Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
Subiectele principale din pictura exterioara ocupa mari suprafeţe. Acestea
sunt: "Rugăciunea tuturor sfinţilor" sau "Marea Rugăciune" considerată de
anumiţi autori ca ipostază a Bisericii Triumfătoare la care participa procesiunea
heruvimilor, serafimilor, profeţilor, sfinţilor părinţi ai bisericii, martirilor şi
sihaştrilor reprezentaţi pe pereţii absidelor avansând solemn spre hieratium şi
care reprezintă dogma cuvântului întruchipat; "Imnul acatist" ilustrat în douazeci
şi patru strofe plus "Asediul Constantinopolului" ilustrare a primei strofe
(proemium") ce evoca intervenţia salutară a Maicii Domnului în 626, în timpul
asediului Constantinopolului de catre perşi şi care a căpătat semnificaţia unei
invocaţii pentru victoria împotriva agresorilor otomani - ca şi Rugăciunea lui
Moise şi du Buisson ardent, simbolul Fecioarei Maria. Această temă apare la
Probota pe faţada sudică, dar şi la Humor, Moldoviţa, Sfântul Gheorghe şi
Sfântul Dumitru (amândouă la Suceava), Baia, însoţite de impresionante
reprezentari ale "Asediul Constantinopolului" (comparat, după cum am explicat
cu evenimentele din 1453); chiar şi la Arbore (1541) unde pictorul notează data
626, pictura ilustrează acelaşi episod într-un stil miniatural, remarcabil prin felul
execuţiei şi mulţimea de personaje reprezentate.
Fără excepţie, Arborele lui Ieseu este alături de ilustrarea strofelor din
"Imnul acatist" referitoare la Buna Vestire, la fel cum în ordinea liturgica
invocarea stramoşilor lui Isus precede sarbatoarea Naşterii Domnului. Felul cum
este tratată pictura, dezvoltarea pe şapte registre şi conţinând o amplă genealogie
a lui Isus şi circumstanţele miraculoase ale Vestirii, Naşterii şi Răstignirii,
dovedesc importanţa specială acordată Arborelui lui Ieseu care evoca legatura
intimă dintre Vechiul şi Noul Testament dar şi a dublei ascendenţe, umană şi
divină, a Domnului Isus. Înţelepţii Antici, pictaţi în numar de zece,
douăsprezece, sau chiar paisprezece, la Sfântul Gheorghe din Suceava,
Moldoviţa, Baia, Voroneţ, şi Suceviţa au scopul de a ilustra mărturiile profane
ale misterului Întruchipării, mărturii datorate dupa cum se ştie, interpretării
scrierii "despre cheia creştina" a gândirii antice de către scolastica medievală.
3
Ca un corolar al principalelor mari teme, Judecata de Apoi este, în
Moldova, de un interes cu totul special nu doar datorită semnificaţiei sale
escatologice şi puternic moralizatoare, dar şi datorită tratării sale particulare. La
Probota, Humor, Moldoviţa, şi Pătrăuţi, subiectul se inspiră din protomodelul
stabilit în "Parisinius 74" - cunoscut în Moldova prin intermediul
Tetraevangheliarului lui Ivan Alexandru, o operă de factură constantinopolitană
din secolul XIV - şi pe de altă parte, icoanele ruseşti şi rutene de secol XV unde
apare motivul chemării la Judecata de Apoi (Armeni, Latini, Evrei, Turci,
Tătari). La Voroneţ în special, Judecata de Apoi produce o impresie
extraordinară asupra celui ce o priveşte. Aici, ca şi la Sfântul Gheorghe din
Suceava de altfel, pictura beneficiază de întreaga faţadă de vest a bisericii care,
deliberat, este compactă, lipsită de golurile ferestrelor necesare iluminarii
pridvorului. Privirea este mai întâi atrasă de razele de foc şi de lumina emanată
de veşmintele de un alb imaculat ale lui Dumnezeu Tatăl care conduc către
hetimasia. Numai urmărind acest gest privirea descoperă puţin câte puţin restul
compoziţiei: mulţimile celor aleşi, zidul de aur al Paradisului, Grădina lui
Abraham şi, la stânga fluviul damnaţilor, trupele pagânilor, trimişi sa-şi
ispăşească pedeapsa lor eternă, învierea morţilor, redaţi de catre morminte, de
mare şi de sălbăticiuni, goarne ce anunţă venirea Zilei de Apoi, îngeri
desfăşurând noi ceruri, stralucitori şi severi, separând întunericul de lumină,
binele de rau. Pictorii fără egal ai Voroneţului au reprezentat toate acestea în
detaliu, cu minuţiozitate, oprindu-se asupra amanuntelor fiecarui personaj al
acestui monumental ansamblu, conform ideii că şi cel mai mic lucru are rolul său
. Aceasta da transparenţa şi vigoarea marilor simboluri.
Alături de aceste teme majore mai întâlnim ciclul vieţilor Sfinţilor
Gheorghe şi Nicolae, ca şi pe cele ale Părinţilor monahismului ortodox -
Antonie, Gherasim şi Pahomie şi mai rar apar scene inspirate din faptele
apostolilor (la Humor, Voroneţ - faţada nordică) sau din viaţa Maicii Domnului
(Humor - faţada nordică). La Probota, Sfântul Gheorghe din Suceava, Humor,
4
Arbore şi Voroneţ parabola fiului risipitor capătă sensul unui memento
reconfortant. Această parabolă, inclusa în "Rugaciunea tuturor Sfinţilor" se afla
lângă Imnul Acatist sau lângă Arborele lui Ieseu. Este un nou apel la efortul
escatologic personal şi la pregatirea spirituală a tuturor credincioşilor pentru
sărbătorirea Sfintei Liturghii. Identificând aceste legături precise între temele
ilustrate şi calendarul liturgic, M. Taylor propunea ca un posibil sens al picturii
exterioare moldoveneşti această pregatire a Bisericii însaşi "ca şi antimisa a lui
Cristos" pentru misterul transsubstanţiunii ilustrat de pictura de pe axa absidei
altarului. Este adevarat că Întruchiparea Cuvântului şi Răstignirea lui Cristos
sunt simboluri permanente ale picturii exterioare a altarului şi sunt câteodată
reluate pe cheia arcelor din pridvoare, spaţii privilegiate de întâlnire a celor două
orizonturi.
Genul de tipologie adoptat pentru ansamblurile murale din nordul Moldovei
dovedeşte că artiştii erau autohtoni formaţi la şcoala de pictură inaugurată de arta
aulică a lui Gabriel Uric, ca şi a celei cu largi perspective bizantine a lui Toma
din Suceava - un demnitar des însărcinat cu misiuni diplomatice în strainatate şi
principal pictor al Manăstirilor Humor şi Moldoviţa - sau a celei datorată lui
Dragoş Coman, un pictor plin de rafinament care a ştiut să împletească la Arbore
eleganţa goticului internaţional cu luminoasele sonorităţi cromatice ale
Renaşterii.
Astfel, bisericile moldoveneşti cu picturi exterioare propuse a fi incluse în
Lista Patrimoniului Mondial ar fi: "Sfântul Nicolae" de la Mânătirea Probota,
"Adormirea Maicii Domnului" de la Mânăstirea Humor, "Buna Vestire" de la
Mânăstirea Moldoviţa, "Sfântul Gheorghe" din Suceava, "Sfânta Cruce" din
Pătrăuţi, "Sfântul Gheorghe" de la Mânăstirea Voroneţ şi "Tăierea capului
Sfântului Ioan Botezatorul" de la Arbore. Ele ilustrează prin autenticitatea lor,
prin arhitectura, prin picturile lor interioare şi exterioare, ceea ce s-a numit epoca
de aur a picturii moldoveneşti sau, conform expresiei lui Paul Henry, "ultima
renaştere a artei bizantine". Aceste biserici reprezintă comori unice de artă
5
medievală cu icoanele lor, broderiile, mobilierul, piesele de orfevrărie şi
manuscrisele păstrate timp de secole.
Bibliografie
Bădărău Dan, Caproșu Ion, Iașii vechilor zidiri, Ed. Junimea, Iași, 1974
Ciuhodaru Constantin, Alexandru cel Bun, Editura Junimea, Iași, 1989
Costin Miron, Letopisețul Moldovei de la Aaron Vodă încoace, București
1944
Demciuc M. Vasile , Dicțonar de artă și civilizație medievală, Ed.
Doxologia,Ed.Opera Magna,Iași,2011
Gane, Constantin. - Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe, Ed. Junimea,Iași,
1971
Giurăscu Constantin, Giurăscu Dinu G. Istoria Românilor, vol. II, Ed.
Științifică și Enciclopedică, București 1976
Constantin Giurăcu, Tîrguri și orașe și cetăți Moldovenești, Ed.
ARSR,București 1967
Iacobescu Mihai Suceava, Ghid Turistic al județului, Ed. Sport-Turism,
București, 1979
Iorga Nicolae, Istoria Românilor prin călători străini, Ed. Mihai
Eminescu, București 1981
Mănăstiri Ortodoxe, Revistă săptămânală Nr.1 (Putna),3 (Voroneț),5
(Sucevița)8 (Moldovița),19 (Humor), 29 (Probota),33 (Slatina),36 (Dragomirna),
Editura De Agostini Hellas,Atena,2011
6
Miclea Ion, Florescu Radu, Comori de artă din România,Dragomirna,Ed.
Meridiane,București,1976
Moisescu Cristian, Muzicescu Maria Ana, Șirli Adriano Comori de artă in
România,Putna,Ed.Meridiane,București 1982
Monoranu Octav, Iacobescu Mihai, Paulescu Dragomir :Mic îndreptar
turistic, Ed Sport turism,București 1979
Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei,
Editura MMS Iași 1974
Muzicescu Maria Ana, Mănăstirea Sucevița,Ed.Meridiane, București,
1965
Nicolescu Corina, Mănăstirea Moldovița, Editura Meridiane, București,
1955
************ Muzeologie Generală, Editura Didactică și Pedagogică
București 1979
************ "Mănăstirea Slatina" (Ed. Meridiane, București, 1966)
Pr. Porcescu Scarlat - "Biserica Humor", în vol. Mitropolia Moldovei și
Sucevei - "Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei"
(Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974)
Szekely Maria Magdalena, Tripticul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea
Putna, în Analele Putnei II 2006 1-2
Ștefănescu D. Averea de artă religioasă a Moldovei, Tezaurul de la Putna
în M.M.S, XXXIII ,1957
Vâlcea-Popescu, G.„Şcoala miniaturistică de la Dragomirna”, în: BORom
LXXXV,1968