UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Conf.dr.ing. Carmen RACANEL, S.l.dr.ing. Adrian BURLACU

APRILIE 2013

CUPRINS
1. Introducere 2. Mixturi asfaltice cu modul ridicat 3. Scopul cercetarii 4. Materiale folosite si reteta mixturii asfaltice 5. Incercari de laborator 6. Utilizarea rezultatelor obtinute 7. Concluzii

1. Introducere
CERINTE STRUCTURALE: (a) capacitatea de a distribui eforturi; (b) stabilitatea pentru rezistenta la deformatii permanente; (c) rezistenta la fisurare; (d) rezistenta la inghet dezghet si degradarea la umezeala.

Factori care afecteaza capacitatea mixturii bituminoase de a indeplini cerintele structurale:

Proprietatile liantului
Proprietatile agregatelor Aditivi Temperatura Umezeala Istoria incarcarilor Proprietatile de imbatranire Starea de eforturi din cadrul structurii rutiere Metodele de compactare

1. Introducere

Sistemul de ncercri de laborator const n cteva categorii de ncercri simple de compresiune, ncercri pentru determinarea caracteristicilor la deformaii permanente i ncercri pentru determinarea caracteristicilor fundamentale.

Incercarile de laborator pot fi clasificate in doua grupe: Incercari empirice Incercari fundamentale

1. Introducere
CERINTE PENTRU PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE

CERINTE EMPIRICE

CERINTE FUNDAMENTALE

Stabilitatea Marshall minima, kN Fluaj Marshall, mm Indicele de fluaj, kN/mm Volum minim de goluri umplute cu bitum, % Volum maxim de goluri umplute cu bitum, % Volum de goluri in agregatul mineral, % Volum de goluri la 10 giratii, % Rigiditatea minima, MPa Rigiditatea maxima, MPa Rezistenta la fisurare, /m/n Rezistenta la oboseala, numar de cicluri

1. Introducere
RIGIDITATEA MIXTURILOR ASFALTICE Modul de elasticitate dinamic ISTORIC DIMENSIONARE:
- modul de deformatie - modul de elasticitate (determinat static) - modul de elasticitate dinamic

(PD 177)

Modulul de rigiditate = norma modulului complex in literatura tehnica:

E * (i ) = = o ei = E + iE o

1. Introducere Modulul de rigiditate serveste pentru:

- evaluarea calitatii mixturii asfaltice - proiectarea retetei mixturii asfaltice - dimensionarea structurilor rutiere - analiza starii de degradare a mixturilor asfaltice

2. Mixturi asfaltice cu modul ridicat

Pe plan european, in ultimii ani, un nou concept de proiectare a structurilor rutiere flexibile si-a facut aparitia, concept denumit perpetual pavement sau structura rutiera cu durata de viata extinsa ALCATUIRE
imbracaminte asfaltica performanta care preia incarcarile strat de baza cu un modul de rigiditate ridicat, care sa previna fagasuirea strat de mixtura asfaltica cu un continut ridicat de bitum care sa prezinte o comportare buna la oboseala Fundatie

Strat de uzura Mixtura asfaltica cu modul ridicat Efort de intindere

Durata de viata foarte mare care nu necesita reabilitari pentru perioade lungi (minimum 40 50 ani) ci doar o refacere periodica (la intervale de aproximativ 15 - 20 ani) a stratului de uzura.

2. Mixturi asfaltice cu modul ridicat

Combinatie foarte reusita intre caracteristici mecanice bune,

impermeabilitate si durabilitate

Pe plan mondial este dezvoltata si folosita frecvent in Franta

Are o comportare foarte buna atat la fisurare cat si la deformatii permanente

2. Mixturi asfaltice cu modul ridicat

Unde se folosesc? Pe drumuri cu trafic greu, si mai ales pe drumuri cu viteza de circulatie mica; In zone de platforme logistice de incarcare-descarcare, deservite de trafic greu; La structuri rutiere flexibile noi, ca strat de baza; La reabilitari de drumuri existente; Pe pistele aeroportuare.

2. Mixturi asfaltice cu modul ridicat

De ce sa folosim mixturile cu modul ridicat? Performante superioare Mai rigide Comportare la oboseala mai buna Rezistenta mare la deformatii permanente Optime atat tehnic cat si economic Grosimi reduse Raspuns bun la cresteri de trafic Economii la intretinere, diminuare timpilor de inchidere a drumurilor pentru reparatii

3. Scopul cercetarii

Studiul si implementarea (posibila) a unui concept de succes pe plan mondial (Franta, SUA) folosind materiale si tehnologii existente la ora actuala in tara noastra.

4. Materiale folosite si reteta mixturii asfaltice

Conditii Norma franceza NF P98-141 agregate: MATERIALE UTILIZATE: 3235 %: < 2 mm 78 %: < 0.075 mm agregate: cariera REVARSAREA granulozitate continua dimensiunea maxima: 10; 14; 20 mm filerul: de var de HOLCIM bitum: dur, pur sau modificat liant: bitum OMV 25/55-65 PMB STARFALT procent scazut: < 5% - penetratia, 25oC, 1/10 mm: 35 - ductilitatea, 25oC, cm: 95 - punct de inmuiere I.B., oC: 81

Proiectarea retetei: - Girocompactorul

- Marshall

4. Materiale folosite si reteta mixturii asfaltice

100 90 80 70 treceri, % 60 50 40 30 20 10 0 0.01 0.1 1 site, mm min MASF16 max BAR16 CURBA1 CURBA 3 max MASF16 CURBA 2 min BAR16 10 100

4. Materiale folosite si reteta mixturii asfaltice

Conditiile de calitate ale mixturii asfaltice proiectate
Nr. crt. Caracteristica Valoarea obtinuta Cerinta conform SR 174-1/2009 (pentru BAR16) 2300 2-6 8,5 1,5 3,0 2,8- 5,6 5,0 20000 4500 400000

A. Caracteristici determinate pe cilindri Marshall A.1 A.2 A.3 A.4 A.5 B.1 B.2
Densitatea aparenta, kg/mc Absorbtia de apa, % vol Stabilitatea Marshall, kN, min. Indicele de curgere, mm Raport S/I, kN/mm

2550 2,09 21 1,65 16,8 2,34 5548 7144 1000000

B. Caracteristici determinate pe cilindri confectionati la girocompactor

Volum de goluri la 80 de giratii, % max Rezistenta la deformatii permanente: - deformatia la 50C si 1800 impulsuri, m/m, max; Modulul de rigiditate, la 15 C, Mpa, testul de intindere indirecta; Rezistena la oboseal, numrul de cicluri pn la fisurare la 15 C, min

B.3 B.4

C. Caracteristici pe placi confectionate la compactorul cu rola C.1

Rezistena la deformaii permanente, 60 C: - Viteza de deformaie la ornieraj, mm/h - Adncimea fagaului, mm (pentru >60000 vehicule/24h)

0,014 0,82

2,5 5

5. Incercari de laborator
Dimensiunile si modul de confectionare al probelor: - IT-CY: probe cilindrice cu = 100 mm si h 60 mm girocompactor, 56 giratii (volum de goluri 3.5%) Marshall, 50; 75 lovituri/strat (densitate aparenta 2.52; 2.56 g/cm3) Extrase cu carotiera din placi compactate la compactorul cu role densitate aparenta 2.56 g/cm3

5. Incercari de laborator

Dimensiunile si modul de confectionare al probelor: - 4PB-PR: probe prismatice cu L = 405 mm, l = 50 mm, h = 50 mm taiere din placi compactate la compactor cu role Densitati aparente: 2.5 g/cm3

P1 2.4 2

P2 2.6 20

P3 P4 3.25 6.75 bari 25 15 treceri

5. Incercari de laborator
Determinarea modulului de rigiditate in laborator

Incercare la incovoiere in doua puncte pe probe trapezoidale

Incarcarea aplicata

H B L
deformatia

Incercare la incovoiere in patru puncte pe probe prismatice

Incercare la incovoiere din intindere indirecta

5. Incercari de laborator
Cerinele pentru determinarea rigiditii mixturii asfaltice conform SR EN 13108-20
Nr. crt. Tipul aparatului Modul de determinare a modulului Temperatura (C) Frecvena sau durata ncrcrii 10 Hz

ncovoiere n dou puncte pe probe trapezoidale/ prismatice ncercarea la ncovoiere n patru puncte ncercarea de ntindere compresiune direct pe probe cilindrice ncercarea de ntindere indirect pe probe cilindrice

Modulul se determin pentru un timp de ncrcare ntre 30 s i 2 min Modulul se determin la cel de-al 100-lea ciclu de ncrcare Modulul se determin la cel de-al 100-lea ciclu de ncrcare Modulul se determin ca medie a 5 ncercri aplicate probei

15

2 3

20 15

8 Hz 10 Hz

20

124 s

SR 174-1/2009 prevede ca pentru modulul de rigiditate s se foloseasc doar ncercarea pe probe cilindrice, la temperatura de 15 C. Normativul AND 605/2013 utilizeaza temperatura de 20 C.

5. Incercari de laborator
Rezultate obtinute pe diverse tipuri de mixturi, cu bitum simplu dar i cu bitum modificat cu polimeri, mixturi pentru stratul de uzur ct i pentru stratul de legatur.
16000 14000 Modul de rigiditate, MPa 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 MAMR16 IT-CY: 15C 4PB-PR-8Hz: 15C BA16 2PB-TR-10Hz: 15C 4PB-PR-10Hz: 15C MASF16a 4PB-PR-8Hz: 20C 4PB-PR-10Hz: 20C MASF16m-1 IT-CY: 20C MASF16m-2 Tipul Incercarii

5. Incercari de laborator
Variaia modulului de rigiditate cu frecvena, la 20C i 50 m ncercarea 4PB PR

4PB-PR

15000 Modulul de rigiditate la 20oC si 50 m, MPa 13000 11000 9000 7000 5000 3000 0 5 10 15 20 25 30 35 Frecventa, Hz MAMR16-20 BA16-20 MASF16a-20 MASF16m-1-20 MASF16m-2-20

5. Incercari de laborator
IT-CY

Modulul de rigiditate, MPa

25000 20000 15000 10000 5000 0 0 5 10 15 20 25

o

30

35

40

45

Temperatura, C

Variaia modulului de rigiditate cu temperatura la ncercarea IT-CY

MAMR16

BA16

MASF16a

MASF16m-1

MASF16m-2

4PB-PR 25000 Stiffness Modulus at 8Hz and 50 m, MPa 20000 15000 10000 5000 0 0 5 10 15 20 25
o

Variaia modulului de rigiditate cu temperatura la ncercarea 4PB-PR, 8 Hz

30

35

40

45

Temperature, C MAMR16-8Hz BA16-8Hz MASF16a-8Hz MASF16m-1-8Hz MASF16m-2-8Hz

5. Incercari de laborator

Curbe directoare
Curba directoare = rspunsul unei mixturi asfaltice la o temperatur de referin, ntr-un interval lrgit al frecvenelor face posibil integrarea vitezei de circulaie (prin frecvena ncrcrii) efectelor mediului ambiant mbtrnirii mixturii asfaltice n studiul comportrii n exploatare a unei structuri rutiere. Rolul unei curbe directoare: pune n eviden comportarea vscoelastic a mixturilor asfaltice ca o funcie de temperatur i frecvena ncrcrii

Principiul suprapunerii timp-temperatura

Datele colectate la diverse temperaturi pot fi translatate pe axa frecvenei, astfel nct, diverse curbe (modulul de rigiditate funcie de frecven) pot fi aliniate astfel nct s formeze o singur curb, denumit curb directoare.

5. Incercari de laborator Curbe directoare

Temperatura de referinta 15 C
100,000

E* MPa

10,000

log( f r ) = log( f ) log a(T )

1,000 -9C 4.4 C 21.1 C 100 -6 -4 -2 0 2 4 6 Log Frecventa Redusa(Hz) 37.86C 54.4C
Curba directoare

5. Incercari de laborator
1.4 30000

1.2

25000

20000 0.8
3 Variatia factorului de translatie cu temperatura

tan ( )

15000
y = -0.0923x + 1.3212 y = -0.1155x + 1.8551

L o g (a t)

0.6 0
-1 -2 -3 0.4 -4 -10 0 10 20
o

10000

30

40

50

at pentru tan(fi) at pentru rigiditate

Temperatura, C

0.2

5000

0 0.00001

0.0001

0.001

0.01

0.1

1 Frecventa, Hz

10

100

1000

10000

0 100000

CD tan(fi)

CD rigiditate

log E = +
*

1+ e

(log( f r ) + sT )

M odulul de rigiditate, M P a

5. Incercari de laborator

Drepte de oboseala

ln N

ln BAD25 MASF16m-T-wm MAMR16 MASF16m-T BA16 MASF16m-P

5. Incercari de laborator Drepte de oboseala MAMR 16

lg N

lg MAMR16-10oC MAMR16-15oC MAMR16-20oC

5. Incercari de laborator Deformatia specifica la 1 milion de cicluri

5. Incercari de laborator Deformatii permanente

14000 Cumulative axial strain, microdef 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000 Number of load applications MAMR16-A MAMR16-B MAMR16-C

Curbe de fluaj pentru MAMR16

18000 Cumulative axial strain, microdef 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000 Number of load applications MASF16-A MASF16-B MASF16-C

Curbe de fluaj pentru MASF16

5. Incercari de laborator Deformatii permanente

Variatia deformatiei specifice axiale cu numarul de cicluri in cazul incercarii triaxiale Tipul mixturii asfaltice: MAMR16 1=300 kPa, 3=50 kPa T=50 C 20000 18000 Deformatia specifica axiala, microdef 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 0 2000 4000 6000 Numar de cicluri girocompactor compactor cu role Marshall 75 lovituri Marshall 50 lovituri 8000 10000 12000
o

Curbele de fluaj functie de tipul de compactare

5. Incercari de laborator
Pe baza experienei din Laboratorul de Drumuri al UTCB, din punct de vedere al tipului de ncercare, se pot sublinia urmatoarele: Pentru ncercarea IT - CY: - probele sunt foarte uor de confecionat i de prelucrat, se pot folosi i carote extrase din structuri rutiere gata executate; - testul este foarte simplu i uor de executat i dureaz puin; - dezavantajul major al aparatului este acela c nu poate determina defazajul i energia disipat n timpul testului; - ncercarea nu permite aplicarea unui efort reversibil, iar rigiditatea este determinat prin aplicarea unor ncrcri de tip haversine; - adoptarea unei singure valori pentru coeficientul lui Poisson pentru toate temperaturile de ncercare poate conduce la diferene notabile n determinarea rigiditii;

5. Incercari de laborator
Pentru ncercarea 4PB - PR: - confecionarea de probe este dificil dac laboratorul nu are la dispoziie i un compactor de laborator pentru plci de mixtur asfaltic - imperfeciunile geometrice la confecionare sunt frecvente (prin tiere se poate pierde paralelismul laturilor). - funcie de soft-ul folosit, ncercrile pentru un spectru de frecven pot conduce la perioade lungi de timp; - ncercarea permite aplicarea de deformaii specifice i eforturi reversibile; - unghiul de defazaj i energia disipat pot fi calculate; - n conformitate cu SR EN 12697-26, nu este necesar determinarea n prealabil a coeficientului lui Poisson;

5. Incercari de laborator
Pentru ncercarea 2PB - TR: - confecionarea probelor este foarte dificil fa de celelalte metode, avnd n vedere dimensiunile mici ale probei i paralelismul laturilor; - nu este necesar determinarea n prealabil a coeficientului lui Poisson; - trebuie avut n vedere faptul c, la confecionare, axa longitudinal a plcii trebuie s fie paralel cu axa orizontal de compactare a mixturii asfaltice. - avnd n vedere zvelteea probelor, dup lipirea tiparelor metalice, este foarte dificil de pstrat forma epruvetelor, ele trebuie pstrate n condiii speciale.

6. Utilizarea rezultatelor obtinute

Aplicarea rezultatelor din incercarile de laborator in calculele de dimensionare a structurilor rutiere flexibile
Valori medii ale modulului de rigiditate functie de temperatura pentru cele trei tipuri de teste
Valoarea medie a modulului de rigidate a mixturii asfaltice, MPa 25000 20000 15000 10000 5000 0 0 5 10 15 IT-CY 20 25 30 4PB-PR-10Hz 35 40 45 Temperatura, oC 4PB-PR-8Hz 2PB-TR-10Hz

6. Utilizarea rezultatelor obtinute

Se studiaza o structura rutiera flexibila ce are in componenta straturi asfaltice ce sunt caracterizate prin valori ale modulului de rigiditate obtinute in laborator pentru stratul de uzura si stratul de legatura

Corespondenta intre frecventa testului in laborator si viteza vehiculului in realitate

120 Vehicle Speed, km/h 100 80 60 40 20 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 Test Frequency, Hz

Relatia dintre Tm eff (temperatura medie efectiva lunara in straturile asfaltice) si MMAT (temperatura medie lunara a aerului) pentru diferite straturi asfaltice (Shell, 1978)

6. Utilizarea rezultatelor obtinute

Se studiaza o structura rutiera flexibila ce are in componenta straturi asfaltice ce sunt caracterizate prin valori ale modulului de rigiditate obtinute in laborator pentru stratul de uzura si stratul de legatura
Rata de degradare la oboseala, RDO 6 5 4 3 2 1 0 0.0 5.0 10.0 15.0 Temperatura aerului, oC IT-CY, Nc = 2 m.o.s. 4PB-PR-10Hz, Nc = 2 m.o.s. 4PB-PR-8Hz, Nc = 2 m.o.s. 2PB-TR-10Hz, Nc = 2 m.o.s. 20.0 25.0 30.0

Pentru calcul s-au considerat doua valori ale volumul de trafic Nc pentru perioada de perspectiva de 15 ani : 0.9 m.o.s. si 2 m.o.s.

Deformatia specifica verticala la nivelul patului drumului, z, def

650 600 550 500 450 400 350 300 250 200 150 0.0 5.0 10.0 15.0 Temperatura aerului, C IT-CY 2PB-TR-10Hz 4PB-PR-8Hz def. adm., Nc = 2 m.o.s. 4PB-PR-10Hz def. adm., Nc = 0.9 m.o.s.
o

20.0

25.0

30.0

6. Utilizarea rezultatelor obtinute

MODELE CLIMATICE
Temperatura Min/Max Precipitatii Inghet/Dezghet

PROPRIETATILE MATERIALELOR

/
ANALIZA

Mixturi Materiale granulare Pamant fundare

INCARCARI DIN TRAFIC

STRUCTURA RUTIERA

ANTICIPAREA DEGRADARILOR NU DA FINAL

7. Concluzii
-Incercarile de laborator au rolul de a evidentia interactiunea dintre comportamentul mecanic al mixturilor asfaltice si variabilitatea factorilor care actioneaza asupra unei structuri rutiere, acest cadru complex fiind determinat de proprietatilor mecanice fundamentale care influenteaza performanta pe termen lung; -Rezultatele obtinute mixtura de modul ridicat MAMR 16 conduc la concluzia ca, folosind materiale obisnuite (agregate de cariera obisnuite si bitum modificat cu polimeri) se pot obtine, prin intermediul unei proiectari judicioase a retetei mixturii asfaltice, caracteristici superioare care recomanda folosirea acestei mixturi pe drumuri cu trafic greu si foarte greu; -Noile norme europene EN 12967 si EN 13108 incearca sa ofere un cadru unic pentru uniformizarea incercarilor pe mixturi asfaltice, insa faptul ca fiecare tara are conditiile proprii conditii din punct de vedere al climei si traficului, este foarte greu sa se impuna conditii general valabile in tot spatiul Uniunii Europene. Un alt impediment este si faptul ca fiecare tara are propriile versiuni de aparate, care au caracteristici diferite, astfel incat conditiile de incarcare variaza, de aceea este foarte important de a se preciza in cadrul fiecarui buletin de incercare conditiile de incercare, conditii de incercare ce au un rol determinant asupra caracteristicilor mixturilor asfaltice.

7. Concluzii
- Mixturile asfaltice sunt mai mult sau mai puin susceptibile la variaia frecvenei de ncrcare n funcie de tipul de test abordat sau la alegerea modului de compactare, dar au aceeai susceptibilitate la temperatur; -Din cauza modificarilor climatice din ultimii ani (tendinta de incalzire pronuntata mai ales in perioada calduroasa a anului, suprapusa peste iernile reci din tara noastra) in calculele de dimensionare ar trebuie sa se tina cont de susceptibilitatea la temperatura a mixturilor asfaltice, prin luarea in considerare a valorilor modulilor de rigiditate diferit, in functie de temperaturile intalnite in drum; -In calculele de dimensionare ale structurilor rutiere flexibile trebuie sa se tina seama de clasa tehnica a drumului, prin considerarea potrivita a frecventei de incercare pentru obtinerea modulului de rigiditate, aceasta fiind in stransa legatura cu viteza de circulatie a vehiculului; - Corelnd rezultatele obinute n Laboratorul de Drumuri pe mai multe tipuri de mixturi, n acelai timp i cu alte ncercri efectuate de laboratoare din strinatate, se poate observa c valorile impuse ca limit maxim de standardul romanesc cu greu pot fi atinse. Propunerea ar fi de cretere a nivelului ncrcrii aplicate de la 250 kPa la 500 600 kPa, situaie care ar simula mai aproape ncrcrile din trafic.

TEORIE

PRACTICA

Propuneri de imbunatire a metodei romanesti de dimensionare a structurilor rutiere suple si semirigide: 1. Introducerea curbelor directoare ale mixturilor asfaltice, astfel incat, sa se foloseasca valori diferite ale modului de rigiditate. Se pot stabili valori standard functie de clasa tehnica a drumului si zona climatica, dar sa fie posibila introducerea de materiale noi (ex. mixturile cu bitum modifcat cu polimeri care au un comportament diferit); 2. Elaborarea si incorporarea de modele privind comportarea la oboseala a straturilorr asfaltice (modele care sa tina seama de efectul conditiilor climatice si de incarcare diferite);

Cercetarile noastre le gasiti si online:

http://rjti.rs.utcb.ro