Manastirea Parva Rebra ( loc rebra, jud bistrita nasaud)

Mnstirea Rebra-Parva a fost atestat documentar nc din secolul al XV-lea, dar primele nscrisuri care vorbesc despre strvechiul lca de rugciune dateaz din anul 1755. Potrivit specialitilor ns, mnstirea a existat cu siguran nainte de anul 1700. n 1782 cnd au fost desfiinate toate ordinele clugreti din Transilvania, catolice sau ortodoxe, clugrii au fost alungai, dar bisericua a rmas intact. De atunci, mnstirea a mai fost locuit temporar de clugri pn la 1822, cnd biserica din lemn a fost demontat i mutat mai nti n cimitirul vechi, iar de acolo, la scurt timp, pe locul unde se afl n prezent i biserica parohial.
n urm cu un secol, aici se mai puteau vedea urmele unei mnstiri vechi. n amintirea acesteia, au fost plantai brazi i a fost amplasat o troi. Numele i-a rmas peste timp La mnstire. Mnstirea Rebra-Parva a fost renfiinat n anul 1993 de clugri originari din zon, dar venii de la Mnstirea Turnu din judeul Vlcea. Ei au instituit ca mod de via pravila practicat la Mnstirea Frsinei din judeul Vlcea unde se copiaz modelul Muntelui Athos. Cu acest lucru a fost de acord i Consiliul eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului i Clujului care a aprobat atunci existena legal i canonic a schitului. Mnstirea Rebra-Parva a devenit loc de pelerinaj, mai ales dup ce, imediat dup ce a fost construit, n anii 90, o puternic alunecare de teren a distrus o parte din cldirile aezmntului religios. Imprejurimi: muzeul memorial Liviu rebreanu,casa memoriala George cosbuc Manastirea Moldovita(vatra moldovitei,jud suceava) Mnstirea Moldovia este una dintre cele mai vechi aezri monahale, cu un important trecut istoric. Originea sa nu este cunoscut cu precizie, ns tradiia o amintete nc din perioada voievozilor Muatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidit prima biseric din piatr, atestat documentar ntre 1402-1410 cu ntregul ansamblu de contrucii, avnd hramul Buna Vestire i fiind deja un centru cultural. Mnstirea Moldovia s-a bucurat de privilegii i din partea lui tefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat mnstirii 11 sate, mai multe iezere, prisci i privilegii comerciale, care o situau printre cele mai nstrite mnstiri din Moldova. Ctitoria lui Alexandru cel Bun a rezistat pn la sfritul sec. al XV-lea, cnd s-a prbuit din cauza unor alunecri de teren. Ruinele se vd i astzi la 500 m distan de actuala construcie. Dorind s continue existena aezmntului, voievodul Petru Rare i schimb amplasamentul i construiete n 1532 noua biseric (pstrat pn astzi), nchinnd-o aceluiai hram. Tot atunci mnstirea a fost mprejmuit cu ziduri i turnuri de aprare, cptnd aspect de fortrea. Pe ruinele fostelor chilii a fost ridicat n perioada 1610-1612 clisiarnia (casa egumeneasc) de ctre episcopul Efrem de Rdui, pentru pstrarea odoarelor bisericii i organizarea unei coli de copiti i

miniaturiti. Sub domnia lui Alexandru cel Bun, la Mnstirea Moldovia funciona un important centru cultural, unde se copiau i se mpodobeau cri bisericeti. Cele mai valoroase manuscrise dateaz din secolul al XV-lea. Activitatea cultural desfurat n epoca lui Alexandru cel Bun a continuat i n secolele al XVII-lea (se remarc stdaniile episcopului Efrem de Rdui, mare crturar i ctitor la Moldovia, care a organizat aici o coala de copiti i miniaturiti) i al XVIII-lea. Pictura interioar nu se abate de la tradiie, ns Rstignirea (naos) e socotit cea mai valoroas realizare pe aceast tem din bisericile Bucovinei. Se fac n mod curent asemnri cu arta italian (Coborrea de pe cruce) sau cu iconarii Novgorodului din sec. XV (Plngerea lui Iisus, peretele de nord). n conca altarului, la o mas concav, Cina cea de tain l are pe Iisus la centru ntr-o atitudine plin de cldur. Bogia elementelor figurative i decorative, strlucirea coloritului, sunt impresionante la Fecioara orant din bolta pronaosului ca i la Maica Domnului ndurtoare din timpanul portalului, imagine mai umanizat i mai tragic dect n orice alt iconografie. Pictura exterioar datnd din anul 1537, mai mult dect cea interioar, prezint evidente asemnri cu fresca de la Mnstirea Humor, este complex imagistic i bogat cromatic. n pridvor, ca peste tot, Judecata de Apoi include printre eretici pe Mohamed. Faada sudic, avantajat, a bineconservat Imnul acatist i un impresionant Asediu al Constantinopolului, poate cel mai bine zugrvit; alturi Rugul lui Moise completeaz ilustrarea nvturii mariologice ortodoxe. Tot la sud, ntr-o compoziie generoas, Arborele lui Iesei se nal strjuit de cpeteniile celor 12 seminii ale lui Israil. Pe abside este reprezentat Cinul, ca gritoare legtur ntre Biserica triumftoare din cer i cea lupttoare de pe pmnt. Remarcabil este mpletirea i unitatea elementelor bizantine i locale, interpretarea romneasc a unor teme tradiional bizantine. Din punct de vedere artistic, mpodobirea bisericilor cu picturi exterioare este o inovaie. La Mnstirea Moldovia pictura reprezint un tot unitar de cultur general - pe lng scenele religioase. n exterior se pot vedea ( scene istorice Asediul Constantinopolului) i cu aspect cultural (Filosofii antici). Pe stlpul de pe faada sudic sunt redai sfinii militari (Sf.Gheorghe, Sf.Dimitrie, Sf.Mercurie). n continuare, pe aceeai faad, la partea superioar este reprezentat "Imnul acatist", una dintre cele mai frumoase teme iconografice care se poate vedea la bisericile din Bucovina. Alturi de "Imnul acatist" i "Asediul Constantinopolului" apar i " Rugul lui Moise" i Arborele lui Iesei" (tem care ilustreaz genealogia lui Iisus i nu lipsete de la nici o biseric cu picturi exterioare din Moldova). La baza ntregii picturi interioare i exterioare, care se desfoar dup un program precis, st un principiu caracteristic artei cretine - acela de a oferi prin pictur sinteza adevrurilor religiei. Spre deosebire de pictura din secolul al XVlea, care vorbete mai mult prin sobrietate i simbolism, cea de la Moldovia, dei continu tradiia bizantin, are un caracter mult mai

realist, narativ. Realismul cu care sunt tratate personajele i felul n care sunt aezate n cadrul respectiv, insufl via scenelor. n ntreaga pictur figurile sunt judicios distribuite, urmnd s pun n valoare proporiile armonioase ale bisericii. Siluetele elegante ale personajelor sunt n acord cu suprafaa curb a absidelor, n perfect concordan cu arhitectura monumentului. Catapeteasma este sculptat n lemn, pictat i aurit, adevarat oper de art. Partea superioar, pn la candele, dateaz din secolul al XVI-lea, iar cea inferioar din secolul al XVIII-lea.

De vazut : Muzeul manastirii unde se pastreaza obiecte de valoare :

broderii, manuscrise,icoane, precum si jiltul ctitorului Petru Rares. Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului(in paraclis)

Manastirea Sucevita- (sucevita,jud suceava) Sucevita este in ordine cronologica,ultima si cea mai mare manastire cu fresca pictata in exterior din nordul Moldovei.Mnstirea a fost zidit la sfritul secolului al XVI-lea cu cheltuiala ntregii familii Movil, familie ce a dat Moldovei doi domni i un mitropolit. Prima ctitorie a Moviletilor, care a precedat actualul complex monastic, a fost o biseric mai modest, datnd din jurul anului 1578. Intre anii 1582 1586, cnd fraii Movil ajung sfetnici de ncredere ai voievodului Petru chiopul, ncep s nale un ansamblu monahal de mari proporii pe msura preteniilor i posibilitilor unor boieri foarte bogai i contieni n acelai timp de descendena lor princiar. Biserica acestui ansamblu monahal, cu hramul nvierea Domnului, apare n hrisoave din 1586. eremia Movil, domn al Moldovei din 1595 pn la moartea sa n 1606, este considerat principalul ctitor al incintei de piatr a mnstirii, al chiliilor clugreti, al casei domneti, precum i iniiatorul pictrii interioare i exterioare a bisericii. ndat dup urcarea sa pe tronul Moldovei n 1595, el se va preocupa att de mpodobirea bisericii cu picturi, ct i cu nzestrarea mnstirii cu broderii, argintrie, manuscrise ce pot fi admirate i astzi n muzeul mnstirii. Cea mai bine conservat, dintre toate ansamblurile picturale ale artei medievale moldoveneti, pictura Suceviei este n acelai timp tradiional i novatoare. Cu aspectul ei de uria carte ilustrat sugerat de multitudinea scenelor, care acoper aproape n ntregime pereii bisericii, att n interior ct i n exterior, precum i de prospeimea paletei cromatice deosebit de variat, aceast pictur constituie comoara cea mai de pre a mnstirii. Pictura realizat n fresc, executat de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul i fratele su, Sofronie, se pstreaz n forma original. Progamul iconografic al picturii interioare i exterioare a urmrit transpunerea n formele i culorile artei a nvturii de credin, a coninutului Sfintei Scripturi i a istoriei Bisericii. Totdeauna arta bisericeasc a fost pus n slujba Bisericii i mai ales a cultului divin, fiind socotit ca un auxiliar al acesteia, care sa format i s-a dezvoltat sub ndrumarea bisericii i are n primul rnd caracter i scop

educativ, didactic i catehetic adic de instruire a credincioilor n adevrurile de credin. Pictura a fost conceput i cultivat n Biserica Ortodox ca un ntregitor al catehezei, fiind o predic n imagini la ndemna oricui, i un material de cunoatere a adevrului istoric i religios de mare valoare. iecare parte a lcaului de cult (altarul, naosul, gropnia, pronaosul, pridvorul) dup destinaie i funcionalitatea sa liturgic, formeaz un spaiu pictural aparte, cu o semnificaie teologic i simbolic deosebit.Prezena creaiei, a profeilor Vechiului Testament, alturi de Testamentul cel Nou n acelai areal iconografic, nu subliniaz doar legtura indestructibil dintre cele dou Testamente, materializat ntr-o unitate cronologic, ci trebuie perceput ca parte integrant a desfurrii istorico-spaiale a lucrrii revelatoare i pronietoare a lui Dumnezeu n lume, sub a crei oblduire se desfoar lucrarea de mntuire sau restaurare a omului.Manastirea este inclusa in patrimonial UNESCO. De vazut : Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului

Actul mntuitor, de rscumprare, svrit de Domnul nostru Iisus Hristos prin Crucea i nvierea Sa, se extinde n timp ca lucrare n i prin Biseric. Biserica, n calitatea ei de instituie divino-uman, atribut ce decurge din mpreuna-lucrare a lui Dumnezeu cu omul n vederea mntuirii, se afl n lume nu doar ca simplu punct central, ca axis mundi, ci ca realitate ce cuprinde n sine ntreaga lume creat, misiunea ei fiind de a o aduce pe cea din urm la plintatea comuniunii cu Dumnezeu. O particularitate a picturii de la Sucevia o reprezint verdele dominanta sa cromatic culoare atribuit Duhului Sfnt, simboliznd nnoirea duhovniceasc. Dupa spusele cercetatorului francez Paul Henry, picture Manastirii Sucevita este Testamentul artei clasice moldovenesti Manastirea Putna(putna,jud suceava) Denumita si Ierusalimul neamului romanesc(M.Eminescu), este si prima manastire zidita de Stefan cel Mare. Legenda spune ca pentru ctitoria sa, voievodul a tras cu arcul dintrun varf de munte si a hotarat sa inalte biserica acolo unde a cazut sageata. Incepute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire avand loc la 3 septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481. Intrarea in incinta Manastirii Putna se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei datata cu anul 1471. Turnul a fost zidit in anul 1757, in vremea domnitorului Constantin Racovita, despre aceasta dand marturie si stema de pe fatada de vest, in care apar reunite stemele Moldovei si ale Tarii Romanesti. Deoarece poetul Mihai Eminescu impreuna cu Ioan Slavici si cu alti participanti la Marea Serbare de la Putna din august

1871 au innoptat in acele zile in sala de la etaj, aceasta constructie se numeste "Turnul Eminescu". Tot pe latura de est este situat si Turnul clopotnitei construit in anul 1882. Pe latura sudica a incintei se afla Casa Domneasca ridicata intre anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusa de habsburgi. Lucrarile de reconstructie au fost incepute si supravegheate, in mare parte, de catre Prea Fericitul Parinte Teoctist pe timpul arhipastoririi sale ca mitropolit al Moldovei. Singura cladire ramasa din vremea Sfantului Voievod Stefan este Turnul Tezaurului a carui constructie a fost terminata in anul 1481. In el au fost adapostite, in vremi de tulburare, odoarele acestui sfant locas. Biserica originala a suferit mari modificari in perioada 1653-1662. S-au pastrat liniile arhitectonice initiale specifice stilului moldovenesc, fiind alcatuita din cinci incaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar. Se regasesc astfel reunite elemente de arhitectura bizantine, gotice si renascentiste. Camera mormintelor primeste lumina de la cate o fereastra la sud si nord. Aici se afla mormantul lui Stefan cel Mare si Sfant acoperit cu un baldachin din marmura alba, cu o inscriptie incrustata pe lespede care ne spune ca viteazul domnitor este ctitorul si ziditorul sfantului locas, alaturi de sotia sa Maria, fiica lui Radu Voievod. Pe mormantul marelui Stefan se afla urna de argint depusa cu prilejul serbarii din 1871. Din camera mormintelor - gropnita - trecerea catre naos se face printre doua coloane masive ce au inlocuit, in secolul al XVII-lea, peretele despartitor specific liniei arhitectonice stefaniene. Altarul este luminat de 3 ferestre (est, nord si sud) si este separat de naos printr-un iconostas din lemn, cu o ornamentatie sculpturala foarte frumoasa. Naosul, luminat de cate doua ferestre la sud si nord, are deasupra turla deschisa, de forma octogonala la primul etaj si hexagonala la etajul superior, la exterior cu coloane torsionate si ancadramente la ferestre. Intre naos si camera mormintelor sunt doi stalpi masivi din piatra, care sustin arcada ce sustine la randul ei bolta. Toate ferestrele din altar, naos, gropnita si pronaos sunt pictate in interior, terminate in arc si prevazute la exterior cu grilaje metalice. Pardoseala este din marmura, numai in pridvor este din lespezi de piatra. La recomandarea UNESCO, in 1966,implinirea a 500 de ani de la intemeierea manastirii Putna sa celebrat pe plan mondial. De vazut : piatra de pe mormantul Sf Stefan cel mare Sf Moaste : Sf Ier.Ghenadiw,particele din moastele Sf Trei Ierarhi : Vasile, Grigorie si Ioan,Sf Stareti de la Optina,Sf Ana,Sf Alexandru,Sf Nectarie,Sf Vavila,Sf Pantelimon,Sf Gheorghe, Sf Serafim de Sarov. Pentru crestini Putna a fost si ramane o cetate a rugaciunii si duhovniciei, unde generatii intregi de monahi s-au nevoit sa ajunga la desavarsire, la cunoasterea lui Dumnezeu. Monahii sunt chemati sa se roage pentru intreaga lume si aceasta este principala lor slujire catre omenire.

Manastirea Dragomirna

Din punct de vedere architectural,manastirea Dragomirna este unica in Rasaritul ortodox, introducand o noua viziune artistica in arta bisericeasca moldava din sec XVII-lea. Ii are nceputul n anul 1602, aa dup cum aflm din pisania de deasupra uii de intrare a bisericii mici numit iniial a schitului i aflat astazi n cimitirul mnstirii. Din aceast bisanie scris n limba slavon, aflm c n anul 1602, smeriii robi i nchintori ai sfintei Treimi, Chir Anastasie Crimcovici fost episcop de Rdui i Pan Lupu Stroici, mare logoft i fratele su Pan Simion, mare vistier, au ridicat din temelie acest mic lca. n anul 1609 biserica mare a mnstirii Dragomirna este deja terminat i s-a sfinit la 1 septembrie cu hramul Pogorrea Sfntului Duh. La noua biseric pisania lipsete, ca i cnd cea mai veche a bisericuei schitului ar fi fost ndestultoare. Totui aa cum mrturisete asa numitul Testament sau mai bine zis blestemul lui Crimca din 1610, mitropolitul continu s-i asocieze drept ctitor pe Stroici. Pornind de la planul alungit fr absinde laterale a multor biserici din secolul al XVI-lea, avnd o distribuie interioar cu pridvor, pronaos, naos i altar, foarte apropiat de cea a bisericii Sfntul Gheorghe din Suceava vecin, biserica mare a Dragomirnei se deosebete de aproape toate celelalte monumente religioase anterioare prin aceea c se ncheie ctre apus prin o absid poligonal, ca i biserica din Blineti. Ceea ce apare cu totul nou n arhitectura religoas moldoveneasc, prin zidirea bisericii mari a Dragomirnei, sunt proporiile neobinuite. Tendina de relativ nlare a bisericilor de la sfritul secolului al XVI-lea se transform la Dragomirna ntr-o adevrat ieire din scar, nlimea cldirii n raport cu limea sa fiind excesiv. Dimensiune bisericii sunt: lungimea de 35 metri, limea aproximativ 9,5 metri iar nlimea de aproximativ 42 de metri. Marele istoric Nicolae Iorga n lucrarea sa Neamul romnesc din Bucovina afirma: Vedere bisericii este o uimire de bucurie. E nalt si ngust ca o cutie de sfinte moate i e unul din cele mai strlucite monumente ale vechii noastre arhitecturi, iar pentru Crimca un titlu venic de glorie. Frumuseea de nedescris a Dragomirnei, o reprezint turla, giuvaerul acesta lucrat cu iubire fr de margini, care e mpodobit cu o mare bogie de podoabe. Trandafiraii de piatr sunt rspndii darnic nflorind orice colior i astfel ntreaga turl pare un rug de floare nvoalat. Nota puin exotic ntlnit pentru prima oar n arhitectura Moldovei, n decorul dltuit n piatr al turlei bisericii mari a Dragomirnei, se va transforma dup trei decenii ntr-o trstura caracteristic la Biserica Sfiinii Trei Ierarhi din Iai ale crei faade sunt n ntregime acoperite cu broderie de piatr. Sculptura decorativ de la turla este de o mare bogie, varietate i miestrie. Aici ntlnim un vast repertoriu de motive ornamentale, geometrice i vegetale, rozete stilizate, stele formate din dou romburi, ptrate asociate cu un ornament polilobat. Impresia de broderie este obinut i prin tehnica utilizat la sculptura blocurilor de la turl, ornamentele i profilele desfurndu-se pe un singur plan, aproape fr diferene de relief. Aceast ornamentare deosebit detaeaz turla de ntreg ansamblul, ncununnd nu numai biserica ci ntreaga mnstire ca un element aparte, ca o emblem. Dei relativ bine conservat pictura Dragomirnei nu se pstreat integral. Chiar i n naos i altar acolo unde a fost complet,

scene ntregi sau numai detalii, s-au ters datorit condiiilor prin care monumentul a trecut de-a lungul veacurilor. Aceasta face n parte imposibil reconstituirea tuturor nelesurilor iconografice i judecarea complet a stilului picturii. Dei motivele i elementele de sculptur n piatr, rnduite cu miestrie mai peste tot n interiorul bisericii Dragomirna, adaug acestui sfnt lca valoare artistic deosebit, cu toate acestea ctitorul spre a-i desvri opera, a nvemntat zidurile i bolile naosului i altarului cu picturi n fresc. ntreaga ordonare iconografic, centrat pe dou compoziii, prima este Pantocratorul, reprezentat n calota turlei, cu figura blnd, subire, cu brbia ascuit, cea de-a doua este nlarea din conca absidei altarului, compoziie de mare elegan, cu etajare de planuri pe registre n nlime i cu o compunere a registrului de baz pe mai multe planuri n adncime care dau senzaia de micare n spaiu. La aceasta contribuie fr ndoial i fondul rou al cerului, de o spendoare i intensitate deosebit. Mobilierul din biseric este recent datnd din anul 1975. Este lucrat n lemn de stejar cu ornamentaia inspirat din sculptura turlei, de ctre o familie de meteri, Croitoru. Tot de dat recent, 2003, este i iconostasul care ncadreaz icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului. Data i numele celui care a druit aceast icoan mnstirii nu ni se pstreaz. Este mbrcat n argint, ns chipul luminos al Maicii Domnului, pare a te urmri cu privirea ei blnd i cald n orice col al bisericii. Icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului din Dragomirna este cunoascut c ajut la vindecarea bolnavilor i scoas n procesiune pe vreme de secet, adun norii de ploaie, multe dintre minunile pe care le-a svrit aceast icoan nu s-au consemnat n scris. Intregul ansamblu: biserica mic, biserica mare, cetatea i egumenia, sunt remarcabile ca unitate de stil i viziune, aceeai arhitectur cu simetrii studiate, cu rigori geometrice, cu tendine de nlime, trdeaz o gndire unitar, o singur minte i o singur voin de ctitor i arhitect. Intre anii 1763-1775 , laDragomirna se stabileste Sf Paisie Velicikovski,impreuna cu mai multi ucenici.

Manastirea Humor
Biserica a fost zidita in 1530 de Toader Bubuiog, logofatul lui Petru Rares , si sotia sa, Anastasia. Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes aparte. Edificiu de plan treflat fara turla pe naos ca si in cazul altor ctitorii boieresti. Elementul particular este pridvorul deschis cu arcade, inovatie in epoca determinata atat de traditia constructiva locala (prispe, foisoare) cat si de influentele renascentiste din exterior (loggia preluata mai tarziu si de "stilul bracovenesc"). O noutate este si tainita situata deasupra gropnitei; mai ales in nenumaratele zile de restriste se pastrau aici obiectele de pret. Din pridvor se patrunde in pronaos, iar mai departe in camera mormintelor si in naos. Spre rasarit, biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o catapeteasma foarte veche, o exceptionala sculptura in lemn. Unica prin valoare in pictura noastra veche este imaginea Maicii

Domnului cu pruncul din timpanul portalului; tot in pridvor, Judecata de Apoi se lasa privita si din afara, luminata prin arcade. Daca peretele nordic a fost in mare parte sters de intemperii, cel dinspre sud se constituie intr-un real tezaur. Imnul acatist (24 de strofe-scene) ocupa majoritatea suprafetei, ilustrat in special prin Glorificarea Mariei si monumentala compozitie Asediul Constantinopolului, voita eroare istorica purtand mesajul antiotoman specific vremii; li se alatura Rugul in flacari, Acatistul Sfantului Nicolae si Legenda fiului risipitor. Absidele bisericii cuprind Cinul (Deisis), rugaciune a tuturor sfintilor proprie numai picturii exterioare din Bucovina, fresca de amploare considerata si ea o invocatie la apararea Moldovei in fata amenintarii semilunei. Moaste: racla cu particele de la mai multi sfinti. Icoane facatoare de minuni: Icoana Adormirii Maicii Domnului(sec 16),Deisis (sec 16), Icoana Maicii Domnului(sec 16), Sf Arhanghel Mihail(sec 16) Ceva asemanator nu ne ofera o a doua tara din lume (J.Strzykowski) Manastirea Voronet Supranumita si Capela Sixtina a Estuluipentru marea fresca de pe fatada de vest, numita Judecata de Apoi. a fost ctitorita de domnitorul Stefan cel Mare in anul 1488, in numai 3 luni si trei saptamani.Primul staret al manastirii a fost Sf Cuv.Daniil Sihastrul,duhovnic renumit al Moldovei si sfetnic al domnitorului, mormantul sau se afla in pronaosul bisericii. De asemenea "albastrul de Voronet" este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat "Arborele lui Iesei" sau Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos iar pe coloane sunt pictati filozofii grecolatini. Sunt cautati cu privirea Aristotel si Platon iar pe absida laterala retine atentia "chipul ascetic al Sf. Onufirie". In stanga usii de la intrare este zugravit chipul aureolat al Sf. Cuvios Daniil Sihastrul. Deasupra usii strajuieste Icoana "Deisis". Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Judecatorul Atotdrept, priveste cercetator pe toti cei care trec pragul Bisericii noastre; in dreapta si in stanga Sa, Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul mijlocesc milostivirea pentru noi, oamenii. Pe contrafort este pictat Sf. Mare Mucenic Gheorghe, patronul Manastirii noastre, iar pe primele randuri ale acestui ansamblu de pictura, sus, "Acatistul Sf. Nicolae" si mai jos, "Acatistul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava". In pridvor pictura reprezinta calendarul crestin-ortodox, iar pe multe Icoane se vad nume si zgarieturi, semne ale celor 206 ani de pustiire. Deasupra usii de la intrare, in pronaous, se afla o mununata Icoana - "Dulcea imbratisare" si mai sus inscriptia in piatra ce precizeaza numele ctitorului si timpul inaltarii Manastirii. Tabloul votiv, al intemeietorului, se afla in naos. Maria Sa, Stefan cel Mare si Sfant, pictat in anul 1496 impreuna cu Doamna Maria-Voichita si Bogdan mostenitorul inchina, prin mijlocirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Manastirea aceasta Mantuitorului nostru Iisus Hristos pentru a-i multumi ca l-a ajutat in lupta impotriva cotropitorilor turci. Valoroasa artistic este catapeteasma din lemn de tisa, aurit, usile imparatesti fiind o adevarata capodopera de sculptura in lemn. De mare pret este tronul

Mitropolitului Grigorie Rosca si nadajduim ca va reveni acasa tronul original al Mariei-Sale, cel din Biserica fiind o copie distonand cu piesele vechi. Pictura exterioara care se datoreaza Mitropolitului Grigore Rosca, prin celebrul albastru de Voronet, este considerate una din capodoperele culturale ale lumii.Si aceasta manastire face parte din patrimoniul UNESCO. De vazut : pictura exterioara cu celebrul albastru de voronet, si mormantul Sf Cuv.Daniil Sihastrul. Manastirea Slatina Este prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lapusneanu si intra, prin valoarea ei, in randul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. Aceasta manastire, in unicitatea ei, seamana totusi cu celelalte mari manastiri din zona: Manastirea Dragomirna, Manastirea Sucevita, Manastirea Moldovita, Manastirea Neamt si Manastirea Secu. Zidurile groase de piatra si biserica masiva, tot din piatra, stau falnice de peste veacuri. Numele locului si al manastirii Slatina - vine de la un izvor din apropiere, care scoate slatina, adica apa sarata, dupa cum se spune in zona. Cu timpul insa, izvorul a secat, iar locul si-a pastrat vechiul nume. Istoria zidirii Manastririi Slatina se pierde in negura timpului, dar legendele spun ca aici traia un sihastru care l-ar fi sfatuit pe domnitorul Alexandru Lapusneanu sa zideasca o manastire pe locul unde crestea un falnic paltin. Eftimie, cronicarul domnesc ofocial din acea vreme, arata ca zidirea Manastirii Slatina a fost inceputa de Alexandru Lapusneanu in anul 1553 si s-a terminat in a doua lui domnie, in anul 1564. ntrarea in incinta manastirii se face dinspre rasarit, pe o alee asfaltata, marginita de randuri de brazi falnici, martori ai atator vitejii si fapte de credinta, precum si pe o alee ce vine dinspre sosea, prin partea de vest. Ambele intrari se fac prin turnuri cu gang. Turnul dinspre rasarit este construit din caramida, iar cel din vest, din bolovani de piatra. Accesul in incinta se face pe alei largi, pavate cu placi de piatra, marginite de straturi cu flori si peluze cu iarba. Incinta este inconjurata de un zid puternic, care are in cele patru colturi cate un turn de aparare. Zidurile groase si inalte de 8-10 metri, din bolovani de piatra, au creneluri pentru lupta. Biserica cea mare din Manastirea Slatina este una dintre cele mai mari din Moldova, fiind construita in plan triconc alungit, potrivit traditiei arhitecturii moldovenesti, dar si a Bisericii Ortodoxe. Spatiul interior al bisericii este impartit, dupa traditie, in pridvor, pronaos, incaperea mormintelor (gropnita), naos si altar. n decursul timpului, Mnstirea Slatina a fost un mare centru de cultur i art medieval romneasc. Ctitorul a nfiinat aici o bibliotec cu cri tiprite i manuscrise, precum i o coal de muzic, la care au nvat i tineri din Galiia. Aici s-au lucrat cu mult miestrie esturi, broderii, miniaturi, s-au copiat cronici. Sf Moaste: capul Sf Grigorie Teologul

Manastirea Secu
Manastirea Secu este o vatra monahala de intensa traire duhovniceasca a carei vechime se ridica la aproape 500 de ani. In jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetatii Neamtului, pe valea Paraului Secu, se aseaza un grup de sihastri care vor intemeia mai apoi, in anul 1530, sub conducerea Ieroschimonahului Zosima, calugar de la Manastirea Neamt, schitul cu acelasi nume: Schitul lui Zosima. Domnitorul Petru Rares (1527-1546) a cladit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserici a cimitirului manastirii. Schitul a fost ingradit cu zid de piatra in anul 1550 de catre Doamna Elena, sotia voievodului, si de fiii sai. Din acest zid se mai pastreaza astazi o mica parte: la intrarea in manastire, in dreptul actualei biserici a cimitirului, unde, in urma cu cinci secole, fusese poarta de intrare in schit si clopotnita acestuia. Constructiile care alcatuiesc astazi complexul manastiresc de la Secu nu dateaza toate din aceeasi perioada. Bisericii ctitorite de catre vornicul Nestor Ureche in 1602 i sa adaugat in secolul al XVIII-lea pridvorul, apoi, in prima jumatate a veacului trecut, un diaconicon, un proscomidiar, precum si pridvorasul de pe latura vestica. In anul 1850 i sa refacut in intregime pictura interioara si tot atunci sa reinnoit si catapeteasma. Zidurile incintei si turnurile de aparare, a caror constructie a inceput, desigur, cam in aceeasi vreme cu cea a bisericii, au suferit interventii si refaceri in timpul marelui domn al Moldovei, Vasile Lupu. Celelalte cladiri ale manastirii, in forma lor actuala, cu exceptia laturei de sud, dateaza din perioada care a urmat incendiului naprasnic din 1821, provocat de turcii care au asediat manastirea. Arhitectura bisericii reclama puternice influente muntenesti, mai ales prin sistemul de boltire si de sprijinire a turlelor. Totodata, cupolele, spre deosebire de stilul moldovenesc, se sprijina direct pe arcurile masive ale naosului si pronaosului, iar cele doua turle au baze octogonale, specifice constructiilor din Muntenia.

Pictura initiala, executata in anul 1602 de mesteri al caror nume nu sa pastrat, in stilul frescelor bizantine, pictura identica din punct de vedere al stilului si al culorilor utilizate cu cea de la Manastirea Sucevita, sa pastrat, in cateva registre, atat in interior, deasupra usii dintre pronaos si naos si la mormintele ctitoricesti, unde se pot admira in intregime, cat si in exterior, deasupra pisaniei originale de la 1602, pe latura de sud. Sa subliniem si faptul ca, initial, biserica a fost pictata in exterior, lucru ce mai poate fi observat atat pe peretele de sud, cat si pe turla de deasupra Sfantului Altar. Pictura actuala a fost executata in ulei, intre anii 1849-1850, de pictorul Costache Lifsicar si ucenicii sai si de zugravul Tudorache Ionescu, in stilul specific Renasterii, dar cu influente slavobizantine. Sf Moaste: lemn din Sf Cruce,chivotul in care s-au pastrat un fragment din piciorul Sf Ioan Botezatorul,particele de la Sf Arhid Stefan,Sf Ap Andrei,Sf Pantelimon,Sf Haralambie,Sf Ioan Gura de Aur

Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Cipriota De vazut :Mormantul Sf Varlaam si Ioan de la Rasca si Secu

Manastirea Neamt
Prima atestare documentara a manastirii dateaza de la 1210. Izvoare istorice, care sa determine cu exactitate timpul si imprejurarile in care ea a luat fiinta nu exista. Traditii locale puternice, in mai multe versiuni, dovedesc existenta manastirii la sfarsitul celui de-al XIV-lea secol. O inscriptie de pe un clopot din veacul al XIX-lea spune: "Acest clopot s-au varsat din materialul clopotului facut la 1393 de domnul Stefan cel dintai si care s-au topit la arderea manastirii Neamtu 1862 noiembrie 20". Manastirea a devenit unul din cei mai mari proprietari feudali, ceea ce i-a permis sa participe la viata politica a Moldovei. In 1428, cand Alexandru subordoneaza unei manastiri 50 de biserici din diferite sate, dispunea "ca nici un mitropolit, nici slugile lui, nici dregatorii lui, sa nu se amestece ".Sfantul Stefan cel Mare va avea o deosebita grija pentru manastire, intarindu-i privilegiile acordate de domnitorii de dinaintea lui, inzestrand-o cu un clopot in 1485, cu un panaghiar in 1502 s.a. Din constructiile de atunci n-au ajuns pana la noi decat biserica lui Stefan cel Mare si partea inferioara a turnului clopotnita, zidit de Alexandru cel Bun. Cel dintai domnitor moldovean care, cum atesta documentele, a daruit Manastirii Neamt sate si mosii este Petru Musat. Acesta a zidit Cetatea Neamt, a integrat-o definitiv in sistemul de aparare al tarii si, potrivit unei traditii puternice, tot el ar fi cladit la Manastirea Neamt, pe locul vechiului schit de lemn, o biserica de piatra, care a fost inconjurata de urmasii sai in scaunul Moldovei cu chilii calugaresti, diferite cladiri, turnuri si ziduri de aparare. Arhitectura si bogata plastica decorativa exterioara adauga monumentului o maretie impunatoare. Un soclu, cu doua largiri succesive formeaza postamentul puternic din blocuri mari din piatra de talie, deasupra caruia se inalta peretii ziditi pana la doua treimi din inaltime cu bolovani de rau si piatra mai marunta. De la acest nivel pana la cornisa de piatra de sub streasina, paramentul este lucrat in zidarie de caramida. Pe portiunea aceasta a paramentului sunt doua randuri de ocnite - cele de jos, mai mari, iar cele de sus, mai mici - deasupra carora se desfasoara o bogata friza de ceramica smaltuita, compusa din discuri, romburi si triunghiuri impodobite cu motive vegetale si geometrice.La elementele de policromie ale fatadelor se adauga braiele si pilastri de caramida smaltuita dispuse in campul zidariei, atat in frize care inconjoara monumentul cat si in forma de colonete, precum si picturile in fresca ce se mai pastreaza in unele ocnite. Fatadele absidelor, in partea lor inferioara, sunt decorate cu firide alungite pana la soclu. Cunoscutele contraforturi ale arhitecturii moldovenesti sunt oranduite simetric in jurul monumentului: doua dispuse in unghiurile vestice si cate unul de o parte si de alta in dreptul arcului median al pronaosului, in dreptul incaperii mormintelor si in dreptul proscomidiarului si diaconicului si, in sfarsit, unul mic in axul absidei rasaritene.Ferestrele prin care patrunde lumina in camera mormintelor, naos si altarul bisericii, in decursul timpului, au fost largite si marite, dar cu prilejul lucrarilor de restaurare din 1958-1961 li s-a dat forma originara.

Perioada de maxima inflorire a manastirii a fost in sec al 18-lea, cand Sf Paisie Velicikovski se stabileste la Neamt, impreuna cu 60 de ucenici,unde desfasoara o intense activitate carturareasca,traducand Filocalia in limba slavona(tiparita la Moscova, in 1793).Cei peste o mie de calugari adunati in jurul staretului din toate tarile ortodoxe,vor duce faima Manastirii Neamt,in cele mai indepartate colturi ale Rusiei,Bulgariei,Serbiei si Sf Munte. Sf Moaste:capul Sf Simeon din Muntele Minunat,moastele Sf necunoscut de la Neamt Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul de la Neamt(sec 7) De vazut Muzeul Sf Paisie, mormantul Sf necunoscut De asemenea aici a vietuit la inceput si Sf Ioan Iacob Hozevitul

Manastirea Sihastria A fost intemeiata in 1655 , pe locul unei mai sihastrii,cunoscuta ca Sihastria lui Atanasie dupa numele intemeitorului. Vremurile vitrege care au urmat si mai ales desele incursiuni ale tatarilor de la inceputul sec. al XVIII-lea au facut ca schitul Sihastria sa ajunga intr-o stare aproape de ruina. Indemnat de exemplul inaintasului sau, ca si de frumusetea locului, Episcopul Ghedeon de Roman construieste in anul 1734 o noua biserica mai trainica si incapatoare pe care o inchina Manastirii Secu din apropiere, dupa obiceiul vremii. n anul 1821 cetele eteristilor lui Alexandru Ipsilanti, urmarite de turci, se retrag in partile Moldovei, ajungand pana la Manastirea Secu. Lupta sangeroasa care a urmat s-a incheiat cu arderea si pradarea manastirilor din imprejurimi de catre turci, printre care si Sihastria. Schitul nu a ars in intregime. Tezaurul Sihastriei, dupa cum consemneaza pomelnicul ctitoricesc, a fost ascuns in acele zile la Poiana Crucii "sub un fag", intr-un cazan de arama. Cu timpul taina obiectelor de cult s-a pierdut. Lucrarile de refacere au inceput abia in anul 1824, cu sprijinul efectiv al mitropolitului Veniamin Costachi si au durat aproape doi ani. S-au refacut atunci biserica de piatra, turnul clopotnita, un corp de chilie in partea de sud, turnul portii si zidul de incinta. Renumitul "calfa pietrar" Nicolae Cerneschi din Botosani a condus lucrarile, contribuind atat cu priceperea sa cat si cu insemnate sume de bani, devenind astfel al treilea ctitor principal al manastirii.Vechile obiecte de cult fiind pierdute, se lucreaza in acelasi an noi obiecte bisericesti, in atelierele Manastirii Neamt: vase liturgice, candele si

cadelnite de argint, doua clopote etc. Astfel, Sihastria isi incepe din nou firul existentei sale, intrerupt timp de patru ani. In vara anului 1941 un incendiu necrutator a mistuit paraclisul de lemn si o parte a chiliilor Sihastriei, din care cauza multi calugari au plecat la alte manastiri. Parintele staret Ioanichie fiind batran si bolnav, in anul 1942 este ales, in postul de loctiitor de staret, Parintele Cleopa. Prima grija a noului staret a fost refacerea incintei si a chiliilor arse. Cu ajutorul manastirii Neamt, pana in 1944 s-au construit doua corpuri de chilii cu peste 20 de incaperi. Invingand dificultatile aduse de razboi si seceta, obstea condusa de Parintele Cleopa se intareste duhovniceste, creste numeric si, cu mari eforturi, reuseste sa construiasca in anul 1946 un nou paraclis. Din ansamblul constructiilor, biserica centrala prezinta un interes deosebit, datorita faptului ca mesterul a reluat stilul clasic al bisericilor moldovenesti. Echilibrul proportiilor, zveltetea turlei, efectul liniilor, sobrietatea interiorului si simplitatea decoratiei exterioare sunt cateva din caracteristicile ei. Biserica este construita in plan triconc, de dimensiuni reduse, cu o singura turla asezata pe naos. Este impartita in pridvor, pronaos, naos si altar, avand lungimea in exterior de 21,50 metri, latimea la abside de 11 metri si inaltimea pe axul turlei de 20 metri. Peretii grosi de peste 1,25 metri sunt lucrati din piatra de rau, cu putina caramida in partea superioara si var hidraulic. Intrarea se face prin partea de vest. Initial biserica n-a avut pridvor, cel actual fiind adaugat probabil in anul 1837, cand s-au efectuat si alte constructii la Sihastria. Mesterul, dorind sa realizeze un pridvor deschis, inspirat poate dupa cel de la Galata sau chiar Moldovita, l-a prevazut cu sase deschideri largi in ziduri, pentru a avea cat mai multa lumina. Cimitirul manastirii este asezat in locul actual de catre Parintele Cleopa, in anii 1944-1945, sfintia sa mutand aici ramasitele pamantesti ale calugarilor din cele trei cimitire existente pana atunci, unul dintre ele fiind asezat in jurul bisericii centrale. In cimitir, devenit deja loc de pelerinaj, se afla mormantul Parintelui Cleopa. Fiii duhovnicesti, din evlavie, i-au pus in locul crucii modeste, de lemn, dorita de parintele, o frumoasa cruce de marmura. La mormantul sfintiei sale vin zeci de credinciosi, care aprind o lumanare, se roaga pentru odihna sufletului sau, amintindu-si cu drag de neuitatele sale cuvinte si mai ales de nesfarsita dragoste a

parintelui. Langa mormantul Parintelui Cleopa se afla mormantul Parintelui Paisie Olaru, un mare duhovnic al Moldovei, de asemenea vizitat de foarte multi pelerini. Sf moaste : racla cu moatele de la 30 de sfini, o particic din lemnul Sfintei Cruci Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului De vazut: pictura din paraclisul Sf Prini Ioachim i Ana, chilia printelui Cleopa,cimitirul manastirii.La Sihstria a intrat in monahism actualul Patriarh al Romaniei,PF Daniel. Manastirea Agapia Istoria acestei manastiri este legata de cea a schitului Agapia veche. Primul sihastru cunoscut care s-a nevoit in poiana unde se afla astazi Manastirea Agapia Veche, a fost cuviosul Agapie din Manastirea Neamt. Aici a intemeiat o biserica de lemn cu hramul "Schimbarea la Fata". Asa a luat fiinta prima sihastrie din Muntii Neamt, cunoscuta sub numele de "Sihastria lui Agapie. Prima mentiune documentara s-a facut prin Hotarnica lui Ilies Voda din 1437, care delimiteaza mosia Manastirii Agapia de cea a Manastirii Neamt. Vechiul Pomelnic de la Manastirea Agapia aminteste de Petru Rares si Elena Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija carora s-a zidit prima biserica de piatra de aici. In schimb, o inscriptie aflata in pronaosul bisericii mari de la Agapia din Vale mentioneaza pe Petru Schiopul si Ruxandra Doamna ca fiind intaii ctitori domnesti. Biserica a fost reparata dupa 1821, apoi intre 1858 si 1862, cand i s-au adaugat un nou pridvor, cel vechi inchizandu-se in sanul bisericii, si doua turle mai mici, una pe pridvor, alta pe altar, si s-au largit ferestrele. Cele doua turle au fost mistuite de incendiul din 1903, ramanand numai turla veche a Pantocratorului, cu forma octogonala si cu calota sferica. Ea se sprijina pe arcele naosului boltit. Zidul despartitor dintre vestibul, pridvor si pronaos a fost inlocuit cu trei arce. Intrarea se face prin partea sudica, pe o usa masiva din lemn, iar in pronaos printr-o usa metalica. Tampla, din lemn sculptat, a fost pictata in 1858. O data cu refacerile din 1858-1862 s-a amenajat din nou mormantul ctitorilor. Policandrele au fost comandate la Viena si executate in 1858-1862, iar candelabrele, imbracamintea icoanelor imparatesti si alte obiecte ce impodobesc biserica au fost lucrate la Paris.

Deasupra usii de intrare in biserica este pisania, incrustata in marmura cu litere slavone si icoana hramului "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" in mozaic de Murano. Pictura este opera marelui pictor Nicolae Grigorescu. A fost executata in anii 1858-1862, cand artistul avea 20 de ani. Sf Moaste : o racla cu moaste de la mai multi sfinti Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului (sec 14) De vazut : muzeul manastirii agapia :broderii,covoare,manuscrise,carti vechi,obiecte de cult,picturi de Nicolae Grigorescu,mormantul mitropolitului Irineu Mihalcescu,casa memoriala Alexandru Vlahuta.

Manastirea Varatec Manastirea Varatec nu a fost intemeiata de domni, nici de mari sfetnici ai tarii. Primele urme monahale pe acest loc sunt legate de numele maicii Olimpiada, o maica de la Manastirea Durau, tunsa in monahism in Schitul Topolnita, in apropierea actualului Varatec. Pisania bisericii celei mari spune urmatoarele: "La anul 1808 s-au zidit aceasta biserica ce sa praznuieste hramul Adormirea Maicii Domnului prin osteneala Sfin. sale a pre. cuvi. Parintelui Iosif Duhovnicul si a staritei Olimpiadii, iar cei intai ctitori au fost maicile din acest locas. Al doilea mari ctitori au fost Doamna Elenco Paladi, care au daruit 3 mosii si maica Elisabeta Bals au daruit mosia Vulturesti, maica Safta Brancoveanu au harazit mosiile Osica si Vladulenii cu mai multe indatoriri in testamentul sau, iar celelalte mosii, vii si acarete ce au daruit si alti ctitori sunt scrisa in cartea vietii spre vecinica lor pomenire. 1841, octomvrii 20. rept aceea, intre anii 1781-1785, maica stareta Olimpiada, fiica de preot, a primit marea misiune de a intemeia un schit intr-o poiana de langa Varatec. Poiana a fost cumparata de la padurarul Ion Balanoiu. Lucrarea a inceput la sfatul Sfantului Paisie de la Neamt si cu binecuvantarea Mitropolitului Gavriil Calimachi.

Maica Olimpiada, cu numele din lume fiind Balasa Herescu, se va oferi trup si suflet zidirii obstii primei isihii de la Varatecc. Ea va adormi in Domnul in anul 1842, la varsta de 85 de ani. Dupa anul 1844 se vor mai construi inca doua biserici: Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, Biserica Schimbarea la Fata, cat si un Paraclis inchinat Sfantului Nicolae. Potrivit insemnarilor celor vechi, din arhiva manastirii, in anul 1857, manastirea "avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni. Manastirea a intampinat o mare incercare in data de 11 iunie 1900. Un incendiu a cuprins o mare parte din manastire, pierderile fiind grele: chiliile au ars in mare parte, biserica a ramas fara acoperis si turle, iar clopotnita s-a prabusit si ea. Toate acestea au fost refacute in scurt timp, ele putand fi vazute pana astazi in manastire. Din-nainte de incendiu a ramas insa puternicul zid de piatra (1808-1812). Biserica manastirii, inchinata Adormirii Maicii Domnului, imbina stilul moldovenesc cu elemente noi, aparute in Moldova prin secolele XVIII-XIX. Biserica se afla inaltata in centrul curtii interioare, precum la mai toate manastirile ortodoxe, fiind zidita din piatra de rau, luata din zona, cat si din caramida. Biserica are forma de nava, avand pridvor, naos, pronaos si Altar. Cele doua turle ale acesteia sunt cilindrice, fiecare avand cate un acoperis in forma de clopot. In fata bisericii se afla statuia de bronz a Saftei Brancoveanu, care a ctitorit o parte din cele de folos manastirii. Statuia a fost lucrata de Ion Jalea, in anul 1935. Pridvorul bisericii are intrarea pe peretele sudic, fiind acoperit cu doua calote sferice sustinute de un singur arc longitudinal si de alte doua arce laterale. Pronaosul si naosul sunt despartite de un zid sustinut de doua coloane. Aceste doua cupole sunt separate printr-un semicilindru de mici dimensiuni, sprijinit pe arce transversale, in timp ce altarul prezinta un arc dublou spre apus, fiind boltit in sfert de sfera la rasarit. n pronaos se afla "Mormantul duhovnicului Iosif", adormit in Domnul la data de 28 decembrie 1828. Acesta este primul duhovnic de la Manastirea Varatec. Langa acesta se crede ca au fost inmormantate si primele starete ale manastirii: Olimpiada, Nazaria si Magdalena, insa mormintele acestora nu au fost inca descoperite.Sfantul Altar este despartit de restul bisericii printr-o superba catapeteasma sculptata in lemn de tisa si poleita cu aur, lucrare cu o deosebita valoare artistica, executata de Constantin Zugravul, in anul 1816, pe cheltuiala logofetesei Elenco Paladi. Pictura bisericii a fost realizata in anul 1841, ea fiind refacuta in anul 1882, de pictorii T. Ioan si D. Iliescu. Intre anii 1968-1969

pictura a fost din nou spalata si intarita de pictorul Arintiu Avachian si ajutoarele sale D. Gurita, G. Popescu, G. Salagian, cu binecuvantarea Mitropolitului Moldovei Teoctist, cu pornirea si staruinta maicii Pelaghia Amilcar, stareta a intregului sobor, si cu obolul credinciosilor. Muzeul manastirii Varatec pastreaza un valoros patrimoniu cultural-artistic si istoric, alcatuit dintr-un mare numar de hrisoave autentice, acte de danie si de intarire, obiecte de cult din metal pretios, icoane vechi, broderii, covoare si vesminte preotesti. Printre cele mai deosebite obiecte din muzeu se numara: icoanele din secolul al XV-lea, de la Manastirea Rasca, cat si cele din veacurile XVI-XVII, de la Valeni - Piatra Neamt si Topolita, crucea din lemn de chiparos, facuta in anul 1596, si crucea de procesiune din lemn de maslin, donata in anul 1852 de Gheorghe si Maria Hermeziu, potirul din argint aurit daruit in anul 1840 de Safta Brancoveanu, Epitaful lucrat in fir de aur si argint de Smaranda Niculce in anul 1798, Evangheliarul grec tiparit la Venetia in anul 1811 si Evanghelia cea Mare tiparita la Manastirea Neamt, in anul 1821, ambele ferecate in argint aurit si impodobite cu icoane emailate.

Staretele manastirii au acordat o deosebita atentie pregatirii profesionale a monahiilor, in cadrul Manastirii Varatec creandu-se mai multe ateliere-scoala, dintre care mentionam: Scoala monahala de pregatire profesionala pentru mai multe indeletniciri si cultura generala pentru calugarite (infiintata la 1 septembrie 1803, de Veniamin Costachi), Scoala de fete pentru calugarite (deschisa la 18 decembrie 1860), Scoala de adulte (infiintata la 1 septembrie 1911), Seminarul monahal pentru calugarite. Sf Moaste: racla cu moaste de la mai mult de 30 de sfinti Icoana facatoare de minuni a Sf Ana De vazut: mormantul Veronicai Micle, casa Lahovary,codrii de arama

Manastirea Bistrita

Manastirea Bistrita, zidita de domnitorul Alexandru cel Bun in anul 1406, este o manastire ortodoxa din judetul Neamt. Manastirea se afla in satul Bistrita, din comuna Alexandru cel Bun, si are o foarte mare valoare istorica si arheologica. Manastirea Bistrita ocupa un loc deosebit intre vetrele de credinta ortodoxa si de cultura romaneasca ce innobileaza trecutul acestei tari, numarandu-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale, adapostind oseminte domnesti si fapte de neuitat din istoria si viata spirituala a poporului nostru. Potrivit traditiei, inceputurile obstei monahale din vatra Bistritei nemtene se aseaza in vremea domniei lui Petru I Musat, spre sfarsitul secolului al XIV-lea, cand s-a ridicat aici o micuta biserica de lemn, prin purtarea de grija a ieromonahului Pafnutie. In anul 1402, pe locul bisericute de lemn, domnitorul Alexandru cel Bun a zidit, a zidit o minunata biserica de piatra. Locasul de peste 30 de metri lungime, cu pronaos, gropnita, naos si altar, a fost zidit si cu gandul de a-i folosi acestuia pe post de loc de ingropare. Manastirea Bistrita a fost o puternica si rodnica vatra de spiritualitate si cultura medievala romaneasca, pana spre mijlocul veacului al XVIII-lea, cand, in anul 1677, Doamna Safta, sotia voievodului Gheorghe Stefan, inchina manastirea Locurilor Sfinte - Patriarhiei Ierusalimului, inaugurand o lunga epoca de instrainare si nechibzuita gospodarire, cand s-a pierdut si cea mai mare parte din patrimoniul care mai ramasese. Evenimentele din 1821 au afectat si Manastirea Bistrita, chiar in biserica desfasurandu-se adevarate lupte intre turci si eteristi. Atunci, toate constructiile au avut de suferit de pe urma incendiilor, au fost profanate mormintele ctitorilor si au fost jefuite numeroase manuscrise, broderii si obiecte de cult. Doar masurile adoptate de Alexandru Ioan Cuza au determinat plecarea calugarilor greci de aici. Dupa aplicarea Legii secularizarii averilor din decembrie 1863 a luat sfarsit si "epoca de inchinare" a Manastirii Bistrita, deschizandu-se o lenta dar necesara actiune de renastere si reconstructie datorita careia stravechea ctitorie musatina a redevenit vatra de cultura si de viata ortodoxa de altadata, temeinic integrata in istoria tarii si in viata spirituala a poporului roman. Incinta manastirii are o forma patrulatera, fiind protejata de ziduri puternice de piatra, cu o inaltime initiala de aproximativ patru metri, prevazute cu metereze si drum de straja ce se desfasoara pe toata lungimea lor. Intrarea principala e situata pe latura sudica si este arcuita sub un turn cu trei nivele: o incapere cu bolta semicirculara, sprijinita pe doua arce in ogiva la parter, un paraclis inchinat Sfantului

Ierarh Nicolae la primul etaj si o camera la etajul superior, destinata probabil corpului de garda ce strajuia accesul in manastire. Paraclisul nu este pictat si se pare ca nici nu a avut zugraveli anterioare, intreaga atmosfera interioara fiind creata de un frumos iconostas din secolul al XVIII-lea. Alaturi de Slatina, biserica de la Bistrita constituie cea mai mare si impunatoare ctitorie a lui Alexandru Lapusneanu. Ca plan si dimensiuni se apropie foarte mult de Manastirea Probota a lui Petru Rares, avand intre naos si pronaos incaperea gropnitei si o singura turla deasupra incaperii principale. Absidele laterale, ca si cea a altarului, au forma poligonala, cu cate cinci si respectiv noua fete, acoperite cu firide alungite. Cate o pereche de puternice contraforturi sprijina colturile fatadei vestice, arcul transversal al pronaosului si segmentele din dreapta si din stanga absidelor laterale, un singur contrafort aflandu-se in axul altarului. Ca amintire a stranselor legaturi pe care romanii le-au intretinut cu Bizantul, in prima jumatate a secolului al XV-lea, in spatiul format de trecerea in naos se pastreaza icoana Sfintei Ana, creatie a artei bizantine cu o mare valoare istorica, artistica si spirituala Icoana facatoare de minuni este considerata ca dar al imparatului Manuel II Paleologul (1391-1425) si al sotiei sale Ana, facuta lui Alexandru cel Bun si Doamnei Ana (in 1407) in semn de recunostinta pentru buna primire de care se bucurase fiul lor Andronic in timpul vizitei efectuate de acesta in Moldova. Sfanta icoana a fost purtata prin satele Moldovei in timpul foametei din 1947. La Manastirea Bistrita s-au scris si doua dintre lucrarile fundamentale ale literaturii noastre vechi, datorita carora au ajuns pana la noi, date, fapte si nume de oameni care s-au inscris in istoria tarii de la "descalecat" incoace: Pomelnicul inceput in 1407 si completat pana in secolul al XIX-lea si Letopisetul care se refera la perioada 1359-1506, fiind apoi continuat la Manastirea Putna. In atelierul care a fiintat probabil la Manastirea Bistrita inca din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, s-au lucrat in fir de aur si argint mai multe broderii si vesminte bisericesti cu o mare valoare artistica.

De vazut : Icoana facatoare de minuni a Sf Ana,daruita de imparatul bizantin Ioan VIII Paleologul Muzeul Manastirii Bistrita, Icoana hramului de pe turnul de intrare, valoroasa pictura murala in fresca.

Manastirea Pangarati A fost ridicata la sf sec 14 de catre sihastrul Simeon, care cu ajutorul lui Stefan cel Mare a facut o biserica de lemn.Aceasta a fost arsa de catre turci, dar pe locul acesteia , Alexandru Lapusneanu a construit o biserica de piatra. Numele
manastirii provine de la un oarecare calugar Pangratie, dupa marturia istoricului Nicolae Iorga, care marturiseste "se pare a fost un pustnic de demult, dand numele paraului din apropiere". Acelasi istoric spune ca termenul "pangarati" nu are "nici un amestec cu ideea de pangarire

Forma actual a mnstirii se datoreaz activitii energice a stareului Arhim. Varnava (1833-1859), care ne spune c aceast mnstire ajunsese cu totul n proast stare. Dup ce a intrat egumen a schimbat n mare msur relieful zonei mnstirii i a fcut a doua incint, cea dinspre sud ncadrat de zidurile chiliilor de crmid n form de L, ce adpostea sub el beciul mare boltit cu 14 desprituri. Arhim. Varnava schimb n mod total nfiarea umil i drmat a mnstirii, printr-o activitate ctitoreasc i mult efort. El este cel care a ntemeiat satul cu oameni adui din diferite pri, sat care mai nainte nu exista dndu-i numele Pngrai dup numele mnstirii. n anul 1872, la insistenele Ministerului de Interne n cldirile mnstirii a fost nfiinat un penitenciar. n timpul funcionrii acestuia are loc construirea pridvorului de pe latura nordic a bisericii monument, de ctre deinui. Biserica veche este o constructie masiva din piatra, care pare mare in exterior, dar este putin spatioasa in interior; sunt de fapt doua biserici suprapuse, cea de la subsol, inchinata initial Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, are intrarea prin sud, cea de sus, inchinata Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, hramul principal al manastirii, are intrarea prin partea nordica.. Altarul este luminat de o fereastra la rasarit si alta la nord, in zona proscomidiarului. Catapeteasma din lemn este sculptata si pictata de staretul manastirii, in anul 1778. Naosul are absidele

foarte inguste si putin adanci. Ferestrele sunt din lemn, mici, duble, cu grilaj metalic la exterior. Pridvorul este luminat de o fereastra dreptunghiulara la nord si alta la vest. Fatadele exterioare sunt simple, tencuite si varuite in alb pietros. In partea sudica sunt trei contraforturi masive, din piatra. Sf Moaste : particele de la Sf Ap Iavoc, Sf Elefterie,Sf Siluan Athonitul,Sf Ioan Iacob de la Neamt, Sf ucisi in pustia Iordanului. Din patrimoniul manastiri se pot aminti mai multe icoane vechi,datan din sec XVIII.