Creativitate şi Inventică (C&I)

Proiect

Domeniu de doctorat: Inginerie mecanică

Coordonator domeniu: Doctorand:

Prof. dr. ing. Şerban BOBANCU Ioan-Gabriel BOIAN

ANUL UNIVERSITAR 2023-2024

1.Teme proprii de inovatii:
1
I. Fatada ventilata realizată din materiale reciclate cu
rezistente termice ridicate.
Avand in vedere volumul tot mai mare de deseuri din mase plastice, care
se degradeaza foarte greu, si au o densitate mica. Acestea pot reprezenta
o materie prima pentru producerea unor materiale in interiorul carora se pot
crea pungi de aer sau de vid si care sa aiba proprietati termoizolante
ridicate.

II. Fatada ventilata cu termoizolatie ridicata.

Acest tip de fatada isi propune sa foloseasca stratul de aer dintre cele 2
elemente (stratul de protectie si stratul termoziolant) cu dublu rol;
- in timpul sezonului cald sa realizeze acealsi rol pe care il au fatadele
ventilate existente, si anume acela de ventilare a fatadei si de
oprimare a supraincalzirii fatadei prin radiatia solara.
- In timpul sezonului rece, acest tip de fatada va realiza etansarea
acelui strat de aer si se va baza pe rezistenta termica a acestuia
pentru a permite o izolare termica imbunatatita.
Aceasta etansare se poate realiza prin opturarea fantelor care permit
ventilarea aceste fatade si prin folosirea unor materiale inovatoare pentru
realizarea stratului de protectie (finisaj).

III. Fatade duble din sticla, care folosesc aportul solar pentru
incalzirea cladirii pe care o imbraca. Anvelopa unei cladiri joaca un rol
foarte important in economisirea energiei consumate pentru a crea un
spatiu confortabil. Prin urmare folosirea aportului de caldura dat de
catre soare, in sezonul rece pentru incalzire reprezinta o sursa de energie
regenerabila care poate fii optimizată.

2. Justificarea alegerii acestei teme este legată de eficientizarea

consumului de căldură al clădirilor si totodată, de reciclarea deseurilor din
mase plastice care de un an la altul se produc intr-o cantitate tot mai mare.

2
Realizand o fatada ventilata din materiale plastice reciclate putem
eficientiza atat consumul de energie necesar pentru incalzirea/racirea
cladirii prin reducerea pierderilor termice, si in acelasi timp putem
eficientiza si consumul de energie necesar pentru eliminarea acestor
deseuri. Acest lucru se va realiza prin reintroducerea acestor deseuri din
mase plastice in circuitul economic.

3. Brainstorming

Prima etapă a fost organizarea unei sedinte de grup.

Acest grup a fost alcatuit din 5 persoane dupa cum urmeaza:

1. Olivia – economist, 33 de ani, expert contabil

2. Madalin – inginer automatist, 34 de ani, manager
3. Lidia – psiholog, 72 de ani, pensionara
4. Stefan – Inginer, 34 de ani, IT-ist
5. Gabi – inginer constructor, 35 de ani, inginer proiectant – responsabil
de tema

Plecand de la necesitatea eficientizarii consumului de energie, avand in

vedere actuala criza energetica, s-a decis optimizarea anvelopelor
cladirilor folosind materiale care au o rezistenta termica mult mai
ridicata realizate din deseuri din mase plastice reciclate, in interiorul
carora se inglobeaza pungi vidate sau de aer care nu comunică între ele și
nu intră în contact cu exteriorul. Folosind tehnica Brainstorming, s-au
emis urmatoarele idei de catre membrii grupului:

Olivia: Este eficient din punct de vedere economic un astfel de material? In

cat timp se amortizeaza investitia intr-o astfel de fatada?

Avand in vedere faptul ca acest sistem de fatada ventilata este o

solutie inovatoare de tip prototip din punct de vedere economic investitia
initiala intr-o astfel de anvelopare poate fii mai ridicata fata de celelalte
variante care se gasesc la ora actuala pe piata. Totodata aceasta solutie
poate reduce consumurile de energie ceea ce inseamna ca in timp
eficienta este ridicata si amortizarea investitiei initiale se realizeaza mult
mai repede fata de variantele care se utilizeaza in momentul de fata.
Totodata din punct de vedere economic se pot reduce costurile de
executie prin reducere timpilor de montaj pe santier. Acest tip de fatada se

3
poate realiza ca un material prefabricat customizat si prin urmare durata de
montaj va fi mult mai redusa.

Madalin: Care este avantajul acestui tip de fatada fata de tipurile de fatada
care folosesc materiale clasice?

Prezenta cercetare isi propune sa reuseasca sa gaseasca o solutie

de anvelopare a unei cladiri de tip fatada ventilata care sa fie mai
avantajoasa fata de sistemele clasice prin obtinerea unei rezistente termice
mai ridicate a intregului sistem din anvelopa si in acest fel sa fie o solutie
superioara materialelor clasice.

Lidia: Crezi ca oamenii vor adopta aceasta solutie cu usurinta si o vor

implementa la noile constructii?

Daca solutia este eficienta din punct de vedere energetic, in baza

cercetarii pe care o voi realiza. Iar intreaga anvelopa va realiza un consum
mai mic de energie astfel incat sa se justifice si sa se amortizeze intr-un
timp util diferenta de cost inital, atunci rationamentul este simplu.

Stefan: Mai exista cercetari similare pana in momentul de fata? Au fost

implementate cu succes? Ce aduce nou aceasta cercetare?

Pana in momentul de fata au fost realizate multe studii si cercetari in

privinta optimizari si reducerii pierderilor termice prin optimizarea
anvelopelor cladirilor. Unele studii au dus la realizarea unor solutii mai
eficiente din punct de vedere al caracteristicilor de transfer termic, cum
este cazul panourilor de izolare realizate din vid (VIP), totodata acestea nu
au fost implementate la scara larga din cauza costului mare de productie si
al dificultatii de montaj. Acestea nu au posibilitatea de adjustare in santier.
Aceasta cercetare isi propune sa implementeze un sistem eficient
atat din punct de vedere al transferului energetic, cat si din punct de vedere
economic, al costului.

4. Analiza multi-criterială

Au fost selectionate 6 criterii:

- Rezistența termică a materialului folosit (RT)
- Rezistența mecanică a materialului folosit (RM)

4
- Costul de producție (C)
- Rezistența în timp a aspectului exterior (RAE)
- Impermeabilitatea materialului folosit (IMP)
- Etanseitatea stratului de aer dintre cel 2 straturi (ET)

Varianta A folosirea unui material termoizolant din PE

Varianta B folosirea unui material termoizolant din produse minerale
Varianta C folosirea unui material termoizolant din mase plastic ce contin
pungi vidate in interior

RT RM C RAE IMP ET Pcte Nivel ϒi

RT 1/2 1/2 0 0 1 0 2 4,5 0,83
RM 1/2 1/2 1 0 0 0 2 4,5 0,83
C 1 0 1/2 0 0 1 2.5 3 1,1
RAE 1 1 1 1/2 0 0 3.5 2,5 1,8
IMP 0 1 1 1 1/2 1 4.5 1 4,16
ET 1 1 0 1 0 1/2 3.5 2,5 1,8

Varianta A Varianta B Varianta C

Criteriu Ni Ni Ni
RT 9 8 10
RM 6 7 9
C 8 9 6
RAE 6 7 8
IMP 6 9 6
ET 5 10 6

Varianta A Varianta B Varianta C

Criteriu ϒi Ni Ni x ϒi Ni Ni x ϒi Ni Ni x ϒi
RT 0,83 9 7,47 8 6,64 10 8,3
RM 0,83 6 4,98 7 5,81 9 7,47
C 1,1 8 8,8 9 9,9 6 6,6

5
RAE 1,8 6 10,8 7 12,6 8 14,4
IMP 4,16 6 24,96 9 36 6 24
ET 1,8 5 9 10 18 6 10,8
Clasamentul final 66,01 88,95 71,57

In concluzie varianta B (vata mineral) este cea mai eficienta in

momentul de fata, dar daca se vor optimiza indicatorii ce tin de costuri, de
etansare si de impermeabilizare, poate devein un produs competitive pe
piata.