Minescu Alexandra / Master IIT - CFDP 2016

Testul Schellenberg

Mod de lucru :
Incercarea se realizeaza conform SREN 12697-18
Se numeroteaza trei pahare si se incalzesc in etuva la temperature de testare de cel putin
15 min. Apoi se scoate primul pahar, se cantareste cu o precizie de 0.1g (w1) si se baga inapoi in
etuva. La fel se procedeaza si cu celelalte doua pahare.
Se scot pe rand din etuva, se pune 1 kg de mixture asfaltica, se cantareste cu o precizie
de 0.1g ( w2 ), se introduc in etuva astfel incat sa nu treaca mai mult de 60 secunde intre
operatiuni. Se inregistreaza timpul si paharul numerotat.
Dupa o ora, primul pahar se scoate din etuva, se inregistreaza temperature mixturii, se
rastoarna usor si se tine paharul cu gura in jos timp de 10 secunde. Dupa racire, se cantareste
paharul cu restul ramas pe pereti, cu o precizie de 0.1g ( w3 ). La fel se procedeaza si cu celelalte
pahare.
In cazul in care cantitatea de material ramas pe peretii paharului este mai mare de 0.5%
din masa initiala a mixturii si se observa particule de agregate, se spala cu solvent pesita de 1
mm, se usuca pana la masa constanta, se cantareste materialul ramas pe sita cu o precizie de 0.1g
( w4 ).
Calculul si exprimarea rezultatelor :
Se calculeazaprocentul de material ramas pe peretii paharului cu relatia :
w 3−w 1−w 4
D= ∗100
w 2−w 4
w4
R= ∗100
w 2−w 1
Unde :
D – materialul ramas pe peretii paharului ( % )
R – materialul ramas pe sita ( % )
W1 – masa paharului gol ( g )
W2 – masa paharului cu mixtura ( g )
W3 – masa paharului cu material ramas dupa rasturnare ( g )
W4 – masa materialului uscat, ramas pe sita ( g )
 Minescu Alexandra / Master IIT - CFDP 2016

Se efectueaza cel putin doua determinari, se calculeaza valoarea medie, se aproximeaza

rezultatele la 0.1% .

Testul Schellenberg
Laborator:
Pentru acesta s-a pregatit o contitate de 1000 g mixture asfaltica, avand la baza cantitatile
de agregate determinate la prima etapa.
Aceasta incercare se realizeaza conform SR 174-1/2002 sau SREN 12697-18 care consta
in determinarea procentului de material pe care il pierde mixture asfaltica stabilizata cu fibre, tip
MAS16, in presenta temperaturilor ridicate.
Aparatura :
o Etuva care asigura temperatura de 170°C ± 2°C
o Balanta cu precizie de 0.1g
o Pahare Berzelius
o Sticla de ceas
o Capsula de portelan
Pregatirea probei de mixture asfaltica :
Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1000g mixture asfaltica de tip MAS16
150°C.
Mod de lucru :
Proba de mixture asfaltica se cantareste cu exactitate de 0.1g si se introduce intr-un pahar
Berzelius incalzit in prealabil la 170°C.
Paharul Berzelius cu proba de mixture asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se
introduce in etuva incalzita in prealabil la o temperatura de 170°C si se mentine la aceasta
temperature timp de o ora. Apoi paharul Berzelius se scoate din etuva si mixture asfaltica se
restoarna in capsula de portelan, cantarita in prealabil.
Se cantareste capsula de portelan cu mixture asfaltica si se determina prin diferenta
cantitatea de material ramas pe peretii paharului.
Exprimarearezultatelor :
Procentul ( p ) de material ramas pe peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia :
 Minescu Alexandra / Master IIT - CFDP 2016

m 1−m2
p= ∗100
m1
Unde
m1 – masa mixturiiasfalticeintrodusa in paharul Berzelius ( g )
m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de portelan ( g )
Fibra se amesteca cu agregatele si cu bitumul, omogenizeaza la temperatura de 150°C-
malaxare.
Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia :
m 1−m2
p= ∗100 , media a doua determinari
m1
In functie de valoarea procentului ( p ) de material ramas pe peretii paharului, cantitatea
mixturii se aprecieaza astfel :
 p < 0.2% - calitatebuna
 p = 0.2% - calitatea acceptabila
 p > 0.2% - calitate proasta
Rezultateleincercarii :
Reteta 1 : Reteta 2 : Reteta 3 :
Criblura 8-16 = 437.1 g Criblura 8-16 = 436.6 g Criblura 8-16 = 436.2 g
Criblura 4-8 = 213.9 g Criblura 4-8 = 213.7 g Criblura 4-8 = 213.4 g
Nisip concasat = 170.2 g Nisip concasat = 170 g Nisip concasat = 169.8 g
Filer = 108.8 g Filer = 108.7 g Filer = 108.6 g
Fibra = 4 g Fibra = 5 g Fibra = 6 g
Pahar gol = 239.3 g Pahar gol = 258.8 g Pahar gol = 276.3 g
Pahar + mixtura = 1212.6 g Pahar + mixtura = 1235 g Pahar + mixtura = 1253.9 g
Pahar + uzura = 244.5 g Pahar + uzura = 259.9 g Pahar + uzura = 277.1 g
Minescu Alexandra / Master IIT - CFDP 2016