suceava, (aici sunt resturile celor mai vestite si puternice cetati ( aici s-au inaltat cele mai multe din ctitoriile voievo&ilor Moldovei ( aici s-au nascut sau au trait o parte a vietii lor personalitati marcante ale culturii romane ca pictorii -ctav Bancila si Stefan .uc$ian, compo&itorii George %nescu, /iprian 0orumbescu, povestitorul on /reanga, marele poet Mi$ai %minescu, scriitorul Mi$ail Sadoveanu, istoricul 1icolae orga. 0e langa valoroasele monumente ale trecutului, plaiurile Moldovei de nord isi impun a&i faima turistica si printr-o serie de noi constructii. -rasele cu nume de legenda s-au tr&it din amorteala veacurilor de uitare. 1oii ctitori nu s-au multumit sa aduca in patriar$alele ase&ari siluetele elegante ale noilor constructii, ci au preluat cu deosebita gri*a tot ce a insemnat dea lungul anilor pasi inainte, tot ce este valoros si aminteste de trecutul glorios al romanilor. n storia romanilor prin calatori 1icolae orga scria candva2S-a &is de catre cutare imparat roman ca a gasit 3oma de caramida si a lasat-o de marmura( tot asa s-ar putea &ice de Stefan ca a gasit Moldova de lemn si alasat-o de piatra /alatorului prin Moldova de 1ord i se ofera insa si alte puncte de mare atractie 2 peisa*e de inantatoare frumusete, cu munti impaduriti si vai largi insorite, bra&date de ape limpe&i si repe&i, statiuni balno-climaterice cu vestite i&voare de ape minerale, centre insemnate de etnografie si folclor etc. Glorioasele vestigii ale trecutului, alaturi de maretele reali&ari contemporane si de pitorescul naturii, fac ca partea nordiva a Moldovei sa alcatuiasca o &ona turistica aparte si sa merite cu prisosinta un itinerar distinct.

Prezentare generala
4ustriecii au numit-o )ie Buc$enland, Taramul 0adurilor de Fag din &ona. Bucovina istorica era aproape dubla fata de cum este acum, dar partea nordica apartine acum Ucrainei, ca urmare a 0actului sovieto-german 3ibbentrop-Molotov, din august 567". /eea ce ramane formea&a partial tinutul administrativ al Sucevei. 8udetul Suceava se invecinea&a la nord
3

cu Ucraina, la vest cu regiunea romana Transilvania, cu *udetele Bistrita-1asaud si Maramures, de-a lungul culmilor carpatice. .a estul si sudul Sucevei, se afla *udetele din Moldova2 asi si Botosani in est, 1eamt, 9arg$ita si Mures in sud. Bucovina repre&inta o sinte&a a varietatii, armoniei si frumusetii peisa*elor romanesti, bogatia sa de relief, cu munti, podisuri, trecatori, dealuri, campii, vai, rauri si lacuri, cu padurile sale, cu fauna si flora. /arpatii %stici se e'tind dinspre frontiera ucraineana la nord pana departe, la raul 0ra$ova, la sud. 4cestia, alaturi de Subcarpati, ocupa cele doua treimi vestice ale Bucovinei, in timp ce in partea estica se intinde podisul Sucevei. 3egiunea de munte este formata dintr-o serie de obcini paralele, orientata intr-o directie apro'imativa de la nord la sud. n termeni largi, climatul regiunii este temperat continental, dar conditiile fi&ice au creat doua mari sub-categorii2 climatul muntelui si cel al podisului. Temperaturile medii anuale varia&a intre " grade /elsius, : grade pe partea vestica a -bcinei Mari si aproape ;-< grade in podis. 4cestea sunt temperaturi *oase, in comparatie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasa. Specifice acestei &one sunt iernile lungi, cu multa &apada, si verile reci si umede. 0recipitatiile medii anuale sunt de ;"" mm. MANASTIRILE BUCOVINEI 9umor, Moldovita, 4rbore, #oronet, Sucevita sunt in istoria artei sacre romanesti,manastirile foarte importante. Suntem in secolul =# > Stefan cel Mare+57!;-5!"7, domneste asupra Moldovei.%l a fost ca o puternica fortificatie crestina in fata valului otoman.4cest domnitor denumitcel Mare a facut din Moldova un stat puternic centrali&at in care s-au de&voltat comertul, arta, cultura. )rept recunostinta pentru victoriile sale in ra&boaie,a ridicat biserici si manastiri si a insuflat intregii tari aceasta inspiratie creatoare care a persistat si la urmasii sai, in special la 0etru 3ares+5!?;-5!7:,. %poca lui Stefan cel Mare a generat un stil care ii este propriu, denumit @@stilul moldovenesc@@, in care fu&ionea&a traditii artistice populare cu altele de influenta bi&antina si gotica. n special picturile murale au o e'presie originala care i&voraste direct de la poporul roman..umina aurita a Bucovinei,
4

albastru curat al cerului si verdele profund al campurilor si colinelor, au inspirat culorile acestor picturi murale. 4rti&anii moldoveni au acoperit intr-o perioada mai mica de ?" de ani+5!A"-5!7;, peretii acestor biserici si manastiri cu o B biblie ilustrata C+cu e'ceptia manastirii Sucevita,. 0entru masele analfabetice din %vul Mediu, este vorba de un adevarat program educativ destinat invatarii prin imagine a povestirilor din Sfanta Scriptura, raportarea lor la marile evenimente istorice si mentinerea mereu vie a povestirilor, legendelor si obiceiurilor populare in constiinta rationala intr-o epoca in care tara se lupta cu armatele sultanului. .a Manastirea #oronet, opera acestor artisti populari anonimi atinge apogeul. 0ictura nu respecta riguros normele picturii bi&antine, iar artistii au umani&at persona*ele lor si le-au facut sa evolue&e intr-un cadru specific moldovenesc+mobile, costume, flori etc,, 4dam munceste iar %va tese, ingerul canta la bucium si nu la trompeta, regele )avid arata ca un taran moldovean care alasat $arpa sa pentru o cob&a.4stfel, arta bi&antina primeste o interpretare populara care are drept re&ultat, faptul ca mesa*ul a*unge la ma*oritatea oamenilor carora se adresea&a. /ircuitul manastirilor masoara ??! Dm de sosele asfaltate, care normal ar trebui facute in cel putin doua &ile,pentru a nu se transforma intr-un circuit maraton. Se iese din Suceava si pe drumul )1? al Siretului se merge 7 Dm,apoi drum la dreapta 6 Dm pana la Manastirea )ragomirna.

M414ST 34 )34G-M 314

4ceasta manastire se numara printre edificiile cele mai importante ale ar$itecturii moldave a %vului Mediu. Fondatorul acestei manastiri este mitropolitul 4nastasie /rinca. 4cesta a fost un inovator si a introdus elemente decorative specifice ar$itecturii moldave din secolul al =# -lea, pe care le vom regasi si in decorarea bisericii B Trei erar$i C din asi. Fatada este din piatra bruta. Un brau incon*oara edificiul bogat ornat cu motive geometrice si florale.4ncadramentele ferestrelor conserva elemente gotice de finisare. %'ista o tendinta de inaltare, care s-a manifestat in secolele precedente si ea pare aproape e'cesiva in comparatie cu decoratiunile puternice ale &idurilor bisericii. 4bsidele laterale sunt situate practic pe umerii &idurilor, dandu-i edificiului aspectul unui dreptung$i alungit.)in frescele care acopera interiorul nu au supravietuit decat cele din naos si altar.0rin e'uberanta formelor, ele releva o noua orientare a picturii moldovenesti. n vec$ea scoala+5:?:-5:?6,.intr-o frumoasa sala gotica este adapostit mu&eul manastirii, care poseda frumoase miniaturi din vremea lui 4nastasie /rinica. Tot aici se gaseste prima scriere imprimata la asi in limba romana, cu toate ca literele folosite au fost slavone. % vorba de o culegere de te'te a mitopolitului #arlaam. 6 Dm se mai merge pe acelasi drum si apoi 7 Dm la dreapta si se a*unge la Biserica din 0atrauti .

B S%3 /4 ) 1 04T34UT 4laturi de biserica de la Milisauti,aceasta biserica marc$ea&a inceputul marii campanii de constructie +57<;,, pe care Stefan cel Mare o intreorinde in a doua *umatate a domniei sale. Spre deosebire de bisericile dinainte, unde soclul este dublu +un careu si o stea, sau triplu +un careu si doua stele,,cupola se odi$neste aici +la e'terior, pe un soclu unic. n interior picturile de epoca sunt destul de rau conservate.)e mentionat in pronaus este o icoana, care nu a aparut niciodata in iconografia bi&antina.%ste vorba despre imparatul /onstantin, care alaturi de ar$ang$elul Mi$ai si de alti sfinti ra&boinici, pornesc sa apere crestinatatea. ?< Dm si apoi drum la stanga 5" Dm,duc spre Biserica 4rbore.

B S%3 /4 43B-3%

3epre&inta unul din cele cinci celebre sanctuare pictate din Bucovina. Biserica a luat numele de la fondatorul sau +5!"A, .uca 4rbore, ilustrul consilier al lui Stefan cel Mare. 4r$itectura este simpla dar se distinge printr-o imensa bogatie a picturilor.- simfonie de rosu, bleu, galben, dominate de cinci nuante de verde,impodobesc picturile e'terioare +5!75,. 0e fatada de sud sunt pictate 28udecata de apoi, mnul Fecioarei Maria, 4sediul /onstantinopolului. Totusi, cele opt mici scene de pe fatada de vest sunt cele care dau valoarea picturala a Bisericii 4rbore. )e o stralucire fara perc$e, plina de verva si delicatete, ele ilustrea&a Gene&a si vietile sfintilor.

0icturile din interior au avut mult de suferit. n narte' se afla mormantul lui .uca 4rbore acoperit de un tablou rotativ, care il repre&inta cu sotia si doi dinte copii sai. n sat sE afla un mu&eu de istorie si de etnografie. )e la 4rbore -?A Dm prin Solca se poate a*unge direct la Sucevita. A: Dm pana la 3adauti si se a*unge la Biserica Bogdana.

B S%3 /4 B-G)414

4ceasta este cea mai vec$e biserica de piatra din Moldova.%a este atribuita domnitorului Bogdan +5A!6-5A:!, fondatorul Moldovei. %dificiul are forma e'terioara a unei case taranesti si planul unei ba&ilici romane.1arte'ul a fost adaugat in secolul =# de

catre printul 4le'andru .apusneanu, care a refacut si ancadramentele ferestrelor in stl gotic.0icturile au fost desfigurate de o restaurare de secol = =, mai putin cele din altar care sunt probabil de secol =#. )e remarcat mormintele printilor moldavi > dale de marmura, ornate cu motive florale de inspiratie bi&antina, e'ecutate din ordinul lui Stefan cel Mare. -la :: Dm distanta se afla Manastirea 0utna.

M414ST 3%4 0UT14

10

4ceasta manastire este sanctuarul moldav cel mai venerat, caci in biserica este locul de odi$na al voievodului Stefan cel Mare si a membrilor familiei sale. Manastirea a fost fondata la 57:: de Stefan cel Mare. n lucrarea sa @@ #iata lui Stefan cel Mare @@,scriitorul Mi$ail Sadoveanu scrie @@ atunci el s-a oprit la 0utna si dupa obiceiul vremii a fi'at e'tremitatile viitoarei manastiri, tragand el insusi cu arcul dintr-un loc unde urma sa se ridice clopotnita. n locul in care a ca&ut sageata trebuia sa fie ridicata absida altarului @@. n ciuda unor renovari succesive, biserica a pastrat planul initial si o buna parte din peretii originali.0ietrele funerare ale lui Stefan si alor sai, au acelasi stil inflorit ca la 3adauti.

11

Mu&eul manastirii este un remarcabil B relicvar C de arta sacra medievala 2 broderii de secol =#, manuscrise, icoane. Mica biserica de lemn care se vede in partea de nord-est a manastirii este cea a voievodului )ragos+5A7:,, pe care Stefan cel Mare a mutat-o de la #olovat. Materialul nu este cel initial al epocii, dar planul initial a fost respectat. .ocul in care este situata manastire este un loc incantator si plin de liniste. -la 65 Dm intr-un cadru natural deosebit se afla comuna Marginea. 4ceasta localitate este cunoscuta pentru ceramica sa neagra, a carei origine urca in epoca de bron&./reata in vec$ime de geto-daci, ea s-a mentinut pana in &ilele noastre, gratie calitatilor sale de re&istena la foc -dupa 5": Dm urmea&a Manastirea Sucevita.

M414ST 3%4 SU/%# T4

12

0usa intr-n loc in care se intalnesc colinele bucovinei cu campia, Sucevita sau bi*uteria verde, prote*ea&a delicata sa biserica, cu o putrnica incinta fortificata,intarita de turnuri. 3idicata si pictata+5!<?-5!6:, de familia Movila, ea este ultima din cele cinci minuni ale Moldovei. G$. %puran nota pe marginea acestui subiect 2 CBiserica Manastirii Sucevita inc$eie epoca de glorie a stilului moldav de sfarsit de secol =# . 0icturaa interioara si e'terioara >cu toate ca repre&inta un progres spre o arta mai realista > marc$ea&a din punct de vedere al reali&arii artistice, inceputul declinului. C 0lanul sau conserva caractristicile stilului moldav ai ultimilor ani de domnie ai lui Stefan cel Mare 2 planul trilobat care cuprinde un narte', un pronaos,ocamera a mormintelor+un naos, si un altar. %'teriorul > programul iconografic este asemanator cu cel al altor edificii pictate din Bucovina, dar aici frescele srprind prin dimensiunile lor si prin culori. 0e latura de est,pe cele trei abside,se de&volta un singur subiect pictural 2 /inul care ilustra&a ierar$ia celesta si terestra. 0eretele de sud- are o tema traditionala 2 arborele lui isus, repre&entare simbolica a genealogiei fi&ica si spirituala a lui isus.%l urmea&a @@ mnului Feceoarei@@- repre&entare in ?7 de scene a celor ?7 de strofe ale imnului,compus de patriar$ul /onstantinopoluli- Sergius, pentru a multumi Feceoarei pentru

13

ca salvat orasul de la o inva&ie a persilor+an :?:,. %ste o evocare a vietii Fecioarei si a miracolelor ce i se atribuie. 0e peretele de nord > se de&volta opera cea mai importanta de la Sucevita 2 Scala +scara, virtutilor. 4ceasta este o pre&entare monumentala, care releva aici o mare intensitate dramatica. %ste vorba despre o vec$e credinta populara, conform careia, sufletul, dupa moarte trebuie sa treaca mai multe vami celeste inainte de a aparea in fata 8udecatorului suprem. 0e treptele scarii sunt inscrise viciile si virtutile. n dreapta ingerii apara sufletele pure, iar in stanga se desc$id prapastiile infernului.0acatosii cad de pe scara si demoni cu figuri bnestiale ii asteapta in iad. 0e fatada de nord > sunt 57 scene ale Gene&ei si viata sfantului 0a$omie. nteriorul > contrar decoratiunilor e'terioare, pictura de interior nu urmea&a liniile ar$itecturale. %le denota intre altele o atractie pentru detaliu si o tendinta spre laici&are, caci e orientata spre un realism popular2 figurile si peisa*ele sunt aici tipic moldave. 1arte' > cum este regula in ma*oritatea bisericilor ortodo'e ultima *udecata- *udecata de apoi, acopera peretele care separa narte'ul de pronaos. %ste de remarcat frumoasa figura a lui Moise, pe partea dreapta a raului de foc. 0ronaos > pe cupola este 0antocratorul+atotputernic, si scena popasului, odi$nei oferite de 4bra$am si sotia sa Sara domnului isus sub aripile ingerilor.Sunt repre&entati sfintii pe cate ii onoram in fiecare &i a anului.Tot in registrul interior sunt repre&entate vietile Sfantului G$eorg$e si Sfantului 1iculae. /amera funerara > aici sunt mormintele fondatorilor eremia si Simion Movila.#iata lui Moise este ilustrata aici, inscene pline de miscare di de detalii pitoresti. ntr-un tablou votiv Fecioara este
14

pictata intr-un medalion inflorit,incon*urata de un peisa* montan. %ste unul din peisa*ele cele mai reusite din pictura de la Sucevita. 1aos > in coltul de nord se afla 4dorarea Mariei ( in coltul se sud mnul fiului unic isus ( pe peretele de vest Glorificarea Fecioarei,#iata lui isus iar la partea inferioara tablou votiv cu principele eremia Movila si familia sa oferind biserica lui )umne&eu. n lungul absidelor se gaseste a doua repre&entare a Gene&ei, in care artistul s-a lasat atras de o interpretare libera si realista. 4ltar > o remarcabila naltare ocupa absida (apare,de asemenea, si o a doua repre&entare a mnului Fecioarei. Mu&eul manastirii, adaposteste o bogata colectie de obiecte sacre, manuscrise, carti rare, icoane etc. .a 5A6 Dm se afla Manastirea Moldivita.

15

M414ST 3%4 M-.)-# T4

)aca albastru este culoarea #oronetului, ocru galben *oaca pe fatada Moldovitei. - manastire in lemn+sec.= #, si o biserica in piatra, ridicata de 4le'andru cel Bun in 57"?,au precedat aici ctitoria voievodului 0etru 3ares+5!?;-5!7:,. ncon*urata de o incinta fortificata, biserica corespunde normelor curente ale monumentelor epocii lui Stefan cel Mare. nsa, aici, narte'ul este desc$is iar arcadele sale &velte dau eleganta, le*eritate edificiului. )e notat ancadramentele gotice ale usilor si ferestrelor, care se datorea&a muncitorilor arti&ani din Transilvania. /ronologic, picturile Moldovitei se situea&a intre cele ale 9umorului ai cele ale #oronrtului. .a fel ca la #oronet+mai putin pentru e'terior,, ele se caracteri&ea&a prin aceeasi tendinta de a umani&a persona*ele, un aparent realism care caracteri&ea&a scoala moldava de pictura si care a atins punctul culminant in vremea lui 0etru 3ares. %'terior > aici regasim temele si dispunerea obisnuita la bisericile pictate ale epocii. 0eretele de nord, are urmatoarele teme 2#iata Fecioarei, #iata Sfantului 1icolae si Scara virtutilor, dar ele nu se pastrea&a in stare foarte buna.
16

n sc$imb, peretele de sud, are frescele remarcabil conservate 2in centru se afla 4rborele lui isus si aproape de narte' mnul Fecioarei.Sub cele trei abside se derulea&a, impecabil, cortegiul ierer$iei celeste si terestre. nteriorul > este refacut complet in sec.=# +culoare pe culoare,,iar pictura respecta in general programul iconografic traditional. 1arte' >este asemanator cu cel al #oronetului, dar mai putin frumos.Marea scena a 8udecatii de 4poi ocupa peretele de vest. 0e peretele de sud,e'ista un detaliu amu&ant, acolo unde sunt facute doua mentiuni, scrise in limba slavona 2Turcii si .atinii. Turcii sunt recunoscuti dupa turbanul lor ( printre latini, in dreapta panoului, se vad persoane religioase, calugari si c$iar un episcop recunoscut dupa mitra sa.4ceasta este o amintire a luptelor, uneori, pline de viata dintre catolici si ortodocsi. Usa de acces in pronaus este ornata cu un portret al Fecioarei. 0ronaos > in locul celor patru arce diagonale traditionale, cupola este aici susttinuta printr-un sistem de opt arce, care se intrtaie,se incrucisea&a.n0ictorul a subliniat in mod maiestru aceasta lucrare, intarind arcele cu ben&i florale, care pun in valoare frumoasa Fecioara, care ornea&a bolta. n pandantive, se afla mari poeti ai lumii bi&antine 2 osif, T$eofanus, )amasc$in. n partea superioara a peretilor 2 cele ; sinoduri ecumenice si sub ele scene ale vitii sfintilor, la fel ca si la Sucevita. /amera funerara- aici frescele sunt destul de afumate.Scara duce la un mic loc ce servea drept ascuna&atoare pentru obiectele pretioase ale manastirii, in ca& de inva&ie. 1aos > de remarcat @@0asiunea /ristului FF- crucificarea si tabloul votiv de pe peretele de vest in care apare 0etru 3ares cu familia. 4ltar > aici regasim temele tradutionale 2/ina cea de taina, 4postolii etc. n ung$iul de nord-vest al incintei manastirii se remarca clisiernitavec$ea locuinta princiara si sacristia, construite intre 5:5"-5:5?. Mu&eul manastirii este acum
17

instalat aici.in cadrul lui sunt e'puse icoane, obiecte de cult, tronul lui 0etru 3ares si un triptic sculptat si pictat, mentionat de toti voievo&ii, incepand cu 4le'andru cel Bun,primul fondator al lacasului. )upa #ama se a*unge la Sg$etul Marmatiei si la 5:6 Dm urmea&a un drum la dreapta care duce spre Manastirea

#oronet. M414ST 3%4 #-3-1%T 4ceasta manastire este considereata bi*uteria Bucovinei sau /apela Si'tina a -rientului. /ei cinci fondatori princiari, sunt cei ce impreunas au ridicat la cel mai

18

inalt nivel geniul si talentul, maiestria unei arte care aici a a*uns la apogeu. 0e peretii acestei biserici, pictorii au orc$estrat in recitalurile lor sacre toate nuantele si culorile peisa*elor din Bucovina, astfel incat, #oronetul apare ca uniunea dintre un elan mistic cu perfectiunea terestra. 4sta&i albastru de #oronet este la fel de celebru ca rosu Ti&ian sau verde verone&. Fondata de Stefan cel Mare pe locul unui fost sc$it de lemn construit de calugarul )anil Si$astru, biserica manastirii #oronet a fost ridicata in doar cateva luni de &ile +de la ?: mai la 57 septembrie 57<A,. n 5!7;, mitropolitul Grigorie 3osca, i-a adaugat un narte' inc$is, care atenuea&a aspectul inaltat al edificiului, dar fara a-i dauna proportiilor.Tot el a acoperit peretii e'teriori cu frescele care fac celebritatea sa de asta&i. )in aceasta cau&a, Grigorie 3osca, care era var si colaborator al lui 0etru 3ares, poate fi considerat ca cel ce al doilea fondator al bisericii. )ecorarea e'terioara aperetilor acesteia, era obtinuta in maniera moldava prin ben&i de discuri si carami&i de ceramica emailata. Gidurile manastirii care incon*oara biserica nu au mai re&istat timpului,e'istand doar cateva ruine la care se fac lucrari de restaurare. %'teriorul > este de cel mai mare interes datorita valorii tologice, compo&itiei si culorilor picturii. Mai mult decat in orice alta parte,arta bi&antina primeste aici bote&ul lirismului popular care o umani&ea&a si o romani&ea&a.)e notat este ca celebrul albastru de #oronet,luminea&a fondul marii ma*oritati a frescelor de aici. Secretul stralucirii lui si a capacitatii de conservare ramane nedescoperit oana in pre&ent. Fatada de vest > o gigantica @@8udecata de apoi@@ este prin vigoare, prin dramatic si inspiratia sa epica o adevarata capodopera a picturii moldovenesti a evului mediu. %a este divi&ata in cinci parti ( de sus in *os se pot distnge 2 0rimul registru+prima parte, >)umne&eu Tatal in centru, reali&at intr-un triptic, este purtat in va&du$ de ingeri. )e fiecare parte ingerii desfasoara valul timpului, simboli&at de cele 5? semne &odiacale pe fondul unui cer instelat.4ceasta scena figurea&a la sfarsitul lumii. 4l doilea registru > de o parte si de alta a Sfintei Fecioara si a Sfantul oan Bote&atorul care implora obtinerea milei divine, sunt ase&ati cei 5? apostoli si ingerii. .a picioarele lui isus se starneste focul G$eenei care traversea&a, largindu-se si spre registrele urmatoare.
19

 4l treilea registru > in centru se afla pregatirea tronului pentru 8udecata de apoi ( in stanga, g$idate de catre Sfantul 0avel, se gasesc patru grupe repre&entand2 profetii, martirii, dreptii si clerul 2 in dreapta Moise arata cu mana dreapta tronul 8udecatii de apoi si cu cealalta mana arata infidelilor si pacatosilor, teribilul verdict care ii asteapta. 0lasati printre infideli se pot vedea cativa turci, care tocmai il invinsesera pe 0etru 3ares. 4l patrulea registru > ingerii se lupta cu demonii pentru a putea sa ii salve&e pe pacatosi in momentul 8udecatii de apoi. n balanta 8udecatii demonii pun niste pergamente pe care sunt scrise pacatele celor carora vor sa le obtina sufletele. 4lti demoni mana catre flacarile eterne ale iadului, sufletele celor condamnati de*a. n dreapta raului de foc, putem vedea o scena de inviere a mortilor, care se prelungeste si in registrul urmator.)e remarcat este umorul cu care artistul a repre&entat animalele salbatice, care de fapt, repre&inta tipuri umane, cu e'ceptia mielului care repre&inta inocenta. 3estul registrului este ocupat de #i&iunea 0aradisului. 4l cincilea registru > in afara de vi&iunea asupra 0aradisului, mai poate fi distins Sfantul 0etru care tine c$eile 0aradisului intr-o mana, si cu cealalta mana il tine pe Sfantul 0avel. .a portile raiului pot fi va&uti )avid, Solomon si Moise. Toti trei au capetele cu nimburi si aureole deosebite, care dau scenei o profun&ime a compo&itiei. 4laturi moartea unui pacatos si moartea unui drept. Fatada de nord - este cea mai distrusa datorita e'punerii sale si cuprinde /reatia lumii.4ici, este pre&entata o scena care se desprinde dintr-o legenda populara conform careia 4dam, gonit din 0aradis, a inc$eiat un pact cu )iavolul, cu scopul de a putea cultiva un pamant care apartine celui de ma isus. n sc$imb, 4dam trebuia sa dea demonului sufletul descendentilor sai. 4cest pact a fost anulat insa de )omnul isus. care presupune ca fiecare are un pacat particular, si in folclorul /ontrafortu nord >vest > aici sunt pre&entate vamile celeste, romanesc, la fiecare vama este asteptat sa treaca sufletul dupa moarte. 0e acelasi perete, dar foarte sters, este mnul inc$inat Fecioarei si #iata Sfantului 4nton. Fatada de sud > pre&inta 4rborele lui isus, #ietile Sfantului 1icolae si a Sfantului oan cel Mare, iar pe contrafortul sud- vestic Sfantul G$eorg$e, patronul bisericii.

20

 0e peretii absidelor, se afla figurile obisnuite ale bisericii celeste si ale celei terestre. nteriorul > picturile din altar si din naos sunt contemporane cu constructia+sec.=#,, deci foarte rare./ele din pronaus, se pare ca sunt mai tar&ii.Mitropolitul 3osca este cel ce a e'ecutat frescele din narte'ul pe care tot el l-a adaugat bisericii +5!7;,. 1arte'ul > cuprinde scene care releva influenta folclorului romanesc +ca la Manastirea Sucevita,. 0ronaos > Fecioara Maria decorea&a bolta, iar pe pereti apare o alta viata a Sf.G$eorg$e.Se remarca aici, motivele florale care incon*oara sfintii in medalioane. 1aos > alaturi de altar el ofera un remarcabil ansamblu de picturi din secolul =#, cu o sobrietate ma*estuasa, in care scena si persona*ele sunt reduse la esential.Scaunele si stalurile in lemn sculptat, datea&a din epoca lui 0etru 3ares+sec.=# ,.0e peretele de vest se afla un tablou votiv,in care Stefan cel Mare ofera biserica+fara narte', )omnului isus si Sfantului G$eorg$e. 4ltarul > aici se afla icoanele cu 2Fecioara Maria, mpartirea painii si a vinului, /ina cea de taina.4ceasta din urma, pre&inta o iposta&a foarte rar intalnita- isus este repre&entat stand in partea stanga a mesei si nu in dreapta cum apare deobicei in icoane. .a 5;< Dm se afla Gura 9umorului, in centrul unei e'ploatari forestiere,la confluenta raului 9umor cu cel al Moldovei.)rumul trece prin mi*locul orasului si ii aduce pe turisti la manastire, in valea inpadurita a 9umorului.

21

M414ST 3%4 9UM-3U.U

%ste situata pe locul unei vec$i fundatii,ridicate in vremea lui 4le'andru cel Bun +esc.=#,,ca&uta in ruina.Marele logofat Toader Bubuiog si sotia sa 4nastasia, au ridicat in 5!A" Manastirea 9umorului, pe locul acelui vec$i monument. )in manastirea lui Toader nu a sub&istat decat biserica. Marele turn de aparare care se vede pe latura de nord-est, este opera lui #asile .upu +5:75,. Fortificatiile au disparut.S% poate spune,ca aceasta manastire, a cunoscut toate vicisitudinile 2 cucerita si incendiata in 5:!A de catre ca&acii lui Timu$
22

H$meielnitsDI, si supisa de-a lungul secolelor a numeroase devastari. )upa ocuparea Bucovinei de catre austrieci +5;;7,, aici nu a mai e'istat o manastire, ci doar o biserica paro$iala a orasului +5;<!,. )e mici dimensiuni, biserica asculta de regulile ar$itecturale ale epocii +5!A",, dar are si o inovatie 2 narte'ul desc$is cu patru arcade ogivale, re&ultate se pare, a unei evolutii moldave care a pornit de la mici desc$ideri la 1eamt, le-a crescut considerabil la Sucevita, pentru a a*unge aici la suprimarea ferestrelor si la creearea acestor mari desc$ideri. %'teriorul > peretii sunt in intrgime acoperiti cu fresce datorate pictorului Toma de la Suceava.Se regasesc si aici aceleasi procese liturgice ca la #oronet. 0e peretele de vest > se afla o frumoasa 8udecata de apoi. 0e stalpii narte'ului > apar figurile sfintilor ra&boinici. .a nord > se poate vedea 4rborele lui isus, destul de prost conservat si scene din viata apostolilor si din cea lui Sfantul G$eorg$e. Fatada de sud > apare aici ca o opera maiastra mnul Fecioarei+ ca la Sucevita,, aici, insa areo amploare e'ceptionala si scena /onciliului Fecioarei. storicul de arta, 0aul 9enrI, spunea de ea, ca este tot atat de frumoasa ca un tablou de Sienne, 4laturi, se poate vedea 4sediul /onstantinopolului, care aminteste interventia Fecioarei in favoarea Bi&antului. 0ictorul Toma s-a repre&entat pe sine in aceasta fresca, sub trasaturile unui cavaler care ucide cu lancea sa pe seful cavaleriei turcesti+ numele sau figurea&a deasupra imaginii cavalerului,.Se poate remarca, astfel, ca artistul a inlocuit asediatorii persi din :?:, cu cei turci de la 57!A, vrand sa actuali&e&e scena si sa ii dea un rol mobili&ator intr-un moment in care imperiul otoman ameninta Moldova. 4laturi de absida,este pre&entata #iata Sfantului 1icolae, unde pictorul de la 9umor il depaseste pe cel de la #oronet, prin preci&ia desenului, dar si prin frumusetea coloritului. .a abside, care sunt foarte impo&ante aici+sunt sase registre,, se poate vedea aran*area obisnuita a apostolilor, a sfintilor si a martirilor, care sunt repre&entarile bisericii terestre si celeste nteriorul > aici pictorul a acoperit cu fresce, mare parte din suprafata edificiului (acestea datea&a din anul 5!A!.

23

 0ronaos > unitatea arfitecturala si picturala a cupolei, o fac o adevarata capodopera a artei moldave.0rofetii si ingerii incon*oara Fecioara intr-o totala armonie si ec$ilibru. Sala funerara > cuprinde mormintele si portretele fondatorilor sau scene din viata Fecioarei Maria. 1aosul > pe pereti sunt pre&entati sfintii ra&boiulu, Trinitatea,/rucificarea (e'ista aici un scaun princiar din secolul al =# -lea si icoane din secolul al =#-lea.

/u un

siguranta nu e'ista alt loc in lume cum este Bucovina in 1ordul Moldovei, 3omania, unde un

24

grup de manastiri pictate ortodo'e cu o asa calitate superioara a frescelor e'terioare, asteapta sa fie va&ute. 0rin raritatea si frumusetea lor aceste Manastiri 0ictate fac parte din 0atrimoniul Mondial al U1%S/-. Bisericile din .emn din Maramures apartin unui alt grup, ele fiind e'emple unice care combina stilul Got$ic cu traditionala constructie din lemn.

25

Bibliografie
5.Mannarc$e Francois- @@.e guides bleus $ac$ette3oumanie@@, editura 9ac$ette, 56<?, 0aris. ?./ircuit in Moldova de 1ord

26

27