CONTRIBUŢIA VOIEVOZILOR ROMÂNI LA FORMAREA ŞI DEVOLTAREA CULTURII NAŢIONALE

PARTEA II
PROF.PR. PĂUNESCU ANGHEL NICOLAE
Liceul teologic
TÂRGU-JIU
ŞTEFAN CEL MARE
BINECREDINCIOSUL VOIEVOD
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT
1457-1504
  ”Deciia, Ştefan vodă strâns-au boierii ţării, şi mari,
şi mici şi altă curte măruntă, dimpreună cu
mitropolitul Theoctistu şi cu mulţi călugări, la locul
ce să chiamă Direptatea şi i-au întrebatu pre toţi:
ieste-le cu voie tuturor să le fie domnu? Ei cu toţii au
strigat într-un glas: „În mulţi ani de la Dumnezeu să
domneşti”. Şi décii, cu toţii l-au rădicatu domnu şi l-
au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu.
Şi de acolea luo Ştefan vodă steagul Ţărâi Moldovei
şi să duse la scaunul Sucévii. ”
(Grigore Ureche – « Letopiseţul Ţării Moldovei »)
 STEFAN CEL MARE
ZIDITOR DE ŢARĂ ŞI CTITOR DE CULTURĂ

 Domnia lui Ştefan cel Mare

reprezintă epoca de maximă
înflorire a culturii române
medievale.
 În această perioadă se
dezvoltă fără precedent
toate ramurile artei şi
culturii: arhitectura,
sculptura, pictura, broderia,
caligrafia, muzica etc
 ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ:
 Se constituie un stil
autohton prin integrarea
formelor venite din afară
în forme locale şi prin
folosirea unor soluţii
originale.
 Se realizează construcţii
de mare amploare, cum
sunt cetăţile, mănăstirile,
curţile domneşti.
 Se construiesc cele mai
numeroase şi măreţe
monumente din Moldova şi
Ţara Românească.
 Înfloreşte sculptura în
piatră şi lemn, pictura
murală atinge maximul ei
de dezvoltare iar ceramica
decorativă şi broderiile
produc cele mai originale şi
valoroase exemplare.
 ACTIVITATEA CULTURALĂ

 În şcolile de la mănăstiri  Apar primii cărturari

se însuşeau elementele de
bază ale învăţării: cititul,
scrisul, socotitul.
 Unele dintre ele ajungea
un la un nivel mai înalt în
care se învăţa gramatica,
retorica, logica şi muzica.
români din Moldova, cum
au fost: Ioasaf şi Eustatie
de la Putna, Chiprian din
Căpriana sau autorii
anonimi ai numeroaselor
scrieri din acea vreme.
 ARHITECTURA
 A ctitorit şi a refăcut 44
de biserici şi mănăstiri în
Moldova, Transilvania
(Feleac şi Vad), Muntenia
(Râmnicu-Sărat) şi
Muntele Athos (Zografu
şi Vatoped)
 CTITORII
PUTNA NEAMŢ SF. ILIE –
SUCEAVA

VORONEŢ PĂTRĂUŢI DOBROVĂŢ

SF. NICOLAE DIN IAŞI SF. IOAN DIN VASLUI

SF. GHEORGHE DIN HÂRLĂU SF. NICOLAE DIN

DOROHOI
BORZEŞTI RĂZBOIENI
REUSENI

Popăuţi Hârlău Huşi

 STILUL MOLDOVENESC
 Datorită numărului
ridicat de ctitorii se
dezvoltă în Moldova un
stil bisericesc arhitectural
propriu – stilul
moldovenesc – care va
domina arhitectura
religioasă din Moldova
până în prezent.
 Acest stil a rezultat din
îmbinarea pe fondul arhitectonic
local a două influienţe: cea
bizantină şi cea gotică.
 Din arta bizantină a luat planul
triconc şi cele trei încăperi
specifice cultului ortodox: altar,
naos şi pronaos.
 Din arta gotică a preluat
înălţimea mare a bisericilor,
contraforţii, ogivele de la uşi şi
ferestre.
PUTNA
PUTNA
PUTNA
MORMÂNTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE
MĂNĂSTIREA NEAMȚ
MĂNĂSTIREA NEAMȚ
MĂNĂSTIREA NEAMȚ
SCHIȚĂ PLAN MĂNĂSTIREA NEAMȚ
.

 Se dezvoltă scrisul (scrierea și copierea de cărți)

 Cărți religioase (Evanghelii)
 Scrieri istorice (Cronica anonimă a Moldovei,
Cronica de la Putna)
 PICTURA
 Impresionează la fel de mult ca şi arhitectura, prin
culorile folosite, prin varietatea subiectelor şi a
materialului cu care s-a lucrat.
 Se dezvoltă fresca.
 CALIGRAFIA
 Un rol important în
promovarea culturii le-au
avut şcolile de copişti şi
caligrafi de la mănăstirile
Neamţ şi Putna.
 Datorită lor se
răspândesc manuscrisele
 Cele mai importante
manuscrise:
 - Evangheliile
 - Scrierile istorice-
Letopiseţele (Cronicele)
 Cronica de la Bistriţa
 Cronica anonimă a
Moldovei
 Cronica de la Putna
  La Putna, vestitul caligraf
 Manuscrisele erau împodobite Nicodim Ieromonahul copia
cu iniţiale mari pe fond un Tetraevangheliar în care se
bronzat, albastru sau roşu, păstrează vestitul portret
precum şi cu frontispicii, policrom al lui Ştefan cel Mare
chenare şi vignete. Erau şi Sfânt, îngenuncheat în faţa
însoţite de desene şi picturi Maicii Domnului, dăruindu-i
(chipuri ale evangheliştilor sau Tetraevanghelul
de sfinţi). Aceste manuscrise
sunt printre cele mai frumoase
din toată lumea. Ele erau legate
în scoarţe de lemn, îmbrăcate
în piele sau ferecate în argint.
TETRAEVANGHELUL DE LA PUTNA
SCULPTURA
 BRODERIA
 Piesele de broderie rămase Învelitoarea de mormânt a
din acea vreme sunt de o mare Mariei de Mangop
valoare artistică şi istorică
 Piese de broderie:
 Învelitori de mormânt
 Epitrahile
 Epitafe
 Dvere
 Valuri liturgice
 Omofoare
 Steaguri de luptă
 MUZICA
 La Putna s-a dezvoltat una dintre cele mai puternice
şcoli muzicale bizantine.
 Octavian Lazăr Cosma o definea: “primo – ca pe o
şcoală în sensul exact al cuvântului, în care s-au ţinut
cursuri, s-au predat cunoştinţe muzicale şi secondo –
ca pe o şcoală muzicală de interpretare şi creaţie”.
 Au rămas mai multe manuscrise muzicale din această
perioadă, răspândite în biblioteci din ţară şi
străinătate.
 Cultura din epoca lui Ştefan cel Mare este un fenomen de mare amploare şi de
cele mai variate manifestări. Ea pune în lumină inepuizabilele capacităţi
creatoare ale societăţii româneşti din acea
vreme şi expresia grandioasei personalităţi
a voievodului.
Prin vitejia de care a dat dovadă de-a lungul
domniei şi prin politica de neatârnare pe care a
dus-o, el a făcut din Moldova o
“poartă a creştinătăţii”.
NEAGOE BASARAB (1512-1521)
 Adevarat print al
Renasterii, Neagoe
Basarab a marcat prin
domnia sa in Tara
Romaneasca o epoca de
inflorire culturala si
artistica, al carei ecou s-a
facut simtit in tot secolul
al XVI-lea.
 In anul 1512, Neagoe primete scaunul Tarii Romane ști. Noul voievod a
întărit puterea centrala a statului, înfrângând opoziția internă a marii
boierimi. În spiritul ideii de consolidare a autorității domniei, Neagoe
Basarab a impus legislația și procedura juridica unice pe tot cuprinsul
tarii. A perfecționat aparatul administrativ, căutând să a șeze în slujbe
doar pe cei cu merite. A acordat atenție armatei, Tara Românească
ajungând să dispună în timpul său de o oaste de 40.000 de pedestrași si
călăreți. S-a îngrijit de dezvoltarea economică a tarii. A sprijinit
comerțul, apărând interesele supușilor săi în relațiile cu cei din afara. A
îngăduit neguțătorilor brașoveni, în condiții de reciprocitate să- și
desfășoare activitatea in cuprinsul Tarii Românești.
 Problemele culturii si
artelor au deţinut un loc de
primă importanţă în
activitatea lui Neagoe
Basarab, pe care vestitul
cărturar din Constantinopol,
Manuil Corintios, îl numea
“mare voievod şi împarat
şi autocrat a toată Ţara
Românească”.
 ACTIVITATEA DE CTITOR
 La porunca domnitorului
s-a ridicat frumoasa
biserica episcopala de la
Curtea de Argeş,
mărgăritar de preţ al
arhitecturii româneşti. Tot
la porunca lui s-au făcut si
alte construcţii ori au fost
reînnoite monumente la
Târgovişte, Cotmeana,
Nucet, Snagov, Ostrov
MĂNĂSTIREA CURTEA DE ARGEŞ
 Faima acestei biserici a străbătut
Occidentul, cât şi Orientul
 Paul din Alep(povestind călătoria
patriarhului Macarie prin Ţara
Românească) afirma că
negustorii din Ţara Francilor şi
din Veneţia au rămas uimiţi de
frumuseţea ei şi este “o minune a
lumii”.
 Ea a fost imaginată ca să
vieţuiască peste veacuri şi să
uimească lumea prin frumuseţea
şi bogăţia ei.
 PICTURA
 În Ţara Românească pictura
a cunoscut o perioadă de
maximă înflorire în timpul
lui Neagoe Basarab şi a
urmaşilor săi imediaţi.
 Cel mai iscusit meşter al
timpului a fost Dobromir
zugravul din Târgovişte, care
a realizat frescele de la
Dealu, Bistriţa, dar mai ales
cele de Mănăstirea Curtea de
Argeş.
 SCULPTURA
 Mănăstirea Curtea de Argeş este un adevărat
monument de sculptură.
 Broderia sculpturală care împodobeşte
biserica în exterior fac din aceasta un unicat .
 Sculptura exterioară are motive geometrice
şi florale stilizate de origine armeano-
georgiană, persană arabă şi otomană.
 Influienţele acestei decoraţii se va resimţi
apoi şi la monumentele de cărămidă din
secolelele XVI-XVII.
 ACTIVITATEA LITERARĂ
 Neagoe Basarab este autorul primei
si in acelaşi timp a uneia dintre cele
mai importante scrieri vechi
româneşti, “Învăţăturile lui Neagoe
Basarab către fiul sau Theodosie”.
Lucrarea de educaţie politica si
morala, destinata sa-l obişnuiască
pe fiul sau cu greutăţile si
răspunderile domniei, cuprinde
experienţa de viaţă, gândirea
profundă, înţelepciunea, prudenţa in
fapte si orientarea politică,
patriotică a unui mare cârmuitor.