Manastirea Sucevita

Zanfir Andrei Daniel

Clasa a XI a C
 

Manastirea Sucevita

 Manastirea Sucevita, cu hramul Invierea Domnului, a fost

construita in ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cu
cheltuiala familiei de boieri Movila. raditia asea!a "e
valea raului Sucevita, intre dealuri, o biserica din lemn si
o schivnicie de "e la ince"utul veacului al XVI-lea.
 

Manastirea Sucevita - veche vatra

sihastreasca
 #rimii sihastri de "e valea "araului Sucevita au fost ucenici ai Sfantul Daniil
Sihastrul. Acesti sihastri se nevoiau sub Muntele $bcina Mare, unde mai tar!iu
si-au facut o mica biserica de lemn cu hramul %Schimbarea la &ata%. 'ocul se
numeste "ana asta!i %'a #ustnici%.
 'a ince"utul secolului al XVI-lea intalnim aici "e Calistrat Sihastrul, un alt
ucenic alSfantului Daniil de la Voronet. Acest mare isihast a adunat in (urul
sau mai multi ucenici si a innoit "rima sihastrie, cunoscuta in traditie sub
numele de %Sihastria lui Calistrat%, transformata s"re sfarsitul secolului al XVI-
lea in actuala Manastire Sucevita.
 

Manastirea Sucevita - marturia evlaviei

lui Ieremia Movila
 'e)enda s"une ca, mai tar!iu, du"a secolul al XVI-lea, "entru rascum"ararea
a cine stie caror "acate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, tim" de
trei!eci de ani, "iatra necesara actualei constructii. Documentar, Manastirea
Sucevita este atestata la anul *+, ca re!ultat al initiativei mitro"olitului
heor)he Movila.
 Du"a venirea "e tronul Moldovei, in anul *+/+, Ieremia Movila adau)a bisericii
doua "ridvorase, am"lasate la intrare, !idurile si turnurile de incinta, care
confera manastirii infatisare de cetate medievala, o casa domneasca, ale
carei ruine se mai vad si asta!i "e latura de nord, "recum si chilii "entru
calu)ari.
 

Manastirea Sucevita - arhitectura unei

bijuterii moldave
 Construita in stilul arhitecturii moldovenestu - imbinare de elemente de arta
bi!antina si )otica, la care se adau)a elemente de arhitectura ale vechiilor
biserici de lemn din Moldova - Manastirea Sucevita, de mari "ro"ortii, "astrea!a
"lanul trilobat si stilul statornicit in e"oca lui Stefan cel Mare, cu "ridvorul inchis.
 0ota a"arte fac celelalte doua mici "ridvoare deschise - stal"i le)ati "rin arcuri in
acolada - "lasati mai tar!iu "e laturile de sud si de nord. #rin e1celenta
%muntenesti%, "ridvoarele constituie un evident ecou al arhitecturii din ara
2omaneasca. Se mentin firidele absidelor, chenarele )otice din "iatra si ocnitele
numai la turla, inclusiv "e ba!a ei stelata.
 Incinta manastirii este un "atrulater cu laturile de *33 si *34 metri, incon(urat de
!iduri inalte de  metri si )roase de 5 metri, "reva!ute cu contraforturi,
metere!e, drum de stra(a, "atru turnuri de colt si unul cu "araclis "este )an)ul
intrarii - stema Moldovei.
 

Manastirea Sucevita - pictura in fresca

recunoscuta mondial
 Manastirea Sucevita, ultima biserica moldava !u)ravita in e1terior, este un
%testament al artei vechi moldovenesti%. raditia si inovatia se im"letesc
ori)inal si "itoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de un verde crud,
"lin de viata.
 #ro)ramul icono)rafic al "icturii interioare si e1terioare res"ecta traditia
constituita in e"oca lui #etru 2ares6"rima (umatate a sec. al XVI-lea7, dar
introduce teme noi, cu caracter teolo)ico-do)matic, cum este scena din conca
naosului re"re!entand imnul litur)ic %8nul nascut..% si alte re"re!entari ale
Sfintei reimi.
 $ trasatura caracteristica a "icturii de la Sucevita este inclinatia s"re
naratiune, confi)urand cicluri com"lete din vietile unor sfinti 6Sfantul
#ahomie, Sfantul Ioan cel 0ou de la Suceava, Sfantul Ierarh 0icolae, Sfantul
Mucenic heor)he, Viata lui Moise etc7, "re!entate cu sco" educativ.
 

 #ictura murala de la Manastirea Sucevita, considerata de cercetatorul

de arta france! #aul 9enr: dre"t %testamentul artei moldovenesti%,
incheie e"oca de mari creatii care a fost secolul al XVI-lea, ale carei
monumente cu "ictura e1terioara de la 9umor, Moldovita, Arbore si
Voronet constituie ca"odo"ere ale artei universale
 

Manastirea Sucevita - pictura

interioara "intre traditie si inovatie"
 #ictura interioara este re"arti!ata "e toata su"rafata dis"onibila conform
schemelor traditionale, imbo)atita insa "rin subiecte mai "utin obisnuite in
Moldova, dar familiare "entru Muntenia - s"re e1em"lu; re"re!entarea
Cortului Marturiei, in altar. Iconostasul Manastirii Sucevita este scul"tat in
lemn de tisa, in stil baroc-rococo si datea!a din anul *3*.
 #ridvorul intam"ina, ca de obicei, cu <udecata de A"oi si o foarte "amanteana
relatare istorica; Intam"inarea moastelor Sfantului Ioan cel 0ou la curtea lui
Ale1andru cel =un.
 0aosul cu"rinde un mo!aic miniatural de intam"lari din Viata lui Iisus, trei
ima)ini ale ene!ei unde natura si "eisa(ul ies in "rim "lan - sunt tratate cu
)enero!itate si semnificativ, !u)ravii "lasand fara sfiala in ambianta "ersano-
mediteraneeana maci, )arofite si vita de vie - si %tabloul votiv%, care este si el
bo)at in "ersona(e.
 

 8nica in "ictura noastra este icono)rafia ocnitei - Viata lui Moise - tot
miniaturi!ata, unde a"ar si catei, "urcei, ba chiar evrei cu caciuli tu)uiate,
elemente laice de sor)inte locala, in tim" ce Maica Domnului- "e bolta - are
flori in nimb si este incor"orata unui "eisa( montan.
 Alte sute de scene descriu, in "ronaos, Viata Sfantului heor)he, Calendarul,
Sinoadele, ima)ini din Viata Sfantului 0icolae ce se desfasoara in ambianta
marina.
 

Manastirea Sucevita - pictura exterioara..

"testament al vechii arte moldovenesti"

 Sucevita, ultima biserica din =ucovina !u)ravita "e fatade 6in anul *+/7,
monumentul cu cel mai mare numar de ima)ini reli)ioase din tara, este un
%testament al artei vechi moldovenesti% 6#aul 9enr:7. raditia si inovatia se
im"letesc ori)inal si "itoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de
verdele cu %intensitatea smaraldului si vi)oarea ierbii "roas"ete du"a "loaie>
 Zu)ravii, fratii moldoveni Sofronie si Ion, s-au dovedit buni cunoscatori ai
randuielilor icono)rafice, dar si ai arhitecturii italiene 6Imnul acatist - la sud7
sau rusesti 6#ocrovul - intre ferestrele )otice7.
 

 #ictura e1terioara a Manastirii Sucevita este cea mai bine "astrata din )ru"ul
bisericilor moldovenesti cu "ictura e1terioara, fiind totodata este sin)ura
care-si "astrea!a latura de nord, unde este re"re!entata scena %Scara
virtutilor%, cea mai im"resionanta scena, "rin am"loarea si contrastul dintre
ordinea in)erilor si haosul iadului.
 

 Din tematica "icturii mai amintim; 2u)aciunea tuturor sfintilor, Arborele lui
Iesei, cicluri com"lete din viata unor sfinti; Sfantul Ioan cel 0ou, Sfantul Ierarh
0icolae, Sfantul Mucenic heor)he, fri!a "rofetilor si filosofilor antichitatii,
intre care re)asim "e David si Solomon, 9omer, Sofocle si Aristotel.
 &atada sudica este decorata cu %Arborele lui Iesei%, avand la ba!a filosofii
antici, %Acatistul Maicii Domnului%, %2u)ul in flacari% si %Aco"eramantul Maicii
Domnului%. Scenele si "ersona(ele din Arborele lui Iesei a"ar cel "utin la fel de
im"ortante ca "eisa(ul 6element de "rim "lan la Moldovita ori Voronet7.
 #e "eretii celor trei abside, in sa"te re)istre "e ori!ontala, este redata
%2u)aciunea tuturor sfintilor%, %Cinul%, tema unica in lumea crestin-ortodo1a,
creatie a scolii de "ictura din Moldova. Aceasta re"re!entare icono)rafica se
im"une "rin "uterea de su)estie si colorit
 

 #eretele de vest nu are "ictura - se s"une ca !u)ravul, care lucra in "aralel la

Manastirea Sucevita a Movilestilor si la Manastirea eodoreni din =urdu(eni, a
ca!ut de "e schela Manastirii Sucevitei si a murit.
 

Manastirea Sucevita - muzeul

manastirii
 In com"le1ul cultural-artistic de la Manastirea Sucevita, vi!itatorul dornic de
a cunoaste arta medievala a secolului al XV-lea si al XVI-lea )aseste, reunite,
arhitectura reli)ioasa, de a"arare si civila, monastica, "ictura, scul"tura in
lemn si "iatra, broderii, manuscrise miniate si ar)intarie.
 Mu!eul manastirii este in "osesia uneia dintre cele mai bo)ate si mai
"retioase colectii de arta medievala din Moldova; aco"eramintele de
morminte ale domnitorilor Ieremia 6datand din *37 si Simion Movila 6*3/7,
ca"odo"ere ale broderiei, totodata "rintre cele mai reusite "ortrete laice din
e"oca; e"itaful cu *3.333 de mar)aritare 6*+/?7, caseta de ar)int cu "arul
doamnei @lisabeta, sotia lui Ieremia Movila.
 

 #rintre e1"onatele "astrate cu )ri(a si evlavie in mu!eul Manastirii Sucevita se

remarca broderiile de valoare e1ce"tionala, datand din secolele al XV-XVI-lea,
din vremea lui Stefan cel Mare si Ieremia Movila, lucrate cu fir de aur, ar)int,
matase si "erle.
 Cele mai im"ortante "iese sunt "ortretele lui Ieremia si Simion Movila, un
e"itaf cu "erle, tetraevan)heliarele ferecate in ar)int aurit, un chivot donat
de Mitro"olitul heor)he Movila. 2emarcabile sunt si "ietrele tombale din
)ro"nita ale celor doi Movilesti, cu unele influente muntenesti in decoratia
cio"lita.
 Datorita valorii sale si a rolului educativ, reli)ios si cultural, Manastirea
Sucevita, "erla a ortodo1iei romanesti, face "arte din "atrimoniul universal.
 

  Sfarsit 