A 2 Organizarea Spaţială A Unui Sistem de Producţie Pe Grupe de Maşini

A 2 Organizarea spaţială a unui sistem de producţie pe grupe de maşini
Conducerea unei întreprinderi a decis reamenajarea spaţială a unei fabrici a sale pe

grupe de maşini omogene. Fabrica realizează 5 tipuri de produse, în legătură cu care se
cunosc: cantităţile lunare de realizat, masa şi distribuirea operaţiilor pe grupele de maşini,
tabelul 1.
Cunoscând că programul de lucru efectiv lunar este de 22 zile, în două schimburi a
câte 7 ore pe schimb, se cere:
a) să se stabilească poziţia relativă a grupelor de maşini utilizând metoda verigilor
şi să se interpreteze rezultatul pe baza intensităţii de trafic a produselor;
b) să se stabilească numărul utilajelor din fiecare grupă şi încărcarea acestora.
Tabelul 1 Distribuirea operaţiilor produselor pe grupele de maşini, cantităţile şi masa produselor

Produsul realizat
Grupa de
A B C D E
maşini
Nr. op. Tu [h] Nr. op. Tu [h] Nr. op. Tu [h] Nr. op. Tu [h] Nr. op. Tu [h]
GM 1 1 0.5 1 0.25 1 2 1 0.25
GM 2 2 1.5 1 0.5 2 1 2 2
GM 3 2 1 3, 5 1.1 2 3 3 0.1
GM 4 3 2 4, 6 0.3 3 2 3 0.5 4 0.5
GM 5 7 0.5 4 0.25 4 1
GM 6 4 1.5 5 0.1 5 1
GM 7 8 3 6 1 6 0.5
Cantitate 350 350 800 400 300
Masă [kg] 5.6 11.4 6.2 2.9 8.6
Rezolvare
a) Aplicarea metodei verigilor are ca principiu de lucru stabilirea amplasării grupelor
de maşini în funcţie de intensitatea traficului dintre grupele de maşini, utilizând noţiunile
de verigă şi legătură de producţie.
Etapele metodei sunt:
- stabilirea verigilor şi legăturilor la care participă grupele de maşini;
- stabilirea intensităţilor de trafic ale grupelor de maşini;
- ierarhizarea verigilor de producţie formate;
- stabilirea ordinii de amplasare a grupelor de maşini;
- elaborarea soluţiilor de amplasare teoretică a grupelor de maşini;
- selectarea soluţiei de amplasare.
Intensitatea traficului în cadrul fabricii este dată de numărul unităţilor de transport,
care nu este precizat în datele problemei. În locul acestuia se poate utiliza eficient indicele
de circulaţie al fiecărui produs. Din analiza datelor din tabelul 1 se constată că cele 5
produse se fabrică în cantităţi lunare diferite şi au mase diferite. Indicele de circulaţie
(IC) se calculează multiplicând cantitatea produsului fabricat cu masa acestuia:
IC = Qprodus  Mprodus
Exemplu - calculul IC pentru produsul A:
ICA = 350  5,6 = 1960
Deoarece rezultă IC cu valori mari (peste 1000), cu care este dificil de lucrat,
pentru simplificarea calculelor le vom divide cu 1000 şi le vom rotunji la întregul cel mai
apropiat, tabelul 2.
1 / 14
Tabelul 2 Indicii de circulaţie ai produselor
Produsul A B C D E
Cantitatea [buc] 350 350 800 400 300
Masa [kg] 5.6 11.4 6.2 2.9 8.6
IC - teoretic 1.96 3.99 4.96 1.16 2.58
IC - rotunjit 2 4 5 1 3
Pentru stabilirea verigilor şi legăturilor la care participă grupele de maşini este

necesar să cunoaştem, pentru fiecare produs, fluxul tehnologic al acestuia. Aceste fluxuri
se obţin din tabelul 1.
Rezultă:
Produs A : GM1  GM3  GM4  GM6
Produs B : GM1  GM2  GM3  GM4  GM3  GM4  GM5  GM7
Produs C : GM2  GM3  GM4  GM5  GM6  GM7
Produs D : GM1  GM2  GM4  GM5
Produs E : GM1  GM2  GM3  GM4  GM6  GM7
Pentru completarea tabelului verigilor se recomandă parcurgerea succesivă a
fluxului fiecărui produs, notarea legăturilor care au loc şi marcarea în tabel, în celulele
asociate unei legături, a valorii IC (cea din tabelul 2).
Exemplu pentru Produsul A :
GM1GM3 ; GM3GM4 ; GM4GM6  în celulele GM1GM3; GM3GM4; GM4GM6 se va
nota valoarea 2 (ICA=2).
Dacă într-o celulă trebuie trecute mai multe valori, la final, acestea se vor cumula.
Calculul numărului de LEGĂTURI şi VERIGI pentru fiecare grupă de maşini:
Nr. de LEGĂTURI = suma valorilor din celulele completate de pe orizontala şi verticala
grupei respective.
Exemplu pentru GM 4: pe orizontală avem 1 + 22 = 23 ; pe verticală avem 5 + 10 = 15;
Total : 23 + 15 = 38
Nr. de VERIGI = suma celulelor completate de pe orizontala şi verticala grupei respective.
Exemplu pentru GM 4: pe orizontală avem 2 (GM4GM2 şi GM4GM3), iar pe verticală
avem 2 (GM4GM6 şi GM4GM5); Total : 2 + 2 = 4
Se obţin datele din tabelul 3. Pentru verificarea corectitudinii calculelor trebuie
verificate sumele totalurilor de pe linii cu cele de pe coloane.
Tabelul 3 Tabelul verigilor şi al legăturilor
Totaluri pe linie
De
GM 1 GM 2 GM 3 GM 4 GM 5 GM 6 GM 7 Legaturi Verigi
La
2
GM 7 12 2
4 8 12
3
GM 6 10 2
5 5 18
3
GM 5 10 1
10 19
4
GM 4 23 2
1 22 38
3
GM 3 Nr. de legături 14 2
2 12 36
3 ale GM4
GM 2 Nr. de verigi 8 1
8 21
GM 1
2 ale GM4 SS total 77 10
10
Comparare
10 13 22 15 9 8 77
Totaluri pe
TRUE
Legaturi
coloana
2 2 1 2 2 1 10 TRUE
Verigi
Comparare
2 / 14
Ierarhizarea verigilor de producţie se realizează pe baza datelor din tabelul
verigilor (tabelul 3). Se procedează astfel :
i) Se inventariază toate verigile de producţie care se realizează în cadrul
proceselor tehnologice (din tabelul anterior se reţin celulele cu valori). Se
realizează un nou tabel (tabelul 4) în care prima coloană este formată de din verigile
de producţie identificate. Pentru fiecare verigă (GMi-GMj – coloana 1) se specifică :
1) Indicele de trafic al verigii, ITi-j, (coloana 2),
2) Numărul legăturilor la care participă grupele de maşini ce formează
veriga i-j, NLi-j (coloana 3),
3) Numărul total de verigi la care participă grupele de maşini ce formează
veriga analizată, NVi-j, (coloana 4).
Exemplu pentru veriga V1-2 formată de GM1 şi GM2:
IT (GM1GM2) = 8 = valoarea din celula GM1  GM2 (din tabelul 3).
NL (GM1GM2) = 31 = 10 + 21 = nr. total legături GM1 + nr. total legături GM2
(din tabelul 3).
NV (GM1GM2) = 5 = 2 + 3 = nr. verigi GM1 + nr. verigi GM2 (din tabelul 3).
Tabelul 4 Ierarhizarea verigilor de producţie
Număr de verigi
legături ale GM
trafic al verigii
Verigi formate
din veriga i-j
verigilor i-j
Indicele de
Numere de
ale GM din
de GM i-j
ordine ale
Număr de
veriga i-j
i-j
1 2 3 4 5
V1-2 8 31 5 4
V1-3 2 46 5 9
V2-3 12 57 6 2
V2-4 1 59 7 10
V3-4 22 74 7 1
V4-5 10 57 7 3
V4-6 5 56 7 6
V5-6 5 37 6 7
V5-7 4 31 5 8
V6-7 8 30 5 5
ii) Se ierarhizează verigile de producţie în funcţie de indicele de trafic ITi-j, având

ca subcriterii, în această ordine:
- numărul legăturilor la care participă grupele de maşini ce formează veriga i-j,
NLi-j;
- numărul total de verigi la care participă grupele de maşini ce formează
veriga i-j, NVi-j.
Această ierarhie se notează în coloana “Număr de ordine” (coloana 5).
Pentru stabilirea ordinii de amplasare a grupelor de maşini se întocmeşte tabelul
5 - „Clasamentul grupelor de maşini”, prin dispunerea verigilor de producţie în ordinea
ierarhizată anterior (coloanele 2 - 3). Ordinea de amplasare a unităţilor (coloanele 4 -
10) se stabileşte astfel:
1) Primele două grupe de maşini care se vor amplasa sunt cele care formează
veriga câştigătoare a ierarhiei anterioare.
3 / 14
2) Următoarea grupă de maşini de amplasat este cea care formează o verigă de
producţie cu una de grupele deja amplasate, verigă ce are indicele de trafic cel mai
mare.
3) Se continuă ordonarea până la epuizarea grupelor de maşini de amplasat.
Se obţine următoarea ordine de implantare a grupelor de maşini:
GM3 → GM4 → GM2 → GM5 → GM1 → GM6 → GM7
Tabelul 5 Ordinea de amplasare a grupelor de maşini
al verigii i-j
Indicele de
Veriga i-j
Ierarhia
verigilor
Ordinea de implantare a grupelor de maşini

trafic
GM3 GM4 GM2 GM5 GM1 GM6 GM7

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 V3-4 22 GM3 GM4
2 V2-3 12 X GM2
3 V4-5 10 X GM5
4 V1-2 8 X GM1
5 V6-7 8 X X
6 V4-6 5 X GM6
7 V5-6 5 X X
8 V5-7 5 X GM7
9 V1-3 2 X X
10 V2-4 1 X X
NVi=număr de (X)+1 3 4 3 3 2 3 2
NVi din tabelul verigilor 3 4 3 3 2 3 2
Verificare TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE
Detalii privind modul de completare al coloanelor 4 - 10 din tabelul 5 sunt arătate

în figura 1.
Elaborarea soluţiilor de amplasare teoretică a grupelor de maşini constă în
amplasarea succesivă a grupelor de maşini, în ordinea stabilită anterior, în nodurile unei
reţele cu ochiuri de formă geometrică regulată (triunghi echilateral).
• Se amplasează în nodurile din centrul reţelei
triunghiulare grupele de maşini GM3 şi GM4, care vor
ocupa nodurile unei laturi.
• Următoarea grupă de maşini de amplasat este G4 G3
GM2. Ea formează verigi de producţie cu ambele grupe
amplasate (vezi tab. 5). Pentru ca traficul dintre GM2 şi
cele două grupe amplasate să fie minim, trebuie ca GM2 G2
să fie amplasată în nodul din faţa laturii GM3 – GM4,
fig. 2. Fig. 2
• Următoarea grupă de amplasat este GM5. Dintre grupele deja amplasate, GM5
formează verigă de producţie doar cu GM4. Prin urmare, ar putea fi amplasată doar în jurul
lui GM4 (la lungime de o latură, existând 4 posibilităţi). Pentru obţinerea unei forme compacte
a amplasamentului, se optează pentru amplasarea lui GM5 în continuarea laturii GM3GM4, fig.
3.
4 / 14
al verigii i-j
al verigii i-j
Indicele de
Indicele de
Veriga i-j
Veriga i-j
Ierarhia
Ierarhia
verigilor
verigilor
trafic
trafic
al verigii i-j
Indicele de
Veriga i-j
Ierarhia
verigilor
trafic
GM3 GM4 GM2 GM3 GM4 GM2 GM5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
GM3 GM4 1 V3-4 22 GM3 GM4 1 V3-4 22 GM3 GM4
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 2 V2-3 12 X GM2 2 V2-3 12 X GM2
1 V3-4 22 GM3 GM4 3 V4-5 10 X 3 V4-5 10 X GM5
2 V2-3 12 4 V1-2 8 4 V1-2 8 X
3 V4-5 10 5 V6-7 8 5 V6-7 8
4 V1-2 8 5 V4-6 5 X 5 V4-6 5 X
5 V6-7 8 6 V5-6 5 6 V5-6 5
5 V4-6 5 7 V5-7 5 7 V5-7 5
6 V5-6 5 9 V1-3 2 X 9 V1-3 2 X
7 V5-7 5 10 V2-4 1 X 10 V2-4 1 X X
9 V1-3 2 - se marchează cu X pe coloana fiecărei grupe de maşini celulele în care - se marchează cu X pe coloana grupei GM2 celulele în care GM2 formează
grupa respectivă formează o verigă de producţie: GM3 are legături cu GM2 o verigă de producţie: GM2 are legături cu GM1 şi cu GM4.
10 V2-4 1 - dintre verigile selectate (marcate cu X) şi nereţinute anterior se
şi cu GM1, iar GM4 are cu GM5, GM6 şi GM4.
Se completează mai întâi secţiunile victorioase : GM3 şi GM4 - dintre verigile astfel selectate (cele marcate cu X) se selectează cea cu selectează cea cu IT maxim, iar grupa care formează această verigă va fi
IT maxim, iar grupa care formează această verigă va fi următoarea amplasată: următoarea amplasată: aceasta va fi GM5, pentru că are cu GM4 IT cel mai
aceasta va fi GM2, pentru că are cu GM3 cel mai mare IT ( IT2-3 = 12) mare IT4-5 = 10.
al verigii i-j
al verigii i-j
Indicele de
Indicele de
Veriga i-j
Veriga i-j
Ierarhia
Ierarhia
verigilor
verigilor
Ordinea de implantare a grupelor de maşini Ordinea de implantare a grupelor de maşini
trafic
trafic
al verigii i-j
Indicele de
Veriga i-j
Ierarhia
verigilor
trafic
GM3 GM4 GM2 GM5 GM1 GM3 GM4 GM2 GM5 GM1 GM6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 GM3 GM4 GM2 GM5 GM1 GM6 GM7
1 V3-4 22 GM3 GM4 1 V3-4 22 GM3 GM4 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2 V2-3 12 X GM2 2 V2-3 12 X GM2 1 V3-4 22 GM3 GM4
X GM5 X GM5 2 V2-3 12 X GM2
3 V4-5 10 3 V4-5 10
4 V1-2 8 X GM1 4 V1-2 8 X GM1 3 V4-5 10 X GM5
5 V6-7 8 5 V6-7 8 4 V1-2 8 X GM1
5 V4-6 5 X 5 V4-6 5 X GM6 5 V6-7 8 X X
6 V5-6 5 X 6 V5-6 5 X 5 V4-6 5 X GM6
7 V5-7 5 X 7 V5-7 5 X 6 V5-6 5 X X
9 V1-3 2 X 9 V1-3 2 X X 7 V5-7 5 X GM7
10 V2-4 1 X X 10 V2-4 1 X X 9 V1-3 2 X X
- se marchează cu X pe coloana grupei GM5 celulele în care GM5 formează - se marchează cu X pe coloana grupei GM1 celulele în care GM1 formează 10 V2-4 1 X X
o verigă de producţie: GM5 are legături cu GM6 şi cu GM7. o verigă de producţie: GM5 are legături cu GM3. - se marchează cu X pe coloana grupei GM6 celulele în care GM6 formează
- dintre verigile selectate (marcate cu X) şi nereţinute anterior se - dintre verigile selectate (marcate cu X) şi nereţinute anterior se o verigă de producţie: GM6 are legături cu GM7 şi GM5.
selectează cea cu IT maxim, iar grupa care formează această verigă va fi selectează cea cu IT maxim, iar grupa care formează această verigă va fi - singura grupă de maşini neamplasată este MG 7, deci ea va fi ultima
următoarea amplasată: aceasta va fi GM1, pentru că are cu GM2 IT cel mai următoarea amplasată: aceasta va fi GM6, pentru că are cu GM5 IT cel mai amplasată.
mare IT1-2 = 8. mare IT5-6 = 5.
Fig. 1 Succesiunea etapelor de stabilire a ordinii de amplasare a grupelor de maşini
/ 14 5
G5 G4 G5 G4
G3 G3
G2 G2 G1
Fig. 3 Fig. 4
formează verigi de producţie cu GM2 şi cu GM3. Pentru ca traficul dintre GM1 şi grupele
GM2 şi GM3 să fie minim, trebuie ca GM1 să fie amplasată în nodul din faţa laturii GM2 –
GM3, fig. 4.
G5 G4 G3 G5 G4 G3
G6 G2 G1 G7 G6 G2 G1
Fig. 5 Fig. 6
formează verigi de producţie cu GM4 şi cu GM5. Pentru ca traficul dintre GM6 şi grupele
GM4 şi GM5 să fie minim, trebuie ca GM6 să fie amplasată în nodul din faţa laturii GM4 –
GM5, fig. 5.
• Ultima grupă de amplasat este GM7. GM7 formează verigi de producţie doar cu
GM5 şi cu GM6, deci trebuie să fie amplasată în nodul din faţa laturii GM5 – GM6, fig. 6.
Pe amplasamentul astfel rezultat se figurează fluxurile tehnologice (de preferat cu

culori diferite), punându-se în evidenţă intrările şi ieşirile din amplasament. Acest lucru
este prezentat în figura 7.
Produs C Produs E
Produs B
Produs D
Produs A
Fig. 7 Amplasarea teoretică a grupelor de maşini
6 / 14
Se constată că:
- intrarea produselor în procesul tehnologic are loc prin grupa 1 (produsele A, B, D,
E) şi prin grupa 2 (produsul C);
- ieşirea produselor din proces se face prin grupa 6 (produsul A), grupa 7
(produsele B, C, E) şi grupa 5 (produsul D);
- grupele 3 şi 4 sunt intens solicitate (sunt multe trasee de fluxuri care le
traversează).
Pentru definitivarea formei teoretice a amplasamentului trebuie avute în vedere şi
intrarea şi ieşirea în / din acesta. Având în vedere observaţiile anterioare, rezultă că atât
intrarea cât şi ieşirea pot fi amplasate:
- pe aceeaşi latură:
o intrarea – în zona grupelor 1 şi 2;
o ieşirea – în zona grupelor 6 şi 7.
- pe laturi alăturate:
o intrarea – în zona grupelor 1 şi 2;
o ieşirea – în zona grupelor 7 şi 5.
Observaţie: soluţia de amplasare relativă care s-a obţinut nu este singura. Pentru
dezvoltarea şi a altor soluţii trebuie revenit la momentul stabilirii amplasării grupei GM5,
care a avut mai multe variante de amplasare şi să se dezvolte fiecare dintre acestea.
Selectarea soluţiei de amplasare se face prin compararea intensităţii totale de

trafic a fiecărui amplasament. Pentru amplasamentul obţinut se procedează astfel:
- se calculează distanţa de trafic a fiecărui tip de produs, exprimată în modulul
reţelei, m. Obţinem (vezi fig. 7) :
DTA = 3m
DTB = 7m
DTC = 5m
DTD = 3m
DTE = 5m
- se calculează intensitatea de trafic a fiecărui produs prin înmulţirea distanţei
de trafic cu indicele de circulaţie a produsului. Obţinem:
ITPA = 6
ITPB = 28
ITPC = 25
ITPD = 3
ITPE = 15
- se calculează intensitatea totală de trafic a amplasamentului:
ITT = 6 +28 + 25 + 3 + 15 = 77
Această intensitate totală de trafic este cea în funcţie de care se alege
amplasamentul cel mai bun.
Interpretare:
Pentru amplasamentul considerat, produsul B este cel mai important din punct de
vedere al intensităţii de trafic, iar grupele de maşini 3 şi 4 sunt cele mai intens solicitate.
Lor trebuie să li se acorde atenţia maximă la realizarea amplasamentului real şi la stabilirea
mijloacelor de transport.
7 / 14
b) Determinarea numărului de utilaje se face la nivelul fiecărei grupe de maşini – tab.
6. Numărul de maşini dintr-o grupă se determină ca raport între sarcina de producţie la
nivelul grupei şi disponibilitatea de timp a unui utilaj (calculată ca produs între numărul de
zile lucrătoare, numărul de schimburi pe zi şi numărul de ore de lucru efectiv pe schimb).
Tabelul 6
Grupa de Sarcina de producţie Nr. maşini Nr. maşini Grad de
maşini (h/lună) calculat adoptat încărcare maşină
GM1 1137.5 3.69 4 92.33%
GM2 1925 6.25 7 89.29%
GM3 3165 10.28 11 93.42%
GM4 2755 8.94 9 99.39%
GM5 775 2.52 3 83.87%
GM6 905 2.94 3 97.94%
GM7 2000 6.49 7 92.76%
Gradul de încărcare al utilajelor se calculează la nivelul fiecărei grupe de maşini ca

raport între numărul de maşini calculat şi numărul de maşini adoptat. Reprezentarea
grafică a gradelor de încărcare obţinute, fig. 8, scoate în evidenţă următoarele aspecte:
- grupa de maşini 4, formată din 9 maşini, lucrează practic la capacitatea maximă.
Din acest motiv este necesar ca acestor maşini să li se asigure o întreţinere
preventivă în afara schimburilor de lucru. O situaţie relativ asemănătoare o are
şi grupa de maşini 6, formată din 3 utilaje.
- grupa de maşini 5, formată din 3 utilaje, are cel mai mic grad de încărcare (dar
acceptabil). Mentenanţa acesteia poate fi asigurată în timpul schimbului de lucru,
în afara perioadelor de sarcină de producţie.
105.00%
100.00%
95.00%
90.00%
85.00%
80.00%
75.00%
GM 1 GM 2 GM 3 GM 4 GM 5 GM 6 GM 7
Fig. 8 Gradele de încărcare ale grupelor de maşini
8 / 14
Aplicaţia de grup nr. 1
O întreprindere de producţie industrială a decis reamenajarea spaţială a unuia dintre
atelierele sale. Produsele care se realizează în cadrul acestui atelier, cantităţile lunare de fabricat
şi procesele tehnologice ale acestora sunt prezentate în tabelul 1. Fabricaţia produselor se va
realiza pe 7 grupe de maşini, într-un singur schimb de lucru a 8 ore, considerând că în fiecare lună se
lucrează câte 25 de zile.
Tabelul 1
Produs A Produs B Produs C Produs D
Grupa de maşini Ord. Tunitar Ord. Tunitar Ord. Tunitar Ord. Tunitar
op. [ore] op. [ore] op. [ore] op. [ore]
GM 1 Op1 0.5 Op1 0.5
GM 2 Op1 0.5 Op1 0.5 Op2 1
GM 3 Op2 0.5 Op2,Op4 1.5 Op2 2
GM 4 Op3 1.5 Op3,Op5 1 Op3,Op5 1.5
GM 5 Op4 0.5 Op3 1
GM 6 Op4 1.5 Op6 0.5 Op4 1
GM 7 Op6 2 Op5 2
Cantitatea lunară [buc] 200 250 500 200
Masa produsului [kg] 2,5 8,0 2,0 5,0
Aplicând metoda verigilor, să se stabilească:

1. Ordinea care trebuie avută în vedere la implantarea grupelor de maşini.
2. O variantă de amenajare spaţială (implantare) a grupelor de maşini, utilizând o reţea de
amplasare triunghiulară.
3. Intensitatea totală de trafic a amplasamentului rezultat.
4. Numărul de maşini (posturi) pe grupă şi gradul lor de încărcare.
Să se facă o scurtă interpretare a rezultatelor obţinute.

Tabelul 1
GM 1 Op1 1 Op1 0.5 Op1 1 Op1 0.5
GM 2 Op2 2 Op2 2
GM 3 Op2,Op4 1.5 Op2,Op4 1.5
GM 4 Op3 0.5 Op3,Op5 1 Op3 0.5 Op3,Op5 1
GM 5 Op4 0.5 Op4 0.5
GM 6 Op5 1 Op5 1
GM 7 Op6 0.5 Op6 2 Op6 0.5 Op6 2
Masa produsului [kg] 10 12 8 5
9 / 14

Tabelul 1
GM 1 Op1 1 Op1 1
GM 2 Op1 0.5 Op2 2 Op1 0.5 Op2 2
GM 3 Op2 0.5 Op2 0.5
GM 4 Op3 1.5 Op3 0.5 Op3 1.5 Op3 0.5
GM 5 Op4 0.5 Op4 0.5
GM 6 Op4 1.5 Op5 1 Op4 1.5 Op5 1
GM 7 Op6 0.5 Op6 0.5
Masa produsului [kg] 2,5 10 2,0 5,0


10 / 14
Tabelul 1
GM 1 Op1 1 Op1 1
GM 2 Op1 0.5 Op2 2 Op1 0.5 Op2 2
GM 3 Op2 0.5 Op2 0.5
GM 4 Op3 1.5 Op3 0.5 Op3 1.5 Op3 0.5
GM 5 Op4 0.5 Op4 0.5
GM 6 Op4 1.5 Op5 1 Op4 1.5 Op5 1
GM 7 Op6 0.5 Op6 0.5
Masa produsului [kg] 2,5 10 8,0 5,0
11 / 14
Rezolvarea aplicaţiei demonstrative - Tabele de lucru
Tabelul verigilor şi al legăturilor
Totaluri pe linie
De la
GM 1 GM 2 GM 3 GM 4 GM 5 GM 6 GM 7 Legaturi Verigi
La
GM 7
GM 6
GM 5
GM 4
GM 3
GM 2
GM 1 SS total
Comparare
Totaluri pe
Legaturi
coloana
Verigi
Comparare
Ierarhizarea verigilor de producţie
Număr de verigi
legături ale GM
trafic al verigii
Verigi formate
din veriga i-j
verigilor i-j
Indicele de
Numere de
ale GM din
de GM i-j
ordine ale
Număr de
veriga i-j
i-j
Ordinea de amplasare a grupelor de maşini

al verigii i-j
Indicele de
Veriga i-j
Ierarhia
verigilor

trafic
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
NVi=număr de (X)+1
NVi din tabelul verigilor
Verificare
12 / 14
Reţea de amplasare triunghiulară
ITT =
Calculul numărului de utilaje din grupe

Grupa de Sarcina de producţie Nr. maşini Nr. maşini Grad de încărcare
maşini (h/lună) calculat adoptat maşină
Fig. 8 Gradele de încărcare ale grupelor de maşini
13 / 14
Interpretări / concluzii
14 / 14

A 2 Organizarea Spaţială A Unui Sistem de Producţie Pe Grupe de Maşini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A 2 Organizarea Spaţială A Unui Sistem de Producţie Pe Grupe de Maşini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A 2 Organizarea spaţială a unui sistem de producţie pe grupe de maşini

Conducerea unei întreprinderi a decis reamenajarea spaţială a unei fabrici a sale pe

Tabelul 1 Distribuirea operaţiilor produselor pe grupele de maşini, cantităţile şi masa produselor

Pentru stabilirea verigilor şi legăturilor la care participă grupele de maşini este

Tabelul 4 Ierarhizarea verigilor de producţie

din veriga i-j

ii) Se ierarhizează verigile de producţie în funcţie de indicele de trafic ITi-j, având

Tabelul 5 Ordinea de amplasare a grupelor de maşini

Ordinea de implantare a grupelor de maşini

GM3 GM4 GM2 GM5 GM1 GM6 GM7

Detalii privind modul de completare al coloanelor 4 - 10 din tabelul 5 sunt arătate

Ordinea de implantare a grupelor de maşini

Fig. 1 Succesiunea etapelor de stabilire a ordinii de amplasare a grupelor de maşini

Pe amplasamentul astfel rezultat se figurează fluxurile tehnologice (de preferat cu

Fig. 7 Amplasarea teoretică a grupelor de maşini

Selectarea soluţiei de amplasare se face prin compararea intensităţii totale de

Gradul de încărcare al utilajelor se calculează la nivelul fiecărei grupe de maşini ca

Fig. 8 Gradele de încărcare ale grupelor de maşini

Aplicând metoda verigilor, să se stabilească:

Aplicaţia de grup nr. 2

Aplicaţia de grup nr. 3

Aplicând metoda verigilor, să se stabilească:

Aplicaţia de grup nr. 4

Ierarhizarea verigilor de producţie

din veriga i-j

Ordinea de amplasare a grupelor de maşini

Ordinea de implantare a grupelor de maşini

Calculul numărului de utilaje din grupe

Fig. 8 Gradele de încărcare ale grupelor de maşini

S-ar putea să vă placă și