Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
medievală
Botcă Nelia
Ceaca Oana
Colcer Maria
Cerceș Claudia
Introducere
Cum cultural Evului Mediu avea un caracter teologic si cum administratia
nou creata avea nevoie de sprijinul bisericii ,intemeierea noilor state a fost
urmata de intemeierea unor mitropolii aflate ,bineinteles, sub tutela patriarhiei
de la Constantinopol – fapt ce a dus la integrarea culturii si artei romanesti in
sfera celei bizantine, dar care a permis totodata si patrunderea influentelor
occidentale.
Mănăstirile din Țara Românească sec.
XIV
În timpul domnitorului Mircea cel Bătrân s-au
ridicat mai multe mănăstiri .El a ridicat mănăstirea
de la Cozia, Cotmeana, Bolintin lângă București ,
etc.. Deasemenea pe timpurile sale, a mai ctitorit
mănăstirea de la Stragalea cu hramul Maicii
Domnului, cea de la Snagov, Glavaciocul, Dealul,
Saracinesti (Valceal). S-au mai gasit si ramasitele
manastirii Cosustea.
Mănăstirile din Transilvania
-Biserica Ortodoxa Română din Transilvania a putut
sa își desfășoare activitatea , în secolul al XVI-lea ,
datorită ajutorului acordat de domnii Țării
Românești și Moldova -În Transilvania, încă din sec.
XVI (cum deja am amintit), arta primise o puternică
lovitură datorită Reformei, care a înlăturat icoanele
și altarele pictate din biserici, considerându-le „chip
cioplit” (deci o blasfemie) și de aceea portretul a
rămas singurul gen ce și-a continuat evoluția. Mai
târziu, în secolul XVIII– sub influența austriecilor, a
unor artiști itineranți – se răspândesc și celelalte
genuri, natura statică, peisajul, scena mitologică
În acest timp, în Muntenia și Moldova
continuă să se lucreze în frescă, pe
teme religioase, arta picturii și miniaturii
dezvoltându-se (lent), doar la altare și în
cărțile bisericești.- De-abia din sec. XIX
apar lucrări de șevalet, și acestea
realizate la început de pictorii străini
itineranți despre care am amintit și de
asemenea, cu o accentuată solicitare a
genului portretistic. În privința calității
lucrărilor, comparația este net în
favoarea transilvănenilor, care la
începutul sec. XIX aveau deja ani și ani
de experiență, studiind în Academiile de
artă din Europa centrală, urmarea
firească fiind aceea, că nivelul artistic al
picturii transilvănene era mai elevat
decât cel din Principate.
Mănăstirile din Moldova
Ctitoriile lui Ștefan cel Mare-în decursul glorioasei sale domnii de 47
de ani , viata bisericeasca a luat un avânt deosebit in dezvoltarea artei
și s culturii bisericești.Prima mănăstire ridicată de marele domnitor a
fost Putna, iar a doua importantă dintre multele ctitorii a fost Voroneț
Bisericile construite in timpul lui Ștefan cel mare , s-a realizat un stil
propriu numit stilul moldovenesc , fiind influențat de arta bizantina și
arta gotică. Bisericile lui Ștefan cel Mare au și valoroase picturi
interioare precum : Sf.Ilie din Suceava, Sf. Cruce din Pătrăuți etc.
Pictura bisericească a atins apogeul in cursul domniei lui Petru Rareș ,
când s-au realizat cele mai reprezentative ansambluri picturale din
întreaga artă Medievală românească .Pe lângă picturile interioare ale
unor biserici, acum s-au pictat câteva biserici și in exterior .Cele mai
izbutite picturi exterioare se găsesc la Humor, la Moldovița ,și la
Voronet .
Despre sfințirea Mănăstirii Putna