INTRODUCERE

I. Pretinsulpanteismneoplatonical scrierilor areopagitice, suslinutde unii din cercetdtoriilor Scrierile areopagiticeau fost obiecrul unei imenseliteraturi, incepdnddin secolul VI gi pnne in secolulXVI, s-acrezutca autorul lor a.fostuceniculSf. Apostol Pavel,din Areopagul azi. PAna Atenei. De la Lauren$u Valla, din timpul Renaqterii,mulli din cei ce s-au ocupat de ele l-au de la sfdrqitulsecolului pe DionisieAreopagitulca autoral lor, afirmAndcdele dateazd contestat Plotin au vazutin ele o influentAa neoplatonicilor V sauinceputulsecoluluiVI. Unii din aceqtia chiar identitatea (205 - 210) qi Proclu (412 - 485), allii au negataceastA influenfa,ba au apA,rat autorului cu Dionisie din Areopag. mai noi ai acestor scrieri,din caredoi suntromini Aici ne vom opri indeosebila cercetdtorii gi unul francez.Ei ne ofera in rezumat gi opiniile cercetatorilorde mai inainte. Ei inqiqi se declarapentru datarealor la sfdrgitulsecoluluiV sauinceputul secoluluiVI. in prefelelecelor doua volume ale traducerii Dintre ei, unul, Pr. CiceroneIordAchescu, acestor scrieril, folosegtein interpretarealor un limbaj care pare a admite o influenfa a panteismuluineoplatonic.Un altul, francezulMaurice de Gandillac,careda o noua traducere de un limbaj prin care exprima mai pulin o influenld de se folosegte a scrierilor areopagitice, fond a neoplatonismuluigi mai mult una de forma-. Mai recent,Pr. GheorgheDragulin a publicat, intemeiat pe o bogati bibliografie, o seriede studii asupra acestorscrieri, suslinind teza cd autorul lor este calugirul scit (daco-romandin Dobrogea)Dionisie Exiguul, dar le vedeca exprim6ndin modul cel mai corectinvd[aturaortodoxi inclinam sa adoptdrnteza Degi sufletegte a Parinlilor anteriori,fara nici o influenld neoplatonica3. h. Gh. Drdgulin, socotim ca problemadatei gi a autorului nu e incd dephnelucidata. dezbatere estetezaunei influenleneoplatonice Dar ceeace socotimca e mai gregitin aceasta precum gi autoritatea mare gi influen[a pozitiva pe care de fond in acestescrieri. $i aceasta, acestescrieri le-au avut gi le au in Rdsaritulortodox ne fac si inclinim mai mult spre ideea aparilieilor in RasAritulcregtinchiar de la inceputurilelui sauspreideeaca ele suntde la insugi Dionisie Areopagitul,degi nu e cu totul exclusi posibilitateade a aveaca autor pe unul dintre calugarii scili din secolulVI sau,poate,chiar pe Dionisie Exiguul. ca o influenlA care Pretinsa influenlA panteistaasupra acestorscrieri nu e consideratA Dar el folosegte un limbaj nici de Pr. Ciceronelordachescu. schimbafondul credinlei creqtine influen1a. ambiguu,care lasi impresiaca admite aceasta dn iv in Eldeclaraodatacanoi,,tofisuntempartaqilasupra-ese la " Asaucd,,Eurilenoastre finite se contopescin Eul infinit, iar acestEu infinit... este unitateaspirituala a totului" deci nu e Aceasta,pentru ci Dumnezeuinsuqiproducetoatecele ale lumii dintr-o necesitate, cum s-a aratatmai liberA,iar lumea e din veci, ca Ei El. ,,Supra-esenla, o existenlapersonalA sus, are o tendin[a vegnica de a iegi din ea printr-un fel de ek-staz(emanalie,o numelte o numelte in continuare,,cum estecrearea Dionisie)" , pe careinsa Pr. CiceroneIorddchescu lumii, a spiritelor etc." (Introducerela Despre numeledivine.Teologia misticit,p. LII). Dar mai are drept autorul amintit sd numeasci emanatia, crealie? Iar in alt loc, prezentind divinA, Pr. CiceroneIorddchescu provenirile diferitelor grade de existenladin supra-esenla spune:,,Omul, luat in curentul inferior al emanaliei,plute$teprin existenla,iar prin spirit qi raliune este atras spre obArqialui" (op. cit., p. XXXVIII). $i iaragi in alt loc, el spune, iesedin sineprin emanulie(npoo6og) gi totuqi identificdndcrealiacu emanafia: ,,Supra-esenla

INTRODUCERE Actul crealiei esteun fel de np6o6o Q- ieSirgclin sine, un fel depunere in afard rimdne aceeaEi. de sine ek-staz,fapt al dragosteidivine" (op' cir., p. XXXV ). de Pr. CiceroneIordachescu9i in Viziunea aceasiapanteiita ar pareaca e recunoscuta numaicdndDumnezeu diferenliazi Ele se insugi. in Dumnezeu divine Persoaneior confundarea se indreapta spre emanarealumii din El: ,,ln Dumnezeireanediferentiah, in supra-esen1a, treimii nu se transcendpe sine; ele acolo se contopesc.CAndinsi supra-esenla persoanele ca qi cum ar fi, ca sdne exprimAmprintr-o imagine,nigte privegtesprelume, Ea sediferenliazit-, i-" rupritn", plecatedintr-un ientru qi revarsatespre periferie in energiaactului creator" (creagia) lumii' (op. ' ' cii., p. XXXIV). Deci, Treimea e condilionatade emanalia la sufletul omenesc,Pr. Cicerone Iordachescudeclara,lisdnd aceeaqi Restrbngdndu-se in metafizic,in contemimpresiedJpanteism in scrisulareopagitic:,,Mistica lui culmineaza sufletuluiin diviniplareaIui Dumnezeucel necuprinsgi unul; ea duce pdna la co.nfun^darea iut"" (op. cit., p. XXXIII;. [n aceit sens,el se arataca aproba,,frumoasacugetare" a lui ochi cu careDumnezeunlA MeisterEckhart:,,Ochiul cu careeu vdd pe Dumnezeuesteacelaqi vedepe mine. Ochiul meu gi ochiul lui Dumnezeuesteun singur ochi qi o singurapri,vireqi o singura cunoqtin[a gi o iingura simlire" (Introducere la lerarhia Cereascd. Ierarhia bisericeascd, p. XXIX-XXX). directcontrarunui panteismde fond in scrisul sedeclarase Iorddchescu Totuqi,Pr.'Cicerone au ciutat se vada in scrisullui o comentatori ca aceasta: in fraze O spune ,,Unii areopagiiic. "on."p'(i" panteiita.Totuqi, lucrul sta altfel. Dupd panteism,Dumnezeuse confundi cu lumea Panteismuleste gi lumea si confunddcu Dumnezeu.Dumnezeuesteegal de prezentin_toate. un fel de conceptiecontrarAdoctrinei imanenlei.Dar in conceplialui Dionisie divinitateanu Ea esteimanenti fari a fi qi imanenta. nici transcendenta, estenici imanenii, fa.a t anscendenlA, ei ceamai intirna qi ultimi - transcendenti; in lume, dacane gAndimla substanta adicdprezenta - la supra-esenla; gi este in afarAde lume, dacd privim lumea sub aspectulei fenomenal" realdintre Dumnezeulcel necreatqi lumea nu face o deosebire declaragie Dar nici aceasta din Dumnezeu. qi ce pomescsauemandL energiile creatadin nimic sauintre fiinla transcendentd poate ci vrea, de fapr, sa faca o deosebiregi intrd Dumnezeu qi lume, insA limbajul care o e cel pu[in nepotrivit. . daci nu e contrar acestei'voin1e, exprimd, ' scrierilorareopagiasupra influenleneoplatonice prudent in afirmareaunor e mai Gandillac mergepAnAla folosireaunui limbaj careconstataunelemodificiri mai tice. Pruden{aaceasia scrieri au careaceste Dar aratainfluenfapanteizantApe pulin esen[iile ale invifatuiii creqtine. cauzA, ele au uuut-o utupru multor teologi cregtinidin Occident gi reacliape_cqe,din aceasta spus: care a pe Luther, ,,Dionisie il citeazd trezir-o la alli teologi creqiini. Astfel, Gandillac mainrult ci un piatonist,decit ca un cregtin" (Oeuvrescomplitesdu Pseudo-Den1's vorbegte numit Areopagitul abilul necu-no.scut spuneci ,,il acuzdpe l' Ardipagite,p. 20). Iar de Bossuet, ba chiar de devierile verbale, de exagerdrile siu neobignuit, ae-afi reiponsabil,prin limbajul mareleteolog catolic,Hans dogmaticeale unor mistici modemi" (op. cit., p.27)' lar despre de Sf. Maxim Marturisitorul,cel care' care s-aocupatintr-o operAspecialA Uri von Balthasar, credit, Gandillac spune: ,,In aceastA mare un Dionisie lui dat scrierilor lui, a prin Scoliile esteclar impusa...Autorul, de iu..ur., careva aveaautoritatemult timp, influenla dionisianA lui Maxim" (op. cit., <creafionismul> Dionisie, lui <emanalionismului> fapt, opuneradical lui Dionisie ca panteist a p.'46). Extinzdnd aceastaobservalie,putem spune ci socotirea. incurajat in lumea Occidentului Creqtino viziune separatisa, laicA a lumii in raport cu DumnLzeu, ceeace a intArit pe de alta parte filosofiile desprelume ca singura realitate._ afirmat in legaiura cu aceasta, linem sa notam ca in RAsaritulortodox niciodatdnu s-a Aceasta IordAchescu. Pr. Cicerone de inainte caracterulpanteist al scrieiilor areopagitice alferita socotim ca a fost motivul pentru care,in Occident,Dionisie a fost privit cu ingelegere de o panteismul,pe cAndin Rasarit,el s-a bucurattotdeauna banuila cA a incurajat adesea cregtine. spiritualitafii al ca izvor mare autoritate, 8

(op.cii.,p. xxxlil-xxxlv).

INTRODUCERE ca purtdndo marcen'eoplatonic-panteisti, a scrierilor areopagitice considerare Fald de aceasta lor creEtin, ceeace sadovedimcaracterul dupaPlotin qi Proclu,socotimnecesar gi deci ca apArute ne va da putinta sa arddm ca nedeplin sigura datarealor dintr-un timp de dupA Proclu gi ca posibilitaliica elesaaibA Atenei, ca autorchiarpe Dionisiedin Areopagul excluderea neintemeiata qi de posibilane va fi u$urata concluzie convertitde Sf. ApostolPavella credinlacreidnd.Aceastd ca autor al alte temeiuri, carenu sunt mai pulin concludentedec6tcele adusede cei ce il contestA lor pe Dionisie din Areopag. lor principale, creStinal scrierilor areopagiticeSi componentele II. Conlinutul g,eneral temeipentru alcdtuirea lor de Dionisie Areopagitul de apirare a Sfintei Treimi, nu seotiservA nici o preocupare in conlinutul scrierilorareopagitice nici o preocuparede apararea invafaturii despreHristos ca un ipostasin doua firi, impotriva nici nici dupaSinodulI ecumenic, qi monofizitisnrului, decinu par safi fost scrise nestorianismului VI, deqinu sepoate IV qi al secolului dupa SinodulII, III sauIV, adicaintre inceputulsecolului in general,invalaturadespreSfAntaTreime gi despreIisus Hristos.Nu vedemin spuneca lipsegte, acestescrieri dezvoltariledespreSfinta Treime din scrierileSf. Atanasiecel Mare, Sf. Vasile cel pentruunireacelor douAfiri in unicul ipostasal Mare gi Sf. Grigorie de Nazianz,nici preocuparea Sf. Atanasiecel de argumentele Cuvdntului din scrisulSf. Chidl al Alexandriei. El nu se folosegte intre ipostasqi fiinla, reliefate Mare pentru cleofiinlimeaCuvAntuluicu Tatil gi nici de deosebirea de Sf. Vasile cel Mare qi Sf. Grigorie de Nazianz,nici de cele ale St. Chidl din Alexandriapentru a celor douafiri. CuvAntului unireain ipostasul Tema acestorscrieriestede-aaparainva[AturadespreDumnezeuin Treime deosebitde lume, adica o apararea credinlei cregtinein generalimpotriva gAndirii filosofice a timpului, prelungita din antichitate,dar in vocabularul filosofiei acelui timp, folosit de gdndireaoamenilor de atunci. Mai era de folos o respingerea filosofiilor panteistela sfArqitulsecoluluiV gi inceputul secolului intelectualilorde VI? $i cine o putea face mai bine saucine putea fi mai preocupatde cdqtigarea decAt un filosof din Areopag,un filosof dintrehlosofi? arunci,formali in acelehlosofii panteiste, Putearamaneel, odatadevenitcreqtin,farAsa-qipuna darul lui intr-o activitatede careeracapabil? a filosofiei timpului scrieripe la anul 100 d. Hr., cind seconturao opozigie El a putut alcitui aceste cregtind. fali de inv:ilalura S-ar puteaobiectagi azi, cum s-aobiectatla 533 de catreun teolog ortodox in polemicacu un scrierica provenindde la Dionisie din Areopag,daca monofizit severian: Cum putem socotiaceste obieclie se poateraspunde:Scrierile nu le vedem folosite de Parintii de pAndatunci?La aceasta Sfintei Treimi sau a invafaturii despreHristos. Ele nu dadeauargumentepentru apdrarea acestea De altfel,Parinfiinu se prea au fost,poate,copiatemai pulin gi folositede cercurimai restr6nse. numai de SfantaScriptura. foloseauin scrisullor de scrisulParintilor anteriori,ci aprgape credinga creqtina,folosindu-sede limbajul filosofic al Dar cum aparaautorul ereopagiticelor gAndirii din ele. componentelor trecemla expunerea timpului? Prin aceasta clera intre fiinla tuturor celor intre caretralm qi Cel mai presusde fiin1d. a. El face o deosebire de la ,,a fi" : e participiullui ,,a fi" . Deci, liinla e una cu existenla. Fiinla deriva gi in grecegte Autorul areopagiticelorfolosegtepentru Dumnezeutermenul de Cel mai presusde hinla nu in El nu esteo simplA sensulde liinla cea mai inaltA,ci in sensulde Cel de dincolo de existenlA. a$acum o cunoaltem, pentruca oriceexisten{a, ci estedincolode existenla, existenla, line saaibd e qi cauzatorul pentruca e necauzat, dar prin aceasta e dincolo de existen[d, o cauzd.Dumnezeu tuturor. Aceastaindica o deosebiretotala intre Dumnezeu qi lume. Autorul face o deosebirede ii da gi putereade-afi singurul cauzatoradevarat ,,fiin1a" intre toatecele ce existAgi El - aceasta astlel ideeaexistenleilui Dumnezeuca deosebitde lume, impotriva al tuturor. Dionisie apzLra filosofiei de dinaintede Hristos. qi bine.Insaqi existenla intre existenla b. El imprumutadln filosofiaplatonicaideeaidentitAlii e cel mai mare bine. Dar, pe cAndPlatonnu se aratase esteun bine. $i cea mai inaltAexistenia gi concluziaca ea implicAo etemArelalieintre PersoanA pAnA la a tragedin bunAtate consecvent concluzie. trageaceasta autorulareopagiticelor Persoana, '

INTRODUCERE ci e mai presusde bunitate saubunatateanecavzata Dar Dumnezeunu e nici simplu bunAtatea, de noi. Ea e o ceacunoscuta decAt e o altfel de bunatate Aceasta a toatabunAtatea. si cauzatoare e una insAqi, din ea e Dumnezeu lui Bunatatea de ea. presus mai bunAtarea 6".ai^,. a.ptin aataae cu - o [bertatedesavirgitA. supeloare obligatesa le susgind 9i sale ridice pe intre ele,.cele hi"pi"f" .*irt"n1"i, dependente sunttoate iar cele inferioareatrasede cele superioare, cele inflrioare in existenla,deci in bunatate, prin sine' bun deci bunatate, presus de mai cel Dunrnezeu fala de irt " "i", aar.9i fu;-oj6;;dlrfu q.ilegaturii drntreele. bun in "iod desivArqit.Aceastada un temei ierarhiilor cerelti gi pamAnteEti Obligalia fala de celemai mici qi simlireaatraclieicelormici de citre celemari da'untemei lAuntric Dionisie argumentanu numai existentaunui teea1"ili dintre membrele ierarhiilor. Prin aceasta, lumi, pe care acestei ierarhicesuperioare ordini qi a unei ci vdzuti, Oi-n"r"u deosebitde lurnea filosofia anticanu o admitea. de asemenea dar qi cu cea pamdnteasci" Dupa Dionisie, ierarhiaintregii crealii une$teqi lumea inggreasca ierarhica,toate toate trlftele lumii ingereqtigi ale lumii pamdnteftiintre ele- In viziunea aceasta prin cele qut-g" sus,iar cele mai de sus au t "ft"t" inul de jos priilesi ilu-in-ile dumnezeieqti Numai^cea mai de sus treapta obiigalia sa comunice celor mai de jos iluminarile dumnezeieqti. nu inseamni ci Dumnezeu Dar aceasta exclusiv. la Dumnezeu lng"?"iit.a p.l^egte iluminarile.de e fir"fup itit".ti numai cu ceteletreptei de sus(Tronuri, Heruvimi qi Serafimi),nici cd in,relalia cre6ndtrepta Dumnezeue desprini de cetelede dupaele. Dumnezeuline seama, cu ceteleacestea Iar cea mai de sus,de treptelede dupa ea, facandu-leapte sa comunice iluminarile lor acestora. de sus cea mai cu treapta unit dar pe Dumnezeu, 9i ele il iraiesc treptelede dupi tr"upto de sus ai cu'cele rup".io-. lbr, precum qi treapiacea mai de sus,qicetele.eiil cunoscpe-Dumnezeu treptelormai dejbs, caroratrebuiesAle comunicetot ce au de la Dumnezeu. i-p*i"a,i-f " vederea cu Dumnezeufard o legaurd cu oamenii, be altfel, nimeni dintre oameni nu poate simli legAtura

*"t|}#:!r:"ff

unitateintre toate.Dar unitalile u.est"a sunt compuseqi dependente ci e Unul prin Sinein mod desavirqit 5i nu arenimic compusgi 1u e Lnit in mod nonvoitcu altele, din lume qi a unitalii intre ele. EIe unitililor tuturor a caozanecauzata El e i"a"p"rJ"rt de tdate. noi de Cel Unul mai presusde tot ce cunoaqtem cdisuntintr-o dependenla iout. -uta prin aceasta ca -- umtate. prin Sine,nu,e opus iubirii. UnitateaI-ui e pnn ea inti, e."tt Unul, dacae gi suprabunatatea UnitateaLui e o unitatea iubirii. El e Unul viu Treimii. nu ie opune deci i"ra$t, a;; o unitare'vie, vegnicdin StT, 9* qi rimAne velnic in Sine' ;"; il;;i plin de iubire in Sine.El ieseprin aceasta primul fapt il explica pe al doilea, fard ca acestai doilea fapt sa-i fie impus deprimul t'apt.Astfel' voiegte,iese din Sine qi in altele, ii Sine gi iese vegnicdin Sine in Sine, dar-cAnd but"n"r.u s15 al doiJeainleles' in acest stand adici qi le apropie, sir qi prin cauiAnd produc6ndu-le crealie 5i ieqrnd ' nu iese de SinesauDumnezeu cire suntdeosebite in cel'e i;a;; in Sinenu-l- bUtigi la ieEirea vAzut ca am cum lor, producerea la altele, la iasd sA ca trebuie Treime,-pentru ca din Sine in Sine, proodoi nu se pot traducecu ,.emana!ii" (nonvoite), sounepr. CiceroneIordache;cu.De aceea acelaqi. cum le traduce de inlelegere sau ne.aratdcd c. Dar toate aceste?nsugiriale dumnezeirii o aratdmai prgsus. nu e existenll, nu ebt{l_atate' El propni lumii. prin caracterele poate fi caracterizat Oun-"reu nu la El doar nu e unitate,nu e inlelegere.Acestei gi toatecelelalGinsu$id din lume nu sunt deosebite auinlelesulpeiorativ lornu negaliile Dar le are. mai degrabanu caci are, Ie in.it" orin 'J eradulsup.eo de ceeace e propriu lumii. Aceasta al celorce suntmai presus niilicutui, i:i inlelesulsuperior scrierilor' autorul repetades s91ma {e aceastA Omul ridicat la modul unei inalte sfinlenii sautrAiri a lui Dumnezeu,dAndu-qi no[iuni prin diferitele il explica dec6t il fiaieqte, mult mai Dumnezeu, lui a inalgn; neingeleasa ra!ionale. o de panteism., de ,,fiinga" intre Dumnezeuqi lume, prin ceeace seseparA d. O alta deosebire lui Dumnezeuca nepasiv,deci neexpusrelaliilor un.-a u"toiul areopagiticelor lrin considerarea pasiva este ei de Dumnezeu pe c6ndlumeachiarprin faptuldependenlei patimi"lor, liposiUifita$for l0

lntre grade deunirare iltrJt"frhffil;11i':';staeidiferite 9151o-anumita intre ele qi de Cel Unul care

INTRODUCERE

arediferitegrade' patimilor.Darpasivitaleacomponentelorlumii relaliilor1iposibilitalilor si supusd dar au tgtodati.o Dumnezeu, de lor existenla in iunt'dependenli il;t";;r;uri"i,intiu.at Ei pot, de qi libertatea' in ea dependenla unegte a"-Er.'oii responsabiliiatea ;il;;.ili[,;;i.ii dintre unii qi facut au Dumnezeu,ceeace lor de responsabilitatea sau u..'.u, .ont.*ta dependenla tY de Dumnezeu dependenla numai 9+t3 "i.-G g.oJ *ferioi de creaturi,cele umane,au in ele nu lui'.lnsa qi simfinle procesele cu e trupul' cum pasiva, pur parte ci Ef, ae i"rfonlofrift,uteafalA ii 9 umplede puteriledunrnezeie;ti 9i d99isaparticipe omu| poatetacepnn ,.,pon,obilitutealui sa.se pittYilt?:1TIT are decat nu creaturilor al grad rnl'erior Un qi trupul. lui spiriiului la libertatea ljar au Sl sunt animalelg;i,^intr-unT9*l sens'plantele. Acestea unei vieli lipsirede con$tiinla. cateSoria e.xista in'stirgit. a omului. t*p uotii in .i. ,,n ,3.r p.nr* ,u.1ine-r"i Y"":iilT.ll:.1 vlalaon]ulul' pentru insi suntqielenec'esare caren-audecaio pasivitate, a mineralelor, oa*antutni, 'inori."p*teism,toatesuntdependenteunadealta.Nuexistdcevaindependentdeasupratot unei legi' ' -- a tuturor.Cdci 5i esenpdin ciue emanatoatee supusa sau intre Dumnezeugi categoricd deosebire o amintite cele p.roare iu.. Autorul -"opu!itl."i,ii vede se Aceasta 9i ain f3p!uJ9a lume. Dar, pe deaita pJL, "iunLye strins lumeade Dumnezeu. alta iese-prin pede de El, -ieliri" ' deosebite celor llinta dAnd Jin Siie ies" oe de o o;ute Dumnezeu ' spreEi, ca si le umple de darurile. bunaalii Lui' Cei.ceau r" fi te ,,intoarca ;-r;;;i,1;1;r*6 ale vazut in acestescrieri un caracterpantelslau conlundat acestedouAfeluri de actesaude ieqiri continue sd Dumnezeu ca trebui ar mai ce intre ele, la lui Dumnezeu.Dar, dacdn-ar fi o deosebire la existenla aducerea El? Autorul folosegte.pentru tJriai." ipi" fl qi il El cele aduseIa existenlade(ncpoYe1v, a aduce la $i i oarnenilor, termenul paragein a lucrurilor din lume, fi;;l; ulterior, spreridicareaveqntci spre .^irt"nta, u da existenia),iaipentru-darurile ce. le dA acestora confundain mod greqitaceste panteista scrierio pecete S'nL,t"itir.""J proodii.Cel ci: vaa in aceste de iegiri. douAfeluri de acte, arati Dar atdructul ...utoi, .At qi actelede imbogalirea celor createcu daruri mereusporite despa4iri sau distinclii qi de vorbe;te autortrl Iieqi cu Dumnezeu. nedespa4it mod in creaturileunite o anumiti nedespA4ire excfudeprin aceasta lrtre i"* .*"t".1 gi intre ele gi Dumnezeu,totu_$inu venitedh El. Caci superioarA gi d'e existenla bunatate de undelor i"inra i" cdnd itriar il ,i ...ururi, exisenld al Cauzatorulmai.presus.de J"."n-ar fi linute in existenp-de. ;1"";:;;;;'".itii independenl6 tohla ei, o de Cauzatorul iumii a despa4ire totala o cugeta poate se "*itt"n1"ior. Nu -; de bl. Aceastanu e panieism,dar nici sepalalie?ntreDumnezeu qi lume. a ei a temei legaturii lui Dumnezeucu lumea,careformeazi i.-rfa{t,, o .on-lfon"nra importan_ta cele deosebitede Dumnezeu sunt adusela .onfi""rui i."i.rifo. -"opugitice, este faptul c6 toat-e o lucritor Dumnezeu' Ele au prin aceasta arata care se prin iitnUout" au a ,"*, pentru existenlA Actualiz6nd dumnezeie$i' lucrArile prin ele iapacitatede-a primi in eli qi .transmite *"*iri mijloacede slinlire a ttnoftt ele sunt sfinlite qi fAcute ca simboale, omenegti lulrurit. qi gesnrrile lor' orin altele.Aceastadd un caracterlitwgic existenlei ^, *"il;;"];;;rp;;;"$t.e, binecuvintari- era foartebogati' viala iiiurgica - imne, sfingiri, din Liturghia apostolice. din Constituliile bogata ei .u ,i1niufdin eitensiuiea Litr*ghia s-ascurrar autorul scrierilor ca Faptul de Aur' Gura Ioan Sf. pana Liturghir la *uti mai tot iacoblta vechimii indica o viala liturgicA bogita a comunitalilor creqtineesteinca o dovadaa areooagirice practicaunor pAna azi menlinut i-a apostolice, tradiliei pi.trraibr al fidel "n"a""" l";. ilh";;;;i prezentin'toate prin lucrarilesale rnuflipf" u.i" de sfinlire,I au,a.u conqtiinlaca Dumnezeu-e a lui prezenleactive teopCl.a explicarea a infldenlit hreopagitul Dionisie ;Ti"iii;;;. s"?1"ttei gi Grigorie a Sf. Mirturisitorul giseridii.-o Maxim Si. in'opera vedemaceasta fjurirn.r.u in viala salenecreate, F"iu,"i. e-a"doi afirma prezenlalui Dumnezeuin toate-prinlucrarile sauenergiile vede qi din se cum deosebire, neadmipnd-aceasta O" itiilu sa.'Occidentul, care sunrdeosebite a oamenilor-qi unire o admite qi neputAnd Palama Grigorie Slantului V-tu^ti f,rcea ooozitiace-o -, i"i or."r"reu - cici u."uitu le-ar confundape toate cu Dumnezeu a staruitin ;ffiil;ftt"i,, conduside un vicar (de un qi de oameni,cu o Biserica unui Du.n"zeu distantde lume. congtiinla (Eckhart' mistici.panteiste unei pentfl.r extrema i".iiit"r'"f fri H.irto, J absengsaus-ad6clarat ca decit lumeaaceasta cunosc nu care lui, g<;trme), filosofiile nici straine nu sunt care de Jacob ultima realitate.

lt

INTRODUCERE a lui Hristos o interpreviziuni, Occidenrulcregtina dat opereimAntuitoare acestei Consecvent pe.cruce, ca satislacere Lui al rastigrurii moqent juridicd in singurul qi vzut-o implinita a pur tare Fiul jignita de pacatulstra'rnoqesc. ca giin scrierileareopagitice, In RAsarit, u on6oteilui Dumnezeu noastre, al indumnezeirii neincetat al pentru mediu a o face luat hrea omeneascd a lui Dumnezeu gi pe noi pe caleaunei vieli inlrAnategi tot mai sfinte.De aceea,.tolr carene sus{ine sfinlirii noastre, Pan|fi, inclusiv Dionisie Areopagitui,folosesctermenulindrazne!de,,indumnezeire" sauchiar II Petrul,4),seinplege,,prinhar",cum de,,dumnezei"(leru-hiacereascd,caprlolulXll.3;cf. s-a precizarmai tdrziu, pentru invildtori qi credincioqicu viala sfAnd. CAt de mult s-a departat pacatel . comuniunecu Dumnezeu,afirmAndca nu suntemcuralali dede aceastA protestantismul ' poate cele mai multe dovezi Areopagitul lui Dionisie in scrierile a aflat Palarna Sf. Grigorie afirmaliei monahilor isihaqti ca practica ru.gaciuniineincetatea lui lisus le da pentru susl-inerea iutinla sa-i vadape Iisus in lumina, in inima lor, fapt careexplica qi rumbul de luminAin caresunt in multele citate datedin Dionisie, utalizate hgravili sfin$i in Ortodoxie.Se poatevedeaaceasta in scrierea Sf. Grisorie Palama+. activea lui a prezengei in general,in 6rtodoxie, scrierilelui Dionisie au fost temei de suslinere sauun conlinut caren-a Dumnezeuin viala Bisericii qi in lume, nu temei pentruo mistica panteista fost de folos. ' m. Ahe semnecare par sd arate vechimeapostapostolicd, ba chiar apostolicda scrierilor areopagitice

afirmi ci Botezulqi Liturghia erausavirqitede episcop.El era in lerarhia bisericeascd,autorul ajutatde pulini preoli, dar de mai mulli diaconi.$i sebotezauin g9n9r1loameniin virstA, nu copii. propri-iBiserici,idin primele timpuri, cAndbisericile luau ftn1a in orage,unde ry dar acesieaerau instituiauepiscopigi veneaula cregtinismoameniin varsH,carerauconvingide alli cregtinisavie sausd se laseadugila episcoppentrua fi botezali. Tot un semnal alcituirii acestorscrieriin inmormAntarea. Tot episcopul -timp,iri e prezentaisav6rqind cAnd cregtinismul era persecutat,pare sa fie vorbirea lor despre cr-eqtine, primele ,,terapeu1i" (slujitori), un fel de paracliseri,de obicei necasatorili,care aveauca rol principal pazireaulilor locaqurilorundeaveauloc adunarilegi slujbelecreqtinilor.Acest serviciunu mai avea timpul catacombelor' V-VI, cici trecuse rostin secolele deci impotriva lui Dionisie AreS-a mai obiectatimpotriva vechimii scrierilor areopagitice, in capitolul YI.alIerarhiei_bisericegti, descrirea, ca zugument opagirulca autor al lor, folosindu-se Antonie cel Mare ca s-a in secolulIV. Dar gtim despre siin!.ii monahilor,caren-ar fi aparutdecAt facutmonahin secolulIII (cAciseniscusela 255). Oaren-a unnat el unei tradilii mai vechi?Poate eraulainceputputini astfelde cregtini(cici qicregtiniieraupulini) carepreferausatriiascain curAfia vielii singuiatiie. Dar, oare,nu eiau unii cire ulrnau cuvintul Sf. Apostol Pavel:Eu voiescca toli dctrullti :.unula.Sa rtrede la Dumnezeu , altul tnu'-1\ Dar Jiecnre oameniiiafie cumsunteu tnsumi. Sf. ;i-atunci unii credinciogica audarul unei.vielitraite asemenea -Apostol fel (l Cor.7,Z;.Oare.tu simgeau in pustie,nici nu formau obqtiieqite nu seduceau Pavelqi celorlalli Apostoli?Poateca inc-a dintrecregtini.Dar poateslujeauintr-un anumit fel Bisericii gi eraumai frecventin ea.Poateace$tia autorul.inEpistolele sale,termenpe cqg Sl Maxim sunt,,terapeufiI' (slujitorii) de carevorbeqte a putut Marturisitorulil traduceprin ,,monah" . Aceastastaredeosebitia lor, un fel de paracliseri, da cite unuia indraznealasa mustrepe cAteun preot carei separeaca nu e la inallimea chemdrii descris de neinlocuita preotului.Faptul acesta, deihitiv autoritatea lui. Caci,poate,nu seimpusese preotului in Episto[aa III-a e greude inlelesca s-arfi putut intanlpla in secolulVI, cAndautoritatea era de mult consacrata. qi addncimii pagini suntun rezumatextremde sarac in aceste Celespuse Aide generalal b-ogaliei in noasfa e departedeaJ fi purutreproduce pe caretraducerea conlinutului scrierilorareopagitice, mod fidel. Caci insuqilimbajul lor e atAtde subtil gi de complex,ca nimeni nu-l poateredain mod ori. Dar Gandillac le traducedin s-a tradusde vreo unsprezece in francezA De aceea, satisfacator. De aceea cArestituienuanlepe carenu le-au putut exprima traducerileanterioare. nou, in speranla gi Theofil Simenschy, pe linga ceaa Pr. CiceronelordAchescu am intreprinsnoi o noua Faducere

t2

INTRODUCERE c.atam qi evitdndP.e, mai tradilionali, duhovniceqti in tenneni romAneqti silindu-nesa o exprimd,rn Pr. CiceroneIordichescu nu impartAgimsp_usa putut neologismeiede origine frutcezA.De aceea aiba lui PlatonsauHegel,fara-sa de dialectica ia,,Scrisut'iri (al lui Dioiisie, n.n.)ne amintegte gdndirea lui ca (op. Noi socotim XXIII). cit.,p. umanel' g6ndirii ai geniulacestor corifei mari doi a lui Platonqi Hegel. decAt bionisie e mai satisfacdLtoare ci vrem sa pi$ram nlimelg $i, ca incheiere,pentru toatemotivele aminiite, linem sAspunem de dionisie Areopagitul pentru autorul acestorscneri. Chiar daci autorul lor ar fi cineva de mai tnare tArziu,daca el a linuf sa-!i dea acestnume, ii respectamvoinp qi e vrednic penffu aceastd de Sf0nt,ca ceilalliParinlibisericeqti. de apelativul opera -' am tradus$ Scoliile la ele, ale SfintuCu o contribu[ie la inlelegereascrierilor areopagetice, lui Ma-rim Marturisitorul. ci lui loan, cdscoliilenu ii apa4inlui Maxim Marturisitorul, socote$te HansUrs von Balthasar le VI5. Dar Otto Bardenhewer a secolului din primajumAtate din Galileea. de Scythopolis eDiscop urmA. celui din probabili opinia cA e mai Consider Maxim6. sir.otesr. ale Smntului

Note
bisericescd'ttad. (sec.V-VI), Ierarhia cereascd.Ierarhia 1. Dionisie Pseudo-Areopagitul Teologia divine. 1932t-idem., p.espre ChiginAu, Iordathiscu, Pr. Cicerone din gr. de ltumele Iaqi 1936 trad. din gr. de Pr. CiceroneIordAchescu misiictZ, 9i Theofil Simens.chy, I'Arlopagite, Paris '124?2. Maurice dJGandillac, Oeutres complites iu Pseudo-Denys Dragulin,IeromonaliulDionisie Smeritul,,Exigurrs" sau ,,CelMic" 3. pr. Gheorghe Premise n1,7-8,p .521-539;idem, teologice" , XXXVII (19S5), lapio;.470-550iin,,Stutl 'si'perspec'tive in de:baterileclin uftima sutd de ani asupra SfdntuluiDiottisie Areopagitul qi.a. cuvio.su.lui i,fereii'tate,in,,Glasul Bisericii" , XL (1986),nI.-f,p.7.3-87; idem, PreJble.le Dioyisie Smeritul sau Eiiguul la unele traduceri in limba latina,in,,Mitropolia Olteniei" ' Tomis,ului xxxvur (1986), nr. Z, p.'le-t25; idem, (Jnfiu de marefaima al Arhiepiscopiei iii,, ,,eoc.ul'ot Vi-tea la^Roma,in ,,Glasul Bisericii" , XLV (1986), nr. 3, p. 62-79; idem, Cut,iosttlDionisie Smerirul sau Exiguul. Doua epistoledespreprohlemeledq1e!lastgly-li pascal" ,-in ',MitropoliaOlteniei" , XXXIX (1987)' calcululuicalenclarisriisi ,,elemenrele cu ieromonahulDionisie Pseudo-Areopagirul lui-D'ionisie p. Identitatea 27-70; idem, nr. I, Smeriiul (E.riguul), Craiova, I 99 1. Lumina,in Filocalia romineascA,vol. VII, trad.Pr. Dumitru Suniloae, 4. Dispri S1a',rto Bucure;ti,1977,p. 263 - 373. in ,,Schodes Johannesvon Scythopolis, 5. Hans Urs von Balthasar,Das Scholienu'erk , r. l, P. 16-38. lasthik" , V (1940)n Literatur,Bd.4, 1932,p.297. der altkirchlichen Gesc'hichre 6. Otio Bardenhewer,

'

I celui intre sfinfi

DIONISIE AREOPAGITUL Despre

IERARHIA
*

CEREASCA

Presbiterul*Dionisie Areopagitul citre impreuni-presbiterulTimotei

Capitolul I' fndreptAndu-se, cu bundtate,fn chipfelurit, Toatd lumina dumnezeiascd spre celeprovidenliate', rdmdne simpld; gi nu numai at1t, ci le gi une$te pe celeluminate
$l
Toatd darea cea bund* Ei tot darul desavdrqiteste de sus,pogorAndu-sede la Pdrinrele luminilor (lac. l,ll). Dar qi toata luminoasa ce pomeqte de la Tatal strAlucirea gi vine la noi o bunadaruiregi ne umple iaragi in sus de o putere unificatoare,ne indreaptA gi ne intoarce spre unitatea(cf. Ioan 17,21:I indumnezeitoare a Cor. 1,10) gi simplitatea Tatalui ce ne adundin Sine. Cdci din El* Si spre El sunt toate,cum a spussf0ntulCuvdnt ( R o m .1 1 , 3 6 ) . inceput* a Tatilui, incepitorul dumnezeirii (carene descopera prea fericiteleierarhii ale ingerilor in simboale pline de inleles), cu ochii nematerialigi neclintili, sa ne ?ntindem din ea iardgi spre obdrqia ei simpla. Caci aceasta nu pierde niciodataceva din unitatea ei cea mai dinlauntru*, atunci c6nd se inmulte$tegi pomegte pendin sinecu bunatate gi unireacelorprovidenliate, tru inAl[area spre imbinareax lor cu ea, ci ri.mAneneclintitA inlauntru ei, fixatA statomicin identitateaei nemigcata,degi pe cele ce tind spre ea le potrivitcu ele gi le uneqte prin unitatea atrage ei simplificatoare.Cdci nu e cu putinla sd ne lumineze noua altfel lumina dumnezeiascA incepAtoare, dacdnu e invaluita in chip inAlgi fAtor in felurimea sfintelor acoperamintex nu se acomodeazAprin providenla parinteascdin chip potrivit cu firea* celor ce ne sunt proprii.

s2
peIisus,luminaTatiiui, Agadar, chemAnd existentaadet'dratd. care lumineazdpe tot ontul c'evine fn lume (lotn I,9), prin caream dobAnditintrareala Tatal, inceputul luminii (cf. I Tim. 2,5), sa cautam,pe cAt se poate, spretalmacirilepreasfintelorcuvinte predate noud de Parinli*. $i sa privim in chip simbolib*, prin inallarea gAndului la ierarhiile pe careni le descopera mingilor*ceregti, acele cuvinte,pe ci1 ne estecu putinta. $i, primind gi mai presusde daruirealuminii incepatoare

$3
De aceeaincepatorul desavAr;irii* ne-a rAnduit preacucemicaierarhie bisericeasca, invrednicind-o de imitarea mai oresusde l u m e * a i e r a r h i e i c e r e g t i ,c a p e u n a c e

l5

Desore Ierarhia Cereasca infatiseaza ierarhiile nemateriale amintite in pentruca, chipuii materiale 5i forme compuse' Dotrivitcu noi insine,sahm ridicali de la chipuspreinallimile 9i asemanarile rile* preasfinte simple qi lipsite de chipuri.Fiindca nu poate pAnala imitareaqi sAajungA minteahoastra a ierarnemateriala (contemplarea) vederea hiilor ceregti, ilaca nu se folosesle-qP m a t e r i a l a *( c f . R o m . 1 , 2 0 ) calAuzirea o o t r i v i t a e i , p r i v i n d f r u m u s e l i l ea r a l a t e * b r . . u ^ c h i p u r i a l e m A r e l i e i n e v a z u t e$ i b u n e l em i r e s m es i m l i t ec a s e m n es e n s i b i l e qi luminilemateriale revirsirii spirituale ale ca inlaligirri vAzuteale daruirii luminii nemateriale. Iar sfinlitele inv{ituri desfdqurate* trebuie socotite ca mijloace de implinire a dorintei de vederea minlii: 9i treptelebine ale celor de aici ca un mijloc al orAnduite deprinderii* purtArii annonioase falA de cele de prea impdrtAqirea In sfArqit, dumnezeieqti. Euharistie trebuie socotltaca dumnezeiasca impartdqirede Iisus. $i toate celelalte cdte s-audat fiinlelor cereqtimai presusde lume* noua ni s-audat in chiP simbolic. indumnezeirepe Deci, pentru aceastA mdsuranoastraincepitorul desavArqirii 9i de ierarhiile noua aratat ne-a oameni iubitorul cerestigi a facut impreuna liturghisitoarecu noasele ierarhianoastra,pentruasemanarea de tra dupa putinla.prin slujireapreoleasca a ei. $i a infafigatminlile chip dumnezeiesc mai presusde ceruri in chipuri simlite prin cuvintele compuse ale Scripturii*, ca sA ne qi ridice* prin cele simlitela cele inteligibile culla cu sfinlenie aliatuite simboalele de [a mile* simpleale ierarhiilorcereqtil'

Capitolul II Ei cereEti in mod cuvenit,ceteledumnezeiegti lor se aratd prin simboaleneasemenea

c i p e t e n i i d e o q t i , c a p u r t A t o r id e l a n c i noui ( c i . I o s u a . 5 . 1 4 ) E i c d t ea l t ep r e d a t e de cuvintele Scripturii printr-o sf8nta simboalelor Deci trebuie, precum socotesc,sa aratiim i n c h i p u i r e i n f e l u r i m e a ( S criptura)s-a t e o l o g i a C a c i r e v e l a l i e i . intAi care gdndim cd este scopul intregii ied e sIintele s i m p l u * f o a r t e f o l o s i t celor parte a ei fiecare este folos rarhii si deie m inlile fara p e n t r u p o e t i c e * i n c h i p u i r i oartaside ea. Apoi sa proslavim ierarlriile c u m s - a s p u s 'd e s e a m a . c h i p u r i , t i n i n d cuvintele prin Ior infali$arii* potrivit i,er"qii m i n t e a n o a s t r a g i g d n d i n d u - s el a r i d i Scripturii. DupA aceea,sa spunem pnn.ce carea potrivita ei qi plasmuind sfinte cuvincere:ti. cetele infaliqeazi sfinte chipuri descrieriin stare sa o inal1e4. si trebuie tele Scripturii qi sprece simplitate ca Aceasta chipuri. prin aceste urcugul sefaca nu cumva sacugetAm 9i noi in mod necuvenit, $2 cAminlile ceresti cei mulli' cu $i de imoreuni multe cu ar fi niqte liin1e chip dumnezeiesc Deci, de gnndegtecineva sd primeasci picioare si cu multe fe1e.coborindu-le la forme compuse*ca proprii celor care sfintele cel salbatic la al vitelor sau cnioul dobirocesc necunoscuteil de al ieilor, sau sA ni le inchipuim avdndcioc orin ele insele* ne sunt sfinlitele socoteascd si trebuie el nevazut, 7'4: Dan' l0: (cf' Iez. I '6incovoiatca vulturii acope- descrieriale sfintelor minli din Scripturi neinaripate' Aooc.4,7)sauchip de pAsari ininfaliEare riie cu pene(cf. Iez. l,i t: Is. 6.1),saufliindca ootrivitelor, ca si toataaceasta a numiriloringere$ti. $i atuncispune Lrosata* niqte rbf de foc deasupracerului (cf. lez' cind s-au gAndit la t,iS; Oan. 7,9), tronun materiale(cf. lez. 6a icriitorii Scriptuni, au trupelscaa celor netrtrpe;ti, t,ZO;nan. 7,9; Apoc. 4,4)' potrivite gederii Drezenlarea pe cAt pentrtt acesta. plasmuiasca sa irebuit cai niqte ca sau lui Dumnezeucel stapdnitor, le-a fost cti putinla, forme proprii qi inrudite felurit colorali(cl. Zah. 1,8:6'2')9i ca nigte

$1

r6

Despre Ierarhia Cereasci

$: lor (scriitorilor) de la fiinlele ce ne suntnoua nemamat intrucAtva cinste de vrednice mai Unul din cele doui moduri se foloseqte, teriale* qi mai presus de altele qi sd nu.inc h i p d e c e r e $ t i D r e c u m s e ' c u v i n e ,d e c h i p u r i l e s f i n t e viluie simplitalite 9i alcatuiri Iar altul pldsmuiegte asemanatoare. dumnezeiescl in multifelurimea formelor ce e ceea pentru Caci neasemenetoare*, pimdnt' forme pe de de celor mai de pe urma qi de neinleles' cu totul neasemanator prima faptAne estemai proprtenoua $I mal ln revelatainiceale Scripturilor Predaniile itare sane inalle qinu coboari celemai presus fericireavredchiar uneori doua a toare Droslavesc iar nepotrivite; neaiemanari la lume de de sAindrcptein chip necu- nicd de inchinarea dumnezeiriimai presus faceminteanoastra (cf. Ier. 1,4; Ioan 1'1)' li Cuvdnt* ca: fiinta dumnezeieqti puterilor impotriva i venitinluri compozilii Minte (cf. Rom. 11,34;I Cor' 2,16),gi.Fiinli sprijinindu-se*'pe qi sArataceasca ralionaliaratAnd (cf. Ies. 3.14;Apoc. 1.4.8), lipsite de sfinfenie. a ei' care dumnezeiasca inlelepciunea iut.u si putea unul ca acestaar Pe linea aceasta, qi ca.uza existentA adevirat cu e*ittenlu est. formele de unrplute socoti lin;rurile cereqti inchipuiesc o existente. celor a adevdrata $i unor lei* qi cai 9i de imne de mugeteqt de calumina(cf. I Ioan 1,5;Ioan 1,8)9io numesc sruDuri* dL pisari* qi de alte animale* gi de . aci v i a t A *( c f . I o a n 1 , 4 ;5 , 2 6 ; 1 1 . 2 5 :1 4 . 6 ) C iuciuri mateiialelipsitede cinstein cdtesunt suntmai inalte9i mai inchipuiri ifint. u..it. ScripSlintele in (cetele ingereqti) zugravite cuveniteqi intrec formele materiale' alurln turi gi care ne pot duce la o cugetare Dar sunt qi ele departe de adevarata nu cind (absurda),mincinoasa qi pitimaqa* este Caci aceasta cu dumnezeirea. asemAnare sunt luate ca simple chipuri neasemenea mai presus de toata fiinla viala qi nici o .9i ne arati, acelora.Dar* ciutarea adevirului once poate caractenza'.precum 3 suvin- lumina nu o in1elep.lut1g sfAnta socotesc, Drecum gi minte ramin fari nici o asemAnare cuvdnt tuielor Scripturii in infaliqarea chipurilor cu ea. turor minlilor cere$ti, avAnd grija ca prln Scripturi Alteori, e proslavitade aceleaqi jignim fiecaredin ele sa nu ajungem nici sa numlno-oneneasemanatoare' infatiSari orin nici sa ne alipim pe (cf- Col' outeriledumnezeieEti*' l a z u t a * , - n e s t a r g i tE ai n e c u p r i n s a cobordtaa chipuhoi in chip patimat la starea q i ' s p u n A nc dd l . l 5 : I o a nl , l 8 ; ' l T i m . 6 . 1 6 ) : ce ceva rilor. ca este spun nu nu sunt, ce cele din e in mod cuvenit ni s-au propus* deci chinu este.Caci aceastaiieste,precumsocotesc' celor ale puri ale celor fara chipuri* qi forme mai propriu. Pentru ci, precum a explicat ar putea preddnia spunemadevarul iara forma. Un motiv pentru aceasta ascunsA 9i sfAnta. noastraprin analo- "and ,i.".t-t ca ea nu e ceva din cele ce sunt, fi nu numai cunoagteiea (indeiini.nemArginirea sie. carenu poatesa se inalle nemijlocit* la fiindca nu c unoaqtem s p i r i t u a l eq i a r e tul) ei, cea mai presus de fiinli, neinleleasA* iederile (contemplaliile) nevoie de ajutoarepotrivite cu firea noastra, si tainica. DacA, deci, negaliile* privitoare la c.ele carene duc-lavederile minlilor fd'raforma 9i sunt rdevirate. lar allrmaglle mai presusde lume, prin forme* ce ne sunt dumnezeieqti cuvintele cu potrivit descrierile.prin inc.hipuiri cA, faptul nepotiivite, ci sunt uotopiut", si tiiniie ale Scripiurii, acelease ascundprin n e a s e m a n d t o a r es u n t m a r p o t r r v r t e a s ScripnesraiteSi sfinteghicituri 5i trebuiefacutde cunzimii celor tainice' CAcidescrierile neipropiat celor mulli adevarulsfint 9i.as- turii cinstesc* qi nu acoperain chip urdt prin chipuri c e t e l e c e r e q t i ,i n f a l i S A n d u - l e cuni al^minlilormai presusde lume' Caci nu ca pe ci le arataprin aceasta fiecare e sfinlit Si nu e a tLrturor,cum spun neasemanAtoare; lume de presus mai chip in Mat' (lCor' cf' ce sunt 8,7; unele lor Scripturile,cinoStinla decA Iar materialc. celor tuturor 1l,it; Luc. 8,10). baca insa ar invinovati deasupra mult 9i mai inalla neasemdnAtoare scrierile n e p o t r l v l t e ' f i g u r a t e cineva descrierile nu asemenea mintea noastra decit cele asemdnitoare' ca e ruqinesa sealipeascd spundnd cudrept cei din cineva va nega cd socotesc dumnezeiesc,qi chip c'hipuriurite ceielorde mai. de preasfinte, ajunge sa i se spunaca modul getatori.FiindcAiste ugor 91 :el9 sa facAndu-i pe mulli' amageasca sa finste* ifintei descoperirieste indoit*' t7

Despre Ierarhia Cereasca auunele fiin(e cere$tiasemenea socoteasce rului gi ca pe ni$tebarbali fulgeritori de lusclipitor minA,mareli,imbrAcaliin vegmAnt ( c f . D a n .7 , 9 ;I I M a c . 3 , 2 5 ;M a t . 2 8 , 3 ;M a r c . da u q Apoc.4,4) F a p t .1 , 1 0 ; 16,5; 9 is c d n t e i nc foc nevatametor* gi in atAtea alte chipuri in cite a inchipuit Scriptura asendnatoare, m i n l i l e c e r e q t i .C a s d n u p A t i m e a s c a c e i c e n - a u i n l e l e sn i m i c m a i i n a l t aceasta decAtcele vazute,inlelepciuneacuvioqilor scriitori ai Scripturii coboari cu sfinlenieqi la neaseminirile nepotrivite, neingaduind alioireaiubirii noastrela cele materiale,ca ci in chipurile necuvenitel saie odihneascA trezindpomirea spreinal!area sufletului,ii forme urdte* ale acelor propun neplacutele alcituiri. Astfel ajuta chiar celor foarte alipili de materie si vadAcA nu e ingaduit, nici adevarat ca vederile* celor cereqti gi safie cu adevirat asemAnatoare dumnezeiegti unor atatde urdtechipuri. De altfel trebuiesa cAnici unadin existenle inlelegem Siaceasta, la bine, in generalnu e lipsita de o impart5gire daia, precum spune_adevirul Scripturilor, 1). toatesuntbunefoarrei (Fac. 1.-3 6,5; Pild. 4,6) fald de ceeace estenematerial si mai presus de ralionalitilteqi minte 9i pentruvederea gi neobosita ilorinlaneclintita mai presusde lume qi de curatagi nepatimaqa culminanta, limpede qi prea transparenta cu adevdrat sfdntaa acelora;i de comuniunea cu mareliainrationalagi veqnica, spiritualA, frumuse[itoaregi neingelitoare. $i trebuiesA ininlelegemprin pofta simlireanestapanita, cordatagi de neintorsgi de nimic opritApentru qi neamesDumnezeu,a iubirii neschimbate tecate* fala de frumuseleadumnezeiascd 9i pomirea* totala spre ceea ce e cu adevi'rat vrednic de dorit. Daca nera[ionalitateaanimalelor necusausimlirealucrurilor materialeo vantatoare numim lipsa de raliune gi simlire a celor proprii lor, fiinlele nemateriale !i intgca intrecdndin chip le recunoaqtem legatoare sfAnt qi mai presusde lume raliuneanoastrA legatdde trup gi trecitoare* de la una la alta q i - s i m g i r e an o a s t r a m a t e r i a l a 9 i s t r A i n i minlilor netrupe$ti. Dar e cu putinla se inchipuim forme ce nu sunt contrarecetelor chiar pomind de la parlile cele mai de cereq'ti jos ale materiei*, dat fiind ci qi ea igi are existenlade la Cel cu adevirat bun qi in toate niqte trasaturifrumoaseale ale ei infaligeaza fiinlelor ingelegatoare. $i e cu putintd sa urcam prin ele spre modelele nemateriale, cum s-a spus,cele asemanitoare ingelegdnd, qi vdzAndaceleaqi* prin celeneasemdnAtoare irisdturi nu ca fiind la fel, dar intr-o armonie cAt gi gi fiind proprii at6t celor inlelegAtoare, celor sensibile.

$4
Deci e cu putinla inA\area din toate la vederi(contemplalii)bune; 9i sepot cunoalte din cele materiale asemanarile neale celor inteligibile qi inasemanatoare au in alt plegAtoare6. Caci cele in[elegatoare mod cele ce s-audaruit celor sensibile. De fapt mAnia* se ivegtein cele necuvdnlor dtoare din pomirea patimagd9i migcarea Dar e plina de toatairalionalitatea. mAnioasa in trebuiesa seinfeleaga in celeinlelegAtoare alt mod mAnia.Ea se aratA,precum socotesc, - ragionalitatea* gi lor bdrbAteasca in acestea neclintitAin dispozifile de chip deprinderea La fel spunem qi neschimbate. dumnezeiesc ca pofta in animale este Pomirea patimaqa qi alipita de materie ce se iveqte necugetata dintr-un impuls, nascutain chip nestapAnit sau dominarea sore cele schimbacioase neralionalAa unei dorinle, care impinge tot animalul spre lucrul poftit. Iar cdnd le inchipuim pe seamacelor inlelegatoare atribuindu-le asemanareaneasemanatoare, socotindcd au qi pofta*, hebuie sAinlelegem (cf. Deut' iubirea dumnezeiasca prin aceasta 18

$s
ii uom afla pe scriitorii tainelor inchipuind nu numai in infAliqareacetelor cereqii,ci gi in descopeririledumnezeiegti*. pomind de dumnezeirea De fapt ei prosldvesc l a c e , l ec e s e v i d c i n s t i t e * , c a s o a r e l e * dreputii (cf. Mal. 3,20),rasarindin chip st?nt minlii ca o steaa diminelii (cf. II Petr. 1'19; Apoc.22,L6)qi luminAndca o lumina in c-hip descoperitqi spiritual; alteori luminind fArA ca un foc (cf. Ieq.3,2;Deut' 4,24; vAtamare, prin celede la mijloc, ca apa(cf. Evr. 12,29) P s . 3 5 , 9 ;l e r . 2 , l 3 ; P i l d . 1 6 , 2 2 ;A p o c ' 7 , 1 7 ; lez. 47,l; Is. 44,3) ce aduceimplinireavielii in pdntece gi, vorbind simbolic, patrunzAnd 9i

Desorc Ierarhia CereascA izvor (cf. loan 7,38; Apoc. 22'1) Si poatenici pe noi, dac6pomind sa le cerfacdndu-se ietam ridicindu-ne de la'vcdereaexactda de nerelinut (cf. Ieg. 3'2); de rduri curgatoare celor vAzute,nu ne-ar tulbura chipul urdt* al un ca pe urma, de cele din alteori ivindu-se descrierii inchipuite a ingerilor. Caci prin mir bine mirositor (cf. CAnt. 1,2),' alteori ca nintea noastrdsAramina in nelasAnd ( c f . I s . 2 8 ' 1 6 ; acestea p i a t r ac e ad i n c a p u lu n g h i u l u i ii dam putinla ca nenepotrivite, formele E f . : , Z O r .D a r a u i n v a l u i t - oq i i n c h i p u l a n i sa se lepede de imacelea de mulEumilii in forma qi imbracat-o au salbatice malelor p i r t i m i r e a m ateriale 9i sA se c e l e d e leului gi a panterei;qi spun ca ea va fi ca-un prin cele jefuitade pui 1cl.Os. bbignuiascasa tinda cu sfinlenie_ pardos sauca o ursoaicA de lume. presus mai inallimile spre vazute V o i n t a i : p o c .1 3 . 2 ) . ; a n . 7 , 4 - 6A 5 . 1 4 ;1 3 , 7 D Acesteafie spusede noi desprechipurile ca e vAzuta5i ca ceeace e mai de adAuga decat toate qi pare 5i mai nepotrivit materiale gi nepotrivite ale ingerilor*-din necin-ste cu ea, cdnd cei inaintali in cele dumnezeiegti Sfintele Scripturi. In cele urmatoaretrebuie au inchipuit-o si ca pe un vierme (cf. Ps. si definim* ce socotim* ca este ierarhia.$i toli cei inlelepliin ale ce folos au din ierarhie cei faculi partaqide 21,6).in'[elul acesta. cuvdntsa ma cAlauzeascd dumnezeirii gi tdlmicitori ai celor ascunse ea. Fie ca in acest al meu, dacae ingaduit sdspun,inspi(cf' Hristos Sfintelor Sfintele nepAtat in chrp despart '6,3) de c6le nedesavirqitegi lipsite de rAndu-miintreagaexplicarea ierarhiei'Iar tu' ls. cuvioasea presfinEeniegi vestescca o sfinlitA plasmuire copile*, potrivit rAnduielii - caci cele slinte se ierarhice dairiei noastre cele nici incdt astfel ceea ce e neasemenea, cu sfinleniecele spuse dau sfinlilor - , asculta celor insa nu fie la indemdna dumnezeiesti prin patlu!indumnezeindu-te sfinlenie, cu a d e i n l e l e g e r e q i i u b i t o r i nici'cei tinali in qi deosebind, dereain taineledumnezeieqti sfingitelorasemdniri* sa nu ramAnala ele ca mul$mea* de cele sfinte mingii, ascunsul sA dumnezeieqti gi cele ca la unele adevirate; pe cele sfinte in celor nesfinlite, pazeqte-le qi totodati fie cinstite prin negalii adevarate Caci desparte-le. intinate cele lor, iar unitatea pe de celor prin insugirile proslavite sa fie nu e ingaduit, cum spun sfintele Evangh-elii urma existenteca reflexe* ale lor. Deci nu e frunepotrivitfaptul ci igi inchipuiesc 5i fiinlele (cf. Mat. 7 ,6), sd se arunce porcilor f1ude luminoasA neamestecata, musetea 9i celorneasemanatoare din asemAnArile ceresti a mdr gar ita relor spirituale. ce nu li sepotrivesc,pentrupricinile amintite. musetefacatoare

Capitolul III Ce esteierarhia Ei care este folosul ei

sl
Ierarhia este*, dupi mine, o sfinlitd rdnduialA gi qtiinla 9i lucrare asemanatoare' p e c A te c u p u t i n l a * , m o d e l u l u i d u m n e z e iesc Ai inAllatA spre imitarea lui Dumnezeu prin luminarile date ei de la D u m n e z e up e m A s u r ae i . I a r f r u m u s e t e . a s,i m p l a , b u n a , e s t e o r i g i dumnezeiascA nea desavAr;irii*, cu totul neamestecu ea 9i cata* cu orice neasemAnare d u p i v r e d n i c i ed i n fiecaruia impartdsind er i n s l u l u m i n a e i . I e r a r h i ad e s a v i r q e q tp p,o t r i v i t e i , i i r e ac e a m a i d u m n e z e i a s c A in mod armonios,chipul celor ce participA la cele sAvArqite.

$2 Deci scopul ierarhiei este asemanarea (cf. Mat. 5,a8) qi unirea cu Dumnezeu,pe cit e cu putinlA,av2ndu-lpe El drept calauzitor in sfinta gtiinfAqi lucrare. Caci' privind neclintit spre frumuselealui ea se face intipiritd de atotdumnezeiasci, El in partagiix ei ca in unii ce sunt dumqi nezeieiti.ca in niste oqlinzi atotstrAvezii ' rimiII : C o r .3 . 1 8 1p n e p d t i r e( c l . i n l e l . - 7 , 1 6 toare ale strilucirii luminii incepatoare 9i chipuri umplute de strAlucirea dumnezeieqti; daruita, pe care o impartaqesciarAqi celor gti' urmAtori,potrivit r6nduielilor dumnezeie sau Caci nu e ingaduit celor caredesavArqesc

19

Despre Ierarhia Cereasci chiarcelor ce au fost desivirgili sdfacA*ceva contrar sfintelor rAnduieli ale desavArgirii*; nici sa fie altfel, dacAdoresc stralucireaindumnezeitoaregi tind in mod sfAnt spre ea qi se intiparesc dupa misura fiecareia din sfinftele min1i. Deci cel ce spune ierarhie, nume$te in generalo anumitardnduialasfAnti, un chip al frumuselii dumnezeieqti,sivArqind in sfintele trepte* ierarhice taina iluminarii capefac6ndu-se proprii ei Si asemenea ieniei ei. pe cAt ii este ingaduit. Caci fiecdruia din cei chemali* in desavdrgirea ierarhie constain a fi fost inAllat la imitarea lui Dumnezeu,pe mAsuralui. Iar ceeace e m a i d u m n e z e i e s cc a t o a t e , c u m s P u n e Scriptura,estea fi impreundlucrdtor al lui Dumnezeu(I Cor. 3,9; III Ioan 8) 9i a primi dupa puaratand-o, lucrareadumnezeiasca*, in sine.Astfel, fiindcAr6nduiala*ierartin1A, hiei constain a securA[iunii qi a curali pe allii qi a se lumina unii* qi a lumina pe allii' in a pe al1ii, ie desavArqiunii gi a desAvArqi fiecaruiai secuvine sAimite pe Dumnezeuin modul lui propriu. Fericirea dumnezeiasci, ca sa vorbim potrivit oamenilor, nefiind cu nici o neaseminare,ci fiind amestecata n-are plina de lumina etema. desavdrqitA' ea e curatitoare, nevoiede nici o desavdrgire; Mai bine zis' IuminAtoaregi desdvirqitoare. este insagi curilirea sfAnta,luminarea gt desivirqirea,mai presusde curafie,ma1PI9. sus de lumind, tlind izvorul autodesavdrgirii dinainte de lucrarea desdvdrqirii altora gi cauza intregii ierarhii gi dincolo de toata ei. prin depdqirea slin1enia, $3 Deci cei ce se curetesctrebuie sf, se facd cu cele nepotriviteqi sA cu totul neamestecali se elibereze de impreunareacu ceea ce e cu ei (cf. Luc. 14,33;Ef. 4,22; neasemenea trebuiesa se Col. 3,9). Iar cei ce selumineazA inAl[Andu-se umple de lumina dumnezeiasca, la deprindereaqi puterea contemplagieicu ochii preacuraliai minlii*. Iar cei ce se desivirqeic sasemute de la ceeace e nedesdv6rqit desaqi da se faca partaqi de cunoa$terea a tainelor sfinte. vdrqitoare Apoi cei ce se curAlesc*trebuie sAtransmita altora, prin abundenlacurafiei lor, din neintinareaproprie. Iar cei ce se lumineazi, ce qi-auinsugitparca mingi mai pdtimitoare, ei 9i s-au la luminaqi la comunicarea ticiparea invrednicit in mod prea fericit de stralucirea spreallii lumina lor, sfdnta,trebuiesArever^se care intrece totul. In sfdrgit, cei ce se desivirqesc, ca cei ce cunosc comunrcarea pe desivdrqitoare,trebuie si desavArqeasca in cei ce seimpartalescde iniliereaatotsfAntA treapta stiintacelorsfintevizute.Deci fiecare impreierathica e ridicata la dumnezeiasca unA-lucrare pe masura ei, sAvnrqind,prin harul qi putereadatade Dumnezeu,cele ce se afla in dumnezeire in mod natural qi mai presusde fire* si sunt lucrate de ea in chip in mai presus de iiinla, descoperindu-i-se chip ierarhic. pe cAt se poate, spre imitarea de Dumnezeu'. minlilor iubitoare

Capitolul IV Ce inseamndnumeletngerilor
$l bine' Dupd ce am definit, pe cAt socotesc trebuiesa proslavimin cele ce esteierarhia, urmatoare treapta ingereascAqi sfinlitele chipurice i sedau in Scnpturi9i sa le privim de lume, ca sd le ridicim cu bchi mai presus prin inlelegeri tainice la simplitatealor asem e n e a c e l e i d u m n e z e i e q t iq i s A l A u d i m obdrqiaqtiin[ei intregii ierarhii cu o cucemicie vrednici de Dumnezeu gi cu mullumiri inainte de toate, pricinuitore de desivArgire. ceamai se cuvine sa spunemci dumnezeirea presus de fiinla, ddnd subzistentafiinlelor celor ce sunt, le-a adus la existenta' Caci e propriu cauzeituturor ;i a bunAtalii aceasta mai presus de toate: sA cheme la impArtilirea* de Sine cele ce sunt,cum s-ardnduit fiecareiadin cele ce sunt* pe misura ei. Deci toate cele ce sunt* se imparta;escde Provimai predin dumnezeirea denlace izvorAgte n-ar Caci qi cauzatoare. toate a sus de fiinla

20

Desore Ierarhia Cerdasci exista* daci nu s-ar impdrtagi de fiinla 9i obdrqia celor ce sunt. Deci toate cele fari vialA* se impafla$escprin existentd de ea; cea tuturorestedumnezeirea fiindca existenla Iar cele vii se immai presusde existenla8. p a r t i q e s c d e a c e e a g i *p u t e r e d e v i a l i facatoare qi mai presus de toatd via[a. In sfdrgit,cele ralionale qi inlelegatoarese imei mai presusde parlaiescde inqelepciunea ioata raliuneagi mintea.de Sine desiivArqita a gi mai inainte de lucrarea de desavArqire altora. Dar e vadit ca toate aceleinsuqiri ale fiingelor cdte s-au impartigit de ea in multe feluri sunt in iurul aceleia. ale tainelor mai presusde sauvederi ascunse lume sauunelevestiride mai inaintee.

$3

Iar daci ar spunecineva c6 unora din sfinli le-auvenit qi nemijlocit* arataridumnezeieEti (cf. Fac. 12,7; 28,13), si afle limpede qi din preasfinteleScripturi, cd nimeni aceasta n-a vdl.utSi nu va vedea(cf . Ieq. 32,20; Ioan 1,18; I lom 4,12: I Tim. 6,16; ceeace este insugi* ascunsullui Dumnezeu.Iar aratarile dumnezeieqti li s-au ddruit celor cuviogi potrivit lui Dumnezeuprin descoperireaunor sfinlite vederi qi pe misura celor ce le-au Scriptura care a vdzut. Iar preainleleapta $2 dumnezeiasci infaliqat in scris asemi,narea nume$te,cu dreptate,acea vedere, ca pe o aseminare in formi* a celor fari formd, Deci sfintele* cete ale fiinlelor cereqti ardtare a dumnezeirii* ce le vine celor ce vid s-aufacut din participareala comunicarea din inAllarea lor prin luminareadumnezeiascA m dumnezeiascA , ai presus de cele simdupa ce au fost introduqi ce li seimpartA$eqte p l u e x i s t e n t eq i v i i i n m o d n e r a ; i o n a l g i in mod tainic qi in chip sfdnt in inseqi cele n o u A . C A c i dumnezeieqti. de cele ralionaleasemenea Dar la aceste vederi dump e e l e i n c h i p i n l e l e g A t o r nezeieqti vestilii no$tri Parinti au fost inmodel6ndu-se s p r e i m i t a r e a l u i D u m n e z e u * 9 i l u c r A n d trodugiin mod tainic prin mijlocirea Puterilor i n m o d m a i p r e s u s d e l u m e s p r e a s e m d - dumnezeiegti. Dar oarepredaniaScripturiinu n a r e al o r c u D u m n e z e u( c f . M a t . 1 8 , 1 0 ) spune ca qi rdnduiala legii* s-a dAruit lui g i d o r i n d s a d e a o f o r m i i n l e l e g e r , i il o r Moise de la Dumnezeuinsuqi,ca sdne-o faci au, cum se cuvlne, comunlcarlle cu cunoscutagi noua cu adevirat ci e in chip p e n t r u dumnezeiescAi sfAntA? D u m n e z e u l i p s i t e d e g l a s .A c e a s t a Insa Scriptura ne-a cA fiind aproapegi in suiq neincetatspre El, invalat clar cA ea* a venit la noi prin ingeri, pe cdt le esteingdduit, spreEl, intinzdndu-se, hotirdnd sAinalle fiingele voia dumnezeiascd prin taria dragosteidumnezeiegtigi neclintite, din planul al doilea la Dumnezeu,prin cele primesc in chip nematerial qi neamestecat dintAi*. Aceasta rdnduiala s-a hotarat de cu ele, obArqiamai presus de fiinla* a tuturor, nu gi se aseamdna iluminirile incepatoare Caci ele numai pentruminlile mai inalte gi mai dejos, avAndastfeltoataviataintelegAtoare. sunt cele ce au fost facute prima dati qi sunt ci qi pentru cei de aceeagitreapta.Adica a qi au fost rdnduit ca in fiecare ierarhie sa fie trepte $i de dumnezeire in multe feluri partaqe* prima datagiin multefeluri facutedescoperitoare puteri prime gi mijlocii gi ultime, ca cei mai obiryii. De aceea dumnezeiegti ale ascunzimiidumnezeiegtii sAintroduci in tainepe cei mai s-au qi invrednicit mai mult dec6t toate de de de jos qi sA fie cAlauzitoriin apropier^ea numele de ingeri*, pentru ca le-a venit prima Dumnezeuin iluminare gi impartagire'u. qi prin ele ni data lunrinareadumnezeiasca s-au dAruit gi noua descoperirile cele mai $4 spuneScriptura, presusde noi. Caci precun-r legeani s-a dat prin ingeri (cf. Gal. 3,19). $i Ba vdd ca qi in taina dumnezeiasci a pe Paringiinogtri, vestilix dinainte de lege qi iubirii de oamenia lui Iisus au fost introdugi de dupi lege, ingerii i-au urcat spre dumnezeire(cf. Fapt.7,53) saui-au invAlatcele intdi ingerii, apoi prin ei a trecutqi la noi harul ce trebuie facute qi i-au mutat din rAtAcire c u n o g t i n f e i . A s t f e l , p r e a d u m n e z e i e s c u l la ierarhie q i v i a l A n e s f i n l i t d l a c a l e a c e a d r e a p t a , Gavriil* a invatattainic pe partaqul rAnduielisfinte Zaharia(cf. Luc. l,1l) ca din el se va na$te, aritdndu-leqi explicAndu-le

2l

Despre Ierarhia Cereascd prin harul dumnezeiesc,contrar nadejdii' pruncul care va fi proorocul lucrarii divine in chip omeneqti*a lui Iisus, care se va arAta IarMariei* (cf. Luc. 1,5-21). bun qi mAntuitor i-a facut cunoscuttot el cd in ea se va sAvdrqi a asumarii unei forme taina dumnezeiasca (c[. Luc. l'26-38). pipaitede catreDumnezeu lui Iosif iai altul dintre ingeri i-a descoperit prooroin chip dumnezeiesc cd cele fagaduite cului David (cf. Mat. 1,20-21)s-auimplinit acum cu adevirat. Iar altul a binevestit aceastataina pAstorilor,ca unora care s-au curatit prin departareade cei mulli 9i prin liniqtire. $i cu el mulgimede oaste cereascd celor de pe pam6ntslavoslovia le-aimpartaqit puternic cantata (cf. Luc. 2,8-14). Dar sd luminoase orivim si la celemai inalte aratAri ,cauza Cacivadca qi Iisusinsuqi hln Scripturi. mai presusde fiinla a fiinlelor celor mai presusde ceruri,dup4ce a venit firi schimbare* potrivid la noi, nu iese* din bunarAnduiala qi aleasade El, ci se suoamenilor, a$ezata chipurilor de lucrarestabilite pune ascultator de Tatal qi Dumnezeuprin ingeri 9i prin mijprin inger lui locirea lor. Astfel porunce$te cu bun rost a Iosif (cf. Mat. 2,13) plecarea Fiului in Egipt qi iaraqi mutarea (cf. Mat. 2,19) din Egipt in Iudeea. Astfel il vedem supunindu-se prin ingeri celor rdnduite de Tatal.Nu-gimai spun,ca unuiace le qtii,cele comunicateprin predaniilenoastreierarhice despre ingerul* care intiregte pe Iisus (cf. Luc. 22,43) sau ca gi Iisus insugi venit in planul revelalieil sprebuna lucrarenrintuide mare S/ar (ls' 9.5). ioare s-a numit /ir.qer El insugi.cate le-a Caci de fapt, cum"spune auzit de la Tatal ni le-a vestit noud (cf. Ioan in mod cuvenitingeruluirr. 15,15:8,26-28)

Capitolul V tn comun fngeri Pentru ce toatefiinlele ceregtise nLtmesc

e deci, dupAnoi, cauzanumelui ^Aceasta ca trede inger, dupa Scripturi. Dar socotesc buie sacercetAm 9i cauzapentrucarescriitorii Scripturii numesc toate fiinlele cere$ti* ingeh. Dar venind la explicareax treptelor mii nresus de lume, ei numesc* in mod deosdbit treapta ingereascdpe cea cu care se terminA* prin implinire cetele dumnezeieqti a;azi, ca pe cele si ceresti.Inainte de aceasta aflate deasupra,treptele Arhanghelilor. ale Stapaniilorgi Puterilor5i pe incepAtoriilor, ale toate cAte le qtiu predaniilerevelatoare Scripturii ca fiinle aflate deasupraacestora. Dar'mai spunem* cd, potrivit intregii sfinte ordini a lor, treptele mai inalte au 9i iluminarile gi puterile treptelor de mai jos, in de ale vremece ceie din urmi nu sunt pd'r'taqe lor. celor de deasupra De aceea-scriitorii Scripturii numesc ale fiinlelor celor mai cetelecelq preasfinte qi de sus qi Ingeri. Caci de fapt descopera Dar penele lumina dumnezeiriiincepatoare. tru treaptadin urma a^minlilorcere$tinu este motiv sA fie numitA Incepatorii sau Tronuri Caci nu estepartaldla puterile sauSerafimi. c e l o r m a i p r e s u sd e t o a t e , c i p r e c u m aceasta*inalla pe ierarhii indumnezeili ai de ea ale dumnoqtri* sprerazelecunoscute n e z e i r i i i n c e p a t o a r e ,a g a q i p u t e r i l e a t o t s f i n l i t e a l e f i i n l e l o r d e d e a s u p r ae i inalla spreDumnezeutreaptacareincheie* i e r a r h i i l e i n g e r e g t i .D a r p o a t e s a s p u n a cA toatenumeleingereqti cineva qi aceasta, sunt comunepentru faptul ca toatePuterile cere$tiau comun chipul dumnezeiesc ai impartaqirea mai pulina sau mai multa de Dar pentru darul iluminArii de la Dumnezeu. ca cuvdntul nostru sa fie mai clar, sAprivim cu sfinlenie la insugirileproprii* ale fiecarei trepte ingereqti, aqa cum sunt infaliqate in Scripturi.

)7

Despre lerarhia CereascA

Capitolul VI Care e primul ordin al fiinlelor cere$ti,care al doilea $i care al treilea

Col. 1,16; Iud. 9) in numar de noua*. Pe nostru tdlcuitor al acesteadumnezeiescul ca pe trei ordine celor sfinte* le infagigeaza CAte gi cum sunt ordinele fiingelor mai ierar- intreite. Cel dintdi spuneca estecel careeste presusde ceruri gi cum se desavArqesc hiile lor, numai obirgia indumnezeitoarea purureain jurul lui Dumnezeuqi aproape*de desdvirqirii o gtieintocmai*. Pe linga aceea, El qi cunoscut ca unul ce este unit cu El numai ea cunoa$teacele ordine, puterile qi nemijlocit qi inaintea celorlalte. Revelafia iluminarile proprii gi buna qi sfinfta lor orAnduire mai presusde lume. Caci noud ne este Sfintelor Scripturi ne-a predat ci Tronurile preasfinte*gi cetelecu ochi mulli gi cu multe cu neputinlA sa cunoa$temtainele minlilor Heruvimi gi mai presusde ceruri qi desav6r;irilelor prea- aripi, numite in limba evreiasca nemijlocitx in cea mai sfinte, daca nu ne spune cineva cdte ne-a Serafimi, sunt a$ezate in mod tainic prin ele, ca prin cele inalta apropierein jurul lui Dumnezeu.Deci descoperit c e q t i u b i n e c e l e a l e l o r , d u m n e z e i r e a slavitul* nostrupovatuitorne-a spusca acest Deci noi nu vom grdi din proprie grup intreit este unul gi de acelagigrad qi cu incepatoare. migcare. Ci vom infaliqa vederile ingereqti adevirat intAia ierarhie, decit care nu este cdte au fost contemplatede sfinlii scriitori ai qi mai Scripturii, dupa ce am fost invagali tainic altul mai asemenealui Dumnezeu pomesc primele ce iluminari nemijlocit ldnga despre ele, potrivit cu felul in care suntem din Dumnezeu, fiind aproapede El, cum a nol'-. spusinvdlatorulnostru.Al doileagrup zice cA este cel compus din Stapanii*, Domnii qi $2 Puteri. A treia gi cea din urmA dintre tre^ptele este cea a Ingeierarhiilor ceregti spune c^d fiinlele cunoscute toate facut Scriptura a (cf. Ef. 1,21; rilor, a Arhanghelilorqi a Incepdtoriilor. ceregtiprin numiri descoperite , $l

Capitolul VII Despre Serafimi,Heruvimi giTronuri Si despreprima ierarhie*

$r
ordine a sfintelor ieCunoscind aceasta rarhii, spunemci orice numire* dataminlilor a ceregtiredAinsuqireade chip dumnezeiesc fiecAruia. Desprenumelesfint al Serafimilor, limbii evreiegtispunci el ii arata cunoscatorii fie ca pe cei ce ard, fie ca pe cei ce incalzesc. Iar cel al Heruvimilor exprima bogAtia inlelepciunii.Deci cunostinteisaurevdrsarea in mod potrivit intdia dintre ierarhiilecereqti slujireasfAntaa fiingelorcelor mai sAvdrgeqte inalte, fiindcA are treaptacea mai de sus gi ei aratarile i s-audaruit,'cacelei mai apropiate,

in dumnezeieqti*lucritoare gi desavdrqirile mod incepator. Tronurile sunt aratateqi ca cele ce incalzescAica cele ce revarsainfelepinciuneaprintr-un nume iare le descoperdx interitAprin lor de chip dumnezeiesc*, sugirea deprindere*.Numele de Serafimi arata prin gi nesfirgita miqcareaneincetatd descoperire gi calduraqi a lor in jurul celor dumnezeiegti fierbinteaqi pururea iulimea qi mai mult decAt gi neobositi gi neclintita lor miqcareapropiata de Dumnezeu. E o miqcare care face prin asemenea lucrareaei inallatoaregi lucrAtoare lor pe cele mai de jos de ele, ca una carele infierbdnta qi le inflacireazd spre o caldur4 Ea are de asemenea asemariatoare. Dururea

23

Despre Ierarhia Cereasci lor, ele ocupi un loc mai inalt puterea curifitoare inflecarata qi^atotar- prin curaEia Puterile- !l lult cel mai t o u t . h " . a t zatoare,neacoperlraqrnesiinsa,ca'oinsugire asemanatoaredumnezeirii_tt^-tt-:":T -p_l: tu*inoura qi luminaioare,care alunga oiice neclintitd miqcarea propne lor prln rurea Iarnumele qi acoperitor. intun..i. neluminat neschimbati gi qi sine* unitarA,spre dragostea Heruvimilor arataputereaior cunoscatoare nici o necunoscdnd A.stfel, Dumnezeu. darJde a primitoare vazatoareQi de Dumnezeu firi pastreaza iqi fara sens, cele spre vederii cobordre lui cei mai inalt at luminii, Japacitatea nezdruncisau schimbare,statomicia govaire c6a dintdi..putere in ;^a"+;ftffieieieyi qr a comunicarii ei de nata, potrivit rAvnei lor de-a fi asemenea Iucritoare a acestera dumnezeirii.De aceeatrebuie sa le cugetam dar qi puterea.dg a ia"atout", i;;;i6;;.; al doilea ca minli vizitoare spiritual*, nu ca pe unele imoariasi cu imbel$ugar" ."io. de lor. daruite ar contemplavederiles9,1rituatg* ce iilelepciunii i.uarrar.i ild, fi; 111n,1i1 qi s-arinalla spre-cele.dumD"aiciurmeazicinumeleTronurilor(cf. boluri sensibile unei felurimi de Col. iJ6i ietor mai inuft"- gi mai ridicate nezeieqticu ajutorul.privirii pe chipuri sfinte. sprijinindu-se privite, jos* forme saudin .uia "i t,int .ldicate de licele he pline de o tlind ca bugetam qi sa le lume Trebui'e de ptesrri -ai chip in rt"i"u ur"lfita* nemacunoltinta orice presus de mai lumina "a ii"a fara relinere spte "eea ce e la inilfime de vepoate, pe cdt.se gi copleqite, ci tind teriala urmeaza; ce ""1o. a"urlp.u riui"iui derea* acelei frumuseli Y:olat:ut: :T: ;;;;r; ii;.ifL. ln mod nectintitqi cu buni obiirqtatrum-uselrr la cu adevarat creeazhfrumosul-qi^.este ce e fixat ceea spre incordare intr-o celei mai presusde fiinla 9i strA_lucegte inaltime. primind venireadum;;;;i*d" lnele-s-au cugetam^cd Sa intreita' lumina cutoatanepatimireaSiinstrainareade nezeirii lul de impartl$lrea mod ce in acelaqj cele vrednicit slujitor in duh Cici agteapta materiel3. Iisus* nu prin mijlocirea chipurilor* lucrate le vin de la Dumhezeu,ca unele ie suntprin

li""tenppurtatoaredeDumnezeu*' :lgtg:t?'"T",[31S":1"#1;1t""1?{":1

$'

orin apropiereaadeviratir de El 9i prin im-

r'llfi:i'.,1trilliHf:,::JJtTiT'3

Acestaeste,duplnoi,infelesulnumelorcugeta'rnca lorleestedat'in g rcat adu lcelmai pe este qi;" socotim mire' sa imite pe Dumnezeu 9i' amintite.Dar trebuieti6;;; ingaduit' sa se.imparta$^t-1lla:11?l,l:,1:T3 ci inseamnaierarhia ror. Cred ca am aratat lucrare* qi printr-o lucrare nemuloclta' de indreptat ii "r,. oricdr.ii.r.t a"r*l la scopul qi de oameni iubivirtulile lui itumnezeiegti in chip neclintit spre imitarea lui Dumnezeu to?r' cu El; cA toatd lucrare4 si spre asemanarea nupendesavdrgitex, LafelsdIecugetim ilr#il.ru ffiil; * oftir"u Ei.o*uni.u- tru ci ra[ionala cunoqtinla o de luminate ar fi reasfinti de curalie,de luminAdumnezeiasca ci insa distinctivA*' scoasi din simboalediferite' gi de cunoqtinla-Oesavlilitoare.-Acum al inalt mai cel de harul pline sunt pentru ca dorescsd spun, rntr-un chip vrednic de cele celei mai cunoltinlei indumnezeirii'-potrivit ierarhia mai inalte min1i, cum e a.'s.op..ita care estecu puinalte a celor dumnezeiegti, lor in Sfintele Scnpturi. i""tti, ""f" dintii* in sunt aqezate Caci i"g:d]91 numai tinfd fiinge ce iau primul loc dup-i-dumnezl?ire, lAnga nemijlocit mod in ierarhicd* lor treipta "*lttJ"1u 1.?.f-u.. I , f Sl, $ careiaii datoresc mijlocirea altor.liinle qi suntoarecumalezatein pridvoareleacesteia, Dumnezeu 1u pril chip nemijlocit spre in inalla se Ele sfinte. $i fiind mai presus de ,;;i"^;;;i;-;;; prin puterea nevazure*facure*, rrebuie sa admiremo ueap- dumnezeire !i !::3p?,lT,il] Dresusde toate. De aceeasunt statomlcrte ia i*"it i"i propri" gi "u totul de acelaii qi in cel mai inalt trebuie sAle socotim curaie intr-o sfinlenie desavdrqitA chip. Pe acestea pe c1t este cu inalli, se. de neclintire grad nu numai pentru ca r.rru [f"r" de peteinthate ispirin e m a t e r i a lq A f r u m u s e l e a s p r e a e n d u 3 u n t e q i r u n i futinla, ;i ;. ;;i".a1enii sunt deoarece ei' contemplarea spr6 $i, ci qi pentru ca sunt iuala. il.n-iiufif.;-*Li..iuti. sunt introele jurul lui.Dumnezeu, in primele gigal i"Uoq{e a! orii" n.-arri"ri".ut"9i ferire

ffiil;i;ir1;;tia"diir.;*"iiotiCa"i 24

dusein cdip nemijlocitde catreizvorul si

Despre Ierarhia CereascA obArqiasfinleniei in planurile lucrarilor dumierarhicin modul cel fiind aqezate nezeieqti, m a rm n u n a t ' - . Pe scurt, al putea spune cu dreptate ;i ca amt curalirea,cdt 9i luminarea9i aceasta, nu sunt altceva decdt imdesavdrqirea pirtaqirea de fiinla dumnezeiasca,care c u r a t e $ t e d e n e q t i i n g Ap r i n d d r u i r e a cunoagterii sfinlirii desivdrqite. Pe aceastao imparte dupi cuviinla, lumindnd prin ins69i prin care qi acea cunogtinli dumnezeiasca, treaptade mai inainte a ttiinlei, cu curate$te care cineva nu vede inca totul. Aceasti curAtirese face printr-o luminare mai inalta. prin acea lumini, in sfArqit,ea deiavargegte adicaprin gtiintastatomicaa sfinlirilor luminoase''.

$3
Deci scriitorii Scripturii aratdin chip clar faptul* ca ordinelecelemai dejos alefiingelor cereqti sunt introduse in cunogtinla* lude cele mai inalte, iar crarilor dumnezeieqti ordinele cele mai inalte dintre toate* sunt luminate,pe cat estecu putinta,cu invaldturi tainice, chiar de dumnezeire. Caci pe unii dintre ei (pe ingeri) ii aratacum sunt introduqi tainic qi in mod sfint de cei mai inalli, precum arati cd Acela, care a fost primit in ceruri* sub chio omenesc, este Domnul Puterilor cere{ti y imparatut slavei (cf. Ps. 23,10).Pe al[i, din locul lui ?i aratAcum iqi descoperi negtiinlalor fagade insuqi Iisus ;i cum ajung ei la cunogtinlalucrarii lui pentru noi; sau cum insuqiIisus i-a invatat pe ei in mod tainic in primul rAnd gi nemijlocit, descoperindu-le ceamdntuitoareqi lucrareasadumnezeiascd* de oameniiubitoare.Cdci Eu, spune*, invdf dreptatea gi judecata cea mAntuitoare (Is.63,1). Mi mir insi* cA primele din fericitele carele intrec pe celelalteatAtde fiin[e cereqti, mult, doresc cu o rdvna insolita de nedumerireluminirile ce pomescdin obdrqia dumnezeiasci, zburind numai la mijloc*. Cici oare nu intreabi* ele:.De ce tgi sttnt vesminteleroEii? (Is. 63,2). Ele se indoiesc ca suntpe calea prin aceasta mai intAi, aratand mintuirii qi ca doresc si cunoasci lucrarea dar nu se grabescdeloc spre dumnezeiasca, luminareace, pe alta parte,s-a di'ruit lor prin aratareadumnezeiascA. Deci prima ierarhiea minlilor cereqtifiind a $ e z a t i i e r a r h i ci n m o d n e m i j l o c i t l t i n g a o6drqiaa toatA sfinlenia,pentru o inAliare directa spreEl, fiind plinA de cea mai sfinta curalie* a luminii celei nemisurate* ce se din lucrareade sfinlire cea mai raspdndegte - este curatA,luminata presusde desdvArqire de vreo apleEa e netulburat6 desavirEiu*. ii caresprecelede jos. Esteplina de lumina cea mai incepatoaregi prima qi este desdvirqita p r i n d e p r i n d e r e ac * u impartAqireade iunoqtinjaqi qtiinlace i s-adat cel dintii'

$4
Aceastaeste,dupd qtiinlamea,prima treapti a fiinlelor ceregti,care sti in cerc* (cf. Is' 6,2; Apoc. 4,4:1,11)qi nemijlocitin jurul lui Dumnezeu;qi care se dore;te in mod simplu veqnic{ a lui, gi neclintit dupa cunoaqterea potrivit cu fricainalta qi nobild ce o au Ingerii' Acest ordin are multe gi fericite vederi, insA este luminat de raze simple qi nemijlocite gi ce estec.u cu hranadumnezeiasca se hranegte in prima ei revArsare'n imbelqugata adevA'rat gi gi totuqi una prin unitatea ei nediferengiatd unificatoare. El se invredniceqtede multd ' daruireqi inrAurirede la Dumnezeuqi deci de cu El, pe cat e cu putinF, in asemi,narea insuqirile gi formele lui spirituale* qi fruin chip deosebitmulte moase.Caci cunoaqte gi se face partaq,pe din taineledumnezeiegti lui Dumcuno$tinta cAt se poate,de qtiinga li nezer. De aceea gi Scriptura a predat oamenilor cdntari de ale lor, in care se descrie cu sfinlenieinallimea luminani lor. Caci unii din acel ordin, ca sd graim poetic, striga asemeneaunui glas* de apemulte (cf. lez. 1,24; 3,12; Apoc. 19,6):Binqcuvdntatdesteslava Domnului tn locul sau* (lez. 3,12). Altii caninalld aceamult vestita5i preacuvioasa plin taretSfanr.Sfdnt,Sfdnte Domnul Savaor. e cerul Si pdmdntul de mdrirea lui (ls. 6,3; Apoc.4,8). Noi am explicat, dupi puterea noastra, preainalte cdntaride laudaaleminlilor aceste Despre celor mai presusde ceruri in scrierea unde s-a vorbit, pe cdntarile dumnezeiegti*, cit socotesc,de ajuns despre ele' Pentru acum, ajunge sAreamintim numai ci primul

25

Despre Ierarhia CereascA ordin, dupA ce a fost luminat, pe cat era cu putinta, cu qtiinla despreDumnezeude catre a code la obArqie, dumnezeiasca bunAtatea pe rdnd gi treptelorce se municat-ope aceasta afld sub el intr-o ierarhiebine ordnduita. Din acestease vede, ca sa sPunem Pe scurt, cA se cuvine cu dreptate ca dumnezeirea,care se cere gi trebuie sa fie cinstita, lAudati qi proslavitA,sA fie cunoscutA.qi preamariia,pe cAt e cu putin[a, 9i de minfle de Dumnezeupurtatoare.CAci ele sunt' cum spun Scripturile, locurile dumnezeieqti*de odihni (cf. Is. 66,1) ale dumnezeirii izvo: rAtoare*. Dar cintirile de lauda ale acesteiierarhii esteo monadA* ne mai invalAcAdumnezeirea qi o unitate in trei ipostasuri,ce-qi revarsi purtareade grija de necuprinsaiubire peste de la fiinlelecelemai precrealiune. intreaga sus de ceruri, pdnA la existenlelecele mai departateale acestuipimint, pentru ca este obhrgiaqi cauzaa toata existenla9i cuprinde toateintr-un mod mai presusde fiinlA, intr-o necuprinsi*. imbrAliqare

Capitolul VIII DespreDomnii, Puteri Ei Stdpdnii Ei despretreapta ierarhicd de miiloc

in urcugulputemic in imitarealui Dumnezeu neparasind*deloc prin vreo lipsAde barbalie cu Dumnezeu, milcarea lor spre asemi'narea de Dar acum trebuie si trecem la ordinul cea mal prePuterea spre neclintit privind ci mai privind cu_ochi mijloc al minlilor ceregti, qi intaritoare.Ele se prefac conde fiinla sui pe poate. la Domniile cdt se oresusde lume, pe cit e cu putinla, qi tinuu in chip al aceleia, icelea qi la veddrile cu adevaratputemice* cu tArie,ca spreizvorul Puterii. ea spre tind qi Cici Puteri. S(apanii ale dumnezeiegtilor Dar se indreapti qi spre Puterile cele de de noi numire* a fiinlelor mai presus fiecare ele, cirora le comunicd putere in chip dupd cu lor asemAndtoare descoperainsugirile dumnezeiesc. Dumnezeu,care-l imita pe Dumnezeu. A s t f e l s o c o t e s cc i n u m i r e a c a r e n e in sf6rqit, numirea sfintelor S6panii ce descoperi pe sfintele Domnii arati treptAcu Domniile qi Puterile staupe aceeaqi inal[imea nerobita* qi liberi de toata cerelti aratdarmoniabine rAnduitaqi neamesdorinla dupa cele de jos. Arata domnia lor teca6 in buna primire a celor dumnezeiegti. liberd de orice supunere* sub vreuna din Ele arati buna rnnduiala* a Stapaniilor mai tiranice, fiind deasupra a neasemAndrile presus de lume gi spirituale, care nu se toati inrobirea ce micAoreazi, nesilitA la iolosesc riu, in chip necuvenit $i tiranic de n i c i o c o b o r d r eg i r i d i c a t ap e s t eo r i c e n e - puterilestiipAnirii in ce li s-audat.ci, inAllate CAci ea se doregtela nesfArqit btripUlneoranduitspreceledumnezeiegti, asemAnare. le dupA domnia adevdrata qi dupa izvorul inalga gi pe cele de sub ele cu bunavoin[d, cu ea, pe domniei*17 qi spre asemdnarea pe c0t le st6 in asemdnindu-se*in aceasta, cdt e cu putinta, cu domnia cea mai inalta putere.izvorului celui datdtorde stApinire, de deasupraei, nemodelindir-sepnn_acea carele lumineazA cu putinla pe ele.pe cateste bunitate pe ea qi nemodelAndpe cele de ingerilor, in chip orAnduit,in treaptaputerii dupAea dupi nimic din cele ce au o domlor stdpdnitoare. n i e o i r u t i , c i d u p a c e e ac e e s t ec u a d e v i r a t insuqiri aseminitoarecelor Avind aceste dupaputerea si inintregime domnie,stAruind, cel de la mijloc al ordinul dumnezeieqti, domniei de izvorul in impdrtagirea 6i, purure-a qi curilit*, luminat gi el ceregti este minlilor cu ea' dumnezeiasca de asemAnarea Si in care s-a spusde lumimodul in desdvdrgit o exprimii Puteri Iar numirea sfintelor dindu-i-se al incepatoare, nile dumnezeieqti bdrbalie putemicA qi neclatinatain toate lucea dintdi ierarhicA grad dupa treapta doilea o dumnezeiascA' crarile lor de asemdnare ca gradul al doilea, prin gi descoperindu-se deloc in primirea lubarbaliece nu sldbegte ce li seimpArtagesc mindrilor dumnezeiegti 9t miilocirea*celui dintAi. $l 26

Despre Ierarhia Cereascl treapta lui ierarhici potrivit sfatului dumnezeiesc*,vede cum i se da insarcinareasa ca comuniceprooroculuiin mod tainic vestea vine la inger unui* in faptul cA spusa de mullime o mare locuit de va Ientsalimil fi auzul altuia, vom vedea un simbol al de un mare oameni(Zah.2,8),bucurAndu-se desAvlrgiriice se transmitemai departe,mai prooroci, Iezechiel, altul dintre Iar un belgug. i n t u n e c o a s dC * .a c i . d u p A c u m s p u n c e t a fost luata,in chip hotarAre ca aceasta spune la prin, trecerea cele sfinte, pricepuli* in cAtre Dumnezeitea insagi, care graatil at doilea, desdvirgirile dumnezeieqti sfdnt, de presus de Heruvimi (cf . lez. mai troneaza mai lucru un fiind intunecoase, Ie fac mai qi mai slavitadecit ei. Iar cAnd este 10,18) putin desavarqit decit impartagireanemijloa condus cea parinteascd, de oameni, iubirea soAceasta dumnezeiegti. vederile bita de spre pedeapsa prin spus, cum s-a pe lsrail, cotescca se poate spunegi de imparta$irea sAdesparti*pe cei nevinovali hotArAt bine, a inallA ce se ingereqti uepte a acblor miilocita de cei vinovali. Lucrul acestal-a aflat mai prin -de ele spreimpartaqireain mod nemijlocit intAi, dupi Heruvimi, acela ale cdrui coapse Dumnezeu: ea este mai luminoasadecit sunt incinse cu cingatoare de safir qi care in chip mijloa celor ce seimpArtaqesc aceea Doartd o hainace aiungepinA la cilcAie*. ca pricinA se qi numescde catre cit. Din aceastA lerarhicels icf. Iezdemnitalii sa'ie al semn ce primele minli Puteri tradilia preoteasca* e,3). lumineaza qi curafi pe cei mai desavdrgesc, Pe ceilalli ingeri ce aveausecuri'a porunsuntinAllalide catre de ios,pentruca acestia ceade la obirqie dumnezeiascd cit orAnduirea de fiinla al ipt" izvorul cel mai presus aceleu deosepe cit si-i invele primui inger despreaceastd tuturor Celorce sunt $i se impdrtaqesc, ii le este ingaduit, de curaliri, iluminiri qi bire ce vin-ede la Dumnezeu.$i acestuia lerusaprin mijlocul fieaca sa porunce$te rinduiali Este o desAv2rgiriprin mijlociri. stabilitain generalde catreizvorul dumneze- iimului qi sa puna un semnpe frunlile* celor pe iesc a toatalerarhiaca cei ce aparlin celui de nevinovali; iar altora le-a spus:Ducegi-vd urma lui in cetateSinu crulali nimic ce vedeyi al doilea grad sa se impartiqeascdde ilude nimeni dar nu vit rttingegi prin mijlocirea celor cu ochii vo$tt'i... minirile* dumnezeiegti primului grad.Iar acest lucruil vei din cei cu semnul(1e2.9,5-6). ce aDartin de scriitoriiScripturiiin multe afla'exprimat Dar ce ar putea sPune cineva desPre locuri. Astfel, dupAce iubirea dumnezeiasci ingerul carei-a spuslui Daniel: A iegitcuvCtnt pe Israil (Dan. de oamenia pedepsit si parinteasci 9,23); sau despre acel prim inger, care in scopul intoarcerii 9i stintei lui mAntuiri 9i a luat focul din mijlocul Heruvimilor (lez. l-a prehat*neamurilorrAzbunatoare li crude* Sauce dovadamai putemicasepoate 10,2,6)? pentrua-l indrepta, l-a scosdin nou din robie avea despre buna orAnduire* a ingerilor, de multe feluri* de catre decdt aceeaca Heruvimii pun focul in mina ii. prin conducerea ieiinsuflelili de binelelui. l-a adusincAo dati aceluia care este imbracat in haina albi lericitade mai inainte. (cf. lez.10,7X Sau cuvintul despre cu bldndete*la starea ingerul unul dintre prooroci, carea chematpe preadumnezeiescul cu aceasta, in legaturA Gavriil* Zaheiia, vede un inger (cf . Zah. I ,8) careeste, gi i-a spus:Fd pe ac'elasd fnleleagavederea dupa socotinla mea, dintre primii ce stau in (Dan. 8,16X Sautoatecdtes-auspusde citre jurul lui Dumnezeu (cici, precum .un spus' sfin[ii proorocidespre de chip bunaorAnduire ' numeledeinger estecomun* tuturor),cale afla, dumnezeiesc a treptelorierarhieicereqti? cum s-a spus,in mod nemijlocit de la DumDacabunaorinduire a ierarhieinoastrese mAngdietoare(Zah. 1'13) in nezeucut'intele a s e a m i n A ,p e c i t s e p o a t e , c u i e r a r h i a fapt. cu acest leeatura " atunci ea ate, ca in nigte chipuri, cereasca, Apoi vedepe un altul dintreingerii mai {9 fiind modelata de frumuseleaingereascd, celui dintii, in intAnrpinarea* ios* alergand prin aceeaspre inaltata qi fiind aceea catre de ea. imparla$irea luminii pririirea tpre ii obdrgiamai presusde fiinla a toati ierarhia*. Acesia, introdus fiind de cAtre cel dint6i in

$2

27

*:#H;;"*'
Despreincepdtorii, Arhangheli gi ingeri sau desprecea din urmd treaptd ct ierarhiilor ceregti
ceregti, avAnd cea din urm6* calitate ingereasci intre fiinlele cereqti. $i ei sunt nunrili de cdtrenoi ingeri in chip cu atat mai Ne-a mai ramas se ne imPodobim, in propriu* decdtcei mai dinainte, cu cat treaPta cu incheiere,sfinlita pivire a ierarhieiingereqti, lor ierarhici este cea mai vdditA gi mai aproArhanghelii gi piata lume. ei spreIncepAtorijle. indreptarea de ' cu-Dumnezeu. ingerii asemanatoti $i socotesc Ordinul cel mai inalt*, cum s-a spus, sfinte]or intii explicdrile dau cae de trebuin[i sa ca prima treapde Cel ascuns fiind aproape lor numiri, dupacdtimi estemie cu putin!4.Cea ta, socotim ca indeplinegterolul ierarhic a incepatorii[orcere$tiexprima insuqirealor falA de cel de al doilea in mod ascuns.Iar gi conducdtoarespre cele dumincepAtoare cel de al doilea,ce constadin sfinteleDomnezeiegti, potrivit treptei lor sfinte, insuqire p i i q i P u t e r i S t A p a n i ic ierarhia .econduce $i arAtatAin mod cuvenit ei, in puterile lor , A r i Ingerilore IncepAtoriilor , r h a n g h e l i l oq incepitoare, indreptate in intregime spre mai aritat decdtintiia treaptaierarhica,dar ihceputul mai presusde inceput, dar qi con- mai ascuns* decQtcel de dupa ea. Iar orducAndin chip incepatorpe altele. Ele sunt dinul revelatoral Incepdtoriilor, Arhanghede chipulAcelui intipirite.pe cAte cu putinla, lilor qi Ingerilor cilauzeqteierarhiile in.irput facator de'inceput. aratindu-l ca o m e n e q t i * ,l u c r d n do c e a t ap r i n a l t a ,c a s i inceputulmai presusde fiinla al fieptelor*,in se infaptuiascA in rdnduialA indllarea gi frumoasa ordine a puterilor incepatoare. i n t o a r c e r e as p r e D u n t n e z e uq i u n i r e a c u puterilor El, dar gi* ieqirea (procesiunea) lui Dumnezeu cu bunitate la toatetreptele $2 ierarhice qi comunicarea lor intr-o frurinduiala. De aceeaqi moasa gi preasfdnta Iar ceata sfingilor Arhangheli* sta pe Scriptura a incredinlat ierarhia noastra treaptacu cea a Incepitoriilor cere$ti. ingerilor, numind pe Mihail conducitor al aceeaqi Iar treapta lor ierarhica ti ordinea lor qi a p o p o r u l u i I u d e u q i p e a l l i i n g e r i , c o n cum am spus,una.Dar fiindcA ducatori ai altor neamuri (Dan. 10,13,20ingeriloreste. nueste ierarhie* care sdnu aibi Puteri prime, 2l). Cdci, Cel Preainalt a pus granile tntre m i j l o c i i g i u l t i m e , s f 0 n t a t r e a p t a a neamttri dupd numdrul Ingerilor lui Dum( D e u t .3 2 , 8 ) . Arhanghelilor,prin locul ei ierarhicmijlociu, nezeute celede la margini.Cacicomufne in legaturA irica at4tiu preasfintele*incJpAtorii,cit gicu $3 sfin1ii Ingeri. Cu cele dintAi pentru cA,e inspreInceputulcel mai presusde fiinla, toarsA Iar de intreabd cineva*: gi cum a fost pe cat este avdndun incepu! qi se intipdregte, inillat singur poporul evreu la iluminarile cu putin(a.de El qi une$tecu El qi pe sfinlii bin-e ordn- inceoitoare ale lui Dumnezeu?Raspundem ing'eriprin puterileei conducatoare calauziriale ca nu trebuieinvinuite dreptele auite,'rtato-ice qi nevizute. Iar cu ingerii, celorlaltepopoare p e n t r u c a e s t e 9 i o t r e a p t d t a l m a c i t o a r e , ingerilor* pentrurdtacirea insegiau cazut b r i m i n d i l u m i n i r i l e d u m n e z e i e g t i sprezeii carenu sunt,ci acelea in mod ierarhic prin prima ceata de la dreapta urcare spre Dumnezeu, prin incepAtoare abaterealor sau prin iubirea de sine*, prin qi vestindu-le Ingerilor in chip ingeresc Eiprin noua, pe mAsura indrazneala qi prin inchinarea acordatape Ingeri descoperindu-ni-le misura lor celor socotili de ei zei. Aceasta sfinflta a fiecaruiadin noi cu cei iluminali in Cici Ingerii, precum arn mirturiseqte*ca a suferit-o* fi poporul chip dumnezeiesc. evreu. Caci ai lepddat, zice, cunoStinla lui spusinainte, incheie toate ordinele mhflor 28

s1

Despre Ierarhia Cereasci Dumnezeugi ai umblat dupl inima ta (cf. Os. 4,6). Cdci nu avem o viala* silita, nici nu se inrunecA,din pricina libertalii celor providen1ia1i,luminile stralucitoare ale Providen!ei. Ci neasemAnarea*vederilor* topricinuieqteneimpartaqirea inlelegdtoare tald* de ddruirealuminii mai mult decdtpline din pricina a bunatAliiparhtegti qi nestravezii de razaceauna impotrivirii sauimpartAgirile gi simpla gi purureaaceeaqi 9i mai presusde simplitate,in moduri felurite, mici sau mari, sau clare. Fiindca nici asupra intunecoase altor neamuri (dintre care qi noi ne-am inAllat* la oceanulnemarginit.giimbelqugat gi la dispozilia tuturor*, al luminii dumnezeieqti incepitoare, revarl?ta prin diruire) n-au stapAnilzei straini. Ci unul era Stapdnultuturor (cf. Deut. 6,4; 32,39: I Cor. 8,5-6;Ef.4,6). !i spreEl i-aindllatpe_ceice l-au urmat prin ingerii careimplinesc slujirea ierarhici.pentru. fiecare neam. $i pe.Melchisedec* trebuie sa-l intelegem ca ierarh nu al celor ce nu preaiub.itor de.D_umnezeu, ,l s u n t ,c i a l l u i D u m n e z e uC e l P r e a i n a l ta Celui ce este cu adevarat.Caci inleleplii in cele dumnezeieqti nu l-au numit pe Melchisedecnumai de Dumnezeu iubitor, ci qi p r e o t ( c f . F a c . 1 4 , 1 8 ) ,c a s i a r a t e c e l o r spre conducea qi inallarea^altoraca ierarh spre (cf. Dan. 2) de cAtrecel al lor, in vedenii (cf. Dan.2,1;4,1-2),grija 9i puterea Fac.41,1-24; stapinitoarea Providenleituturor.La fel, slujitorii* lui Dumnezeu cel adevaratau fost pentrua facu[i conducatoriai acelorpopoare, ce-au l u a tc h i p p r i n i n g e r i . t d l m A cv i edeniile TAlmacirea aceasta a fost descoperita de Dumnezeu prin ingeri unor barbali sfinli, apropiali de ingeri, lui Daniel qi lui Iosif (cf. Dan. 2,19; Fac. 41,38). Caci una este conducereagi purtarealui de griji pentru toate. $i nu tiebuie socotit nicidecum cA dumn"t"it"uacondusprinsoartA*numaipeludei (cf.Rom.3,29:10,12),iaringeriiocrotescin mod separatsauimpreund sau opugi intre ei celelaltineamurisauofacaceasfaniscaizei. t ic ne s t s f d n t I a r g i c u v d n t ua l c e s t a t r e b u i e l u aa inpies cd nu un Dumnezeuimpar(it cu alli zei iar pe Iirail noasira, sauingeri areconducerea l-a alis sa-i fie conducAror9i caiauzitor national. ci El este Dumnezeulirnicei Providenle supremea tuturor qi conducein chip mantuitoi pe toti oameniiprin calauzirilestatomice ae ingeiitor Sai, dar numai Israil s-a intors spre"darnicia luminii qi spre cunoa$ter;a Domnului adevdrat.De aceea ca El l-a alespe Israil Scripturadescoperind spune: Dumnezeu', spre'slujireaadevaratului neamuriincredintatunuiadinsfinliiingeri'ca

el f{?':{':{'"fL:"":gK'^"l:::lrtiiJi';i2;9* indrepta numai se cdacelanu ingeregitori Dumnezeu Cel cu adevirat existent,ci

dumnezeieic inceput ia"ua.ut,r eisingurur l#ili:il,"#ffi:frjiX1H:""ffi:iff"1(ji.

$4 ne-ainvalat cA Prin aceasta Dan. 10,13,21). una este Providenla tuturor, ca temelia mai presusde fiingaa puterilornevizute gi vAzute, rAnduind pe toti ingerii ocrotitori ai fiecArui de bunA neam sa-i inalle pe cei ce-i urm^eazd voie*, cu toatA puterea spre Inceputul tuturor2o'

Dar vom aminti, pentru inplegerea ierarhiei de catretine, gi ca lul Faraon{i s-avestit de cdtre ingerul ocrotitor al Egiptenilor (cf. Babilonienilor Fac. 41,1-8) qi stapAnitorului

Capitolul X Repetareagi rezumareabunei ordini ingeregti

$1 Am ajuns deci la incheiereaca ceatacea mai inalta a minlilor ce se afla in jurul lui Dumnezeue facu6 treaptaierarhicade catre incepitoare* prin tinlumina desdvdrgitoare derea in chip nemijlocit spre Ea; qi se curAte$te,se lumineaza gi se desav0rqegte printr-o daruire de lumina mai ascunsi*, dar incepAtoare. Mai din dumnezeirea mai aratatA

29

Despre Ierarhia CereascA ascunsi,ca mai inteligibila9i mai simpla.9i mai ar6tati.ca dataceadrnmai unificatoare; qi mai intreagA'ca tii, prima descoperita treapta acea spre revarsata ;l stravezle-'. ierarhica e fAcutaca treaptA DupA aceasta oe masuraei ceataa doua 9i' dupa a doua' a ireia, iar dupa a treia. ierarhiade pe pamint' ierara treptelor bunArAnduialA dupaaceeasi spre in mod ierarhic in armonie hice.careurcA inceputul qi sfirqitul mai presusde inceput al intresii orAnduiri. $2 Dar si in fiecare treapta Dumnezeu a intreo ceatd savorbimin special, deosebit,-ca aceleali qi toate intre prin alta qi una alta 5i armonii indumnezeite'De aceeascrtltonl Scnpturiispunca qi inqiqipreadumnezeieEtii Serafimi* strigaunul catrealtul (cf. Is. 6.3)' ca prin aceasta, dupa cum socotesc' arAtAnd orimii transmitcelor de ai doileacuno;tinle despreDumnezeu".

s3

nu fara drepaqputea adduga, La acestea $l tate*. si faptul ca fiecareminte cereasca om.neutca are gi in sine trepteleqi puterile 9i vesti- o r i m e s i m i i l o c i i * l i u l t i m e , p r i m e l e Toate cetele sunt descoperitoare* ca inallimi protoareale cetelordinaintealor. Cele mai inalte hratindri-se fdla de celelalte ale lui Dumsunt descoDeritoare $i vestitoare in iluminarile lor orii. pe masurafiecareia, lor' ale pemasura Celelalte. seface nizeu careie migca. ordinefiecare ierarhi."rJ.Prin aceasti celor miscatemai inahte de Dumnezeu'Cict cit ii esteingaduit9i cu putinla' dupi Dartas, de fiinla a tuturora cugetat mai presus armonia be .u.a1iamai presusde curalie.de lumina ordine-qiconducerea mai inaintebirnaqi sfAnta mai preius de plinatate9i de desavAr;irea dintre ceteleraltonale$l mai fiecareia incredintata nu este nimic Caci deiavdrsire. de oresus inteleealoareaqa de mult' incit fiecare dintri prin sin6 sau lipsit in generalde besavArgit ceiele ierarhicesustinealte trepte slultlte' .)l pnn cel cu adevd'ral decAt d'esdvdrgirii, nevoia imparlitain Puterile astfelvedemtoataierarhia desavArgire'"' de presus qi mai SinedesAvArgit cele dintAi,cele de la mijloc Aicele din urma'

Capitolul XI : Pentru ce toatefiinlele tngeregtise numesctn comunPuteri ceregti $I dupS deScriprura aeezagi lltt^l;^?:ll: it*tt] deseoriimpreunacu celelalteJIlnIe
de noi fiinle' Puteri cereqti'

Dupa ce au fost definite acestea,se cere pricina ne-am sa inlilegem pentru care^ obi5nuit sA numim toate hmlele tlqer9$Jt $2 ( c f . P s . 2 3 , 1 0 :7 9 ' 5 ' l 0 l ' 2 1 ; Putiri cereqti 148,2)?Caci nu se poate spune, fiindcA se Dar spunem* ci folosindu-nein comun zice ingerix cA toate ordineli: au calitateaulnu toate de numirea de Puteri cereqtr' pentru "tth qi, prin u."utru, calitatea de ti."i"i tuinsuqirilor a amestecare vreo filnlete ia bricinuim p;. 'turor sfinte Puteri. Dar se W;;. ordinelor. Ci fiindca.prin raliuneamai mai inalte se impartales. 'i"i in-intr"gi-e dsluse dumnezeiegti presus de lume,toatemingile urma* d-in ."1" sf6irra, ;;" ;;; qi. lucrare, putere* fiinla, in in trei: toate iryp4 acelora.De aceea nicidecum,asemenea sau cand le numim pe roare,fara deosebire, n,.*"r. puteri ;i;tii" a;r"i"i"9ti-r"ceregti*' Puteri sau Fiin[e eie, dintre pe unele ."*iii, a"i "i.idecuni S"ii1itri;iT;onuri 9i ca le numim pe acelea Domnii. CAciceledin urmi nu seimpArtages-c irebuie sd socotim dupa fiinla t",I?:!1i^ilintregime' despre.care J. r"r"Jirii^" intregi ur"'.Joi *ui it^.tui a" din elej)' Caci nu trefiecareia puterea sau ing^eri. Je qi i""i"t" ;i"l'pi;-i"geril insugire buis sa socotim ca atribuind aceasta Arhanghelii qi lncepatoriii"!lSiapa"iif""fiit,i

30

Desore Ierarhia Cereasci a sfintelor Puteri mai inalte, deosebite de celelalte, qi fiinlelor mai de jos*, o facem aceasta spreristumarea ordinii neamestecate ingeregti. Caci potrivit cu ceeace a lreprelor ordinelemai am sousde multe ori cu dreDtate. i n a l t e a u i n c h i p p r i s o s i t o r xg i s l i n l i t e l e insugiri ale celor mai de jos, iar ultimele nu au intreeimile mai inalte ale celor de mai numai in parte, pe sus26,m-i.llocindu-li-se prin cele mdsuralor, primeleiluminari arAtate mai inalte,Demdsuraacelora.

CaDitolul XII

Pentru ce ierarhii dintre oameni se numesc ins.eri

$l Dar intreabd* qi aceastacei ce iubesc sa cunoasci ra[iunile celor duhovnicegti:dacd de intregimea celedin urmi nu seimpArta$esc celor mai inalte, pentru care pricina ierarhul dintre oameni e numit de Scripturi Ingerul (Mal. 2,7; 3,1)'l DomnuluiAtorgiitorul greqeascd qi despre toate mintile ingereqti. Caci precum cele dintdi au cu prisosinld insugirile sfinte ale celor mai de jos, aqacele din urmA au pe cele ale celor de mai inainte, dar nu Ia fel, ci in mod mai redus.Deci nu e, precum socotesc, nepotrivit daca inva[Atura inger pe ierarhulomenesc Scripturii nume$te dupa putereaproprie de ce se impartaqeqte a ingerilor gi tinde,pe cdt e slujireavestitoare cu ei in ingdduit oamenilor,spreasemd:narea lui Dumnezeu. descoperirea

$2
CuvAntul acestanu e contrar, cum socelor spuse inainte.De fapt spunemci cotesc, treptelecele din urma sunt lipsite de puterea intreagd* gi mai inalta a treptelorsuperioare. Fiindca seimpArtiqescnumai de o parte a ei, pe mdsura lor gi dupa putereaproprie; dar potrivit comuniuniicelei una qi armonioase ce le leaga pe toate. Astfel treapta sfin;ilor de inlelepciuneagi Heruvimi seimparta$e$te cunoqtinlacea mai inaltA, iar cetelefiinlelor de sub eix se impirtagescAi ele de infelepciune qi cunoltinta, dar de o parte a lor in raport cu aceia gi de una mai prejos de a acelora.Dar impartagireade inlelepciune gi cunoqtinlA este comund tuturor fiinlelor cu Dumnezeu. intelegatoare,asemanatoare InsA a fi apropiate gi intAile sau cele de al doileagi mai jos nu e comun tuturor.ci precum hotarit s-arAnduit* fiecaruia,pe mdsura proprie.Aceastao poatespunecineva fara si

s3
Dar vei afla* cd invilitura (Scriptura) despreDumnezeunumeqteqi dumnezeiat0t fiintele cereqtiqi mai presusde noi, cdt gi pe sfinfii barbali atotiubitori de Dumnezeudint r e n o i ( c f . F a c .3 2 , 2 8 , 3 0I:e g . 4 , l 6 ; 7 , 1 ; P s . 10,34). CAcideqiascunzimea 81,6;95,4;Ioan dumnezeirii?ncepatoare e ridicati* gi aqezatA mai presusde toate qi nimic din cele ce sunt nu poate fi numit in mod propriu qi in intregime dumnezeiego, aEeleadintre fiinlele gi ralionalecaresuntintoarsecu inlelegatoare in intregimespreunireacu ea gi toataputerea pe cdt tind spre iluminarile ei dumnezeieqti, se poate, fara sfdrqit, prin initarea dupA putere a lui Dumnezeusunt, dacae ingiduit invrednicite qi ele de sa spunem aceasta, numecu Dumnezeur'. acelagi

.31

Despre Ierarhia Cereasca

Capitolul XIII Pentru ce se spunecd proorocul l.saiaa fost curdlit de Serafimi

transmite in chip bine rAnduit celor mai de vazatoare. ios, potrivit puteriide Dumnezeu cete' Sau, ca si fiecArei* ioreiounzatoare Dar si cercetam,dupi putere, qi pentru ce de pilde faspun mai clar qi sA mi folosescse spunecA un Serafim* a fost trimis cAtre de Dumnezeu (chiardacasuntdeparte miliare putea unui din prooroci(Is. 6,6-7)?Caci s-ar cel mai presusde toate, dar pentru nol sunt mira cineva* cd nu unul din ingerii mai dejos' raza soarelui* mai limuritoare), printre ci insuqi unul dintre cei ce se numdrd cu strabAtAnd patrunde transmildndu-se, fiinlele cele mai de seami curate;te pe in prima materie,cea mai strivezie usurintA prooroc. mai din toite qi'prin ea face sA striluceascd in materiile ei; darinaintAnd vddit scdnieierile m a i i n g r o g a t ei q i f a c e m a i i n t u n e c o a s i $2 pentruca makriile luaratareistrabatatoare, in stare sa raspininsuqirile nu au minate facuta Dar spun unii ci dupf, descrierea. deasci mai deplin lumina daruita. Iar din mai inainte comuniunii tuturor minlilor, pricina aceasta raza ajunge cu desavArqire Scriptura nu numegte pe una dintre minlile La fel caldura foculuix se cele mai dintii din jurul lui Dumnezeu,care nestrAbatatoare. la cele mai primitoare gi mai mult transmite ci proorocului, si fi venit spre curalirea ei gi sa se ridice asemenea facd sd se in stare nume$te Serafim pe unul din ingerii ce stau contrare* prin fiingele in dar ei; inalfimea la a l s a v i r g i t o r linsi- noi 5i e thcut slinlit una slabita sau urmd nici o arata nu lor, felul curalitii proorocului. Aceasta penlru desceeace-i mai mult Iar incilzitoare. lucririi a qi pomenite* pAcatelor fiinlirea irin foc a e ci atuncic0ndvine in atingere spreascultarea decataceasta, peniruaprinderea celui curAgit cu ea prin insuqirilelor, intAi' inrudite cu cele vorbit a Scriptura zic cA iui Duninezeu. $i sA infierbAnte pe cele in stare intnmpli de se unul din Serafimi,nu dintrecei simplu despre pe mAsura prin ele incalzeqte, se aprindi, si Putedintre ci Dumnezeu, lui in aseiati iurul de pildd uqor, aprind nu se qi pe cele ie lor, riie curaliioarece se afla linga noi. apa sau altceva. raliuni a bunei rinduieli Potrivit aceleiagi $3 naturale*,cauzaintregii ornnduiri ierarhice* damiciei vazute gi nevazutearatastrdlucirea sale de lumina in revarsari imbelgugate Altul mi-a prezentat o alti dezlegqrenu foarte* potrivid a intrebarii de fagA.Caci 1 fiinlelor celor mai inalte qi pnn aceastase gi cele de de razadumnezeiasci spus ca acel mare inger, care a plasmuit* impArta$esc pe primele cunoscAnd acelea. Caci duia eld. pe pus curatitoare lucrare lui sfdnta a v-edenia. de presus mai imbracindu-se Dumnezeu si seamalui bumnezeu* gi a primei trepte ies-au invredrarhice slujitoare, pentru a introduce pe toate in putereadumnezeiascA, pe cAte cu lucrare, in dintAi puna cele sa nicit proorocin cele dumnezeiegti. $i oarenu este imita pe idevarat acestcuvdnt'?Citci, zice cel ce a spus putinla, putereaqi lucrareaprin carebunatate, din fac, prin aceasta Iar bumnezeu. aceasta, putereadumnezeiasci?ncepAtoare prin toate*in mod ca si fiintelede dupaele,sAseintindacu toatA ih toategi strabate patrunde cu lor, transmilAndu-le nu numalca puter.uspreinaltimea nearAtata. gi esteiardqi nerelinut venild la ele. Iar din-stralucirea unace e ridicatapestetoatein chip mai presus imbelqugare jos de ele. $i de fiinla, ci qi ca una ce trecein mod ascuns aceleafac la fel pentrucele mai dar se qi aga fiecare fiinga primA transmite celei de prin toatelucrdrileei providenliale, dupa ea din darul primit gi lumina dumnezegti) a tuturor fi i nlelor inle leg atoare(ingere arar pe masuralor* qi comunicAdamicia ei de iascf,treceprin providenldla toate,pe masura iuminafiinlelorcelormai inalte:9i prin elese lor. Dumnezeuestedeci tuturor* celor lumi$1 32

Despre Ierarhia Cereasci nate prin fire, inceputul luminArii qi cu qi propriu fiiri;a luminii qi cauzatorul adevAiat qi al vederii.Iar prin voie qi existenleiinsaii prin imitare, fiinla prima (din treapta.superioarA), veniti in parte la.toate.qi la iieca.e de dupa ea, transmite prin ea acelora lumini-dumnezeieqti.Fiinlele tuturor celorlalli ingeri socotescxceata cea mai de deasupraa minlilor ceregti,in mod cuvenit, dupa Dumnezeu, inceput a toati cunoqtinla qi imitarea lui Dumnezeu, deoareceprin acelea se transmite la toate qi la noi ingine iluminarea incepdtoarea De aceeasocotescvenind iui Dumnez-eu. lui Dumminlile prime gi asemanatoare

tainic invarat a fosr Apoi(proorocur) ::",,*1H'f'""fiT"t;"J:i:? 3i^l1.rJ:if".,"?: lui Dumnezeu despreputerileasemanetoare

Deci intAiul ordin al sfinlilor ingeri .are mai mult decat toate insugireaarzatoare*.9i a infelepciunii izrevirsarea transmilAtoare celeimai qi cunoaqterea voruluidumnezeiesc. inalte gtiin{e_ailuminarilor dumnezeieqti9i al lui Dumnezeu de Tron* p_rimitor insuqirea lui. Iar ordinele fiinlelor de spre-odihnireamai jos* se impdrtaqesc de.cd.ldura,de inlelepciunea, de cunogtinl-aqi de puterea primirii lui Dumnezeu,dar inff-un mod mai Ele privesc sprecele dintAi qi prin ele scazut. a ca prin cele invrednicite de prima lucra^re imitarii lui Dumnezeusunt indlfate,pe cdt se cu Dumnezeu.Deci poate,spre asemdnarea sfintele calitAfi .amintite* de care se imprin primele fiinle celede dupa.ele, parta;esc irebuieatribuiteaceloraca treptelorierarhice

aceloragisupraaqezatdinmijloculPuterilor celor mai presusde toate-'. $i prin cele privite, prooroculinvala* ci dumnezeireaeste alezatd firi asenrdnare, ei mai presusdq fiinla, mai pnn depAqirea .vazuta qi qi nevazuta presus de toataPuterea nefiindin general ia esteridicatapestetoate, ale celor nici cu primelefiinEe asemanatoare fiind giinceputul aceasta, ce sunt,ba,pe lAnga gi cauzade fiinla facatoarea tuturor qi intemeiereaneschimbatoareastatomicieinedesfacute a celor ce sunt, prin care au existenfa qi buna existenli (cf. Fac. 1,25) qi Puterile iele mai inalteca toate30.

qi 3ltf;fi:?llfil,i."lltgj#$il*iillffi1 "" n,i-" i'criroare resocotesc nezeu invatatoareale celor dumnezeieqti.

Dumnezeu28' dupa de

carevom vorbi qi noi pu[in mai catd,despre tArziu,pe cAtne esteingaduit sagraim despre al Puti:rii inalgarilespre chipul d-umnezeielc infocate. Apoi sfantul prooroc a vaztrt de toate qi mai presus neimpiedicata inallarea rp.e Du^nereu a sfintelirrforme ale aripilor* ci primele*, mijlociile gi ultimele sau inqesite*ininlelegereqinesiArgitullornumir gi faptul ca prin de picioareqi-mu-ltele-fe1e; ariflte de jos era impiedicala privirea spre ."G de sub picioare ii prin cele de sus spre fegeioi(cf. Is. 6,2), iar prin cele de deasupra lor ne?ncetat6 cele din mijlo'c vedeamigcarea spiritualaa celor carele inalia sprecuno$tin1a proorocului vizute*. Astfbl se descoper-ea gi mult vdzaloarea puterea larg migcAtoare ittitrllto. cefor mai inalte qi a sfintei gi mai presusde lume evlavioaseidorinle pe care o miqcarealucriLrilorlor imitase descoperea

ffii?:iJ:'"ffi"Jil:1;i"4"\"fff?i'^',lJi

$4

tainic Ai Dar (pr'oorocului)i se descoperea mult Dumnezeu.gi iantare insuflata^de acea cA acestea spus ce le-a Deci zicea* cel Ingerul care a dat^chlp slivitoare*, prin c.are vedenia aceea a fost primiia de prooroc piintr-unut din sfingii qi fericilii ingeri care vederii i-a comunicat,pe cdt se putea,sfAnta Dar (Ingerul) l-a invalat (pe lui cunoqtinla. Prin ialaurir"a lui ilul" o.rot"t.. curalia.estex qi .imaceasta: prooroc) vederea la inillat s-a ,nin6tou." proorocul .qi curafiei.dumnezeieqti prin care privea fiinlele inlelegAtoare, ilartagirede^stralucirea aceea pe cAt le estecu pucurali, celor intrucAtva simboale*), grdim in (ca s'a cele mai ina'lte a'ezate sub Dumnezeu qi dupd Dumnezeu tinla. AceastA* curdlie ce se lucreazaspre insuqi din pricini preainalte*,.de lui Dumnezeu{, spre_culmea deiavdrqire, ;i;;p;"j;"i mai sau de ascunzimea izvorul dumnezeiesc ilui 1i."dur de inceput ridicata ih chip mai le este sfinte, minlile in toate fiinga, presus de a deci tuturor, grai deasupra de 9i ;;;;;t

?*tff':'1",T*"xT.:: :r;:,"i,J'ii

33

Despre Ierarhia Cereasci qi li se comunici mai mult mai descoperitd Puterilor din jurul lui*, ca sA li se arate*,ca celor mai ihalte. Dar pentru Puterile de gradul al doilea* sau pentru intelegatoare noi ceI din urma.le cit e mai departatfiecare de el, in ce privegte aseminareacu Dumnezeu, pe atdt iqi restringe iluminarea.Iui a ascunzlmll prezenta necunoscuta in unitatea broprii. El lumineazAfiecareia din cele de lrailul al doileaprin celedintAi9i. de trebuie ia o spune- maipe scurt,e adusdin ascunsul Puteriledin rAndulal doilea,prin cele lui spi^e Drimert. ' Aceastaa invalat-o proorocul (teologul) de la ingerul care l-a introdus in lumina: curdfia gi toate lucririle au inceput in Dumnezeu, iare sralucesc din Dumnezeu prin pe tuturorcelorlalte primelefiinte,setransmit mdsuraimpartaqirii fiecareiade sfintele luDe aceeaa 9i atribuit lucrari dumn-ezeieqti. crarea curatitoarein chip arzitor*, dupd Dumnezeu, Serafimilor. Deci nu e loc nepotrivit a spunecA pe prooroc(pe teolog)l-a c u r a l i t S e r a f i m u l .C a c i p r e c u m c u r a l e i t e Dumnezeupe toti, prin faptul ca e pricina a toatacuratii, ba mai mult, ca sa ma folosesc de o pilda apropiatA,precum se spune.de sau luierarhul dintre noi care curA(eqte prin slujitorii lui liturgici (diaconii) mineazd qi lusauprin preo(i*,ca el insugicurdfeqte sfinteale treptelorsfinlite mineaza,'lucrhrile (hirotonite) de el atribuindu-se lui, aga 9i curalireaproorocului ingerul care sivdrqeqte pune gtiin{a qi puterea curtrlitoare a lui pe ca Cel ce e cauzaei, iar ieama-luiDumn-ezeu Serafimului,ca ierarhintAi lucrator. oe seama pe cel din ierarhianoasindreptAte$te Aceasta tra sa spunAca invald pe cel curalit de el, cu evlavie'ingereasci.Pentru ca inceputul ridigi Cauzatoatesi fiinta SiCreatorul cat Deste de mine esteCel torul curalirii tile savArgite ce a adus la existenli 9i primele fiinle 9i le lor in jurul lui qi le susline prin agezarea pastreaza neschimbate* qi necizute' impartaliri de luiniqcAndu-lespre prim^ele este- a spus acesta cririle lui Droniatoarer'; - inlelecel ce m-a-invalatpe mine acestea* (cf' Ordinul Is' 6'6). sul trimiterii Serafimului celor dintAi fiin[e este ierarhul* 9i cilauzitorul. prin care am fost invAlat tainic sd De aceeael curiles-cin chip dumnezeiescx. prin mine. Prin el a adus estecel carecurdte$te si la noi, Cauzatorulqi Creatorul a toata din ascun6uralialucrarilesaleproviden!iate m-a invalat acelape mine, iar sul sau.Acestea eu ti le transmit [ie. Dar apartine priceperii qi insolitede o dreaptajudetaleingelegatoare cati sau sa te eliberezi de indoiala cu privire qi saaprobipe unain loc la unadin celespuse sau sa allr ca adevaratA. de alta, socotind-o de prin line insuli* cevacaree mai aproape adevarsau sa inveli de la altul. caluia ii dA Dumnezeucuvint (cf. Ps. 67,12) 9i Ingerii i-l mijlocesc* qi sa ne descoperiqi noua.celor care iubim pe Ingeri pe cAt ne e cu putin[a o vederemai luminoasi 9i mai iubita.

'

Capitolul XIV

numdrulingerilor ce ni s-apredat Ce tnseamnd

Dar qi acestlucru e vrednic de o cuno-qtinla ca predaniaScripspirituala,precun socotesc, ingerl spuneca ei suntmtt* de mtt 1r nrrii despre Apoc.5'11)' demii (Dul.7,10; mii dezeci zecide repetindcircularii inmullindcu ele inselenumerelecele mal mari ale noasffe9i aratandprin ele in mod clar ci cetele fiinplor cereqtisunt Caci suntmulte fericitele noi nenumarate. Dentru bqd ale minlilor celor mai presus de lume, intrecdnd slaba qi redusa* simetrie a numerelor Fiindca numarul lor nu poate materiale. noasEe numai decdt h definitprin primire de cunoqtinla* de lume gi mat presus de inlelegerea Siltlr.nlalo^r de izvorul cereascaidaruiiilorcu imbelqugare de inlelepciudumnezeiesc Aiinhnit cunoscator' de fiinlAal caree inceputulmai presus ne fdcator, qiputerea liinlA facdtoare celorcesuntqicauzade r. gi atotcuprinzdtoarer sus!inatoare

34

Despre Ierarhia CereascA

CapirolulXV
ce estechipulfocului, Ce suntchipurilepldsmuiteale Putertlor tngereSti; ce suntochii, ndrile, urechile;ce suntgurile, ce ce esteduhul omenesc, ce estevigoarea,ce sunt estepipditul, ce sunt genele,ce sprAncenele; dinlii, ce umerii, ce sunt coatelegi mAinile,ce esteinima, ce pieptul,ce spatele; ce sunt picioarele, aripile, ce e tnfaligarea goald, ce fmpreolesc, strdlucitor,ce e ve$mantul ce sunt bracdmintea, ce ve{mAntul ce ldncile,ce securile,ceJrdnghiile, cingatoarele, ce toiegele, formele geometrice; ce sunt vdnturile,ce norii, ce e arama, ce esteelectronul , ce culorilefeluritelor pietre; ce e chipul ce sunt corurile, ce aplauzele, de leu, chipul de bou, chipul de vultur, ce sunt caii, ce suntfeluritele culori ale cailor; ce suntrdurile, ce suntcarele,rolile, ce e zisabucurie ctIngerilor

$r
Dar saodihnim, precum secuvine, ochiul celei nostru spiritual de incordareaasemenea ingere;ti* spre vederile inalte, coborAndIa largimeaimpa4ita gi multilateralaa varietatii multiole a formelor luate de inseri. Iar de la ca de la nig'ie chipuri,pe ele sd ne intoarcem cale explicativa,iaraqila simplitateafiinlelor ceregti.Dar sA cunogti de mai inainte cum curatirile* sfinlitelor chipuri ne descoperd uneori ci acesteordine ale fiinlelor cereqtidegi unele sunt superioareierarhic Ai in timp inferioareqi cele din urmA supeacelaqi rioare ierarhic,iar cele dintdi inferioare - fie ca sunt cele dintdi, fie cele din mijloc sau puteri. $i ultime au,precum s-aspus,aceleagi nu e nimic nepotrivit in acelagi mod al infaliqarii lor. Caci numai daci* am spunecA unele sunt inferioare ierarhic* celor de mai cele de mai sus fiind supesus, apoi acestea rioare celor din urma, ar fi la r0ndul lor inferioare ierarhic acestora, lucrul ar fi cu adevirat nepotrivit gi foarte incurcat. Dar sunt superioare iedaca spunemca aceleaqi ci rarhic gi supuseierarhic, dar nu aceloragi, fiecaree supusi ierarhiccelor de mai sus,dar e superioardierarhic celor din urmd, nu va ceva nepotrivit* degAsi-cineva in aceasta claraliei Scripturii cAunelechipuri plasmuite uneori pe cele deosebite in ea pot reprezenta qi ca acestea se atribuiein senspropriu qi cu adevdratgi celor dintAi Puteri gi celor de Ia mijloc qi celor din urma.De fapt sepotrive$te

in chip nemincinos tuturor fiinlelor cereqti si tinda in sus* gi sa seintoarci in chip neclintit sunt proprii, spreele insele,pazindcele ce le_ qi prin comuniuneacu cele de dupa ele sa le fie un mijloc de impartagirea lor de puterea providenliatoare,chiar dacd aceste calitAti sunt proprii unora in grad mai inalt qi in intregime. iar altora in parte qi in grad inferior3tr $2 Dar sA reludm cuvdntul qi si cercetdm*, printr-o primd lAmurire a chipurilor, pentru care motiv teologia(Scriptura)cinsteqte mai mult decdttoatechipul focului. O vei afla pe plasmuind nu numai rofi de foc (cf. aceasta l e z . 1 , 1 5 ; 1 0 , 2 ; 6 , 9D ; a n .7 , 9 ) ,d a r q i a n i m a l e (cf.lez.1,14; Ieq.3,2; Ps. 103,5)gi arzdioare barbali fulgeratori (cf. Dan. 7, 9-10; Apoc. 4,5; Ps. 17,10;Mat. 28,3) qi vazind in jurul fiinlelor cere$ti grarnezi de carbuni aprinqi (cl. lez. I,l3; 10,2) qi rAuri ce clocotesc cu zgomot.Dar qi de Tronuri (Scaune)spuneci suntde foc (cf. Dan.7,9; Apoc. 4,4-5);qi pe inqiqi Serafimii cei mai inalf ii infaligeazd prin nume ca fiind arzitori* gi le atnbuie insuqirea qi lucrarea focului. $i in general preluieqte in togi,cu dreaptdjudecata, chipul p l a s m u i t a l f o c u l u i . D e c i s o c o t e s cc A infaligareaminlilor ceregtica infocate e cea cu Dumnezeu. Sfinlii* mai asemAnatoare teologi (prooroci)descriu de multe ori fiinga mai presusde fiinla gi fara forma prin focul

Despre Ierarhia Cereasci ralionala,puterecare,pe de altdparteesteprin care redd multe din insuqirile dumnezeirii firea sufletuluinerobiti gi nestapAnita. 19,18; Is. (cf. 14,24: Ieq. 3,2-6; incepdtoare Dar socotca sepot afla chipuri potrivite D e u t .4 , 2 4 ;P s . 8 8 , 4 5 ;l e z . 4,5:29,6:30,30; aga,in ale Puterilorcereqtiqi in fiecaredin multele 1,4;III Reg. 19,I 2), dacaputemspune pa4i ale trupului nostru (cf. Dan. 10,5-8; formd vAzuta.Cdci focul sensibil* este,ala I e z . 1 , 5 - 1 0 ;A p o c . 1 0 , 1 - 5 ) .A s t f e l , p u t e m zicAnd,in toate qi pitrunde prin toatein chip gi e mai presusde toate.$i fiind spune cA puterile vizitoare* ale lui arati neamestecat este p r i v i r e a ( c f. l e z . 1 0 , 1 2 ;A p o c 4 , 6 - 8 : Z a h . intreg luminos qi in acelaqitimp ascuns, spre luminile 3,9) cea mai patrunzAtoare necunoscutprin el insuqi, cdnd nu exista o precum qi primirea simpla, dumnezeiegti, materie in care sa-qi arate lucrarea proprie' gi nevazut,le stapineqte fluidA, nepotrivnicd,ci foarte migcatoare, Cdci fiind nestapanit a iluminArilor nepatimaga pe toate qi atragela lucrareasa pe toate cele curata,deschisd, in care se iveqte.E neschimbat,se transmite dumnezeieqti. pe sine tuturor celor ce se apropieintr-un fel Iar simlul ce distinge mirosurile* arati oarecare,invioreazA prin caldura de viafa puterea aceloracare prind, pe clt se poate, facatoare, lumineazA prin fldcirile neaco- iaspindirea bunelor miresme mai presusde des- minte gi le deosebesc cu qtiinla pe cele care perite. E de nereginut,neamestecat, urci in sus,e ascu{it nu sunt astfel,respingdndu-le cu totul. facator*, e neschimbat, in urcuq,e inalt, nu prime$tenici o cdderein Iar urechile arata puterea acelora de a j o s * , e p u r u r e a i n m i q c a r e , i n a c e e a g i primi in chip cunoscdtor inspiraliadurylezemiqcare*ahagatoral altora,cuprinzator,dar iascA deea(cf.Ps.102,20). qide a seimpartaqi necuprins,nu are nevoie* de altceva, se Simlul gustului aratA alegereahranei mAreqtepe sine pe neobservate,iqi arata spirituale (inteligibile) qi primirea alimenmirimea in materiile primite, e lucrdtor telor dumnezeieqtigi bine hranitoare* (cf. putemic, tuturor prezentin chip nevizut. De ; u d .6 , 2 1 ) . F a c .1 8 , 5 - 8J paresanu existe,dar prin atingere e nesocotit, ceea putereade-acunoagte arata Pipaitul potrivit cu ceeace atinge$i se aratadeodata pAgubitor. sau folositor ce e cu sine, ca printr-o cautare;9i iarAqilucegte inseamna puterea Genele gi sprAncenele f a r a i n t r e r u p e r e , n e m i c $ o r a t ,i n t o a t e vederilor dumpdstreaza infelesurile care raspindirile lui imbelgugate.$i alte multe insuqiri ale dumnezeirii ar putea afla cineva nezeieqti. qi tinereascd inseamna VdrstaadolescentA in insugirile focului ca in nigte chipuri. Aceasta qtiind-o, inleleplii in cele dum- putereavielii lor purureainfloritoare. Dinlii (cf. Is. 9,ll; Ioil 1,6; Apoc. 9,8) nezeiegti au plasmuit pe seama fiinlelor ceregti chipuri de foc, descoperindasem6- i n s e a m n d D u t e r e ac a r e a l e g e c e e a c e e narea lor cu Dumnezeu qi, pe cit se poate, desAvirgitin hrana primita. eaci orice fire inlelegAtoare desface gi inmulleqte inleleimitarealui Dumnezeude citre ele. sul unitar* ce i se ddruieqtede fiinla dumn e z e i a s c dp r i n p u t e r e a p r o v i d e n l i a l a * , spreindlfarea potrivit fiinlei ei mai coborAte, $3 el. puterea Umerii, bralelegi miinile insearnna gi activa(cf' Jud' 6'21; Ps' lucrdtoare ficdtoare' Dar seprezinti pe ele qiin chipul omului* Dan' 12'7:Apoc' 10'5)' 90'12;lez'10'8'21; (cf.1e2.1,10;Apoc. 4,7) pentrufaptul ca au vielii' ase'minitoare Iar inima* e simbolul inin1et"g".ri gi puierile vazatoare irisugirea cu ce-qi raspAndeste dumnezeieqti, celei cauza din J."piut" in ius.",qceaiti finuteilor viala dautoare putere de propria-i bunatate dreptegi inallate qi pent* puterealor din fire (cf. Ps.44'l). (cf. Fac. 1,26). spreceleprovidengiate ,uianrio-" ri conducaroare nezdrobiti qi p.uterea arata Pieptul Oui qi ain ciuza foartemicii lor capacitaii viald ca fAcatoare de a raspAnduii apirdtoare* cu a animalelor in comparafie iimlriate* iare insa le cuprinde dintr-o inimA de sub el' capacitate neragionale, a tu_turor Sp.atele,puterea.sus.tinatoar_e a minlii prin taiia puteriiimbelgugate pe roare puterilornascatoaredeviagA(cf.Iez.1,18). qtiinla lor prin peste ele, p.in rtapani.ea ii 36

Desore lerarhia CereascA Picioarele (cf. lez. 1,7) aratd miqcarea pe drumul inainvioaie qi graba gi alergarea tdrii neincetatespre cele dumnezeieqti.De aceea teologia (Scriptura) a inchipuit picioarele sfintelor minli ca aripile dedesubt*. Caci aripa arata graba inallarii qi insugirea cereascigi calatoriaspreinaltime qi scaparea de tot ce e cobordtprin ridicareasprecele de sus.Iar miqcareauqoarda aripilor* aratanealipirea prin nimic de pim0nt, ci ridicarea deplina pesteorice amestecAi cu totul neingreunata spre indllime. Iar neacoperireagi aratadesfalipsatalpilor(cf. Fac. 18,4;19,2) cerea,nelegarea,stareanerefinutA,curalia* ceamai din afaraqi aseminarea de orice adaos m a r e ^ - cp uu t i n l a d e s i m p l i t a t e ad u m n e z e iascit). gi ascudeosebiintre cele neasemanatoare* !iqul activ gi incununatde rezultatulputerilor lor deosebitoare. de misurarb* gi Iar uneltele(geometrice) ziditoare (cf . Zah. 2,5; Am. 7,7; lez. 40,3; 47,3; Apoc. 21,15')arataputerealor de integi toate meiere, de cladire qi de desavArgire celelalte ale grijii de inillare li intoarcerea fiin[elor din a doua treapta. - Uneori, uneltele inchipuite ale sfinlilor Ingeri sunt qi simboaleale judecalilor dumnezeiegtiasupra noastra (cf. Am. 7,7-9). indreptatoare* saudrepUnele arati certarea de anualtele,eliberarea tateapedepsitoare; mite imprejuriri sau scopul certdrii sau fericirii de mai inainte sauadaorecAqtigarea sul de daruri noi, mici saumari, sensibilesau spirituale.$i, in general,minlii stravazatoare nu-i va fi greusdvadain ele o potrivire a celor vazutecu celenevazule.

s4
inlelepciuneasimpli qi de Dar, deoarece mulrefeluri* (cf. Ef. 3,10) imbraci qi pe cei neacoperiligi le dAsapoarteqi anumiteunelte noas( c f. 1 e 2 . 9 , 1 ) ,upi puterea s,at A l m a c i md tra, qi sfintele vegmintegi unelte ale minlilor cere9tl. VeqmAntul luminos qi infocat (cf. Luc. ci in24,4; Apoc. 9,17; Is. 63,1) socotesc cu Dumnezeu,prin seamni asemAnarea chipul focului ;i prin puterealuminitoare a celor din ceruri, unde e lumina ce umple de stralucireindeobqte*fiinlele inteligibile qi le in chip infelegator.Iar veqmAntul ilun.rineazd lor preolesc*(cf. Dan.7,9;10,5-6;Iez. 10,6) lor de-a se apropia de inseamndcapacitatea gi tainice (mistice) gi vederile dumnezeieqti sfinta dAruirea intregii lor vie1i. (cf. lez. 9,2; Dan. 10,5; Iar cingatoarele pinnea puterilor lor de Apoc. 15,6)inseamnd gi deprinderea de-ase aduna vialAndscAtoare (concentra)*,de-a se intoarce in chip unitar spreeleinselegi de-aseinvArtiin cerccu buna necazute din in iurul lor, rAmAndnd rAnduiald lor36. identitatea

$o
Iar faptul ca ei (ingerii) sunt numili qi vAnturi* (cf. Ps. 103,4)aratdgrabitaqi aproape netemporala* lor lucrare* strabatatoare lor folosiprin toate(cf. Ps. 104,5)qi miqcarea toarede la celede sus* spreceledejos gi iardqi de la cele de jos la cele de sus,migcarece ridicApe celedin lreaptaa douaspreindllirnea mai de sus.E o lucrarece miqcape cele dintdi cu cele de subele qi ieqirea sprecomunicarea (fip6o5ov) providenliatoare spre ele. Ar putea spunecineva ci numele de v6nt, care exprimA suflareaaerului*, aratd,precum socu Dumnezeua minlilor cotesc,asemirtarea cereqti. Caci suflareavAntului* este(cum am aratat mai pe larg in Teologia simbolica*, prin explicareacelor patru elemente),prin lui naluralaqi de vialAcauzatoare miqcarea $i pitrundere qi prin prin rapida qi nestApAnita de noi qi nevazutd, necunoscuta ascunzimea un chip gi un simbol al inceputurilor qi CAcinu Stii,:ice, de sfdrqiturilormiqcdtoare. (Ioan3,8). undi vine si undemerge31 Dar teologia (Scriptura) le impleteqteqi Is. 4,5;Fapt. un chip de nor (cf. lez. 1,4;10,3; prin aceasta, ca sfinI ,9; Apoc. 10,1 ), aratAnd tele minli sunt umplute pe de o parteintr-un de lume* de luminaascunsA, mod mai presus pe de alta de primirea celei dint0i aratate, pe aceasta firA sAo trimiti* de transmi[dnd-o
5t

$s
qi impiirateascd ToiegelearatAautoritatea giputerea de-aconducetoatepe conducAtoare ( c f .J u d . 6 , 2 1 ) . calea c e ad r e a p t A (cf. Ldncile(cf. II Mac. 5,1-3)qi securile putereade-a Is. 10,15; lez. 9,2) inseamnA

Despre Ierarhia Cereasci la cel de al doilea grad, la ele cu ?mbelgugare intr-o a doua ardtare qi pe masura lorrd. Aceastaarataputerealor roditoare,de viala care ficitoare, sporitoareqi desAvArqitoare, producdnd ploaia* spiritualA, treze;te prin ievirsarea valurilor ei in s0nul primitor* al (cf. Iov36, 27-31. viegiise na$terea durerilor Am.5,8). spre raza imbelgugataa revarsfu:iisolare a dumnezeirii incepatoareprin indreptarea neclintitagi directA neimpiedicata, viguroasA, a puterilor vlzltoarc spre ea (cf. Iez. 1,10; Apoc.4,7). qi sprinChipul cailor inseamndascultare ; , 2 ;I o i l 2 , 4 ; l Y ec f . Z a h . l , 8 - 1 06 t e n da l e r g a r ( R e g . 2 , l l ; 6 , 1 7 ; I I M a c . 5 , 2 - 3 ;A p o c . 19,11,14).$i cei albix arata strilucirea gi Iar mareainrudire cu lumina dumnezeiascd. $7 cei negri arata ascunsul,precum cei roqii, miqcareainfocata.Iar cei ce imbina albul cu I a r d a c i t e o l o g i a ( S c r i p t u r a )i m b r a c i roqul, unirea celor extreme prin pomirea de fiinlele cereqtiin chipul aramei (cf .lez. 1,7; sine diruitoare qi legareatreptelor dintAi cu 4 0 . 3 ; D a n . 1 0 , 6 :A p o c . l . l 5 ) . a l e l e c t r o n u ' cele de al doilea qi a celor de al doileacu cele (cf. lez. 1.4.27:8,2)gi al pietrelormul/r.ri+0 dintAi, prin intoarcereaunora spre altele in ticolore (cf. lez. 1,26; 10,1,9: Apoc. 4,3; chip providenlial. prin chipul aurului qi al ea aratd, 21,18-20), InsA, daca n-am avea in vedere analogia argintului, lucirea neputrezita,neistoviti, acestui nu am arita deplin?ninsugirile cuvAntal, ca de aur, gi stralu- animalelor pomenite gi in ibrmele trupeqti nemicAorata Si nepatata, cirea ardtoasi,luminoasi gi cereascd. ale lor cu cele ale asemanarile neasemAnitoare Arama trebuie sa fie vazutA,dupa cuvin- Puterilor cere$ti.N-am urca de la iulimea lor tele dinainte,ca chipul focului, saual aurului. impulsiva, la barbaliaspirituala,a cAreiultima Iar infaliqarile multicolore ale pietrelor so- forma estem6nia. Iar de la pofta lor la iubirea qi.vorbind (erosul dumn6zeiesc) cotescca se aratasau luminoase,ca albe,sau dumnezeiascA pe scurt, de la toate simlurile animalelor fiind roqii sauin chipul aurului,fiind aprinse, si de la multele lor mAdularela galbene. $i in fiecareculoarevei afla inlelesul herationale sensurilenematerialeale fiinplor cereqtigi la inalptor al chipurilor. Dar fiindca socotesccA despre acestea* puterile lor unitare. Dar celor inlelepli nu le ci le ajunge qi numai destul,sa ne trebuiesctoate acestea, s-a vorbit, dupa putereanoastra, chip nu cu totul potrivit unui singur tAlmAcirea mutim la sfin$ta talmacire a chipurilor de pentruinlelegereaasemAndrilor celor inrudite. animaleale minlilor cere;ti.

$s
Chipul leului (cf. lez.l,1O:'Apoc.4,7) e conducatoare, de socotitcainseamnaputerea pe cdt asemdnarea, vigoarea, tdrianezdrobitA, e c u p u t i n l a , c u a s c u n z i m e an e g r a i t e i prin acoperireaurincepAtoriidumnezeiegti melor* inlelegatoere(cf. Ps. 76,18) gi prin invAluireamersului intins in sus,prin iluminemijspre addncimea nareadumnezeiascA, locita a dumnezeirii. Apoc. 4,7) Iar al taurului(cf. Iez. 1,7,10; arata 6ria, vigoarea qi largimea deschisi a spreprimirea ploilor brazdelorinlelegAtoare qi aducitoarede rod. Iar coamelearati cereqti gi nebiruita. pavazaapdratoare Iar chipul vulturului arata puterea impomiti spreinallimi(cf. Iez. 1,10; parateasca, Apoc. 4,7); iufimea qi ugurinlain dobdndirea hraneiintaritoare;;i privireateaz| gi ugoarax 38

$q
Dar trebuiecugetatgi la faptul ca s-aspus fiinlelor cere$ti rAuri, roli (cf. Iez. I,l5; 10,6;Dan. 7,9) qi careunite.RAurilede foc ie le daruu n d e l ed u m n e z e i e q tc inseamnA qi imbelqugata iesc acelorfiinle o revarsare abundentagi o rodnicie de viala facAtoare ( c f. 7 e 2 .4 7 , 1 ;D a n . 7 , 1 0 ; A p o c .2 2 , 1 ) . l a r c a r e l e u n i t e , c o m u n i u n e au n i f i c a t o a r e ^ a ( c f. Z a h . 6 , l - 7 ) . I n c e l o r d e a c e e a gtir e a p t a slAr;it,rolile, caresuntinaripate,arataca se invArtesc fdra intoarcere gi neclintit spre c e l e d i n a i n t e , m i q c A n dp u t e r e a l o r d e spre migcarepe drumul drept* qi neabAtut, [inta intregii lor invArtiri spirituale,aflatd ( c f. l e i . 1 , 1 5 - 2 1 ; D a n . umea2 m a i p r e s u s " dl e 7.9). Dar infaliqarea chipului ro!ilor sepoatelimuri gi in alt* inleles inlelegatoare

Desore Ierarhia Cereasci inAl{ator. Caci au fost numite $ Gelgel* in limba evre(cf.lez. 10,13), careinseamna iasca reintoarceri in cerc 9i redescoperiri. lui Caci rolilor infocate qi asemanatoare Dumnezeule e proprie invirtirea in cerc prin bine. Iar nesflrqitain jurul aceluiagi miqcarea descoperirile le sunt proprii prin arAtarea qi prin inallareacelor mai dejos celor ascunse prin iluminirile comunicatede cele inalte si iaire cele mai de jos prin daruire coboritoarea3. Ne mai rimdne sa lAmurim sensul bu(cf. Luc. 15,10). Caci curiei* ordinelorcereqti ele sunt cu totul nepiimitoare ale plAcerii noastrepatimaqe*.Dar se spunecd se bucuri impreuna cu Dumnezeu de aflarea celor pierduli, ceeace inseamndo starede liniqte* qi cd se vecelei dumnezeiegti; asemdnatoare de de purtarea imbelqugata cu bundtate selesc grija qi de mAntuireacelor ce se intorc la Dumnezeu. Ei traiesc pentru aceqtia acea fericire* de care s-auimpartagitde multe ori lor asupra barbaliisfinli* cAnds-aurevarsat ale iluminarilor lucrArile indumnezeitoare (cf. Ioan 16,22). dumnezeieqtiaa Acesteafie spusede noi despresfinlitele inchipuiri. Caci, deqi ele au rdmas in afara explicarii exacte,cele spusede noi ne ajuta, orecum socotesc,sd nu rdmAnem cu totul itraini de inlelesurilelor figurate. Iar de vei spunecd n-am amintit de toate puterile sau luirarile sau chipurile ingerilor ca, in privin[a unodin Scripturi,raspundem de lura, n-avemcunoltinlacea mai presus me* a altora,ci avemnevoiemai mult de altul care sAne lumineze,sa ne introducain taina lor. Iar din cele spuseam lisat la o partecele la coresponde acelaqiinfeles, gAndindu-ne denla lor cu minlile cereqtigi cinstind cu cea mai presusde noi. ascunzimea tAcerea

SCOLILE

SfAntului MAXIM MARTURISITORUL

Despre IE,RARHIA CEREASCA

Explicalia rirlului
de ierarftie.e de Etiut Iemrhia.invucit titlul vorbeqte cApin ierarhi sunt numili de obicei episcopii;ierurhitr ordonataa celor sfinte' cu esteinslrcinatacu conducerea ingrijitorul grija de ele; citciierarhul esle conducatorul, qi ordnduitorulcelor sfinte;el nu esteinsa izvorul puterii cele sfinte qi rinduiala lor 9i preolilor; caci ordnduieqte cea a Bisericii, dar nu e gi izvorul lor. Aceastdexplicare o da insugi marele Dionisie mai jos, in scierea Despre i er ar h ia bi ser i t'eascri. Presbiterul. Noteaza cA numele de presbiter il aratit qi pe episcop;fiindca episcopulestegi presbiter;aceasta se arata$i in Foptele sfinliktr upostoli (Fapt. 20, l7-35)' unde Sfintul Apostol Pavel instituie (acestnume) Bisericilor din Asia. Capirolul $l Toatd darea cea bund. Noteaza cA fericitul Dionisie a Sfdntuluilacob. s-a folosit de Epistolu soborniceascd Cdci de acolo este spusa.$i ca ea era deja publicati. despreFiul. le teologhisegte Cdci din El. Iar acestea $2 Predate - de Pdrinli. Numegte aici pdrinli pe cei ce i-au predatlui dogma, nu pe cei naturali;cici era dintre elini, cum arataFaptele sJinliktr aposnll 5i el insugi in Epistokt t'citre Sfintul Policarp qi in capitolul IX al scrierii Desrre i eru r h iu ( ercu.rti. in chip simbolic. Nu spune in mod natural, ci prin simboaleqi chipuri. Minlilor, gr..tcf,ov. $i filosofii elini numesc ,,min1i" Puterileinlelcgitoare sauingerelti; fiindca fiecaredintre ele este cu totul minte qi intreagafiinla a lor esteminte v 6 c q . c a s as u n e l o r : s en u m e s c vie,firnlializati n specia mai bine numcle lor; caci pluralul lui o vo0q' toO vo0, trebuia sa fie oi vol; dar pentru mai bunul sunet s-a e un obicei tbrmat a oi v6eg de la alt singular. Ciici acesta 'Aptotupdvor qi Irorpdtcrt, al celor din Atica, care zic 'Aptotupdverq in loc de oi li oi tcoKpdT16. Dar sunt qi unii care zic oi v6ot, de la o v6oq, toO vdou; ii I

numelte aqa qi Scriptura ca in Isaia: minte (voi4) mare estesldpAnitorulBabilonului, adicadiavolul. Ionienii zic deci voCig, vodg, v6eq, cum zic li XFtot, Xpoog, of Xpoeq.E o declinareioniand. Mai presus de tnceput, gr. {rnepdppov. Dumnezeu e moi presus de inteput, ca lumina mai presusde tot inceputul gi incepatoria a:;a-zigilordumnezei, adici a ingerilor qi a oamenilordrepli Cea mai dinlduntru, gr. 6v66tqtog. O numegte ceu mai dinlduntru, pentru ascunzimeaei; cici le este necunoscutatuturor celor din afara. imbinarea, gr. o6YKpoorv. O numeqteaia pentru cd Dumnezeufiind Unul se inmulleSte. AcoAcoperdminte. gr. trqpc'[trdo;ttitcov. p e r a m i n t e n u m e s t e c e l e d e s p r e D u m n e z e u s p u s ei n c h i p t r u p e s ci n S f i n t e l e S c r i p t u r i , c u m s u n t n u m r t e madularele omenegti sau unele puteri. Noteaza ca fari chipuri qi simboalenu ne estecu putinta noua, c a r e s u n t e m i n t r u p , s d p r i v i m c e l e n e m a t e r i a l eq i n e t r u p e g t i .$ i a c e a s t aa u a r A t a tm a i a l e s v a l u r i l e c e se aflau in cort, precum se dd de inleles aici in loc de opoqu66, Potrivit cuJirea, gr. ou1^r<pu6q. de o fire cu ele. $3 i n cep dt orul desdv6 r girii, gr. r,e7e'c&pXtq. DesivArqire (tel,et11) se numegte dupa filosofii elinilor pe cel comunicareamisterelor, ca una ce desavArgegte a celor ce vin la ele. Deci iniliat gi e desAvdr5itoare sfinta rdnduiala,ca ordinea qi alcatuireadumnezeiasci a sfintelor Taine, iEi areinceputul de la Dumnezeu prin i cestorbunatali; ctci a p o s t o l i f i c u l i d e s a v A r g i t o r ia dumnezeiesculApostol Pavel ii nurneqtepe cei iniliali desdvirqili, zicdnd: Deci tdli suntem desdt'At;i1i, ( L e a s t ds d o L u g e t d m( F i l i p . 3 , 1 5 ) . Mai presus de lume. Mai presus de lume nutrebuie inleles in chip sensibil,ci spiritual qi mai presusdc lumea d la ce chipuri qi fbrme segindegte,vorbind noastrd.Noteaz de ele in cele urmiitoare. De ta chipurile,gr. nl,doecov. Noteazi ca numeste imaginare (nl,aolrqt66erq) predaniile tainice de aici, pe carc le desfagoariin scriereaDespte ierarhia bisericeascii. Dar aceasta e inleleasi in chip dum-

4l

Desore Ierarhia Cereasci cuvantul chipuri (nl&oecov) trebuie vizut in nezeiesc: f egatura cu .fornele (pop9o'[lKcriq) pomenile;iar cuvintcle sirirple fonl"Oql si Iipsire de thipuri' in legatura cu talitulea cQmpusd lo,unriltou6), (ou\6oct) a acelora. Msteriald. Calduzire materialii nume;te ridicarea prin cele zise materiale spre inlelegereacelor nemateriale. Ardtate. Frumuscli aratate nume$te frumuselile citirile Sfinsfintelor locaguri;invalaturilc desfagurate, preolilor. t e l o r S c r i p t u r i ;c e t e l eb i n c o r i n d u i t e . t r e p t e l e Noteaz.i ca frurnuselile vazute sunt chipuri ale ordin e l o r n e v i z u t e ,c u m s p u n eA p o s t o l u li n E p i s l ( , l oL d t r e Etrei (Evr.8,5), vorbind dc celedin templu qi cum a auzit Moise: Toate sd le.frtti dupd (hipul L'e li s-a ardtat t n m u t t e ( l e S .2 - 5 , 4 0 ) . Desfdqurste. Desfaguratesunt invalaturile date prin cele vizute qi dovezilelargite prin lucruri ale celor spiritualece sc impun unitar gi deodatiiinlelcgerii. Al depinderii. Dcprinderile de acolo imi poruncesc esteo calitatestatomice" iar deprinderea cele dumnezcicqLi; Aici. rinduielile biscriceqti sunt chipuri ale deprinderilor netrupegti de acolo. Caci deprinderile sunt ale celor nein taine. trupegti.Noteiza ca SfdntaLiturghie (introducerea puo'uoycoXio sau mistagogia sacerdotali) iepotwl cereqti. la noi oamenii esteimitarea iere|rhiei savArgita Mai presus de lume. Ceeace e mai presusdc"lume nu areinlelesscnsibil,ci spiritual,caceeace e mal presus de lumea noastra. Prin cuvintele - Scripturii, gr. iepoypo<prroig. Adica in cuvintelecompusein chip sfAntin Scripturi. Sd ne ridice. Noteazd cum suntcm inallali la lui Dunrnczeu9i cAHristosc Cel ce ne inalla. cunoalterea La culmile. Nimic n-a fost numit la intdmplare de ci cu nlulta invalAturdqi in chip propriu cu fericitul acesta, dreaptAcredinlA; fiindca deci a spus cd sfAnta slujbii se la noi prin sinboale materiale9i chipuri dezvolsivdrqegte tate spreinlelegcrcanoastra,fiind o imitalie a sfintei slujbe a ingerilor, in mod cuvenil a numit slujba aceloraculme; . au obi5nuit sAnumeascA cdci, cei ce s-auocupatcu acestea, culme a orictrreifiinle ceeace e vdrful cel mai curat al ei 9i de care atdmAneintrerupt.adica neincetat,f-Linp:de pilda' estemintca.caree ceamai curataparlea culmcasufletului ei; 5i culrnea iubirii este iubirea fierbinte a celor foarte inallali gi foarteindurrnezeili; qi culmea ierarhieinoastreqi a ordinei ei tainice estecea mai mare curalie a ei' din care se aprindc 5i intinderea ei qi voinla ei de-a se apropia de deci curafa cea mai mare in noi estesimnematerialitate; bolul culmii tainelor fzuAchip, simple qi netrupegti'in care se aflA ridicata ierarhia ca intr-o sf'6nraexprimare pentru oameni,pe careiiinalla prin chipuri sprevederilecurateale culmi.i sluiini spirituale. de cea prin simboale5i chipuri' rirea.E vidit ca vorbegte a inleles pe carelc-a nunrit qi plasmuiri;iar p.in .simplitute lihlei; gtia cir proslavind sfinteleminli nematerialitatca din ceruri, cum zicc el, dupa Scripturi, trcbuia sd vorbeasc:ide animalelccu chip salbaticgi desprevulturi gi Scripdesprealteleprin careinchipuiescdumnczeicEtile ciici zicc: Ca ntr tumt'u sii turi, Putcrile arhiurghelegti; sttt'otintSi ruti ta tei nulli in mod netut'ettil ca au o infali$arecctelecelor cu nrultc picioareqi fete din ceruri; au voit sd aratcsflnlii prooroci prin cuvintclelor. acestea Foarte simplu, gr.oT eXvOg. Putemicsauin tot felul sau simplu. sau adeviLrat De - (tnchipuit'i) poetice. Sciptttra s-a folosit qi de plasnruiri poetice sprc calauzireainlclegerii omene$ti' c:ue nu poate cuprinde invalAturacelor mai inalte; caci celor inchipuitedc poe1i, simboalelecereqtise aseanliina cum spune acesl sfAntbArbat(iar prin poct. inlelege pe cei admirali de elini, ca Horner, Hesiod 9i ceilalli) sau inleleptul poimaginilor lor sirnbolice.Cici, cunoscAnd gor,lmant dumnezeiescmintea noastri slaba gi inaptd mai inalta,Scnpturai-a plasmuito pentruo contemplare putinla de inallare descriindu-iceteleArhanghelilor nu ci precunrputem noi sainlelegem; cullr sunt cu adcvArat, deci nu-1iinchipui nimic impropriu cclor ccrcgti.
At

Capitolul II .$l descopeaqa Numegte gr.Lxgovtopiov. i nfdgiqdrii,

Forme compuse. Numegteforme compuseamintitele plasmuiri qi inchipuiri. P rin ele tnsele.Prin cle insele, adici prin firea lor sunt qi de nevazut. necunoscute ca numelte irringroqatd, gr. on6toplov. Socotesc de aceea caleastrainaqi inchipuireancobiSnuitd; gr()sdr.7 o numctte qi inchipuire, arAtandcA nu sunt adeviirale fomrele atribuitesfinliloringeri; caci nu suntcu adevarat a;a cum ni-i prezintaSfinta Scriptura,ci o face aceasta ca sa ne ridictun Ia mdrelia lor. Dionisie insuqiincearci si vadAin chip sinibolic cele spusedespreei !i sa arate cd e cu putinla sa fic inleleseceteleingeregti'agacum s-a spus. intrucdtva - nemateriale, gr. a6lolv noo6g intrutitt'n nentaleriule,adica in pane; cdci nu sunt cu cer fiinlelc superioare firrrdcanunreqte totul nemateriale; gi cele din cer, ca nilte stele;dar sublirimealor extrema de nematerialilate. esteaproape qi de o unica substanla Socotescfiinlcle inteligibile De chip duntnezeiesc. cici sunt firnle nenratesimplitali de chip dumnezeiesc; nefiind un amestecde eleriale qi cu totul necompuse, suntnetrupe$ti. mente;cici a5asuntcorpurile;dar acelea Sprijinindu-se, gr. evr(d,vov. Facdnd-o sa apara gi sa ramanarigida. De (formele) unor lei. Aceste forme ale dumqi sfin1ilorHeruvimi suntinfiliqate de Iezechiel riezeiegtllor qi de dumnezciesculloan in Ap rrculipsti. De grupuri. gr. topdv. Grup este o mul$me implinita. De pdsdi. gr. opvt0eiog. Avind forme de pisari. De - animale. E vorba de alte animale,de exemplu iar matcriilemai de necinste cai, asini Ei alteleca acestea; sunt tronurile ca din lemn 9i rolile 5i lincile din fier, ca lancea scoasi asupra lui Valaam ;i pe care a vazut-o

42

Desore lerarhia Cercasci David, cum s-a spusin carteaa doua a Regilori gi carele ca de lemn. indicAforma leuPdtimaqd.Zicepdtimu;ti, deoarece lui, oarecunr nrAnioasiiqi chipul boului inclinat spre p l a c e r e ; c a r e p a t i m i s u n t m a r i . A s e n ( i t r d r in u n l c l t c prin asimilare.Caci spune lezechiel ci a reprezentArile t r o n u l u i g i a s c m d n a r e a( c e v a vazul asemAnarea leului,dupAcum aratainchipuireacelorcare asemanator) se exprimd prin imaginalic; de aceease qi spunc: tleusenittitoure', cAcinu le-avAzutproorocul esem(indri ci pe unele aqa,pe altele aEa(altfel); pe toateasemenea, ee l e c e p a r dar sunt r;i cu totul neasemanatoarc nimic din leu sau cdci nu au, cu adevarat, asemanatoare: ce inscanrndneasema'nator bou sau celclalte;ccrceteaza (<iv6potovl in cele care umreaza. Dar, gr. aII'11. inceputul explicirii. Nici - (puterile) dumnezeieEti. Sc fagaduielte sl se arate prin explicareaprbprie cii nici cele ceregtinu se jignesc, nici noi nu ne lixarn in umiliri coborite in vorbirea desprcingeri ca animale. in mod iuren'it - s-au propus. Se explici pentru ce carenu pot exprima chipurile celor se folosescsinrboale fara chipuri Ei se vorbeqte aici de fomre ale celor fira forme. in loc de firii Fdrd chipuri, gr. <ioXrpotio,rov. forme. Nemijlocit. AdicA nu prin mijlocirea chipurilor' ci deodata gi prin prima apropiere. lar preler(t este una cu propun apoT rOcror qi cu npoteivouot sl. au'i b ui e npB&)tl"ov, Prtn forme. Noteaza ca cele netrupegti sunt farA formA;c6nd,deci, auzi desprecel mai presusde fiinla ci e in chipul lui Dumnezeu (Filip. 2,6), inlelege pe Cel o aratati L'llipulIui intocmai cu Tatal sau; cAci aceasta Dumnezeucel net'a:ut (Col. I,l5) Si: Cel ce M-a \'at:ut pe ntine, a ld:Ltt pe Tutdl (loan 14,9). Ala explica $i Sf6ntul Vasile. in scriereacatre fratele siu. deosebirea intre fiinla qi ipostas. Cd (modul) sfintei (descoperiri) este tndoit. Penttt e proslavitain douA moduri: fie ca aseci dumnezeirea meneacu toate.caci toate subzisti in El, fie ca neasemenea.cici nimic nu este din toate. $3 Neasemdndloare. Chipurile sunt.plismuite din cele qi din celcneasemcnca; iar cum suntpliismuite, asemenea spuneaici. Llneori - ca: Cuvdnt. Dupii care (marturii) se zice ca Dumnczeu este raliune gi minte, de exemplu: Cine a cunoscut glndul Donmulll'l (l Cor. 2,16) Ei: $i u ltnt cut'AntulDonurului tritre ntine, :icfind (lcr. I ,4) qi cele la Dumnezeunu Dar vorbc;te de ralionalitate urmatoare. pentruca voieIjtesAil aratepc Dumnezeurational.parta$ de raliune; cdci acest lucru e vadit; ci pentru ca e fiind intrcg raliune; iar de fiinla vorautoralionalitatea, besc in legaturi cu DunrnezeucAnd spun:Eu strntCel Cel te estent-u trintis(IeS.3,14\IurTu ucelu;i te sunt Si: e;ri (Ps. l 0 l , 28). Caci de la a 1l leivat sau6vT og) este fiin1a(o0oa) gi de aici existenlaconcreta (ouoio). Viald. Dunnezeu nu este numit nici via1i, nici lunrina, nici minte, nici fiin1ain senspropriu, ci in inleles caci e mai presusde acestea de cauzdL; 9i nu ca acestea. Nevdzutd.Cele ce sunt spusedcsprcDumnezeuprin negalie (apofatic),ca tleld:ut. ittfinit, gi cele ca acestea, caci nu aratace esteDumnezeu,ci ce sunt neasemenea; nu este;agaspunegi Grigorie Teologul. gr. cvdrl, ov. Neinteligibil nu se spune Netn{eleasd, prostului, ci celui ce nu e inleles dc cineva; indefinibil este Dumnezcu, ca nesupusnici unei defini1ii,ci fiind definireatuturor gi pe toatedefinindu-le,hotamicindu-le in Sine, fara ca El sd fie supus definiliei; definiliile se conrpun din afirmalii (din declaralii catafatice;; iar afimraliile sunt nepotrivite cu Dumnezeu,fiind mincica nefiind de acestea, e mai presus noasc;cici Dunrnezeu fiinla, ci mai presusde fiinli. Negayiite,gr. ano<pdoetg. Spuneci nu numai pentru neyliile Dumnezeu,ci pentru toate cele dumnezeiegti ru te qi ufi rmali i le, nepotllvite. Deci afimraliile snnr( devai sunt nepotrivite clnd spunem fie de Dumnezeu.fie de ca sunt viala sau lumina. Cdci nu Puterileinlclegatoare sunt o viatAca cea caree prin inspiralie5i expiralie:nici se vadd obiectele. lunrini, ca cea care se arat:igi face sdL Iar negaliile (declaraliile Ci sunt mai presusde acestea. apofatice)suntmai potrivite cclor intrucdtvainteligibile. CAci spunemci sunt nevazutegi inlelegemca nu cad sub nu cautanici sa vedere.Darceeate nu se t'ede,ratiunea, cerceteze, nici sa exprime.Iar viala gi lumina, degipar si indice ce estc.nu aratdnici ele ce esteDumnezeu. Cdci - cinstesc.Obscrva cit de frumos a explicat gi au chipuri. pentruce celeceregtisunt adusein aminti-re Caci, precum Dumnezeu cel pestc toate n-are nimic omogen (de acclaqifel) in toate gi de aceea.pe drcpt cuvAnt,nimic din toatenu-i estepropriu a-l face inleles, cu dreptatene folosirn de alta metodapentru a spunece u, ceeace se numelte pritt cele tteasenu esteDumneze meneu;la fel gi in legaturacu Puterilecere$ti,care sunt dupa Dumnezeu, teologii au lucrat cu pricepere, cu nimic din cele intbligibile,ci au luat neaseman6ndu-le adicAdenecinste, din cele senstbrle, acestora asenrinarea lor sprecinstirealor, ca sa nu fie in.ritarea facind aceasta qi neadevarata. Caci dacacel infaligatin chipul plAsmuitA leului qi cu multe picioareeste qi ralional qi nematerial. cum nu e vadit ca a depaqitin chip mai presusde lume cele materialeqi inlelesede noi'l Ca cele mai de cinste. latd qi alt ralionament, pentru carenu s-afolosit Scripturade astfclde aseminaripentru cele ceregti.Cici, daca s-ar fi folosit de inchipuiri mai sunt cu chip cinstitc, spunAndca Puterile dumnezeieqti fard indoiala ca cel ce le-ar auzi aurit sau fulgeriitoare, p e n t r uo a m e n i , l e - a rc r c d e .l u i n d . d e l a c e l c n t a i c i n s t i t e motiv de a le crcde.Dar ea a aleschipuri ce nu suntbune, ci nepotrivite lor, urite, ca, ;tiind noi sigur ca nu sunt astfcl.sa cautamadevirul celor ce sunt. Nevdtdmdtor. Caci fiinlele dumnezeieqti,numite ci pline de via1a. flacari de foc, nu sunt arzatoare, LlrAtu. Cdci cum nu sunt urite simboalelemateriale ale celor inteligibile'l Vederite. gr. Oed,po'uo. Vederi se numesc cele vazutein chio minunat.

43

DesPre Ierarhia Cereascl Iar acestea la inviereaDomnului qi Iuminaimprejurimea. careo le aremateriapatimind-o,nu ca celeinlelegatoare lucreazi; de aceeasc qi spunecd le arc ca un ultim ecou Defaprnfinia.Mtscareamanioasanuesimpluomipare (ca un ultiur rcflex); iar ce este ecoul ultim' r'a laniuri in ci qi a unei firi neralionale;ia se plina de neralionalirate, scierca I)espre nuntitile dunne:eie;ti' capitolul IV' ulturalca4ii,pecarel-aspusdesprcvedcrea citeascacuvanrul spuneca nu $i' aceleaqi'Notcazaca de toatamatcria larg. pe s-au explicat toate acestea caci heruvirni; sfinlilor e inlelegatoare;dccistclelesuntneinsufletite;cacinuau Ra1ionalitatea.Edcinsemnatcavorbcqtederalionaminie; digi au acelaqinume' dar nu se inleleg Ia t'el;ele '**:" sau'neoboiita * Ei t' litate gi la ingeri; dar e irttttrclato fiecareia. sunr dcfinite ;i inlelesedupa proprietatea nemote$rra. Poflia. Pofta este iubirea nerclinutA fala de Dum$5 nezeu,pc care o nume$testrtiinri di nl(ileriecunume;te mr$carea Nealnestccata Nearnestecate. in (descrierile) dumnezeieqti, gr. 0eapltroig' de ninric altceva.CAci cel stipdnit rata $i nepreocupatA prin cugctariledesprcDumnezeu. AdicA numai tinde al ei intreg cste dumnezeiasci ;i de iubirea De la cele ce se vdd cirrstile. Noteaza care sunl cele t e n i c i o r a l i u n cc e t r c c ed e s o r cC e l d o r i t , n e i m p i c d i c ad ca soarele;i stclele;5i care numite cinstite (prelioase), li una la alta gi trupcasca;iar spunAndca in fiinlele sunt la nrijloc, ca focul qi apa; 9i care cele din urmi' ca nu le jigninr socotindu-le nctrupe!tiesteonerafionalitate' ca pentru ca fiarele5i viermii;-Si mirul; qi carenecinstite, indicind prin lbnlele lcilor, vileilor gi neinlclcgatoare; animalclorsalbatice Dumnezeus-aufolosit gi simboalele pasa;ilo;,cum e vulturul, chipuri gi simboale.alecelor qi cele ale materiei;qi celc de cinste,9i cele de la mijloc' neralionali, socotinl ca spunem ceva cuvenlt cetelor dar indicAmin chip tainic la ei o raliunedeosebita si ccle nccinstite. cereqti, snalele drcptdlii il numegte Soarele.ProoroculMa.leahi talA de a noaslra; caci noi exprimim ralionalul.prin in Episuilu sa sobomiceasci. zrce: Petru, (Mal. Iar 3,20). prin aerul lovind fonetice. gi prin forme limbii organul PAnti te luceaftirul tn rtisdti in inintile ]'odtlre $i cele convorbire (dialog) qi cuvdntul nrutindu-se de la noi la u r m i t o a r c ( l l P c t r u l . l 9 t . C a c i a c e s l ae s t e s l e u u t d e y spune culn la trup, trup de la urechilecelor ce asculta, 1c antinteh tine ittsuli;, diminettlri (Apoc. 22, 16)' Iar Moise zice:Fot in rugul Vasilein scrierea dunrnezciescul care ttu urde (Ieq. 3,2). Caci lunineazd fAra sa vateme' dar acolo nu e ala, ci fiind lipsili de trup qi indlnindu-se Iar Ierenriaii zice apil:M -au pdrdsit pe M ine, i:wtrul upei unii altora intreolaltagi comunicAndu-5i gi deosebindu-se uii (Ier. 2,13); qi altele;iar Domnul zice:Riuri de apti t'ie inlelesuri mai clar ca prin orice cuv6nt, e ca 5i cind (loan 7.38). Iar Solomon. vorbesc unii cu al1ii, comunicind intre ei prin tacerea vu'curge din pdntet'eleMeu in CLnturea Cinttirilor, ii zice mir: Mir vdrslt este cuvintului. prooroci. nunteleTtiu (Cint. l.l). Dintre cei doisprczece P or nirea, gr. dn6x-Itorv. inclinare sau pornire. de carevorbescse afll cA fiarele gi socotesc Michea Osea ce-l Trecdtoari. Cuvantulnostru rostit trecede la cel intre cele profelite dcspre Dumnezeu. Iar David il spunc la cel cc-l aude; trupesc, sPre deoscbirede cel Eu suntvierme{i nu ttnt (Ps.21,6\; pe El vierrne'. nunregte nu e nici trupesc'nici nu se muti' interior; caci acesta pe Domnului sau l-a asemanat a spus-opentru pcrsoana Ale materiei-Spunecd cea mai de necinstcmatene e Domnul iu viermele, ca pe Unul ce nu s-a niscut din diferite in Dumnezeu de ordnduita corporala natura toata ca viermii. care.nu se saminla ca noi, ci fara sAnranla. forme insuflelite qi neinsufle1iteqi in celelalte; iar nlarelra din samanla,ci din pAmint sau din putreziciune' nasc caror rlc Dumnezcu. despre suntcele spuse inleleratoarc om, se spuneca din partealui t'ierme;i ,1Lt Circi:Eu sLrnr l e a l l a m i n c e l ec e s u n t .c a l n qi obscure c h i p u r im o d c s t e deqi nu e inleles dupA dumintrupat, cel Dumnezeu Ci siniplu a fi, in a vielui, in a sirnli qi cele asemenea smeritain trup. (li numegtepe nezeire,ci dupa aratarea toata materia i5i are existenla de la Dumnezeu' nici o i nlelepli ai lui Dumnezeu t a l m a c i t o r i p r o o r o c i raliune inleleaptanu o va contrazice;dar poartA9i ea in (0eoo6<pouq);a infaliqat rnai inainte unele asenianaridin sine insagi dovada ca a fost adusi la existenla9i a fost scriereaD espre numiri Ie d unute:e ie5ti). oranduitade Duntnezeu;caci toata orinduirea ei are in Asemdndi. Ce inseamni asemdniirilecelor spuse celor in[elegatoare; ale qi umbrite obscure sinechipurile aratat in scriereaDespre nuntirile dttnrnezeie;ti,la s-a prlnrcasca. sd aptc sunt inlelegaloarc fiindc6.prccumcele IX. oe clt sc poate,procesiunileprovidenliale5i. fiind via1a. i n c e p u t u lc a p i t o l u l u i iteflete. Vorbeqte de ultimele reflexe ale lui Dumde Cel mai presus s u n t l a c u i eg i l i n u t ev i i d e D u n l n c z e u nezeuin crealie,cirora le-a spusaicicele ditr urmd (cele toata viata gi au puteri lucratoarespre facereade bine 5i mai pulin vredttite de tinstel .f(,rnrcmuteriale'.In ce o oare.oie miqcarenrai presusde lume, aga9i toatecele inleles iunt numite aici formelc cele din urma, ni se va materiale imprcuna qi fiecare in parte sunt apte. sa arita mai pe larg in scriereaDesple nunirile dum' in nrod propriu lor pronia lui Dumnezeu9t sa primeascd ne: eie;ti, capitolul IV. spus: viala, cum s-a faca vii pot sa se he facutcai linute 5i Dicd - nu ' chipul urdt. Pi:r., chipul urdt inlelege Sa scoata bamintul suflet viu (cf. Fac. l'24); qi iariSi: Sa pe care Scripturail atribuie animalului sAlbatic, chipul (cf. dar vii Fac. 1,20); cu suflete li scoataapeletAriitoare ingirilor; iar dest operiri inseamni aratari 9i dovedri'-. outeri bhelacatoare a dat celor ce sufla de pe pamint, Chipuile - tngerilor. Bine a numit descrieriledin cum aratafoloaseleaduseplantelor9i metalelor.Ba cele Scriptuii, pe care ie-a infaligat aici' nu ingereqti' ci de materiale au 9i miScareace inainteaza sprc na$tereiil chip ingeristl cdci nu sunt ale ingerilor in:;i9i chipurile ce gi primcscde la Dumnezeuqi o organizare stricAciune: descrise,ci infaliqeazao ariitareoarecarepnn cnrpun din qi luminate fie pot sa dar gi se impune; li impune cum a explicat el insugi. ale celor netrupeSti, stralucea care ca ingerul inlelegitoare, puterilor prezenla $4

44

Despre lerarhia Cercascd Sd definim. gr. a<popiooo0ot. E obignuit sa spuna de dcfinireagi explicarealimpede. Socotim,gr. oidpeOcr. in general,socotim.de pilda, si aralamce e ierarhia5i la ce socotim cA folosesc(adicA pot folosi) icrarhii prin slintelc slujbe. Iar tu, copile. E de intrebat cum il numeqtemarele Timotei? O spuneaceasta Dionisie copil pe dumnezeiescul ca mai inaintatin zuri9i Inai priceputin fic, prccum socotesc, hlosolie, incat sa poau fi gi intrebat de acela, currr arata caci, deqi Sfintul Timotei a crezutinaintea scricrilcacestca; ului Dionisie. atm antd F apt el e slinli lor ap rr' dunrnczeicsc Irli, dar in culturadin afiui era niai taremiuclc Dionisie; fie fiu, inritAndpe Donrnul, carespune:.Fiilor,nu cii il numeqte (Ioan 2 I '-5);fie, pentm cd nunieaupe at'eli tewt de ntAncrrle'J lipsa de viclequg cea dupa Durnnezeu' cei ce dcprinsescrA copii, cunr araE fi Papia in carteaintlia a Explicdribr de duminit:ti5i Clementdin Alexandiain Pedug'gulDe mulsimea.A opus mullimii pe cei de un chip; caci cele sfinte unesc; iar ccle intinate 5i pacateleduc la n t u l l i m cc c e a A . cum numeqte i n n r u l l i r ep r i n d e s p A r l i r e ce e intinat. starea fn cure a fost chemat (l Cor.7,24). 'relrdp1ia5,. in loc de Ale desrdvirqiii, gr. T elcrc6oe<rx. i n - trepti. Trcbuie sa ramina treptelein felurinrcaqi qi qtiinla lor. gradagia Desdt'drSbea (iecdruia) din cei chemayi. Noteazi ierarhilor 5i c um suntinprcuna lucratori caree desavirqirea Apostol. dupadumnezeiescul cu Dunrnezeu. Lucrarea dumnezeiascd.Adica sa se arate qi pe sine inleleplind,desavir;ind qi lucrAndfaptelc dunnezcieqti, in cei pe care ii invali lucrind dupa putcre cele asemenea ei. Fiindcd rdnduiala. RAnduiulu observA ordirea 9i ierarhiei9i ca cei ce vin (la Hristos) trebuiemai desAvdrqirea indi saI'iecuralili prin invalaturdde amesecarilccu pAcatul care dezbina; apoi sa se lumineze prin cunogtinla dumprin nezeieqtilorScripturi gi pe umrA si se desiivAr;eascA baia naqteriidin nou. A se lumins uzii. Observi cA lumina esteinainte de Botez. curdleite invaland curdlire FericueadumnezeiascA des(i|arteste luminea:d indumnezeind inalland Fericireadumnezeiasca destit'AtSire luntinare fericirii dumnezciegti tei core se aJlti sub ierurhi cei care se cei care cei care se desiv6rgesc lumineazi se curilesc $3

Capitolul III $l Definiliaierarhiei. I erarhia esre. Pe cdt e cu putinld, gr. rbg drprrt6v. in loc de ti4 6uvqr6v. OrigineadesdvdrSiii, gr. tele, crpltx6v. SauCcl
ce desavirqeqte. Cel Unul li facatorde unitatese Cu totul neameslecatd. ca Cel simplu 9i qi egalitatcqi identitate, nunelte asemanare lar peccl alipitdematericil numesc neatnestecat Sinecompus. neegalgi diferenliat gi amestecat neascnrenea, 5iin schimbare. Iar prin Unul sa seinleleagiiDumnezeu.

Ai ierurhi curalesc lumineazi desavargesc

Ai minlii, gr. voog. in dialectul ionic se folosegteo voOq,'ro0 voog, oi voeq. Cei din Atica spun 6 voft,, $2 toO voO qi la plural, oi voi, t6v v6v qi votoi. Cei ce se curd(esc. Aici vorbeStede episcopii ingiSi' Pdragii,gr. 0roocirto6. Penaqii (0iaoog) formeazd dupa ce inainte a Vorbit desprecei ce se afla sub ei; arati o ccata.Aici nume;te partaqi(0rcoc6,o$) pe cei ce se mai jos ca gradelegi cdrci ce .\e(ut'drcs(suntpe o treapta m i g c a i n j u r u l c e l o r d u m n e z e i e g t i .F o a r t e s t r a v e z i i seaflapc o treap6 cei te lumit?e(r:(i cei ce alungadrac:l.:iar {6rer66o'cotc,), adicd stralucitoare,limpczi; nepatate mai inaltA prin invalarura,cum sunt presbiterii $i diaconii; (axn),i&o, a), adicaneintinate. iar desdvdrSitoriisunt cei ce umplu prin Botez de Duhul qi mai incolo, SA facd. Acestea socolesc ca arata ca nu trebuie Sflnt, cum sunt episcopii. k spuneacestea si faci ceva carevadintre cei afla1iin trcaptapreoJeasca ircd sti De.splei et,t t hiu lri.se in scrierea mai inalt decdt ceea ce e propriu treptei lor; ci sa-qi Cele ce se afli fn (dumnezeire)tn mod natural Si mai inrpunAsa lucrezenumai ceeace line de treaptaproprie presus de fire. Cete prin care lumincazdsunt in ei in mod qi sii nu triidezcpe cel ce-l inva{a; sa nu incerce si faci natural qi mai presus de fire. A laniurit bine rinduiala cele mai presusde treaptalui; de exemplu, si nu invele sfintelor slujbe bisericeqti.Cei ce vin la dumnezeiescul sa hirotoniseascA sau darurile qi sfinleasca pe preoli sAnu Botez, trebuie sa se curileasca parasind pacatele,apoi se nu boteze. Caci sa pe diaconi sau diaioni; sa nu invele lumineazi prin invalaturapreolilor pregatili penEuaceasta. vor da pe Duhul Sfint, cum nici diaconulFilip in,Faplele Iar cei ce curalesctrebuie sa fie in staresi comunice altora darurile;9i aqa krr uytstoli; dar nici sa nu sfinleasca slinyi sfin1enia.$i apoi pe aceia sa-i boteze episcopii. Caci.pe mai departe;dar qi cei desivirqili trebuie si factrnumai AceastarAnduialAtrebuie acegtiaii numesc desAvArqitori. bine ceea cele ce sunt datori sa le faca,ca sa se pazeasca pzvita. Pavel: Fiecare sii rdnttnd irt ce a sous dumnezeiescul

45

Despre lerarhia Cereasce

Capirolul N
$l La tmpdtTiisirea. Noteaza raliunea pentru care Dumnezeu a adus toate la existenla: ca sa se impdrtipasci de bunataFalui, potrivit cu llecare. Aceastao aratdcuvAntul: Lu Tutdl Meu sunt ntulte krasuri (Ioan 14,2).Ciici tiecare seva impartaqidupa faptelesalede bunitatea lui; agaspune gi Tit in cartea1mp otriwt M unit hei lor. Din cele ce sunt. Aici le arati4laun loc pe toateceledin crealie prin cuvAntul cele ce sunt (iivtov): gi pe cele gi pe celevdzute;caci pe toatele-a facutDumnezeu cugetate ca sa sebucurede din cele ce nu suntnumai pentru aceasta, bunitatea lui; dar sebucurAprin Providenla,cum e in stare fiecare;cici Providenla lui Dumnezeu esteoba$ia fiinlei celorce sunt. Decitoate celecesutrr.Toatecelecesuntseirnparta$esc de Providenla lui Dumnezeu;ceci nu e nici una care s6 nu de Dumnezeu; dupa cum raul estelipsit se impdrtaqeasca (e/ sub:istd ln ceva ce e creat de Dumne:eu, de subzistenla n.nad.),fiindcAnu seimpinipgte de Dumnezeu,aratanduse ca o lipsi in existengi.Dar nu aqa,ca ar li in fiinla ca prima forma a ei; a5aa spusmai pe larg mai sus,in capitolul inchinat lui. sunt cele fdrd viIld, pe care nule numegte mai cele ce sunt,ca cerurile gi pamdntul Cele ce sunt sau cele saucele vii de care tnlelegdt(,dre, care spuneca vieluiesc sunt netrunerafonal. pegti.ca ca animale cele ceregti necuvdntatoare saucele ralionule Si in truPuri, care sunt ca noi.

celelaltece nu se impirtiqesc de nici o lucrarevie. ca Altele lielaiesc, din care unele s'Jntnesinllito{rre, plantele; altele neraliortale, altele netrupe;ti gi nni pre' susde nrti, unele simlitoare, dintre care unele ruliotule; altele in trupuri Si t'a noi. $i - tn multe feluri pdrtaEe. Fiinlele lor sunt mintea vie. Dar noteaziicd toate cele inteligibile (spirituale)se primelede Dumnezeu.$i ele suntdescoperiimpa-rta$esc toare (ex<pcvtoprxai) sau vestitoare (ingereqti). I)e numele de ingeri. Noteaza ce este propriu-zis ingerul; qi ca ei sunt prinra treapti; apoi gi cA prin ingeri suntem introdugiin tainel :;i cum prin ei s-a dat legeagi ci ingerii i-au ridicat la Dumnezeuqi pc Parinlii dinahte de Lege 9i pe cei de dupa Lege. Vestifi, gr. rl.etvoriq,. Slavi[i. Ceea ce trebuie.fiicur, ca in cazul lui Iisus Navi, Ghedeon5i allii; iar kt culea dreaptd de h ceo nesf4ntd, ca in cazul lui Comelie sutagul;fiindca e intdiul care s-a mutat de la neamurile necredincioase:ordine stinte,calaDaniel:Zeci de mii de zeci de mii', li s-au aratat Heruvimii lui Iezechiel gi ca in cazul lui Pavel, lui Isaia.Vederiuscunse, Sera.fimii rapit pina la al treilea cer, 9i al Apotalipsei SfAntului Ioan. $3 Nemijlocit. Adica fdra slujirea ingerilor. C eea ce estetnsu,;i. Observdcum seexplici cuvAntul: Pe Duntne:eu ninteni nu l-u vti:ut vreod(td (Ioan I, I 8); qi socotesc ca aceasta e foarte adevirat, degi qtiu ca sunt cuvinte scrise care spun ca Dumnezeu s-a aratat oamenilor, ca lui Adam, in rai, qi ca lui Avraam, la stejaruldin Mamvre, qi, cAndmergeaula Sodoma,qi lui Moise, pe munte; li se spuneca s-a araiatgi dupAaceea; se spune totuli cA ascunsullui Dumne:eu nu s-a vd:ut, fiin1a lui (t'hceaici nici nLtse wt ledea, inlelegAndu-se deosebireo intre Jiinlu ;i energiile lui Dumne:eu, cu Sfdntul Grigorie Pohnn, n.trad.);sau, ceeace e gi mai inalt, ca nimeni nu poole sdLtnu v-oputeo inlelege;i e-rprimuce esteDumne:el; caci,degili s-auddruit unora in!elegca iiecares-a dumnezeielti, dintrecei sfin1iarAti.ni invrednicit, pe misura credinlei lui, de vreo vedere care i-a aratat dumnezeirea, prin care a primit lumina venite la el. cunogtinlelordumnezeiegti ci vorbeqtede schimbarea Ca - in formd. Socotesc la fali sau de minuneafocului din Muntele Shai. durnnezeirii Ardtare a dumneztirii. Spuneca aretarea e nu inseeunniaritarea lui Dumnezeu,cel ce este;aceasta cu neputinla; ci ci sfintii se invrednicescde lumina dumprin anumite sfinte vederi,potrivite lor, carezice nezeiascd cA le veneauprin ingeri. cd qi legeaestechipul altei RAnduiala /egii. NoteazA intrupari legi datc de Dumnezeu,adici al dumnezeiegtii a lui Hristos, iar ca prima lege s-a dat prin ingeri o arata care a1i luat legeoprin porunca Ei SfAntul $tefan zicdnd'. ingerilrtr ;i nu u1ipti:it-o (Fapt.7,53). Ea. Adica legea. Prin cele din trii. Noteazi cA prin cele dintdi, adicd prin cele de mai sus,sunt ridicatecele de al doileu (cele ca 5i prin trepteleingere5ti. de mui jos) spreDumnezeu, A numit Mai presus de fiinyd, gr. inepofotov. obirSie nrai presus de Jiinlti alegri obirgia ordinii 9i

Cdci n-ar exista.Aici vorbeqtede cele dumnezeieqti. qi obirEia sau Treime, creatoare adicade dumnezeiasca cauzafdpturilor; se spunede ele cA vin la existenlaprin ea, impartigindu-se de ale ei. Deci - celefdrd vrafri. $i cele fari vialA seimpani$esc de Providenlalui Dumnezeuprin insigi existenlalor; iar fa$ viaiAsunt pietrelegi toatecarenu ajung la nagtere. Iar cek vii - de aceeagi.In general trebuie sa se audi despre fiecare din cele adaose cri se impiirtdqesc de Providenld. $2 Deci sJintele. Noteaza cd, despre ordinea intregului (universului), spune ci fiinlele Puterilor de sus sunt diftrite; dar de cele lipsite de t'iu1it spunenumdi ca sunt. in chip tnlelegdtor spre imitarea lui Dumnezeu. participamai mult la Observaci qi Puterileinlelegatoare bine,prin voinla ca unelece-l dorescmai mult; cici spune cA se nutdeleo:dpe ele insele,ceeace inseamnaca prin voinla; deci e mincinos cuvdntul care spuneca diavolul aJostorunLut din ceruri; fiindca s-aintors de Ia sine spre Apropi(te (trpoexeiq), in loc de legate. rasr.. ca pietrelegi Din cele ce sunt, unelesunt neralionale,

46

Despre Ierarhia Cereasci cauza ei. 54 a fost qi al Tatitui; fiindcl nu s-a numit inger ca mai prejos de Tatil; aceasta o spune chtre Aricni. Fapta ingerului intaritor nr o socol redati nepotrivit in Sf6nta S c r i p t u r a . E a t r e b u i e i n l e l e a s ap e n t r u t r u p ; c d c i Evangheliaspune!i in-altelocun ca' dupa ispiliri' renind it de citltitorie tngerii ii slujeau/&i (Mat. 4, I I ) Sici a ttbtts ca s-afacut (Io:ur4,6) gi ca a fldnfin:itl- toateacestea arata om deplin cu patimirilelui. Dar. va zicecineva:Ce nevoie ci dumncze irca'lRaspundem era de inger, fiind prezenta cele mai ntulte minuni le-a sivirlit Dumnezeu prin Scripo spunc undeva dumnezeiasca ingeri; qi aceasta tura' Revelaliei. Potrivit cu spusa lui catre, TatAl: A'?4 descoperit nuntele Tdu oumenilor (Ioan 17.6).

Gavfiil- Noteazl ca cele despre intrupare li se fac prea-dumintdi ingerilor cum arati celedespre cunoscute ul Gavriil c area invalat celedcspiesiintul loan nezeicsc 5i a binevcsritqi Fecioareica vi zarnislid; la Duhul Sfant pe Dumnezcu'Cuvintul intrupat. (lui ilristos) sau lucrarea dumint1upo.eu OmeneSti. prin care Dumnezcu tlind, a lucrat nezeiesc-onicncasci, cele dumnezeiegtiin trup. Observa curn, vorbind aici de drnute:eiest-onteneust(ra lui Hri.strts,ii spune lLrc.rttrert (,mene(tsc(i, prin care arataca s-a facut om desavdr;ir,iar spunind dunne:eittstli arala ca e 5i Durtmczcu5i onl. lar dupii care lucrcizi gi minunile dumnezeiegti. acelagi /-^^.tt), V Capitolul pu1in,zice: ttes.ltintbuticitciardmasqrceeace era purure4 dar privegtc iaraqi gi accea cd zice cd se va sdv6rgi in Fiin(ele ceregti. Pentru ce, o data ce Biserica spune Nasiatoaria dc DunrnezeuMaria taina originar dumnezeca toli sfinlii ingeri sunt de o fiinla. dumnezeiescul iascaalu:triiunciformedecatreDumnezcu;numeSteluarea Dionisie numelte Puterile multe'J Marele Dionisie' episunei lbrme pipaite de cdtreDumnezeufaplul cADumnezeu copul Alexandr-iei, Cuvdntitorul (retorul)' spune in aluatunchippipait(0Conl.aotiov),intiucAts-afacutom. Scoliile ce le-a fAcut la fericitul Dionisie, cel de acelaqi ntul rrup s-uliirtLr(Io:ur I,14). lar origidupa spusa:'irr,r? numecuel'cafilosofiadinafaris-aobiSnuitsinunrcascd ( o c p x r x 6 v ) a c e a s t a f i i n d a s p u s tutr dumtte:eius{?i nenascuta(crX6r.vrpov) toata tiinla nevazutii qi la fel qi ingeri oameni cauza gi obirgia agaziqiioi dumnezei, zice c:i Sf6ntul Dionisie a ipostasurilefiin1ei;de-aceea. drepli, caci a'savirgit taina intrupArii Ce"tuipe care l-a cuvinte in mod abuziv, dupa cei din afari folosit aceste numit Dumnczeu lisus. @ic'ise a.f'irnficu Dionisie Areopugitul n-o f()st( u totLtl suntimpotriva NestoIar Mariei.Notcaza ca acestea ttectttttts<tttittaintedesecolulVLttitiufostt'r)menlalde r i e n i l o r ; n u t o l i i n g e r i i a u i n d r d z n i ts A c i e a d ai n t a i n a epistrtpul Diottisie din Alextndria Iftiitor pe h 260 d' iconomici; caci,cands-ainallatDomnul dupa patima,au Hr'' n' trad )' fost unii careau zis: Cine esteu('estaimpaiuti! mitririi'! Explicarea, gr. drqav, opiav. AdicA lamurirea(Ps.2.3,8, iar contraNestoararaneqtiinla. l0); inrrebarea Numesc. SpunecA ultima treaptaa celor inteligibile zAcd zlceci Iisus e cauzamai rienilor qi Accfalilor notea in sens propriu ingeri; iar. cele trebuie sa se numeasca presusdi fiinla, ca Unul ce e Facatorultuturor qi zice ci superioare,altfel, pe care le qi indiga pe nume; iar in nu sunt una i-a facut ., noi fara schimbare;dar acestea capitohil urmator poncneqtetainic de noui cete; acum qi ca Acelagi qi aceeagi tire, degi AcelaqiestcamSndoua; cA trcplelesupenoare insa spunein mod deplin adevdrat i gi Datitor de lege gi sub lege gi ca Acelagica om a fost cunosc cele in care cele inferioare sunt introduse prin indrumar prin ingeri sa plecein Egipt gi sa seintoarcdde iluminare, dar cunosc ai altele, necunoscutecelor inacolo qi ci Acelagiesrcii Clearorutlingerik'r',deci, Unul ferioare;dar chiar dacae aga.totuli sunt nunlite uneori taina icononiei; caci s-a qi AceiaEiin doui firi a .sdvdrgit i p u r ' , , r , : " ,D u n t n e : e u l i i n t li n c h i p , n u u s t t c o t i t ; t i r b i r e c u n u m e l e g e n e r a l d e i n g e r i t o a t e t r e p t e l e i n - t e l i g i b i l e . _ $ i spuneqi pentru ce: pentru cd in Psalmul 102, 20 se zice t pe Sinechip ritri r.uDuntne:eu. t'i s-ude$erta ti .fi deopt,t i e Dontnulroli ingerii lrri 5i in Psalmul d e r o b i u i n t l ( F l [ i p . 2 , 6 - 7 ) . I a t a d o u a c h i p u r i ; c A c i n u i e s e B i n e c u t ' i n r u lp 1 0 3 , 5 : C e l c e . f a c ep e i n g e r i i S r i i ,d u h u r i 9 i c e l e u r urs dincespuneaici;accastainseanura: ?o l ru t t i t S t i r b i r e , matoare. Dar cuv6ntul nu spune 9i inversul: caci cele adica n-a dispreluit sii asculte,ca om, de ingeri, ci se s u p u n e c h i p u i i l o i f a p t e l o r i n t p u s e d e D u m n e z e u g i T a t a l i n f e r i o a r en u s e n u m e s c c u n u m e l e c e l o r m a i i n a l t e ; pentru ca cele mai de jos sunt introduse in taine prin prin ingeri: caci El insu;i a dispus sa i se aplicecele ale Putcrilemai de sus. neamuluiomenesc. (Cu care) - termind. Adici ultima rreapti a ordinelor Itdrd schimbare. N-a schimbat firea dumnezeiasci. ingereqti. Nu iese.A luat El insuqichipurile stabilitede El sau Dar mai spunem. Ar putea intreba cineva: aceste mai inainte horarate li lc-a aratatin El. trepte ale fiinlelor ceregti,cele inferioare qi mai de jos qi Despre ingenil. Dcsprc fapta ingerului care intarelte cele gi mai de jos au fost-fdcute astfel, ca una sA fie pe Domnul. iedata in Etungltilia lui Luut, vorbegteqi gi altainferioara'lNoi spunemca pe toatecele superioard ea i s-a predatca tainA mareleDionisie; sau mai degrabd ascunsaEiluigiluiTimoteidecatreiubitoruldeinlelepciune inteligibile le-a crcat Dumnezeu libere; caci, dacdomul a lbst facut liber, fiind din 1ar0napAminteascaqi din Pavel; Caci Luca a scris dupA propovaduireaaceluia. liindcazice:Celespuse suflet, cu cAt mai mult nu s-au fdcut libere Puterile AceastaaratacdLaprimit-ocataina, inteligibilecaren-aunimicpamantescsaugreu?Aceasta ruu4 prin sfintele predanii. Dar observa gi cealalta Scriptura,spundndc6 diavolul a o aratagi dumnezeiasca carezice ca s-aspusI alsaia:inger de ntaresfat; talnracnc Dar gi acestbarbat cazutcu voia din ordineaingereasca. e potrivit sa i se spunapruncnascutpcntrutrupul tui qi s-a ca PuterileingereSti: a spusinaintecu douapagini despre numit inger pcntruca ne-avestitnoud slatulTatalui;caci, mintuindu-nipenoiprinpatimasa,ne-aaratatcaacestSfat se modeleazi pe ele in mod spiritual prin imitarea lui
A 1

Despre Ierarhia CereascA Dumnezeu 5i privesc Ai doresc sa-qiformeze chipul lor se aratacii Puterileinteligipotrivit lui; din toateacestca tilesuntdesinehotardroareqilibcre;decicudrcptatezice ca fiecare se lumineazi pe masura dorinlei proprii a l e a c e e as e n u m e s c q i b i n c l u i d e l u m i n a c u n o q t i n t c id treptedupa dorinla rreptita aflatain ele; de aceeaspune a i c i c a n u a r e n o r i v s a n u m e a s c at r e a p t ad i n u r m i S e r a f i m i s a u T r o n u r iN . oteazdpentrucesenumesctoate trepreleingell; qi pcntru ce ingerii propriu-ziqiinalla pe cunoscutelor. oanenii siinEilispie razeledumnezeiegti Ci precum aceasta.Adica treaptaingerilor. pe - ai noqtri, gr. to\ xoo'nFa4. Plin de rainele acesteaprea cunosiute, SfAntul Dioniiie le descoperA zicAnd ia rreapracea mai din urma, numitA ingeri, ii in c'hippedagogicpe acei dintre oamcni care calauze$te sunt ierarhii bisericilorin urcuqulspreDumnczeu;iar pe cea mai de jos treapta,pedagoganoastri. insa;i aceasta le conduc in chip tainic cele qi pe cele gradatsuperioare mii inalteia pe unele ce sunr inferioare. Adica cea Care tnclieie, gr. tfrg ononl.npoi'ong. din umra, a ingeiilor. Noteaza ca socote;te ca toate celor n-ouatrepte sunt comune fieiarei trepte, nun-ririle pcnrru faptul ca sunt luminate prin ascminarea loi cu Dumnezcu,de darul luminii din Dumnezeu, degi nu la fel. Se pot numi, zice, in comun toate rrLptele, intelegaroare5i netrupeqti.qi pentru alt motiv, adica (xo'cd td 0eocr8dq)sau pentruchipul lordumnezeiesc penrru ca seamanacu Dumnezeu, pe cdt e cu putinla fiecareia;astl-el,toate treptele mai presus de lume se difedegi au o participare numescde chip dumnezeiesc, din Dumnezeu,dar rita la darul luminii atotstralucitoare dupii mAsura fiecareia. inrrucit iluminarea ii vine fiecareia. fie mai pulini, fie mai n.rulta.Dar in scrierea se zice cd dumnezeiegti Despre numirile duntne:eieqti, fiecdreitrepte. nunrescn umai capeteniile La insugirile propii. Noteazi ca numegteinsuqiri proprii masurile fiecarei trepte. Aproape. EvorbadeintAiadinsfintcleceteapropiate de Dunrnezeu. Preasfinte. Acest prim ordin intrcit ;i in chipul lui Dumnezeutrebuieinlelcsdelalezechielcacelceprivegte cuminteaatentaqivrednicapcDumnezeu;cacinume$te intii Scaunulpe carea fost vizut Dumnezeu;apoiindata seafliduunezcicqtiiHeruvimi;iarlalsaiastauinjurul luiDumnezcu,privind,Serafiniii.Prinaccsteaaratdgrupul ccl mai presusde toate langaDumnczcu.Aceastase arataaproapela lel in Ayrulipsrr SfAntuluiIoan, apostolul' evanghelistul 9i teologul' Nemijtocit, gr. op6oroq. Se afla aproape, pentru ca nu estc alta ceati inaintca ei. Dar noteazacA de Tronuri gi de Heruvimii cu ochi mulli gi de Serafimii cu.aripi multe, spune cA sunt Puteri mai presusde toate qi forunitara. meazaintaia^ierarhie Sldvitul ll da de inleles pe Sfintul Pavel. Stdpdnii. Cele doua sfinte ordine intreite urmatoare pomind dejos in sus ale celor inteligibile.le idfatiqeaza CAci primele.sunt Domniilc. apoi umrcazi Puterile' pe umlasupaniile.Darel punindStapiniilecaintdile'adat iar in a treia ceataliturgicaintreiti a la mijloc ^Doniniile; pe Arhangheli9i la umrl numit intii pc lt:ptl:Tllupoi urmator nu i-a amintit astfel' pe ingeri. Dar in c-apitolul. c i p o m i n d d e j o s i n - s u s . A q a9 i A p o s t o l u li n E p i s t t t l . e l e catre Rttnani Si Efeseni a pomenit trepteleIngerilor ordine' Marele pomind in sus; dar nu explicd aceastd Apostol le-a expliDionisic insa arataca dumnezcicscul catacestea'intaina'celorslinli'

Capitolul

VII

Despre Serafimi, Heruvimi Ei Tronuri Ei despre dejos la celemai inalte; prima ierarhic.Titlul urca iarAgi caci Serafimii sunt cei de al treilea,Heruvimii al doilea qi Tronurile, primii; deci i-a ingirat in chip contrar. $l (Orice) numire. Noteazdcd orice nume al celor sfinte redi inlelesul lucrarii grupului propriu, cum arata explicArilenumelor sfinlilor Serafimi 5i Heruvimi, liindca nu estealt grup inaintealui. Primele aratiiri dumnezeieiti A rdtdrile dum nezereqri. lucreazdasupracelor dintAi, acestcafiind inriurite de ele. in loc de: Care - descopeni, gr. drgovtoprx6. explicAqi reprezinti. De chip duntnezeiesc.Fiindcd vorbe5tede deprindenu ale minlilor dr.rrtrnezeie5ti, rile de chip duninezeiesc trebuie socotit ca nrarele Dionisie inlclcge virtu$le caresc poateivi qi la noi' spiritualeca un accidcnt acestea caci ca o calitaleadaugata; in alt substrat, ca un substrat accidentul qi substratuls-au departatde la ele, cum a disparutgi orice compozilie gi lipsa dc fbmlA materialii. Caci. daca ai ceva in altceva. ca un accident intr-un nici nu s-ar n-ar vielui prin ca insagi, fihla aceea substrat, dupa putinla; deci deprinputeaindumnezeiin ea insA5i, nu sunt derile amintitein ele suntde sinesubstanlializate, datAliind nematerialitatea intr-un substrat, ca un accident

Capitolul VI $l
Numai obdrqia - tnlocmai. Numai Dumnezeu care [e le qtie exact pe ele qi liturpe acestea gi indumnezeicqte ghiile lor (slujirile lor liturgice);qi ele se Stiupe ele gi cele celece le-am alelor. Noi nu gtimexactdesprealelor decAt Scriptuta. invaiat din dumnezeiasca $2 Nouri. Noui sunt ordinelecelor inteligibile' A Tdlcuitor al celor sfinte, Er. icpocleottlg' talcuitoral celor sfintepe preadumobignuitsdnumeasca nezeiesculApostol Pavel sau pe Sf6ntul Ierotei, cum spune in scierea Despre nLtntirile dumtte:eie;ti', acum insi nu credcd spuncpe altul decdtpe Sfdntul Pavel;caci nu era (invalaccl)al altuia,dec0t al celui ce a ajunspina la al treileacer $i a invalat tainic desprcacestea. intAiul ordin intreit Tntnuri Heruvimi Serafinti.

48

Despre Ierarhia Cereasci lor. De aceea marele Dionisie spune mai depane, in capitolul IV, c:i ele espreierurhiu hiseritea.rcri, scriereaD sunt deprinderi liinliale in ele insele. Prin deprindere. Noteazaci Pulerile dumnezeiegtiau este Iar deprindcrea prin deprindere. chipul dumnezeiesc calitateapermanenta. De aici urmeazi ca sunt liberi cei ce au dobindit virtulile prin deprindere. Aceasta o aratA mai pe larg Anrmon din Adriiuropolis in ca4ile scrise de el Despre int'lere,impotriva lui Origen. Celor mai inalte. Motiv pentru care se numesc Tronun. De la cele dejos, gr. fiePv:eio;g. in loc de cobordrea sprecele umilite. Noteazi care estc scopul ierarhiei. Starea umilitd. Arata Tronurile ca (avind) firea cea indat:idupa Dumnezeu,necoboritela mai inalta, agezatii nimic material. ceea ce inseamna ca n-au nimic din umilinla coboririi sau a vreunei apleciri ;i incliniri in jos; ci tind spredepaqire, in clip mui in sus.$i a adtrugat: presus de lume (r:ntpxool-ti<oq,), in loc de: in chip ne' trupesc;i nematerialSi inteligibil, (sau inlelegdtor),ca si nu socotim ci drumul suitor (td civav'req; este trupEsc. Purtdtoare de l)umnezeu. Noteaza c6 a spus 5i de treaptasfintelor Tronuri ca e purtdtoare de Duntne:eu, ca purtind pe Dumnezeuodihnindu-seEl in ele, in mod spiritual. Gdndeqte deci, fiindca fericitul Vasile al Cappadociei a spus cA trupul e purtdtor de Dumnezeu,ci trebuie cugetatcum este.De fapt, trupul Domnului s-a unit dupa fire gi dupri ipostascu insu;i Dumnezeu Cuvantul; de aceease spunede cAtreParinli qi despreEl ca a purtat trup gi s-a imbracat in trup; deci, de ce ar fi nepotrivit sa se spuna ca qi trupul e purtitor de Dumnezeu, ca unul ce poana pe Dumnezeu Cuvdntul prin unire nedesparlitali se zice in inleles propriu 5i cu adevirat, trupul lui? Acegtia insii, avdnd in ei pe Dumnezeudupi har,in mod negraitde cuvant$i neinleles purtatori de de cugetare,se numesc qi ei pentru aceasta Dumnezeu,pentru ca sunt Puterile lui Dumnezeu ce se impinagesc cele dintii de Dumnezeu qi transmit celor m a i d e j o s l u m i n r v e n i t al a e i . prin fire. Iar dacaele ar fi fost createasttel, neschimbator toate sunt unul $i diavolul n-ar fi cizut. Dar qi acestea acela$i ordin; cici binele din firc nu are cobordg. Migcarea proprie - prin sine. Stintul acestaspuneca mi;carc, ca una ce e neschimmiqcarealor este aceea$i bata gi nemutata,tlind la fcl. Iar migcarilein cle insele sunt lucririle neincctatereferitoarela inlelesuri. Caci dar cugetir/a neschinbureaiubirii mingilesunt netacute; de I)unne:eu qi citege capitolul IV al scrierii /)espre numeledivine 5i capitolul VIII al lucrarii de fa1d. Vdzdloare spiritual. Ia seama cd aceste sfinte cete gi ca nu dobindesccunogtinp lui sunt nunite vdzatoare; Dumnczcu prin simboalelesauprin chipurile Scripturii, ca noi. Unele ce ar conlempla vederile spirituale. Se nuse mesc vazatori (ee@poi) privitorii tainclor;iar acestea descoperdcelor sfinli prin cele sensibilc spusein chip nu se pot cugeta. simbolic despreDumnezeu;acestia De vederea. Noteaza ci se vorbegte de o t'edere intreitd refeitoare la dumnezeireacea una in trei ipostasun. Lui lisus. Numeqte impdrtA$ireade Iisus care e participareala slavanegrditcistraluciria trupului lui Hristos; caci El gadeimpreundcu trupul, la dreaptaTatalui. Prin mijlocirea chipurilor. (Omit stolia despre chipuri in ture SJAntul Maxim folose;te ar7umente Jilologice din Homer, n. trad.). cu Noteazi cA asemanarea Lucrarea dumnezeiascd. care face pe Domnul Iisus este lucrareadumnezeiascii, cei asemanltori dumnezei. $i cA cetele acestease fac cu Hristos in chip nemijlocit qi fard simboale, asemenea primind-o aceasta de la El. Printr-o primd lucrare. Noteaza ca acesteasunt $i cele dintAiPutericreategi ele au virtulile Domnului Iisus H r i s t o sc a a s t l c ld e p u t c r i . Desavdrqite. Noteazd ce acestePuteri dumnezeieqti se zic desavir:;ite. Distinctivti. Numegteaga gtiinla explicativAa celor a sfintei qi inviluitei variate qi talmacirealdrmuritoare pred;urii, de care au nevoie trepteleinferioare, cum spune in cele urmitoare; !i cu atit mai mult oamcnii; caci fari explicarile care aduc o distinclie in mult complicata inlelepciunea sfintelor vederi (contemplalii),nu e uqor nici de noi, trepteleingereqti si se faca inteleseacestea inferioare,nici de primele trei trepte,cele mai presusde zice, fiecareia din trepteleinferioareii este ele. De aceea, (treapta) ierarhic:i numai prima Ei nu alti Putere; iar treptelorcelor mai inalte le esteierarhnumai Dumnezeu gi nici o alti Putere. ASezatetn treapta(lor) ierarhicd, gr. lepaploilgevar. Deci iniliate tainic. $3 Deci - faptul.Ardtarea din Scripturda celor spuse. Sunt introduse (in cunoqtinla), gr. er6t6doxeo0ct. Noteaza:suntinvilatc (Td dx6t&ioreo0a!). ceeace arata ca nu sunt astf'elprin fire. Cele mai tnalte dintre toate.Findca sunt mai susca toate gi nu au nimic mai sus ca alte Puteri, cu drepl.ate insuqi. de Dunrnezeu suntintroduseprimelcin cuno;tin1a

$2
Pentru cele dizlr?i. Cuvdntul trebuie ingelesastfel in sens mai inalt: ierarhia proprie celor dintAi fiin1e trebuie insa,la chip; celelalte cugetati in toateca flind de acelagi mijloc. Nevdzute. Noteazii ca acesteprime trei ccte sunt mai mari decit orice altAputereneviuta Si vazut:i. Fdcute, gr. yeyovuioq. Adici create. De inchipuiile. Nu li se potriveqtenici o inchipuire cu nici o stareumilita, materialagi nu sunt amestecate nu numai cd sunt penfu cA acestePuteri dumnezeie5ti libere de pete gi intiniciuni, ci sunt gi straine de orice cu nici o ilnpulinare inchipuire materiala$i neamestecate gi nu cunosc nici o micqorarespre cele rele. Iar aceasta inlelege-o nu pentru cd sunt neschimbatedupa t-ire,ci prin ele insele prin marea dorinli a pcntru cd hot;u6.nd bLnelui,au ramas inclinate spre Dumnezeu, avind ca o deprindere. Caci singur Dumnezeueste ncmigcarea

49

Despre lerarhia Cereasci ca celemai inalte. impotriva Vasilienilor sauNestoin ceruri. Noteaza, ricnilor, ca lisus Hristos iel inallat ca om este Domnul tuturor celor inteligibile (ingerilor cclor mai inal!) 5i n v a l a t cf i i n d . a u d d c l a c c l c e i n r p a r a t us l l l r c i : a C e s t cia . \ i p e t e n i i .l ) I ' t t i l e I t 4 t s t t e t l l n l r e l r a n o : zic: Ri,likrt!i( C i n e e s t e i r r t t , , , i r r p , i r , i t u l s l d t e i ! a u d i z u a l i :D t ' n t n u l Puterilor qi cele ce umleaza(Ps. 13' 7-10); (triuda cett nui inulrti u inPerilor uude de la cei ntui de jos td Iisus esteDuntne:eu.pentru cd dLe;lio Qufostnrui aprutpe.de Iar impotriva Aceialilor 9i Eutihienilor oanteni,n.lrad,.). {nronofizili)c . ; r d c ) i c D o m n u l P u t c r i l o r 'e t r u p 9 i o m ceeace uimelte Puterileprime. adevarat, Lucntrea'dumnezeiascd, gr. Oeouplicts Bine a iconomia cea pentru nor' numit lucrareadumnezeiascd caci toate faptetedin iconomie ale Domnului au fost ale lui Dumneieu: sfinta Naqtere, vindecarilc, semnele Padmirii qi invierea' Eu intr11 ,,Caci Eu" , spune' Iar cuvintele: Ciici d, i7,trtr" n ; i j udeuia t'ea nt| il ui tour e sunt ale lui Isaia; cum le-a inleles pe acestca. 5i observA aqa:ma mir cu Md mir insd. Spusatrebuieingeleasa cita evlavie doresi primele 9i cele mijlocii luminarile obir:;iei dumnczeieqti. ZburAnd' Ia mijloc. gr. lloofitciq' Zhurdk'ure. I u n t i j l , x , c a u n e l ec e n u s e r i d i c Al a c u l m e ai n a l l i m i i 'c i aiung numai la mijlocl iar nedumerireao aratd zicind: i i , , i r t t t c e l t e t i n e d i t t E d " n r ' l( l s . 6 3 , 1 ) ' cele intreabd.Observacu cataftica $i cvlavietreptele mai inalte decit toate se intreabaunelc pe alteleca cele de la mijloc qi nu ca cele mai dintii' ceeace se spunela Isaia: Cirre esle At'eslu te tine din Edont? RoSeola ktr lui e di n Vosor (ls- 63' I I 9i atunci'ca indenrveSntinte naie de Dumnezeu, zic cdtre E|. Pentru L'e sunt ro[tl ntele Ta Ie'! (ls. 63,2). ve Snti De cea mai sfdnta curdlie-Note z^ cum zice ci se ordinele dumcuralesc,se lumineazi gi se desAvlrgesc nezeieqti. Noieaza care e curalia minlilor li care ne$tiinla' <p<otoq' A luminii celei nemdsurate, gr. onl6tou mare qi multa. Nemasurata: Desdvdrgild. Noteaza cum se curaiesc, se lumineazi gi se desivArqescacestesfinte trepte. Prin depinderea, gr. xc0' E(tv Este cuprinderea prin iluminare' a cunoEtinlei statomicagi de nelepadat $4 In cerc. gr. n xlixlq). Deoarece sPune ca aceste prime trepre i-erarhicestau $i se miqcd in cerc nenrijlocit imoreiuril lui Dumnezeu.trebuie lamuril cunl slau $l , u , i t 9 i - i 5 . r , " i n j u r u l l u i D u m n e z c u .c a i n t r - o h o r a de la Isaia'carezice: Dionisiea iuat prilej pentru aceasta Si serafimii striteui intprejut'ul ltti' fiecare tu tAte Suse nripi qi cele urmatoare(Is. 6,2); 5i adaugd:Si.cu^doud zbiroi,; "unt stAnd, zburau imprejur'l Trebuie inleles astfel: despre toata mintca ce se lumineazi din Dumn"r"u. .uuru tuturor' fiindci e luminatd de Cel ce a creat-o.se spuneca e miqcataimprejurul lui. ca inrprejur u l c e n t r u i u i . m i ; c a r c a n c f i i n d u n a s p a l i a l A 'c i inlelegatoare 9i vie; iar miqcarea imprejur a minlii este astfcl: orice inlelegator inlelege sau fiind minte' sau de o minte. Cel ce e minte. inlelegeca impartagindu-se de rninte,inlclegeca al primul; iar cel ce sc inrpirt:igeqte deci' intrucit fiind minte, inlelege, se ioilea; prin aceasta. sDune ca c mllcat; tar mllcarea aceastae inlcleasd savirsindu-sc in cerc, intrucit se face reflectat qi in jurul sau. qi prin ea se inlelege 5i pc sine qi ceeace e inaurteasa' din cari s-a luminat; astl'clav6ndinlelegereaproicctatadrr Dumnezeucel careil voielte,sc spuncca semigcain jurul siu, adica in jurul dorinlci ;i iubiri-i lui Dumnezcu, 5i prul ea in jurul centrului;cdci nu se unescccle de al doileacu cu o cele dinaintcalor, ci cecace se sitvirpqtc se ascamana hori (inn'-tt lnni fieture se Si ntiltti ;i e Si nti;utt de el dittainteu,tr, n.trad.);cici celece se nasc' thzind spreceea ce Ic cslc propriu, privcsc pc cel ce le-a nascut;deci cel intors prin inlelegeresprecel dinaintealui, introducecugetareamiqcirii circulare.Fiindca dcci Dumnezeuestepretutindeni,icle ce-i umreazdlui pretutindeniprin voinla de qi se migci imprejurul a-l inlelege,se bucurAde aceasta lui cuveselie.Deci se spuneca minteaestein ea inse$i$i . a r c e c ac e e s t ei n s i n ei n s u ; i , s p r ec a i n s d 5 i I seprahesle araidnd nemurirea, are stabilitate;ciici ca cxistenlAin sine. fiind existenla fara moarte, e intcleasaca stabila lar prin laptul ca sc rlli$cdsprc sine.sc nrilcd aqancvrandsd ie risipeosci in cclc din afara sa Ei spre inlclesuri legate de maierie.Deci, intrucit se migcAprin sine,nu sti, ci se purureaslamiqca, dar dupa fiinla, av6nd de asemenea bilitatc, nu are migcare.Deci, dupa fire, in fieceredintre minli esteca pomire dorinla dupi Dumnezeu$i Wre sne ca o hora ciriulara irnprejurul Centrului. E o miqcare9i ca a cerculuiin jurul punctului saual centrului stabilitate De fapt, chiar qi prin sAu,de la careqi-a luat subzistcnta. ireasc:i fiecaredintre celece sunt semlpa ln necesitatea insaqi existenla hora in jurul lui Dumnezeu' dorind p^rin sdexiste.Astl'cltoatesuntimprejurul Impiratului tuturor s i d i n p r i c i n a l u i s u n t t o a t c q i E l e c a u z al u t u r o r b u n a r a l i J o lra . r s p u n i n dc a c c l c d i n t A ih o r e s cn c n r i j l o c i t imprejurul lui Dumnezeu' ca neavAndaltcevainaintea lui, arita ca cele din al doilea 5i din al treilear6nd, adica cum s-aspus'potrrvltcu ele' rnJurul horesc, celesensibilc lui Dumnezeuprh mijlocirea celor dinaintealor' (Formele lui) spiituale. Sunt formele qi insuqirile Sl, ca atare'nu ordinelor existentein fomla netrupeascA au nevoie de cele materiale' nici de spaliu' ca sa se c.a t o a l el r u p u r i l e :c i c i . u n d ee t r u p .e q i s p a l i u desparra fara lupte. trupurile.in care por incApea, unui glas. Acesteasunt de la Iezechiel' Ase',nenea Dumpentru locul inleles trebuie Cum stiu. in locul nezeu, odata ce Scriptura spune pretutindenicii Dumnezeu este nemarginit 9i ca Cenrl este lronul lui, iar A ttprit pdmdntul u{terntrtpicioarelor /rri (Is. 66,1) Si'. 'apele cu palmr, ;i tt ntdsurutptimintul t'u t'otul(ls' 40'12) m i t ' t , i s u ii n t e t ' T u u < t ' \ " e { i ; d e n t i v o i si iarasi:'Dc Ce a inleles deci i',,h,,ri 1,,iud, de fu1ti elri (Ps. 1.18.81. Iezechiel onn lot'u! lui Dumnezeu?Spunemci cele ce Dumnezcule lumineazi celor ni separ noui intunecoase, cum spune ce-l cauta din toati miqcarea(sufleteasca)' dumnezciascaScriptura. De va pazi cineva poruncile Mele, Eu qi Tatal Meu wrnt veni si ne trtnt.fucelttcttsl.a e/ (loan 14,23); dcci qi Puterile inteligibile qi sufletele sfinlilor gi al tuturor celor ce pazescporuncilelui, se pot nunii.u dr"ptat" kx si tdihnu a lui Dumnezcu;cdci zice

50

Despre lerarhia Cereasci si ' in afra oarte.Dulul Meu .\( td r'dihni inlru ei. . oteaza c l n t i r i l e d u m n e z e i e g t iN in sciereaDespre ca e alcetuita ;i o alta scriere /)esTrrecdntdrile dunt' ne:eieqti. Locurile dumnezeiegti. Arata care e locul odihnei Iui Duntnczcu. (Locurile) - dumnezeirii izvordtoare. Ceca ce s-a L'(re e spus:Ce (d.\(i imi t eli :itli M ie. :ice Dttnttul' sdLt cta A nu se i ele(1s.66,1;Fapt.7'19).ara k t t u l o t l i h n eM vorbe$tede un loc sensibil,ci dcsprc accsteminli dumn e z e i e q t is ; a u 5 i a 9 a :D u m n e z c ua v o i t s e a r a t cc a c s t c ncmurginit. $ i , / / r / i ^ / :c i i n c c i c c a u z c r u .n u e r a l o c d c lor' cunl ztce odihnapcntruDumnezeu,pcntrunecredinla : t u l O r n u l u it l u d r e u n J e s d - i D o n t n u l i n E v a n g h c l i cF p l e c et u p u l ( L u c . 9 . 5 8 ) . Este o monadd. Spune ca intreit sfanti canEreaSi pe Duurnczcu,nu glasulcare din locul lui il preamarer;te numai ca transmitegi treptelor celor nrai de jos prilejul qi ci inscamna q i p r o s l a v ip e D u m n c z c u . dc a-lcunoa5te prin clrc o a r a t as P u s a . cedsta r l a r a d c a c c s l c aA altceva zicem cdrDumnezeu cste unitale in trei ipostasuriqi ca poana grija de toatede la prinrclc pinA la celc din urma de pe pam6ntcuprinzindu-le pe toatein mod necupnns' adica linindu-le nu corporal, ci prin Providenla dumd c [ i i n 1 aI . a r e; 1c s t cu n i t a l e nczciuscin mod mai presus qi rnonadao spune gi Evagrie cel nccuvios' care zice in c a p i t o l u lI I I a l s u t e ia d o u a , a c c a s t a,:. E l e s t cm o n a d a , fiindca dumnezeireaesle sinrpla 5i ncimpa4iti; pentru acccaestemonadAqi monada,ca si vorbim aritmetic.c simpla gi nccompusd;gi de aceeaeste unitatc' pentru ca Sfinta Treune e unita qi in ea insaqi' dar 9i uneqtecu ea din Evanghelie: pe toli cei ce sc apropiede Ea, dupa spusa Ca sd.fieuna, prccum noi una suntent(Ioan l7'l l). Necuprinsd. gr. coX6trp. Cuprindere necuprinsi numeste Providenla $i imbrAtilarea lui Dunrnczeu cu gi necuprinsi de cele cuprinse. totul deosebita CaPirolul $l Puternicb. gr. 6uvacri. Foarlc tari. Numire. Arata ce inseamni numirea lor, care e lor. insugirea Ordinul intreit de mijloc Domniile. Puterile, SfiPAniile. VIII sunt acestea de-arim6ne necAzute; trebuiesdaibaputerea Dar mareleDionisie spunecelecu pe scurtideile acelora. c As u n te c l cc c r u p r i m i t :i e i s p u n c i o t u l c . n t r a r c: t c c l o r ac dc la Dutnnezeuprin crealie;dc la El au dcci subzisrcnla in donrnic.ca qi noi cei crealidupa ascmagi ascnrdnarca n a r e l d c a c c l c as p u n c i n s ac a a u p u t c r c an c s u p u s in i c i unei cadcri prin raliunea domniei, taind qi oprind 5i pofia spre cele sensitrile9i nelasind sa le stapaneasca oprindu-le gi pe celc ce le preced'lar dc cele scnsibileqi rrupc:;ti spune ci sunt roabc qi nelibere 5i de o slavi de robic. in loc de vrednice dcjarra. $i le spun fdcatoare de robie (6oul"onoticrq in loc de 8oul"onpeneiagl. fiindca nu ingaduic sa se inlclcagii ccle ce sunt cu neclinlitala aplecarca ci coboaradin statornicia adcviirat, numegtecele matcriale, spre ccle dcgarte.Neasent,rnare ci se ca pe unele ce nu rinrin niciodata in aceleaSi, s c h i n r b ip u r u r e a . lzt'orul domniei, gr. KuptqpIiq. Izvor al domniei a numit dumnczcirca.Pentru ca este izvor (inceput) qi cauzda domniei. Nepdrdsind. Noteazaci pretutindenispuneca Puterile superioaretransmit din ale lor celor de dupa e1eli pe celede sub ele; qtim cAs-ascris Puterileiniputemicesc ca Ei pc Dinicl qi pe allii i-a intarit ingerul; qi ceeace-i mai insemnatdeclt toatee ca 9i pe insuqiDomnul nostru l - a ui n t l r i t .c a p e U n u l c ce r a ; i o m . p r c c u m Hristos Iisus se scriein Et'anglrcliu dultd Ltrttt. Buna rAnduiald. E legatde ceeace s-a spusmar sus; (,|e.r((d e sPus lot dcspreele. cAci.r.r( celor de Asemdnindu-se. Putcrilespiritualetransnrit lor, atAt dupd ele,ca unorace suntingeri, qi din stapdnirea cit le estecu putinld. Esle qi (eI) curd(it. Ararl cum 9i prin ce sc curalesc. cetele de mijloc; 9i cd se lumineazi gi sc desavArr;esc Scripturape liecareinger il aratiiprin alte sinlboale. prin cele dc la mijloc Prin mijlocirea. DesAvArgirilc dcclt cele produseprintr-o prima sunt lnai intunecoase primele. aratarca lui Dumnezeu,de careseinvrednicesc $2 Spusa unui. Conform celor aflate la proorocii Zaharia, Daniel, Iezechiel. A spus nrai Mai tntunecoasa, gr. opu6poqtvqq. ci de catre el, ci inluneL'o(s(inu pentru neinlelegerea de pentru slabireaei; cdci o arataspunind: desavArqirea al doilea grad (6euTepoorv), adicacele de al doilea se mai intunecat. desavirqesc Cei pricepuSi. Noteazi ca preoiii au predat acestea a numit prinrelePuteri dummarelui Dionisie; 5i acesta nczeiegti auto-aretate lcuto<pcveiq;, f iindca primesc (adi<i nu prin prin ele insele iluminirilc dumnezeieqti a(ll, n.trad.): caci celclaltePuteri nu primesc darurile ale cunoqtinleiprin ele insele,ci prin cele dumnezeiegti supcrioare. Preoleascd. Noteaz6ca esteo tradilie preoleascaa qti despreordinearninlilor (cere$ti). De iluminarilc. Dovada spuseici cele de al doilea sunt iniliate de ccle dintii, la prooroculZahariaL-a predat. Dcsprc cei prcdali Babilonului. Crude, gr. aT rOdooorg. Lipsite de blAndele.

puterea inteligibilae nerohitade ceea Nerobitd.Toa:r,6 ce e nlal rau. Domnia - (liberd) de orice supunere. Priveqte cu lilosofilor elini careau cunoscredinlala greqcala dreapta venite la cxistenli din cut trci puteri specialcnesupuse. alte trei puteri dinaintede ele, nu crcatede Dumnezeuin puterilor s u n tn e s u p u s e ; i s p u nc i i a c c s t c a mod spccialc lor 5i contra,punlndu-se c c l e - a up r e c e d a to inteligibile din te:d idee zicAndu-lc (un lel de ilt1tite.a ndsLLttd preludtd de Hcgel, n.trad.) 9i oprindu-lc pc aceleaqt pe tnatcriciqi fiind prin aceasta in starea elc in selcde-ac irdea m a i p u l i n s l a b e d c c i t c c l e c e l c - a u p r c c e d a t i,n t r u c i t

5l

Despre Ierarhia Cereasci De multe fefurt. Observt ca Dumnezeu toate le incearcapentru a intoarcepe cei raticili. L-a adus tncd o datd cu bl6nde(e. Cu bldndele (d.nctx6g), in loc de: cu iubire de oameni sau cu mzue bundtate. Comun. Toate Puterile inteligibile (spirituale) poartA numele comun de ingeri. Mai de jos, gr. rbgetp6vo:v De al doilea rang' Alergdnd ti tntdmpinarea. Merg6nd poate inaintea proo.ocului sau poateinaintc de-a veni la el ingerul mai mare. Potrivit (sfatului) dumnezeiesc. Vrea sA spunl ca 9r celor de al doilea in trepteleingereqticei dintdi vestesc sfatul lui Dumnezeu. Mare belgug (Kcr'[dKdp7l{oq), in loc de mult, la Iezechiel. Sd despartd. Bine a spus Domnul prin proorocul Iezechiel c'a va despi4i pe cei drcpli de pacitogi; caci se vede gi din Evanghelieci o va face cind va aceasta despa4ioile de capre(Mat. 25,32).Aici se vede acordul Vechiului Testamentcu cel Nou. ' Care poartd o haind (ce ajunge) pdnd la c'dlc6-ie Desprecel ce a imbracathainace ajungepdnala calciie' NoteazdcAingerul caruiai s-aporuncit sapuna semnera. tmbrdcttt cu it hainai pdnti h c'dlcdie ;i avea in jurul coupsei un hriiu, adrc| un chip cuvenit preotului' Iar celorlalliingeri le-a poruncitsa atbd'inmdini securi, ceea ce inseamna o oarecareputere pedepsitoare;din aceasta avem sa inplegem cd chipul ingerilor inseamne!l ceea ce are sa se savarleascain viitor; aceastatrebuie sa o inlelegem despreSerafimi gi Heruvimi 9i desprecelelalte Puteri,ci au gi chipul potrivit trepteilor; cici cei ce spun intreit sfanta(tplodTlov) iqi au chipul cu multe cAntarea fe1e, cuv6ntul aritand ci cdntarea lor este netacuta $ inlelege-ogi desprecele viitoarc' multa; aceasta a vesut L)n semn pe frunple. Noteazacd prin aceasta de mai inainte printr-un chip ceeace va face Dumnezeu; clci a pune o pecete de viala fdcitoa.re pe credinciogi s-aporuncrt de aceea a-i mdntui de Pierzatorul; inseamna pentru cei ingeriJorin chipuri de preoli sa faca aceasta aratachipul neiinovali; caci brAulqi hainapdnala calcAie preolilor, cuvenit preoliei; dar acum qi noi, cei.crediniiogi, ne intiparim pe frunte cu semnul crucii, ca sa a Vechiului scapamde u.l;muq. iata gi o alta asemanare Testamentcu cel Nou. Noteaza ca acestea sunt cele trei cete intreite ale Puterilor inteligibile (spirituale): intdia triada, Tronurile (Scaunele), apoi Heruvimii, apoi Serafimii' A doua Ele se numesc 9t triada: Domniile, Puterilc.Stiipanrile. celc miilocii. A treia triada: incepatoriile'Arhqnghelii. inserii."Iarnumele comun al tuturor estecel de Ingeri' Buna ordnduire. Despre buna orAnduire a celor de al de cei dintii. doilea legali -prbadumnezeiescul Gcvnil' Noteazi ci nici Pe Gavriil nu e dintre Putenle cele mai inalte' ci dintre cele mai de ios. astazi in Ierirhia. Noteazd ci cele ce se sAvdrqesc B i s e r i c as u n t o i m i t a l i e a i e r a r h i e i t a i n i c e d e s u s ; d e fapt preolii pun pecetea crucii de viala facatoare pe cel ci vin la taina pentru a-i despartide cei necred i n c i o q i q i c a s a - i s c a p ed e v r i j m a : ; u l ; d a r 9 i a l t f e l s e paze$te o r d n d u i a l ai n S f A n t aB i s e r i c a ; c a c i ' c e e a c e se insaduie sii faci ipodiaconulnu fac e.'i nrai de jos $i c e e a * c cf r c c p r e o i u l , n u f a c e d i a c o n u l : i i g r a i n d s i m p l u , f i e c a i e a r e s l u j i r e al i t u r g i c a c u v e n i l i l u i ; darioli poarti numelc comun de clerici 5i liturgi, c ea s p u s c a q i i n g e r i i ; a g at r e b u i e s a i n l e l c g e m c e e a dumneziiescul $tefan: 7ol care a1i printit legea dupd rdnrluietileingeriktr Si nu u1ipri:it-tt (Fapt.7'53).

CaPitolul $l

IX

Ordinea inceputul mai presusdeJiinld aI treptelor. al ordinelor. facator inceputul aratA treptelor
Q: Despre ordinul (Ceata sfinlitor) Arhangheli. Arhanghelilor qi ce inseamni. Ieiarhie. Noteaza inplesul ei general: toatA ierarhia are Puterile prime, mijlocii gi ultime; adica cele trei ordine intreitc. Preasfintele.gr.aytcot<itarq 5i iep<otdtatq. Cum qide i u ceidinainte dumnezeieSA t i ir h a n g h e l c comunica d u'o ae i . Cea din urmd. Ultima treapta a ingerilor e qi in jurul lumii. Ultima ordine intreiti int'eptitt,riile. Arfumghelii. ingerii. Mai propiu. Ultima treapta a Puterilor cereqti se de cuvine si fie numita mai propriu ingeri, ca apropiatA oameni qi ca cei prin care sunt invalali tainic oamenil . Ce! maiinalt. intAiul ordin triadic are un rol ierarhic fala de cel de al doilea qi al doilea fala de cel de al treilea; la cele alireilea fala de preo$i dintreoameni,ludndseama de ei. savArgite Iliai ascuns. Arati cum unele trepte ale ierarhiei sunt altelemai aratate. mai ascunse, Ierarhiile omeneSti. Care sunt cei ce ne calauzesc ierarhic.Ia dovadadin Daniel; ultima treaptaingereascA conduceierarhianoastrd. fie ca si fie dupa r6nduiali,ca-sA Dar qi. in general, gi unite; ca si tie dupd rdnduiaki qi ieqirea de la Dumnezeu;qi cele urmatoare. $3 Iar de tntreabd cineva. Cum stAndingerii buni l6ngl neamuri numai Israil a cunoscut pe Dumnezeu; cacl fiecare neam are un inger rdnduit lui, cum ludeii au pe Mihail, caree socotitdin treaptaultimA a sfin$lor ingeri' Cd nu - (c'dl,nuziri)ale tngerilor. Nu e aceastadin vina ingerilor ocrotitori, ci pentru pomirea din propria libenatc sprecele ce nu trehuie. Prin iubirea da sine. Noteazi ci fiecare este sieqi pricini atdt de bine. cAt qi de rlu; iat iubirea de sine 9i indriizneala arati in mod egal placereade sine. Nu Dumnezeu singur l-a ales Aceastd mdrturise$tepe Israit,ci Israil singur a voit sii urmezelui Dumnezeu;

52

Desprelerartria Cereasca
mi nteu v4:And cuvAntului'. aceastainseamnd 5i explicarea pe Dumne:eu; agatrebuie sa inlelem cele spusein cin-. iarea lui Moise: S-a Jtitut purte u Donnului Jitnia lui pe Israil; caci Dulnnezeu Itrcob (Deul.32,9),ceeacearatA nu iube;te numai pe lsrail. cum a aratat ii Apostolul, soun6ndin multe locu-i. Oare nu esle Dttmne:eu Si ul ieumtrrilor? Da, Si at neunurilor, ducd Unul esteDum' ne:eu (Rom. 3,29-30);dar Israil a pomit primul pe umla lui Dumnezeu, degi dupa aceea depirtAndu-se,a fost lepadatgi el (cf. Deut. 32,15); caci oanicnii avAndlibertatea,cind voiesc fac pe Dumnezeu sa lle cu ei. A suferit-o. Pentru ca qi Israil s-a despartlt. Viald. Pentv cd omul este liber. Neasemdnarea.Adica opozilia ochilor minlii. Vederilor. Ceea ce se spune aici de Tatal' se poate gi cu lumina soarelui'carestriibate vedeaintdmplAndu-se prin materiile stravezii, dar nu qi prin ccle maiingrogate, orin care nu sEabate deloc sau strabate mai intunecos; materiei' aceeaface inegaliceeace face aici deosebirea tateainclinarii libefialii cu iluminareadumnezeiascA. Picinuiegte netmpdrtd$irea lolald. Observa cum spuneca noi in;ine suntemcauzeleprimirii luminii dumnezeieEtisau a primirii pu$ne sau multe a ei, sau a nenrinririi deloc a ei, cAndnoi ne facem contrari ei' prin sau impietrire. Caci insugi Dornnul zice in invArtoqare pietre polte sd ridice din uceste Evanghelie:DLtmne:eu fii ai lui At'ruum (Luc.3,8); caci ceea ce ne este noua greu gi cu neputinla, aceeaii este cu putinli lui Dumnezeu. Noi ne-am tndllat. Noteazd ci mai ales prin aceasta a unoracare r;inepriccputa inchide gura rea qi neqtiutoare sunt sa spunAcd acestescrieri dumnezeieqti indrdrznesc pe care de la persoanele ale lui Apollinarie, nededucAnd le pomenescvechimea autorului, ci spun ci numele de Dionisie e fals; nu 1inseamanici de ce spuneacumca s-a intors de la idolatrie, iar Apollinarie nu eradintre aceqtia. La dispozilia tuturor. Dumnezeu fiind prin fire bun' e gata sa se ofere pe Sine tuturor ca sa se impdrta$easca toli de sfinlenialui gi sa se lumineze cu sufletul;deci se cere de la noi sa dorim sA ne impArta$imde cunogtinla noastra;caci nu e Dumnezeu lui, ca sd se aratelibertatea cauza relelor, care este despd4ireade El; inlelesul e firndcanici altor neamurinu le sunt stapini niscai acesta: tuturor; qi astfel,celelalte zei straini,ci unul esteStapdnul trepte (ingereqti)sunt la mijloc. Deci pestealte neamuri a siipanit putereacea una a lui Dumnezeuqi atuncicind a facut-o prin ingerii Sai, care au implinit slujba de ierarhi ai lor. Melchisedec.Noteazaca a fost ierarh qi a cunoscutprin inger pe Dumnezeu cel adevarat;iar prin cei ce i-u urnwt, cu voia lor, nu de sila. seinleleg cei ce au faaut aceasta $4 Lui Faraon. Noteazd cii prin ingeri zice cl i-au venit lui Faraon qi lui Nabucodonosor vedeniile din somn qi descoperirile (dr<povtopioql sau tilmacirile lor. Slujitoii. Iosif pentru Egipteni, iu Daniel pentru Babilonieni; ingerii care ocroteau neamurile acestea le-au tdlmicit acelora vedeniile prin (Sfatul) hotarirea lui Dumnezeu. Prin soartd. Noteazi explicarea spuselordin cAntarea lui Moise: CAnd a impdrlit Cel Preainah neamurile, cdnd a impttrlit pe liii lui Adam, a pus luttarele neanturilrtr dupd nunuirul ingerilor lui Dumne:eu. $i s-u fd(ut parteo Dontnului, poporul lui Iucob,.funia nn;tenirii lui Isruil (Dcut. 32, 8-9); dcci' zice cd nu trcbuie socotit ca s-au impirlit neamurilc altor zei sau ingeri; cici nu s-a rlnduit prin soarta Israil lui Dumin nimic nezeu,iar altor ingeri altele,ca sd nu slujeasca nume acestur lui Dumnezeu;n-a tbst sortit,de pild;i, acest sau inger, ca sa nu-i pesclui Dumnezeude neamulacesta de Drttnnezcuingerul acestuineam; sii nu se intereseze dar nici n-a primit Dumnezeucu aceea;icinstire sau in mod opus acestneirmqi fiecaredintre ingeri poporul siiu, cum s-a spus la Isaia, ci diavolul a zis cd are cu srne :;i se impotrivesclui Dumneamurilede la miazanoapte Celui Preainalt.Caci toate sunt nezeu qi cste asemenea El; dar roabe ale lui Dumnezeu gi pestetoate stapane$te se mai mult pe cei ce-l cunoscpe El 9i de aceea cinstegte pesteei, chiar daci au un inger qi spuneca El stapaneEte o c r o l i t o r ,c u m a r e l s r r i l p e M i h a i l : l i c u m s e s p u n ed e in Dumnezeu care stdpane;tepeste toli' ca stapaneqte mod deosebit peste Israil qi Israil este poporul lui? ca DumnezeuesteDumnezeultuturor' dar celor SDunem ce se apropie de El qi ii slujesc numai lui le este cu dreptateDumnezeu;iar ceilalli, cinstind pe idoli' iqi fac lor alli zei. A fost fdcut parte a Domnului. Bine explicA: lsrar'l s-e fd c ut p or t e d D omn uI ui. Caci trebuia,dacasingruIsrail a cunoscut pe Dumnezeu, de el singur sa se ingrijeasca Domnul gi ingerii lui. Dar in aceastase arati 9i mila nemasuau qi de nepatrunsa lui Dumnezeu,careqi celor ce par sii nu fie partea lui le-a dat un inger propriu al neamului. Caci face sa rdsard soarele lui peste drepli ;i nedrepli (Mat mturtea piitaktsului, ti sd se 5,45). $i iara5i:care nu voieSte lntoarcd SisdJieviu (Iez.33,1l); dar vei spune:;i cum cei ce au ingeri dali de Dumnezeu ca sA-i ocroteascagi si-i s-au desparlitde Dumnezeu qi s-auinchinat la calauzeasca lor i-a pentruca libertatea idoli'l Rispundem:in mod necesar, scosdintre cei ce vad pe Durnnezeui;i i s-auimpotrivit; deci, cineva si fie cu Dumnezeu,estepazit deingerul de sehotiirr-a5te C<iciDomnul. ztce,tunruste utlea lui qi linut in rSnduialadreplilor (Ps. 1,6).$i iara;i: Thndr umfost ;i am inthdtrdnit Si n-am vdzutpe cel drept piirtisit (Ps. 36,25); iar de alege caci cineva imporivirea" nu e silit de inger sd faca aceasta; decdt liber4 dar aceas6 viala estemai degrabi dobitoceascd. se spune gi despreIsrail ca a Pacdtuit gi s-a t'acutdobitocesc. Ai respins,nce, cuno;tin1alui Duntne:euqi ai umbktt dupd inimt tu, adici ai alesvoia taMihail. $i Israil, deqi s-a facut parte a Domnului, a avut gi el pe Mihail ca inger propriu. De bund roie. O spune aceastapentru libertatea qi nesilirea lor.

Capitolul X

$r
DesdvArtitoare incepdtoare, gr. xel,etspxtKis' lor. Numeqteaqape lncepritorulEi cauzadesAvArqirii Mai ascunsd.Noteazaca aici aratdclar pentrucare ca una estemai pricind cetelePuterilor ceregtisunt astf'el prima sus,una la mijloc ai una la urmA.CAcispunedespre

53

Desore Ierarhia Cereascl ceata,care este cea a Tronurilor, a Serafimilor 9i a Heruvimilor, ctr este iluminata de insaEifirea dumnezeiascA, fiindca tinde nemijlocit spreea qi nu are cevainainteaei; de insuqiIncepuqi scdesAvdr;eqte seluminenzd de aceea Fiindca dacaa fost creata al desavArgirii. tul dumnezeiesc ca sa fie intiia 5i sAnu aibAnevoie de curdlire,nici astf'el de Iuminarea altora, a fost plismuiti agaca sd fie vrednici de prima treapta.De altfel priveqte ce spune mal departe acestdumnezeiescautor: ca este mar ascunsa, pentru ca esrc mai spirituala (mai inteligibile) qi mai iimpli (an parador: c'u t'1it e o e'\istenlatmui riditzttit peste cele sensibile,deci nni gAnditd de minte, cu atAt iar te estemoi striiin de cele sensibile estemoi ascuns(i, se e nmi pulin conpus, ntai sintplu,n.trad.).Din acestea poateiunoa:;teqi libenatealor (liberul arbitru);caci' dacA nu s-ar trai li inlelege decat ca cele mai de jos, nu ar fi de Dumnezeu apropiati de Dumnezeu;iar apropiindu-se dc bunAvoie. securalclte.selumineazd 5i sedcsdvarqeqte mai mult, adicAlutretrd tele desirir;ite sau ccle din ca o dd de ingeles socotesc jurul lui Dumnezeu;gi aceasta -scriptura: Apropiali-tti de El ;i ,-d luminuli qi lelele inlelege-o9i ,'r,r,itr, ,ru se vor ruSina (Ps. 33,5); aceasta despre Puterile urmatoare, anume ca fiecare vede pe Dumnezeu pe masura proprie; aceastao spune qi la sfdrqitulacestuicapitol.
F ' J4

drept,caresa foloseascivreun pretextca sanu se aprople de Dumnezeu.Cici ia seamace zice cel ce a ajuns pind Inti usupresctrupul qi fl port La pe un la al treilea cer'. insuntisd md , pr(,Potdduindultora, eL( rob, ca nu LLtmro fac netreltnit (I Cor. 9,27). Apoi vorbe:iteclar aici de sa qi a ingerilor 9i de dorinla propriei pomiri a libertatea lor; iar ca nimeni din cei foarte cenareli si nu caute pricina de sfadd,dd ca o concluzie ca nu este lipsit de nevoiadupa oriceestedesavirgitprin sine(cutotel6q), decdtnumai Dumnezcu;deciingerii ;i oameniiau nevoie qi desavArqire. de propagire

XI Capirolul $r
C dci nu sepoate spune,ilindcd se zice tngeri. Cdci in triada a doua, de la mijloc; deci Puterile sunt agezate nu toatetrepteles-aunumit Puteri,ca 9i cind ar fi dintre ultimele prin faptul carsunt ineleri. CeIe din urmd. Cele mai de sus au cele ale ultimelor; dar ultimele nu au cele ale celor mai de sus;aqas-a spus gi mai inainte, tiindca cele dintii au in intregime iluminarea,iar cele de pe urma in parte,cum spunein continuare; agase poate vedea qi in Biserica; caci preotul face toate ale celor de mai jos: alc diaconilor qi ale celor urmatori; iar diaconului nu i se ingaduiesa facacele ale preolilor. Caci ierarhiade la noi iniita ordineacercasca, cum arn spus mai sus.Bine a adiiugat,nt in intreg,inte' (verbala): czici in parte;5i construclia cici seimpartigegte cum putem spune cd erlsrri, pini c6nd punem inceput intrebarii (incurcAturii, nopioq ;. $2 Dar sDunem. Cun senumesc toate Puteri: cici treaPta ittc"parotilot. Arhanghelilor qi ingcnlor e cea drn urmzr:Si senumescli cle Putcn. totusicateodala in fiinga, prrrere.Spunemca o pildii ca f irea e fiinla luminitoare, iar lucrareaefecfocului, putereainsu:;irea tul puterii, adicaluminareaqi arderea. Le numim - .Puteri caraEli. Numele Puteri este comunl cici se numelte aga 9i treaptaproprie, adicd a doua din ordinul de mijloc al celor treii dar gi in comun toateordinele,ca avind o anumitdputere. (F ii n(elo r) m ai dej os. De srtbinleles.soco t i t e de no.i. Noteazaca mai sus zice ca ordinele ingeregti se impart in trei: in fiin1a, putere qi lucrare. Aici aratdmotivul pentru care se numesctoatePuten. Au tn chip pisositor. Aici pare sa spundca ordinele ingeregtis-au stabilitprin crealie;dar nu o spuneaceasta spune clar; caci mai sus,in capitolul dinainteaacestula. ca dorinla qi inlelegerealor sunt pricinile trcptei lor superioaie;fiindca a spus cd elc se 9i curalesc,se ludcci e potrivit sa se spunacu mineazagi se desdvirqcsc; dorinlei lor' le-a evlavieca pregtiindDumnezeumiEcarea dat qi treptelevredniccdc ele,din ciuc nimeni nu ar putea spunecd ar putea c:idea,pentru faptul ca au dobindit o dlprindcre oarecarea binelui prhtr-o mare voinli; dar ingerii, adici ultimele ordinc, s-ar puteaintAmplapoate a spusca sunt sa se schimbegi spre rau; cdci de acestea ?n jurul lumii. Dintre ei socotescca a fost qi diavolul

Descoperitoare. Toli ingcrii aratA luminile venite la ei de la cei dinaintealor, celor mai de jos; in general trebuie inleles, destoperitoure:zice cd sunt miScali de Dumnezeu Serafimii din prima treapttr. Serafimi. Pentru ce dumnezeiascacantare spune ca celor de striga unul cetre altul'l Pentru ca primii vestesc al doilea taineledumnezeieSt-. $3 Nu fdrd dreptate. Urcdnd de la inilierile mai simple (pe cari Apostolul le-a numit bautura laptelur)-la cele mijlocii qi de la acesteala cele mai mari, adica la hrana arata treapta 9i Putereaultima. Dar se pot deiavArgitd, inlelegeqi altfel cele din acestloci se poatenumi prima. intinderea spre Cel ce se afla deasupra;cea de mijloc e invdrtirea gi evoluarea in jurul lui; iar ultima e cea care inalla ceea ce e mai jos; aceastase inlelege mai mult ingeri. despre 'Primi qi mijlocii. (Noteazii) ca mintea fieciruia dintre noi are trepteleprime, mijlocii qi ultime, ca sAinleleagtr treiirepte despreDumnezeu;trebuiein!elesastfel aceste ca toatamintea are fiin1i, dupAcare e prima; apot puterea' duoi care dureazi; la urmi lucrarea, dupi care fdcdnd (uvent uici anticiputli cele proprii, e binecredincioasa tntAyXura SfAntului Grigorie Puloma ' inleleusd de SfAn' rul Maxim Lu trei trepte ule ntinlii, n.trad.) AcesteaIe r;i in capitolul urmator. ld.rnureqte Dh aceastase poate admite in mod clar qi de neconceeace arn scrisinainte.Caci iata ce testatca e adevArat Fiecure ntinte Lereusc(iSi omeneasciiure in(illdrile zice'. prin t:are Jiecure se intpdrtd;e;te de ilumindri.l.eierur' lrice. intdi, pentrucd a spusca oamenii 9i Puterilede sus egalaqi nu qtim nici un om' nici prooroc,nici au o treapta

54

Despre Ierarhia C"r.ur.a inainte de a ctdea (ctupd Sfdntul Ma,rim. nu ingerul cel mui stuthntlut in vetlereuluntinii duntne:eielti rt cri:trl, ci unuLdin tei vecinicu lumeu,o t iirei sttipinire il ispitett Si cure ;tirt sd-l ispiteustti;i pe ont dintr-un lel de sintl,ire tt isltitelor te le ltttule repre:enla trupul Iegut de nnteri( r tl t ' . s t u n u l t i t r e e l r t I t ' l u t it n d i n n r e i n l r e lunit. Desiqur. t t e . t t I e l d e i n g e r i . n . t r r d . ) . $ i d e g t i c c i n e v ac c r a m a i desavirqit, ii ccr sd ma invele. Dar noteazacufil s-au rinduit ordinclc ingere5tiprin crcalie. Capitolul $l lntreabd. Pentru ce preolii dintre noi se numesc ingeri. $2 Spunem cd - tnteagd. Noteaztrca deqi cele din urmtr sunt mai prejos de Puterile mai inalte, se impimaqesc li qi cunogtinlaacelora' ele in parte de inlelepciunea (CeteleJiin(elor) de sub ei. Care este inlelepciunea qi impana$ireaintreagii qi care ceap arlialir, iar dupd puterea proprie rreboie inlcleasi dupa puterea alegerii libere. fu'tardt l1ptotal) . Hotdrdt s-ardnduLl. NoteazacAs-c de neocolit,cum s-au obiSnuit nu inseamn:io necesitate mulli sa spuna, ci s-d hotdrAt s-a spus in loc de s-a rinduit dupA o masurardnduitd a puterii minlii, masura peste care nu se poate inlelege (mintea ure o liirginte de posibilitdli, pe ture le ulege libertutea; btusi, mintea omeneasc(t are un nivel peste care poate trece prin Dumne:eu, n-lrad.). XII

$3

.:

$3
Vei afla. Aratd cum se numesc gi dumnezei, in mod comun, atdtingerii, cdt qi oameniiiubitori de Dumnezeu, dupii cuvintul: Eu um :is: dumnezei.rln teli (Ps. 8 I ,6). Ridicatd. Arata cum 9i in ce fel s-au invrednicit gi de numrile dumnezeieqti. Capirolul $l (Jn Seraflm. Noteaza ca Serafimul (o oepag(;.r) are numemilsculin. Cdci s-ar putea mira cineva. Fiindci s-ar parea ci aceastae contrar celor spuse; cici a spus inainte de ci celemai de jos suntiniliate de celede deasupra acestea lor, dar nu de cele mai inalte; dc pilda, trcaptaa treia de cea din mijloc gi a doua de cea mai presusde toate; s-a intrebat dcspre aceastagi s-a ardtat deosebirea. XIII

$2
A pidcatelor pomenite. Nu se poate face inilierea in dacAn-a avut loc inainte curAtirea cele dumnczeieqti, pf,catelor; cici Serafirmul se talmice$te ca cel ce arde (sau1.1/[Pqornq).

AItuI - nu foarte. NoteazacA s-a spus nu .fttartein potrivit; caci nu s-a spusca inlelesulca ar fi pc juml.rtate nu e LLtIotul nepotriit, dar e in parte nepotrivit; cAci afirmi ceva pozitiv, adica nu mi sc pare ca se poate declara nepotrivit dupa obiceiul filosotilor, cAci se adaugacuvintul nicidecum. A pldsmuit. Noteazaca spune ca ingerii ce le sunt aproapcau tbrmat vedeniileproorocilor sprea-i conduce la inchipuirea celor ce pzr sa fie vdzute; ciici vedeau ghicituri :;i simboale.nu lucruri dezvirluiteqi substanle. Pe seama lui Dumnezeu. Obscrvi ca ingeni care i n i l i a z a p e p r o o r o c i i m p l i n e a u d e s c o p e r i r i l ea s t f e l : inallandu-i int.li spre Dumnezcu care e cauzapropriu-zisa a tuturor, in al doilca rind, spre primele minli de dupd Dumnezeu, ca.restau in fruntea ierarhiei indreptate spre Dumnezeu.Acestcale invala in cele urmatoa.re. ca Providenlalui Dumnezeu $i - pnn todte. Noteazar strabatela toatein chip ascunsgi ca un inger maijos se nume;te la fel Serati,rn. Pe mdsura /or. Adica pe masura puterii celor ce le primesciqi intinde gi iluminarile. cu o pildi cum iluminarile dumFiecdrei. Lamuregte nezeieqti se transmit unora mai aratat, altora mai intunecos. s-a dat qi mai sus; prin cea Soarelui. Pilda aceasta iar prin cea dintdi materieinlelegesticlagi celeasemenea, mai ingrogata,casele,pegterileqi cele apropiate.Altf-el, prin prima materie inlelege pe cea sublire gi aeriiura gi curata. La fel cdldura foculzi. Frumos aseamanefocul cu Dumnezeu;cdci zice Scriptura:Dumne:eu este lirc ture topette (mistuitor) (Evr. 12,29); focul pe de o parte pe de alta arde;aqagi Dumnezeupe cei ce se incalzeqte, apropie de El ii lumineiua, iar pe cei ce nu cred sau pe cei ce nu se apropiede El cu credinla.ii arde. in (fiinlele) contrdre. Ca diamantul ;i apa. Naturale. Naturalenume$tecele sensibileSi vizute. E de qtiut ca in cazul celor inteligibile (spirituale), virtulile nu suntprin accidentca la noi, ci Dumnezeueste virtuteavie :;i prin sinedesavdrlita$i faranevoiede ceva, in chip mai presusde fiin1A(de fiindcAs-a substanlializat la cele din ea, qi iesedin sine transmilAndu-se substanla) cirora le este cauza,adicii la cele spiriruale,carc existii concret.Deci Dumnezeuesteizvorul virtulii vii gi indumde dupa cat se poate.a celor ce seimpaila$esc nezeitoare, la cele El; dar iesein chip providenlial,prin procesiune, nu le permite fiinlializateprin El; qi prin aceasta spiriruale Deci minlile nu au virminlilor culmea gi desiv6rqirea. tutea prin accident,ca noi; nu au, de exemplu, inlelepciunea prin nevoinla sau invAlatura sau dreptateasau din infrinare saubarbaliadin buna orinduire cumpdtarea nu e virruteaca a trupului qi a nervilor; cAci in acestea ceva in altccva; ci ea constain a lucra cele proprii gi a tinde fara odihni spre Dumnezeu gi spre cle insele; virtutea lor sta in imitarea lui Dumnezeu; ea paze$te rdnduiala de-a fi ca una in alta, ca'.in mine t'ieluie;te de invalatura.Iar accisulletul ttiu, nu ca o transmitere dentul inscamnda fi subiccta ceeace nu estedin el; caci aceleasunt necompusegi nematerialeqi speciile lor sunt le-a inleles cel ce le-a scris vieti, nu ca in materie;li acestea

))

Despre Ierarhia CereascA Curd{ia este. Ce estc curalia gi cum se di celor inteligibile (ingerilor) de Dumnezeu' Aceastd. AdicA curatia sau impirti$ilea. Din (pricini) prea tnalte' Nu cum este curalia oamcnilor este curiilia fiinlelor netrupeqti'. Puterilor din jurul lui. In jurul dumnezeirii incepatoare' adica a lui Dumnezeu' sd li se arate' Adice curalia' (Puterile) ' de gradul al doilea' Trebuie Pentu nu pulin toate Puterea vazut ca afirma ca se deosebeqte cu Dumnezeu; in ce priveqteasemanarea celor netrupeqti mare cu Dumnezeu cdci minlile supremeau o asemanare Si una inferioara cu celelalte min1i, precum o cere qi treaptalor, pinA la ultimele; 9i inca inferioaracelor din cu sufletelenoastre;pentru cA ii urmi este asemanarea mult suflctului nostru din ce au toateminlile. $i lipsegte deci Ei ilumin;rea dumnezeiascise vedemai restrinsagi mai redusa;caci, pe cAte mai maredistanlaapropieriilui iluminarea dumde Dumnezeu, pe atdta iqi restrAnge nezeiasciiaratareaei in necunoscutul ei unitar Ei simplu; c6ci Dumnezcu eslc nccunoscut nu pentru vlrietatea (silogismelor),ci $4 de noi a ralionamentelor necunoscuta pentru nemurirea lui unitara qi pentru unitatea lui cd nu a fost cel ce a spus Decizicca.vorbeqte despre in comparaliecu cele ale noastre necuprin-sii Serafimcel ce s-a aratatlui Isaia,ci unul din ingerii mai In chip atzdtor' Noteaza ci insuqirea arzdtoare e de jos; combate piirerea pe care a expus-o pulin mai proprie Serafimilor 5i cum' curatindingcrul' s-a spusca inainte,la incepurulcapitolului, unde spuneaci a/trl na Serafimii cura[eau (qi inainte de ei Dumnezeu)' urmatoare. cele nepotrivil Si foarte sauprinpreogi'Noteazaca preoliisuntsubierarhqi In simboale.Pentru ca vede pe serafimi cu sase ci altcevaestea curali $i altcevaa lumina; ti ca altcevae aripi. liturgul (diaconul) 9i altcevapreotul; 9i ca, curalind sau Aqezate - tmprejurut lui Dumnezeu. Clci se zice in lumlnindpreolii'sespunecdofaceierarhul' ( d e c i s e ( A p o c . 7 , 1 l ) l u i Stdte;uiniurul Scripiura: Le pdstreazdneschimbate'Dumnezeu'Creatorultumiscd "'' in iurul lui Dumne:er, n. trad.). turor qi al celor inteligibile (fiin1elor ingereqti), susline qi i^r:ali. OAr"*i .l in"aiu Isaia, pe care il numesc n e s c h i m b a r e9 i t e o l o g : c a D u m n e z e u e n e c u n o s c u r c h i a r c e l o r m a i i n a l t ep , r i m e l e f i i n l e 9 i l e p d s t r e a z as p r c dupi aceeaci mai d-e susputeri gi cAcelece suntnu au nimic asemenea necddere;trebuie inlelese neschimbate, ca in nemurire' in viala' pentru care s-au fiinlializat sunt' (6VtA) de in cartea dinainte am spus lui. Iar cele ce sunt spre a fi lumina; in acesteasunt neschimbatein mod aceastaca ,unt ."i" hteligibile (ingeri) qi sensibile; i i n l i a l 9 i s p r q a n u s e s c h i m b a s p r e p o f t e s t r i i n e- D u m a c e a s t a o i n v a l i i p r o o r o c u l d u p a c e s - a - c u r a l i i d e p a c a t e lfe qi ca pe unele ce sunt libere. Caci a nezeu le pastreaza sale;despreui"urtu uo- vorbi pulin mai tdrziu.' tinde spre El line de alegerea lor proprie; dar staruirea A foit tnvdlat tainic despri - Serafimi. Ce a invalat pururea in jurul lui are nevoie qi de ajutorul lui Dumorin Serafimi. ' nezeu;cdci toateau nevoie de ajutorul lui. Numire. ExplicareaSerafirnilor. Cel ce m-a tnvd(at pe mine acestea. Noteazi ci Ale aripilor. Ce aratd aripile. acesteale-a invdlat marele Dionisie de la altul. Spre Dumnezeu - primele. A spusmai sus,la sf6rqinrl are 1i lerarhul. Noteazi ca gi cele mai inalte ordine sunt mintea cereasci gi omeneasca capitolului II, cA toati4 dupa Dumnezeu trepte prime, mijlocii qi ultime; deci cu dreptatea spus cd Am fost tnvd[at - in chip dumnezaresc.Intarhea in aripi, ca prin douii si-gi astupefelele, prin Puiereaare qase moralitate de catre inger e ca o curalhe a lui Isaia de catre cele mijlocii picioarele,iar prin celelaltesi zboarein jurul inger; acesteai s-au spus lui despreSerafimi. lui Dumnezeu, despre care el a spus ca este suprema intindere.Noteaza ce inseamni multele picioare gi multele Prin tine insuti. Rcda prin depagireqi in mod concenfele ale Serafimilorqi pentruce unelesuntacoperite. t!.at toate cele spuse; le concentreazi aga: e propriu inSesite.Noteazi cum explica cele gasepicioare ale cauza.fie cunogtrnleitale spirirualesa primegti aceasta sfinlilor Serafimi. aflind de la tine insugi,fie invaliind de la alrul qi sA-1i A celor vdzute.Adicl a celor vlzute de prooroc. qi mai mult 1iegi,dacasepoatc,sa-midcscoperi descoperi A celor maitnalte. Prin acoperireafelelor; a celor mai mie la fel vedereaiubita A prelui (Trpfroat; in loc de 9i adlnci, prin acoperrea picioarelor; iar simetria prin cele a pref'era (npoc;rfroor). Noteaza ci ingerul ne priledin miiloc. juieqtenoui darurile lui Dumnezeu. sftint,sfunt (ls. 6,3; Cdntare - mult sldvitoare. Sfitnt, Mijlocesc. Vezi ca atunci cAnd Dumnezeu ne di Apoc. 4,8) inseamni cd 9i ingeiul, dupa felul qi purerea intervecuvant, ne deschidegura,ingerul o prilejuieqte, lui, p.imeqte iluminiuei dimnezeiisca :;i iransmite nind (nrijlocind) pentrunoi in chip vadit. el. prooiociloicdt pricep,nu cAtcunoaqte pe margine; sa ai insi in minte observaliile mele acestea dinainte cu trei pagini; qi aici cele dorire (Td eqrfpevat) ajuta inlelegerii m"ete;li parintii a:ia au inleles; gi o..tt^ aamit"iiteiutarbitrualingerilor,cumveiahapesiepu1in. Cauzt (tntregu)ordnduirii (iemrhice),gr. raftap'1ia. AdicaDumnezeu Este deci tuturor. Noteaza ci Dumnezeu este fiinga luminii gi virtulii prin fire gi prin voinla. Socotesc.Noteaza cA dupa Dumnezeu, inceputul a toata virtutea sunt minlile cele mai inalte, primele prin careavem iluminarealui Dumnezeu. insuSirea arzdtodre. Noteaza cii minlile cele mai inalte sunt arzAtoareprin insuqirealor. De Tron. Explici bine ce iunt Tronurile: inlelegerea deschisi a lui Dumnezeu:califateade Tron zice cA este dati cu un rol deosebitsfintelorTronuri. insur;irea De mai jos. Despre treptelemai de jos, cum se imprin cele dintii. panalesc de iluminarile dumnezeiegti Amintite. A venit la explicarea a ceea ce a spus inainte.

56

Desore Ierarhia Cereascl

Capitolul XN
Mr'i. Acesteas-au spusla Daniel. Slaba qi redasa. Simetrie slabi a numit numirul oamenilorin comparaliccu cel al ingerilor. Caci s-a spus D i d i m c e l o r b : c e l en o u d z e c i aceastl ; i d c a l t u l ,o a r c c a r e suntemnoi, qi noua dc oi suntingerii, iar ceauna pierdutA oamcnii. (Prin primire) de cunogtinld. Afirmi ci gi ingerii in5i5i gtiu prin primire de cunogtinla,nu matematic.hotarelc lor, intrucAt cAtimeanunrdrului liinlelor cereqtiil qtiu numai cei luminali de Dumnezeu (ei nu se pot nunriru, ti;tiu in general de nuntdrul Lor numai de la n. trad.). D unute:eu. Capitolul $l As(n enea celei ingereSti.Ca o pinza. ca un fir. inC urd(irile. gr. ovaxoocipoetg. Numctte {'r.//'r;Ji-i terpretarile explicative prin care sc curatesc simboalele de cele ce par nepotrivitein cele spuse. Cdci numai dacd. S-a spus inahte cA Puterile mai ierarhiccelor de dupa ele gi celede inalte sunt supcrioare la mijloc celor din unnii. Cdci n-a spuscA aceealitreaptA de acelea, pestecele de dupi ea $i e stapanita stdpaneste peste ea gi e stipinita ci a spuscii prima treaptastepaneqte de cele dinainte de ea; aga trebuie inlelese qi cele urmAtoare. Sunt inferioare ierarhic. Ceea ce spune esteaceasta; ierarhic dacaam spunecd primele treptesunt superioare celor din urmi, apoi iara$ica cele din urma sunt superioare ierarhic treptelordintii, ciirora aceleale sunt superioarc. am spuneun lucru absurd. N u - nepo trivil. Zice cAn u e nep rtrriyir ca in cuvintele Scripturii se atribuie acelea;i chipuri tuturor Puterilor ceregti.intrucAt toate sunt, ca se spunem aqa,inalte 9i fel; ci unele deSinu in acelaSi mintuitoare gi luminatoare, alteleinferioare. sunl.superioare, (Sd tindd) in .sus.Spre ceeace-i mai inalt 5i superior. $l Sd reludm - $ sd cercelam. Noteaza. pentru ce prin chipurile ingeregtise exprima mai mult stiuealor infocatA;qi pentru ce cele cercqti se cugeta cel mai adcsca se spuneca sunt arzatori. infocate;qi de ce de Seral'inri Fiind andtoi. Explicareanumclui de Serafim. Sfn{ii. Pentrucc 5i Dumnczeu a tbst cugetatca foc. Cdci focul sensibil Explicare minunati a naturii focului. Vcdcrn focul rAspindit in toatc, dar in chip adici nefacut una cu cele in care exista. neamestecat. Pdtrundeprin loole; adicd,a;a cum apa i$i face aratata tot agagi focul ardeqi consumA cu pamAntul, amestecarea totul, dar se ridicA pestetoate, adicAe deasupratuluror elementclor, nai presus de toate prin lucrarea lui; il , a p e u n u l c e e x i s t ai n u t a s c t t l r sc n u m e f t c t l e L L u r o . \ (p unele matcrii, dar nu se aratafara sa se patrundain ele sau fara o materiecare sa primeascalucrarealui; dar se arati qi in accastanestapinit $i nevazut.La fel trebuic inlelese gi celelalte insugiri ale focului pe care acest W

Pirinte le-a cugetat printr-o inillare gi inlelegere evlavi' oasddespreDumnezeu;i desprefirile ingcreqti.Noteaza pcntru ce Domnul Dumnezeua fost inlcles adescorica focului cu Dumnezru. un foc t;i in ce constaaseminarea N ereli n ut, nesme stecat, desfdcdtor. Noteaza caracterizareafbcului sau lauda lui; caci distinge materiile gi dar e desface ca plunrbul de argint cele amestecate; sau ncschimbat,rarninind pc cdt e cu putinla substanla de liinqafocului aceca;i.schimbindu-qinumai insugirile, exemplu putind devcni rotund sau ascutit,cum se poate saupoateprimi proprietalile intlmpla cu cclc pimAntegti; a c r u l u i . d c p i l d a : c p o a l e c o r u p e p r i n e v a p o r d r is a u apci. ingroqa s a up r i n r is i h i n r b h r i l c Cddere tn jos. Caci niciodata nu coboara in jos. miScarc.Se nri;ci la fel. in aceeaqi Nu are neroie. Focul nu are ncvoie de aftceva,deqi pentru a sc aprinde;dar nu o are nevoie de o substanla cu alt ci ca lbcul nu se poate amesteca spune aceasta, element,nici nu se amesteciimpreunacu altceva,ca apa cu pimintul; dc acecaunii l-au numit o unica fiinla qi intre alte elemente. $3 in chipul omului. Se spune pentru ce ingerii sunt inchipuili gi ca oameni. C apacitdli sim(uale. Noteaze deosebireaanimalelor neralionalefala de sin4ireacelor ralionale,adici a noasdin suntin intregimesimlualitate tra; cacicelc neralionale in noi insi care qi constau,ca existcnleneinlelegatoare; r in ca, ci din s i m l i r c a e r e d u s A ;c a c i n u c o n s t a n . d existamgi dupa moarte,fiind suflet inlelegere;de aceea inlelegator.Dar ingerii n-au nici cea mai rnicd insuqire simluala; c.1cinoi in cele ale noastre suntem un chip ingro5at al lor; qi spunede om ca e cel din urma in ce priveste simtualitatca,in sensul ca animalele au mai ei m a i a s c u l i t e . m u l t e s i m l u r i .m e i e l - i c i e n t5 (Puterile) vazdtoare. Spune ce inseamni ochii celor puterea mirosului inteligibili (ai ingerilor) gi ce inseamna sau nirile, urechile,gustul, pipaitul, pe care il nume$te atingere,ce sunt gcncle gi sprincenele,ce sunt senlnele tinerelii, dinlii, umerii, bralele,pe care le nume$tecoate; ce este pieptul gi picioarele,ce este uqurinla aripilor qi cele umritoare. (Simlul) ce distinge mirosurile.ln acestavede natura il preface.prin explicaremai sinrlului trupesc;pe acesta inalta, ca gi pe celelaltemddulareale omului, in inlelesurile puterilor naturaleale ingcri^lor. Alitnentelor - hrdnitoare. Inlelege prin alinent vizuta a inlelepciunii,dupa spusa:Voi t'drsa revarsarea din Dulrul Meu in tot trupul $i cele umratoare(Ioil 3,1). trccede la Dumnezeuprin dumnezeiascd Caci cunogtinla Puterile inteligibile (ingcregti)la oarneniidumnezeieqti, masuraliccirruia. duDa '(inlelesul) unitar. Dupit modul de primire al inlelegerii. Prin puterea profidenSiald. Spune ca fiecare Putere inmullcqtecunogtinladumnezeinteligibile (ingcrcascd) spre a o face iasca ce vine la ea. adica o litn'rureqte inlelcasdde noi. explicind celc vazute,cum vei afla la Danicl, ca ingerul i-a tilcuit visul pc care l-a vazxr (s-ar putea tnlelege ;i cri [ngerii ne ajutti sti uJldn sensul

57

Despre lerarhia Cereasci Dittnisie Areopagitul, n. trad.); aceastaeste multa f-eluadevtirat al fenomenelor naturii Si al celor ce se petrec rime a inlelepciunii, ca a biruit prin slabiciunepe cei ce cr noi. n. trad.). 'pareautan. Iar inima.lnima e inleleasade noi ca un centrucare numirile dumne=eieSti, indeobste.in scriereaDespre a primit prima date viala, fiindca dupa dumnezeiescul capitolul IV, s-a lamurit pe larg ce e inteligibil y ce e Vasileceadintdi creatae inima; apoi tot trupul e plasmuit intnjelegtitor;acum insuqi marele Dionisie lAmureqte: de ea ca dintr-un centru, in aqa fel ca intinde din ea ce esteinleles,caree numit cu dreptate telipihi! esteceea aceastiviala; caci fie ca trupul e facutviu de pretutindeni gi lumina care lumineazi; iat inlelegdutre numit cel ce calduraei naturali, fie de duh (de suflare),fie de sdnge; inlelege 9i e totodataluminat; vorbind pe scurt' fiinlcle dar izvorul tuturor acestoraesle inima. De aceea au superioare sunt inteligibile, iar cele inferioare socotit unii ca toatd viala igi are locul intAi in ea, deqi e inlelegitoare; 9i cel ce inlelege e inferior celui inleles. pretutindeni in trup gi nu e relinutd intr-un loc,. nici cea iircumscrisa (marginita)intr-un loc. nici nu e suslinutA Firea dumnezeiasci lumineaz:i ca inteligibila; iar e luminatain chip inlelegator. ingereascd de trup; agae deci 5i cu treptelenevazute,fie cd slujesc se vorbelte Preolesc. Noteaza ca de haina preoleascA prin ea in mod providenlial pestetot, fie cA o face aceasta in le:echiel Si Daniel. iiecare dupa felul ei; ele trebuie inlelese oarecum ca Depinderea de-a se aduna (concentra). Am spus avdndu-qitemelia in mijlocul 5i in locul inirnii qi ca un ' in cele netrupeqti. mai sus ce este deprinderea $i citegte izvor central al vielii, deqi nu pot fi relinute $i nici in capitolul VII: ceea ce este unitar 5i neimpra;tiat in circumscrise(marginite)intr-un loc sau in mod trupesc inlele.suri;prin acesteaPdrintele vorbeqte despre iluintr-o parte a celor pe care ii suslin, fiind rAnduite de la a concentrata gi indica idcntitatea minarile dumnezeieqti Dumnezeu spre o lucrare providenliala. lui Dumnezeucel Bun in prezenlalui in toate. Apdrdtoare. Spusa inlelege-o combinat; e puterea aparatoarea riisp6ndirii de via[A fAcatoarei apoi despre inima de sub piept. $s D e aceea - ca aripile dedesubt. Spune pentru ce sunt qi intinde sine C ele neasemdndloare. Adici materiale. inaripate picioarele; ca sa arate mi;carea (IJneltele geometice) de mdsurare. Despre unelte d e r e a s p r e D u m n e z e u g i n e c o m u n i c a r e ac u c e l e (neparticiparea la ele), intrucit nu estein ele se vorbelte la lezechiel5i Zaharia. pamAntegti de masurare indreptdtoare. Ca lancea in c,u!ile Regllor 5i secera vreo impatimire, fiindcA s-au aratat 9i pe pamant ca la prooroculZttharia. in ecri. Migcarea utoard a aripilor. Cele inaripate sunt u$oare. $6 Curdlia. De adaosul celor din afard' ca mdncare 9i noi. haine,de care suntemstapinili ca aminteltede textul de la David: Vdnturi. Socotesc Cel ce umbli pe uripile t'dnturilor (Ps. 103.4);poatearAta Pirinqi inallarea lui Hristos. Fiindcd in cele urmiiLtoare, $4 iele spunecd au fosl vdzuli qi in chipul norului; intrucdt s-a spus:Nrr /-a luur pe El de lu ochii lor (Fapt- 1'9) (iau inlelepciunea - de multe y'/un. inlelepciunea de chip de rutri pentru cd prin ei vin peste oameni ploi Esteun cuvdntapostolic(cf. multeieluri a lui Dumnezeu. de lumind roditoare. n. trad.). Ef. 3,10); pentru ce a numit-o pe ea dumnezeiescul dumne:eieEti, Netemporala. Cu dreptate a sPusnetemporaldi c&i birbat. de multe feluri, degiinlelegem/elurimea ca ceva in mod principalin timp in cele sensibiletotul se petrece rau'JDe altt'elgi aici mareleDionisie a numit-o qi simplA qi cu intdrziere. Dar in cele netrupeqtiqi spirituale se doud par potrivnice;spunem qi de multe feluri; qi acestea qi vegnic;deci nu trebuiesl in mod netemporal siivArgesc deci ci a spusinlelepciunesimpld ca sA arateci Dumse vorbeascd la (fiinlele) cele inteligibile (spiriruale) de nezeu nu e compus gi nu are nevoie de nimic indoit' timp. 'Lucrsre. Dumnezeu nu e inlelept prin invtrlatura; inlelepciunea lui in loc de suflare gi de zbor. e un bun de la sine.Dar invalaturalui e li de multe feluri, De sus.De sus sprecele dejos, cain scaralui Iacob. pentru ca o prefacein multe feluri de cunoqtinlepentru Aerului. Noteazaca numelte vdnt suflareaaerului. ilabiciunea celor iluminate (dur ;i pentru cd vrea, din Suflarea vdntului. Aln explicarea numelui vintului. bundtale,sd le t'unottst,i pe l(tule tele mdrB,inile'ture a Teologia simbolicri. Noteazi gi altd scrierenepdstrata sunt nulle. n. trad.)i caci este arhiereumare, patimind lui (o dov'addcd ctutorul scrieriktr areopagitice n4 traitl impreunAcu noi slabiciunilenoastre(cf. Evr. 4' 15). Sau preu scurt timp inainte de SJAntulMa.tint Mdrturisinrul, simpli din lui Dumnezeusenumeqte inlelepciunea Eiaga: n.trad-). Iar explicarea celor patru elcmente o numelte priiina iconomiei pentru lume, pentru ca toatele-a facut alegoria anagogica (inallatoare) a lor. Simboalele celor puterealui' bu-nereu; in drepli se aratiimai descoperit patru elementele-aexplicat,pe cit separe,mai multin acea ca in Moise qi in Avraam 9i in cei urmatori; Si taina scriere.Noteazagi cum explica cuvdntul:Duhul suJhiunde iconomiei (intrupirii), care s-a sdvdrqit,s-a numit cu Nu Stiide unde vine, nici vren (Ioan 3,8), prin cele adaose: dreptateinleLepciuneude multe feluri. Cici, facAndu-se unde se duce (loan3,8). om Ei vieluind sub lege Si patimind qi aflAndu-seintre Umplute - intr-un mod mai presus de /ume. Norul mor1i, a inviat prin trup qi prin sldbiciunea allata in el, a aduceapa marii qi o varsa.potrivit cu ceeace s-a spus' Pe biruit pe tot vrajmaqul gi iadul. diiruindu-le celor 1inuli fala panantului; deci, precum ucela aduce upa ndrii gi o, acolo invierea (in aceste desfd;urdri ale int'dldturii varsii pefiiga pamAntului (Am.5,8), ata Simindle primind despre Hrisros, SJAntulMuxim aduce o completare lui

58

Despre Ierarhia Cereasci cunoqtinla lor o varsi ca ni;te nori pestecei mai de jos. Fdrid sd o trimitd. Spunc irr t /ti1;rreli'ini.s;caci lumina nu e aruncatiidin nor. Producdnd ploara. Explica altfel ce inseamni norii; cdci ceva mai jos spunece inseamni elettronul 9i arama qi uneleculori qi tbrme ale animalelor,pentruingeri. Primitor. Sdn primitor a numit patnintul primitor al ploilor, c;re prrr ele naqteroadelesale. $7 Dar fiindcd - despre acestea. Despre formele animalelor ca chipuri. dunrnezeirea. PdtimaSe. Placerc pdtimotd numelte pe cea omece constadin impatimirealesneschimbitoarede neasca c e l ea l e t r u p u l u i . Sture de linitte, gr. poo, <irvqv. Cuvdnrul liniqtire se ci aleg pentrucei ce nu voiescsa seostencasca, folosegte sa vieluiascaaltfel; cuvAntulinseamni ceeace-i ugor 5i neobositor;aici inseamnao starefericiti, nepatimitoare qi netulburata.In alt sens, se folosegle pentru starea ugoari gi destirsa, pentru odihna unitd cu sufleteascd trebuie inleleasa9i neimpAtimirea:in mod ascmanator pentruingeri. Fericire. gr. erind0erov. A spus /ericir-e' cugetlnd la cceace traim noi; inseamnaa fi pururean.rullumit5i a avea o stareneschimbata. Bdrba(ii sy'np. Acestea nu pot fi inlelese aga cum sunt, decdtde cei invrednicili de o astfelde desavdrqire, precum se qi cuvine sa fie barbalii,cum zice acestsf2nt preot, incit si se invredniceasciqi de iluminiirile dumcelor ce sunt 9i pentruintinpentrucunoa$terca nezeiegti de astfel cici, indumnezeita dereacuratasprcDumnezeu; de iluminari, mintea ajunsa intr-o astfel de linigtire qi a netulburarii placeriiingeregti deprinderea doblndeqte omul gi ajunsintr-o stare ingerilor, prin careliniqtindu-se mullumita de mdntuireacelor ce se mdntuiesc e scapat de patimi gi imitd, pe cAte cu pudnla,pe Dumllezeu.care el se bucuri voieste ca toli oamenii sd se mAntuiascA; lucriitoare ale lui Dumnezeu,de cele acum de cercetarile ce tac pe oameni dumnezei. (Numeqtecercetiri dumpe cele ce fac pe oamenidumnezei). lucratoare nezeieqti Cd (tn prit'in1a unora) - (cunoqtintd) cea mai presus de lume. Noteaziici cel ce nu cunoalte nu trebuie sa se ci sa-9imiirturtseasca ruqinczede cele ce nu le cunoagte, la intAmplaredesprecele ce negtihla qi sa nu vorbeasca ce le aveausfin1ii e de qliutci cunogtinlele nu le cunoaqte; clnd erauinci elini gi le-auatribuit lor firi sd se ruqineze dupa ce s-au intors la Hristos. Caci iati gi accsta se Iustin in nume$tepe sine Areopagit; qi dumnezeiescul CutAnrul uitre Elini s-a numit filosof.

A8
lJrmelor.Noteaz:i bine firea leului; clci, zice ci voind si-i inqele pe vinAtori, qterge,cind umblA, cu coada urmele lui, ca sa nu se gtie de el; de aceeas-a spus gi Caleu Tu e in nure qi cdrtirile Tule despreDumneze's: calea9i in upe (Ps.76,18); caci, precum nu se pastre^za urmele leului, aqanici urmele lui Dumnezeu. Uqoard. Vulrurul este un animal cu vedereafoarte Caci se spuneca vulturii disting puii nascutide asculira. s p r es o a r es . u n tp u i e i d e c e i l a l g i ld e p r i v e s cl a r ag r c u t a t e iar de nu, ii aruncadin cuib, ca falgi; a;a 9i cel adevArali; ce nu poate privi in chip curat spre Soareledreptatii se aratafals in cuno$tinlalui. cc inseamnacaii albi, negri, rogii' $i cei albi. Noteaz.l neasemanitoare pestriti. Am lamurit deplin asemanarea scrieri. mai inainte. in capitolul II al acestei
RO

T Ttiv se Pe drumul drept, gr: lv xot'er)0eicv. celelaltesunt la mijloc. acordacu 66voptv (puterea); In alt. Alt inleles al rolilor. Gelgel. Noteaz| ce inseamnA gelgel la proorocul Iezechiel. Bucurtei. Se spuneca se bucuracele ceregtiqi insaqi

NOTE la IERARHIACEREASCA

CaPitolul I
1. Se pot distingetrei inlelesuriin capitolul I: a. Stralucirea luminoasA ce purcede (7rpoo6oq) milcata de la Tat4l nu e una cu cele providenliate:pre care se indreapti, ci e unda de lumini venita de la Tatdl revarele. care hu sunt din Tatil, cum esteaceasta Deste intre gdndie deosebirea Aceasta ci sunt ccle create. sare. rea cre$tinaa lui Dionisie gi cea panteisti a platonicului Proclu, pe carenu o fac cei ce vad in scrisullui Dionisie un conlinut cu caracterpanteist.Creaturilepestecare se r e v a r s a u n d e l e l u m i n i i d u m n e z e i e q t in u s u n t latinail foloseqte ,,emana1ii" , cuvint pe caretraducerea numai oentru aceleunde. Dionisie Areopagitul rdmAne in cadrul i n v a l a t u r i i c r e S t i n e ,f a c a n d d e o s e b i r e ai n t r e c r e a l i a adusa de Dumnezeu la existenla din nimic qi El cu ea prin lumina.pe l e g a t u r ap e c a r e o p a s t r e a z a c a i e o r e u a r s ap e s t ee a d i n S i n e , i n s c o p u l l i n e r i i q i a d u c e r i i e i c i t m a i a p r o a p ed e E l , a d i c i i n t r e c r e a l i a d i n n i m i c a i h a r u l p o r n i t d i n f i i n g al u i D u m n e z e u c a e n e r g i en e c r e a t a ,c u m i i v a s p u n e m a i t d r z i u S f A n t u l Grigorie Palama. Considerareade citre Dionisie a celor providenliate drept create,deci deosebitede lumina harului ce vine rezultd qi din faprul asupralor din fiinla dumnezeiascii' lorin indurn ca il vederostul venirii aceleilumini asupra cd ele inseamnd Dar aceasta ne:eirea celor providenliate. nu sunt din fiingatui Dumnezeuin senspanteist.Ele nu sunt indumnezeiteprin insagi existenlalor. Aceasla nu exclude o apropiere in diferite grade a fApturilor de Dumnezeu. spreo tot mai b. Accst urcuqal creaturilorconqtiente intima relalie cu Dumnezeu,fari contopire,nu se poate realiza lara o comuniune intrc crexturi' care are forma ierarhiei. Creaturile nu urca spre Dumnezeu toate deodata experienla a lui. In acestcaz, n-ar avea ce prin aceeaqi i A - q i c o m u n i c ei n t r e e l e . S a u i n v o i n l a l u i D u m n e z e u de a le apropia de El tot mai mult, e implicata totodate voinla de a spori comuniunea intre ele' prin comunicirile experienlei ce o fac cele mai inaintate in apropiereade Duntnezeucelor mai pulin inainute. Dar cele mai pulin inaintatenu sunt lipsite nici ele de experienla I ui Dumnezeu, dar vad in treaptamai inalta la care

au ajuns aceleadupi ce au trecut prin experienla fAcuti ce li se deschide9i lor' de cele dinaintealor, perspectiva Cele ajunse dacAimita treaptaprin care au trecut acelea. la treapta iluminarii, dupa ce au trecut prln treapta curilirii, le conving pe celede maijos de ele sa sesileasci cu toataputerea Pentrucuralirealor' ca sa ajungAgi ele la luminarea la care au ajuns aceleaprin curalire. de a le comunica rispunderea Cei mai inaintali trdiesc gi celor de dupa ei treaptamai inalta la care au ajuns in ixperienla lui Dumnezeu, prin implinirea indatoririlor fali de treaptade mai jos, iar cei mai de jos traiescin iubirea acelora fala de ei, apropiereamai mare a lui Dumnezeu de care s-auimparta$itaceia.Aceastainaintare a tuturor in experienla lui Dumnezeu prin comuniunea intreolaltae prezenhtade Dionisie Areopagitul ca o inaintarea tuturor in jurul lui Dumnezeu'in formii de asupratuluror pe de o parte spirala.Dumnezeulucreaztr in mod direct,dar asupracelor mai inaintali spreEl de la o distanlamai mica, iar asupracelor nlai pulin apropia$ de la o distanla mai mare. ceea ce arc ca urmare ci lucreazi asupra celor mai pulin inaintagi qi prin cei mai ca o coloani ce se inalla e reprezentat inaintali. De aceea in mijlocul tuturor, cei mai inaintali llind mai apropiali de El prin urcugul in spirala parcurs' iar cei mai pulin inaintali cunoscindu-lqi ei direct,dar de la o distanli mai mare, insi fiind atraqi pe drumul in spirala parcurs de ei pentru a se apropia qi ei mai mult de coloanaprezenlei dumnezeie$ti. Daca toli s-ar apropid de Dumnezeu aflat numai deasupratuturor, nu l-ar cunoaqtedirect decdt ingerii din treaptacea mai inalti. Daci fiecare s-ar apropia de Dumnezeu numai in cerc pe pozigialui proprie, cei mai apropiali de Dumnezeu n-ar comunica celor de dupa ei experienla lui Dumnezeu, cdci nu s-ar afla toli intr-o urd. legiit C e i m a i d e j o s s u n t q i e i i n t r - o l e g a t u r ed i r e c t i c u Dumnezeu, dar intr-un grad mai redus. Ei gtiu cl i are D u m n e z e u e x i s t a ,p r i n t r - o s i m l i r e g i o c r e d i n g i c l e a j u t a r a l i u n e a s i n u v a d i u n s c n s i n e x i s t e n l af a r a o luminA.Dar suntinca lipsili. Dumnezeu. E gi in aceasta de o simlire mai intensaa prezcnleilui Dumnezeu,de o experienlamai sigurda lui. Dar credinla5i simlirealor ii de cealapatimilor care-i leagi prea ajuu sa securaleascii mutt de senzaliiletrupeqtigi de planul material al lumii. Iar cei ce s-au curalit in pane de aceste patimi vad pe

6l

Note la Ierarhia Cereasci Dumnezeu intr-o anumiti luminl; 9i inaintAnd in aceasta' ajung la un fel de desavirqirca vielii. Insa desavirgirea ii face si vada ca trebuiesd se curaleasca 9i mai mult de lui Dumnezeu,ca si inaintezela o noui necunoa;terea treaDtade lumina Si de le ea. la o noua treapta de desiirirsire. insa in iceastainaintaresunt ajutali dincolo de Dumnezeu,traitade ei in mod direct,5i de apropierea de trairea experienlei mai inalte a lui Dumnezeu la care lor. au ajunscei de deasuPra a. Bunaratea, lumina in care inainteazl toli prin tot mai mareaapropierede Dumnezeu'il aratape Acestaca Persoani. Numai din persoanairadiaza bunatateaca luumani' degipoateiradia mina spirituala. Iar daci persoana din ea tot mai multl bunatate9i lumina, ramine ca izvor al lor mereu necuprinsd,cu at6t mai mult ramine Dumnezeu o lunrinAnecuPrinsi cel personal Persoana,ca supremul izvor al luminii' e Tatil, iar lumina cea mai deplina care vine din El la noi esteFiul la noi cu lui. Fiul vine ca lumini deplina dumnezeiascd din El. Tot ce ne toaterazeleluminoasece se raspandesc dd Dumnezeu,in toate gradele 9i formele, e lumini, e sens, e bunatate. $i toateluminirile ne vin de la Tatal prin personald' dumnezeiascd 9i de Fiul saude la comuniunea iubitoare.Numai legaturacu acestDumnezeuperaceea sonalne scoatedin intuneric. 2. ingrijite de Providenli sau de Pronie. 3. Ctriar ,,min$le cereqti" sau duhurile ingeregti ne de marea lumina a lui Dumnezeu Cusunt descoperite vAntul.Daca Dumnezeu nu e existeniapersonali, daci nu e TatA care are un Fiu iubit qi iubitor' nu pot exista nici ,,min$le ingereqti" personale, care sa voiasca sa-l pentru ca li ele suntinzestrate gi si-l iubeasca, cunoasca conqtiinlei iubitoare. Dar, ajutali 9i de cu capacitatea ingeri, noi urcam prin lumina dumnezeiascAaflata ;i in ei, spre lumina simpla incepatoareqi firi de inceput a lui Dumnezeu,dar fara sa ne contopim cu El. Daci oerso:rnaumana nu iese din identitatea gi integritateaei, oricit de mult qi in oricdte feluri de ',lumini" ie comunica, cu atAt mai mult nu se impulineaza in Sinea sa, ca izvor de luminii. Dumnezeu ca existenla personali. El rAmAnein calitate de existenla personalA inepuizabild, ca o fo4a de atraclie nesfdrgita; atrage El createtraiesco arac$e fala de El' insuqi gi persoanele in grad mai pulin intens qi intre cum se intimpli aceasta, ele. Dar noi, ca existenle in trup, cunoagtem in general razele luminii ce pomesc din Dumnezeu ca izvorul luminii incepdtoare gi frira de inceput' ca sensul suprem 5i izvorul tuturor sensurilor, mai ales prin transparenlaa tot f e l u l d e p e r d e l e .C h i a r m i i d u l a r e l e n o a s t r e t r u p e g t i sunt un fel de imbrdcAminteprln care cunoaltem l u m i n a s e n s u r i l o r c e i r a d i a z a d i n n e s f d r g i t al u m i n a d u m n e z e i a s c dirn . sa lumina ceamai cuprinzitoare qi mai inalta ce pornestedin Tatal, incepatorul luminii' este Dumnezeu Cuvdntul. Din El vine lumina ingerilor in noi toli . qi a oamenilor drepli. $i dh ea se rAspAndesc razele luminii, care ne adund pe de alta parte in El ca in Cel neimpa4it. Cum spune Sfdntul Maxim Mirturisitorul, ingerii ceregti" pentruca suntintregi numai sunt numi1i,,min1i minli sau numai inlelegeri. cita vreme noi suntem 9i trupuri qi ca atare pofte de satisfacere a trebuinlelor a a r c c a u t i s c n s u lc x i s trupegtiM . intca sau inlelegerec create.Ea e indreptatiica tenleie vlrful tiinlei conStiente atare spre Dumnezeu, sensul suprem' atotcupnnzator. ingerii-fiind numai minli sunt totodati minlile cele mai s p r es e n s u ls u p r e m capabile s ai n l e l e a g a 5i sa inaintcze . n s u ; i f l r p t u lc : i n t i n t c a a l e x i s t c n l e ic , a r ce D u m n e z e u I i n s e a m n Ai n l e l e g e r e q i v o i n l A d e i n l e l e g e r e ' t a r nu o poateaveatoatain ceeace e mdrginit, o inlelegerea arata ca facuta pentru Dumnezeu cel nemarginit, in ncsfarlita spre El. Sprc Dumnezeuurcdm prin migcarea slujirealiturgica.Dionisie se dovedegteca un triitor al l u i D u m n e z e u p r i n c u l t u l b i s e r i c e s c .T o a t a c r e a t i a congtienti, ingereascd gi omeneasci' e o ierarhie ce urca spre Dumnezeu in unire cu cele de pe treptelemai i n a l t e , a c e s t e a a t r a g a n d u - l e ,p r i n m a r e a p u t e r e lor deDumnezeup , e c e l em a i din apropierea dobandita ' u numai d e j o s . D u m n e z e ui n s p i r at u t u r o ri n c h i n a r c a n c a U n u l c e e m a i m a r ec a t o 1 i ,c i c a U n u l c e e i n a c e l a g i timp un negrait li atractivmister.Acest urcu; al treptelor ierarhiilor spre Dunrnezeuprin slujirealui liturgica este trecdndprin alte 9i alte una cu continualor desavArqire, nivele de curatire$i de iluminare. ToatA putereade slujire liturgicA vine de la Fiul lui Dumnezeu fdcut om. El este arhetipul prin excelenli' capetenia$i inspiratorul cultului lui Dumnczeu pentru toate creaturileconltiente,in calitatealui de om, caruia profunzimeavredcalitateade Dumnezeu ii descopera nica de inchinare a Tatalui, dar 9i iubirea puternic atractivA a lui. Tot urcuqul liturgic, mai precis tot urcuqul spiritual conceputca urcut liturgic, esteun urcuqin atmosferade mister ce iradiazi din Dumnezeu, in tot mai adincul caree qi tot mai mareacunoltintA mister ce-l inconjoarA, gi experienlaa lui ca atare. E imposibil de spuschiar ceeace e misterul.El nu e Aqa numai ceeace nu se inlelege.El e legatcu sfin1enia. l-a vazut gi Rudolf Otto (dr.r Heilige) qi Mircea Eliade (sacrul).Rudolf Ono a vorbit de mlstertum tremendum' misterul care ne inspira frica lui Dumnezeu. Dionisie Areopagitul vede misterul ca pe cel care ne atrage gi in careinaintamprin slujirealiturgici. El presupunetrAirea in Liturghia primelor secole creqtine' in care credinciogii sunt rnvital\: Cu fi'icu lui Duntne:eu, cu credinld Si cu dragoste sd vd apropiuli. El se arata cunoscut in Sfdntului loan Gurd de Aur desprecunoalterea scrierea lui Dumnezeuca misterin Liturghie. Dionisie Areopagitul leaga misterul qi de ierarhie. Urcam in el ajutali de al1ii, mai inalli in experienlalui, care sunt gi mai stabili prin trairealui. De acceaierarhiae legataatat de mister, pentruca ne urca spre Dumnezeu. cAt gi de sfin1enie, Slujirea arhiereascia lui Hristos nu s-a epuizat in jertfei de pe cruce.Ea continuapdnala sfArqitul aduccrea lumii. cAci El se aduce continuu TatAlui in cer qi in Euharistieca si ne dea qi nouii putereasa ne imparta$im de jertla lui, sa ne jertfim. La fel continuaslujirealui de in slujirea noasinvAtator gi demnitateaimpArateasca El e Imparatul care se jertfeqte'cucetra pamanteasca. rindu-neprrnjcrtfi qi dAndu-ne 5i nouaputeresane facem imparali pestepatimile noastre. Aceastaviziune liturgica a urcuquluifapturilor spre Dumnezeu ne aratainca odata pe Dionisie radical deose-

62

Note la lerarhia Cereasci O "r"n1a n"trunrccndenta bit de panteismulneoplatonic. nu Doate avea caracterulunui mister care nu poate tr izvorul n i c i o d a t Ac u p r i n s . $ i e a n u p o a t e r e p r e z e n t a toate inaintdnd sfinleniei in iare trebuie sa Progreseze spre ca. Caci in panteism toate sunt identice; individualiunile care emand din esenla nu pot fi lipsite de sfinlcnia pc care ar avea-oesenla. Am menlionat ca pentru Dionisie, Dumnezeu este izvor neinceput$i incepatorde bunatate;i de lumina 5i Dar aici cl accende acecanu poate sa nu fie Persoana. tueazeca Dumnezeu e qi mister. Aceastaii arataqi mai mult caracterul personal. PersoanauneStein Sine. in ea mod paradoxal, lumina ca bunatate- 9i prin aceasta da sensexistenpi - $i misterul Prin toate acesteaatrage spreea. lui. CAnd spun .,trup" , nu mirginesc trupul intr-o denoliune? finilie exacia.Cdte nu se cuprind iIr aceasta Foarte potrivit vede Olivier Cl6ment ,,apofaza" lui curata Dumnezeuin iubire qi o vedetraitain ,,rugdLciunea de orice gAndire" : ,,Daci Dumnezeul cel viu' Dumnu e aceasta supra-unltate, nezeul Bibliei e supra-esenld, ' numai din cauzaoceanuluifara limite al dumnezeirii,ci Dentru ca El este plenitudinca existenlei personale9i pentru ca poana in cel mai mare secretal lui secretul ieciprocitalii,pentruca esleiubire" . Astfel,,intervineal doilca moment al apofazei, cel al rugiciunii curate"' RugAciunea curata este atinsi cind intelectul poate respingetoatagindirea...Atunci intelectule cu totul.gol, vid qi oferit concentratin interioritatea extrema a rrumn' in Devine .sinrplu> gi lira fomia... Inima inlelegatoare curata rugaciunea carese aduni omeneltepura a$teptare' e o tdcerecarecsteqi rugiciune...Intelectul<fira formA> Capiratul II n-arealti forma declt Numele lui Iisus,careseinfrzeazi secretulsau ca lumina qi face in tacere qi raspdndeqte abisul lui ca Dumnezeu" (Olivier intelectul sA sesizeze 4. Dionisie Areopagitul incepe si descrie prima Cl6mcnt, Quelquesiakns de t'ie d purtir du putrimoine ierarhie, adici pe cea ingereasca.Ea e fArA trupuri de astititlue er misrique de l'Eglise orthodose, in ,,Condiferite feluri, ium sunt descrisein Sf6nta Scripturi' tacts" , nr. 142, 1988,p. 99). aqa,printr-un pogoramint, la noi..Caci Sunt prezentate Dar faptul ca nu putem si ne lipsim de a atribui lui in starealor spirituala nu le-am putea inlelege ;i mai qi ingerilor unelechipuri din lume saucAchiar Dumnezeu aceste lor. Prin a experienla anumiti o ates n-am avea treapta superioari la care ne ridicam in inlelegerealor forme sau simboale materiale, ni se fac srravezii in realicu prin negareaa tot ce le putem atribui prin asemAnarea tatea lor spirituala.Caci ni se da totodati de inleles ca iele din lumea creatA are nevoie de acesteaarati o acestechipuri materialeru le aparlin propriu-zis.Dar, legatura interioara a lui Dumnezeu 9i a ingerilor cu prin descrierealor in chipuri maleriale, ni se face totuqi -dovada putem sd ne conaceslea. ca ele exista.$i in felul acesta Aceasta vine din faptul ca toate cele din lume ,,au o vingem qi de existenlalui Dumnezeucel mai prcsusde ele' la bine" , adica la Dumnezeu'Chiar in maimpanA$ire ingere;ti' liinlele decit mai neapropiat care ne estecu mult de a fi facuta locaqqi chipuri ale lui t".i" " o capacitatc nostru spreDumnezeune ajutAqi faptul 5. in urcur;ul poL .icelenrateriale Dumnezeu ! i a l c f i i n l e l o ri n g e r e q t i$ ca totdeaunahinlele ingeregtise prezhta ca trimise de penlru cele sprlluale. pol ll fi facutetot mai trirnsparente existenlei supremea lui Dumnezeu.O simt autoritatea Trupul omenescal lui Hristos a tot mai transfigurate. lor' Tema principalaa cei ce ajung la experierea aceasta al dumnezeirii' mediul cel mai transparent fi facut Dutut (ingeri) spirituale minlile intre legatura lui Dionisie este din adAncirnilelui simgirea spiritului, ilalionalitatea in sau Scripturi in descrise si chiourile in care ne sunt tainice qi inepuizabile pot deveni proprii ale trupului. iare se arata uneori organelor revelaliei.Ele pot fi deCreilia intreaga e adusdla existenla pentru a inainta scrisesau se pot aratain chipuri mai potrivite existentei in Dumnezeu qi prin aceastapentru a se indumnezei sau lor spirituale,alteori in chipuri mai nepotrivite (lei, cai sfin1iinaintind in unireacu Dumnezeu$i inre Pa4ileei' penru a ne da etc.). in modul al doilea sunt prezentate f a r a a s e c o n t o p i . P r i n a c e a s t ac r e 5 t e t o t o d a t a i n seamaca fiinlele spiritualenu pot fi a;a; degi au in mod prin cxperienlatot mai cunoallere.dar intr-o cunoa$tere spiritual unele din puterile acestor chipuri inferioare la infinit in aceasta a misterului,prin creSterea accentuata (puterealeului, iulimea calului). creatudle se ajuta care toate in inaintare E o expenenla. neasemanatoare o aseminare redau Toate chipurile ele inseleunite in ierarhialor. cu fiinlele ingereqti. Dumnezeu conduce cu lucrarea lui lucrareaierarhiei, Chiar Dumnezeu este descris prin asemeneachipuri are ca scop sporircain unuea cu Dumnczeu.Dupi neasemanatoare' care alta pe de parte asenranatoare, pe o de Sfintul Maxim Marturisitorul 5i Dionisie Areopagitul," Lui bumnezeu i se zice Cel ce este sau Viala sau SfAntul Grigorie Palama au acordal cea mai mare atcnlie Raliunea, pentru ca e cauza acestora.Dar alteori i se F asemenea lucrtrrii dumnezeiegti necreate, in scopul indumnezeirii pentruca e mai presusde e-le. neagaacestea Negarile (apofazele)orictrror cu ioute gi neasemenea. creaturilor conqtientecare lucreazA9i ele, imitAnd modelul i se potrivesc chiar mai bine lui Dumnezeu' asemandri dumnezeiescgi privind neclintit spre El, iar acestmodel decAtafirmarile lor. Uneori, cu cat sunt mai neasemA- intiparindu-sein cei ce savAr5esc slujirile de sfinlire 9i in cei ne Dumnezeu chipurile in care ne este descris, nAtoare cu toatA ce panicipd la ele. Dionisie Areopagiul a subLiniat inalla mai mult la El. creaturilor conqtientecu Dumnezeu 9i vie a relalia puterea Aceasta se intdmpti gi cu ingerii' Ba chiar qi cu inallarea lor spre El in solidaritatealor iererhicii, cele mai oamenii. De aici, folosireametaforelor.Se poate spune de sus intiparindu-se de chipul lui gi comunicdndu-le,la umanape de o partepoatefi exprimata'pe ca li.penioana rAndul lor. lumina primiu, celor ce le urmeaza.Aceastase inleles chiiu orice Ba nister inexplicabil' un de alia e face mai alesprin sfintcle slujiri ale membrilor ierarhiei.A indefinituci deschis marginit, aqa-zisralional nu e total

63

Note la lerarhia Cereasci conlucra cu Dumnezeu in aceasti operl de sfinlire proprie al fiipturilor. gi a altora e lucrul cel mai dumnezeiesc 6. Materia e gi ea de la Dumnezeu 5i face posibile formele frumoase. Dar acestea primesc frumuselea adevarata numai cind sunt produsede spirit $i se arata Deci spiritul prin elb starilespiritualccurategi luminoase. poate lucra in materie 9i se poate revela prin ea Sau iormele materiei se aflii virtual in spirit, deci vinual li in Dumnczeu.Creatorulspirituluiomenescqi al materiei. e materiain trupul omeForma creati cea mai frumoasA l - r u m u s e lo e n e s c .l e g a ti n t i m d e s p i r i t u ll u i . i a r s u p r e m a I n g e r i l o rl i s - a d a t l i l o r a t i n g cc a i n t r u p u l C u v 6 n t u l u i . putinla sa ia lbrme vdzute, mai ales omenelti, dar intim de existenlalor, inconsistente. nelegate trecatoare, Dumnezeu a creat toate formele de existenla pentru o solidaritate intre ele. A creat gi materia ca o formi de existenlA, pentru ca spiritul sa-qi arate frumuselea in formele ei. E s t e l u c r u l c e l m a i d u m n e z e i e s c ,p e n t r u c i i n aceasti conlucrare se arata rispunsul creaturii la iubirea lui Dumnezeu cu iubirea sa. Fi.inple ingereqtiformeazao ierarhiede trci treptece se de trei ori. Ele urca veSnicin participarea tot suprapun i i la asemdnarea m a i s p o r i t al a e n e r g i i l ed u m n c z e i e q t1 c u D u m n e z e u .L u c r a r e a l o r e u n i t i c u l u c r a r e ad u m prin trei etapece se Acest urcuqserealizeaze nezeiasciL. repetar:prin curalire, luminare 9i desivirgre. Toate iqi au izvorul in Dumnezeu.Dumnezeue curalia acestea absoluta.El e lumina absoluti. neprimind lurrrinade la absoluteu Curalireaconst:iin elibcaltul. El e desav6rqirea cu altccva, in rarea fiecarci treptc de orice anrestecare conccntrifea exclusiva spre Dunlnezeu. Dar absoluta cu orice altceva o are Dumnczeu. O treapta neamestecare trece la o cu a.ltceva" temrin6nd curalirea de amestecarea prin lumina ce-i vine de la Dumnezeu. iluminaresuperio:u.r. Dar ca una ce s-acuriilit, ransmite treptei de sub ea puterea ei s-a ilumi acesteicuraliri. $i dupa ce re:rpta de deasupra Dar, ajunsala capatulilul.ninarii' nat, a trecutla desavdrqire. poate ajuta qi pe cca de sub ea sd se ilumineze. Dar curalirca treptei inferioare nu se face numai prin puterea ce-i vine de la treapta superioari' care a ajuns la capatulcura|di sale,ci gi din puterealui Dumnezeu,odatd ce curalkeainseamni eliberareade anlesteculcu altcevaqi preocupariiexclusive de Dumnezeu. dobAndirea

Capitolul III
7. Se descrie urcuqul spre Dumnezeu al treptelor ierarhice ale fiinlelor ingereqti in trei etape continue' repetatela nivel tot mai inalt: curdlirea, Iuntinarea^1i disdt'iir;irea. Pentrutoateiau puterede laDumnezeu.In El e izvorul cur(iliei, al luntintirii Si al desdvitr;irii. Acestea se infiptuiesc in parta;ii la ierarhie din Dumnezeu,izvorul lor, mai mult ca in niqte oglinzi tot mai clare, tot mai stravezii.Deci Dumnezeunu e cunoscut numai teoretic,ci 9i prin intipirirea lui in ingeri gi in oameni ca $i curalie, ca lumina in care e cunoscut.ca i n t o a t ec e l eb u n e . dcsivar$ire Curdlia conslain tot mai deplina eliberare de preocuoarea de altele deosebitede Dumnezeu Ea e condilia lot mai adevarata 5i mai ad:incaa lui bentru.unoa5tetea bu-neteu. fiind elibcrareade ingusta 5i nepotrivitalui e ceeace il face pe inger tot mai cunoaltere.Iar aceasta in bunatatea cu Dumnezeusau mai desdvArfit asemenea nivele atinse gi iubireacareesteproprie lui. Toate aceste ie comunici celor care urmeazadupi ele. Prin lrea ei, cu Dumnezeuin bunalatese curalia lumina, asemanarea comunicade la cei ce sunt mai ridicali qi se ridica mereu la cei ce sunt mai jos, d:u in imediatalegdturacu ei' iar aceqtia sunt atraqi de curatia, lumina 9i desAvdrgirea acelora. lui Dumnezeu,in in curalie,in cunoa$terea inAllarea ca asemanarecu El, sunt insuflelite de desavArqirea iubirea lui. Iar iubirea fala de El a unora nu poate sa nu dcvina gi iubire a lor tala de cei de dupAei. Totuli, curAiirea,luminarea qi desavirqirea unora prin atraclia lor de citre Dumnezeu gi comunicareaacestor stari celor urmatori nu se face in mod necesarconlbrm unei legi. Iubireadin ele nu poateavealoc fara libertate. E in firea tuturoro pomire spreiubire.Dar iubireaa putut chiar de unii ingeri qi spre sinealor inlelcasdin fi atrasa unora,iar in oameni chip egoist,ceeace a dus la cAderea qi spre placerile de cele materiale,dat fiind cd ei sunt imbricali in trupun.

Capitolul IV
8. Toate le-a creat Dumnezeu ca sa se impdfia;easca lui pe mdsuralor. Acestae sensulexistenlei. de bunatatea li u t u r o r 'p c n t r uc i e b u n e s t ei z v o r u le x i s t e n l e Dumnezeu ;i atotputemic,dar El e mai presusde existenli, El este izvorul vielii tuturor, fiind mai presus de via1a.Este izvorul raliunii qi inlelegerii tururor, fiind mai presusde lui DumSe afirma trinscendenla raliuneqi de inlelegere. nezeu fala de toate cele ce exista' care au 5i vialA 9i cugetareprin El. E respinsaorice continuitatepanteista deixistenle, de via1a,de raliune qi inlelegereintre El gi nu poatefi decAtdin nimic, daca aceasta lume. De aceea ea esteprin El, dar nu din fiinla lui 9i nici din alta carenu mai poate fi aldtureade a lui, odata ce esteinfinit; caci, lumii, ar fi aveanevoie de altcevapentrucrearea dacd-ar limitat. Acesta e marele paradox: lumea nu e din fiin1a, viala gi raliunealui gi totuqiesteprin El. E o trecerede la El [a ia, dar nu o prelungirea fiinlei, vielii, raliunii, inlelegcrii lui. E o trecereprin putereavoita de El. Di fiinla lumii' dar El ramdnemai presusde fiinla ci' adica de ceeace noi ca fiinta, di viala unora din lunic, dar nu cunoa$tem din viala lui, El ramlnind mai presusde ce trdim noi ca viala proprie; ii da ragiuneqi inlelegere'dar El ramine noi ca raliunc 5i mai presusde ceca ce cunoa$tem i n l e l e g e r e$ . i . t o t u 5 i .n u p u t e m c u g c l ae x i s t c n l rl u m i i ' viala li raliunea unor fiinle din ea' fara fiinla' viala gi ratiunealui mai presusde fiinla, viala $i raliune. 9. Dar fiinlcle ingercati sau cerc;ti au o fiinla (o de ceaa celor o viala :;io inlclcgeremai presus existenla), lor sunt deqiliinla, viala ;i inlclegcrea din lumeanoastra, de Dumnczeu;i toataIiinla create. Dar fiind mai aproape lor numai minte sau inlelegere sau l'iind mai pline de putereaexistenlei,de viala qi lumina lui Dumnczcu,ele au primit qi misiunea de-a ne ajuta ;i pe noi sd primim

64

Note la Ierarhia Cereasci de noi. Dumnezeu n-a adus la fihla o lume vizuta Si maimultaputere,vialAqituminldelaDumnezeu.Aproncvdzutrisiiracii.Prccumnuputemdademarginilclumii pierealor mai11u." d" Dumnczeule da mai niulta vazute,ala nu putcm da nici de marginilc celeinevizute, de El, rnai multa arenliela El, mai multA asemdbragoste , a r e c o n t r i b u i el a i m b o g a l i - r e a n a r ! c u E l . D a r a c e a s t a l e t a c e s A i m i r e m a i m u l t d r a g o s t e ac u a t a t m a i v a l o r o a s ec noasra spirituali.din Dumnezeu,intlnitul luminii ;i al lui Dumnezeupentrunoi. inlelesurilor.Ele iqi conrunicatriirea mereusporitaa lui 10. D"ou..." afirmirii dinainte ca noi primim cele Dumnezeu qi bucuria de El - cum ne-o comunicAmli de la Dumnezeu prin ingeri, unii ii opun tiptul ca unii noi - ;i caree cu atatmai bogah, cu cit suntemmai mulli sfin1i au vorbit despre d comunicarg dirccta cu Dumcei ce ne-o comunic:im' nezeu, autorul declira ca o comunicare cu Dumnezeu sau atragere de o reintoarcere Nu e vorba in aceasta orin ineeri nu se oDunesi uncr conrunicaridirecte.Ele se din nou in esenla tundamentalaa celor iegite din ea, i,"h;;: i"g;; ;">iii i"i," inqroduspe slinli la comunineoplatoniceCaci celece urca confbrm teoriei panteiste cuea directi cu Dumnezeu.Ingeni ne-au putut ajuta sa create de El din nimic Sinu ajung in sunt Dumnezeu spre a lui Dumnezeu, spirituala cu totul experiem lucrarea cu Dumnezeu'ci ramAnvegnic urcuqullor la o contopireintrucdt au luat unele chipuri prin care ni s-au facut mai dupi har' crcatcdupd tihla lor, indumnezeindu-se un urcuqtreptatal nostru la trairea accesibili.E $i aceasta prezenleiqi lucrarii spiritualea lui Dumnezeu.Fecioara Maria va trdi minunea conceperii Fiului lui Dumnezeu VII Capitolul dinea,dupaceis-avestrtaceastaprininger.Eoiconomie a lui Dumnezeu sd-r;i facd din ingeri inainte mergatorii 13. Cele trei cete din prima treaptl sunt aprinse de sai la oameni, pentru treptata ridicare a acestora la cop l e q i t o a r e ae x p e r i e n l a a l u c r a r i i l u i . O m u l t r a i e g t e d r a g o s t e a f a l i i d e D u m n e z e u , a f l i n d u - s e i n d i r e c t i r e l a l i e cu Dumnezeu,fara nici o mijlocire. Numai pe El il vad mdrimea bunatalilor lui Dumnezeu gi prin faptul cd trdirea ei de c:itre el este anticipatade trairea cea mai si-l simt ca mai inalt decit ele. Sunt aprinsede iubire, dar a ingerilqr. le inallA,nu le coboard. C6ci iubirea accasta presusde om, dar nu cu tonrl copleqitoare, neparimage. Dar ele incalzesc, la rindul lor, pe cele de sub ele. Dionisie Areopagitul ne prezinti viziunea intreguincalzescpe aceleaspre iubire, prin iubirea lor. Caci cel lui univers creat,nevazut gi vazut, inaintind spre Dumce iube$tenu numai se incilzeqte de iubireace o are fala nezeu, atras de El, dar rispunzind acestei atraclii cu iubirealui pe cel mai de cel mai de sus.ci gi incalzeqte printr-un urcuq solidar ierarhic - liturgic. E o viziune a crealiei universale. de jos. in Heruvimi se afla, pe l6nga calduraiubirii lor, dinamica ascendentd din vederea lui Dumnezeu, pe cAqtigata Pentruaceastainaintarecontinudinluminagiiubirea ingelepciunea o transmitcelor trei cetedin treaptade care de asemenea lui a facut Dumnezeu universul sau pentru veqnicalui dupa cea dintAi.Iar in Tronuri iesein relief cu deosebire indumnezeire.Nu l-a facut de la inceput in maxima de El, pentruca sd-i dea qi lui prilejul 9i bucuria iniugirea de-a fi cel mai ridicat ,,loc" de odihnA al lui apropiere inaintaremdnat de dorinla li cu libertatea Dumnezeuprin iubirea lor fald de El, comunicind qi ele sa faca aceasta calitatecelor de dupd ele. aceasta lui - mai precisa ingerilor qi a oamenilor qi nu-l putea Toate cele trei cete din prima triadd se miqcAin jurul face de la inceput ca pe Sine: un univers al dumnezeilor viziin jurul lui. De aceease lui Dumnezeu,dar qi persistA infini1i. Sf. Maxim Marturisitorul a preluataceastd spune despreele ca se qi miqcii, dar gi stauin jurul lui. une vorbind de liturghiu cosmitti gi spundndci DumSunt statomice,pentru cA nu coboard spre starilecelor nezeu Cuvdntul a creat pe om pentru a-l indumnezei $i El se face axa lucratoarein istorie, conmai de jos. Dar se miqca pentru ca nu se mullumesc pentru aceasta nicicAnd sa ramand unde sunt gi sd nu urce mai sus in ducind-o spre vegnicia indumnezeita (Rtispunsuri cdtre de Dumnezeu. Tafusie,22). imparta$irea 14. Ceteledin prima triadd nu cunoscpe Dumnezeu 11. Ctriar Iisus se supuneca om acesteirinduieli a ci numai direct din El. De prh nici uneledin cele create, intirit de inger. De altfel,El se lui Dumnezeu,lisAndu-se cea de ingeri gi ca vestitoriai dumnezeiriilui pentru folosegte ;ceer au curaliaceanrai inaltd,lumina dumnezeiasca mai bogatAqi desdvir;ireacea mai deplinain comparalie oamenii cirora ei le erau mai apropiali. cu treptelede dupi ele, dar inainteazamereu mai susin

vt capitotut
12. Numai Dumnezeugtiecite ordine ingereqtisunt. Noua ni s-au descoperittrei ordine, de cdtJ trei trepte. S-ayputeaca, aqacu.n vor veni la existenlapentru veci miliarde de oameni, sa exisre qi miliarde de ingeri, de ipostasuricon5rientenerrupeqti,pentruacuprindecdtmai multe din inleiesurileqi f6nireli: de iubire ale lui Dumnezeucel infinit qi pcni.u "a pe miisurdce vin noi qi noi oameni Ia existenla pentru veci, sa-i aiba in grija lor alf gi alli ingeri apropiali spirirualde uniciprieteneasca jurul nostru fi in itanui nevirzut-din iatea fiecaruia.-P'ot minli imposibil de numaiat, care sa-linleleagdpe Dumnereu.eimaimult,sa-llaudeincomungitasiitttereseze

il:"rr"'.H'fi *:'#T:'1ff#;:: :lxil:i,'Hl.iiT, gi gi in desivirgire in aseminareacu

Dumnezeu deci Dutnnezeu. Ele sunt in relalie nemijlocitd cu Dumnezeu, cAci nu se poatc cugeta ca sunt la infinit alte qi alte trepte mereu mai inalte in apropierea de El. Aceasta ar insemna cA creatia este infinitii, ceea ce ar face pe Dumnezeu lipsit de capacitateade a limita crealia. Iar faptul ca prirna triadii se afla intr-o rclalie nemijlocita cu Dumnezeu nu o face cu totul deosebitade cele de in mod nentijdupa ea, pcntru ca 9i ele se impartaqesc locit de Dumnczeu, care e verticala ce se inalla printre primei triade consti numai in faptul toate. Deosebirea c i i n u a r e n e v o i ed c a l t e t r i a d ep e n t r ua u r c a i n c o m u -

65

Note la Ierarhia Cereasci nicareatot mai apropiatl cu Dumnezeu, cum au acelea' Dar e linuta qi ea in solidaritatecu triadele de mai jos' de-ale atragedupd ele la o cclm^untcare prin raspunderea tu Dumnezeu tot mai bogata. Urcuqul tuturor in aprooiereade Dumnezeuin solidaritatee' cum spuneSfintul la acestcapitol, ca o Maxim Marturisitorul, intr-o sco[.ie cele injurul Iui Dumnezeu,in cadrul cAreia hora suiroare mai de jos fiinditrase de cele mai de susinaintcaz:i;i ele intr-o ioniunicare nemijlocita, dar nrai de jos' cu.Dumnezeu. Intreaga crealie se mllca spre o tot mar mare hore comunicaredirectAcu Dumnezeu,in cadrul acestei univcrsale. 15. in mod mijlocit Fiul lui Dumnezeu cel intrupat a introdus aceastiiriada qi in taina intrupirii 5i lucrarii lui mdntuitoare.Dar poate tocmai ficdndu-le sa-qidea seamade marimea acesteitaine' a facut acestecete sa CAci se intrebe cu indoiala cum s-a putut face aceasta? era de neinleles iubirea atit de mare a Fiului lui Dumnezeu care l-a facut sd se coboare pana a se face om' 16. Oin izvorul dumnezeiesc. Numele de preot tnsuqi (iepeuq) aresehsulde sfinlit. intr-o legatur,lsuperioaricu Dumnezeu Caci se sfinle5te gi ii inalli pe credincioqispre sfinlenie,intrucAtii inalla i se spunepreotulrti9i '.Sfin1ia sDreDumnezeu.De aceea ti" . Iar ierarhul sau arhiereulinseamndincep:ltorsau 661iv pcntru c:re i se conducatormai inalt in sfin1enie. spune,,Preasfin111" liepototog). Hristos este cel mai inalt ierarh' pentru ca este incepatorulsfinlenieica Dumnezeu,dar 9i conducdtorul ca om. Dar ierarhmai inseamnl in ei sauin dumnezeire, careconduceinsa prin iubire $i,,Stapansfinlit" , StapAn in iubirea mai inalta a lui Dumnezeu.De aceease spune a r h i e r e u l u i , , P r e a s f i n l i t eS t a p i n e " , i a r l u i H r i s t o s , . S t a p i n u l " s a u. . D o m n u l " p r i n e x c c l e n l i . A r i s t o se s t e, , i n c e p a t o r u l " s l i n l e n i e is a ui z v o r u l e i , pentru cd este Fiul Tatelui, dar 9i omul care primeqte il transmite Petrepte ifingeniaceamai inalta.Rolul acesta mai potrivite oamenilor 5i ierarhiei ceregti5i omenegti' Nimeni nu urc:i singur spreDumnezeu'ci prin allii' care au experiat sfinlenia mai inalta a lui, care se simte in sfinlenialor. Uneori, ingerii le vestescoamenilor fapte de viitor ale lui Dumnezeusauproorocii Sau Dumnezeuarataca ili Aqa e va implini prin ingeri anumite fapte cu oamenii.porunia daia unui inger de-apunein viitor semnulcrucii iui Hristos pe frunreacelor ce vor credein El, semnprin care se va intipiri in tiinla aceloraputerealui Dumnezeu care-i va mdntui li-i va scapade vrajmaqul. S e i n t i p a r e s c p r i n a c e a s t ac e i c r e d i n c i o g i c u Preasfinta Treime cea iubitoare 5i cu duhul jertfei i u b i t o a r ea l u i H r i s t o s , u m p l 6 n d u - i q i p e e i d e i u b i r e a t r e i m i c a g i d e i u b i r e a j e r t f ' c l n i c aa l u i H r i s t o s D e c i vine in ei chiar prin ingeri nu numai o vestire de la Dumnezeu, ci chiar o putere de la Dumnezeu; se impana;escdc o prezenlda Trcimii in ei qi a lui Hristos' baca-pot sin4i nemijlocit pe Dumnczeu prin cel ce mi-l predicacu simlire, cum nu l-a5 putca simf qi-prininge-r' care mi-l predicain mod nevizut 9i cu mare inriurire in interiorul meu'i Daca aratandu-mi preotul crucea sau binecuvintindu-mi cu semnul ei' simt direct in mine ' u m n u l - a Es i m l i c d n d u i H r i s t o sc e l r d s t i g n i tc D r e z e n t la crucii lui i m i p u n e i n g e r u l i n i n t e r i o r u lm e u p e c c t e a Hristos? Mijlocirea lui Dumnezeu prln preot sau pnn inger nu inseamni o interpunerea lor intre Dumnezeu9i mine, ci un degetcaremi-l arat:i,un glas care-mispune: lui catre ariitarea ,,latd-l!" Dumnezeunu condilioneaza noi de izolareanoasra, ci ni se aratacu adt mai simlit cnnd ne vede adunali,solid;ri in El. In glasulpreotuluigi al ingcrului simt puterealui Dumnezeu.

CaPitolul VIII
17. prlma triada a ingerilor e concentratl sprc din cei mareliainfinita a lui Dumnezeu.Ea se alcatuieqte in a iaror iubire se odihneqteDumnezeu (Tronurile) qi in bucuriade a-l aveape Dumnezcu careriirnin nemiqcali odihnindu-sein ei gi de-a se odihni ei inqiqi in El; din Serafimii care ard de focul dragostei lui Dumnezeu fala de ei 9i a tor falA de El; Si din Heruvimii care adauga la a"ett io. al dragostei gi cea mai inalta lumrna a inlelepciunii. Triada a doua se impirti;eqte cu deosebire de caracterul lui Dumnezeude Dornn' de Putemic qi de Stapdn' nici ei deplind'nesupusii Prima ceataa ei simte libertatea Simtenumai unei pomiri interioaresauputeri exterioare. domnia ditatoare de libenateaa lui Dumnezeu.A doua ceatatraie;te puterealui Dumnezeu'care o face 5i pc ea puremica.A treia i5i simte stiipinirca de sine. care e o domnie activa.o domnie in tot ce face. Triada a treia e insarcinata cu slujirea vestitoare catre oameni, fiind in legatura nemijlocita cu ei Ea le comunicd oamenilor locul iubirii lui Dumnczeu qi de Dumnezeu qi puterealibertalii sau a stApAniriide sine, primite de ia bumnezeu prin riadele superioare,dar ir:iite qi de oameni intr-un mod direct, dar de mai deoarte,de la Dumnezeu' 18. Uneori, ingerii din treapta cea mai de jos sau Arhanghelii sunt trimigi direct de Dumnezeu sau, la sa Doruncalui Dumnezeu,de cei din treptelesupenoare, comunice oamenilor vegti despre viitor sau indemnun sore anumite fapte. Ei sunt prezcntaliuneori in rceastd siujireimbracali in hainalunga pin:i lu calciie, prin care se dA de inleles slujirea lor ierarhica sfhlitoare' CAci haina inchipuie haina pe care au sa o imbrace ;i aceasta care le acoperi lbrmele preolij sau arhiercii biserieegti. irupului care por ispiti la pomiri patima)e. Le rarnane dcicoperit numai capul' care are in sine mrntea i n l e l e g a t o a r eq i g u r a c o m u n i c a t o a r ea v o i l o r d u m nezeiegti.

CaPitotul IX
19, Triada ingereascicea mai apropiatade oameni e triada a treia. lbrmatii din incepitoni' Arhangheli 5i ingcri. incepatoriile sunt cei care sunt pentru noi ,,inceputul-- sfinleniei sau al ,,conducerii" spre Dumnezeu Ei privesc spre triada Domniilor, Puterilor, Stipeniilor' dar fi ipre Arhangheli qi Ingeri, cire ne comunicii noua direct ceeace primesc de la Duninezeu prin treptelesupenoar. ,,scripturaa incredinlatierarhiade la noi ingerilor" .. Ei sunt ierarhii ierarhilor pdrnente$ti sau conducAtorii gi

66

Note td lerarhia Cereascd inceparorii lor in sfinlenia pe care ierarhii bisericeqti o comunicd preolilor, iar aceqtiapoporului, ceea ce nu cu Dumnezeu.I;Lrprin ierarhi excludeqi unirea acestuia ingerii comunica gi poporului sfinlenia sau legaturacu Dumnezeu. De aceea Scripturavorbegte Eide cite un inger deosebitalfiecdruipopor.Agacumfieiarepersoanaumaniare pe un plan mai inalt cu acea un inger al ei, care seamana persoina, aqaare gi fiecarepopor un inger mai inalt. cu unei conduceri,il unui.,izvor dc stinlcnie" capacitatca Dumnczeua pus granilele potrivit aceluipopor. De aceea intre neamuri corespunzator dcosebirii intre ingerii destinalilor. pana Ierarhia.de la cea mai inalta treaptaingereascd la cea mai de jos, implici - prin rolul conducatorincreclinlat fiecareitreptepentrucca mai de jos - nu numai Toara ierarhia este o ,,stapanire" , ci qr o raspundere. care ii leaga pe cei mai de o responsabilitate strabatuta care este :ii o inalli de cei mai de jos, o responsabilitate a intregii crealii conqticnre. solidaritate Treptele mai de sus ne sunt mai ascunsedecit cele mai apropiatede noi. Dar sunt gi in ele inselemai pline de taina decit cele mai apropiaiede noi. Cici sunt mai ca tiinle, de misterul abisalal dumnezeiriisau apropiate, mai asemanitoarecu El. Dar chiar treaptaingcrilor are un anumit mister sau o ascunzime nein;eleasti;r neraita complet de noi. cu atat mai ascunsene sunt treptele ingerilor. Dar, intrucdt le simlim gi pe ele ca superioare - si treptele - dar ca mai ascunse nefiind ultimele.tra,im Dar nici ingerii nu aduc intotdeauna vestirile sau talmacirile lor direct unei mullimi in general, ca la lui Hristos,ci uneorilc comunicapoporului prin naqterea barbagialeqi, capabili sa le primeascaprin trcapta lor duhovniccasci mai inallata. Caci, pe l2nga ierarhia bisericeasca rinduita de Dumnezeu ca ierarhic vizibila, exista qi o ierarhie duhovniceasci intre oamcni. adica treptediferitede traire$i inlelegcreduhovniceasci'dintre care unele sunt lbarte inalte' E o alta tbrma prin care Dumnezeu susline o raspundere9i o solidaritateintre ingeri qi oameni' in urcuqullor spre El

Capitolul

.r h de o lumini z l ' Prima treaptainlreili seimpdndEeqte mai ascunsd'pentru cii e in nemijlociti comunicarecu Dumnezeucel ascuns in profunzimile lui fali de fiipturi' de Dumnczeu'cu atdti1i dai mai Cu cit egti mai aproape de tainalui' cum li seintampla5i in relaliacu mult sealna ce i se arata persoanaiubitd Dar lumina dumnezeiascd prirnei trepte este mai curata' fiind mai bogatl 5i mai direct qi mai adincd' Avem de-a facecu ardtandu-se un alt paradox' 22'Dar chiaringerii din.aceeagi treaptaili comunica unii altora ceea ce vad spiritual' ceea ce cunosc din Dumnezeu E 5i intre ei o comunicare' Altfel nu s-ar bucurainrpreuna'Nici unul nu se bucura singur de ceea

sau iu p"c"t pe cetmai ascuns acerora. Ca superioare

m a i m a r e m i s t e r i l t r a i m p e D u m n e z e u - , d a rtirl a i m t o t u g i lui Dumnezeuce ne gi pe El, caci luminile qi e.xperienlele vin prin trepteleingereqtisimlim ca nu sunt dc la ele sau pentrunoi, sunt torusimai ci ele, deqi atarde misterioase prejos de misterul incepator al lor gi neinceput al lui Dumnezeu. Dar qi primei triade ii este Dumnezeu nu numai cel mai apropiat,ci gi ascunsin marele lui mister de izvor Poate aceasta ingerii cei mai inal[, intrucAt li se cerea qi lor un efbrt maririi necuprinse a lui pentru trairea qi cunoagterea Dumnezeu,pe care ei nu l-au fAcut.

::;:l:ffj"rj::

tjt#;':iill; 3iT1l,1i,l;,?i,"T.'fl

forma de comunicare posibili intre ex-istenlele conqtiente. De aceea striga Scrafimii unul catre altul. nu sunt deosebite 23' Dar minlile cereqtigi omenegti numaicagrupuriincuralirile'iluminarilcqidesdvirSirile de care se impArtalesc pe rdnd, ci 5i fiecare dintre eleare intr-un fel in orice moment toate cele trei stari la inillimi deosebite' Mintea omeneasca a fiecdrui om traie$te

vine qiar re de ra Er. [":::r:ii#:1j'lifiT[?:li:'il]iu:]1,:'ai#ifl; srinlenieice iuminlor nein."puiar a fiicut posibili qi ciidereaunora din

alesoameniia;ungilasfinlenieseaflalainallimeatuturor cetelor ingereqti in stareaior de cura(ie, -lorde iiuminare, de de-a se curali, desAvar$;c in nazuingagi puterea

a urcuquluisolidar spre Dumnezeu al crealieiconqtiente fost pierduta in Occidentul protestant gi neoprotestant individualist $i neintelegatoral sfinleniei, pentru ca a pierdut legatura triita cu Dumnezeu, reducdnd-ola o legaturaprin simpla credinla de la distanli, ca umtare a inlelegeriilui in catolicismca simplu obiect al deducliei ragionale' 20. Dar faptul cl fiecare popor e incredinlat cond u c e r i i u n u i i n g e r n u i n s e a m n ic a a c e $ t i n g e r i t r e b u i e inleleqi ca niStezei independen$sau nu aratii cd Dumnumai la poporul Iudeu. nezeu gi-a limitat stapAnirea ingerii popoarelorsunt toli in slujba lui Dumnezeu.De aceeaDumnezeu incredinleazi unui inger sau altuia $i misiunea vreunei vestiri specialeunui popor. Iar dacd unele popoare sau unele persoaneumane nu ascultade se datoreazd Dumnezeu.cunoscut:;i prin ingeri, aceasta libenalii lor.

qisfinlitoare " :T#il?"T,::'J#::i#,X\3:!ffi;?ii,"!!".1?il":il'l'1: viziunea aceasra ierarhic-riturgicii

qi a nazuinlei lor coniinue de-a minare qi de deiavArgire se iniilti in acestestAri. Oamenii. pdnd sunt in stareade picar, sunt la incepurulgi pe parcursulmai pugininallat ;l curalirii, ilumharii giaisavnrqirii lor, mii prejos de trepteleingereEti;i se lblosesc de ceeace le conrunic6 acclea. Dar pe'cuimile sfinlenieilor, se atla la iniillimea tuturor trepteloringeregtigi in comunicarecu ele. 24. Dionisie Areopagitul exprimi pe ror parcursul scrierilorsaletahaluiDumnezeucaizvoraltuturorcelor bune cdrele avern;dar mai presusde toate,El e izvorul fiin1ei,al existenlei,al luminii, al dosavirSirii,fiind mai presusde tiin{a, de existenla,de curalie, de lurnina, de desavir$ire.Nu putem numi cu nunrele celor avute r;i traitc de noi cele proprii lui Dumnezeu. Cele triite qi ccle ale nurnitede noi sunt relative,incepute,participate; Le are pe lui sunt absolute,neincepute,neparticipate. toatein Sine.

67

Note la Ierarhia Cereasca direct6. Dumnezeu il face de fapt.pe sfint mai sesizabil decatpe de noi ca transmilatoral puterii dumnczeiegti, ne poate venl puterea alli oameni' prin care de asemenea 25. Avem aici distinclia reluatii de sflntul Grigorie dumnezeiasci ce lucreazd printr-un sfant' dar intr-un palamaintrefiinla,putereqilucrare,pecareqi-oinsuge;te deqi grad mai slab' Dumnezeuinsuqiramine 5i El ascuns' la capitolulx' li sfantul Maxim Marturisitorul,in icr,,lirr iimlim puterealui lucratoareprin stantulsesizabil' Puteri toite numite pot fi de$i ingeregti, 3. Treptele pe opinie El socoteqte qtc aceastd Dionisie iqi insuqe qi de lucrari. cere$ti, sunttoatefiin1e,ca izvoarede puteri, Dumnezeu insagi fiinla luminii' caci exis(entaeste ea puteri pot fi fari nu 9i ca fiinle cere$ti sau spirituale insaqilumina' sens lar Dumnezeu ca Izvorul existenlei lucrari.Caci fira puterilegi lucrarile'lorn-ar puteafoloii creaie'de dif'eritetrepte' esteIzvorul luminii de diferite Prin aceastase eviti puterile gi lucrarile dumnezeieqti. o fiinla a luminii produsede e^ste grade Fiecarccreatura monofizitismulsaupanteismulsauerezialui Apollinarie, D a r ' c u c a t e s t e o e x i s t e n l ac r e a t a m a i bu*nt'"u' cumziceSfantulMaxim,declarandqipeDionisiecontrar Capitolut XI - direct ca ingerii, de vestitori ai tainelor dumnezeieqti in sensstrict sau indirect,ca cetelemai inalte. Dar se pot da'rmai capibila !i Astfel,^intrucit fiinlele createcele maiinalte reprezinti cea mai inalra lumlna facuta mai sesizabilacllor

", panteist -l-'__-_":_:_,: 3:r"rn neopratonismurui * 0"Jff.1".'#;:i;'ili#iliill'tl,H'ff: le cereqtisenumescingeri, pentrurolul 26. Toatecete sa o transmitii.

::.iil':'il".T!JTi',# ::;1: ::;T"' l!,;ffi tT,*: ;:HJT!:.::i'li i*ri"Tfi !ffi fi;Tfl

Dar cetelemai de jos n-au toata putercacelor nezeieqri. mai inalte, cum o au ."le -ai d" sus,in niii un inleles. SerafimulestePuteresau Inger, dar ingerul in sensstrict numi nu se poalenumi Serafim,deqi r t se s cpoate Pudls t r u r rgi ' l el Putere cereasca. capitolul xil "inceput a toalii cunoitinla qi imitarea lui Dunrnezeu' deoareceprin acelease transmitela toate qi la noi inqine iluminarea incepatoare a lui Dumnezeu"' Ele sunt primele lucratoare li invdlatoare ale celor dumnezeieqti" . Lumina lui Dumnezeu este primitd intr-un straveziul fel in mod direct;dare vazutanumai in saupri,? primelor Puteri create...Noi nu suntem scogi in iunoa;te."a qi trairea puterii lui Dumnezeu din solid;ritate cu toatacrealia,caueare ca cea mai inalti 5i unificacelor toareqi strivezie treaptape cea a fiinlelor ingereEti mai inalte' 29.oeci gi proorocul a putut privi lumina dumnezeiasciiprivita de minlile mai pulin inalte' 30. Ctriar mingileingeregticele mai inalte sunt numai existente,pe cdnd Dumnezcu estemai presusde existenld. 31. Proorocul a fost ridicat totusi printr-un inger la vedereaceteloringereqtidin jurul lui Dumnezeu,care e de inceputa tot ce au ceteleingereqti inceputulmai presus oamenilor. Vedea inallarile fira sfirqit spre

urm1nd Scripturii,pe barbalii 27. Autorul numegte, sfin1i dumnezei,dar nu dupa fiin1Ain sens panteiS, ci pentiu-imitareu a"pi tt-, p"",- unirea cu bu-n.t"u qi 'sau o inima de fuii .". ,ir nume$le o sabie afrinsa t-oc Dumnezeuinfocaia,foc. Caci bumnezeu se raspdndegte din acei barbali, cum se raspdndeqtesoarele printr-o fereastrl in care se reflecta. Capitotut XIil

ci un Serafim a curalit pe prooroc de picate' unii rispund

inScripturi il';ff,::::':L:i,T,'Ji:3lll'j3':ffi:;:lJ.:Hfri:: spune ce se de unora 28.Laintrebarea

ing*ifo.

ff:JlrY1[Ti,','.t#;ffi,.ifiii3::fi'*;'";[i1?1

luat carbunelecu clegtelegi l-a apropiatde gura proorocului, transmil6ndu-itbcul iubirii de Dumnezeu. Allii spun cd chiar pnntr-un Serafim propriu-zis s-a transmis proorocului tbcul curalitor al lui Dumnezeu. Caci estemai straveziu9i mai bun conducatoral acestui foc, decAtingerii mai de jos, aqa cum sticla este mai sfavezie pentru lumina soarelui, decit o materie mai lui Dumnezeuprin Aqa ne vine insagi lucrarea ingroqata. timp Serafimiin mod mai eficient,de;i ea estein acela$i lucranddinascunsuleiinom,trecdndinacela;i nevazuta, mod mai ascuns gi pnn tr"ptefe ingereyi inferioare Serafimilor.Eani-lfaceinsap!Seianrimaise.izaUil,"a planul creat al nostru. il face mai sesizabil de fr;til Sine inruqi 9i decit pe treptelemai de jos, ;;;;F ite put"rii lui liu.nezeu. Toata *^i p"fi, i.*r-ilatoare riinllsera6mitorLfocaprinsdeiubirealuiDumnezeugi priri ^.""ri" f". .uraliroi al ceior de mai.los qi al nostri. bi fac focul transcendental lui Dumnezel accesibil .*"t,"i. O pifaa ^r fl omul sfant care ne transmite puterea fel ca o putere lui Dumnelu mai sesizabil gi in oa6ecare

jurul lui' deci in migcarestatomicain jurul lui' ca o hori in miqcare'auagindu-le pe toate cele de dupa ele qi pe oal4enii inqiqi' czuevor' inlelegeaceleqasearipialeSerafimilorcaexprimdnd lui Dumnezeude multele lor cele doua de susacoperirea felesaupriviriintainalui'caretotuEileatrageqisprecare zboara iotuqi' pe cele de jos acoperind adlncurile lui Dumnezeu'dar zburdndtotugispreele' qi celedin mijloc lor spre alte si alte cunoqtinle Ele exprimAnd-miqcarea sunt la mijloc intrc tainele ce le depigescin inallime qi lor' ca un mijloc corespunzator adAncime' 32. Deci chiar cei mai inalli ingeri sunt crea$' nu emana din Dumnezeu' tot atatde mult lucrareanemijDionisie accentueaza locita a lui Dumnezeu asupratuturor treptelor congtiente ale fapturilor'ca.9i lucrarea lui deosebiti prin reapta intAi, iga cum in lucrarea sfinlitoare a ierarhului care l-a sfinlitpepreoteqiDumnezeudeundevineoricelucrare sfinlitoare, czre e inceputul a toatAierarhia cea pentru noi' ,,Mijlocirea" nu inseamni interpunereintre Dumnezeu

9i in intim mai cere anate ingereeti currne apurerilor acla

68

Note la Ierarhia Cereasci prin ei ainstrgi qi cei din treaptamai inalta, ci petrundere a;a cum'firul prin carevine cureniucrarii dumnezeieqti, tul elcctricnu sc intrerupeintre curent qi cei ce-l primesc' Remarcim accentulpe careil pune Dionisiepe caracil terul de Creatoral lui Dumnezeu qi pe faptul ci acesta face Proniator,calitateprin care suslineqi inalia spre El cu lucrarile lui, deosebitede fiinla lui, creaturile, in solidantate; de asemcneaaccentul pus ;;rg;";;-i" pe voia lui Dumnezeu qr pe voia crcaturilor de-a prinii lumina qi ir*lnu li puterealui ur.i.iiua. il i5i restrAnge Dutereacolnunlcaraacesroracind'intilnegtE din partea Dumneieu nu deschidere. i!."."pit;t,;;;.d" i#lirp" de noi (ca in creqtinismul apusean ,ia "i.l ,.p-" gralie o niii sau catolici la creata gralta numai dAndu-ne .u,a!itoar" qi deiavirqitoare la protestanli),nici nu se conflnda cu noi in seni panteist;deci vedem o distinclie Elnecomunicalineinallaprin totaladeneoplatonism energiilesalenecreate. XN fel'ceaomeneascAqiceamateriala'necuprinsedeputelea noastradenumarare'

Capitolul

XV

Caoitolul

34. Nu trebuie vazuta o contrazicere in faptul ca unele cete ingere$tisuperioare Scriptura,de5i socoteqte puteri' Caci ele au altoia, le recunoaltetuturor acclea$i putcri in grad propo4ional cu treaptape care se aceleaqi afla. Aceaslaarata' dimpotriva, o lesaturaqi o comunicare de cAtre fiinlele superioare a putcrilor lor celor inferioare in gradul potrivit trepteiinferio;uea acestora' intre cele mate. nigteaseminerri 35. Faptut EaSeafl.a ca male^na riale gi cele spiritualedovede;te 1u :t,-...:11 totalneorganizat'-cie.organizat:1inmodleluntdellnlele existi o ca' deci, diferite; spiriUale in grade qi forme qi ea e opera aceluiaqi Creator, care are unitate in creaEie in Sine toate puterile gi ele iqi arata o eficienlA in difente Eradecorespunzitoareprin puterile tuturor felurilor de Iapturi. Taria pictrei traducein lclul ei taria sufleteascia

33.NumarulingeriloreatAtdemare,cinupoategba r bgradul atuluiq i a imai nger u l u i q i e cu e f escopul ctultar i e isa l u iserveasca Dumnezeu ca cobordt' cel la ae noi. gu nici ciriar de ei, deqi cunoscutprin numaraue "i::;:l\n::i"il:ff"':i#iiil:Ti:li$"

Numaidin faptulci suntlimitali ie pot nici ei numara. debumnezeu, sriu ca suntun numarfinit, dar nu pot intr-un ca.sunt lor.Ei gtiu la hotarul cunumararea ajunge

n; caci sunt' cari nu$tiu innuma.innnit' ca nusunr $riu

**"-

in el cea *ii i'ti-a deuenita ria in trupul omenesc, mijrocde u deuenit ,'J-ii rLitii'*iil'"-"r"i.ai".ia .:"#;;;; ili"r".if ". tp-,rf ri din ele.Dar ipiritul
Dumnezeu ca Spiritul suprem cuprinzitor in unitiliinecompujeatuturorinlelesurilorqiputerilorde

:Hil',tri:tl*T"fJi$:;:':rH:,T1l,i'i1ffi1; nu poate
raDortcu marqinile universului vazut. $tim ca n'infinit, cdci e limitat de Dumnezeu, dar nu putem una lin antinomiile experienlei gi ale cugetirii' in faptul ca nu se poatespunedespreunivers niciii e finit niCi ca e infinit. Dar n-a analizat mai suruitor aceasta tema' Poate ca ra$unea insagi tiind intr-un fel, prin ceea ce cuprinde, mirginita, intr-alf fel, ca depaqindmereu qi ceeace a atins' face Ei in lelegerea atpitind sa depaleasca universului cunoscut ll tacut sa inainteze in toi mai strinsd unire cu Dumnezeu cel infinit, marginit, dar in mi;care spre nemarginre. Chiar lacomia materialAsau de slavi a omului sau nemullumirealui cu tot ce a oblinut qi atins,il aratAqi pe el gi universulpe C" o p'.t" ^a.!i'ii. fe a" ain in -iqta." sau un nemargrnttvirtual. fara sfarQit Asecondamnalaneinarntareintr-onemarginfuereala vv nevindecat de rer'rurru.ruvq inseamni a se condamnala nemullumirea sau la chinul iadului. nici Dumnezeunu rimdne nici singur,dar nu creeaza un alt infinit saudoua alaturi de She. Caci nu pot fi doui sau trei infinituri. Dar universufing.r"r. 9i &l sensibil legateintre ele qi arnindoua de toat! gradeiesunt.deaga ieT,ca *e-u.ii'universului r"l"i.* ii cei congtienliii universului sensibilnu pot ";"i1. i^ marginile iot 9i no le pot exprima in numereexactg. urura**"pu n"!iu.i,a u tui Dumnezeu.O $i aceasra "."u'1i",a.u.i,.ar"pout ii.upf;.,rAinnumereleingereSti ,u" i-"n"q,i, - ii un r".'. J marginirii puriii tui Dumnezeu.Mirelia necuprinsaa ldi dumnezeu o arati intreir sfiinti siu nesfarqite in sensurile li;;i;r." qi, in alt de ea, ce i-o inalla iumea ingereasca iiori-"t"

qicu regatura;G;;;[;6htpoi intr-o std omurui forma

spiritului divin in mod indirect' dar in mod mai htim qi al spiritului uman' omul a primit cinstea deosebitade i da materiei sensuri9i funclii spirituale'de a o spirituadeplin' in Dumnezeu' " () face sa se transfigureze :t:i':i v' " ' ' ' ' 36. Preotul e omul ridicat la cinstea de slujitor al lui Dumnezeu qi, deci' la o tot mai mare apropiere de de-a acoperiimpa4irea lui in organevariateqi deci de a-l prezentacachip al lui Dumnezeucel simplu' dar cuprinlui infrnita' Culorile luminoase zand totul in simplitatea ale veqmintelor lui au 9i ele rostul de a-l prezenta apropiit !9 D1m1e1eu .care e lumini' Foarte mult vorbeqteDionis.iede lumina' urmind lui Hristos care a .pus ca El estelumina lumii. Lumina e sens,iar unde e sens.e existenla'supremaexistenta'izvorul existenlei'e de Dumnezeu izvorul luminii.ql"1:t-lt:,il"t Dcpirrtarca qi pierdereasensurilor'cu slabirea este una cu stricarea intunericului' existenleiqi cu ingroqa*ea 37. ingerii suntinchipuili ca vAnturi,caci suntintr-o migcareneincetati' Viala^eluminA' e calduri a iubirii qi e migcare'De aceeasunt inchipuili ca punAndveqminte lumiroasc de preoli, apropialide Dumnezeu9i rispinditoriailuminiiluiDumnezeu'caflacaridefoc'carolide foc in continua invdrtire. Numai slabirea existentei migcareaspre desav0rgirea.lui caldlra r-uUrnl sldbeqte S-i Dumnezeu.E 9i in iad foc, dar e focul singuriitilii qi al dugmdnieichinuitoare.$i acolo nu e nici miqcarein sus'

K.anra-vazut lamarginiterui. noastre puterile prin ajungc ;;IJ"#1"ff':*f Bj':l:'.T,T:iTljff"":J::;:ii:t:

69

Note la Ierarhia Cereasc spre desivArqire,nici migcarc a cobordrii iubitoare la cele de jos. 38. O.ainut cel mai de sus al ingerilor face lumina dumnezeiascAaratata in prima adaptare a ei creaturii. Chiar daci omul poate vedea lumina dumnezeiascigi direct, la locul sp-iritual unde se aflii el, tonrqinu o vede fdrd trupul sAu. In general insi, lumina dumnezeiasci comunicatAprin ordinul suprem al ingerilor e lumina a doua aratare" dumnezeiascd,,in vine in orice creatura, deci dumnezeiasci 39. Puterea qi prin treptele c a o p l o a i ec a r e e ingeregti superioare ca un pAntece carerodegte rodul vielii pimita de creaturd, noi. Viala nouii nu e produsulexclusiv al lui Dumnezeu, de Dumnezeu. ci qi al creaturiifecundatA cu 40. Se pare cA insemna atunci aurul amestecat argintul. 4l.Expunereainelacorespondenpidintreinsuqirile ingerilor gi cele din naturA. 42. epa curgiitoare, fluida e condilia vielii pentru calitatea ei trebuies1-qi creaturileiensibile.Dar aceasta intr-o fluiditate vie a Spiritului aibA o corespondenla De aceea, ingeni, care au qi ei o viald ce dumnezeiesc. spore$teviala oamenilor, sunt asemanaligi cu rAurile, calitate diiruitoare de viala de la Dumavind aceastd gi cu rolile ce se invdrtesc nezeu.insii ei sunt asemdnali atAtin jurul lor, cdt gi pe un drum a carui ultimA linti, niciodati ajunsa,e Dumnezeu in 43. ingerii sunt roli spirituale,rogi inlelegatoare inaintarea neoprita in cunoaqtereaAdevarului din toate pe4ile lui, roti unite intrc ele. roli inaripate. roli infocate lor e totodata de iubire pentruDumnezeu.Cdci migcarea un zbor spre inallinlile nesfirqite ale Binelui qi in jurul Binelui, care nu poate fi decit personal, sau iubirea Sfintei Treimi. Dar inainnemdrginitiiintre Persoanele tareain bine c nu numai inallareaspre izvorul lui interpersonalsuprem.ci qi grija pentru cele mai de jos, spre atragerea aceloraspre binele la care s-au inallat cei de deasupra. Roqileiqi miqca privirea qi in sus ;i in jos. In triiitiipentruinallarea celor aceasta sc arata$i rdspunderea mai de jos, rispundcre care contribuie qi ea la desiivir;irea celui mai de sus qi-l leagi pe cel mai de jos li da un rost de mare importanlaierarhiei. 44. inplinirea raspundcriicelor mai de sus pentru cei mai de jos e nu numai o condilie a destrvArgirii lor in pozitiv bine, ci;i o condilie a bucuriei cind vad ef'ectul mdntuitor $i inallator ce-l au asupra acelora. Cel cu adevarat superiorse bucurdnu atetpentruinallarealui in qi impArta$ireade binc, cdt pentru mdntuirea cunoagterea pentru el li inallareacelor mai de jos. Binelc ai t'ericirea suntlniltenumaiinsolidaritate.IarsolidaritateadevaratA, fara rispunderegi fAri acliuneace o impune ea celor mai inal[ali spiritual pentru cei mai pulin inaltali. nu exista. De aceeaa creat Dumnezeu existenleleconqtientein trepte ierarhice.Rostul sfant al ierarhiei sau sfinleniaei constanu numai in inallareacontinuaa treptelormai de susspreDumnezeu,izvorul bundtiilii$i al stinleniei,ci gi inrispundereaatrageriicelormaidejoslaniveleleatinse de ei, pentru trairea conlunA a iubirii intre ele.

A celui intre sfinfi

i':

DIONISIE AREOPAGITUL

Despre
IERARHIA BISERICEASCA

Presbiterul Dionisie citre impreuna-presbiterul Timotei

Capitolul I gi care e scopul ei Care estetradilid ierarhiei bisericeEti

$l CA ierarhieinoastreii aparfine$tiinla,luindumnezeita9i dumcrarea$i desavArqirea trebuie gi cu izvorul in Dumnezeu, nezeiasca* sa dovedim din Scripturamai presusde lume gi prea sfdntA- celor ce au fost sfingili prin tainele ierarhice r;i prin tradiliex pentru sfintitei slujbe de introducerein sAvdrqirea cele tainice (mistagogie).Dar ia seamasd nu cu intinezi* SfinteleSfintelor.Ci sale priveqti cel celealelui Dumnezeu evlavieqi sacinsteqti ascuns prin cunoqtinle ingelegatoare 9i nevdzute,pastr6ndu-leneimpartAqite 9i neintici nate fap de cei nedesavArgili(nesfin1i1i), comunicandu-lein chip sfdnt 9i prin iluminare numai celor shnli* dintre sfinli. Caci, sfAntA precum ne-a predat Scripturanoua, celor ce urmAm lui Dumnezeu, a$ale-a luminat-o in modul cel mai vadit qi mai in{elegdtorgi Iisus insugi (mintea cea mai inalta dumnezeiesc ierarhica* ;i mai presusde fiinga,inceputulqi sfdrqitula toatd ierarhia, sfinlirea qi lucrarea qi putereacea mai dumnezeidumnezeiasca esc ierarhica) fiinlelor fericite qi mai mari decAt noi, facandu-le, dupa putinla*, luminii lui; in ce ne prive$te, asemdnatoare orin iubirea noastrade cele bune, fAcutdsa iinda spre El, care ne atrageqi pe noi, prin aceastaadunA* multele deosebiri* 9i le intr-o viafi, deprindere gi ludesivArqegte crare dumnezeiasca,gi astfel ne daruiegte Iar prin putereasfantAa preo(iei dumnezeiegti. aceastapubre pAgind la lucrarea preoliei, ne facemmai apropialide fiinple cele mai presus cu sfantalor aqezare de noi, asemanandu-ne statomica qi neschimbata.$i prin aceasta, a lui Iisus privind la insaqifericitadumnezeire g i p r i m i n d c u s f i n l e n i e c u n o q t i n l ac e l o r vazute* gi insuqindu-ne Stiintalor cea tainica (mistica), vom putea sa ne facem sfinli1i, luminii, lucritori ai celor dumasemanatori qi desavArgitorias. desavArgili nezeiegti,

ti2
Care este, deci, ierarhia ingerilor* gi Arhanghelilor $i a Incepatoriilormai presus PuterilorgiDomniilor, de lume, a Stapaniilor, a Tronurilor dumnezeieqtigi a fiinlelor de cu Tronurile,pe careScriptura treapta aceeaqi ni le-a aratatca stAndapropiateqi purureain jurul lui Dumnezeu qi cu Dumnezeu, numindu-le in limba evreiascdHeruvimi qi citind, vei afla in Serafimi? Despre aceasta lucrareanoastradespreordinele qi ierarhiile lor qi despresfintelelor trepteqi imparliri, nu atAtcat e vrednic de ele, ci cat e cu putinp Si cat ne-a descoperitteologia preasfintelor Scripturi,care a preasldvitierarhialor.

7l

Despre Ierarhia Bisericeasci Dar atdte rebuinfa sa spunem,ca aceea $i acum* de noi areuna toataierarhiaproslAvitd puterein toatAlucrareaierarhicagi qi aceeagi ierarh*, a carui fiinla 9i masuraqi un acelaSi heaDtastau in a se desavarsiin cele dumnez6iegtigi in a se indumnezei 9i in a transmite celor de sub el*, dupa vrednicia venitein el indulrlnezeire din sfAnta fiecAruia, de la Dumnezeu.lar cei mai de jos se cuvine sAurmeze* celor mai de sus qi sa atragaqi ei pe cei mai mici inainte. Aceqtia trebuie sa meargainainte $i pe cat se poate sa conduca armonie dumgi ei pe allii. $i prin aceastA ierarhicasAurmezefiecarecu toata nezeiasca, frumosqi puterea spreCel ce estecu adevarat inleleptqi bunuo. Dar* fiingeleqi treptelecelemai presusde noi, de care am pomenit cu sfinlenie, sunt (inteliqi ierarhialor estespiritualA netrupe$ti gibila) gi mai presusde lume. Pe ceaa noastri inmullindu-gi insa o vedem,pe masuranoastrd, simboalelorsensibile*, lucrareaprin varietatea prin care suntemridicali in mod ierarhic spre indumnezeireaunitara, potrivit mdsurilor (simetriei) noastre,sau spreDumnezeuqi spre Acelea infeleg ca virtutea dumnezeiasca. min[, dupA cat le este lor ingaduit; iar noi sunteminallagi,pe cat este cu putinF, spre prin chipuri sensibile. vederile dumnezeieqti adevarul,unul este* Cel pe careil $i spunAnd lui Dumnezeu,dar doresctoli cei asemanatori in mod unitarx de Cel ce e nu se impArtAsesc fiecAruia Acelagigi Unul, ci precumimpar_te /. judecaliidumnezeieqti+ cumpana s-au spus de noi in lucrarea Dar acestea despre cele inteligibile* gi sensibile, mai Acum voi incercasAvorbesc,pe desfdgurat*. despre cat se poate, despreierarhia noastrA, obdrgiagi fiinla qi despreslArqitulei, numit I i s u s . ' poartanumeleierarhiei.Caci,precumcel ce a toatAoranduirea sDus ierarhiea indicat deodata cel ce spuneierarh indica pe celor sfinte, aEa, barbatul indumnezeit gi dumnezeiesc, cunoscator a toata shnlita $tiinF, in care se desAvArgeqte ;i se cunoaltein chip curattoata ierarhia unita cu el. Inceputul (obArqia) acestei*ierarhii este izvorul vielii, fiinla bunatalii, Treimea, cauza unicd a celor ce sunt, din care ele au qi existenlaqi existenta Ei. Acesteifericite bunAtatea ceabuna.Dentru aflata dincolo de toate, obArqiidumnezeiegti, existenta, care e unitateaintreiE cu adevarat ii aparginevoinla cunoscuta* a mAntuirii rafionale* (prin Cuvdntul) a noastre qi a nu se fiinlelor mai presusde noi. Iar aceasta poate infdptui altfel*, decAt prin indumnezeiea celor ce se mantuiesc.Iar indumnezeirea*esteasemanarea $i unirea,pe cat se poate,cu Dumnezeu.Iar tinta comune a inde tregii ierarhii* esteiubirea sau apropierea produsa Dumnezeu Ei de cele dumnezeiegti, prin sfinlire in chip dumnezeiesc Aiunitar; qi, inainte de aceasta,deplina qi neintoarsa desparlire de toate cele contrare, de cunoqtintafipturilor (a celor ce sunt) ca fapturi, vedereagi cunogtinlaadevAruluisfAnt, impartagireaindumnezeita de desavdrqirea unitara, hrAnirea,pe cat este cu putinla, de spiritual vederea Unului insuqi,carehranegte pe tot cel ce seintindedupA giindumnezeieqte El4t{. $4

Si spunem ci fericirea dumnezeieErii prin fire, izvorul obnrqii care e dumnezeirea indumnezeirii,de la carevine indumnezeirea celor ce se indumnezeiesc,a dAruit, din ierarhia spre mandumnezeiascd, bunAtatea tuirea qi indumnezeirea tuturor fiinlelor $3 ralionale qi inlelegAtoare. $i acestdar s-a dat fiinlelor celor mai presusde lume* qi l'ericite Ierarhiaintreagaeste*, dupa sfinta noas- intr-un mod mai nematerialgi mai spiritual, trApredanie,raliuneaintreagaa tuturor celor cAcinu le miqcaDumnezeupe ele din afara* ci in mod inteligibil* cea mai generald* sprecele dumnezeieqti, supuseei sau cuprinderea a celor slinte ce fn de ierarhie.Deci ierarhia (spiritual); qi ele sunt iluminate dinlauntru printr-o razacorata voia dumnezeiasca cea pentru noi e numitA ;i este lucrareacare despre recapituleaza*(cuprinde) toate cele,sfinte. gi nemateriali; iar noui, ceeace li s-a daruit P r i n e a d u m n e z e i e s c u l i e r a r h s f i n f e q t e acelorain chip unitar qi concentrat,ni s-a de Dumnezeu, daruit,prin Scripturilepredate pe cei ce participa la toate lu(desavArgegte) crdrile preasfinte ce-i apa4in, ca unele ce impa4it in multe qi in pa4i distincte (sim72

Despre Ierarhia Bisericeasci boale distincrcr'). Caci fiintar ierarhiei ne-a venit prin Scripturile predale noui de Dumnezeu. De aceea socotim vrednice de cea mai ma.recinstirc cuvintele care ni s-au predat de barbalii indumnezeigi, sdva$ibri ai celor sfinte*, in scrieri sfinte Si teologice. De fapt, toate cite ni s-au predat de ac$ti sfinti barbali le-au primit invifatorii no$tri printr-o iniliere mai nematerial{ qi apropiati de ierarhia cereasca in mod tainic, ca de la minte la minte*, prin mijlocirca cuvantului, pe d9 o parte trupesc, pe de alta nematerial qi in afara scrisului. $i nici ei n-au predat acesteaca pe un conlinut comun al dumnezeieqtii slujfui irt inlelesuri neacoperite, ci in sfinte sirnboale. De aceea nu oricine e sfin$it, nici nu e a tuturor cunoginla, cum spun Scripturile (I Cor.8,7). imbricate in ccle materiale, cele mai prcsus tainice scrise $i de fiinld in invi[iturile nescrise* ale 1or. $i le-au ff,cut acesteanu numai din cauza celor lipsigi de sfinlenie, cdrora nu le este ingdduit si se atingd nici de simboale, ci gi pentru c4, precum am spus' existi pentru noi o ierarhie simbolici*, potriviti nouA, care are nevoie de cele sensibile pentru iniil[area mai dumnezeiasci prin ele spre cele spirituale. Pentru dumnezeieEtii sivdrgitori ai celor sfinte, infelesurile simboalelor sunt descopedte*, inse nu trebuie sd le scoate h aritare celor ce suntinci in curs de desivdrqire, qtiind cd cei ce au legiuit cele sfinte potrivit predarii lor dumnezeie$ti au stabilit ierarhia ordinelor in trepte bine statomicite Si neamestecate $i impartite in mod potrivit gi dupi wednicia fieciruia. De acera,increzlndu-mi giin sfintele tale marrurisiri (cici e o datorie sfinti $iti amintesc aceasta) cd nu vei trarlsmite toatii vorbirea sf7inte a ierarhiei supedoare nimanui altuia't decat savarqitorilor celor sfinb, asemdnitori lui Dumnezeu Ei de o treapt{ cu tine, iar pe ei ii vei convinge si mirturiseasci lafel, dupi rAnduialaierarhicd, ca sa se atinga in chip curat de cele curate gi si facii pirtagi numai pe cei dumnezeiegti de lucririle dumnezeie$ti, pe cei desivirgigi de cele desivirEite, pe cei sfingi de cele atotsfinte, gi-am transmis pe lAngi alte taine ale ierarhiei qi acest dar indumnercitole.

$5
Deci, in mod necesar,intemeietorii ierarhiei noastre, fiind ump14i de danrl smnt din dumnezeiascaobdrgie mai presus de frinld, sunt trimiqi de citre bunitatea dumnezeieqtii obirqii sal transmiE in conthuare. Iar ei, dorind, ca durffIezeiegti ce sunt, inlltarea gi indumnezeirea celor de dupa ei, au predat, potrivit sfintelor noastre rinduieli, cele ceresti fu chipuri sensibile*, cceace e concentrat* in varietate qi mullime, cele dumnezeiegti in forme omenegti, cele nemateriale

Capitolul II
I. Despre cei ce se desdvfrrgesc prin iluminare (prin Botez) Ni s-a spus deci nouA cu sfin[enie ci scopul icrarhiei noastre este asemanarea $i unirea noasfA cu Dumnezeu, pe cat este cu putinla. IirI aceasta*o put]emajunge, cum ne invali dumnezeiegtile Scripturi, numai prin iubirea preacinstitelor porunci gi prin sfintele lor impliniri. Cdci cel ce ffui iube{te pe Mine va pdzi cuvAntul Meu gi Tatdl il va iuhi pe el gi vom veni la el Ei ne vom fuce sdlag la el (Ioan 14,23). Care e deci inceputul* implinirii preacinstitelor porunci? Cel Care pregiteqte deprinderile noastre suflete$ti cu cea mai mare grije sprc primirea clorlalte* sfinte invifanri gi slujiri (ierurgii); indrumarea qi ina[area noastre sple sfar$itul mai presus de ceruri; p{.zrea traddiei rena$terii noastre sfinte qi preadumnezeieqti.Cici, precum a spus slavitul* nostru povaluitor, cea mai din6i miqcare* aminlii noastre spre cele dumnezeieEti este iubirea lui Dumnezcu; iar pomirea cea mai de inceput a sfintei iubli spre implinirea sfantA a dumnezeiegtilor pbrunci este lucrarea 99ramai negraiti'r in vederea indumnezeirii*: Iar daci ajungem sI fimindumnezeili prin naltere dumnezeiasci, cel ce nu a ajuns sefie indumnezeit nu va cunoaqte,nici nu va lucra ceva din cele predate noui de Dumnezeu. Dar

73

Despre Ierarhia BisericeascA oarenu trebuie gi noi, omeneqtevorbind, mai intdi sa existaml, ca apoi sa lucrAm cele ale Caci cel ce nu estenicidecumnu are noastre? iar cel miqcare,precumnu are nici existentA, acela qi lucreazi ce esteintr-un fel oarecare, li patime;tein cele ce.este.prinfire' Acest ca estellmpede''. lucru socotesc Dar sAprivim in cele urmitoare simboalele naqteriidin Dumnezeu*.insa sa nu vine Caci, vederenici un nedesavnrqit' la aceastA cu dacAnu estefara primejdie sa sepriveasca nu cum soare*, din nascute razele slabi ochi saseatingi de celemai presus va fi nevatamat ca ierarhia cea dupA adevarat e daca noi, de peOzia*. pentruca s-aatlns lepea dezaprobat precum sfinte (cf. il Paral. 26,L6-21). de"cele si pe Core, pentru ca s-a sculat impotriva preotilormai presus de el (cf. Num' l6) qi pe ivaaiu $i pe Abiud. pentru ca s-au atins fara sfinfeniede lucrarile lor (Lev. l0'l-2). ) II. Taina ilumindrii (a Botezultti $1 oameniisdsemknfiriascd vo ndcatoEi Ierarhtrl, $i sd t'ind la cunoSinla adevdrului (l Tim. 2.4)' tuturorEvangheliile* adevirate, propovaduiegte beritru ca Dumnezeu cel milostiv, care din saproprie gi fireascAesteprezentcelor bunAtatea de pe pam6ni,a binevoitsavina El insuqiin mod sim$fla noi pentru iubirea sa de oameni* qi prin cu un foc pe cei unirba cu El-sAfaci asemenea* uni1i, potrivit capacitafii lor de indumnezere. Ca6iietor cdli l-au primit pe El, carg.r,.::.d.!f numelelui le-u dut putereasa seJacaJlt ut lut" Dumnezeu;care iu din sdnge,nici din pofta s-(lundscut(loan ci de Ia Dttmnezeu tt'uDului. f. i2-13). lui cerut, .e cuprins deodatd de frici 9i de cu govaiala.In cele din urma marturiseqte cAva faceceeace i secereqi luAndu-l bunatate pe el, il ducela cel ce arenumelede ierarh*)r. $3 Iar acelaprimind cu bucurie,ca pe o oaie adusApe umeri, pe cei doi barbali (doimea barbafllor)*, cugeta mai intdi cu evlavie $i sliveqte cu mullumire in;elegatoare*$i cu pe unicul InceputfacAtor inchinaretrupeascA de bucurie, de care sunt chemali cei chemati gi sunt mantuili cei ce se mantuiesc. $4 Apoi, adundndin sfdntul lacaqtoata ceata celor sfinlili* pentru impreunalucrare$i ima mdntuirii acelui suflet gi Dreunasarbatorire pentru aducerea de mullumiri bunAta[iidumnezeiegti,la inceput inalla o cantare oarecare*, alcatuita din sfinte cuvinte aflate in Scripturd,cu toatamulgimea(cu tot poporul) biseiicii. Dupa acestea,sarutand SfAnta Masa,vine bArbatulde fala 9i il intreabace a venit sa cearagi dacAde bunAvoie)*.

$s

de Iar dupl ce acela,mi$catde dragostea Dumnezeu, iqi plAnge, dupi invafatura nagului, necredinga,necunoltinta binelui adevArat, lipsa lucrarii unei vie{i indumnezeite gi cerAnd ca prin sfinta lui mijlocire sa se facd pArtagde Dumnezeu gi de cele iefarhulii cere sa vina in indumnezeiesii. desdvArqit tregime* laCel ce este.Dumnezeu gi neprihanit. Apoi ierarhul, dupi ce-i fnfalijeaza vieluirea cea indumhezeitagi in$2 trebandu-lde va vielui astfel,dupafAgaduinfa aceluiaii pune mdna pe cap 9i pecetluinduJ Deci cel ce iube$te* sd se impdrtAqeascA (cu semnul crucii), poruncejte preolilor* sa mai presusde lume, vine inscrie pe barbat* qi pe naq)). de cele cu adevarat la unul din cei iniliali (botezali)qi-l roagAsa-l conduca pe calea spre ierarh. Acela faga$6 duiestein intregime* sa urmeze* tradiliei $i fi a-i spre gi primeasca* sa-l ialauzeasci sa-l face Dupa ce aceial-au inscris,(ierarhul) $i indrumAtorin toata viala lui urmatoare. d e t o atd i m p l i n i t a r u g a c i u n e , s f A n t d o dar aceluia, mantuirea cu sfintenie dorind qi il misurind omenesculsAucu inallimea lucru- biserica*, apoi il descinge pe acela* 74

Despre lerarhia Bisericeasci dezbracl* prin liturg (diacon). Apoi, intorcdnd pe cel venit cu fala spreapus qi indrepdireclie, in aceeagi tAndu-imAinile desfAcute Satanei sasuflede trei ori asupra ii porunceqte lepidarea de el. Dupi ce $i sAmarturiseascA de trei ori, iar acela i-a cerutaceluialepAdarea a marturisitde uei ori, il intoarcesprerdsarit+ qi privind acela spre cer qi avdnd mdinile cu Hristos sAse uneascA intinse,ii porunceqte invilAturi venite de Ia gi cu toate_,sfintele Dumnezeu)o. $7 $8 la a Dupi ce (ierarhul)a sdvirqit acestea-, doua iegire, se inalla iaragi la vederea a celor dintAi*,ca cel ce in nici duhovniieascd un timp gi in nici un fel nu se intoarce spre ceva deosebitgi striin de ale sale,ci e mutat de Duhul dumnezeiescpururea 9i in chip la cele dumapropiatde la cele dumnezeieqti nezeiesti5e. d I II. Tdlcuire duhovniceasc $l

Iar acela fdcind $i aceasta,(ierarhul) ii Aceasta lucrare, care introduce tainic in intreitA.$i dupa ce acelada cunoagterea ceremarturisirea lui Dumnezeuprin simboale,nu intreita, apropiindu-I,il binecu- are nimic necuvenit qi nesfinlit, nici nu mArturisirea vinreazd prin punereamdinilor. $i liturgii* ramane la chipurile sensibile. Ci are in ea complet, preolii (diaconii) dezbrAcAndu-l tainele unor inlelesuri vrednice de Dumnezeu, in chipuri ca in ni$teoglinzi natuaduc sfantul untdelemnal ungerii. Iar (ierar- taine arAtate prin intreita pecetluire rale qi pe mAsuraoalnenilor. Caci, cum s-ar hul) incepind ungerea aratagreqitaqi strainade tainainlelesului dumil predA pe acela preofilor sa-l unga pe tot al belor sav0rgiteo lucrare ce innezeiasc infierii* maica spre se indreapta el trupul, iar pe cel prin exprimaredumnezeiascd credingeazA prin trei invociri. $i gi ifingeqteapa acesteia gi despre via16 noui sfAnta despre vine la ea, ce i n v o c a r i p r i n sfinte 9i curalind apa prin viafa virtuoasa de toatarautatea curAlirea desAvirqind-o printr-o intreita turnare a lui in mod mai truarAtata gi dumnezeiasca odata mir in chipul crucii, cAnta preasfAntului pesc in curafirea prin apa* naturala? alemirului tot de atatea 6u tumarilepreasfinte Deci, aceastaftadife simbolici a celor proorosfintA luatadin inspiragia ori cantarea deqin-a avutin eacevadumnezeiesc, sAv6rqite, cilor celor stapaniF de Dumnezeu*. Apoi lipsita de sfin1enie, precum socotesc, nu esae, porunce$tesi fie adus barbatul. $i dupa ce cAci cuprinde invalatura despre viala cea unul dintre preo(i anunlanumele aceluia9i al dreapti-qi curalirea deplina de vieluirea in naquluide pe lista pe care l-au scris, acelae pacat, durd-o aceastade inples* prin trupul adus de preoli spre apa, fiind condus spre curatit intreg prin apa. mAna ierarhului. Iar ierarhul, stdnd in picioare, in vreme ce preolii rostesciarAqicu $2 glas tare in fala ierarhului peste apd numele procandidatului, il scufundd de trei ori, Dar sA fie aceastao calauzire sufleteasce nunldnd odatA cu cele trei scufundari 9i introducatoare (a celor a celor nedesavArqili scoateridin apa ale celui ce se desavarqe$te incA neboteza[i), care [ine departe,pe cat se numelecelor trei ipostasuriale Fericirii dum- poate, tainele ierarhiei ti ale uniHlii de Apoi preludndu-lpreolii il predau hullime* qi masoara nezeieqti5T. inallareain mod potrivit spre naguluiqi cdlauzitoruluicarel-a adus.$i imIarnoi,privindinsus, cu trepteledeosebite. b r a c i n d u - l i m p r e u n a c u a c e l a i n h a i n a cauzeiesfintelor inalgimi ale celor savirgite qi il aduc iaraqi la in ele,vom cunoa;te potrivita* celui desavdrqit, orimind tainicaintroducere qi chipurilecelor nearatate. pecetluindu-lcu mirul cel nurnelecelor aratate ierarh. Iar acesta, pre sfin;it*, il declari de acum Caci,precums-aspuslimpedein wierea D es preadumnezeieqte ingef,)Sicelesensibile, iiteligibile* ('despre v r e d n i c d e - a s e i m P a r t a q i d e P r e a c'ele sfinlitele chipuri ale celor inteligibile sunt o Euharistie5s. desavArsitoarea

75

Despre Ierarhia BisericeascA iar cele inteligi- fac cunoscutelor insele* sfinlitele minfi, cel ciliuzi gi o cale spreacelea; a ceeace a vazut* bile, izvor li cuno$tinlaale celor sensibile ce tinde spre cunoa$terea dar in firea sala inceputva vedeace esteacest orinduite ierarhicru. in inallarealui sprelumina, sfint gi in aceasta, va vedeaprimul lui dar sfinlitor. $3 Iar cel ce a vazut cele proprii bine qi cu ochi nepatima$ise va despdrli de inSd spunem deci* cd bunatatea fericirii Dar tunecimileneluminateale necunogtinfei. la fel estepurureala fel qi avAnd dumnezeieqti t entru unirea qi imfiind nedesavArgip r a z e l e b i n e f a c a t o a r e a l e I u m i n i i s a l e pdrrtagirea el nu de Dumnezeu, atotdesavirqitA cu imbelqugarein fafa tuturor o va pofti pe aceasta raspdndeqte la sine,dar va fi inallat Daci insa libervederilecelor in[elegatoare. pe incetul in ordine gi in chip sfdntde la cele folosindu-sede litateacelor intelegatoare*, prime ale lui spre altele mai dintAi gi prin bera alegere*, se desprinde* de lumina aceleaspre cele cu tottrl dintAi qi astfel va fi inteligibila, inchizind, din iubirea riului, obArqie, spre dumnezeiasca ajuns desAvAr$it in mod naturalin ea pentru ca spreculme. Chipul acesteix puterile semAinate bine intocmite de lumina ce-i a selumina, atuncie desparfita qi sfinlite ordini este sfdnt celui ce vine (la sa se depafieze, Botez) gi la conqtiinla de sine, avdnd drept fara ca aceasta esteprezenta, ci luminAnd,chiar de esteinchisa, merge cu conducatorpe drumul spreierarh,pe nag.Iar bunatatedupA ea. care i se intoarce mereu pe cel astfelinAllat,fericireadumnezeiascd il impotriva. DacAinsa libertatea(creaturii) va primegte la impirtagirea de Sine. $i, incerca sa treacdpestehotarelea ceeace i-a transmilAndu-ilumina sa ca pe un semn, il cu fost dat sAvadacu masurA*gi sapriveasca gi-l introduce in comuniunea indumnezeiegte sprerazelemai presusde puterea celor indumnezeilihr indraznealA qi a sfintei lor cete.al vederii ei, lumina nu va aduce nimic mai cAror sfAnt simbol este pecetea* ddruita de presusde lumina, dar libertateafaptrnii, prinierarh celui ce a venit qi inscriereamintuiz d n d - s e i n m o d n e d e s a v a r g i td e c e l e toarede citre preofi,care-l introduceintre cei desivirgite, nu va ajungela cele ce nu-i sunt mdntuili qi carea introduspe lAngael* pe nag proprii*; deci,pe de alta parte,nu va dobindi intre sfintele nume de pomenit, pe cel dintAi pentru sine o inlelegere mai presus de cea ca iubitor adevirat al cAii de viala facatoare masurati a ei. Caci, cum aln spus, lumina spreadevargi al conducatorului indumnezeit in chip bine- ce l-a adus cu sine, iar pe cel de al doilea ca dumnezeiascase desfaqoara facatorin fala vederilor inlelegatoare(spiri- un indrumator nerAtAcitoral celui ce l-a au in ele putereasao prinda insolit* prin inva{aturile cunoscutedin preIar acestea tr.rale). cu totul e p-ururea ca pe una ce le e prezenta 9-i dania dumnezeiasca. gata spre a comunica cele ale ei. Imitarea ierarh*, o inchipuie dumnezeiescul acesteia intinzdnd peste toli cu imbelqugare raze]e $s gi fiind cu totul gata invafaturii dumnezeiegti sa lumineze prin imitarea lui Dumnezeu pe Dar nu e cu putinlasdsefacacinevapdrta$ o cel ce vine la el (pentru Botez), nearatand cele cu totul contrare,nici ca cel ce are de manie o sau de sfinlenie mdnie lipsita cu Unul sa aibi vie[i impa4ite, comuniune nemasuratafa16 de apostasialui de mai neclintita de in impartAqirea inainte, ci lurninAndpurureain mod ierarhic daca staruieqte qi in toate nebiruit ci ramane nerelinutx Unul, luminoasa pe cei ce vin* la el prin calauzirea darurileimpArlite ale celui ce esteUnul. Fapdupa o buna gi trephta ordine qi potrivit cu il aratain chip sfAnttradilia simboai n l e l e g e r e a f i e c A r u i a p e n l r u c e l e d u m - tul acesta lelor, caredezbraca*pe cel ce vine (la Botez) nezeiestiot. de viala de mai inainte (ca de un veqmdnt)gi il desfacepdna gi de ultimele legaturi ale ei qi-l face sa priveascagol gi descull spreapus $4 mAinilor sA respingA gi prin desfacerea gi deprinderea neluminatA cu rautatea Dar, fiindcA obdrgia sfinleniei gi bunei pdrtaqia se neasemanarii(cu Dumnezeu) produsa de orinduiri esteDumnezeu,iar prin aceasta 76

Despre Ierarhia Bisericeascd va primi pentruele, supunandu-se Domnului aceeain el. E o respingereexprimatA prin suflarea*aceleideprinderide la sine,martu- cel bun care a oranduit lupta qi o impune lui. ale Celui ce risind toate lepadarile de ceea ce e contrar Pagind*pe urrneledumnezeiegti cu Dumnezeu.Pe cel eliberat s-a facut, din bundtate,intAiul dintre lupasemanarii tatori*, prin luptele sale*, prin care imiti pe astfel in intregime gi desprins de orice Dumnezeu,acelacombatelucrarile* qi exiscomuniune (cu pacatul) il intoarce ierarhul spre rasarit. Prin aceastase arata sta- tenfele contrare indumnezeirii lui, murind in Botez,ca sa impreunacu Hristos pAcatului bilirea qi ridicarea statornica a aceluia in vorbim in chip tainicb). r ; i r e n u n l a r e a *l u i lumina dumnezeiasca t o t a l a ,p r i n c u r a t i e ,l a p a c a t . Aceastao arala gi sfintele lui marturisiri $7 de-a privi in intregime spre Cel Unulx, care sunt marturisiri ale celui devenit el insugi inlelegem deci cu pricepere cat de unitar qi pe careel a primit sale facacu iubire de adevAr. $i este, socotesc,vAdit celor potrivite suntsfintelesimboale.Caci moartea pricepu[iin taineleierarhiceca, prin intinde- noastranu este* nimicirea existenlei.cum socotescal1ii, ci desparlireapa4ilor unite. rile statomicegi hotarite spreCel Unul gi prin intrucat ducesufletulin planul nevAzutx, Caci qi pomirilor cele contrare, moartea nimicirea prin lipsa trupului, iar trupul sDirituale ale lui vor dobAndi deprinderea se face nearatat se ascundein pamAnt printr-o alterare a forDe cu Dumnezeu. a asemanarii neschimbata* melor trupegti*, facendu-senevAzutprivirii reJinerii aceea, nu e de ajunsnumai osteneala in mod potrivit s-ainleles De aceea, omeneqti. pentru pacat, ci e de trebuinlA de la orice in apaca un chip al mortii intreagA ascunderea gi o ne?nmuiatA* bdrbAlie,o neinfriaceasta gi al mormAntului acoperit.Deci invAlatura o catAinfruntare a oricdreiispite pierzatoare, simbolica ne face cunoscutin mod tainic ci statomicie fara sfdrgit in sfAntadragostede spre cel ce se boteazA in chip sfdnt prin trei adevir, o intinderehotirAta qi neincetata scufundariin apAimita moartearAnduiti de a ea, cu toata puterea,urmarireanecontenitA morlii, Datatoruluide de Dumnezeu*,StapAnul mai desdvirgita inallarii la o impartagire viald urmata de morm6ntul de trei Iisus, obArsiadumnezeiasciim. nopti. E o imitare a lui Dumnezeu c?r ea primit aceastamoarte, in care, potrivit prea Scripturii. stupAnidanieitainice$i ascunse $6 (cf. Ioan 14,30). torul luntii n-a aJlutnimicbh Chipurile exacte ale acestora le poli prin ierarhie. vedea* in cele ce se sAvdrgesc lui Dumnezeu,incepe Ierarhul,cel asemenea cu sfantaungere,iar preolii de sub el termina sfdntalucrarea ungerilor,chemdndpe cel ce (se boteazd)la sfintele lupte, se desavar$elte infaligatein chip, lupte prin carese supunelui Hristos*, care randuiegte lupta. Caci Acesta, lupta, ca Dumnezeu* este Cel ce rdnduiegte iar ca inlelept esteCel ce a stabilit iegile ei, iar ca Drept a pregatit celor ce vor birui ca cununile.$i, ceeace e gi mai dumnezeiesc, Bun a venit in chip sfdnt in luptatori qi luptd impreuna cu ei pentru libertate gi pentru biruinfa asupramo4ii $i a stricaciunii.Iar cel (se boteazA)va pomi cu ce se desavargegte bucurie la acestelupte, pentru ca sunt dumgi staruiein implinirea infeleptelor nezeieqti; potrivit lor, cu legi aleei, lupt0ndfArdabatere nadejdeasigura a bunelor cununi pe care le

s8
(botezat) Apoi il imbr'acape cel desavArqit in haine luminoase. Caci prin nepAtimirea qi de chip dumnezeiesc fald de bdrbateascd cele contrareqi prin intindereaputemicaspre Unul, cel fara de podoabese impodobegte*, cel fara chip ia chip, insuqindu-giin chip inlelegatorstrilucireaunei viegicu totul lumicu mir il Iar ungereadesavirgitoare noaseb/. (botezat)bine mirosiface pe cel desavArgit a na$terii din tor. Caci sfintita desavdrgire cu Duhul Dumnezeuuneqlecele desavArgite dumnezeiesc.Dar sala$luireaspirituala a Duhului desivArqitor$i producatorde buna mireasma,fiind de negrait,se lasacunoscuta spiritual* de cei invrednicili de sfinlita qi prin mintealor impArtAsire indumnezeitoarea de Duhul dumnezeieic.

Despre Ierarhia Bisericeasci La sfdrqitul tuturor, ierarhul cheama pe cel desavAriit (botezat)la preasfdntaEuharistie, mijlocindu-i impdrtdgirea de tainele desavArgitoare.

Capitolul III
inceputul cAlauzirii luminoase' o slavim din *r i n e a c u n u m e l e c e e ac e s e s a v a r $ e $ t ep adevaratde luminare. Caci ea nascandu-ne din nou ne-a scosdin moartela viafa' FiindcA Dar, odati ce am pomenit despreaceasta' desi e comun ruturor slujbelor ierarhice sa sfantalunu-mi mai esteingAduit sa spun altceva din rahsmita celor ce se desavarEesc cele proprii ierarhiei, inainte de ea' mina, daca prin aceastami s-a daruit cea C a c i e a e s t e , d u P i s l a v i t u l n o s t r u dintdi vederoaei, prin lumina atotincepatoare invatator,Taina Tainelor*. a ei sunt cAlauzitin chip luminos la vederea Iieci, trebuie sao infatigam printr-o sfAntl tuturor celorlaltesfinte (lumini). sa cugetam9i acestea. descriere*De ea inainteacelorlalte' ca sa ne Deci, spunAndu-le gi si privim in mod ierarhic (treptat)inlelesul iniiltam.De temeiul $tiinteidumnezeiegti ieraihice'dinScripturi.prin Duhul SfAnt..la preasfingeilucrari a fiecarei Taine. dln Mai intAisacercetam sfinlitaei inlelegere. propriuqi celorobqtesc*, ce motiv caractarul s-a atribuitei mai mult i (Litur ghiei) II. Taina Sinaxe lalte stuiiri ierarhice. sau a comuniunii(cuminecdturii) decdt aceloraqi a lost numita in chip unic comuniune* qi adunare(sinaxa),chiar daca orice slujbA i oricarei Taine aduna vielile Ierarhul*, dupa ce a savirqit o sfanta noastreimpA4ite intr-o indumnezeire unitarA altar,incepdndsa la durmezeiescul a rueiciune dumnezeiesc chip prin de unifiCarea si a sfAntului inc apere to atA uri onj inc tahiieze, ui.iito. impar[ite le daruiegtecomuniune li dumnezela iaraqi intorcindu-se Apoi, imlocas. tara cA spunem Caci Unul. uniie cu Cel psalmilo-r, a cAntare sfinta incepe aliar, nu iescul de celelaltesimboaleierarhice oArrAsirile ale a i n * d a r u r i l e cintAnd impreund cu el sfintele cuvinte i. piirn.st. desavArgired bisericescclerul tot ale Dsalmilor obdiriei dumnezeieqti9i desivirgitoare Apoi se face prin liturgi (diaconi),pe Dar iaraqi aproapeca nu se poate acesteia. carlilor sfinte*. Dupii acestea ca atotdumrAnd.'citirea sAvir5ivreo slujbAierarhici fara ies din sfAntullocag9i impreuna in mod catehumenii nezeiiscaEuhaiistiesAnu incununeze cele.ce cu ei energumenii* qi cei afla1i in timpul concentrat* prin sfdnta ei sAvArgire cei vrednicide vederea r-amanAnd DocAintei, s-ausivArgitprin fiecarein parte,adunind in 'si Dindumnezeiegti' cele de venit impAflasirea prin darul de unitatecelece s-ausavirqit 9i ulg tfqde la Dumnezev al Tainei desavArgitoare ire liturgi*, unii staula uqileinchise dm cele altceva desAvirqindcomuniunea cu Dumnezeu a tului lo;a$,iar allii savAr;esc ale trepteilor. Iar allii din lruntaqii*clerului celui ce ie-a Primit Pe toate68. pun inainte* impreunA cu preolii pe altar Caci, dacAfiecare din slujbele ierarhice ar dupi c.e ifAnta pAinegi potirul binecuvAntarii, comudesavdrqire la duce ar nu nedeplinA*, fi bisericii plinirea toatA catre de mdrturisii noass-a adunarea niuneanoastrdcu Cel Unul 9i odatace idntarea obqteasci*de lauda' Dupa acestea, tra in El qi nu ar fi Taina desavArqiti, o sfAnti dumnezeiesculierarh sAvArger;te e nedeplini. sfdnta'$i vesteltetuturor.pacea rugaciune transinsa $i este fiecareia gi Scopul linta* toli unii pe allii' se terce s-ausArutat t ie l u i du"pa f a i n 6 io b a r ; i e id u m n e z e i e g c miterea ca4i*' Apoi' din sfrntele tainice citirile minA drept pe aceea, De desavarqeltebq' ce se mAinile qi-au. spalat preolii qi ce ierarhul dupa fiecAreia cuvAntingelegerea -pro-priuierarhica i-a dat i a l o c l a m U l o c u ls l a n t u l u l i e r a r h u l c u a D a . lucrurilor' adevirul din numele* altar, iar imprejur stau impreunlcu preolii Astfel, fii;dia sfinta Taina a nalterii din dintre liturgi*. $i ierarhul' Dumnezeutransmiteintdia luminare $i este numai frunti$ii tn Sinaxd I. Despre cele sdvdrEite (in Liturghie) 18

Desore Ierarhia Bisericeascd dupi ce a leudat sfintele fapte dumnezeiegti, lucrarea de slinlire a celor preasavar$eqte qi aduce sub vaz* cele sldvite dumnezeieqti ce seafla de falain chip sfAnt. prin simboalele ce a aratatdarurile ce ni se dau dupa $i, ierarhul vine la dumnezeiascd, prin lucra-rea sfdnta impdrtaqirede ele qi indeamna Si pe ceilalli. Dupa ce s-a impartaqit de comuniobArgie uneacu dumnezeiasca $i a transmis-o qi celorlalli, incheie cu o sfAntarugaciunede mullumire.$i, in vremece cei mulf privesc simboale, numai plecali spredumnezeieqtile el se inalla in mod ierarhic prin Duhul dumn e z e i e s c ,s p r e s f i n t e l e o b A r g i i a l e c e l o r in vederifericiteqi spirituale sivArgite. 9i cu de chip dumnezeiesc'u. curaliadeprinderii eascd II I. Tdlcuire duhovnic $l Vino, deci, iubite copile, dupl aratarea chipurilor, sa trecem, cu randuiala* qi cu sfinlenie, la adevdrul dumnezeiesc al arhetipurilor, spunind celor ce se desavarqesc inca pentru armonioasalor cAliuzire suca nici variataqi sfAntacompozilie fleteasca, a simboalelor*nu le estefArainleles,ca sanu le fie numai o aratarea celor din afara. Cici preasfintele* cantari qi citiri din Scripturi le dau invAlitura vielii virtuoase gi inainte de aceasta curAlirea desavdrqitAde pacatul Iar atotdumnezeiasca de stricaciune. cauzator a transmiterecomuna qi de pace aducatoare uneia gi aceleia;ipdini gi a aceluia;i potir le intipAreqte legea aceleia$i purtari indumhranAqi ca unorace au primit aceeaqi nezeite, le aducein amintire* sfdnta CinA atotdumprin qi arhisimbolulcelor savdrgite, nezeiasca care insusi Creatorul simboalelor depirleazl pe cel ce nu s-a impartdgit cu toata dreptatea simlire de celesfinte* ale Cinei (cf. cu aceeaqi inva[acu sfinlenie 1). Prin aceasta, Ioan 13,1 ca apropierea gi in chip dumnezeiesc prin deprindere*de cele cAqtigata adevarata, celor ce se apropie le dAruieqte dumnezeieqti, continut (al Cinei). de acelagi impArtAgirea $2 Aceste inlelesuri, potrivit zugrdvite, preinainteauqilor celor nepatrunse cum am spus, la (alealtarului), saintrAmde la celecauzate* cauze, potrivit sfintei* noastreliturghii (siluminoasaa lui Iisus, naxe) qi sub calAuzirea la vedereacuvenita a inallimilor celor spiri tuale (inteligibile), vedere care se intAlneqte in chip vadit cu fericita frumusetea arhetipual simbolurilor). rilor (a conlinutuluicauzator gi sfAntd asDar, o, atotdumnezeiasca de imbricaminlile care cunzime,dezbraca-te nouAin stralur invAluie taineletale gi aratA-te de chea ta gi umple ochii nogtri_ingelegatori Iuminaceauna gi neacoperitA/t.

$3 ca fiebuie sAintrdm inliunDeci, socotesc trul celor atotsfinte,dupi ce am descoperit inlelesul celor dintdi dintre forme*, ca si lui de chip dumnezeiesc privim la frumuselea qi sA vedem pe ierarh mergAnd cu buna altar pAni la mireasmade la dumnezeiescul ultimele pa4i ale sfAntuluilocag,qi revenind Caci iarAgila el, dupA ce a savarqitaceasta. mai prefericireadumnezeiriiatotizvoratoare spre iesedin bunAtate susde toate*,chiardacA de cu cei sfinti ce seimparta$esc comuniunea ea, nu iese din stabilitatea qi temelia ei nemiqcatadupa fiin[d. Ea lumineazatuturor pe masura cu Dumnezeu, celor asemanatori in jurul ei, nu lor, dar ieqindtotu$icu adevarat se mi$cA deloc din* identitateaei. La fel* slujbA a sinaxei (a liturghiei) dumnezeiasca unicd qi simpla qi condeqi,avAndo obArgie centrata,se inmulleqte cu iubire de oameni intr-o sfAntAvarietate de simboale gi inainteazd pdnd la infaligarea in chipuri a intregii obArqii dumnezeiegti, se aduna iardqi din in chip unitar in unitateaei ;i uneqte acestea fel pe cei inaltati la ea cu sfin[enie.In acelagi dumnezeiesc,dumnezeiescul*ierarh, degi qtiinlaunitaraa ierarhieilui cu bunAtate coboarA de mullimeasfinla cei de subel, folosindu-se qinerelinutde revineca dezlegat telor simboale, cei mici, in mod nemiclorat, la propria obirqie. Dar, ficdndu-qi intrareaintelegatoare(spirituald) la unitateaei, vede in chip curat ratiunile pentru ca iegireade unitare ale celor savarqite, oameni iubitoare la cele de al doilea i-a pricinuit (prin marginirea lor) intoarcereamai dumnezeiascisprecele dintAi/r.

79

Despre Ierarhia Bisericeascd cele mai concentrate* 9i umbrite in rostirea cuvintelor psalmilor devin mai inleleseprin mai multe qi mai clare chipuri; qi expnmarea Iar sf6nta rostire a psalmilor* unita pril citiri prea sau inlelegerealor se largeqte aDroapefiintial cu toate Tainele ierarhice slinteale unor sfintetextescrise. In acesteax, de nu trebuiedesparlita (iaviiqite de-ierarh) ce prive$tein chip sfint va trdi o suflare cel lesdtura ierarhica dintre toate. CAci toata unitaraca migcatade Duhul cel Unul qi dumsfdnta* Scripturd a infaliqat pentru oamenii n e z e i e s c .A p o i , i n m o d c u v e n i t , s e v a caoabili de indumnezeire urmatoarele:vepropovadui* conform tradiliei mai vechi de la Dumnezeuprin facerea Noul Testament, aratand potrivit ordinii niiea la existenla celor ce sunt qi ordinealor (cf. Fac.);ierarhia dumnezeieqti ierarhiceca una, Evanghelia,a lor dupao lege (c[. Lev.. Deut.), si vietuirea despreviitoarelelucrAri dumnezeieqti srait inrparlirite de daruri qi de bunuri po-porului i l " l u i I i i u t , i a r c e a l a l t a (Apostolul) l e - ai n sfihlii (cf. Num.), inlelegerea sfinlilor deplinit; qi ci acela a spus* adevarul in judelatori (cf. Jud.) sau imparalilor inlelepli chipuri, iar acestale-a aratatprezente..Caci (cf. Reg.;Paral.)saua preotilorindumnezeili, luciarea Tainelor prin acesta a confirmat de inlelepciuiubireineclintita $i staruitoare dumaceleia adevarulDrevestirilor 5i lucrarea ne a barbalilor invdrsta, pentru creqtere*-prin nezeiasca teoloesterecapitularea a acesteia (cf. Iov)' varietatea li mullimea incerci'rilor giei*74. sfaturi intelepte pentru implinirea datoriilor aleiubirii* gi chipuriinlelepte (cf. intel.),tariae (cf. Cdnt.), vestiri de mai inainte ale celor vii$6 toare (cf. Profeli); faptele omene;d* 9i dumn e z e i e $ t ia l e l u i I i s u s ( c f . E v a n g h e l i i l e Cei ce nu primesc insA deloc* in urechile sinoptice), vieluirile qi invalaturile de DumsfintelorTaine nu vad nici chipuneze; insuflate gi imitatoarede Dumnezeuale lor sunetele ucenicilor lui (cf. Fapt.; Epistole), vederea rile lor, refuzAnd fara ruqine mantuitoarea gi primire a Tainei na5teriidin Dumnezeu+ qi hinica a celui intre ucenici iubit* ascunsa pieirea Scripturii: cuvantul lor spre despre iepetAnd (cf. Apoc.), invalatura $i minunat Dar sd /egrir (Iov 21,14). de lume a lui lisus CaileTale'nuvreau bumnezeuceamai presus pe cei afla1i pe energumeni catehumeni*. in prins rddacini* Ei au (cf. Ioan).Toate acestea rinduiala sfinteiierarhii ei prin sfintele inAl[ari de chip dumnezeiesc in starede pocainla. cantarea psalmilor 9i sfanta auda lasa si ii a dumin scris redare aleTainelor.Iar sfdnta Scripturi. a atotsfintelor nezeieltilor* psalmodii are ca scop slavirea citirea dumnezeiascd lucrari 9i la sfintele pe acestia nu-i invita qi a Dar Dumnezeu despre tuturor invAgiturilor citito-rilor vederi spirituale urmAtoare,ci numai pe ochli faptelor dumnezeiegti*9i cinstire,a Caci ierarhia ai celor desavArgili. si lucrArilor sfinte ale barbalilor indum- desdvArgili cea in chipul lui Dumnezeue plina de sfinta prilejuieqteo explicare9i o nezeili.Iar acesta l a u d a a d a r u r i l o r d u m n e z e i e q t i p e n t r u dreptateSi imparte in chip mAntuitor' dupA de celedumimpArtaqirea primirea fiecarei Taine ierarhice, fapt care vrehniciafieci.rr"uia, fiecaruia,daruindcorespunzAtoare producedeprinderea comunicarii ei celor ce nezeiegti o cu sfinfeniela timpul cuvenit pe masuraqi b laudain chip dumnezeiescTr. potriva lor. Catehumeniisunt puqii1 cea din urma* treaptd,cdci sunt nepArta$i*de cele tainic) $s dumnezeieftiqi neiniliali (neintroduqi in nici o lucrareierarhici desavArqitoare 9i nu prin na$terea in Dumnezeu existenla nici o au toate cuprinde care cantarea deci, Cdnd, ci suntinca purtaliin pantece* cele sfinte (toati mdntuirea)pregateltepute- dumnezeiascd; parillteiti qi modelalide forprin cuvintele cele cu pentru arrnonia suflete$ti noastre rile ce se vor sfinli pulin mai tdrziu gi prin execu- hele de vialA facatoarespre t'ericitaaducere prin qi I uminaincepatoare la vialaincepatoare ne va tareaomofoni a imnelor dumnezeieqti* pruncii precum Caci, dinDumnezeu. naqteiea produce inlelegerea comuna a celor dumqi netbrmali dacAcad din nezeieqti li cea intre unii gi a\ii, ca,printr-un trupeqtineimplinili a lor sunt ca nrqteavorformare de lucrarea cor unil qi o mirturisire comuni a celor sfinte,

$4

80

Despre IerarhiaBisericeasci toni* gi lepadali, a;a au ei pe pAmanto stare nenascuta $i $i lipsitade viala EineluminatA. aparilie a cel ce cugetadrept, vazinci aceastd lor, n-ar putea spune ca ei, ieqili din intunericul pdntecelui,au fost adu5ila lumina. care se inFiindca.ni, cu* qtiinlamedicala, nugrijeqtede trupuri, spuneca lumina lucreaz6 celorce primesclumina,ai;agi qtiinla mai asupra intAiprin a celorshnteii pregateqte preainleleapta a Scripturilorformatoare hranaincepatoare $i de ipostasul gi dupace le-adesavarlit vialafecAtoare pentru nalterealor din Dumnezeu,le da mantuirea lor, potrivit treptei la care au ajuns - impartaqirea de cele luminoaseqi desavdrqitoare. Acum insaii line despartitica pe unii ce nu sunt ingrijindu-sede de cele desavdrqite, desavArqili, buna rAnduiali a celor sfinte gi de pregati-rea $i potrivit ordinii dumnezeiegti vialacatehumenilor a ierarhiei/). cea mai clarAa celor ce fac parte din treptele ierarhice cunoa$teinainte de aceqtiao inpe fluen[a foarte necuratd* care stapane$te de viala de care,despa4indu-se energumenii iqi insuqesc chip dumnezeiesc, $i o cugetare cu a demonilor pier$i o purtare asemenea zatori, intorcdndu-seprin ultima gi cea mai nebunie de la cele cu adevArat Dierzatoare existente*, de la bunatalile nenruritoaregi veqnic dulci gi poftesc Ei-qilucreazdinstriinarea materiala* qi mult patimagagi pierzltoare gi stricatoare,prin nesigura, dar aparentaparuta placere de cele striine*. Aceqtiatrebuiesa fie despa4ilicei dintAigi in mod principal de ceilalli gi de glasul ce-i distingeal liturgului*. Cacinu le esteingAduit din cele de altceva sdseimpArtaqeasca acestora sfinte, decAtde cuvintele inva[aturii care-i intoarcela cele bune. Caci, daca sfinta slujire (ierurgia) mai presusde lume a celor dumnezeie$ti se ascundegi celor din stareade pocainld gi celor ce au fost mai inainte in ea, $7 nu se lasd apropiatade cel ce nu e cu totul sfAnt. CAci strigi gi aceastacu o totala esteqi ea lipIar mullimea energumenilor sfinlenie: sunt de nevazut qi de neimpartAgit sita de sfinlenie*, dar e a doua dupa cea a qi celor ce prin cevade jos suntnedesAvArgili care e ultima falA de cele de catehumenilor, cu Dumnezeu. (Caci deplina asemanare in cu egala sus. Caci nu e, precum socotesc, qi pe cei ce departeaza glasul cu totul.limpede in neiniliereatotalAqi in neimpartaqirea aceea pot uni cu cei ce se impartagesccu nu se de impartaqire extrema, avand oarecare vredniciede cele dumnezeiegti). deli e preasfintelelucrari desavdrqitoare, Cu atdtmai mult va fi mullimea nesfinliti contrare tulburarile ielinuta de atracfiile $i $i celor inraurili de celerele (a energumenilor) a ii esteoprita in mod cuvenit vederea de aceea pAtimaq*,strainAde toata vedereagi mod in Dar, de ele. qi impartaqirea celor atotsfinte de cele sfinte. impirtaqirea dac4 este adevirat cd barbatul deplin dumin Tajneqinedesavirqili ceinehiliali* Deci. vrednicie cu impartaqeqte cel ce se nezeiesc, de cele dumnezeieqti,cel inallat la culmea au fost scoli in afaralocaquluibisericescal lui (ierurgii) supecu Dumnezeuprin indumnezeirile Dumnezeul li a sfintei siujbe asemanarii ce pe cei s-audespArlit l6nga ace$tia, lor; rioard nu va mai lucra nici totale gi desavdrqitoare, cei ce pentru de viala slinlita. Iar dupAacegia" cele ale trupului. afari de ceeace e cu totul patima;i prin mqcitunx devenit lor au nebarbalia numi sepoate prin lire $i aceasta trebuincios d i n l i p s Ad e a i u n s , i n c a l . n a u n a l u c i r i . s i trecator- ci va fi templu qi urmator al Duhubarbilie*. printr-o inclinare statornica ;i lui dumnezeiescin indumnezeirealui, ina qi activadeprindere la o neclintita neobosita prin ceea ce e tarind ceea ce e asemeneu urDupi acesLia. cu Dumnezeu/b. asemanarii un astfel de* barbat nu va mai fi asemenea, dar de vialacontrara, ceice s-audespArlit meazA infruntat niciodatAde naluciri saumu$caturi, incAnu s-aucuralit gi de inchipuirile ei printr-o se apropiede d e p r i n d e r es i d r a g o s t e *d u m n e z e i a s c i g i ci va rAdede ele qi cind acestea Iat a,ipaei, cei ce nu s-aulacutb el lupta impotriva lor gi le alungA gi mai ne;mestecata. unitariqi,vorbindpotrivit datapentrulotdeaunA degrabd va lucra, decit va suporta 9i prin neprihaniliqi cu totul faraprihana. neimpdtimireanebiruita a deprinderii lui se legi.i, va arata gi altora doctor al unor astfel de Iar slujitoni gi vazatoriiatotsfinliti* alcelor preasllnte, privind in chip sfantpreasftntaTaina. mu$catun. slauescprihr-o lauda comr-urii*pe IncepAtonrl Dar pe lAngA aceastasocotesc,ba mai degrabaqtiu limpede,cA putereade distinclie binelacaiorsi de bine dautor, de la careni s-au

8l

Despre Ierarhia Bisericeasci aratat noue Tainele m6ntuitoae carc luqeaza c u s f i n l e n i e i n d u m n e z e i r e ac e l o r c e s e unii o numesccuLauda aceasta* desavdrGsc. laud& alfi simbolulcredinlei.!. ultu' v6ntare'de mullumtre mai dumnezeiegte, Drecrln socotesc, ierarhic4 ca pe una ce cuprinde shnteledaruri ce Cacimiemi separe* laDumnezeu. ne-auvenitdir laudatuturorlucrarilordumnezeieqti ca cuDrinde cu Taina)a datexistenta cu privirela noi; (aceastd {iinlei* gi vieli! noastre9i i-a dat formi bunatate prm trumusetile arnetlplce; de chio dumnezeiesc si a licut-o pafia$ad-eo deprindere $i inallime iar vazdndgolireanoastraprin dumnezeiasc'a; ne-arechedumnezeieqti. de darurile neatenlie ce ni mat la itareade la inceputprin bunAtalile deplina*de.catre giprin indugirea le-apregatit* El a celor ale noastreil pnn lransmlterea a celorale salene-afacutsalucram desavArsita si ni se diuunoi insinebinele si prin aceasta iasca impart{irea ile Dumnezeu qi de cele dumnezeieqti/'. $8 Astfel, lAudatacu sfinlenie iubirea dum' de oameni sepuneinainte dumnezenezeiasca gi potirulbinecuvAntarii. pline* acoperitA iasca sarutare*li Se fate apoi pieadumnezeiasca de lume a sfintelor rostireatainica!i mai presus diptice scrise.Pentru-canu se poateinfaptui CelUnul qispre spre impreunanoastrAinAllare imbartasireade Unul, avdnd desparlili pe intru pacecu noi' Ceci' daca, de unirea aceia Celui iluminagi de vederea 9i cunoa$terea. Unul n6 unim in adunareaunitara qi dumnezeiasca,nu mai suportAm sa cadem in Doftele*impanite,din caresenascduqmAniile pamanteqti ii patimaie fala de cei de viala unitara$l fire*. Deci, aceasta aceeasi o cereca pe o legeslujbasfinta nedespanita cu (ierurliai a pacii. unind pe cel asemene.a iel asimeneh$i despa4ind9i vederile dumgi unitarede celeimparlite'6. nezeiegti nu mor{i,ci mutalidin moatte spuneteologia*, ObservA*cA ei li viata ato-tdumnezeiascaT'). suntinscriqi in sfintele pomelniceale amintirii dumnezeieqti,nu omeneqti intr-o amintire inchipuitd, ci, cum ar spune cineva, in{gmcinstitoare$i neschimnezeita;prin cunoqtintA cu i semenea b a t i a c e l o r d e s a v A r q i la Caci a Dumnezeu, proprie lui Dun.rnezeu. pe cei ce suntai llti Scriptuta, spune cunoscut, Domnu(II Tim. 2,19)qi Cinstitdestetnaintea iui moartea cuvio{ilor sdi (Ps' 115'6),nuintru mindu-semoarteacuvioqilor desAvdrqirea ca chip sfAnt, in aceasta inlelege-o cuviogie. $i aritAnhciatunci candsepun pe dumnezeiescul altar cinstitele simboale* prin care e infdliqat Hristos gi ne impartAqimde El, e de fagainchip lor legarura nedespa(itceatasfin!ilor.aratand delume, uniremai presus in sfAnta nedesba4ita, cu El.

$10

Acestea fiind sdvdrgitecu sfin[enie duPe rAnduiala spusa, ierarhul, stind inaintea iqi spalamdinile cu preasfintelof simboale, apa*,impreunacu cinstitatagmaa preolilor. cel spalat* Si tiinacl, precumzice Scriptura, nu u.. neubie de altceva dec6t de spalarea vdrfurilor* sau a celor din urmA ale sale (cf. a v arfurilor aceasta Ioan 13,10), prin cura[irea deprindere extremelorsi va afla fn preasfadta a asemAnariicu Dumnezeu; iar pdqind cu sprecelede al doilea,va fi nerelinut bunatate ca unul ce e unificat pentrutotsi dezlegat, deauna;li intorsiaraqispreCel Unul in.chip unitar, iii va face intoarcereaneprihanitaqi qi intregimea asemAnarii pAstrAnd nepAtata, Iar vasulcel sfdnt*de spalat, cu Dumnezeu. precum am spus,era gi in practica ierarhiei de el acumaminteqte ielei dupalege.De aceea mainitor iertuhului* )r-a Preo[ilor. la spalarea acum sprepreasf6nta Darcei ce pagesc fqcrale sfintitoareirebuie sa aibi curate* qi ultimele inchipuLnale suflerului9i sA se apropiede^ea $s printi-o asemAnare cu ea,duPaputinla.Astlel, vor stralucimai lumidumnezeieqti iratarile Iar prin citirea sfintelor diptice* dupi sirupresus de lume vor mai qi luminii razele noase vlelult ln pomeneasc ce au cel se tareaDacii, o glinzilor* p r i n I u c i u l t r e a c A * i a f a c e unei chip iuvios* qi au ajuns la desAvirqirea mai strAvezia deplina mai lor asemanatoare tn9i pe ne nol care neschimbate. virtuoase vieii ierarhua luminilor lor. Iar spAlarea deamnaqi ne cilauzeqtela o deprinderefericita strAlucire virfurile ultimilor pinA la preolilor a lui* prin asemasi dumnezeiesc chip de veinicie 5ila o ca vii 9i' precum parli ale ior se face in fala preasiintelorsimcu'ei,iar pe ei ii declarA narea 82

Despre lerarhia Bisericeasci boale, ca in fala lui Hristos care vede toate s i n d u r i l e n o a s t r e c e l e m a i a s c u n s e .E iurAgirea extremA* ce patrunde in mArunde El qi de judecalile lui hiel; atotcunoscute Dreadreptesi de neocolit.Astfel se une$te sfinierarhuliu celedumnezeiegti 9i lauddnd cele atotdumtele lucrari (ierurgii), lucreazA vedere*cele liudate80' gi aduce"sub nezeiegti $lI Iar care spunem ca sunt* lucrArile dumnezeiegticele pentru noi se va arata,pe cat estecu putinta,in cele urmatoare. Dar nu sunt in staresa Ie spun pe toate' cu atatmai putin sa le cunoscin chip clar pe toate in chip tainic Aialtora.$i si sa le fic cunoscute de dumgi slujbelesaviuqite idt suntde laudate nezeiestiiierarhi urmlnd Scripturilor'o vom in ajuior contribulia* spunesi noi, invocaurd rostoinvdtalurii ierarhice.Firea omeneascA* de la de la inceputin chip nebunesc eolindu-se a trecut*[ao vialamult bunatitiledumnezeiesti aducatoare imDatimita si la un sidisitin moartea Caci d6sparlirea de'strictrciune. Pierzitoared.e sllntel randutell gi cAlcarea bunAtate adevd,rata de din rai l-a predatpe i:elce s-asustrasjugulrri viala facaior,poinirilor proprii* 9i aunaginlor ale vraJmalulul. )l atrigdtoare* Si vatamatoare in chip jalnic veqnicia i schimbat Drin aceasta iu moartea. Iar primind ca inceput al sau naqterea l-a dus cu dreptatela un aceasta stricatoaie, inceputului*' Iar prin sfdrsit* corespunzator cazAndde bunA voie din viala dumaceasta, a fost dus sprestarea gi inAllatoare*, nezeiascA din urmi-contiarA. spre instrainareamult abatutade la calea oatimasA*.Iztr rAtAcitA-Si existent Celcu adevArat spreDumnezeu hreapta piermullimilor apostate. si supuriindu-se a demonilor'a uitatci iatoai,o si rau lucrAtoare nu sluieite lui Dumnezeu'nici celor iubili' ci dtrgmani de aceqti dusmaniior*.Si folosindu-se in chipjalnicin cele qifiia mila.a.cazut necru[Atori plelru' ce nu suntf sl m prurleldla iubire de oameni* a Dar atoinemareinita obArqiin-a renunpt nici bunatAtiidumnezeiesrii a de-sinesi blina de bunatate acum ia lucrarea cu adevarat fapdenoi*,ci iacimdu-se Providenlei deloatecelealenoastre iri chidnepacitos, Dartasa. noastra cu smerenia icf. Evr. a,l5) si irnrrdu-se impreuna cu deprinderea*lucrarii proprii cu ne-adaruit deiavanireneami:stecata $ineciuntila. cu ea-ca unorade-unneam nouasi conrtrniunea cu eaii ne-a lacut partaqiai bunatr$or proprii' desfiinpnd stdpdnireamullimii apostateasupr.t nu cu noastla,cum spune tradilia ascunsd. ci prin a aceleia, puterea*, caree mai taredecAt predata nouain mod tainic.indreptatA Scriptura Ps'.96'l)' judecata prin'dreafta ;i drcptate.(cf' cu totut Impotnvalor alenoastre Si a schimbat cu bunatate. Mintea neluminati a noastraa umplut-o lumina 9i de o abundenti* atotdumnezeiascA cu liumuselile* lipsaei dechip a impodobit-o Iar locagulsufletuchipurilordumnezeieqti. i n c i i n e d e p l i nc a z u t eI - a lui'fiintei noastre e l i b e r a fd e p a t i m i l e l o a r t e t t r A t e x .d e i n tinaciunile-stricacioase,arAtandu-ne inalfarea mai presus de lume qi-vieluirea sfinlite ule indumnezeiti in asemdnarile c u e a ,p e c a t e s t ec u p u t i n l a n t . noastre $12 Dar cum am putea noi Primi unitar Pe Dumnezeualtfel decit prin amintireamereu r e i n n o i t a a p r e a s f i n t e l o rl u c r a r i d u m nezeieqti,prin sfintele rugaciuni qi slujbe o facem spre aminierarhice*? Caci aceasta cum spunScripturile(cf' Luc. 72'19). tirealcrr, ierarh stind la dumDe aceeadumnezeiescul nezeiescul altar lauda sfintele fapte dumpomenitealelui Iisus,faptealeproniei nezeieqti dupa pe careEl le-a savdrqit, atotdumnezeiegti, neamuluinostru Scripturi,pentrumantuirea prin'bunavbirea Tatalui in Duhul Sf6nt.Dupa ce le-a laudat* qi a privit cu ochi inlelegAtori vederealor spirituald, trece apoi la sf0nta lor sdvirqire simbolicA, potrivit tradiliei dumpe Dumnezeucu De aceeaslaveqte nezeieqti. sfinte ale.fap-' laudele dupd qi ierarhic evlavie telor dumnezeiegti,strigdnd mai intdi cu El: Tu ai zis,fuceliaceastaintru cAtre sfurtenie sA p o m e n ie t uM e a ( L u c . l l . l 9 ) . A p o i .c e r A n d iie facut vrednic de aceasti sfAnta lucrare a lui Dumnezeuqi sasavArqeasci mAntuitoare p r i n a s e m i n a r e al u i H r i s t o s c e l e d u m gi in chip at-otsf0nt, qi saIe transmita nezeiegti ca cei ie se vor impdrtagide cele sfinte sd se i m p a r t a q e a s c ic u s f i n ! e n i e c u - c e l c e aducesub sivirr;egtecele preadumnezeieqti, ce se aflA vederecele laudateprin simboalele Caci descoperipiinea de fala in chip sfdnt82. acoperita* gi neimpa4ita qi desfacind-o in muLteqi impar[ind potirul cel unul tuturor, inmullegte simbolic unitatea qi o imparte, savArgindprin aceastalucrarea cea sfantd.

83

Despre Ierarhia Bisericeasca Caci Iisus cel Unul qi simplu* qi ascunsca CuvAnt a veatotincepAtorul dumnezeiescul nit din bunatateqi cu iubire de oameni,prin comnoui la starea ceaasemenea intruparea vAzutA in mod neschimbat pusA'gi 5i a infAptuit i,u bunatate comuniunea noastra cu 8183. unificatoare $i astfela unitcelesmerite ale noastrecu cele ale lui in mod culminant*, dacasi noi ne armonizi.rncu El ca madulareale via{a truouiui iui (cf. I Cor. 12.27)in aceeaqi aqa, nu rAminem qi dumnezeiasca. intreag6* $i neannoniiali, nici nealipili qineconvieluitoricu madularelelui dumnezeieqti9i preasanAtoase' de patimilepricinuitoare cacinu ne lasaomordgi cu CAci,dacadorim comuniunea de stricaciune. El, trebuiesatindem gi noi* spreatotdumnezecu iascalui viala dupa tnrp 9i prin asemdnarea sd alergamspreo vreluue sfdntaei nepacatuire, Cdci aqani de chip dumnezeiesc. in intregim-e cu celcene vom seva dtiruiqinoui comuniunea lace asentenea. $13 Acesteale arataierarhul,prin astfelde acte darurile acoperitespr aratare. slinte, aducAnd lor in multe 9i prin dupace a impartit unitatea unireala culrirei celor impA4itecu cei cirora inlre cei ce se se dau,infaptuindcomuniunea mod in acesteain Caciinfatiseaza imoa.Lrtasesc. su-bvederea*noasra in serisibil,aducAndu-l mod desavirsitpe Iisus Hristos,viala noastra dupa in inipuri. CaciEl. fiind ascuns spirituala, a prin intruparea ceaneartestecata' dumnezeire ceadupA veriinddin unitatea luatchip din^noi*, fue in inod neschimbat,la stareanoaslraimbinefacitoare iubire de Danita:iar prin aceasta bameni.a chemat neamul omenescla imsale'd.acine de Sine$i de bunatalile pafla$irca lul vlala' pnn innoim cu atotdumnezelasca cu ea,9i prin dupaputere. noastra, a^semanarea partaqi desavdrqili ne lacemcu adevarht aceasta ai lui Dumnezeu* qi ai celor dumnezeieqti. termina cu sfinta mulgumirex impartasanie, a bisencii.Caci adusacu sfinlitacomunitate imoirtisirea broprie premerge transmiterii* propriea Tainelor.imimbarraiirii si^primirea estebtrnainoairltil ior tiiriice. Clici aceasta i o i m i r e , r i n d u i a l a o b l t e a s c aa c e l o r dumnezeieqti:intAi se face partaq 9i se implineste cu celeqs 5s vor sfinlitul 'de conducAtor altora. apoi le la Dumnezeu harui'Oe el transmite 5i cekrrlalli. de invAlAturile gi cei ce sefolosesc De ace-ea inaintede a-;i {i cu indraznealA* dumnezeiesti* potrivita cu-ele facut vieluireaqi deprinderea in atarade sf6nta suntcu totul neiurali 9i 1inu1i fiinlelemaisublingi Cici. precirnr rAnduiala*. vine seumpluceledintAiderazace mai stravezii toatAlumina reva{sau de la soare,transmilAnd cel ce nu s-afacutprin in ele celorde dupA'ele, lui DumtoatA deprindereadeplin asemenea nezeu nir trebuie sa-indrAzneasci*sd se soapt* catre.alliia pe sine transmilator coteasce mulocltor sausi se arate tot ce e dumnezeiesc al insuflariigijudecaliidumnezeiegti*+. $15

DupAce s-aadunattoataceatapreotilorin ordineierarhici qi s-aimpartaqitde cele atotmullumire, terminacu o sfAnta dumnezeiegti, recunoscendpe masura lor faptele dumgi laudind haruriledaruite.Iar cei ce nezeieqti qi nu de cele dumnezeieqti nu se impartaqesc le cunosc, nu participa la mullumire, deqi sunt dupa firea lor darurilepreadumnezeieqti vrednicede mullumire ca uill ce Deci precum arn spus,ace$tra de daruriledumn-au voit saseimparta$easca falAde nesau ramasnemulgumitori nezeieqti, firqitele daruri ale faptelor dumnezei-eq_ti. Gusrali, spuneScriptura,gi vedeli (Ps. 33'8). Caci prin sfdnta* experienla(initiere) a celor dumnezeieqti, cei ce le-au experiat (cei iniliali), cunoscmarile daruri aleharurilor.$i vazAnd inal[imea qi marimea lor atotdumlaudd nezeiasci,prin impirtagireapreasfAntA, s14 cu multumire faptele bune mai presus de obdrgiia lor. qitransmipnddumnezeiasca ceruri ale dumnezeieqtii lmparta5indu-se

Capitolul IV
inMir I. Despre cele sdvdrgite Si dispre cei desdvdrSili in el Deqi sunt atat de mari Tainele preasfintei sinaxe qi atdt-de bune vederile inteligibile (spirituale) ce infiptuiesc in mod ierarhic comuniunea qi unirea noastra cu Cel Unul, totugi mai este qi o alta sfantA lucrare de o

84

Despre Ierarhia Bisericeasci ffeaptacu ea. Taina aceasta o numescinvatatorii noqtri Mir. Cercetind deci parlile ei dupa sfintele ei chipuri,ne vom inallaastfelprin vederi(conspreCel Unul* allator in templari)^ierarhice odrtileei6). IL Taina sfinEirii Mirului bile, daca zugravul privind neclintit spre forma modelului nu e atrassprenimic altceva de el il sauspreceva deosebit din cele vaizute este: un varedapeinsuqicel zugrAvit aqacum dublu al originalului (de e ingaduit* a spune gi va aratape cel real in asemAnarea aceasta) lui qi modelul in chip* qi pe fiecarein fiecare de fiinla, la fel privirea afarAde deosebirea sprefrumuseleabine miintinsa qi neabatuta r o s i t o a r e g i a s c u n s av a i n t i p a r i f o r m a * gi de chip cu totul dumnezeiesc nedeosebita iubitori de frumusefegi in mintea zugravilor bundtate8T. in mod cuvenit* deci, zugravii dumlor de chipul nezeieqtiumplAnd inJelegerea bine mirositor mai presusde fire qi de frumusetea spirituala neschimbatanu mai activeazif nici una din virtulile din ei prin care imita pe Dumnezeu ca sa fie vAzutA* de oameni, cum spune Scriptura (cf. Mat. 6 , 1 ; 2 3 , 5 ) .C i p r i v e s c c u s f i n f e n i e ,c a i n chip, in mirul dumnezeiescpreasfintele ale Bisericii. De aceeaqi ei, taine acoperite intiparind sfinlenia virtulii de chip atotinliuntrul minlii careimita pe dumnezeiesc Dumnezeu qi care e zugravita dumprivesc numai la inlelegereaarnezeieqte, hetipica (dumnezeiasca). $i nu numai ca lor, ci nici sunt nevazutide cel neasemenea ei nu sunt atragi spre privirea acelora.De a c e e a ,c o n s e c v e n l ic u e i i n q i q i , n i c i n u iubesccele ce par, zadamic,bune qi drepte, astfel.Nici nu ci pe cele ce suntcu adevarat cauta spre slava socotita de mullime, in mod prostesc,fericita, ci judecd prin ei inqiqi binele qi riul, ca unii ce, imitAnd pe Dumnezeu,au ajuns ei ingiqi chipuri dumnezeiegti ale bunei miresme* a dumnezeirii care,avdndde la Sine buna atotincepatoare nu se schimba dupa mireasmd adevarata, pdrerea celor mul1i, ci igi arata realitatea nefalarita in chipurile ei adevarate. $2 Dar. dupa ce am vdzut frumuseleadin afarda intregii sfinte qi bune lucriri, vino si privim la frumuseleaei mai dumnezeiascA. Caci, odata ce ea insaqi igi inldturd valul, vedem fericita stralucirescanteietoare a celor aratate, sffalucire ce ne umple gi de buna descoperita celorinfelegatori.CAci mireasmA

mod ca in Sinaxdse slobozesc in acelagi dupa ce s-a facut cetelecelor nedesavdrqili inconjurul ierarhic al intregului sfAntlocaq cu buna mireasmd* qi dupA sfAntarostire a psalmilor qi citirea atotdumnezeier;tilor Scripturi. Apoi ierarhul,ludnd mirul, il aqaza pe dumnezeiescul altar, acoperindu-lde jursfinte aripi, in imprejur cu douasprezece vreme ce toli cei de fala cAntacu glas preasfdnt, sfdntacintare* a proorocilor de Dumnezeu insuflati. $i, dupa ce el a isprAvit rostitain fala lui* (a mirului), se rugaciunea foloseqte de el in preasfintelelucrdri de sfinlire a celor inchinate lui Dumnezeu gi pentru aproape orice lucrare ierarhici sfinlitoare. I I I. Tdlcuir e duhovniceascd $l inillarea incepdtoare produsd de aceastA prin cele ce se sfAntalucrare desavArgitoare in chip sfdnt cu sfAntul Mir, sosav6rqesc ca barbaliicuviogiau in mintea cotescca aratA lor ascunsa sfinlenia qi buna mireasma.Ea Ie porunce$te barbalilor sfinlili* sa nu-qi faca aratate frumoasele gi binemirositoarele in virtute cu Dumnezeucel ascuns, asemanari spreslavadeqartd. frumuseli ascunse Caci binemirositoarele gi mai presusde minte ale lui Dumnezeusunt neprihaniteqi se aratdin chip spiritualnumai voind sd aiba necorupte celor inEelegatori, chipurile virtulii din suflete.FiindcA forma* bine imitata, dar nedefinita a virtulii de chip dumnezeiesc,tinzAnd spre frumuselea ei igi da astfel spirituala gi binemirositoare, c h i p u l ^ e i g i i n f a p t u i e g t ec e a m a i b u n a imitatiedn. chipurilor sensi$i, precum in realizarea

85

Despre Ierarhia Bisericeasci Pe cei ce nu sunt?nca iaraqibiruili de pdcate. nici lucrareasfinlitoarevizuta a mirului nu le iar pe cei este celor din jurul ierarhului necomunicati atotsfintti ii curalAcu desavirqire, gila dumnezeiegti chipurile la ii duc* sfinlili pAnA. la ci, dimpotriva, strabdtAnd gi nevazutd de cei mul1i, vederile lor r;i la impdrtagirile de ele. In vederea mai presus 6i si Aandu-le de ei cu sfinlenieEi despartitA_in sfdrqit, pe cei atotsfinlili ii statomicescin e acoperita -ierarhic de mullime. Caci raza celor ved6rile-fericite gi duhovniceqticare ii fac mod ca unitari*, umpl6ndu-i qi unindu-i cu Cel atotsfinteluminAndbarbalilorindumnezeigi' unorace suntiffudili in chrp curat qi nemijlocit Unul88. cu cele spirituale(inteligibile) qi umplind putede buna in chip dezvA'luit, rile lorinplegatoare, $4 la fel spreceeacee mai nu inainteaza mireasmd, jos, ci fiind vazutade ei ca de cei ascunqi*_in Dar ce*? Oare sfdnta lucrare tainici de cele spirituale, e acoperita qi ferita celor qi ei, subghiciturile* (enigmele) acum,privitA in sfintelechipuri 9i vAzutA neasemAnatori p r i n c e i a t o t s f i n l i l i d e m i j l o c i t l u c r a t a prin. aceste parte tocmai de alti Pe aripilor. i n a l J A r i l e i e r a r h i c e , n u s l o b o z e $ t es p r e ghicituri treptelebine ordnduiteale celor mai grupurile nu cu totul curate, de jos suntindl[atepotrivit sfintei lor miisuri. neamestecare de care am facut pomenire, in acelaqimod de ca qi sinaxa?Pentruci le-am spusacestea cA e de prisos a le repeta $3 multe ori, socotesc cuvinte gi a nu privi pe ierarh prin aceleagi chip dumnezeiescla cele urin trecdnd lucrare sfdnta sPus, precum am Deci, acoperit avind mirul dumnezeiesc tainica laudatade noi acum este o lucrare matoare douisprezece aripi qi desavArgind cele de celor puterea rdndul din desAvdrgitoare li p r e a s f A n t al u i r a r e s f i n l i t o a r e a l u i ' S A ierarhice*. De aceeadumnezeieqtiinoqtri compozilia mirului.esteo invafatori au socotit-o qi pe ea de aceea-gi spunem deci cA materii binemirositoare, d e c o n c e n t r a r e in treaptaqi lucrare cu ceeace se savdrgeqte bogat calitalile lor bine sfanta sinaxa,infaliqAnd-oin cea mai mare avdndin ea in chip cei ce seimpdrtaqesc de aceea mirositoare $i tainice' chipuri qi rAnduieli partein aceleagi bunemiresme' de ea seumplu qi ei de aceste din fel la pe raspAndind vedea ierarh vei $i lor de mirul impartaqirii marimii pe mAsura spre mireasma buna l,oculmai dumnezeiesc binemirositor.Dar suntem incredinlagica cele sfinte urmatoare qi aratdnd prin intoarfiind bine miIisus cel atotdumnezeiesc, cereala acelagiloc, cum face partaqipe toli presus de fiinla, esteCel d e c e l e d u m n e z e i e g t i * , d u P a m d s u r a rositorin chip mai de undele sfinpniei lor, dar dumnezeirearamane cu ce umple inlelegerea noastra dulcegi.Caci, qi stAndinmod spirituale ale dumnezeiegtii qi nemigcatA totul nemicqoratd bunelor mirosuri sensineschimbat la temelia insuqirii ei dum- daca* perceperea de bile umple de o buna simfire qi hranegte nezeiegti. a orputerea deosebitoare placere multd gi citirile La fel (se pot vedea) cAntirile ganelornoastremirositoareqi daci ceeace (ii pentru naqtere Scripturii cum ii pregatesc percep e nevitamator 9i are in sine ceva inlierea pentru mosesc)pe cei nedesavdrqili cu buna mireasmd,in chip corespunzator sfiinta purfatoarb de viala gi cum pricinuiesc poate spune qi de puterile se asemAnator inlAtura rele sau a celor stapanilide intoarcere de rdmasenecorupte qi noastreinlelegatoare, frica gi atracliileplAcutede la energumeni* naturald in funclia rdu, spre vreo inclinare de chip gi puterii le arata virful deprinderii cAvor percepe, a calita[ii lor deosebitoare*, ei pe masuralor. Prin aceasta dumnezeiesc, gi a d u m nezeieqti l u c r a r i i m a s u r a d u p A ba contrare,puterile ingiqi vor inspiiminta spre a minlii corespunzatoare deschiderii voi aducetamiduire qi altora.Caciimitind pe cu buna mireasmA Dumnezeunu vor aveanumai ei nemiqcarea ceeace e dumnezeiesc, vor de umple gi se Dumnezeu in din propriile bunatali gi lucrarea impotriva obdrqia atotdumnezeielti. a hranei dulceald sfAnta ce celor gi Iar vor altora. darui celoi reie, ci o a mirului, ca o Deci compoz(ia sirnbolicA s-aumutat de la cele rele la o minte* sfinlita' pe lisus prezinta ne forma, celor farA a formi nu fie ca sa sfAntA le insuflA o deprindere 86

Despre Ieprhia Bisericeasca ca pe Cel ce este izvorul imbelqugat* al perceputede bunelor miresme dumnezeiegti preadumnezeieqtile noi. CAci raspdndeqte miresme corespunzatoareobArgiei dumn e z e i e g t ic i t r e i n l e l e g e r i l e c e l e m a i celor dumnezeiegti.$i aceste asemanatoare miresmeindulcescxminlile cu buna simlire, prin sfintele perceptii, folosidu-sede hrana la inlelegerea lor spirituala,prin patrunderea acestorminli a raspAndiriibunelor miresme, in chip dumnezeiesc8e. de careseimpartagesc cotesc, insuqirile* netrupeqti ale Serafimilor, descoperite cu sfinlenie de Scripturain ordinele ierarhiilor mai pres u s d e c e r u r i * , i n c h i p u r i l e s e n s i b i l ea l e p r o p r i e t a g i l o rl o r s p i r i t u a l e ; g i l e - a m infAliqat ochilor inlelegAtori. Totugi, cei ce staugi acum cu sfintenie deoarece i n j u r u l i e r a r h u l u in e p r e z i n t ao r d i n u l l o r s u p r e mi n m o d p r e s c u r t a ti,n c h i p u r i v o m privi qi acum cu ochi deplin nemateriali celei dumlumina lor cea mai asemenea nezeiegti.

$s
cA rAspAndiEste vAdit, precum socotesc, rea bunei miresmedin izvorul ei e in oarecare de fiinlele cele mai presusde fel mai aproape o qi De aceea noi, ca fiind mai dumnezeieqti. arata acesteagi o lac sd pitrunda in foarte marea stravezimea lor qi sa se reversecu in putereadoritoarea perceptiei imbelgugare lor ca minli* qi pestemarginile lor, strAbatAnd inprin toate pa{ile; fiinfelor infelegAtoare ferioare, care nu sunt la fel de capabile si primeascAvederea qi impartigirea suprema (buna mireasma),li se ascundeprin nepnse transmitepe hanire,de vreme ce aceasta masuracelor ce sepot impartaqi,prin puterea lor de a fi inspiratein mod coresputtzitorlor, Dintre sfintele de obdrqia dumnezeiascA. a fiinle mai presusde noi, treaptasuperioara Serafimilor, exprimata prin chipul celor in aripi, care sta qi e aqezata doudsprezece* pe celelalte,pe jurul lui lisus, le covarqe$te cdt ii este ingaduit, prin prea fericitele ei vederigi e umplutade darurileatotsfintece le spirituprimegte in chip sfAntdin raspdndirea inalla, ca si vorbim sensiald a lui. De aceea bil, cu guri netdcute teologia* (inva[atura d e s o r e D u m n e z e u ) m u l t c A n t a t a .C a c i minlilor mai presusde lume este cunoagterea este lor dumnezeiasca neobositagi dragostea gi se afla mai presusde toata raunesfArqita precum socotesc, tatea* $i uitarea.De aceea, cintArii lor arata cunoagterea*9i netAcerea inlelegerealor vegnicaa celor dumnezeieqti, mereuincordatagi plina de toatdmullumirea gi nemutatanicicdnd sprealtcevaeo. $6 Agadar, am vazut bine, precum so$7 lor fele gi multele lor Deci* nesfdrgitele caprecum socotesc, picioare infaliqeaza, indreptatespre pacitalilelor multvAzatoare gi inlelegerea lor luminile atotdumnezeieEti in neincetati miqcareqi in mare inaintare in b u n A t a l i l e d u m n e z e i e g t i .I a r n u m d r u l ingesit* al aripilor lor, cum spun Scripturile, nu cred cd arateun numArsfAnt,cum li separealtora,ci ca atAtprimele,cAtqi cele mijlocii* qi de pe urma puteri inlelegatoare ale celei mai inalte qi de chip dumnezeiesc fiinle qi treptedin jurul lui Dumnezeusunt inallate gi eliberatede toate cu desAvArqire preasfAnta gi mai presusde lume. De aceea i n J e l e p c i u n ea S c r i p t u r i l o r d e s c r i i n d c u sfinlenie chipul* aripilor* agazaaripile in jurul madularelorlor prime gi de la mijloc qi al picioarelor lor (cf. Is. 6,2), dAnd de infeles inariparealor totala qi deplina lor pulere {g-a se inAlla spre Cel cu adevirat exrstent

s8
felele* qi picioareleqi Iar dacaiqi acoperd numai cu anpile de la mijloc, in[elege zboard cd insdqi treapta de deasupraa celor mai faladeinleleinalte fiinle esteplina de respect surile mai inalte qi mai adAncidecAtele ;i se inallA numai prin aripile de la mijloc in mod simetric (potrivit cu putereaei) spre vederea lui Dumnezeu,supunandpropria viala r6ngi fiind indrumate de duielilor dumnezeiegti falade Dumnezeu'-. ele sprerecuno;tinla

87

Despre Ierarhia Bisericeascd

$s
Iar spusaScripturilor caunul srrigd cdtre oltul (ls. 6,3), socotesccA inseamna cA-qi ffansmit cu imbelqugareunii altora inlelesurile vederilor lui Dumnezeu.Dar e vrednic a qi aceea*ca limba evreiascA de mengionat Scripturilor da acestorpreasfintefiinle numele de Serafimi, pentru cA via[a lor duminfocatA esteirSpod neschimbat nezeiasca gi suprafierbinte'-. $10 Dacl, deci, precum spun tAlmacitorii cuvintelor evreieqti,prea sfinlii Serafimi au fost numili de Scripturdca cei ce aprind qi infierbAnta,prin acest nume care explici d e p r i n d e r e al o r f i i n l i a l a * a r a t d , i n t r - o de chip simbolic, puterile mirului inf-aligare qi fac si seraspandeasca carescotla ardtare lucrarea pricinuitoare de miros a mirului Caci fiinta cea mai presusde dumnezeiesc. minte. rAspinditoare de bunA mireasmd, iubeqtesa iie miqcatdspre ardtarede cdtre minlile infocate gi prea curate qi daruieqte imin rAspAndiri suflirile ei atotdumnezeieqti belsusatecelor ce o cheama,in mod mai p..iui de lume. Deci treaptacea atotdumnezeiascia fiinlelor mai presusde lume nu a fost lipsita de cuno$tinta* lui Iisus, care ca s-a pogorat* ca se ob6rqieatotdumnezeiascd Ci-l inlelegein chip sfAntpe El, ne sfinleasca. care s-a pogorAtpe Sine la stareasmerita a noastrdpentru dumnezeiascaqi negraitalui bunitate. $i vaz0ndu-lsfinlit de Tatal* lui qi de Duhul intr-un mod cuvenit omului, a in cele ce cunoscutobdrgialui dumnezeiasca le lucreazi cu putereaobdrqieidumnezeieqti, neschimbatdupd fiinla. De aceea ramdnAnd tradilia sfintelor simboale ii prezinti pe Serafimi stAndimprejurul* dumnezeiescului gi zugravind pe Hrismir sfinlit, cunoscAnd in intruparealui intreagaprin tos, nedeosebit care s-a facut cu adevaratca noi. $i, ceeace eaaratachiarca Hristos e qi mai dumnezeiesc, se foioseqtede dumnezeiesculmir pentru desavlrgireaa tot ce e sfin$t; ara6, dupa pe Cel Sfinlit* sfinlind, ca Unul ce ScripturA, ceabunAa lucrarea e Acelagicu Sinein toatA dumnezeieqtiiobArqii.De aceeaqi darul qi a sfintei naqteri harul lucrArii desavdrqitoare 88

din Dumnezeu se implinegteprin Preadumdesavirqiriale mirului*"+.Pentru nezeiegtile aceea,precum socotesc,ierarhul vArsAnd mirul in cristelnilacuralitoareprin tumari in chipul crucii aduce sub vedereaxochilor de Dumnezeu pe Iisus, ajuns prin vAz-atori cruce pina la moarteacea pentrunoi, pentru qiscufundat*, din Dumnezeu noastrA naqterea qi p r i n i n s a q i p o g o r a r e ad u m n e z e i a s c a ca sa scoatacu bundtatepe cei nereginutd*, in moartealui*, dupacuvAntultainic botezagi prApastie al Scripturii(Rom.6,3),din vechea a mo4ii pricinuitoare de stricaciuneqi si-i reinnoiasca spre existen[a indumnezeitAqi veEnica. $ll Tainei Deci qi celuice a pnmit desivdrqirea preasfintea naqteriidin Dumnezeu.ungerea salaqluirea a mirului ii daruiegte ilesavir5itoare i b A r q i i .p e c a r e o D u h u l u i d u m n e z e i e g t io Caci sfinta hsirare a sinlboalelor. inchipuieste insusi Ce[ ce s-a sfin[it pentrunoi ca om* din ii prin Duhul-ddmnezeieqtii obArqii. bunatate, prin deprindereadumnezeierii* daruiegtefiintiald Duhul atotciumnezeiesce5. $12 in chip ierarhic, Dar inlelege-o $i aceasta altar* dumnezeiescului odatace qi desavArqirea pentru rAnduialapreasfintelorlucrAri sAvdrgite ale pe el se face prin turnarile preasfinte, lucraredumatotsfinftului mir. Fiindca aceastd nezeiascimai presusde ceruri gi mai presusde fiinli e inceputul qi fiinla qi puterea a a toatasfinlirea dumnezeiascd desavArgitoare nostru altar noastra. Caci atotdumnezeiescul a sfinEirii este Iisus*, obArqiadumnezeiascd dumnezeieqtilormin1i, in care, dupa dumnezeiasca ScripturA, fiind sfinlili qi adugi ardere de tot in chip tainic*, infaptuim Deci sa vedemcu ochi mai noastra. aducerea altar (in presus de lume atotdurnnezeiescul s f i n f e sc cele s e care se desAvdrqesc Ai de cAtreinsuqipreaca desavArqit sdvArqite), se mir. Caci Iisuscel atotsfant dumnezeiescul pe Sinepentrunoi qi ne umplepe noi sfin{eqte in chip de toatasfinlenia,cele ce se sivArgesc la noi din iconomic cu El trecAndu-le lui, ca Ia unii ce suntemnascufidin bunatatea

Despre Ierarhia Bisericeasca Dumnezeu96. De aceea,precum socotesc,avdnd in minte tradi[ia ierarhica dumnezeiasci,conducdtorii dumnezeieqti ai ierarhiei noastre lucrare Taina numesc aceastapreavenerata sfinlirii mirului*, linind seamade ceeace se in mod real. Ea s-ar putea numi sAvdrgegte Taini qi pentru Dumnezeu. Prin amindoua intelesurile ei laudd lucrarea dumnezeiasci tainica a ei. Caci e Taini pentru El atit.prin ca un om pentrunol. cat laptulcA se sfinle$te ca qi sfinleqte qi'prin faptul ca desavirgegte luirare a lui Dumnezeu toate-* cele ce se prin ea. Iar de sfdnta cintare indesdvdrqesc spirataa proorocilor stapaniFde Dumnezeu, cei ce cunosc limba evreiascdspun* ca ea cuprindelaudalui DumnezeusauLaudali pe Domnul. Deci dupi ce toati sfantaaratarea lui Dumnezeu* qi lucrare a lui a fost vdzutd in compoziiia variataa simboalelorierarhice, nu este nepotrivit sA ne amintim de cantarea de laudd a proorocilor, inspiratd de Dumnezeu.CAci ea inva[a limurit 9i in chip sfAntca faptelebunede obirgie dumnezeiascA sunt vrednicede laudieT.

Capitolul V

obdrqiei dumnezeie;ti cratoare a minfilor dumexistenta 9i desavArqita' datitoare' de inlelepciune nezeieqti 9i lucrare Aceasta este preadumnezeiasca fiinle' ca unele primele Iar treptelede sub a mirului. Dar e timpul ca dupa lusfintitoare prin acelea spre iluminarea iriallate ce sunt la cra,rilesfinlito-" du*.,er!i!]iffit-.di;), a dumnezeieqtii dumnezeiasca pll lucrarea infatisam rreptele pr.ote$ii, deosEbirile*, $1 celei pentrunoi, pe de o parteferita qi scapata qi de frumusele de ce6ace e lipsii de rdnduiala, pe de alta intr-o !um11se19' de amestecare, aritatAin sfintele intr-o randuiala ii statomiciq. ei. Impa4irea*intreitA lucrdripotrivitetreptelor m repaintreeii ierarhtiam aritat-o,socotesc. de noi mai inainte.cAndam spus teleiniatisate ca sfinta hoastratradilie i;i are toatAlucrarea ierarhica imparlita in preadumnezeleltlle ei cunoscaton Taine,potrivit cu indumnezeilu qi cu cei iniliali 9i sfinlili penmrele.

rorl puieriti (despre trepiete, situiririte ill"i,lif"iJ.?Xjlffi:? fiol"-*ilLli"'?,1: -ale de sine

I. Despre sflngiritepre:olesti

mijlocesc sfintelor treptede Caci acestea

;ffiiii;'iil"{"-;i'iliiii.'i:;;i;;'iili';il Xii;;.i#;;#"L;;i;;i;'ir.i

ql mar preDupA ierarhiaaceea*cereasca sus d'e lume, obirqia dumnezeiascA cu bundtate darurileei preasfinte aducdndu-gi la noi, car'e suntem, dupA ScripturA,copii' ne-a dAruit ierarhia cea dupa Lege* ca prin ca ale adevd'rurilor, nistechipuriintunecoase prin niste asemanArifoarte depirtate cu (arhetipurile), ca prin niqteghicituri inodelelb (enigme)greu de inleles,ca prin nigtere^flexe lor intr-o ce ai in ele lumina corespunzatoare vedereacoperita,care nu e u$or de distins*, fiindca aceeanu vrea sA lumineze in chip Lucrarea acestei ierarhii dupA vatamatores. $2 celorlallispresluLege* constain inallarea c a l a u z i t o r i is p r e I a r d u h o v n i c e a s c i . iirJa Am vizut cd preasfdnta* ierarhie a l1inlel9r sfAntin slujirea in chip cei iniliali erau iceasta in iqi are.desavArqirea ieruri mai presus de (cf. de cAtreMoise, 26,30) Ieq. vazut cortul din inplegerea dupAputereapropne $rceamal neierartii dintre qi calauzitor* iniliat intAiul dumcelor a I-egii. Dumnezeu lui mitetiata a 9i a descris el, exnezeiegtiqi in deplina deprinderea asemana'm Potrivit acestui cort sfAnt plicdnd-ocu sfinlenie*,ierarhiaLegii' nucu Dumnezeu qi a imitarii lui, pe cAt este cu .nip al modeluluiaratatlui pe muntele it-tina luminoasi spre-aceasta putinta.Iar cd,lauzitoare (cf. Ieq. 25,40),toate slujirile din Lege jurul Sinai din fiin1e primele pe are ifand desavarqire (numind) ifinlili pe cei inallali prin simboaqi lui Dumnezeu.

"i-t'iil

cuadevarattreptele sunt bua'eii' siseilrmesc auprimitdesavireirea' care

89

Bisericeascd Despre Ierarhia lele Legii qi pe misura lor la o iniliere mai ScripdeplinA.Iar ierarhianoastrao numeqte tura o iniliere mai desavirqita*, socotind-o implinirea qi sfirqitul aceleia. Caci este qi qi dupaLege,pentruca e pdrtalapnn cereasca locul ei de mijloc* la ambele extreme,impArtilindu-se de una prin vederile(contemiar de cealalti pentru inlelegatoare. ilatii[e) pe de o partein mod variat ca seindepline$te orin sirnboale sensibile,iar pe de alta e inallataprin ele in chip sfAntspieDumnezeu. Pe de alia parteesteimpA4ita ierarhicin mod intreit*, dupa impArlireapreaslintelorlucrdri ale slujbelor sfinlitoare gi a slujitorilor indumnezeili ai sfintelor* lucrari 5i celor ridicali prin ei, pe masuralor, la cele sfinte. $i fiecare dintre cele trei trepte ale ierarhiei ierarhiei noi*, corespunzator celei oentru 'gi a noastri,-e Legii celei mai dumnezeiegti impariita prin puterea ce o are in prima, in cea de mijloc qi in ultima, impartagindu-se fiecare in chip sfAntqi pe mdsuraei de buna rinduiala a tuturor gi de armoniagi legatura dintre cele ale trepteieiee. naqteridin Dumnezeuestecea a curatirii 9i a a sinaxei*qi a sfinlirii iluminarii luminatoare; mirului este cea a cunoqtinlei r;i gtiinlei prin a lucrArilordumnezeieqti, desAvArgitoare care seimplinegtein chip sfAntinAllareaunicomuniunecu obirqia ficatoare;i preafericita Dar acum*, in cele urmatoare dumnezeiasci. trebuie explicat cinul preoliei, imparlit in buna rdnduiala curilitoare, lumindtoare qi irqitoareloo. desav $4

obArqii Legea atotsf?ntaa dumnezeieqtii cele de al doilea sa fie inallate este aceasta: luprin cele dintAi spre atotdumnezeiasca senminA. Caci oarenu vedem qi substanlele cApatrundmai intdi in sibile* aleelementelor cele ce le sunt mai inrudite qi prin aceleaigi trec lucrarealor spre altele'l In mod cuvenit deci obdrgiagi temeiulintregii buneorinduiri nevdzuteqi vazuteingaduierazelorlucrarilor sdcoboarela primeleminli mai dumnezeieqti ca cu Dumnezeuqi prin acelea, asemAnitoare prin minlile cele mai straveziiqi mai capabile de impartaqire gi transmitere a luminii, sa $3 pe mdsuralor. lumineze* qi pe celeinferioare, Deci qi acestor prime vazatoarede DumDeci ierurgia (lucrarea sfinlitoare) cea nezeu* le apa4ine* sA aratecu imbelqugare are ca celor de al doilea,corespunzator relaliei'dinmai sfAntaa slujirilor desavdrqitoare aceea tre ele, vederile dumnezeiegtivizute cu Drima putere* de chip dumnezeiesc ca mijlociepe sfinfenie de ele; le apar(inelor, care au fost pe cei nedesav6rgili, de-u.uia1i aceeade-a lumina pe cei curalifi, iar ca pe bine iniliate in toate cele dumnezeieqtiale pe cele treptei lor ierarhice si inilieze (pe cei de al ultirna qi ca pe cea carerecapituleaza celor iniliali in de mai-inainte,desavArqirea doilea) in acesteacu gtiin!5, prin lucrare dupa ce au luat $tiinlainilierilor proprii. Ordinul sfinlilor slu- sfinlitoare (desavAri;itoare), jltori* are ca putere prima sA curele*. prin a inilierii gi si puterealucrarii desavdrEitoare ee c e i n e s f i n l i l i t r a n s m i t i d u p i v r e d n i c i e c e l e s f i n t e l e i u c r a r i l e d e s a v d r E i t o a rp (nedesavdrgiEi), ca a doua putere aceeade-a aparfinecelor care s-au impartagitcu qtiinfa prin ultima preoteasca' conducela lumind pe cei curAgili; de desAvdrgirea qi cu deplinatate 5i ceamai inaltadin puterileslinlilor slujitori de lunrina pe.cei ajunqiparta$i desavir;egte $5 qtiinlei iluin desAvArqirile* dumnezeiascA minarilor vazute (contemplate).Iar puterea Deci treapta dumnezeiasci a ierarhiilor de-a prima* a celor ce sunt sfinlili esteaceea de Dumii cura1i1i,a doua de-a fi iluminali dupA esteprima* dintretreptelevazatoate c u r A l i r e , $ i a c e e a d e - a c o n t e m p l a ( d e - a nezeu; ea este cea mai din vArf qi totodam inlelege) unele din cele sfinte; iar ultima gi ultima. Caci de fapt in ea se implinegteqi se tot ordinul ierarhieicelei pentru dintre celelalte este desdvdrqegte cea mai dumnezeiascA care da qtiinla finalA a in[elegerii sfin- noi. Fiindca,precumvedem,toatdierarhiai;i aceea telor luminari. Deci s-a explicat intreita* are culmeain Iisus, aqagi pe fiecaretreaptaa p u t e r e a s l i n t e i l u c r a r i a d e s A v d r i i r i l o r . ei, igi are culmea in propriul ierarh purtator din Scripturica cea a sfinlitei de Dumnezeu.Iar putereatrepteiierarhuluix dovedindu-se 90

Despre lerarhia Bisericeascl qi impdrtiqire' De in toatesfinteleintregimi qi lucreaza lucrarii dumnezeieqti de Datrunde (diaconii) dezbracApe cel ce liturgii aceea In sale' ierarhiei tainele trepte brrn siintitele i-a vine la sfdnta* na$teredin Dumnezeu,de mod deosebitinsA legea dumnezeiascA cu lata qi-l aSazA haina veche,ba il gi descalla imtrepte, celelalte de deosebit rinduit ei, intoarce il qi iaraqi lepadare pentru apus spre ( m a i ) dumplinirea lucrarilor sfinlitoare (cdci aceasta apa4lnetreptel9l I a r a c e s t e as u n t * c h . i p u r i l e sDrerasarit irezeieqti. p o r u n c i n d u -c i elui ce c u r a t i t o a r e ) , o u t e r i i dumale puterii lucrarilor desavdrqitoare (la Botez) sa leiede in intregime imline simin toate arata se Care obArqii, nezeieqtii qi in toate bracaminteavielii de mai inainte, aratAndu-i boalele cele mai dumnezeiegti intunecimea vielii de mai inainte 9i cele sfinte. orinduirile de celenelurninate 9i qi de citre pre.o[i* invatindu-l saselepede Caci deli se stivArqesc cele luminate.Ordinul liturgic la sa tr'eacA simbolice, lucrari preacinstitele unele din El inallape cei (diaconesc) decicuralitor' este dar preotul nu va implini 9i sfAntanaqtere lumilucrarile spre sfinlenie, spre din bumnezeufara mirul preadunlneze.iesc, cura!i!i pe cel c u r a l l n d p r c o l i l o r a l e n o a s e S i nici nu va sivirqi Tainele dumnezeteqttt (nebotezafi)ii pregate;tespre pe preadum- nedesdvdrqili fara sa lie aqezate impArtAsiri, p i i n iluminarile qi invalAturile n a s t e r e B a impartaqirii. n e i e i e s i u la l t a rs i n t b o a l e l e ale Scripturii'Dar ii ;i desparte' curititoarb spre rinduit fie sa preot fara va fi nu nici el pe cei nesfinlili de cele aceastaprin sfinlirea ierarhica. De aceea spre nearnestecare, ierarhica aqaza rinduiala aceea De siinte. leeea dumnezeiascaa atribuit sfinlirea* cA inindicAnd sfinte+, uSile la acesta cinul dumnezeiesierarhice5i sfinlirea tre-otelor sfinte cele (spre la Botez) vin ce celor trarea c u i u i m i r q i S i d n t aT a i n A a a l t a r u l u i i n sfinte. cA complete prin curAliri face 9i se a l e d ^ e s a v i r q i t o a r e mod unic* puterilor vederi9i impartagiri lor de siintele l. aDropierea ierarhilo dumnezeieqtilor li se'face posibilaprin puterilecuralitoare' pe eI pnn draconl Astlel preoliaii prime:;te neintinali. $6 Deci ffeapta ierarhica este umpluta de in mod Ea savArgelte deslvdrSitoare. Duterea areale ierarhiei, desavirqito deosebitI ucraril-e prin explicarein mod tainic in introducAnd stiintele*celor sfinte9i primind deprinderile ii puierilesfintecele potrivitelor. Iar treapta spreltrminaa preolilor'*dupa-ce iaiauzitoare e s t e d e s a v i i g i t a p r i n t r e a p t ai e r a r h i l o r ourtAtori de Dumnezeu, conduce la dumn e z e i e s t i l ei n l e l e g e r i a l e T a i n e l o r , q i savirseiteslinteleei lucrari impreundcu ea ierarhului).$i in ci (in ierarhi) 1cu tr'eapta lucrarileei dumaratAnd iucreazal qi - ppreogia, iin p r e a s f i n t e l es i m b o a l e a l e nezeieEti gi'fdcind pe cei ce vin Ia Taine aceleiavazatori iinlelegatori)9i partaqiai lor.9i indreptind spreei ca ierarhi pe cer ce doresc contemplate dupacunoitinlasfintelorlucrAri (vdzute). Iar treaptaliturgilor* (a diaconilor),care pe cel curall de cer curale;teqi-i deosebegte de a-l (cu Dumnezeu).lnatnte neasemanatori aduce la sfintele lucrdri ale preotilor, curalegte* p.e cei .ce se apropie., .facindu-i cu cei contrari qi apli de vederea neamestecali $7 Ni s-a aritat, prin urmare*, treaptaierarqi lucratoare a hilor ca desavdrqitoare a preolilorca luminitoare9icondesAvArsirii: ducatoaiein iumina; iar a liturgilor (diaDar (ni conilor) curititoare gi deosebitoare. i e r a r h i c A* nu t r e a p t a c a a r a t a t ) s-a numai, ci qtie gi sa lumineze 9i desAvdrqeqte , vAndin ea qi puterea s a c u r a t e a s c Aa preotiloi ce uneltein ea qtiin!aluminatoare Cacicelemai mici nu pot iu cea curalitoare. sd sari sprecele mai mari, de aceeanu le este nici ineabuit sdseurcela o astfeldeingimfare*' cunosc pe Dar Plterile (mai) dumnezeieqti l6ngaqtiinleleproprii 9i pe celeinferioare,adici lor.Totuqi, desavfuSirii sfin'tele stiinteinferioarc s u n t c h i p u r i a l e l u c r a r i l o rd u m deoarece treptelorpreolegti*le aparlinerinnezeieqti, a lucranlor gineamestecata duilla binealcituita dunurezeiegti.De aceeailuminarile atribuite orimelor.rniilociilor5i ultimelorcete,aceste deosebire unortrepte i-au rAnduit lucrari sllnte aratii'precumam spus'ln ierarhic;qi de aceea

91

Despre Ierarhia Bisericeasci a lucrarilor dumele ordinea neamestecata nezeiegti. Cici, deoarece*obArqiadumnezein cei in carevine, iasci curatelteintAimingile, apoi le lumineaza gi odatAluminate le face asemenea apte spre lucrarea desAvArgitoare pe drept cuvint ierarhia celei dumnezeiegti, chipuri seimparte pe sinein dumnezeieqtilor trepte li puteri deosebite,aratind clar lustaaflAndu-se criLrileobdrgieidumnezeieqti t o r n i c $ i n e a m e s t e c a ti n p r e a s f i n t e g i am arAtat trepte.Dar, deoarece neamestecate treptelegi implinirile, puterile gi lucrarile lor pe cat ne-afost cu putinla, saprivim pe cdt se lor sfinliri. poate gi preasfintele I I. Tainu sfingirilor preogeSri Ierarhul*, aduspentru sfinflrea de ierarh gi ingenunchindcu amindoud picioarele* inaintea altarului, are pe cap Scripturile predatenoui de Dumnezeuqi mdna ierarhuestesfinlit de ierarhul lui gi in modul acesta invocari. Iar ce-l sfinlegteprin preasfintele p r e o t u l , i n g e n u n c h i n dc u a m A n d o u i p i altar,are cioareleinainteadumnezeiescului pe cap dreaptaierarhului qi in modul acesta e sfinlit de ierarhul ce-l sfinleqte cu inIar liturgul ( diaconul), vocirile sfinlitoare. ingenunchindcu unul din picioare* inaintea dumnezeiescului altar, are pe cap mdna ierarhului ce-l sfinfegte,fiind sfinlit de acela prin invocarile ce sfinlesc pe diaconi. Fiecdruia din ei i se intipiregte peceteain chipul crucii de catre ierarhul ce-l sfin[eqte qi pentru fiecare* se face sfinta anun[are* qi apoi se dA o sirutare sfinlitoare,fiecare din cei de faga, a p a r [ i n A t o rt a g m e i p r e o l e q t i , d A n d u - i aceastasdrutare,impreuna cu ierarhul care l-a sfinlit pentru una din treptele preofegti amintite. III. Tdlcuire duhovniceascd $1 Este deci comuna ierarhilor, preolilor li diaconilor in sfinlirile ce-i ridica in aceste trepte aducerea la dumnezeiescul altar, mdinii ierarhuinaintealui, punerea cAderea* 92 lui, pecetea in chipul crucii, anunlarea* $i sfinlitoare finald. Deosebitagi imsarutarea Scripturii portantaestepentruierarhipunerea pe cap,neavAnd-o aceasta trepteleinferioare; cu iar preolilor le esteproprieingenuncherea a m d n d o u ap i c i o a r e l e ,n e a v A n d - oa c e a s t a sfinlirea liturgilor (diaconilor). Caci acegtia, cum anl spus,ir;i apleaci numai un picior. $2 Deci* aducereala dumnezeiesculaltar qi cAdereain fala lui inseamnd ca toti cei pentrutrepteleierarhieitrebuiesAse desavdrqili stinlirii daruila obArgia supunalui Dumnezeu. lor. qi si-qi aduca lui intregimeafij.nlei lor, qi facutA qi trnilicatA atotsfinlila inchinAndu-i-o vrednicAde preolie qi de altarul atotslint al obArgiei dumnezeieqti, care sfingeqtepentru treptelepreoliei pe cei in chipul dumnezeiesc. $3 Iar punerea mAinii ierarhului aratAacoperimAntul ob0rqieisfinlirilor, sub care um, a nigte copii, b l a c e i s l i n l i l i p d r i n t e g t ec care pe de o parte le daruieqte acoperAmAnt pe de alta qi putereapreoteasca, deprinderea puterilepotrivnice.$i iaraqipe de departeazA toate lucrarile alta ii inva16 sd savdrgeasci preo[eqti, ca pe unii ce le sivdrgesctoate sub lui Dumnezeuqi il au pe El drept autoritatea in fiecaredin lucrarile lor. ConducAtor

$4
Iar peceteain chipul crucii inseamni nimicirea tuturor poftelor trupeqti qi viala privind care imita pe cea dumnezeiasca, neclintit spre viala barbiteascaxatotdumnezeiasci a lui Iisus, care a mers cu ob0rqii pina la dumnezeieqtii nepacAtuirea cruce qi la moarte gi pe cei ce vieluiesc astfel ii aratd ca fiind de un fel cu El prin ch\qql crucii care inseamna nepacatuirea
IUr

$s
qi Iar sflintaanunlare*a faptelor sfingitoare a celor sfin$1i o strigi ierarhul, aceastdtaind

Desore Ierarhia Bisericeasci ardtAndcii iubitorul de Dumnezeu sfinlitor se obirqii' pe sine alesal dumnezeiegtii descoperA cd nu-prin-haml sau a aduspe cei sfinqJi Ia ci migcat de DumdesivArsireapreoteasca. Astfel Moise, ierarhice. nezeula toate'stiniirite sfinlirii celei din Lege. nu aduce saviir5itorul ca pe nici el pe Aaron, la shnlireapreoleascd. unul ce-i estefrate* gi nici ca pe unul pe careil gi aptde preolte' iubitorde Dumnezeu socoteste de Dumnezeu, panace nu e indemnat la aceasta Aga a sAvirsit ca un ierarh sfin1irilor. bUarqia (ct. Iei. 29,4). Dar qi sfhtirea lui'preoteasca in preolie primul nostnisfiniitordumnezeiesc* I caci s-a facut $i aceasta pentru noi atotiubi- nu s-a slavit pe Sine, torul de oameni-Iisus cum sDuneScriptura(cf. Evr. 5.4), ci (a fost preor in slivit.l'deCel ce'agraitcare El:Tu eSti veac dupd rdnduiala lui Melchisedec (Ps. spreshnlirea gi El* aduc6nd 109,4).De aceea pe ucenici,deSi, este ca Dumnezeu. Dreoteasca sfiritirii*, totusi pune pe seamaParinbUarsia dumteluitau atoisfintsi a Duhului.ca obArqie nezeiasci,lucrarei sAvirqitoarea sfintirii de la inceput, poruncind ucenicilor Sai. cum zice de Ierusalim'ci sd Scribura.s; ntt sedepurte:e asteDte faeuduinluTutalui,pe care a(i au:it-o db lu Uiir. cit...t'oi veli fi'hote:a{i in Duhul Slinr (Fapt. 1,4-5). $i de iapt li cgJrfeyl de lerarfuca ucenicilor*.impreuni cu zeclmea a c e e a 5 it r e a p t a c u e l , p a ; i n d l a s f i n l i r e a dintre preoteasca a celui de al doisprezecelea pe setuna ircenici.a pus, cu evlavie,alegerea obArqieidumnezeieqti. CAci a spus:Arard pe cel Pe care l-ai ales (Fapt. 1,24). $i l-a primit pe cel aratatin chip dumnezeiescde cAtresortul dumnezeiescin numdrul ierarhic al celor doisprezece.Iar despre sorlul dumnezeiesc* care a cazutasupralui Matia, au spus a l 1 i i , a l t e l e , d u p d c u m s o c o t e s c ,n u c u dreptate;dar voi spune qi eu gAndul meu. C a c i e u s o c o t e s cc a S c r i p t u r a * n u m e g t e care sort un dar de obdrqiedumnezeiascd, aratA acelei cete ierarhice pe cel primit . e ldngi p r i n a l e g e r e ad u m n e z e i a s c a P nu trebuie a c e e ac a i e r a r h u l d u m n e z e i e s c si implineascAlucrArile preotelti ale Tainelor migcat de sine, ci sa le m e u m n e z e ui n m o d sAvArqeasc ai g c a ^ t . dD i e r a r h i cq i c e r e s c r u ' . preotie slhnt.Cici toli cdli suntde areun inleles -treptel -apa4i ca qi insugi or ierarhice. nind ia1a. ieiarhul ciire a sdvArgitTaina, sarutd pe cel sfrnlit. Caci, c6nd cineva ajungeprin silinle qi prin puteri preo[eqti, prin chemare qi prin o mirlte sfinta, vrednicd sfrnlire dumnezeiascA shnlitoare,estevrednic de lucrareapreoleasca de iubit pentru cei de aceeagitagmA gi,de aceleagipreasfintetrepte, fiind inalpt la frucu cea dummuselea cea mai asemd.!-latoare nivel qihind iubindminlile deacelaqi nezeiasca, sivirgesc De aceea iubit in chip sfdntde acelea. actul sfAnt qi preolesc al sarutarii intreolaltA, sfantacomuniuftedintrecei de acelaqi carearatA fel gi bucuria iubita a unora de al1ii, care pasfeaza deplin in chipul preo[escfrumuse[ea bea mai asemanitoarecu cea a lui DumnezeutH. $7 Acestea sunt deci, precum am spus, cele comuneinregii sfinliri preolegti.Iarierarhul* are ca semn deosebitpunereape cap a Scriptwii. putereaqi gtiinla desivdrgitoarea Caci, deoarece intregii preo[ii se daruieqte ierarhilor dumobArqii dumnezeieqtii decitre bunAtatea nezeieqti gi sfin1iri,in mod cuvenit sepune pe capul ierarcare nouAde Dumnezeu, hilor Scripturapredata reveleazdcu fapta gi spre ;tiintA toata invilatura dumnezeiasca, toatalucrarea Dumnezeu. desore sfhnta vorbire* gi ludumnezeiasca*, aratarea crare shnlitoare, intr-un cuvant toate faptele gi cuvintele dumnezeieqtigi sfinte damite ierarhiei lucrAtoare dumnezeiasca noastrede catreobArqia a binelui. Aceastapentruca ierarhulcel asemenea lui Dumnezeu,dupi ce s-a facut partaqin intregime de toata putereaierarhica, sAnu fie qi predatd de numai luminat de qtiinlaadevarata Dumnezeu a tuturor rugaciunilor qi sfintelor vorbiri qi lucrari ierarhice, ci sa le transmita gi altorapotrivit neptelor ierarhicegi sasavArgeascd qitoate atotdumnezeiasca celesfinteincunoqtinla (preadesavArqite) aleierarhiei lucrarilepreasfurte la inalgimile culminante. Iar treaptapreolilor* e aratata superioardcelei a diaconilor prin ingenunchereacu amandouapicioarele, cAta vreme aceeaqil apleaci numai pe unul, cAci propo4iede in aceasra diaconulseimpartigeqte ierarhicadesav6rqirea

$o
Iar sarutareade la sfirqitul shnlirii intru

93

Despre Ierarhia Bisericeascl intucdt sub el se sfinlescin chip mai presusde lume min1ile ce se curatesc.Iar preolii* i;i cei aduqi aplcacaamanaoigenunchii,deoarece inqenuncNereaarata insa* 5i prirnirea su- (oferitil de ei in ctrip sfAntnu suntnumaicurAlili' pe Dumnezeu. lui el ce-l oferA cel tata de ouneril ci - prin viala lor curaliE - :;i inalpf prin prea lui supus fiind piin aceasta fel oferitiu slurlenie ca alare.sunt ienrgii (shntelucrdl-i): cele larnuritoare Dar, precumalrl spusadeseon. Dumnezeu. chip ieriirhic ftrtr-o deprindereEi in desAvSrsiti prin cele aSezate sunt celoi stinlili* ale trei trepte amanputerevaiatoare. aplecandu-;i Iar ierarhul. trei orbastintesfintiri si puteri peste cele trei predata noua desdvdr;ire*$i doi genunchii*.arcpecapScriptura trept'eale celor conduqi-spre lece tnseamnica pnme$te ceea Dunmezeu, de mintuitoare aducerii a sfanta lucrarea savdrsesc (dialiturgilor puterea pe de curalili cei rarhic mod in De aceea a lor iub iugul dumnezeiesc. (preot) cuvenit treafta Liturgilor*(a diaconilor)'ca^^cea conilor) qi pe cei luminalide iemrghisitor pe lor ntdsura vazute de ei sltnte, celor spre slanta Stiinta sing-ura sAv6rpqte caree nuxai curalito-are. in deplina peceiadugi implrund (olerire)a celorce securalesc. Eiprinaceastadesavdrqind aducere altar, lor daruire. acegtiasldnta lucrare sub dumnezeiescul

Capitolul VI
I. Despre treptele celor ce se desdvdrEesc va, care participdin toati curdlia, pe masura ei, la unele lucrari sfinlitoare. Ea e predata preolilor spre a o lumina vadit ca (boteza). Caci este,precumsocotesc, treaptacelor curalili de toata* pata necurata li cu mintea statomiciti in curalie neclintita, ie strAmuti printr-o lucrare sfAntala depinqi dereagi puteieacontemplativi (vazatoare) se impartaqegtede simboalele atotdumin vedenezeieitipotriviteei. umplandu-se' ei' de qi iinpartaSirile rile (contemplaliile) toata sfAnta bucurie inaripatA de dragostea lor, pe spre cunoa$terea dumnezeiasca mdsuraputerilor lor de a se inAlla.Acesteao numesc treaptapoporului sfint*, ca una ce, dupdce a trecutprin toatacurAlia,s-ainvredestecu p^e-cit gi impartaqirea' nicit de vederea Taine'u)' putinld,de atotluminatele $3 Iar cea mai inAllati treapE a tuturor celor esteordinul sfAntal monace se desavArqesc hilor*, care s-a ridicat la toatAcuralia qi la toati puterea qi la desavirqitacuralie a lucrarilor lor. El se bucurA de vedereaqi imspirituala oartAsirea si e calauzitde puterile de lualeierarhilor. desavirsitoire $i invAlat ierartradiliile de minile indumnezeitoare 9i hice, inlelege ierurgiile sfintelor lucriri ce Ie vede shviiqite cu el qi prin sfAntalor esteinallat, pe masuralui, la cea cunoa$tere desavdrgire. mai desAvArgita

$1
Acestea sunt treptele preoteqti $i intregirealor, putereagi lucririle lor. Iar despre celor ce se desavirqesc*qi sunt sub trei-mea ele trebuiesa vorbim in cele urrnatoare. Spunem deci* ca treptele celor ce se curilesc sunt mullimea celor excluqi* de la lucrari sfin$toare, de care am amintit inainte. Una* e ceapregdtitade diaconiprin cuvintele de mogire spre naqterea9i modelareaspre spreviala din viagi; aita* ceacaree reeducatd careau cizut, prin invalaturabunelorcuvinte; alta* e cea a celor aduqiprin cedericontrare la o stare de nebarbalie qi sunt intdrili prin alta e ceamutata datdtoare; cuvinte de Dutere la lucrari siingite de la cele rele; in sfdrgit,-o alta e cea mutatax, dar care incd nu se afld neclintita in chip sfdnt in deprinderile dumAcesteasunt treptelece securitesc nezeiegti. de moqireqi de catreputerea de cAtrelucrarea Acesteale sAv6rqesc diaconeasca. curAlitoare diacbnii prin puterile date treptei lor in preotie, spre a face ca acelegrupuri cura[ite sasesrarnutelainlelegerea in mod desivArqit luminitoare a sfintelor slujbe atotluminoase de ele. gi la irnpartdgirea x') x, Treaptade mijloc* estecea contemplati94

Despre Ierarhia Bisericeasca De aceeadumnezeieqtii noqtri conducatori cunoafterea dumnezeiascd a celor sfintece le i-au invrednicitpe ei de numiri siinte,numindu-i suntproprii. pe unii tamaduitori*(terapeugi), pe allii monahi, de la siujirea curata a lui Dumnezeu qi de la qidela vialaneimparlita $2 lucrarea lor vindecatoare gi unitara*,care-i unifica pe ei in sfintele concentrari ale celor impa4ite* intr-o monadA Iar renunfarea* nu numai la viala imasemdnatoare celei dumnezeieqtixgi intr-o partita, ci qi la inchipuiri aratA cea mai desavirgire de Dumnezeu iubitoare. Pentru desdvArgitA (filosofie) iubire de ingelepciune aceea sfAntarinduiala le-a daruit lor harul a monahilor, manifestatd in cunoaqterea desAvdrgitor qi i-a invrednicit nu de-o stinlire pon;ncilor unificatoare. Caci, precum am ierarhicA care se dAruiegtenumai treptelor spus, ei nu fac parte din treapta mijlocie a preofe;ti, ci de ierurgia ce se sAvArgeqte de celor ce se desivdrqesc, ci din cea mai inaltA cAtrepreolii cuviogica desavArgire ierarhici declt toate.De aceeamulte* din cele practide al doileasradrub. cate fara osAndire de catretreapta de mijloc sunt interzise* in tot felul monahilor sinsuratici, ca unora ce sunt datori sd se concEnII. Taina desdvlrsirii monahale trezeintr-una, sAse adunespresfdntaunitate gi sasemodeleze, pe cAtestecu putinta, dupA Preotul* sta inaintea sfdntului altar, via[apreoteascA, ca unace e inruditA cu aceea sivdrgind invocareasfinfrii monahale.Iar cel in multe privinfe qi e mai apropiata de eadecdt ce seintroducein starea desavArsirii stainaooia ce.lelaltetrepte ale celor introduqi in cele preotului, neingenunchind cu hmAndoua pislrnte. cioarelegi nici cu unul din picioare gi neavdnd pe cap Scriptura de DumnezeudAruita.Ci sta simplu, l6ngA preotul ce savarqeqte sfAntaluS3 crare a invocarii tainice asupralui. DupA ce a sAvdrqitaceasta, preotul, venind cel ce se sfinlegte, il intreba intAidaci renunlanu numai Iar peceteaprin semnul crucii, precum la toati vialainipa4ita*,ci gi lainchipuiri.Apoi am spus, inseamni nelucrarea tuturor ii descrielui viala atotdesAv6rgita, aratAndu-i cA poftelor trupesti.Iar tundereapdrului* intrebuiesa se ridice pesteceamijlocie. dica via[a curata $i manifestati in forme Acestea toate marturisindu-lecel ce se diferite, care nu infrumuse;eazd irrdlenia preotul il pecetluieqte pe el cu semnul g0nditi de minte prin forme plasmuite sfintegte, de crucii, apoi il tundex,pomenindipostasul inhotArArea de-a o ascunde, ci inalla, prin o treit* al dumnezeieqtiiFericiri. Dupi aceeail ,i unitare imbraca cu alta imbracaminte si. sarumndu-l f r u m u s e l ic a r en u s u n l o m e n e $ t ic impreuni cu al1isfinli barbagi cAli sunt de fa1a, gi singulare(monahale),la cea mai mare aseminaredumnezeiasciloT. il impartagegte cu Tainele dumnezeiegti. I I I. Tdlcuire duhovnic esca $4 Iar schimbareahainei de mai inainte* gi primirea alteiaarataffecereade la viagasfinlitA mijlocie la cea mai desavdrqitd, precum la din Dumnezeu(la Botez) schimbarea na$terea hainei a aratatinaltareavie{ii curilite la deprin(contemplativa) dereavAzdtoare gi luminAtoue. Iar dacApreotul qi tolix cei sfingigiprezentiil qi acumpe cel intrat in etapadesavArqirii, sdrutA inlelege prin aceasta sf6ntacomuniunea celor ce se fac asemenea lui Dumnezeu,careii face sd sebucureunii de allii cu iubire intr-o veselie dumnezeiascd.

$1
. A nu ingenunchea cu amindouA picioarele qi a nu avea pe cap Scriptura de Dumnezeu daruita gi a sta lAnga preotul ce sdvdrgeqte invocareaarataca ordinul monahal* nu are misiunea sa aducA pe allii la Dumnezeu, ci sa vie[uiasca in sine, intr-o stare singuraticaqi sfAntA,si mearga dupa treptele preole$ti qi sa fie inallat de ele, ca U r m a t o r a l l o r , c u b u n a a s c u l t a r e ,s p r e

95

Despre lerarhiaBisericeasca $5 preotul-cheama La sfAqinil uturor acestorA" la dumoe cei inrrddusiin treaptadesAv6r$irii in chip sfhnt,ca impdrtaSire*''arfland hezeiasca ueapta.dacAa ajuns cu cel introdusin aci:asta qi adevaratla inallimea mondhala(singuratica) al nu va fi numaivazator(contemplator) unitara, celor sfinte legatede el, nici nu va veni, asemenea trepteide miiioc. numai la impartalireade prea poporul simbode,ci vinein alt mod decdt slLirtele a celorsfinte dumnezeiasca sfinrit.cu o consLiintA a dumnezeiasc de comuniunea si sdimpartasesle* De aceeaqi trep iae oUdniatiuirurezeiasca)I08. la shntirileprh careseintroducin ielor pretitesti, desava$ireilor, spredaruirilelor preashnte'li se decatre* Euharistie daimpaiusireadepreasfdnta lor' desavirqirii in treapta introdus care'le-a ierarh, deTainele nu numai ci imparta5irea AceaslaaratA de Iapta este (obAr5iei dumnezeieqti) dumnezeiesti c i qi ca a fi ecareiimpanaqiriierarhice' capetenie $ de darul tofuereptele preoleqti :e imparta;esc pe masura comunjunij celei atotdumnezelequ indumnezeffifi ecireiadin inaltimii si desavArsffi 'elelb. ionchiderir, deci, cA sfintele lucrari sLnt curatirea*' iluminarea 9i desavArsitoare Iardiaconiisuntreapta*curalitoare. desavArqirea. preotii. cea luminitoare, iaf ierarhii' cea d esavirgitoare.Iar treapta ce. se curale$tee veddreqi de imparta;ire.ca de sfinpLa nepanash (coninca; treaptavazatoare un'ace se cunlle$te treapta iar. poporul este templativd) -sfinlit; e cea a nionahilor singulari.Astfel' desavdrsita -nnastri iererhia alcAtuilA chio sf6ntdin treptele in chip alcatuita hoastra ierarhia cere$tr' e la fel cu ierarhiile de Dumnezeu rtanduite aramndin oameni trisdrurile imitarii de Dumcu El. nezeu$i ale asemandrii (cdci nu e ingilipsesctreptelece se curatesc duit, nici drept a spune cA este vreo ceata cereasca*intinata). Marturisesc desigur 9i eu - daci nu cad cu totul din legaturacu preasfAntaMinte - ca acele ierarhii sunt cu iotul fira pata $i posedadesavirqitacuralie in chip mai presusde lume. Caci, dacavreraului (pdcatului)' una din ele s-arafla supusA qi neameea ar fi cAzuti din armoniacereascd qi ar apa4ine dumnezeieEti a mingilor stecata apostasiate. mullimilor neluminate $i Dar se poate spunecu sfinlenie despre curafia ce se referA la cereascaierarhie ca e s t e l u m i n a r e a c e l o r n e c u n o s c u t ei n c i , daruitade Dumnezeufiinlelor mai de jos*, luminare care le conduce la qtiinla mai qi dumnezeieqti desivirqiti a cunogtin!elor celor a cdror care,cura[indu-lede neqti,inta incAnu o au prin ele nici fiinlele cuno$tintd mai dumnezeieqti,le inalla spre razele mai inalte qi mai luminate ale vederilor dumnezeiegti.Astfel gi treptele luminAtoarex9i ca fiinlele ale ierarhieicereqti, desAvArgitoare curalind cele mai inalte gi mai dumnezeieqti, de toati ne$tiinta ordinelehferioare qi ceregti (pe masura treptelor ierarhiilor ceregti), le umple de ilumindrile atotdurnezeie$ti qi le in qtiinla atotsfinlita a inleledesAvirger;te obdrqii. surilor dumnezeieqtii De fapt am spusinainte qi s-a spusdumqi de Scripturi,ca nu suntla fel toate nezeie$te ordinele ceregti in toate sfintele gtiinle ale ci prin iluminarilor vederilor dumnezeieqti; cele dintdi iluminatenemijlocit de Dumnezeu se lumineaza iariqi de Dumnezeu cele inferioare,pe mAsuralor, prin razeleatotlumidumnezeieqti"u' obdrqiei ale strAlucirii noase

$o
Dar vei spune* cd din ierarhiile cereqti

Capitolul VII
se sdudrSesc I. DesPrecele c.e pentru c'eiadormili $1 Acestea fiind ldmurite, e de trebuinfa, socotesc, sd vorbim qi despre cele ce se de noi cu sfin[enie pentru cel sAvdrgesc g6 adormili. Cici nici acesteanu sunt comune ci precum e altfel celor sfinlili gi nesfin1i1i, doua viefi, tot aqa' aceste din modul fiecareia plecdnd spre* moarte cei ce au avut o viafA sfinta, privind spre fagaduinlele adevarate ale dumnezeierii, de vreme ce au vazut adevarul lor in inviere, merg cu nddejdea dumnezeiasca siguraqi adevirati gi cu veselie

Despre Ierarhia Bisericeasci spre finta mortii, ca spre sfdrqitul sfintelor lupte (nevoinle) in viala qi mdntuirea desAvArqita Caci cunosccele ce ;i farAsfArqit. vorficueiprininviereaintreagA*,decarevor aveaparte.Pentru cA sufletelex sfinte deqi pot cadeain viap de aici in schimbareaspre c-ele mai rele, ubr auea prin nagtereadin nou strdmutarea la cea mai mire asemAnare neschimbatacu Dumnezeu. Iar puterile curate ale* sufletelorsfinte vor lua iu ele trupu, rile insolitoare qi impreuna cilaroare - care plAcereadumnezeiascd, netemdndu-se de o schimbare sprecelerele,ci gtiindca vor avea in mod sigur qi veqnicbunAtaliledobdndite. Iar cei plini de intinaciune gi de pete pdcatoase-, chiar de s-auinvrednicit de inilierea in cevasfAnt,.dar au respins-o h ghip vAdmator din mintea 1or gi sau napustit.spre^poftelg venind la sfArqitul* de stricaciune, aducdtoare vielii de aici, deqinu Ii s-a aratatvrednicade crezme dumnezeiasca lege I Scripturii, vor pldceri.ale.patlli^"-"^*:::T: li::l'"*"le

nezeiegtile lor sudori - in starea neschimbata Cici vor fi unite* cu sufletele sfinte cu care au devenit membre ale lui Hristos gi vor lua gi , e m u r i t o a r e5 i e l e v i a f a n e s t r i c A c i o a s an fericitd-asemeneacelei dumnezeiegti.in veseliea unor astfelde nadejdineclinaceastA tite are loc adormirea celor sfinf, veniti la capatulluptelorlll. $2 Iar dintre cei nesfinlili*, unii susgin in chip neralional ca vor ajunge in nonexistenta (nefiinlA), iar allii cd trupurile* se vor desparli pentru totdeaunadin unirea cu sufletelelor, ca nefiindu-le potriviH lor, pentru ca n-au in[eles viala (aieasta) asemeneacelei dumneieiegti gipuiinla sfArgitului fericit, nici n-au avut cit tie'buie "unogiinla dumnezeiasci, a vielii in Hristos, asemanatoare celei dumnezeiegti.care incepe inca de aici*. Iar allii dau sufletelor ca insolitoare* alte ttupu.i, nevazOnd, in ei, osteneliletrupurilor lor unite gi de aceea cu sufletele indumnezeite socotesc lipsite in mod cuvenit de sfintele rAsplatiri trupurile ce n-au ajuns impreuna la capdtul drumului atotdr-rmnezeiesc. In sfdrgit, al1ii, nu gtiu cum, spreginduri mateaplecindu-se qi preapreasfAnta riale, au spuscd veqnica, fericita* lor cuviogiee de acelagifel cu viala de aici qi au respinsin mod necuvenithrana proprie unei alte vieli deopotrivi cu ingerii. DarnuvacAdeaniciodatavreunuldinbarbalii preasfinfiin astfel.de rataciri.Ci gtiind_ca toli vor primi o vegnicieasemanAtoare lui Hristos vor cAndvor ajungela sfdrgitulvielii acesteia, vedea in mod clar calealor sprenestricAciune, devenitade pe acum apropiatd.$i de aceea laudA darurile dumnezeierii qi se umplu de

prin inrolat rupiat impreuna s-au dum- iili;:,r"""1#"?:ffiffiili:3,ti:,?t'#j: eiau asufleielor, inremeiata inviala-dumn ezeiascir. il il;lx fl.}"'s,]1ti';'"l1fflfiri:,".1""'i#'.r -aici nu vor fi insotitide ni.i o ioe.anitii $3 NeintAmpldndu-se nici una din acesteala cel ce fic6nd parte adormirea oamenilorsfin1i, din acegtiaajunge la sfhrgit se va umple de o sfAnti veseliepentru nevoinlele lui qi cu multd placereva pagipe caleasfintei na$teridin nou. Iar cei familiari celui adormitprin famlliaritatea vietuire il fericesc dumnezeiascd si prin aceeasi pe acela,pentruch a ajunsla biruinp finala mult de mulpmire Celui ce e dorita qi inalla cAntare cauzabiruinlei, rugAndu-se sd ajungAqi ei la acelagi sfArqit fericit.$i luAnduJpe el,il duc la Iarierari"t-qlt,.?spreprimireasfinteicununi. h\11 il primeye cu bucurie qi implinegte' dupa pentrucei sfinta r6nduiald,cele ce se sivArqesc cuvioqi adormili. II' Iatna savar{trupentru cet aaormtl' Adundnd* dumnezeiesculierarh sfdnta ceataa preofllor, daca cel adormit a fost din treapta preo[iei, aqezAndu-l inaintea dumnezeiescului altar, incepe rugAciunea gi mulpmirea cdtre Dumnezeu.lar dacAa fost dintre sfinfi1ii* monahi sau din sfinlitul popor, il agazA ldngA cinstitul loc preolesc, inainte de intrarea preolilor. Apoi ierarhul rugdciunea de mullumire cdtre savdrgeqte Dumnezeu. Dupa aceea,liturgii (diaconii) citesc fdgaduinlelenemincinoase, infiliqate in dumnezeiegtile*Scripturi, despre sfinta cu sfinlenieimnele noastrainviere, apoi cAnta din psalmicaremirturisesccu putereaceleaqi figaduinfe. Apoi, primul dintre diaconi slogi pomeneqte pe catehumeni pe sfinlii bozeqte j.--

97

Despre Ierarhia Bisericeasca adormili, impreun6 'egala cu care invredniceqte de pe cel savirgit- ac^um o pomenire . qi pentruacelafericita pe toli saceara indeamna desAvirgirein Hristos. Apot. apropundu-.se' ierarh roste$teasupralul o dumnezeiescul rugaciune preasfdnti. $i dupa.rugAciune, pe adormit9i dupi el toli iniugi ierarhulsaruta toli' ierarhul Dupacel-au sarutat cei piezenti. toama peite cel adormit untdelemnul.$i, in o sfdntarugAciunepentru to[i, aqaza fAcAnd celui adormitimpreuna cinstitullocag.tr^upul c u a l t et r u D u r i r r r . dovezilede sfinlenieale celui adormit sunt qi indemnuripentrucei incAin viala spreaceasta desdvirqire.

$3

Dar observim cd* nu toate treptelece se curitesc de obicei se scot de la cele ce se ci numai catehumenii*sescotdinsAvirsesc, re cetele sfinte. CAci aceasta(ceata) nu e in nici una din slujbelesfinteqi nu-i introdusd esteingaduit sa patrundain nici una din cele nici micA, nici mare, sfinte ce se sdvar$esc, nici de puterea intrucAt nu se impartAqeqte m. Tdlcuire duhovniceascd dumvazitoare a celor sfinte, prin naqterea izvoritoare de lumina qi datdtoare nezeiascd $1 de lumina. Iar celelaltetreptece se curalesc' intrucit au fost introduse(iniliate)mai inainte so- in sfinta predanie,dar au cdzutiarigi fira de De ne vid qi aud sivirqind acesteaminte spre cele rele, cind trebuia sa-qiduca cu hohote cotescca cei lipiifl de sfinlenie rAd implinire inallarea lor spre cele dinainte, la noastra' gregeala pentru compatimesc ne $i pe drept cuvant oprite de la inlelegerile sunt LacI' aceasta. Dar nu trebuie sa ne mlraln de ale sfintelor simboale qi de la dumnezeie$ti dacdnu vor crede,nici nu vor inlelege,cum de ele. Caci se vor v6tdma*imvazdnd impArtalirile noi, (cf. Dar Is. 7,9). zic Scripturile in chip intinat de ele qi vor oaitasindu-se inlelesurile celor sdvdrqite' condugi.gi- luliuneL la o 5i mai mare dispreluirea celor minali de lisus*, sa spunem ca ierarhul nu cinste dumnezeieqti aceeaqi de ceata ratiune Eia lor inqile.Dar nu farAdrepfara Domeneste 'a acum, la celece sesivargesc prezenli sunt tate Caci pe cel adormit. ea qi in sfinlilor agaza moel arafacu ifinlenie ca toti vor fi prin naqterea ca si invele clar 9i sd vada nesiguranla sfinlilor qi cununile noastre mor{ii umplut mentului qi-au cu care impliniri din nou in acele aleScripde catiecuvinteleadevafate aici viala lor. De pilda, daca cineva a avut lAudate ii ameninta ce sfArqit fara gi chinurile turilor dumasemAnare de preasfAntA o via[i 9i le va fi $i aceasta n e z e i a s i a ,p e c A t e c u p u t i n t a o m u l u i s d pe cei iipsiti de sfinlenie. ce s-a pe cel vAzAnd poate acelora. folos v i i t o r de v e a c u l p e v a f i i n D u m n e z e u , imite de diaconi, laudat sfinlenie intru -savArqit d u m n e z e i e q t9 ii al bunAtAlilor moEtenitor in pretentatca unul ce se aflA cu adevArat feritite. Iar daci a avut o viala inferioarala vor poate veac; din sfinlii cu comuniunea !i Dumnezeu' cu culme celei asemanatoare dorinlA qi vor fi invdlaJi dar totuqi sfdnti, va lua gi el-sfinte ra,splati veni gi ei la aceeaqi (liturgici) sd tinda Ia gtiinga diaconeascd de a mullumit de acelagi fel. Dupa ce ierarhul in Hristos. p e n t r u a c e a s t ad i e p t a t e d u m n e z e i a s c d * , fericita desAvArEire iosteqteo sfAntArugaciune* 9i laudA^dumnezeiascaobirgie, ca una ce a desfiinlat $4 noastri gi tiranicAasupra nedreaptd stapAnirea la judecilile sale atota tuturor, mutAndu-ne ierarh dumnezeiesculApoi apropiindu-se, dreptella. pentru cel adormit. rosteqleo sfantarugAciune qi dupael toli cei il sarutA Iar duparugaciune Rugiciunea*cere bunatalii dumDrezenti. $2 celedin celuiadormitpacatele sAie-rte irezeiesti in lumina qi aqeze sa-l omeneascA* slabiciunea dumnezeieqtilor* qi citirile cAntarile Iar si in taracelor vii. in sdnurilelui Avraam, lui fAgaduinle descoperd preafericitele stiri in in loculde undea fugitdurerea isaac ce au si lui Iacov, cel ve$nlcle pentru vor aqezali fi care (cf. Apoc. 2l'4). gi suspinul qi intristarea iar dobdndit o desavirqire dumnezeiasca; 98

Desore IerarhiaBisericeasci z a d a r n i c e ,c e i c e , c e r d n d r u g i c i u n i l e sfinlilor, nu folosesc sfintele lucrari ale se vor lipsi qi de p ropriei lor firi; acegtia Acestea sunt, socotesc,preafericitele nepisarea fafi din dumnezeiegti darurile cununi vddite ale sfinlilor. Dar ce ar putea fi gi de bine daruiporuncile luminoase de deoootrivacu nemurireacu totul neintristatd ci Scripturilor, urmind Dar afirm, toare. sunt qi liminAtoare? Caci, degi fagaduin[ele folosicu totul sunt Sfinlilor rugAciunile pe mdsurainlelegerii* noastre,avind ingelevia1d, cand cineva,dorind toare* in aceasta suri mai presusde orice minte, numirile lor Cdci d a r u r i s f i n t e q i a v A n d q i o d e p r i n d e r e lor* adevdrata. suntdeoartede realitatea sfinta* pentru impartigirea de ele, dar cuvAntulScripturii: Cele ce socotimadevArat propria putinatate,vine la ochiul ntt le-a vd:ut Ei urecheanu le-a auzit cunoscandu-gi c uvios qi ii cere sa-i fie v r e u n b d r b a t le-a acestea nu s-au suit Si la inima omului qi ?mpreuni lucrdtor. Acela va susginitor pe E/ (I Cor. gdtit Dumnezeucelor ce-l iubesc un folos superior de la el primi desigur 2 , 9 :c f. I s . 6 4 , 3 ) . va primi darurile Iar sinurile sunt, cum socotesc,starile oricareilucrari proprii. El pe le cere.Caci il va care preadumnezeiegti pafericililor qi ale preadumnezeiegti fericite Dar ca urprimi dumnezeiasci. bunatatea triarhi gi ale tuturor celorlalli sfinli care sa evlavioasd va recunoqtinla igi arata mare cu Dumnezeu pe cei asemanAtori primesc toli pentru ajutorul ce-i vine prin cei cuviogi qi in neimbatrdnitoarea gi preafericita lor I5. dorinla vrednicdde laudi a celor ceruteprin desavdrqirel sfintele lui cereri gi prin deprinderea cu care il fac asemAnator coresDunzdtoare, $6 Dumnezeu.Caci Dumnezeua rinduit prin j u d e c a t i l e d u m n e z e i e g t is i s e d a r u i a s c d celor vrednici sa se Dar ar putea spune, poate, cineva ci am darurile dumnezeieqti vorbit drept, dar e greu de inleles pentnl ce are i m p a r t a g e s c i d u p A v o i a d u m n e z e i a s c a gi prin cei vrednici. Deci, dacd nevoie* ierarhul de bunatateadumnezeiascd atotcuvenitA bunA rdnduiald cineva aceastA pentruiertareapdcatelorcelui adormit 9i pentru disprefuieqte se socinstecu cei asemenea qi, recurgAndla o parerenebuneascd, lui in aceeaSi socot.i-rea cote;te pe sine suficientpentru vorbirea* cu lui Dumnezeu. Caci dacAfiecare va lua de la pe cei cuvioqi,gi gi nu prefuieqte dreptateadumnezeiascirasplatafaptelor bune dumnezeirea de Dumnezeu9i in viala de acum, iar cel adormit s-a daci inallAcererinevrednice sAvArgite viafA,pnn ce nu cereri sfinte gi dorinla de cele dumfolosit de lucrarile salein aceastA gi potrivita lui, zatoare nu e corespun rugaciune ierarhica va fi mutat la alta stare nezeieqti velnica decit la cea de caree vrednic qi care ii va ramAneneimplinitA cerereafAcuta fara gtiinla. Dar despre* rugaciuneape care o vielii de aici? e rAsplata face ierarhul pentru cel adormit, carea venit Eu gtiu foarte bine ca fiecare va primi s t a r e a c o r e s p u n z a t o a r e ,a $ a c u m s p u n la'noi ca tradilie de la invalatorii noqtri indumne2ejli.e necesarsA vorbim in chip Scripturile. Cici acesteaspun ca Domnul rb. deosebitt va departa de la Sine pe unii gi fiecarei;i va cu cele facuteprin lua cele corespunzatoare trup, fie bune, fie rele (cf. II Cor. 5,10). Iar s7 in viala cd gi rugdciuniledreplilor* lucreazA dar nu qi dupa moarte,insa numai aceasta, ierarh estetalcuitor, cum Dumnezeiescul sfinterugaciuni,ne in cei vrednici de aceste ale Scripturilor. spun Scripturile,al dreptalilordumnezeieqti. inva[ApredaniileadevArate Caci esteun inger al Domnului, al AtotliitoruSau ce a folosit Saul de la Samuil* (cf. I R e g . 1 6 , 1 ) ? S a u c e i - a f o l o s i t p o p o r u l u i lui Dumnezeu(cf. Zah. 2,7-12).El a invd[at de Dumnezeuca celor Caci,pre- din Scripturilepredate proorocilor'? evreilor rugAciunea li s-adatca rasplat6, ce-auvieluitcu cuviogie, cum cineva, nefolosind vedereasa, cauta in de lumina soarelui* dupa vrednicie,de cdtre prea dreptelecumzadarsAseimpartageascA lumina sa ochilor sanAtogi, pene, viala atotluminati qi dumnezeiasca, careiqi daruiegte a$a se atama de nadejdi neputincioase qi iubirea dumnezeiascide oameni trecAnddin

$s

99

DespreIerarhiaBisericeascl
sff,nti* invalatura deoarteze. Si de fapt aceaste cu vederea*petelece le-au venit lor bunatate cum spune Mat' 16.16)' Dumnezeuic[. deipre cum Fiindci, din slAbiciunea omeneasca. nici de ei.inqigi, miqcali grait-o n-au Scriprura, sDunScripturile,ninreni nu e curat de intrupul$lsangele' descopent-o le-a carora ca unii tihaciuneicf. Iov 14.4).$dind acestefaga- ci ca unii ce-aufost introduqide Dumnezeu,cu ierarhul duinle din Scripturile dumnezeieqti, mintea, in cele dumnezeieqti. cere* sa se implineascd qi si se-daruiasci Deci, indumnezeilii ierarhi trebuie si se toate celor ce au trail in chip cuvios sfintele res- loloseascA astfel 9i de de-spa4iri.qi.de p l d t i r i , m o d e l i n d u - s ep - e sine insuqi din dumnezeDuterileierarhice,mi$catede obdrqta b u n A t a t es p r e i m i t a r e a l u i D u m n e z e u $ l iasca a Tainelor. Iar ceilalli si dea ascullare ca nuqcall;l cerdnd danirile pentru allii ca haruri pentru ierarhilor in celece le savariesc. sinellT. ei de Dumnezeu.Clci cel ce vd va nesocoilpe (Luc. 10'16). Totodata, cunoscandci nemincinoasele voi,pe Mine ma nesocoteSte Ie sigur, mod in vor implini se faeaduinte cir cele a.ita ..16. de fali* ca o descoperire $8 se cerutede el, duparinduiala dumnezeiasci, in desavdrqit vor da neindoielniccelor ce s-au Dar si revenim la cele ce urmeazdaminCAci ierarhul, care viata dumnezeiasca*. cere n-ar dumnezeiasca, titei rugAciuni. dreptatea talmace$te ierarhul siruta intdi Dupa ce a savArsit-o, niciodathimplinirea unor fagaduintecare nu se nu cei prezenli.Cdci care toli pe afoi cel adormit, lui Dumnezeu el 9i sunt atotplActrte De aceeanu le estedulceqi cinstittuturorcelorasemanaton vor da iri chip dumnezeiesc. in viala cere acestea pentru cei adormili lipsili de cu Dumneieu cel ce s-a desavArqit ierarhul Iar dupa sArutare. dumnezeiascA. curafie*nu numai pentru ca se va abateprln toarna peste cel adormit untdelemnul' uceuita de la treapta de tdlcuitor gi va indin Dumsfinta drAznisd-qiarogecu m3ndrieceva din cele Amintesie-ti - dca i n ala int e * ' na$tere p r i n d u m n ezeiescul i z v o r u l d e m i q c a t d e n e f i i n d n e z e u , ale ierarhiei, Tainelor*, ci va [i qi desparlitde rugdciunea Botez se daruiegtecelui ce se introduce in de sfint uI .simin tii a impartAqire desivArgire sfdnta,auzind de la dreaptaScripturay el in de de haina materialA chip cuvenit:Cereli Si*nu primili, pentru cd bol - duba dezbrAcarea Acum, ungerii. dumnezeiescul untdelemnului (lac. Deci, al 4-'3). inainte mai rdu ceieti ieraih cerecele fagaduitein chip dumneze- la sfdrgitul tuturor, se toama untdelemnul iesc si iubite lui Dumnezeu9i cele ce se vor Destecel adormit. Atunci*, ungereacu untdarui in mod sigur. Le cere aratdndcele ale delemnchemape cel mifat (introdusin etapa Iar la sfintelelupte (nevoinle). deorinderiisaleielei buneiubitorului de bine desavArEirii) chip in. prezenti. tumat aratape cel adormlt celor acum,untdelemnul Dumnezeu qi aratAnd cA s-a nevoit in acele sfinte lupte 9i s-a revelatordaiurile ce se fac celor cuviogi' Astfel, ierarhii au gi puteriledespirlitoare*, desavArgitll8. nu pendumnezele$u' ilcrritori ai dreptaflor dreotatiiordumnezeiegti' ca 6lcuitori dumneryre, gmgaza-m ftu cA preaingeleapta. $e ci pentru ct pbmiritelor neralionaler' neralionale*' chip sltiiitorpomirile pe p9 e-! el spre miscir miEca nuEca.pe ii u Tainelor, Tainelor' Tatnelor' cr itnhril*iivor al i2vor buhul*, izvor ca Duhul*, oe L'uma celorJudecall Dupi ce ierarhul le-a sivdrqit acstea, despartirea 'Ci"i'cu dreptate Carora asazairupul in locas cinstit cu alte cinstite Sfdnt.C, -o''",' I ttnri. z.icezice,Duhul Sfdnt. Luati, nezeu.-Caci: le veli Caci,dacaceladortreaptA. iiti-iiri naroreli, iertatevorfi ' Si-caroru trirpuri de aceeasi tiie. tinuie vor fi (loan 20' 22-23).$i celui ce a mii a dus in suflet gi in trup o vialAiubita lui iost iuminat* brin descopeririledumnezeieqtt Dumnezeu, va fi cinstit dupa impreuna luParinte,Cuvdntulii spune: crare cu sufletul cuvios gi in trupul care s-a de citre Preasfhntul cerurt,. Orice vei Iegape pumAntvufi Iegat-Si.in nevoit cu el prin sfintele sudori. De aceea \d de=legat.;t pamant pe de:legu vei fi orice si ii dA impreuni cu* dumnezeiasca pentruca acela" dreDtatea Aceasta in ceruri (Mat. 16,19). ca celui veqnice, rAsplalile qi trupului sufietul descopelui' potrivit si tot* ierarhulasemenea qi e impreuna el cu impreuni cilatorit ce-a qi darulparhteqti facutelui- ca tAlcuitor. firilor -lor. Pentru sau contrarA. sa-i primeascape cel. lublton de Dartasla viata cuvioasa tor al sfinte a celor dumnezeiasca rinduiala aceea sa-l Dumnezeu, iar pe cet necredlnclo$l

100

Despre Ierarhia Bisericeascl d6ruieqte amandorura impartaqirile de. cele sufletuluiprin vedereaqt pnn dumnezeieqti*, iar trupului prin sAvArgite, celor a curaia stiinla mir, ca printr-o icoand' itotdumnezeiescul sfinlind omul intreg* prin simboalelepreasfinte ale impartaqirii de dumnezeire qi daruindu-i prin aiesta-sfAnta lucrare (ierurgie) intreaga hinruire si vestindu-i prin simlurile intregi cA va aveapartede inviere. ci pruncii inAllali in legea ce esteqi adevarat, sfintd' liberi vor ajungela deprinderea sfAnta, de toata ratacirea qi lipsili de experienfa oricarei vieli necurate.Aceasta avAnd-oin minte dumnezeiegtii noqtri invifdtori*, au sfAnt cugetatsAprimeascdpe prunci in acestmod qi pdrinlii naturali ai pruncului adussa bun' intropredeapruncul vreunuipedagog sa qi dupa aceea bus in iele dumnezeieqti*, stea copilul sub el ca sub un pArinte duhovniiesc gi naq al sfintei mdntuiri' Deci' $10 sa caremArturiseEte ierarhulii cere acestuia, sfAnta, (sainal1e)copilul in vieguirea creasca Iar invocirile sfinlitoare* nu e ingiduit si lepAdarileqi sfintele mArturisiri si rosteascA fie circumscriseprin explicare'nici taina lor s-ar aceia,rizdnd, ca qi c6ndspun qi cum nu, sau puterile din bumne2eu lucritoare in ele in cele dumaltuia locul in unul introduce din inlelesul lor ascunsin mod sAfie scoase* nu spune:eu fac prin inilieri necomu- nezeieqti.Caci acestanici public.Ci, invatAndu-le pentru mirturisiri sfintele sau leDadarile Tradilie, nicate.cum se afla in SfAntanoastra va qi uni cu se va lepida pruncul se ci: copil, si dumnezeiasca, si sivirlindu-le cu dragoste sa copilul conving sA mafiurisesc adicd: el,iie ridicateprin sfintelelucriri la deprinderea pnn (inlelegere) sfdnta minte la o gi la iluminarea ajungA qi inallimei dumnezeiascd in intregime sprecunoqtinlacea mai inalt6 invafaturilemele, ca sa selepede desdvdrqitoare sA lucreze marturiseasca sa potrivnici, de 9i lor. a Deci nu e nimic dumnezeieqti. md,r:turisirile 'absurd in faptul ci pruncul e crescut spr sll avdnd un povAfuiinallimea dumnezeiascA, tor{ qi naq (primitor) sfAnt, care ii sadeqte gi-l pazeqte Iar c[ gi pruncii. carenu inleleg incA* cele deprinderea in cele dumnezeieqti din dumnezeii:gii.se fac partaqide na$terea neispitit de cei potrivnici. Iar ierarhul face dumnezeiascd pruncul pdrtasde sfintele simboale(Taine)' Dumnezeugi de impartaqirea de preasfintelesimboaleparecelor prolanl' ca sAfie irescutin eleqi sanu aibaaltavieluire prebum zic, un lucru vrednic de ris. daci decdt pe cea care privefte pururea la cele pe cei ce ierarhiiii invalAcele dumnezeieqti qi-l face pirtag de ele, vie[uire dumnezeieqti nu pot auzi qi predica sfintele tradilii* celor intarita in deprinderea sf6ntA a acestora, ce nu le inleleg; 9i incA mai de ris, pentru.ci inallata*p .\iB sfdntdenag(primitor;in chip al[ii pronunla pentru ei sfintele marturisiri. dumnezelesc"'. lor de cdtre cei rAtqpili-nu Dar neingelegerea Aceste bunatafi ale ierarhiei noastre ni lor, primirea pentru piedicA iie o trebuiesi-1i aratat,o! copile, vederile unitare.Dar le-au ci sA starui in chip evlavios qi cu iubire in au vdzut nu numai mai vazatoare minli alte cilduzirea lor spre lumini, ardtand fala de mai luminoaseqi cu mult ci altele, acestea, obiecliile prezentateca nu toate cele dumIar pe tine, dumnezeirii. asemAnatoare mai nezeiegtise circumscriu de cunoqtintanoasmai lumifrumuseli vor lumina te ci socotesc au de noi tra.Cacimultedin celenecunoscute de folosindu-te dumnezeieqti, mai noase $i cauze vrednice de Dumnezeu, necunoscute mai o sfialucire spre in urcugul spuse, treptele noi. noua,dar $tiute*de treptelemai inalte de qi fiihlelor celor mai inalte, inalta. Preda-mi, deci, iubite, 9i tu mie iluBa ramAnascunse qi arata ochilor mei fiind gtiutenumai atotinleleptei9i de inle-l.ep- minari mai desavdrgite frumuse[i mai minunate 9i mai unitare.Caci obdrgiidumnezeie;ti. ciune facatoarei $i le pentruca le-au adus la noi indrAznescsa cred cA prin cele spuse voi acestea sDunem aflate aprindescdnteilefocului dumnezeiesc in dimnezeieqtii nolrri invalatori, avAndu-le tine. in ceea amintire din tradilia veche.Caci spun*,

l0l

I
I I

MAXIM VTARTUNISITORUL SCOLIILE SfdNtUIUi DesPre IERARHIA BISERICEASCA

CaPitolul $1

Lucrarea - dumnezeiascd. Numegte lucrare dumpe ceavenitdde la Dumnezeuqi datdoamenilor nezeiascA savArgitain Ei care ii iace pe aceqtiadumnezei. lucrare creqtini 'Prinprin ierarhie. tradilie. $tiinla ierarhicAa primit-o prin tradilie' Sd nu intinezi. Adica sa nu rdzi de ele $i sa le arili facdndcele firi evlavie tuturor celor lipsili de sfin1enie, dumnezeier;tigi tainicc prilej de ris. Numai ceior sfinp. Nu trebuie sa se arate cele sfinte celor intinali, nici sa se arunce margaritarele porcilor' Mintea cea mai tnaltd dumnezeiesc ierarhicd' E de ci mintea impotriva Nestorienilor, menlionatcil scspune, se atribuie Si lui Dunrnezev lin Hrisl()s nunted tlu e dc sfinleniegi nimai t ,,ni lui . n. trad.). Se inrpanasc$lc de curilie pentru sfintire. Dupd putinld. DupA puterea fiinlelor inlelegAtoareqi Siegi dupi inteligibile; cici nu le face lisus asemenea de putemic ca Dumputer6alui; fiindca El estenesfdrqit nezeu, Adund.Explicarea acestorase face in capitolul V al scieni D espre numi r i I e dumtte:ei eI t i. Multek deosebii. Prin multele deosebiri socotescca pe care inlelcgemultcle feluri de griji iJc poftelorrrupegti este le interziceDomnul; iar viala unitara qi dumnezeiasca cAutareain primul rAnd a imparAliei lui Dumnezeu qi drepulii lui, pe care Domnul a indicat-o in rugiciunea ca a sufletului sri fi e ioli u,ta (low't I 7, 1 I ); iar calitateaaceasta a numit-o deprindere,care le e proprie cel mai mult celor sfinlili. Cunoqtinga celor vdzute. Este inlelegerea plina de $tiinla a cuvintelor 5i inviliturilor despre Dunlnezeu; iaci'nu ajunge simpla auzire a cuvintelor 9i rostirea qi se cere urmatade inlelegerea sfintelortiine, ci aceasta pricepereacelor proslavite; cAci aga fac qi. cei .ce.se ieruilsc (se sfinleic) intii lui Dumnezeu'apoi o prilejuiqi desavirgesc. esc aceastagi altora: se desavArgesc $2 Qerarhia) ingerilor. Numegte qi aici cele noue cete. pe care le-a nunit inainte in scriereaD esp r e ier ur Iri u t er euscd' Toatd (ierarhia) prosldvitd acum.E puterea intregii ierarhii.

Acelagi ierarh. Adici ePiscoPul. Celor de.ruD el. E vorba de inaintare. Cei nni dejos se cuvine sd urmeze. Presbiletii. I)ar. Coniparalia ierarhiei cercgti qi sensibile' Simboalelor sensibile. Simboalele sensibile sunt in cele urmltoare, adicaBotezul sau LuTainele aratate minarea, Sinaxa sau Taina impartalirii 9i celelalte. Unul este.Adica Dumnezeu. Nu - unitar. in loc de in mod unitar liin acelasimod' I nteligibile. De notat cA lucrarea scrisade el D espre cele inteligibile ;i sensibilen-am aflat-o. Mai desfdqurat.lnloc de mai pe larg$3 Ierarhia - esfe. Ierarhia o constituie' precum ne-o infali$eaza venerata noasfia tradilie' cele .in general .uno.iut" sau spuse despre lucrurile sfinlite ce sunt propuse sau supuse sau savdrgite.Caci o redi intr-o sau cuprindere a inrecapitulare (ouyregcl,oirootv) tregului, intrucdt recapitularea (&voxe<potrcio:otv) inainte' spunemca esteo rezumarepe scurta celor spuse Cea mai generald. Cele generale sunt cele mai Zice, deci' cA ierarhiaestecea mai genecuDrinzatoare. rali qi mai conducitoare recapitularea intregii orand.uil numite ierarhie;de pilda, episcopulestevarful ierarhiei sacurele' sautrepteipreolilor.avdnddatoriasacunoasca' virful treptei diaconilor sa lumineze, sa desavarleasca; lucririle liturcaree dator si cunoasca estearhidiaconul, giccl si asamai departe'celelaltetrepte " Licrarea care recapituleaza. Recapitularea(cuprinderea) celor sfinte este cunoaiterea intregii ordnduiri ierarhicc. inceputul acaslei. Spune care e inceputul ierarhiei si ' despreTreime. Cunoscutd. Noteazaca Sfdnta Treime cunoaqteexistenla proprie, pe care o numim fiinla sa' care singura se pe Jure. cunoa$te Rilionate. Noteaza ci ingerii 5i oamenii sunt fiinle ralionale. Iar aceasta nu - altfel. Adici mAntuirea. Iar indumnezeirea. Spune ce esteindumnezeirea' A (intregii) ierarh ti. Aratd caree thta intregii ierarhii' Noteaza ca sfdrgitul sau scopul intregii ierarhii este iubirea fala de Dumnezeu 9i de cele dumnezeiegti a ingerilor qi a oamenilor qi cele menlionate in continuare' Iai cele lucrate uniur de ierarhie arati ca trebuie privit

103

Despre Ierarhia Bisericeasci deplin 9i unic spre aceasti slujire. $4 Celor mai presus de lume.NoteazAcum miqci Dumnezeu Puterile inteligibile (ingeregti) qi cum suntem iluminali noi. Cdci nu - din afard. Oamenii primesc cunoqtinla din afarA,adica de la vedereacrealiei 9i din adevarata cuvinte invalatoare gi din alte mijloace de felul acesta; ingerii insi surt luminali in puterea lor inlelegatoarede cunogtinlaqi sunt intiparili prin voia dumnezeiasci aceastd sau sunt modelali spre ilnitarea lui Dumnezeu gi spre fapturilor, ca fapturi, dinlduntru. cunoaqterea Inteligibil.Trebuie inleles cAiluminarile lui Dumnezeu nu din afard,ci dinliuntru: cici miqci mh1ile dumnezeieEti a spusci Dumnezeule lumineazi pe ele inteligibil. Fiindca inlelegatorinseamnaa inlelege;iar inteligibil e ceeace este inTeles;ceea ce este inleles findca un fel de hranA qi putere de suslinerea celui ce fnlelege,pe drept cuvAntDumnezeu li se face inteligibil qi inleles hinlelor netrupeqticare sunt il ajung, lumin6nduJe pe minli; in misura in care acestea ele, mintea acelorail inlelege qi se hrinegte cu El. Simbosle distincte. Numegte aici simboalele impa4ite invalaturile de multe feluri ale Scripturii, care ne comunici prin cuvinte simbolice mai ales invdlatura despre firea dumnezeiascd 9i despre fiinlele inlelegatoare;uneori ele sunt qi indreptatoareale fapturii, inallate la inlelesuri alegorice;cu ca legi poruncitoare, atit mai mult cele savdrEitein Taine se vad spiritual in simboale qi chipuri. Fiin(a. Noteaza care e fiin1a ierarhiei noastre qi ce Scripturi. sunt dumnezeieqtile SdvdrSitori ai celor sfnte. Numeqte savArqitori ai celor shnte pe apostoli, pe care i-a numit gi povaluitori; tar scrieri teologice numegteciirlile Vechiului 9i Noului Testament;iar in iliere ma nemateridli, cunoltinla venita de la Duhul in apostoli cu privire la inlelesurile Scripturii' pe care a numit-o qi cuv6nt trupesc, indiere din care s-au nascut Si invalaturile Noului Testament; iar iluminarea venitii intr-un povaluitor de la Duhul Sf6nt a declarat-o upntpiatu de a ierarhiei cereSti. De h minte la minte. Observa cele comunicate prin mijlocirea cuvintului. $i ca cele tainice s-au predat prin cuvdntul nescris.Dar cele preddte sunt de folos comun (cele predate in mod tainic de la unul la altul nu sunt totu$i menite sd ramAnd bunuri individuale, ci sciJie de Jolos comun: numai inlelesul celor predate spre a Ji sdvir;ite nu poate fi fdtut deplin inleles de to1i, n.vad.). Dar spune ca, prin simboluri sfinte sunt vrednici de contempliri inillatoare (anagogice) ale tainelor expuse in cele urmatoare. goale, ci sivdrqite prin simboale,ca potirul dumnezeieEti cumziceApostolul(I Cor. 10,16),qipZtnec binecut'dntiirii, pe cure o frdngenr gi celelalte. Descoperite. Adica cunoscute $i arAtiitoare ale lucrurilor gi tainelor ale cdror simboale sunt. Nu vei transmile - altuit.Pentru cd nu trebuie spuse cele tainice.

Capitotut II
prin iluminare I. Despre cei ce se desdvdrSesc (Prin Bote:) gi unireacu Dumnezeu. Iur aceasta.Adicd asemanarea Care e deci tncepunl. Inceputul,zice, ;i calea spre statomicaa lui este unirea cu Dumnezeu qi mogtenirea dumnezeiescul Botez. De fapt, de nu se ra n.tge Linevu din upd Si din Duh, nu vu vedeaimpdrdlia lui Dumne:eLt (Ioan 3,5). Din el se modeleazaomul launtric spre deprinderea buna qi mAntuitoare qi spre aseminarea cu Dumnezeu in cuvinte gi fapte. Spre primirea celorlalte. Spune ci e nevoie de trei lucruri pentru inceputul implinirii poruncilor: de primirea cuvintelor dumnezeieqti, de catehizareain prin Botez, prin credinla dumnezeiascdgi de renagterea care incepem sA vieluim dumnezeiegte. Caci crearea daca e din Dumnezeu Creanoasra din samanta,-chiar torul, este narurali. InsA nagrcrea din Botez nu e din sdnge,nici din vofubdrbatului (loan 1,13). Precum,deci, in na$tereanaturald trebuie si ludm existenla spre a fi gi apoi sd lucram cele corespunzatoare ;i sa le patimim de pildA oamenii cele proprii lor iar animalele, la fel, ceje prin Botez trebuie mai intdi ale lor, - aqa qi in rena$terea sa existe cineva pentru Dumnezeu gi apoi si puna in lucrareiubirea lui gi celelaltesprevieluireacea bunA. Cdci precum - sldvitul. Vorbeqte de fericitul Ierotei, cum a aratatde multe onin Cuvinteledinainte. Cea mai dintdi miScare. Aratd care e cea mai aleasA miqcare a mrnlii. prin Cea mai negrditd. Adica a te replasmui 9i renaqte Botez, cum aratdin cele urmdtoare. Adici Lucrarea - tn vederea indumnezeirii, prin SfAntul Botez. renaqterea Trebuie - mai tntdi sd existilm. Caci existeniei dupA fire ii urmeazi o lucrare potrivita ei. Naqteii din Dumnezeu. Adici ale Botezului. Ndscute din soare. Luminile sau razele pe care le produce soarele. Pe Ozia. Noteaza cele despreOzia, Core 9i Nadab. II.Taina ilumindrii (a Botezului) $l Evangheliile. Spunecare sunt Evangheliile adevarae. Iubirea - de oameni. Cugetala iconomie. Sd facd asemened.Adica prin credinla, cum aratain cele umratonre. $2 Cel ce iubeEte.Vorbegte de cel ce a crezut de curend

$s
Qhipuri sensibile. Despre chipuri. Concentrat. Iata lamurit ce inseamnAconcentrat. in tnvd(dtuile tainice - nescrise. Noteazi cd cele dumnezeieqti ni s-au predat gi prin inilieri (tainice invataturi)nescrise. Simbolicd. Ierarhia pentru oameni este simbolicl gi formati din cele sensibile,adici nu ne intilnim cu luminile

104

Despre Ierarhia BisericeascA gi voieqte si se lumineze, dare ini$at (introdus in taine), adicacreqtincredinciosdeplin. Acela - tn tntregime. Despre cel numit naq al celor nou luminali (botezati). Sd urmeze. Potnvit cu ce s-a spus in lege: intru toate vom asculta g l a s u lD o m n u l u i . SdJ pimeascd. Pe cel cerut si-l primeascii; de aceea se numesteprimitor (naq). Numele de ierarh. Adic|terarh de faot. $3 Pe cei doi bdrbagi (doimea bdrbagilor). Aga trebuie inleleasaexpresiacompusii despredoimeu bitrfutlilor, ca pe umeri oaia,ca sd fie doi barbali- unul unul ce primeqte care primegtegi unul care vine in Biserici qi e primit ca o oaiepierduti Primul il intoarcepe al doileadin raticire. CAciprimitorul (nagul)era credinciosqi n-aveanevoie si fie primit. Preotul mullume$teacum lui Dumnezeu.De se va inlelege astfel expresiacompusa dointea hdrbalilor va fi ceva foane obi5nuit. Inlelegdtoare. Mullumire inlelegAtoare numeqte pe cea tacuE, care are loc in minte; trupeascii, pe cea care pleacacapul gi aduceinchinare lui Dumnezeu (uventgi aici, poute, o dotadd a t'echinii scriitorului Dionisie, intrucdt in Biserittt primdrd veneau oumeni maturi tn Bisericd ;i liecure familie incepea sridet,inti cre;tind mai ales prin burbat, cupul Jirnriliei, n. trad.). $4 Toatll ceata cilor sfinlili. Adicf tot clerul. O cdntare oarecare. NoteazA cii din toata Scriptura se poate ind'l1ao cdntare lui Dumnezeu, nu numai din David, (Biserica Si-a alcatuit totdeauna c'uhul din texte din Sfhnta Scripturd, spre deosebire de sectele neoprotestunte,n. trad.). De altfel, o cAntareoarecarea fost gi Mariei, sora lui Moise: Sd cdntdm Domnului cAntarea (IeS. 15,21) sau psalmul lui David 33 sau o parte a lui: Apropktli-va de El Si vd luminuli(Ps. 33,5). $5 Sd vind in tntregime. Adica din tot sufletul. Porunceqte preolilor. Noteaza ci numelte preoli pe cei supugicpiscopilor.adica pe presbiteriqi pe diaconi; caci ei scriu numele celor de cur6nd luminali (botezali) (un sentnal vechimiiscrieribr lui Dionisie e ;ifuptul cd oriunde se intindeu crestinismul, existu un episcop, inconjurat de preogi Si de diaconi; Si Botezul era sdvdrSit de episcop, n. trad.) Pe bdrbat. Noreaza ca vorbegte gi de inscrierea celui botezatgi a naqului. il tntoarce spre rdsdfit. Aceasta o faci cu acela ca unul ce se roaga Si o cere; iar spre apus,ca pc unul ce leapadalucrurile intunericului.Noteazaca atuncinumai diaconii dezbriicaupe cei venili la Botez; preolii faceau celelalte,pe care acum le fac diaconii, cum ai aflat cu pulin inainte; in cele urmitoare, vei afla ci numelte liturgi pe diaconi; iar pe presbiteri ii numeite preoli. $7 Liturgii. Numelte liturgi pe diaconi. Maica tnfieii. Numegte maica a infierii, cristelnila. CAnturea ;fdntd - (din inspiralia) - celor stdpdni(i de l)umnezeu. Cuvdnrul trebuiecompletatastfel:sfAnta cantareinspfata a proorocilor stdpdnili de Dumnezeu, ca episcopul cel ce roste$te si fie gi dupl aceea sfantacantare a Sfdntului Duh, care,fiind Cel ce a inspirat pe prooroci, primeqte pe barbat. CAci nu-i spune cAntarea sfdnta a proorocilor. FiindcA toli proorocii cdntau aceeagi cdntare: estepsalmul 28,3:Glasul Domnului pesteape SiAleluia. Potrivitd. Adica alba. Prea dumnezeiette sfrntit. in alt manuscris grec: prea teolog,ic'(0eoloytxcotritrp). Cel ce citeqte cuvintele Pirintelui in D espr e i eru r hia bi.s er ic eu scd nu trebuie din r6nduielile si semire dacdspuneunelelucruri deosebite Tainelor de celein vigoare acum, cum vorbegte5i acum de impartaqirea Sfintei Cuminecaturi dupa ungerea cu Mir. Cici se cuveneau acestea,fiind potrivite cu timpul. Dar acum aceastase face mai corect in Liturghia deptin6 a gi dumnezeiegtilorTaine, cind trebuie sd se impartaqeascri noii botezali. Iar spunAndcA dupa aceastaffebuie sa celor dintdi, arati sauci trebuie seinalle sprecontemplarea sA faca dupa aceearugiciune sau ca ierarhul pleacAdupii la dumnezeiasca Liturghie. aceea $8 Se tnal(d - (la vederea) - celor dintdi. Ceea ce spune episcopulfiind chipul Dumnezeuluituturor, esteaceasta: precun Dumnezeustiruind purureain unitateagi identitatea sa. neiegit din temelia sa, intinde, pentru mintuirea tuturor, la toate, prin iegirile providenliale, iluminarile bunitA!il sale (hutldtotea indreptat(i spre allii e luntind; rdutatea e lnluneric; bLtndtulea se uratd cu luntind,pentru td e deschiderea Celui ce o comunicd spre cel cdruia i-o comunicd, n. trad.) gi e prezent tuturor fara sa iasadin temelia sa (sediul siu), la fel r;i episcopul,prin imitarea simbolicl, pe cit e cu putin!a,a lui Dumnezeu,rimindnd in starea sa, adica in treapta sa bisericeascd,iese prin purtarea de grija (providenliala) a iubirii de oiuneni la celede al doilea,adicacoboariisprecel cc seintoarceqi-l invala gi-l unge gi-l pecetluiegtegi-i transmite darul, botezdndu-l. Toate acestea sunt slujirile liturgice celede a l d o i l e ap o m i t e d i n e l c a i n c e p u ta l l o r . t r r r p l i n i n d deci toate cele de al doilea, se intoarce iarati la altar, arAtand lui Dumnezeu in mod simbolic cA, deqi a iegit in chip providenlialla celede al doileapentrumintuirea celui ce a venit (la Botez), totugi nu s-a despirlit de implinirea celor proprii, de la a fi in cele ale sale,adicain intllimile contempldriicelor privitoare la Dumnezeu;ci de lu cele dunme:eieSti, adicAde la sfinta lucrarecu privire la nou botezali,se intoarce iaraqila cele dumnezeie;ti,adicd la

$6
imptinitd de (toatd) Biserica. Prin rostirea cuvdntului: Amin! it descinge pe aceln. Vorbegte de cei ce se sAvArgesc Botez. in dumnezeiescul $i tl dezbracd. Aici nu-l dezbracii de toate hainele,ci il lasa in cama$i, cum arata in cele urmAtoare; prin Iiturgi, adicit prin diaconi.

105

Despre Ierarhia Bisericeasci inaliimea vederii teologice (a lui Dumnezeu), condus qi le spuneqi mutit la ceeace voieqteSfAntulDuh. -Acestea dupa pulin in tdlcuireaTainei sfintei Impartaganii. m. Tdlcu ire duhttvniceascd se migca spre a vedea Ia cunoa5tercade sine spuneci e$e dar sfbnt. Chipul acestei. Explici ce inseamni a veni la ierarh prin nag. . Pecetea. Arati ce este pecetea(crucii, n. trad.) 5i ce inscrierea. Pe l6ngd eI, gr. n@g crrl'uQ. in loc de: impreuni cu el. (Al celui) ce l-a tnso(it. gr. ouvono66v. Cel ce i-a urnal.

$1
Pin apa. Ctrci cele necurate se curalesc prin apa. D6nd-o - de tnleles. Celor ce aud, trebuie si li se dea taine,care qi tdlcuirile;dar suntqi mulli carenu aud aceste sunt numili rnrl1ine.

$s
Nerelinut. Nu mai are oarecum nici o relalie cu viala de mai inainte. nici unitatealui nu mai e supusaimSieqi, pirlirilor; caci cel Unul este in toate asemenea impa4iu prin intrucit esteUnul; iar mullimea,anandu-se e neasemenea. Dacate. Dezbracd. Arata pentruce e dezbracat. Prin suflarea- Noteaza ce inseamni suflarea catehumenilor cAtrediavol. Renunlarea. O tradilie simbolicd. ^ A priv i i n i ntregime spre C eI U nul. Inlelege tinderea intreagaspre Ccl Unul potrivit spuselorDomnului, cere sd.fie ann, adicdsi priveasci spreCel Unul' azis: Ca tr,t1i care e ceeace place lui Duninezeu;iar tindere a numit gi pirasireacelordejos. inillarea gindirii spreDunrnezeu Neschimbatd. Arata cum qi de unde se fac deprinderile inlelegatoare neschimbate. N e t n m u i a t d .N e d e z m i e r d a b i l A , n e m u r e r e a s c d E de neclindtasprenici o cAdere. barbdlie,neincovoiata, 9i desprefemeile birbitoase sau $tiut ci s-a spusaceasta tari (qppevopav6v). $6 Le poSi vedea. Despre ungcre. Prin care se supune (ui Histos). Alcituirea acestei propozilii are o lungd pane explicativA. Ea are astfel o scsupuneinlupli bogaticompozilie. Cel ce sedesdvirgeqte lui Hristos, care impune luptele' bucurindu-se de ele ca dumnezeieqti. $i cele urmabarc. Hristos ca Dumne:eu randuiege Iuptu, ca inlelept ca frumos e legiuitor inf'umuseal ei. led:d luptele, ca bun e impreunii luPtdtor.

$2
Ate unitdlii de mullime. Spune unitate ceea ce e asemeneadumnezeirii; iar mullimea e a celor mulli qi nesfintiti. in icrierea Despre cele inteligibile. E vorba de scnerea Despre cele inteligibile' alcituita de el 5i despre cuprinsulei. $3 Sii spunem deci. ExplicAri. (Liberntea) celor tnlelegdtoare' Vorbeqte de doua Caci sau se despartcu totul rele ale cclor inlelegatoare. de lumina dumnezeiascidin dragostede pacat;sau dispreluiesc mdsura ilumindrii data lor qi incearcA cu. inpe aceasta9i neputdndinlelege iraznealA sAo depa5eascd ceeace depigegteputerealor, pierd qi mdsuradatAlor, deqi ramine pretutindenineschirnbata. lumina duinnezeiasca Libera alegere. Noteaza ca toata privirea 9i puterea inlelegatoare, fie a ingerilor, fie a oanrenilor, este o alegeregi o libertate;gi cum se ajungela pacat. Se desprinde, gr. crnlp, q'uat. Precum atamarea aratii acordul, aqa desprinderea (ouvllprioeor) (on1ptfroOor) arata caderea din armonie qi acord; Aici s-a cuvdntul arati;i ieqireadin atAmare. cAteodata luat in primul inleles. Pesie - ceea ce i'a fost dat - cu mdsurd' Din chipul inteleluminii sensibilevei deduceceeace se potrive$te Clci s-a scris:Nu cau& tele mai surilor dumnezeieqti. presusde tine,ciinlelegecelece 1is-auporuncit;numeEte aici misura a ceeace ll se potrlvelte. Cele ce nu-i suntproprii. Sunt cele ce nu corespund ei. ca depaqind-o (Imilarca) acesteiao tnchipuie dumnezricscul (icmrh). Arata al cui chip esle ierarhul. Pe cei ce vin. Arata clar ca ii invalA pe cei ce asculti'

s4
CunoscuQ lor tnsele. Noteazeca primul dar dobindit de cineva dirl invaletura dreapti este cunoa{terea,ca sa pizeesci cele ale legi; Ia aminte la tine insuli (lTin. 4,16)' ium a rpus gi SfAntul Vasile; caci a;a imitA pe ingeri, care secunoscpe ei intriqi. Cel ce tinde spre ' ceea ce e vdzut. Vazut (opaT6v) aiciceeaceevazut sauttiut spiritual(td Oe<qlpdv nume$te Iar cel ce tinde (crvotp6lov) e cel ce iiloov imocrlt6v).

u' contrarNestoCa Dumnezeu. Hristos e Dumneze rienilor. ' Pasind. Vorbegte despreBotez. inkiu! dintre luptdtori. Nume;te intAiul dintre luptetori pe Domnul, care numai pentru bunatarcasa s-a morlii. luptat cu stapanirca Prin luptete sa/e..Adicd prin ungereacu mirul dumnezeiesc(eru obiceiul ta sportivii sd fe un;i iruinte de-a inn'a in iureterile ktr: de uceed s-u lual ungerea cu mir sfnlit ca chip ol puterii ce o prime{te cel bote=atpentru Iuptelece-l asteulttdirytotriva ispi tekr pdcatului, n- trad.), Lucrdrile. Numeqte lucriri pacatele 9i poftcle 5i

106

Despre Ierarhia Bisericeasci miyirile patimaqe; iar existenle, fiinlele lucrAtoare ale demonilor. Cici faptele rele nu se vad ca existenlein ele insele. $7 Cdci moartea - nu esle. Spune ce este moartea gi cii unitateanoastraestecompusa. Duce - tn (planul) nevdzut.Acest plan nevezutau spus unii ca este iadul. adicd despdrlireaqi plecarea sufletuluiin locuri nevazutecelor sensibili. Alterare aformelor tnrpe$i. De multe ori trupul se va prefacenu numai in viermi, ci gi in alte animale.Observi alterare(ciAl,oitr:orv); $i prefacereo nunre$te ci gi aceastd ci suflerul ieqind din trup se face ncvazut fi nu se migci in jurul trupului, cum spun unii. $i ca scLrfundarea in api s-a socotit de unii in mod potrivit ca un chip al mo4ii. Rdnduitd de Dumnezeu. Nume$temoartearanduita (stapdniti)de Dumnezeumormintul de trei zile al Domnului; qi spusazisi de Domnul: Vine Stdpdnitorullumii acesteiagi fu Mine nu afla nimic (Ioan 14.30),zice ci este a Cuvantului; iar stApAnitoral lumii qi al voilor diavolegti din oameni spune ca este Satana,care are mo4ii, dupi Apostol; dar in Hristos n-a allat stapanirea lui; caci t?-.rstivdr;it pilcut, nit'i nimic din neascultarea t,iclenie,cum zice Isaia (Is. 53,9). De aceeaa fost cu neputinlasAfie linut in nroarte,cum zice Petru;Ci a fost llsat intre cei morli skbod, cum zice David (Ps. 87,4). $8 CeI fdrd de podoabe se tmpodobeqtu.Dupd Apostol, intunericul esteviala murdarq cel lipsit de podoabii in gradul cel mai mue estegi f{ra chip, neavind chipul inlelepciunii pe virtutea;de aceea, caci intunecaqi acopera dumnezeiesti; prin dreptcuvAntcel ce vine (la Dumnezeu) seimpodobeqte fiul luminare (prin Botez) gi primeqte lumina fAc0ndu-se Ioan; iar farachipl-anumit inre luminii, dupadumnezeiescul faptud pe cel urit la chip, nu pe cel cu totul nepafial la chip, celw difitrm (6riopoptpov) ii spunem.ti,zi precum adeseori Jix'nn (dpqpv). ci din motiv Se lasd cunoscutd spiritual. Eu socotesc de modestie,marele Dionisie spune ca tace pentru cd nu gtie. CA s-a invrednicit de duhul pre5tihlei, a aratat in mi se pare Epistola cZn e evanghelistulloun. Dar aceasta cei invrednicili pretutindenide Duhul dumca insearnnacd nezeiescsunt buna mireasmi a lui Flristos,iar unili cu El prin curalie,potrivit Apostolului, simt prezenlalui gi o arati prin vorbirea in limbi sau avind harisma prooroaceasta de vindecari gi in cAtese spun in ceascA sau in savArgirea Fuptele Apostolilor qi de dumnezeiesculPavel. AItJel: cei ce inleleg cele duhovniceqtica duhovnicegti qi le compara cu cele duhovnicegtivor sin4i astfel qi buna mireasma duhovniceasci. Caci Pavel zice ca cei ce sunt bunamireasmi a lui Hrispropovaduiesc Evanghelia tos, intrucit din putereacredinlei sunt conduqila -via1a ;i la iertzreaprin Botez qi la dzrul Sf6ntului Duh $i la Imparalia cerurilor prin faptele dumnczcicgti,care se iuata a fi qi ale bunei miresme spirituale. De aceeadumnezeiesculIoan vedein Apocalipsri gi cupele pline de timiie ca rugdciunea dreplilor (Apoc. 5.8). Iar ri4ul miros al diavolului sunt faptele pacatului,cum s-a spus gi in Psalrnl: Putre:it-au ;i s<tu inpulit ranele mele din pricina nebuniei mele (Ps. 37,5), adica a pacatului meu. De aceeaqi Hristos a fost miros de proorocit ca mir vdrsat. $i Domnul rasp6ndegte buna mireasmi in jenfa dreptului Noe. De aceea qi Evanghelia le esteunora, adica celor credinciogimiros de buna mheasma,iar celor necredinciogili se face niros de faptele gi condamnAndu-ila ghcend, m(nrte, osirndrndu-le precum gi mirul cel foarte alesin acelagitimp indulcegtepe oameni gi ucide porcii, care nu suporta prea mzuea mireasnri buna. Acestea lc spune pe larg mai departe,iit capitolulIV, despre mir. D i n rdndui eI i Ie apostoI i c'e Deci Botezul este dat in loc de moarteaDomnului, iar aoa in loc de mormint: iar untdelemnul in loc de Duhul Siint; pecetea e in locul crucii; mirul e intArireamirturisirii.

Capitolul III
I. Despre c'elesdvdrSitein Sinaxi (fn Liturghie) invdldlor - Tainelor. Vorbegte de Sflntul Ierotei. Sd o tnfd(iEam pintr-o sfdntd descriere. Adica prin sfinta a celor savirEitein mod vizibil. descrierea ObStesc. E omisAcompletarea. C om u n iu ne. Despre impartalire. Desdvdrqireadin, E cu neputinli a se desivirqi cineva fira impartiqire. In mod concentrat.Adica in mod necesar. Nedeplind. Nici o sinaxa (liturghie) nu e desivArgiti fara inipanagi-re. .fipntc. $i aici capatul ('ud xe<ptiftorov) seinlelege ca ceeace e necesargi de primi importanla. Numelc. Arata pentru ce se nume$teluminare; gi pe drept cuv6nt. Din ceea ce se sdvArp$te. $i aici se omite conlinutul

16n<iplerv;.
I L Tui na Sint xei(Liturrghiei ) sau a tttmuniunii (cuminecaturii) Ierarhul. Treapta aceastain timpul Pirintelui exista poate in fiecare biserica locali. Cdrgilor sfinte. CA4i sfinte numeqteVechiul qi Noul Testament. impreund cu ei energumenri. Adici cei necurali cu duhul. Dintre liturgi. Nume;te liturgi pe diaconi gi pe cei numili ipodiaconi. Fruntagii. Fruntaqii surit protodiaconii, iar preo$i sunt prcsbiterii. Pun tnainte. Aceasta dupa obiceiul ce domneqtein Roma (se t'edecd Sfiintul Muim u scrisucestestrilii dupd ce e mers la Rontu, dupti 640, n. trad.). CAci acolo numai gapte diaconi liturghisesc la altar, pe care socotesccaiii altii lucrare lirurgici numelte fruntagi;iar ceilalli savar$esc oiuecare;noleazaaici vechimeaParintelui; $i ca impreuna

107

Despre Ierarhia Bisericeasce cu diaconii, pun pAineainainte preolii. Lucrul din urmi se facepretutindeni,existAndpu1inidiaconi(pttate in praaica dcetlttt con' punerii 'tinuau pdinilor pe altar de tdtre dittu)tli, ituiha petltl'u (ure au fitst instituili de Apttstoli, n' trad.). in Roma insa" precum socotesc,liturghisesc totdeaunala altar numai 5aptefruntali; poateca viala intreaga cei gaptesunt fruntaqiintre ceilalli. Simbol al Se rostea5i atunci un oarecare bbErcasca. crediniei sau, mai degraba. primea toata biserica invalaturasau rezumatulinvalaturii de credinla' I)in sf ntek carSi.Aici nu sunt primele ca4i ca la no^i; se citeau dipticele,ca qi in la acestParinte,dupa sarutare Rasiirit. F runtaqii dintre titurgi. Numai protodiaconii..stau imprejurul iltarului; poate ca 9i cci mai in vArsta dintre aceltia. cele laudate' De $i aduce sub vdz. Adici lamureSte pildi ca aceastaqi aceastasunt ale lui Hristos $i aratd gi dumnezeieqtiledaruri in acestea;de pildi' ci sunt ipre iertarea piicatelor 9i spre viala de veci qi celelalte daruri tainice de felul acesta. Poate ca sub vAz inseamna gi aceea ca sfintele daruri' descoperite dupd r u g i c i u n i , r a m a n a c o P e r i t ep A n A l a v r e m e a i m pArrdqirii; sau poate ridicarea qi inillarea pentru ' e care b i n e c u v a n t a r ec ae a u n a a p i i n i i d u m n e z e i e q t ip o inalli preotul spundnd Sfintele SJinlilor, ceea ce e q i m a i i d e v a r a t , p r e c u m v e i a f l a s p u n d n d u - s el a s f A r q i t uc l apitolului. I I l. Tdlcui r e d uhovniceascd $2 De la cele cauzafe.Adica de la cele savir$itevizut, celor simlite la cele nevazutegi tainice.caresunt cauzele l o r . I a r c a u z es u n tn u m i t ec e l cc e a u c a u z a si arhetipurile i*istenlei in alta parte; sau: de la cele cauzatela cauze inseamnade la simboalclesensibilela cele inteligibile 9i la celemar saude la celemai nedesAvArSile inlelegatoare; de pilda, de la tipuri la icoand9i de la aceasta desavArqite; stu n tu m h r a : C i i c ic e l c a l eV e c h i u l u i T e s t a m c n 1 u3 6 q v i i i . sunt icoane;dar adevdrule iar ccle ale Noului Testament stareacelor viitoare. Potrilit sfintei. Se spune in mod accentuat(Kq'Eo). Aratd ca exista qi atunci.

$3
Dintre forme. Numegtey';rmechipurile celor nevazute prima dinue $i tainice sau cele simbolic sivirqite. Iar raina Sinuxei, aJcarei caracterinteligibil i""rt"u " rl.smftA sa-l descopere sau vazut prin contemplaliefagaduiegte -. Mai presus de toate.Iata un mod al inlelegeriispirituale a capitolului de fala. Nu si miqca - din. Noteazi stabilitatea nemiqcati dupa fiinld gi ca episcopul e chipul lui -Dumne.zeu' Noteaza Ca in trei moduri se inalqi cele ale timAierii; ierarhulincepdndde la altar qi inconjurdndtoatabiserica se reintoarce iarali la altar. La fel. Alt mod. in-acelaEi fel ' dumnezeiescuL Al treilea mod al inlelegerii celor savdrqite, e cA 9i episcopul iese din unituti in cele multe. dar nu e relinut de cele inferioare; adici nu comunicdcu cele rele. $4 A psalmilor. Ce sunt psalmii. $i noteaztrrostirea lor unita finlial (ouvoDotol-livr1) cu celelalte,dar Ie 9i nu sunt unite prin adauga(Td o1e6ov). Cdci acestea fiinla, ci toate contribuie la un singur scop, adici la mdntuirea oamenilor. De aceea a spts unirea .frinliald (ouvotlorrop6vq). De aceeaindata a adaugat tproape 1td o1e6ov;, corectind opozilia cuvintelor.Voi spune mai joi ci vorbeqte de o unica insuflare, adicA de o imprtuna suflare,ceeace arataca unul estescopul. Cdci todtd qfdnra. Aminteqte pe scurt toate ca4ile Vechiului Testament. (lubirea - bdrbalilor) ' pentru crettere' gr. t6v crvtc6vtov. A celor incercali ca Iov. Laude - ale iubiii. Despre cAntirile iubirii. (Faptele) omeneqti. Aici introduce la fel cele ale Noului Testament. luDit. SocotesccL indicA Apocaltpsa dumnezeiescului loan sau, mai mult, Evanghelialui. Au prins rdddcini, gr. ouveppi(rooe' I-a atras impreuna. ' A dumnezeieqlilor. Scopul psalmilor este,zice, sAse care au putere laudeDumnezeugi slujitorii lui adevArali se folosegte aceasta si comunice qi si cuprinda acestea; in mod necesarin toate cele sivArqitein mod preolesc, intiparind o amintire statornici a psalmilor in cei

$r
Chipurilor - cu rdnduiaLd. A numit chipuri ale cele ce se sivdrqescacum in Sinaxa' adevArurilor Nici - a sinboalelor. Acestea sunt simboale 9i nu adevarulcunt il vom vedeain viala viitoare. Caci preasfintele.Sunt psarlmii 5i citirile. in amintiie. Spunc ca dupii CinA. luind pAinea5i moarlea lui pini ce va venl, celclaltc.$i ci se vesteqte s-t' duoii Apostol si precumDomnul insugia zis: Ac'edst'I (Luc.22.191 Ei cele urf a r : e 1 ii , , t , u p o i t e n i r e u M e u .atoo... Mai noteazaci a numit Cina de Taina a Dom9i ca cel ce se nului arhisimbolulTahelor dumnezeieqti; imparlaleite cu nevrednicied-eRlhe 9i potir.nu are nici ba mal degraDase va lmun folos de la inrparta5anle. p a n a q is p r eo s A n d il u i . d u p a A p o s t o l( c f . I C o r ' I I . 2 9 ) Din cele urmaloare.poate spunecmeva pe drepl cuvanl ca numai dupa ce a ieqit luda de la Cina le-a imparta;it Hristos Taina APostolilor. Cu aceeaEiiimqire de cek sfinte. Vorbeqte de Iuda Si noteazaci5i lui i-a transmispiinea 9i potirul tainic; dar Taincle s-iu dhr numai ucenicilor dupa ieqirealui era nevrednicde ele' acesta Iuda de la Cina, deoarece Prin deprindere' Expresia prin deprindere pe cea care 1xc0'E(w1 aratape cea prin cunoa$tere,adica est" asilel in chip launtric 5i nu o simplA apropiere t r u p e a s c a .c i p e c e a p r i n c r c d i n l a $ i s i n l l i r e duhovniceasci.

108

Despre lerarhia Bisericeascl ce-i cdnta. F ap t eIor du m nezeie Eti, gr. Oeoup1ia5. M aririle I ui Dumnezeu. sau Dumnezeu,n. trad.). Materiald. Fiindca Si materia insraineaza' ahereaz| 'prin multe patimi. Cele strdine. NoteazA cA strdine de nai sunt cele ce duc la pacat;caci pacatulnu ne estenatural' ci naturala este apiitudineaspre tot lucrul bun, dupa Apostol (cf. II Cor. 9,8) qi dupacuvAntuldin psalnii:$i de cele strdine, pe robulTda (Ps. 18,14).Din acesteapoliinlelege fereSte qi spusaDomnului: $i datd tn teeu c'eestestruin nu alt fttsi credint io;i , t ine t'd t'a da vottd ceet ce esteal r'ostru? (Luc. 16,l2). De aceea nu numeqtelucrurile striine exsteflte. Caci nu sunt ale firii, ci mincinoase.Iar ceeace este dupi fire, esteexistent(civ) qi al nostru.A/t'e1: a numit sraine cele ale lumii, ca unele ce nu ne sunt propnl. cr trecemde la unelela altelesauci neraminAndin acestea noasfia, cautarn spre pentru totdeaunacu preocuparea alta viala, pentru carc aIn 9i fost ficuli. Al lilurgutui. Adica unii dintre cei nu patimescde cele ale eners.umenilor. in mod fafimay Dovedire clara. C ei neini{iali. Catehumcnii. Desfrinalii. (Locasului) bisericesc al lui Dumnezeu. Despre ordinea celor scogi. Muqcdturi. Batjocuri ce se intipiresc. Din lipsd de bdrbdyie. Noteazi din ce cauza sunt tulburali de demon unii dintre credinciogi. Ca prin pocainp. Printr-o deprtndere qi dmgo.s/e. Atotsfingili. Crednciogii unili gi cu Dumnezeu 9i intreo' lalu. ca una ce e cAnComund.A numit laudaobsteasca tata de toli sau facuta prin harul comun. Lauda aceasta.Noteazdca a numit lauda, simbolul cred[r1ei.manurislreagi mullumirea. Mie mi se pare. Spre ce thta priveqte simbolul. Fiinlei. Dupa cuvantul Apostolului' care ^ce:. Toate sunt rtle noastre (l Cor. 3,22). Iar frunruseli arhetipice, numestetoate cele vazute,ca irea dumnezeiascidin care a daruit participarea, dupa putinla, oamenilor; sau vorbegtede cele dupAchip gi dupi aseminare' Ci ni le-a pregdtit. E vorba de bunitilile pregeti@ noui de El. Depltnd. Noteaza ce spunedespreHristos sau despre deplina lui inomenire;9i impotriva lui Apollinarie. $8 Dumnezeiasca pdine. NotezzA ctr nu numai sfAnta ceeace pAineera pusAinainte,ci gi potirul dumnezeiesc, nu se face acum(iard;i o dttwtdd ca scrierile lui Dionisie dateazti c'u mult inainte de SfAntul Muxim' n. trad.)' Prea dumnezeiasca sdrutare. Noteaza pentru ce se da sdrutarea. Poftele. Noteaza ca poftele patima$e sunt impa4ite; ne despartpe noi gi de Dumnezcu qi unii de allii; ba ne despartqi de noi inqine. DuEmdniite - fald cle cei de aceeaqiJire. Adica fali noua. de oamenii asemenea

8s
' imnelor dumnezeiegti. $i prin (executarea) Noteazaca impreunecdntarea psalmilor esteinvelatura despre gAndireacomuna privitoare la Dumnezeu 9i a unora despreallii. Concentrate. Cele concentrate' adici neltrmurite' se limuresc prin simboale savdrgite.Aceasta insearnna cl se largesi. Noteaza ca Parintele zice ci cele spuse in psalmi in chip umbrit, se lamuresc prin citirea Scripturilor. in acestea. in arest"a, adici in Scripturi, cel ce priveqte cu atenlie cunoaEteci unul qi acelaqiDuh a spus toate. Va propovddui. Se va propot'iidli' lamurind prin ea cele ale Vechiului Testament. Acela a spus.gr.n pfv tqri. Vechiul Testament(t1 p6v) le-a spus,iar Noul (n 66) le-a indeplinit' Teologiei. Noteaza ca nume$te Vechiul Testament teologie, iar Noul, lucrarea dumnezeiasca(Oeoupyiav). $6 Deloc. Cei cu totul necatehizali aleg sA remana de ai acestora. buni voie neascultatori Nasteriidin Dumnezeu. Adici a Sfantului Botez. energumeni i. Desprecatehumeni' Dar pe catehumen qi cei ce se afli in starede pocainla 9i participAla unele. Cea din urmd. Catehumenii sunt cei din urmd. N epdrtaqi, gr. opr60extot. Neimpanasi!i. Purtagi in pdntece, gr. pcrteo6pevot' Spre nagterea din nou. Avortoni, gr. oppl<o0pi6rcr. Nisculi mo4i' $7 $iealipsir'd de sfin(enie,g.(Niepog pev xci outri. intre energumeni qi pe cei ce Nedisivirgiu. Noteazaca aSaza suiruie nepocaili in placeri trupeqtr"ca desfrdnalii' iubitorii de (dedistraclii) gipe cei ce pracdcaceleascminatoarc' . spectacole pe care numindu-i, dumnezeiescul Apostol adauga ci (nu iebuie) nici si min6nci cu unii ca acegia (cf. Cor.5'11). Aceastao lamureqteqi mai mult in cele urm6toare.Dar trebuie separaliiqi distanlari nu semai practici $iut ca asprimeaacestei acum. IJn astfel de. Noteaza ca cel unit cu Dumnezeu nu va mai fi influenlat de duhul necurat. O inJtuenld foarte necuratd. Cei desfrdnali sunt celor demonizali. deasupra CeIe cu adevdrat existente. Numegte cu ddevdral st tu uderdl, Purinlii nume vi rtulile ( in genera e,tislenle. rat o:istent,6 tivt<oq riv, pe Dumnezeu,cdtd vreme fapturile sunt numite numai existente rd 6v^cg: dar intrutit t'irtutea une{lepe om cu Dumnezeu$i t1upoate existafdrd puterea lui Dumne:eu. o vrlem numitd aici Si pe eu cu adevirat existenta; de altfel, Sfttntul Ma-rim spune diret't de multe ori ca ltnla virtulii e.sleHristos

$e
Diptice. Penvt ce se citesc dupa sarutaredipticele. Cei - tn chip cuvios. NoteazacA atunci seciteaunumai

109

Despre Ierarhia Bisericeasci dipticete celor ce au murit (nu ca acum, qi celor vii). Spune teologia. Acestea sunt din Inlelepciuneu zisl a lui Soktmon.Noteazaca qi acestParintes-a folosit de ea. Obsemd. SpunecA cuvintul din prooroci, dupA care trebuie pomenili inaintea Domnului, nu trebuie inleles in sensul ci amintirea lui Dumnezeu se innoiegte prin inchipuirea omului care citegtepomelnicul; aceastase intAnrplacu inlelesurilelegatede viala in trup, adicAde ale noastre:ci amintirea lui Dumnezeu trebuie socotiti cu dreptatecunogtinlalui Dumnezeu.prin care cunoalte pe cei desavirgili. ajunqi in El asemiiniitorilui printr-o viatd virtuoasagi invrednicili de o cunogtinlAneuitatiia cum inlelegespusapsalmului). lui de citre El (noteaza Simboale.Trupul gi sAngele. $10 Cu apd. Arati ce inseamni spalareamdnilor qi cAnd se face. Zice - cel spdlnt. Noteaz| cum inlelege Parintele aceastaspusa a Domnului, care zice: Cel spdlat nu are nevoie sd i se spele decAtpicioarele (Ioan 13,10). Iar propozilia alcatuitaaici se referi la cele de mai jos, ca sa fie inlelese. Se aratd anume legaturaintre spdlareain slujrca Legii gi spalareamdinilor in slujirea noastrA.Iar va fi relinut de ceeacee nerelinut;i dezleSdtaratacAnlu citireapropoziliei mai mic in purtArigi simlire.Sarra1tle1: precum inleles:cel spalat, prin depiqire areacest acesteia zice Scriptura,nu arenevoiede vreo (alta)cureiLe,decat de spilareavArfurilorsaua celor de pe urmd ale sale;prin in nepricuratirea exfiemelorse va faceneaparar aceasta hanita $i nepiitata intoarcere in deprinderea atotsfintA a cu Dumnezeu,pAqindcu bunatatespre cele asemanarii bune. $i pastrandplinatateaqi intregimeaascmindrii cu Dumnezeu, va fi nerelinut gi dezlegatde toate, intoriarAgiunificat 9i in chip unitar spre Cel Unul. cdndu-se Decdt de spdlarea vdrfurtlor. Spune ce inseamni ci decit de a cel ce s-a spilat nu are nevoie de alta spalare, celor extrenre(a vArfurilor). Numeqtecele de al doilea cele sensibile, de care se impatimclte sufletul prh inchipuire (nllucire). Cel sfdnt. Noteazaca vasul de spilat existain Lege qi cd el are alt inleles pentru ierarhie in lege, care nu mai e valabil. Ierarhului. Noteazi indumnezeirea preotului (cu adevirat atotdesivdrqit). Spre (preasfdnte) lucrare sjlnliloare (trebuie) slt aibd curate. Despre lucrareasfinlitoare. Vor face sd treacd. gr. d<pt6v,rr:v 6ti6vot. Ca un Atenian aticiz6nd,spun6ndca a voit si-qi trcaca strilucirea splendorilor proprii (t6v pcrppopuldv c9t6v, rov), a vorbit in sens feminin de splendori (d.<prcro6v).Aqa a folosit in capitolul VII al ca4ii o formA atica.Poli sa cite;ti Despre ierarhio cereusLd, acolo. Luciul oglinzilor. Numegteoglinzi sufletele sfinlilor, ca primitoare de lumini dumnezeieqtigi dcvenite ve;niciei mai inalte. asemAnatoare (Spdlarea) ierarhului. Noteaza pentru ce se spala ierarhul la altar sau inaintea sfintelor. Extremd. Adice curltirea extremA. Sub vedere.Sfintele daruri au ramas mai mult aso arate cunse pand la vremea sfintei impartatanii; aceasta dupa pugin;atunci se spune exact, cA inalland ierarhul spunind: Sfintcle SfAntapAine,a ardtatbinecuvantarea, Sfin$lor. $1t Care spunem cd sunt. Toate lucririle Providenlei pentru noi, putini le 5tiu, poatenici cei pulini; gi pentru ce e proscomidia(aducerea). C o ntibulia, gr. o6xoy6v. Ajutorul. O nteneascri. Despreciderea oamcnilor. A trecul, gr. uneppooio. A trecut prin calcare. Porniilor propii. Ceeace inseamnAin mod arbitrar. cele de mai sus.Caci a spusca Ceeace spuneintregegte firea omeneasci e luata in primire de viala mult irnDatimita. A trdgdtoare. Slujitoare. Slirqil. Adica moartea. Corespunzdtor incepunlui. Ciici qi inceputul existenlci il avem din pimdnt; fiindca trupul nostru estedin avem gi sfArgitul el, in mod cuvenit dupa neascultare corespunzator inceputului.CAci s-a spus:PdntfrnteStiSi tn pdmdnt te rei intoorce (Iel. 3,19). Iar prin sfdrqit inlelege moartea. Viala - tndlldtoare, gr. ovoXrirToD qoi.Numeqte cvtilcolovl, cea ca.re viala ce mergein sus (inallaloare, cauti cele de sus qi e intoarsaspreDumnezeu. instrdinarea mult pdtimaqd. Ce inseamni instriinarea (crtrtroiroolq) pentru trupuri, am dezvoltat in scrir e n un i r i le tl unttre:ei ey i. ereaD e.sp D u qma nilo r, gr. 6uopevei6. Celor rai gi nefericili. In chip jalnic in cele ce nusunt. Innonexistenla mod, neexistent; e, in oarecare prin pacat;caci pAcatosul fiindca raul e inexistent(rdul nu pctuteexistain sine, ci prin ea insd;i, ture existri nunni itt relalie cu o existenla ( d e L r c ( l a tn , . trad.). Dunme:eu,fie fie td e net'reald,ca Atotnemdrginita iubire de oameni. Despre intrua siivirgit-o din iubire de oameni. pare,caci pe aceasta Lucrarea de sine - fald de noi. Noteazi exactitatea dogmelor,exprimatdin mareabogaliedc cuvinte$i colnbatand pe toli ereticii. Facindu-se de sine lucratoare falA de noi arataca in ea era Providenladumnezeiascd insuqi Cuvintul lui Dumnezeu;nu era altul in altul, cum unii impreundcu Nestorie.Iar prin faptul spunncbunegte in chip nepacatos, cA s-a fecut partal de toateale noastre rastoamagi pe Manichci qi pe Eutichiani 9i pc Apollig i p e A c c l a l i q i s i m p l up e t o l i e r e t i c i i . nariqri Deprinderea, gr. 6(erog. Deprinderea nu trebuie ci ca ceva inleleasaaici ca o calitatcstatomicaoarecare, de she. dobAnditin mod statomicsau ca o stiipdnire Nu cu puterea. NoteazA ca nu prin taric a blruit Aceastao ci prin judecatAqi dreptate. Hristos pe Satana, spuneqi Grigorie dc Nyssain Cut'dntureacutelvtiLli. Abun dentd, gr. 6IPiou. Bogata. Lipsa (ei) de chip - cufrumusegile. Am spusmai sus ca declarAfAra chip (crvei6cov) intunericul. Noteaza noastri. libertatea

110

Desprc lerarhia Bisericeasci Foarte urate.impulite. $12 Mereu - ierarlice. Ale bunatalii ierarhice' cum a spus la inceputul capitolului. Dupd ce le-a ldudat. Adici binecuvAnt6ndpdinea 9i potirul sfintelor daruri. Noteazi ca peste tot nume$te sfnntalucrare qi sfinteledaruri iimbolica dumnezeiasca 5i simboaleale celor de susqi mai adevarate. Acoperitd. Agaaspusgi pulin mai inainte' ca dumnezeiesculdar a ramasacoperitp6nala vremeaimpdrtigirii, daci pentrucei mulli qi carestau nu se refcrala ceeace e ascuns afari ca simpli laici. Cdci - Cel Unul Ei simplu. Fiindcl a luat gi suflet inlelegator gi trup pamintesc. (S-a ficut chip din nou' adlcai luat firea noastra). Noteaza ca ne facem partali firii dumnezeiegti,odatAuniii cu Hristos (cf. II Petru I '4). Noteazaqi cele despreiconomie 9i cine e cel ce s-a facut vazut li ce inseamnAfrAngereapiinii Si impa4irea ei. Culminant, gr. Kcrr' drpov. Adica printr-o unire culminantA gi desavArqitd9i fiingiala dupA ipostasul adevarat. intreagd,gr. crl"roBritoo. Nevatamati. Trebuie - Einoi.Noteazacaree scopulcreqtinismului. $13 despreDomnul Aducdndu- I sub vederea. Y orbeSteaici nostru Iisus Hristos nu in mod simbolic; l-a numit 9i viala noastra inteligibila (vonTiv). Iar expresia in mod desdvdrsit (ncrv, cl,ei) o foloseqtefrindca a luat 9i suflct inlelegator(vo.pcr,v) $i trup parnanbsc.$i bine a spus:prin fac6ndu-se cutdi c acia tunzs Dumnezeu, ittt'uottre neuntesle vazui ca om $ pastrand insuqirile fiecarei fri. $i noteaza contra lui Apollinarie. (Sfdntul Mu'tim preci:ea:d aceasta ntereuin I ermenii Calcedonuluitextul lui D ionisie,n' trad.). A tuat chip din noi. Adicd a luat chipul nostru sau firea noastra. Pdrtasi - ai lui Dumnezeu. NoIeazA ci ne facem partali ai firii dumnezeiegtiodata unili cu Hristos. $14 Desprc Cu - mullumire, gr. ei6 eolaptotiov. Euharistie. Premerge transmiterii. in general premerge caci intAi rebuie sa se 141eitcn in loc de npolXeitcr;; irnpaia;easca preotul 5i apoi si transmiti altora. Deci impartaqirea celui ce aduce (iertfa) premerge impa4irii tainice catre al1ii. invdldturib dumnezeicqti. Cum trebuie sa fie preotul. Cei ce sefolosesc - cu tndrdzneald. Ceeace spuneeste primul de precum preotul dacAnu se impiirtaSeqte irceasta: cele slujite estenecurat,aqaqi cei ce invald pe al!i, neimplinind ceeace invala, dupa spusaDomnului: Cel ce va (Mat 5,19). fac'e Si tu inldlu, uLestontflrc se r'o tlrcmu Sfdnta rdnduiald. [-egeadumnezciasca. Nu trebuic sd tndrdzneuscd.Teme-te foaie. Apt, gr. d#ootqv. AdicA cuvenit. Apt numeau Lacedemonienii pe cel ficut de ei cipetenie a cetalilor supuse lor, spre deosebire de capeteniile ce erau apte fopgo(evt sii vieluiascaconform legilor. De aceea9i Atcnienii numeauaplr (ap1.rootfipqg) pe cei ce porunceausi se vieluiasci in mod cuvenit, cum arataclar comicul Plato indrantaDespre.srli. Deci qi aici a numit Dionisie in mod propriu apt (G$ootnv) pe capeteniaBisericii, episcop.

$1s
Cllci prin sfdnta. Noteaza ce inseamnA: Gustali {i verle1( i Ps.33,8).

Capitolul IV
I. Despre cele sriYdrtite tn Mir Si despre cei destivdrSili in el Astfet - spre Cet Unul. Adica spre Cel inteligibil 9i duhovnicesc. II. Taina sfinlirii Mirului Inconjurul - cu buna mireasmri. in loc de tamAierea de catreepiscopa intregii biserici. giAleluia. Sfinte(Dumne:eule)(i&^rrrr') Cilnwe. AdicA tot ce e sfdnt. infaga lui. Prin el se savarqe$te I I I. Td lcui re dufutvniceascd $l (Bdrba(ilor) sfinpp. Noteazi cu adevArat cuvdntul ci barbalii dumnezeieqtitrebuie sa aiba dumnezeiesc, de fala slavei. faptelevirtulii ascunse Forma, gr. ciYolPo. Chipul. De e tngaduir, gr. ci Of;'lg. DrePt. in c/rrp.Degichipule cu totul ncdeosebit 9i asemenea cu modelul (arhetipul).liinla lui. zice, este deosebiti; caci el este neinsuflelit;qi modelul are viala adevirata; dar opera zugravului este din ceara li culori. Vazuta deosebireain acestea,identitatea intre cele doua e uniti (in fiinltt, n. tiad.). cu o deosebire Forma, zr. iv6ql,ua. Asemdnarea. in mod iulenit. Fiumuselii dumnezeieqti. A ctiveazd, gr. 6@ol. LucreazA. Ca sd fie vdzurd. Noteaza cum inlelege ce nu trebuie si facem pompoasefaptele noastre bune. Ale bunei miresme. Adicit. Dumnezeu(caci Acesta mireasmd),facind binele adevirat de la Sine, esteDu,?a din slavi nu se intoarcespre to1i,adicAnu se intristeazii pentrucei ce nu primescparerilelui, nici nu cauti deqarta sa aiba slavade la oameni.

$2
Ca de cei astun$i. Am aratat de multe ori in scrierea ce esrcinreligibil(vont6v) Desprenurnirileduntne:eieSti o spune9i aici,ciepiscopuqi inletegitor (rroep6v).Aceasta lui, caree sf5nt.Dumnezeuii descoperi ca unui inrudit lumina

lll

Despre Ierarhia Bisericeasci dumnezeiasci" nu prin alt inveptor, ci direct (dar epistopul a primit invaldtura despreateastu inttinte de-af hirotonit episwp, n. rrad.). Ci el insuqi lumineazii taina inlelegerii mirului; deci penrruepiscopdumnezeiesculmir nu e acoperit, dupd Apostol (cf. II Cor. 3'18) priveqte ci cu fala descoperit4 Tainzr;dar cei nedesAv64i$au nevoie de simboale; de aceea Sfantul Mir al lui Dumnezeu e acoperit de aripi prin ierarhul caremijloceqteinre popor qicele ale lui Dumnezeu gidescopera simboalele prin explicare. $i numegte contemplativi (vtatori. 0eorpougl pe episcopi, fiindci gi la Elini se numeaucontemplativi (0e<opoi)de ctrtretoli cei ce veneau cu intrebdri la Dumnezeu despre cele viitoare; 9i ei aduceau jertfe pentru aceia gi se rugau pentru i"utatea bt (Sfdntul Mas;int vrea sd arate gi prin aceasta cd Dionisie a venit Ia creStinism cu cunoStinla unor termeni din religia elind' n. trad.). Neaseminabri (cnotloioDg) ii numeqte pe cei ii esteobiceiul lui. (Nici nedesivArgiliai poporului; caci acesta nu se descoperacei inlelegatori. ci rim6n nevazuli in ca4i). Sub ghicirurile, gr. oivrypdTrov. Aceste cete se lumineazaprin ghicituri qi simboale,dupd sldbiciunealor' neincetet(i repetare se etprimd SfdntaTreime, n. trad.). Mai presus de (toatd) rdutatea. Noteaza cA PArinnu numai t e l e s p u n ec a p u t c r i l e d e s u s s u n l n e p a r l a $ e de picat, ci qi de uitare. Cunoaqterea. Bine a unit qtiinla cu inlelegerea; cAci aceluia. exactaa ceva aduceinlelegerea cunoa$terea $6 Aqadar - (insuEirile). Spune care e insuqireaSerafimilor ei mai inainte. gi cA a grait despre (Ordinele icrurhiilor) mai presus de cerari. Vorbeqte despreele in lucrareaDespre ierarhiu cereascd. $7 Deci, gr.cd piv o0v. Explicarea sfinlilor Serafimi; ia seamala tot locul, cum ne spune si inlelegem cele scrise in Prooroci desprePuterile de sus. s it, gr. Elanlfr v 0otv. Prin numirul N u m drul tn qe de qasearati cele gasearipi. Primele - Ei cele mijlocii. S-a spus in cele dinainte cum trebuie inlelese cele dintAi, cele de la mijloc 9i ultimele Puteri ale celor inlelegatoare. Chipul. C^ci nu au cu adevirat aripi. Aipilor. Noteazi cum a inleles chipurile aripilor Serafimilor qi cA ei zboarAin intregime neavAndnimic cobordt gi umilit. $8 Iar dacd - felele. Noteazi prea frumoasa 9i minunata explicare pentru ce Serafimii i;i acoperd felele qi picioarele cu aripile, iar cu cele din mijloc zboari

s3
Celor ierarhice. Clci dumnezeiescul care se revarsl prin lucrari nu desivirgegte toate, precum impartAsLea de sfantul trup gi sAnge. De cele dumnezeiegti. Caci toli cei ce rispAndesc buna mireasmi se impartalesc de buna mireasma tainicA pe misura lor. De Ia energumeni.Ceidemonizali gi abiru1isprepofte, despre care vorbegte qi in capitolul dinainte; iar frica (zT oiav; numeqte tulburarea. eama. spaima, ralicirea" Celor - la o minle. Vorbegte de cei afla1iin pocainte. ii duc.ina;ntare dreapta li urcu$ potrivit sfin1ilor. Unitari. Numeqte unitar (dvoet@) pe cel ce inainteaza spre Cel Unul sau mintea insA5i care vede pe Dumnezeu, de care spune cA se li une;te cu Cel Unul qi se umple de unitatea Acestuia.

$e
$i aceea. Explicarea Serafimilor. $10 Fiinliatd. in scri er ea D esp r e i erarhia c er eascd, capitolul VII, a explicat ce estedeprindereafiinliala la ingeri. Nu a fost lipsitd de cuno$tinla. $i sfinfi ingeri $tiu ca Iisus care slinleqtea fost qi sfin1it,9i cdnd 5i cum. S-apogordt. Adica s-a facut om. pentru cA una estelucra.rea De Tatdt. O spune aceasta Sfintei Treimi. Noteazd dreaptacredingi incomparabili a mzuelui Dionisie qi cum a pizit deosebireaintre dumca nezeireaDomnului Iisus qi trup; caci Iisus, caresftnleqte Dumnezeu toate,Acelaqi ca om a fost sfin$t de catreTatal qi de citre Sine insuSi,intrucdt e 5i Dumnezeu,qi de citre Smnul Duh, cunoscdndqi trepteleingeregtipe Iisus ca pe obirgia sau ca pe cauzatorulqi Creatorul lor, irindcA spun dupahinla; cAcie Dumnezeu. ci, deqie sfin1it,e neschimbat proprie in actul lui creator. Noteazaca igi gtiu obArqia Semftni stdnd tmprqiurul. Noleazapcntru ce staucei mir. Spuneca Iisus inaripaliin jurul dumnezeiescului inr;esit fie pentruca se e nedeosebit(neschirnbat,oncpdl'trox'rov) aseamaniin toalecu noi prin firea lui, afarade pacat he penru ci nu suporti vreo schimbaresau\reo umbrAde mutare dupa dumnezeire,prin faptul c.i s-a facut om. Noteazi intruparea

$4
Dar ce? gr. ti 66. Socotegtecuv6ntul ca intrebare. Cdci dacd. Buna auzire lraneqte simlirea 9i produce plecere. NumeEe Caft,n$i lor deosebitoare, gr. xpraxo0. calitale deosebitoare (putete distinctiva' KplTtKov) a sufletului,pe care putereadistinctivasauinlelegAtoare daca nu o curiltegtecineva de pomirea spre riu. spune ca nu va fi in simlirea bunei miresme dumnezeiegti. i mb elqugat, gr. 6IPov. Bogat. buna indulcesc,gr. rlDdpevot. in loc de rispAndesc mireasmi.

Ca minli. Ca ingeri. Exprimald pin (chipul) celor dowisprezace. Arile cE* prin chipul aripilor. Noteazamarimea Serahmiior. exprima ' Teolbgia. Sfanl Sfant, Sf6nt (prin aceastd inreita ti

tt2

Desprc Ierarhia Bisericeasci intreaga pentru cei ce il declari fara minte omeneasci, ci numai Dumnezeu (ApoIlinari ;t i, n. tad.). Pe Cel Sfn(il. S-a spus aceastamai alesin Episnla cdtre Evrei'.C el te sJingeSte ;i cei ce sunt sfinligi(Evr.2,Il). AIe mirului. Arati pentru ce se toam;i mirul in forma crucii in cristelnila. Aduce sub vederea.In loc de il slivelte in chip aratat. Pentru natterea - dtn Dumnezeu - scufundat. CAci a inviat a treia zi, nefiind rclinut de moane. Nerefinutd. A inviat a treia zi nefiind re$nut. Pe cei - tn moartea (lui). Caci celor mulli Ie este ascunsa cauza tainei pentru ce e Botezul in Hristos, pentru ce ne botezdm in,moartea lui. $ll Ca orz. NoteazdEidin aceasta cAHrisros primeqte$i ca om pe Duhul Sfint, sfin$ndu-se.Iar ca Dumnezeuil d6 pe El. NoteazA gi dumnezeirea lui fiinlial'it gi cA a rdmas neschimbat. Prin deprinderea duntnezeirii. Daca auzind de deprinderi hinliale la ingeri, nu inlelegem adiugdndu-li-se din afarAnigte calitali in mod accidental- precum s-a spus qi pulin mai inainte qi arn larnurit gi in scrierea Despre ierarhia tereascd, capitolul VII - cu a6t mai mult nu vom acceptainDumnezeuCel ce estein senspropriu mai presus de fiinF, vreo deprinderesau calitate potrivita cclor compuse,ci deprindereae a dumnezeirii hinliale, care are prin fre din eainsaqitoatecele bune. Pe langaaceea, noteazaca gi dumnezeireanu e instrqi fiinp, la Dumnezeu, ci slava fiinlei. $12 Allor. Spune ci qi altarul se desivdrqegte prin mn; gi penru ce. Abar este lisus. Spune ci Iisus estealtarul; gi noteazi mdrimea qi iniillimea unui astfel de altar, care esteFlristos. Ardere de tot tn chip tainic. Dit de inleles sfdrqitul p s a l m u l u i5 0 . Taina sfinlirii mirului. Spune ci s-a numit Taina sfinlirii Mirului; qi pentru ce. (Sfrnle$te) ca lucrare a lui Dumnezeu toate. Ceea ce spunee aceasta:toataaratarcali lucrareadumnezeiasci este prezenti prin simboale; qi arata simbolul urmibr aI cuvdntului aleluia al proorocilor. Cei ce (cunosc) limba evreisscd spun. Observi cd aceastae contra Acefalilor. Ardtare a lui Dumnezeu. Arata ce psalm e indicat gi e vidit ci unul din cele ce se termn|ca Alelukr. trece; cdci e vAditAslujirea diaconului; gi, la fel, a celorlal1i. Iar puterile gi lucrarile acesreaau acelaqi inieles, fiindca arataacelagilucru; cici de cei cirora li se permite sd curiteasca gi str lumineze, se spune ce au puterea sa o faci aceasta in chip invalatoresc(didacric); dar se poate gi deosebiintre ele,intrucit puterile pot fi inlelese ca daruri qi vrednicii duhovniceqti, iar lucririle suntslujiri; iar sfinlirile (desavirqirile) le vom inlelege penrru trepre sauhirotonii. imlxd4ina.Lixnve$te in cele urmaloareiare e imprirlirea intreiu gi care infeita treapLi a celor superioare;despreele a vorbit qi mai inainte. in primul capitol al scrierii prezente;Si noteazii cA in ierarhia bisericeasci este o impdrlire nnfeitd. $i care este. Sfanta noastra tradi;ie se imparte inTaind: cdci in aceQstastd desdvirSirea, in inigiator, in ini1ia1i.

$2
Preasfdnta. Care este ierarhia din ceruri; gi cA Taina ierarhiei cereqti este cunoa$terea gi deprinderea dupl putcrein cele ale lui Dumnezeu.Cei ce iniliazi in ea sunt primele trepte; iar cele ce se desiivdrqescdupii ele sunt trepteleiniliate Si invalare. Dupii - aceea- Aratacareesteierarhia celor douii popoare. Cea dupd Lege. Despre ierarhia cea dupi [rge. Nu e usor de drsfizs. Noteazii c6 spune cA nu e u$or de inleles qi de distinssensulqi alegoriaporuncilorLegii. Lucrarea ocestei (ierorhii) dupd Lege. Aratii care e lucrareadesiivirgiroare a Legii. Iniliat gi cdlduziror. Ai lui Moise deci. Explicdnd-o cu sfin1enic. DupA spusa: Vezi sd faci toote dupd chipul ardtat 1ie in munte (Iel. 25,40). Mai desdvdrqitd. Spune despre noua ierarhie a Bisericii cd este implinirea celor dupii lege. Aceasta o spune gi Apostolul in Epistoh cdtre Et,rei;Si Domnul: N-um venit .stistricLegea, ti s-o implinesc(Mat. 5,17). Prin locul ei de mijloc. Noteaza ca ierarhia bisericeascaestela mijloc, intre ierarhia cereascdqi cea a Legii gi ca comunici cu amAndoua, cu una prin Duh, cu altaprin literi, adici prin simboale. In mod tntreit. Cum e impa4iki in trei trepte. Slujitorilor tndumnezei(i ai sfintelor, gr. 0eoer6eig t6v iep6v. Adica in sfdnta cunogtinli, in invag6rori gi in cei pe care ii invagd. Dintre (cele trei trepte ale ierahizi) celei pentru noi. A ingerilor.

Capitolul V
L Despre sjinlirile preoleSti (despre treptele, puterile Si lucrdrilor lor) $l Deosebirile.Le numeqtepe acestea slujberepartizate penfu ca fiecare treaptd ierarhici are in mod distinct slujirile ei preoleqti, ca repanizateei. pestecarenu poate Se imparte lucrarea sfAnti a desivArgirilor in curalire, tn iniliere, in desdvdrSire Ordinea sfintelor lucrAri (ierurgii) tn curdlirea celor nedesdvdr;i1i(a cektrnebote-4i), in luminare( cekr curii!i!i, in desdvdrSirea celor Iuminali.

ll3

DesPre Ierdrhia Bisericeasc! $i cei ce se desivdrPsc in cei curd1i1i, tn cei Iu' minali, ln cei desilir;i1i' a sfinti si desavdrsimirul nu apa4ine 5i presbiterilor' pe ca sd se care ii nurttc5re 9i preoli: dar nici a sfin1ialtarul' aduca jertfa Domnului pe el; nici a hirotoni' Acesteale va face numai ierarhul: fara de ele presbiterulnici nu boteza,nici nu va aducejertfa. ci va ilnplini sfintele lui mai inaintede episcop' sdrdr5ite lucrari pe temeiul,celor Sfi n lirea, gr. ctTtoteiqv. Hirotonia. in ioa uiu, gi. ivtaiog sau deosebit'

$3
Putere.Piveiite in acestea'clar aretata, impe4irea intreili a ierarhiei. (Ordinul) sfinyilor slujinri. Desprecei ce desavar$esc' Sd curele. Ce inseamnaa curitli ll ce a lumlna $l ce a desavdrgi,a spusin scriereaD espre ierurhia cer.euscd' capitolul III, desprescopul ei; qi o va spune$r alcr mal (zice: aceustue tntreitd)' depane - -' i n di savdrqiri/e.Prima sta in a c urali pe cei neiniiiali (nebotezali); cei mijlocie, cea prin care iniliazi; ultima' in a dcsavirsi numar. Pimd.in loc de treimeatreptelorsubordonate' intreito. Ce este intreita putere a preolilor' A sinaxei.legatA de tlot'edinda-se(crno6erl0eiong)' Dar acum. Clci cu ajutorul dumnezeieqtilorScripdin . turi ne curalim qi ne iluminim pentrun-aqterea Pq-iar din sinaxii(liturghie) $i din sl urlrca mrulul ne nezeu', mdlcarea acum Observa cunoaqtere. 9l prin desavirEim impa4irii intreite. Cinul preolesc se imParte in cel curdltlor, in cel lumindktr, $4 C dci oare nu veilem Si (substanlele) se nsibile' Prn ln Ioc slicla privim soarele.ceeace a spus 9i mai sus' $l .. ooit" vedea lumina, primul luminlnd prin corpurt suUtirisi stravezii$i pe cele mai groaseqi neluminate'iar focul aizand printr-o materieulor de aprinsincalzelte$l firile inapte si fie arse. Sd limineze. E vorba de lucrarea ierarhului' Vdzdtoare de Dumnezeu. ObservA ci ierarhul e iluspre vedere. Apoi transmite celor de sub el; -inuipii*ur pe cei cAroralc lransmiteiluminarea' aooi desaunrselte "'-er"tio, (pirril ' k apa4ine Trebuie inlclcs ca le toll ccl dm acelloc' apa4incin comun;caci sespunepcnLru $5 EsteDrima. Observl ci ea esteprima 9i ultima' Puterea treplei ierarhului. Desprc puterile treptelor' Trebuie inlelese cele de fali in sensul ca toate cele ri"irsil pi"of.ste au o legaiuracu ierarhul' intrucAtel mod iu..."ta i.etrli prin tteptcle de sub el; totugi' in i s-ardniuit ieraihului spre lucrarepropne ;i nu OeoseUit allarulul onn sluiireaaltora.sfinlirea mirului Ei sfinlirea pe ii hirotonireacelor cc apa4in cinului preolesc: acestea i unlnezeteqtt i c - a n u m i t c h i p u r i a l e p - u t - e r id Iar intregime totr6'tqta) numelte toate desavdrqitoare. cum exPlicaindata. treptele, ---' Io, ororlro iun t. AdicA celece prefacsfintapiin-e in ;t apain stan-ta trupul lui Hristos5i potirul in sfintul sAngc .uritit" ti pe cel'neluminat (nebotezat) in liu; 9i la fel toatecelelalte. CdcideEi(se sdvArpsc) - ile cdtre preosi'Noteazaca fn cel desdvkrSitor.

$6
$tiin(ele Putereade invAlare ierarhilor. Iar (treapta) ' Preolilor' Arata care e treaptaPreolilor sau a presbiterilor. Licreazd. Adica treapta preolilor' Iar (treapta) liturgilor. Arau treapta liturgilor sau a diaconilor. Curd(e{e. Cum curalesc diaconii' De aieia ' la sfdnta Explic;uea curalirii' Noteaza cA apa4ine diaconilor si dezbracegi sd descallepe cei ce se boteazaEi sa-i intoarcaspreapus9i iaraqisa-tmute risant. sDre ' c a atunci diaconii D e aceea - la ( u Eile ) sJinte.N oteazA pizeau ugile,iar acunripodiaconii' ' $ 7

a Tainelor apa4ine

Ni s-aardtal prin urmare. Recapitula-re' Dar (treapta)ierarhica. Ca episcopulIace$l cele ale ,r.oi.toi infcriorr" qi cci dintii iac cele olc celor de al Joif"u ri ale celor d; dupa ci. Dar nu 5i invers,cei de al doilea - cele ale celor dintii Sd se urce Ia - tngdmfare. Nici unul nu trebuie sl cele ale celor ntai mari' indrAztteascd Chipuri'preo(ega Arata atecui chipuri sunttreptele celede la Dunnezeu pentruoameru' carelucrea;ra 'preole$ti, cum sunt stinlite iicideoarece. Despretrepteleceresti, de Dumnezeu. Str II. 7'a ina sfi n1iri kn' Pr et t1e Iemr*ul. Hirotonia episcopului, presbiterului 9i diaconului. altfel' Cu amdndoud picioarelc. Acum sedesavArgeqte Cu unul din picioare. E nesigurcu carc plctor' Pentru frecare. Noteazdci cel hirotonit trebuie sarutat de toli cei din altzu. Sfdita anunlare' gr. <iv<ippqotg'. Anunlarea e ca o dc vcselie in numelc lui Durnnczeu:cdcr --if.tt.. spunenumele pecetluindu-1, arhiereulcareJ hirotoneqte cutare din presbiterin iui Dumnezeu: Se pccetluicqte episcop in nunrelcTatirlui9i al Fiului 9i al Sfintului Duh; la tcl gi la presbiter5i diacon. I I I. TAkuire d uhovniceascd $l Cadereaesteingenuncherea Cdderea. gr.tn6ntoorg. Anunlarealcvtippnolg)' ceace senunclte acurl vestirczl Anunlarea. Anunlarea la hirotonii' ca cea pentru episcop:ientru stAntulparinteEpiscopacesta' La pres-

ll4

Despre Ierarhia BisericeascA Ladiacon: Pentruftatelc nostru biter: Pentruacestpresbiter. diaconul acestaSe nume$teanunFlre,pentru ca prln ea se vesteqtehirotonia: Harul dumnezeiescprohiriseqte(prola aceea. moveazi) pe hirotonit de la aceasta, desdvdrEire.Adicd a celor curel(i, luminali qi desrivdrEili prin vedere (cunoagtere)spirituali. Treapla liturgilor. Despre diaconul care igi apleac6 picior. un singuq, Iar preoSii. Ce inseamnA plecarea ambelor picioare ale preolilor. Amdndoi genunchii. Ce inseamni cii ierarhul iqi apleacd arnlndouA picioarele; gi pentru ce se pune Evangheliape capul lui.

$2
D eci. U rmeazd explicarea.

$4
Spr e ( viala) b|trbdtea scii. Observe viata birblteasci obirqiei dumnezeiegti. a lui Iisus $i nepiicdtuirea $5 Anunlare. Arata care e anunFrea. Nici - frate. E frumos qi necesargi sigur ca nici frate Dumnezeu. nu e cineva fdLrA Sfingitor dumnezeiesc. Ca om, Hristos s-a facut ;i arhiereu. Noteazii aceastaimpotriva Acefalilor gi Nestorienilor. De aceea qi El. Noteazri c6nd au fost hirotonili ucenicii ca preo[ qi ca lisus, degi era Dumnezeu, n-a hirotonit El, ci a fiigiduit sa trimita de la Tatal pe Duhul Sfant cand li s-a aritat lor ca limbi de foc. Obdrqia sfin{irii. Numegte agape Domnul dupi dumnezeire. (Corifeul) ucenicilor. Sfdnrul Petru, adici impreuna cu ceilalf, fiindca au pronrovat (prohirisit) pe Matia ca Apostol. Despre (so4ul) dumnezeiesc. NoteazA ce spune despresoqul cazut pe Matia qi ce inlelege prin aceasta. Cdci eu socotesccd Scriptura. Cuvantul dn Faptele Apostolilor despreacesteal-arn aflat in unelc ca4i, fiind aSa: $i le-au dat lor sor1i, iar in altele: $i le'au dar sorlii Ior. Le-au dat 1or (a,utoiS) e de acord cu ce spune Dionisie, intrucit so4ul indicAun simbol dumnezeiescul al descooeririisau lucrarii SfAntuluiDuh, lucrareveniti pestecei ardtatprin sor[i; de aceea ;i desprelscarioteanul spune prearnarelePetru: A luat deci cu rui sorlul slujirii aLesteia(Fapt. I,l7), de;i avem obiceiul sa socotim ci nu prin sorl a alesDomnul pe Apostoli. $7 Iar ierarhul. Despre episcop, pentru ce se pun numai pe el Sfintele Evanghelii. Lucrarc a d um n ezeiltscd, ardta rea du m nezeiascd- Mi fraza e comtrebuie inlelese: cele ce sunt (tndp1owq); ca epispusade multe ori cu lipsa unor cuvinte.NoteazA copul se impartaleEtede toate favorurile dumnezeiegti. Sfdnta vorbire, gr. iepol,oyt6v. Explicarea. Iar - preoSilor. Despre presbiteri.

,, ,. Capitolul VI
L Despre treptele celor ce se desdvArSesc $l Treimea celor ce se desdvdrSesc. Treptele ie se sunt trei. desdvirqcsc Spunem deci. Care sunt cei ce se curilesc li cum. Mullimea celor excluqi. Aceqtia sunt catehumenii, cei in curs de pocaintAqi cei tulburali; in cele urmAtoare se aratadeosebireacelor in stare de pocainla. lJna. A celor ce au pacatuit qi se afl6 in curs de poc:rin1a dupa Botez. AIta. A celor ispitili, tulburagi prin ispitire. Alta. A celor ce s-au intors de la erezii Ei de la neinfrdnare. Alta - cea mutatit. A celor ce nu s-au intors deplin de la neinfrAnarespre sfinlenie sau a catehumenilor. $2 Treapta de mijloc. PopollJ credincios. (Treapta) celor cur'i{ili de toatd. Toatl curilirea poporului. Treptele celor ce se curilesc se impart in cei scoqi de la cele sfinte, poporul credincios. monahii sau terapeulii. (Treapta) poporului sfdnt. Noteazd ca treapta de mijloc se numelte poporul sfint sau cei ce au in tagma laicA starcain afara de orice certare. Iar treaptamai inalta decdttoatenumestepe monahi sau pe terapeuli. $3 (Ordinul) - monahilor. Masurile starii monahale. Tdmdduitoi. Pentru ce s-au numit monahii terapeuli (opar[u'cqi). Unitarii. Ce este viala neimpa4ita qi unitarA. Sfintele (concentrdri) ale celor tmpd4ite. Numegte inrpiflite cclc ale vielii trupelti. Intr-o monadd asemdndloare celei dumnezeieqti. Cum se desivirqegte monnhul (cel singuratic)gi pentru ce monahul are o desivdrgire9i o chemareqi o starespeciali. II. Taina desdvAr;irii monahale Preotul. Noteazaca nurne;tepepreor;i nu pe ierorh qi ci potrivit acestuicuvint al Panntelui nu episcopul trebuiesadea schimamonahului(sd inlroduLdln monolrisrr, n. trad.),ci numai preotul.

$8
ingenunchierea. i ngenunc hierea - irsd. Ce inseamna Cele trei(trepte) ale celor sfinliSi,gr. ai cpeig t6v iepoteleo, dv. Adici a ierarhilor, a preogilor 9i a liturgilor (diaconilor). Peste cele trei (trepte) ole celor conduEi spre

115

Despre Ierarhia BisericeascA Maxim il criticd pe Origen cu nurnele, cdtd vreme tn Ambigua it criticri.fara sd'l numeascd,n. trad.). CAci ei spun ci pe misura abaterii, fieczue din cetele cereqti a primit una sau alta din numiri qi din trepte 9i a fost legata in trupuri mai subliri, spre pedepsirea abaterii lor spre cum riu; dar ele sunt rninli cu totul curate qi netrupeqti, au fost create de la inceput. Ca Puterile cere$ti sunt in chip felurit ai cunoscutdin celedinainte.$i netrupegti, nici una din minlile cereStin-a fost prinsa in pacat dupii nici din n-am cunoscut-o demonilor;cici aceasta cAderea dumnezeiasca Scripturi qi nici vreunul din Parinlii inleleplili de Dumnezeu n-a spus-o. Iar acest Pirinte spune,spre invilatura, cA sunt atotcurateqi fara pata Si cain vreunele n-au nevoiede curalire,caci dacaacceptam din ele s-a ivit vreo pa6, aceleaau trecut la stareaputerilor contrare; deci celelalte sunt fara pata 9i prin urmare n-ar aveanevoiede curalire.$i ca agaeste.a aralal-ocliu. Cici exprim6nd propria opinie contrara $i adevarata,a I ar do cd ci neva, in loc de: dacdcinev a ar spune adau1al'. cd vreunul s-a aba$t qi a cizut din ceatasa, eu nu spun (aceasta) ci dimpotriva, (spun)ca rlmin purureacu totul curali, fiindca altfel ar cadea din starea lor. Deci si nu de fa1tr cinevadh aderenliilui Origenci spusa socoteasci e de acord cu opinia abatutade la credinli a aceluia, spundnd ca se produce pururea o ciidere qi o revenire -qi iarigi o cddere a minlilor cereqti. cum zice Origen in prima scriere din tlepi op16v: ,,socotesc ca orice rafune aratd ca tot ce e ralional poate Proveni din tot ce e ralional" . $i dupi pulin adauga, zicind: ,,Dupa sfdrqitul tuturor, iariqi se intdmpli o curgere gi o cidere" . Iar Evagrie,in capitolul 78 al suteia doua,zice: ,,Fiecareceataa Pulerilor cere$ticonsta fie din cele de jos, fie din cele de sus9i din cele de jos" . $i in capitolul gi l 9 a l a c e l e i s u t e z i c e : , , D i n s t a r e ai n g e r e a s c a iar din cea sufleteasca; se producestarea arhangheleasca sufleteasci cea demonici qi omeneasci; iar din cea ingereascaiaraqi apar ingerii gi demoni" (dupti a ceustd coTceplie toate sepot preface prin voinld in knte, uvAnd toate o esenld comunii; dL'edstainseamnii in find t'd nu mai e o deosehireintre bine;i rdu: deci nu mai e un Dumne:eu cure nu podte f decdt bun; e o conceplie p0nteistd,n. trad.). (I;iinlelor) mai de jos. Care este curilia qi ordinul esteiluminareaspre CuraliaPuterilorceregti celor cereqti. spre Noteazaca inainteaza mai desdvArqiti. o cunoa$tere demoni nu sespuneca securalesc' cuno$tinla Sica despre dupa cum spun unii ci qi (demonii) se minluiesc cu (restabilire) de ei inchipuita. sfinlii intr-o apocatastaza Astfel Si (treptele) lumindtoarc Noteazd despre ingeri cum se lumineazi gi se dcsivArgesc.

impd4it'd. E vorba de cele impa4ite 5i mult divizate ale vielii trupegti,ca cele ale negustorieigi ale rnultelor obligalii. lar [nchipuiri socote$tepoftele cugetate 5i patimilor. chipurile 'il tunde. Cum se tunde monahul. intreit.Noteazd cA vorbegte de ipostasul intreit. III . Tdlcuire dulnyniceascd $l Ordinul monahal. Pentru ce spune monah 9i care e stareaqi indeletnicirea monahali. . $ 2

Renun(area, gr. ano:uay'fi. Ce e renunprea. De aciea multe. Noteazl acestea contra Lambelianilor sau Masalianilor5i Adelfianilor' a Marcionililor' care nevoindu-sein mod extrem numai trei ani' dupa timpul celdlaltal vielii lor' traiaucu atatanepasare aceea incdt sivdrqeaucu toata libertateaorice lucru nebunesc: cici se rostogoleau in curvii, in licomia pintecului qi. simplu vorbind, in toate desfrinirile, afirmind cd le fac aceitea in chip nepatima!; 9i suferind cu nesimlire impitimirea ;i patimind de cele ce le veneaude la ei qi de ia demonii ce locuiau in ei, erau stapanili de nebunie ca de o boala gi mai degraba se bucurau, decdt sa lupte impotriva ei. Interzise.NoteazA ci multe i se interzic monahului si faci, peste care laicr.i stapanesc.De pilda' casatoria, armata,negustoriagi altele,pentru care laicul nu e osdndit. , $ 3

Tunderea pdrului. Ce e tunderea. $4 De mai tnainte. Ce inseamni a-gi schimba haina. $i to1i. Ce inseamni slrutarea.

$s
La dumnezeiasca (impdrtdsire)' Ce inseamna a se impanaqiindata. Se tmpdrtdtete. Pentru ce cei hirotonili se imindatii. 'partagesc S; dd $mpdrtdqirea)'de cdtre. Dupa hirotonie toli se invrednicesc la fel de Tainele dumnezeieqti,care aratd familiaritatea gi unirea cu Dumnezeu. (Sfintele) tucrdri desdvdrgiloare (sunt) curdlirea. Ce inseamni lucririle desivdrr;itoare' Treapta.latAcAgi aici Parintele a invelat mai clarcare sunl treptele superioare,de care s-a vorbit mai sus.

Capitolul VII
pentru cei adormili I. Despre cele ce se sdvdrSesc $l Tot aV @lec6ruI) spre. Nu in aceleagilocurl sunl dugi toli cei ce se sfdrgesc;gi despreinviere. Invierea tntreagd. Adica cu trupul. Pentru cd (suJletek). Vorbegte despre drepli.

s6
Dar vei spune. CA nu este in cer cineva care se curele;te; gi despreingeri. Este vreo (ceatd) cereascii' Noteazi cA nu e nici o Origen cum socoteqte pati in vreunadin Puterilecereqti, qi cei ce cugeti ale lui (acestu e un tex in care Sfintul

116

Despre lerarhia Bisericeascl

Iar (puterile) curate ale. Despre invierea trupurilor. . invierea qi judecatacelor ce au slavit ttllii, fdrd trupuri; al1ii, cu alte tru' puri, strdine, qi vor lrea 0 r'ialii ca acum.

.a

unii spun cd sufletu! se va scula impreund cu trupul, cum ar fi creStinii;

(XlltovtdTrpi6c). Cum ar fi deci dupi aiurelile unora' (atribuite) lui Apollinarie scrierlleSfanului Dionisie, care anuleazdpe Apollinarie'l Dar qi lrineu.al Lugdunului (de Lyon) spunein capitolul V al scrierii Intpotriva ereziilor (KoTd atpoov) acela$i lucru qi aduce ca martor al celor spusedti el pe numitul Papia. Venind lq sfdrqitul. Infricoqritoare gi foarte inspaipacatoqilor. sunt sfArgiturile mantatoare de alli ochi ai minlii, care e mai Cu al(i ochi.Y orbeqte curatii. privind la cele din iad gi intorcdndu-se spre alteptarea gheenei, in care nu crezuse inainte; de aceea se de nu cumva sunt tulburii gi se teme de moarte,cuget6nd in de jos; deci gi pAcitoqiise scoalA adevirate pedepsele Irup. II. Taina savir;itti pentru cei adormili Adundnd. Despre preolii ce mor. Dintre sfrn(ilii. Despremonahi. drepli qi laici. in dumnezeieqtik. Noteazace se cite5tegi ce se cintl la monahii qi rnirenii adormili. Spune ca diaconii c6nta cAntari marturisitoareqi pline de putere;c6ntarileintaresc mai inainte citite despreinviere' figaduinlele nemincinoase I I I. T6 lc ui re duhovniceascd 5l Conduqi qi luminagi de Iisus. Adica spre viala qi locul celor adormili. Pentru sceastd - dumnezeiascd. E propriu drepta[i si dea locul potrivit vielii. Sfdntd rugdciune. Pentru ce se face rugiciunea. $2 Dumnezeiegtilor. Pentru ce sunt cantirile 5i citirile. pentru cei adormili. Noteazd careera vechea.rdnduiald $3 Obsemdm cd. La slujba pentru adormili nu ies nici energumenii, nici cei in stare de pociinla, ci numai catehumenii; gi pentru ce. Catehumenii. Nimic nu e mic in Tainele noastre,ci toate sunt mari; comparate intre ele au o deosebire in pentru^cei adormili, marime. Caci fala de cele sAvdrqite gi Impdrtaqaniei Tainele Baii, Luminarii dumnezeieqti sunt cele mai mari qi de necomparat;de aceeas-au $i nu numit mici cele pentru adormili; dar nici de acestea sunt vrednici catehumenii. Cdci se vor rdtdma. Ace*ea sunt conforme celor spusein Corinreni de Apostol (I Cor. 11,27) desprecei ce se impartalesc cu nevrednicie;aici spune qi ca ei Taine. dumnezeiegtile dispreluiesc $4 Rugdciunea. Noteaza cA se roagd" Sldbiciunea omeneascd. Adica pacatelesubtiri.

Dintre mo4i unii vorfi sf n1i, ul1ii, intinoli.

Cdci - unile. Caci Fupurile se unesc cu sufletele. Norcaza ci vorbeqte de invierea intreagi. $2 Cei nesfinti(i. Despre moartea pacatoqilor 9i ce socotesc Elinii ca sunt dupa moarte; expune parerile lor. Unii dintre ei, cei mai neralionali, mirturisesc ca nici estegi Vias, dar nu sufleul nu e nemuritor.Dintre ace5tia Prieneus,ci altul; ei spun ca gi sufletul e muritor gi se desface,ca qi trupul, qi merge in nonexistenli (in nefiinta). AUi, chipurile, mai ralionali, filosotind despre nemurireasufletului,ca Platon qi cei la fel, spun ca dupa moarte lrupul nu se va compune intr-o fiinla, nu se va mai intoarcein veci in cornpoziliace-aavut-o;ei spun cd nu se va mai compune, fiindca materia e nevrednica de a seinvegniciimpreuna cu sufletul qi numai sufletuleste nemuritor. Aceasta o spun in mod diferit qi ereticii, ca cei ai lui Simon Magul, Menandru, Valentin, Marcion gi Manes; iar acum cei ce provin din miturile lui Origen; dar nu sunt dogme.Privili pe cei cu czuevoiescsi fi.e acestea numarali qi ce opinii absurde unesc cu credinla fara prihani a cregtinilorcei ce nu cunoscpe Dumnezcu;i nu cugeti cele ale oamenilor. Trupurile. AdicA va fi numai invierea sufletelor, flrA trupuri. Care incepe incil de aici. E ceeacespuneApostolul, ca arvuna gi dovada invierii de oblte cu trupul s-a facut viala in Domnul nostruIisus Hristos;qi ci in El s-aascuns noasfia,careseva aratainDumnezeuca naltereadh nou. SuJletelor - tnsoliloare. Au fost atunci unii eretici, ca cei drn jurul lui Simon Magul gi cei impreuna cu el, care vorbeau de un trup eteric, care va coexrstacu sufletul. Trebuie $tiut cd li Origen spune acelaqi lucru intr-una din scrierilelui. In altele il neagi 9i pe acesta, dogmatizdnd ca toata firea trupeascamerge in nonexistenla. Citelte cele scrisede sfdntul mucenic Metodiu gi de Olimp din Adrianopole,episcopulLichiei, impotriva lui despreinviere gi de Antipatru, episcopulBostrelorgi vei afla de fanteziile mitice qi aiurite ale lui. Preafericila. Le spune acesteacugetAnd,socotesc.la Papia, care a fost atunci episcop al lerapolei Asiei 9i evanghelistIoan. Caci contemporancu dumnezeiescul exacest Papia, in a patra din cd4ile sale Kuptcx6v, plicii placerile datorate mancarii, in stare de inviere; in aceasti dogml a crezut dupii aceeaApolLinarie,cum se vede in scrierea lui pe care ,o numesc unii anul o mie

tt7

Despre lerarhia Bisericeascd

$5
A d i c a i n l c l e s u r i l eg i n u m e l c n c s u n t c o m u n i c a t cp e masuracuno:;tinlelorgi obignuhlelor noastre9i nu mai noastra' de intelegcrea oresus ' De realiiatei /or. Adicii bucuriile de acolo le-a numit Dumnezeudupa cit putem sa le inlelegemdin cuvintele de noi. cind a spusca nu esteacolo si nunrelecunoscute intristare sauboala saudureresau suspin.ci luminal dar sunt bunatiilile de acolo, ci sunt cu adevarat nu acestea acum de noi: cele te othiul nu qi neinlelese necunoscute dar din celece le cunoaqtem, /e-alri--atqi cele unnatoare; ne da pildl ale fericirii. Noteazi ca folose$te cuvAntul sinurill lui Avraam qi Isaacai lacob (cf. Mat. 8'1 l)'

gr.crval6yolgoltrodiotq. inlelegeni, Pemdsura

nu vrea ca cineva stipinit de mAndrie sa dispreluiasca ca faraprcl rugaciunilelor (ce.l.e pe sfin1iqi sa socolcasaa 'spus( n..trad)' ttettPr('lesl(tnte. (;i;i se pulr1est ,sedehtr Dar despre.De aici inccpe sa spunaci rugaclunea folosegtepe cel mort; 5i noteazaca qi inainte de aceasta s-a ocupatcu aceasutenlA. $?

Trecdnd - cu vederea. Ce pacate ale noastre u*e preotului' Dumnezeu cu vedcreaprin rugiciunea 9i cererea Cere. Ce cere preotul. Celor de fald. Adicii celor drepli gi cuvioqi' in vinla'dimnezeiascd. Adici toate cite le va cerc dreptul episcopin mod drept' dupi r6nduiala,lera lua, cel drept;caci s-aspusSl?ntuluiPctru:Oricr?te dar'pentru (Mat. I 6' l9); prin yeli leBape pdmt?nt9i cele urmatoare $6 imitarea Sfdntului Petru, au aceastall eprscopu' cum spune dupi pulin. Noteaza mdrftea $i inallarea $i curalia Pentnt ce are nevoie. E nedumerit in privinp rugeierarhiei. ciunii ficute de ierarh pentru cei adormili in picate' De aceea - (pentru cei) ' lipsigi de curdsie. Noteazi Rugdciunile dreplitor. Observi ca rugaciunile ci nu Ie cerc acc\teapentrucci nacato;i. cel numar.pe gi moarte dupA aici ii folosesc dreplilor Izvorul Tainelor. AdicA Duhul dumnezeiesc. ut"dni.i d" o..otirile lui Dumnezeu, fie ca sunt vii, fie ci lui latoh ne invata SpusaluatadinEpistola CeregiEi. osdnda' vrednici de qi pacatoqi dar nu pe cei au decedat, trcbuie sa se faca rugaciunepentru vreo persoana cA nu care pe Saul, de la Samuif! Nici Sau ce (a foloiit) sau Dentruvreun lucru riu. era foane rau, nu l-a folosit Samuil rugindu-sc' nici pe Au - puterite despd4itoare. Despre neimpartagirile9i Evreii careerau pacatoli' Moise. CAci a spusDumnezeu de ierarh; vorbegte de puterile cunosr-atoare despirlirile citre acesta:Nu te rug,apentru poptsrul acesta! dateloi de Dumnezeupenru cercarileqijudecalileprin care (De lumina) soarelui. Vezi sA nu socote$tica spune lor' pe pacato$i de cci drepli saupentrureprintirca separa -neralionale. ' cA soareleigi daruiegteluminile lui; caci cum ar darui, Notcazd ea daca ierarhul Poiniite ci spune libenalii; e al darul Fiindci fiind neinsuhelifl contrilr scopului lui Dumsepara(excomunica,afuriseqte) aceastaprintr-o oarecare personificare. E ca qi c6nd ar judccatalui Dumnezeunu-i urmeazi;cdci acestea nezeu, tan ochilor Eu dau or".upuna cineva ca soaiele zice: trebuie sa le faci dupi judecatalui Dumnezcu qi nu penlru iumina. Apoi cinevacu ochri slabi ar zice: DA-mi 9i mie' proprie. voia vazut a caci sunt tare; apoi primind raza qi ceea ce a Dulrul. Noteaza ce a dat apostolilor Duhul Sf6nt' oierdur. La fel pacatosul.cerind dreptului sa se roage daruit lor dupAinviere prin suflareaDomnului. vederea. chiar primind benru el: caci pierzind pacatosul Celui ce afost luminat. SfAntuluiPetru' iaza rugaciunii dreprului' nu o lasapc ea si lucrezecele Acela qi tot. Cum trebuic inleleasaspusaEvangheliei: intuneric primegte sieqi ci iqi 5i lumineze' sa fiie r;i dupa (Mat. l6'17)' Orice vei /e8a $i urmatoarele 'l-u nu se bucura printr-o viala curata de darurile lui DumeSriHristos' Fiul S/riztri. Numegte sfinta spusa: poruncile de despa4indu-se sau nezeu, depArt6ndu-se aceastatrebuie 16,16); viu celui lui bumne:eu 1Mat. pacaluieqte ce ccl luminitoare ale lui Dumnezeu; caci Pavlicienilor9i contra Vasilienilor,Nestorienilor, notati va se nu disorctuiestelegea lui Dunrnczcu 5i de aceea asemenea. celor aqa folosi intru nimic de rugaciuneadreprului' Iar ca inlelege cele despre soare' o arati 9i in capitolul Min $8 Despre numirile duntne:eie;ti scrierea dreptului rugiciunea foloseSte c6nd Ca Folositoare. 9i Nasteredin Dumnezeu,de dinoinle' Prima ungere numai pe cel viu; spuneca foloseqtepe.celce-sePocale$te' cu sfintul untelemn se face peste cei botezali: ultima potriviiApostolului.Pli nge t u cei cep\in g (Rom' I l' I 5)' oestecei adormiti. Muh l'()tile cu untelcmnpeste $i .i"a t. impLineltc5i cuv6ntul Scripturii: Atunci. Penriuce se face ungerea aceasta (lac. iar 5'16); rupat'iwrculuiratoure u dreptului cei botezali5i pentruce pestecei adormili' arJ loc p.in pocainlacelor ce au nevoie de rugaciune'Caci a C i c ad r c p r u l .z i d e g t e drca unLrl, Ei unul. ecl ce nu-se neinlplinit.cum arn allat darima. lucrul ramAne pocaieqtc. impreund cu. Fiecare suflet are trupul lui, prin care din pilda lui Saul5i Samuil. de ia qi risplatirile; de aceeaam6ndoui se impafle$esc nd qi o deprindere sfd ntd' gl Elrv iepdl byov' AvA ontbekr' d(iruite indeobStc celi stinie: sLtnt Este numiti aici dispozilia vielii proprii spre vinute' Iar impdrtdqirile de cele dumnezeieqtl. A5a e rdnduiala suslinitor (oul"l'(n'copcl) in loc de ajutator' dumnezeiasci. a porni de Pirintcle VorDirea.Nu ne opreqte,simplu' Omul tntreg. Noteazd cd numeqteomul intreg pe cel la vorbirea cu Dumnezeu 5i a cere prin noi inSinede la ce consta din suflet qi trup' cum aratd inlelegereaSi cele bune qi r.ninruitoare, Etiindpe Apostolul Dun.mezeu cunottin!.t Luratatlti numelte mdntuireaintreagape cea (cf l Tes' 5.17); li careporunceltesane rugdrnneincetat

, s e

ll8

DesPre Ierarhia Bisericeasci a sufletului qi trupului. De aceeatrebuie notate acestea, ca atuncicind va spuneprin alte cuvinte calisus tel moi de fiintti s'tt liinliuli-tt in intregine ttt nt'i' sit Dresus qi trup' inlelegi inomcnireadin suflet mLntal(inlelegator) $10 I nvocllrile sfinlitoare. gr. ae7\er.rrraq' enrxlr]Oerq' Numeqteinvociri rugaciunilede la hirotonie. Noteazapensau sfinteleinvocari qi tru ce le-a lasatsub ticere pe acestea lucririle lor. Sdfte scoase,gr. e(dptv. Si le faci publice. scris catre cei ce au lntrebat' SJintete tradigii. Erau qi atunci unii care rddeau de copiilor care nu pot Tainele noasre, ca gi de botezarea grii qi pentru care se leapiidacei ce-i aduc Ai siivirqcsc impotriva rAsupenru ii (simhoalcle). Aduce ca aparare iui acelora faptul ca nu t(tate sunt cunoscule tuturor' Noteazaca gi ingerii ignord multe. $tiute, gr.6ntotqt<lq. Cunoscute. bati tprn. Noteazacum a preluatde la cei dinainte de el cele desprePrunci. i nvdldto ri. Numelte invAlatori (xo0r1lep6vdg) pe aoostoli. Bun - in cele dumnezeiagri. Noteazi cum e predat oruncul de parinti. cand e botezat.unui naq (primitor) spre o sfdntacre;tere introdusin iele durnnezeiegti. A cA numegteqi pe nal invalator' Povdluitor. Noteaz inallam. Adica viala.

sll
Pruncii care nu (tn(eleg) tncd. Noteaz| ce spune Pirintele despre Botezul pruncilor. Acestea le-a scns Sfantului Timotei, care l-a intrebat;ceeace rAsounz6nd facl vadit ca qi cele de mai inainte qi celelalte tratate le-a

NOTE la IERARHIABISERICEASCA

CaPirolul I
45. De aici a luat Sfdntul Maxim numele de mistagogie pentru Sfdnta Liturghie. Prin toate lucriirile lor, treptele ierarhice urcd pe cei mai de jos in trairea tainelor lui Dumnezeu.Cunoa;terealor, trairea lor e totodatao Sfinlenia9i triire a lor ca tainemai presusde cunoa;tere. taina sunt cele doua aspecteale realita$i dumnezeielti lui triite de cei ce se apropiede Dumnezeu.Cunoaqterea Dumnezeuesteastfel cunoalterealui ca taina,ca mister nemarginit gi producator de sfinlenie in cel ce se impanAQelte de ea. De altfel, sfinlenia insali este o tarnAC e l c e c a u t 4s a c x p l i c e t o t u l r a l i o n r l a l u n g dn u n u m a i Iar taina 9i sfinlenia sunt proprii taina, ci qi sfin1enia. persoanei.Dumnezeu ca Persoandle are prin Sine in mod intrucit cunoaEte nemirginit Ei omul qi le insugegte 5i Prin aceasta pe Dumnezeuca existenlapersonald. traie$te se cunoa5te;ipe Sine ca taini qi i$i descoPera li dezvoltii lui Dumnezeumi sedescoperd tainaqi sfinlenia.Persoana ca taind gi intrucAt o adinca sfiala ma opreqtesApatrund deplin in ea. E simlirea ce mi-o inspira qi persoana semenului.Nu pot intra deptin in existenlapersonalaa lui Dumnezeu,pentru ca mi se reveleazi ca o Sfinta a Sfintelor, cum intr-un grad redus mi se reveleazi aqaqi semenului. Dersoana lui Dumnezeu e o Sfdnta a Sfintelor qi de Persoana in care nu pot intra. Cind mi se pare cd e ascunsul aceea a lui, cum nu sfinleniaascunsa am intrat,nu mai sesizez Trebuie sA calitatea semenului. nici aceastA nrai sesizez ma fac sf6ntca sa md pot apropiade taina lui Dumnezeu gi sa ma umplu de o ,,delicatelesfanta" , ca sA cunosc devineomul preot. Prin aceasta semenului. real persoana se spunepreotuPreoliaesteegaldcu sfinlenia.De aceea numai DumiepDg (cel sfurlit).De aceea lui in greccate nezeu poate face pe om preot sau sfinlit. Preolia are izvorul in Dumnezcu.Cel mai sfint s-a fdcutca om Iisus Hristos. avdnd umanitatea uniti cu dumnezeirea in aceea$iPersoana.El este arhiereul suprem al oamenilor catre Dumnezeu. El esteobdrgiaqi linta ierarhiei' Tindem sa ajungem cdt mai aproape de Dumnezeu, unili cu Hristos ca om. Dar sfinlenia implica nu numai taina lui Dumnezeu,ci gi adevirul. Caci adevarulnu e super{iDionisie numeqte ralionalamirginita. De aceea cialitatea adevtrrul sfAnt.

46. Dumnezeu ca sfAnt gi ca izvor al ierarhiei ce conduce spre El este totodatii frumos (sau armonios), inlelept gi bun. Prin acesteaatrage $l acesteasunt motivele pentru care se comunica.ToatAierarhiatrebuie sd aibd acesteain diferite grade, ca sa araga 9i ele spre nivelul lor continuu mai inalt qi spreDumnezeu. in felul cum ni se comunic:i noui 47. Deosebirea Dumnezeu ;i cum li se comunicAingerilor sta in faptul ca ingerii ca minli pure cunoscqi traiescpe Dumnezeuin uniliitealui, ca minte pe Minte. pe cind noi il cunoa$tem gi-l raim in mullimea variatda puterilor qi lucrarilor lui datoritafaptului ca ne tblosim de mulf meade organeale trupului material,simlindu-l totuqica pe Acelaqiin toate acesteputeri gi lucriri. Aceasta se datoreqtefaptului ca noi ingine suntem minli in trupuri, iir sufletul insugi prin multe simluri ;i e pus prin cunoalte qi se manifestA trup in difcrite situalii r;i trebuinle.Dumnezeu insuqi a adus la fiingaqi materiaintinsi in spaliu,capabili sa fie organizatain multe fon.ne.Iar Dumnezeu vrea sa se o frumusele' o arate qi prin ele, ddndu-le prin aceasta ordine, o capacitate de a se transfigura ca mediu al lucrarilor dumnezeiegti.Forma cea mai inalta $i mai materiaorganizatiin trupul spiritualizatao dobdndeqte omenesc. Dumnezeu a voit sa-li arate puterea $i imaginalia creatoarein toate formele de crealie li in timp putereade-a lucra prin toate,de-a le face pe acelagi toatecapabilesa fie mijloace ale lucririi lui, avdndceva prin toate'ceea cu E[; gi de-asefacestraveziu aseman:itor lui. ce le face gi fiumoase,redAndfrumuselea 48. Dumnezeu este izvorul ierarhiei prin care urci pentruca El toatespreunireacu El gi spreindumnezeire, acestea, a tuturor. $i esteamAndoud estecauzacreatoare pentruca esteli i nlu bundtd!i i. Toateau de la El existenla ceabuna.termenipreluali qi de qi mi;ctrea sprcexistenla StinruI Maxinr Miirturisitorul. Inceputul indumnezeirii lor se face prin Indntuirea lor de rau. $i aceastao face Dumnezeu prin voinla lui conqtienta.Caci buniltatea Mai prepresupune o libertatecongtienti,deci Persoana. cis, dupa Dionisie, Dumnezeue fiingavirtulii ca Treime' CAci o Persoanidumnezeiascinu poatefi bunAdecit cu definilie alt4 Persoanadin veci. La Stdntul Maxim aceasta se transformain definilia: Fiing virtulii esteHristos. Caci sau deprinderca virtutea e in tbnd drumul spre bunAtate sauvirtutea, in bunatate. $i de undeputcm aveabunatatea e li dacA nu de la Dumnezeu prin Hristos'l Bunatatea

t2l

Note la Ierarhia Bisericeasci putemice,accentuate' semnulunei existenle $i dacatoate au totul de la Dumnezeu,dar prin voinla lui, nu din fiin1a lui. inseamnAca ele sunt create din nimic. Mdntuirea de rau qi de nroarte.Dar Dumnezeu inseamni scaparea nu se mullumegtesi dea fapturilor numai o scipare de riu, deci o stare neure intre bine 9i rau, ci vrea sAle dca tot binele sau.toau iubirea sa. Aceastae indumnezeirea. Dionisie, urmdndul pe SfAntul Atanasie, nu vede lucrarea lui Hristos numai intr-o scaparejuridica a oamenilor de pedeapsalui Dumnezeu' prin satisfaclia adusddc El lui Dumnezeu.ca om, pentrujignirea cc i-au adus-ooamenii prin pdcat.El vede pe Hristos ca Cel ce ne aduceiubirea lui Dumnezeu gi ca Cel ce ne unelte tot mai mult cu El prin iubire. Aceasta e indumnezeirea oamenilor qi aceastae ceeace infaptuie;te El prin ierarhie. Prin membrii ierarhiei, Hristos, ca supremul ierarh. lqi comunicAoamenilor iubirea sa. Aceastae misiunea lor: sa aratein ei iubirea lui Dumnezeu fala de oameni' Stintul Maxim a preluat ideea despre lucrarea lui Hristos ca indumnezeire a oamenilor (Quoeslionestttl T halasiunt, capitolul 22). 49. Daca oamenii, ca fiin1e in trup, primesc de la membrii icrarhiei puterile dumnezeiegti prin mijloace mijloacenu trebuiesocotite aceste ca simboale, materiale ca dAnd, in mod necesar,tuturor, puteri dumnezeiegti, deci ca fiind pentru toli simboale.Pentrucei ce nu vor sa vada puterile spirituale,cele materialenu au caracterde sirnboale,ci sunt simple forme ale nraterieicare nu au membrii ierarhiei nimic de la Dumnezeuin ele. De aceea nici nu le dau acelorainvdlatura tainicii desprecaracterul lor de mijloace ale puterilor gi luminilor dumnezeiegti. pagine. Iniliativa incregtin6rii o avea cu deosebire bArb a t u l .c a p u lf a m i l i c i . 54. Un alt sen.rnal alcAtuirii probabile a scrierii in estecAin orice localiprimele timpuri ale cregtinismului tate creqtinA(de obicei in orag) era un episcop inconjurat de ciliva preoti. Botezul se ficea in fala intregii comunitali, care nu era prea mrue; gi era o adevarati sarbiitoare pentru ea sa primeasca un nou menlbru. S-ar putea obiectatotugicd autorul scricrii,trAitornumai pe la anul pretenliaci e ucenicul 500 d. Hr., a voit sa-qiintemeieze SfAntului Apostol Pavel din Areopag, prin descrierea Dar rinduielii Botezului de la inceputul cregtinismului. rinduielii e prea exactaca sa poata lt cunosdescrierea cutanumai dintr-o tradilievenitapdnala el prin mai multe g e n e r a l i i . i n s a q i p a r t i c i p a r e ai n t r e g i i c o m u n i l d l i l a primirea unui nou ntembru in comunitatealocala ni se pare un semn al alcltuirii scricrii intr-un timp dinainte de dc Stat (la ce Biserica a devenit institulie recunoscuta 312). Prin prezenlaactiva a intregii comunidti se arate concret ca noul venit, unindu-se cu Hristos' intra in aveao conqtiinli O Bisericasupusi perseculiei BisericA. intarita a comuniunii celor ce o constituie. Aceasg in6rita exista$i intre episcopqi clerul dinjurul conStiinla in comun a actelor de lui, manifestati in sdvArqirea orimire in Biserici a unui nou membru. De remarcat in ipecial cd preolii rosteaunumele celui ce era botezat,in uieme ce episcopulil scufundain apd.Trebuia ca acela sd se vada imprimat in congtiinlamultora ca persoana valoroasi in fala lui Dumnezeu. Importanla comuniunii s-a apreciatin Biserica primara qi prin legatura stransain care primea pe cel ce intra in grija, in Bisericac u naqullui, cu,,primitorul" acestuia qi dupA lui. EI era predatin grija acestuia in rAspunderea Capirolul II Botez. Omul nu-qi poate line caldi credinla decit in comuniuneacu altul, introdusin ea de el insuli, precum noasra. esteindumnezeirea 50. Scopulvielii noastre de are nevoie pentru menlinercalui intr-o viala serioasa ie infaptuiegteprin iubirea lui Dumnezeude Iar aceasta aiutorul altuia,care eslemai intirit in ea ca el. Pregatirea catre noi. Deci scopul ierarhiei este sa ne deprindi in p;nru na$tcreadin nou 9i grija cregteriinoului niscut iubirea de Dumnezeu.Dumnezeu este iubire in Sine qi facea pe ,,primilor" (ovd6o1og' naq)' un fel spiritual una cu a e in iubire izvor de iubire pentru noi. A creEte spiritual al acestuia.Pentru poporul romin, parinte de pot face sa sporim ne indumnezei.Membrii ierarhieine ..mamanasa" pina astiizina$ase nunre$te in iubire gi deci in indumnezeirenu numai vorbindu-ne Faptul ca nu se vorbelte de Botezulcopiilor, ci de al despreea, ci facindu-ne si o vedem realizati in ei, ca ci scrierea dateazA unor barbalimaturi arat6de asemenea iubire fala de Dumnezeu qi de oamenr. dintr-o vreme sau dintr-un timp in carelumea din jur era lucrare, fiinta intre dcosebire face o 51. Dionisie 9i Acestepractici nu mai puteauexistala sfirgitul pAgAna. pe care o vor relua Sfintul Maxim Marturisideosebire al V-lea, in Orient. secolului cel torul gi Sfintul Grigorie Palanra.Nu poatearataiubirc 55. tot in timpurile de inceput ale Bisericii trebuie ce nu exista gi nu existA deplin decit ca fiinla iubitoare. sd fi existar qi obiceiul ca cel ce se boteazi sd martuinsaqi frinla dumnezeiascadesivArqita implica iubirea qi riseascain prealabil o pocainla pentru viala lui anterioartr. este izvor de iubire. Caderea din iubire este o slabire a in noua viali iar cpiscopul sii-i dea indemnuri sa stiir'uie care fiinlei, o alterarea ei. O fiinla fara lucrarea adevarata, pentru care primeqte in Botez harul lui Hristos. slabiti, alterata. esteiubirea,estemoafia, uscata, 56. Obiqnuinla cu inlelesurilesimbolice ale actelor esteizvor 52.Daca Dumnezeuca fiinta desivArqita siv6rqite mai inainte qi dupA Botez a noului venit la de iubire estefirescca din iubire sAvintr la noi' facAnduvechimeascricrii' gi ea socotirn, creqtinismdovedegte lui, fii iubili 9i iubitori ai se om, ca sd ne faci, asefiIenea din Duh 57. S-a spus de unii interpreli' critici din Apus ai ne gi da printr-o naqtere De aceea TatAluiceresc. scrierilor areopagitice,ca nu se observAin ele o preluire lui Dumnezeu cel iubitor. Cu o existenlaasemanatoare aceastanagtere din Dumnezeu incepe indumnezeirea a crucii lui Hristos. Avem aici pomenireadirectaa semtumArii mirului sfin1ilin apa nului crucii in descrierea de iubire. noasfe sau capacitatea Botezului.Cel ce c botezaie afundatin Hristos Cel ce a 53. f un semn al vechimii scrierii acesteia ca primit moartea, din care se ridica apoi cu Hristos Cel vorbe5temai ales de botezareaunor birbali, nu a copiinviat dupi trei zile. Numai astfel devine impreuni cu ilor. E din timpul cind cre5tinismulse adresaunei lumi

r22

Note la lirarhia Bisericeasci in acelaqirimp din apa Hristos fiu al Tatilui, ntrscdndu-se Sfintului Duh, impreunAcu Hristos ca om. IntrucAtapa, plina de putereaSfdntului Duh, se aflA in cristelnila,ca in Maica Domnului, Maica infierii. E prezentdastfel in Taina Botezului intreaga Sfdnta Treime, invocatl gi ea prin savdrgirea intreita a tuturor actelor Tainei. Toate acteleBotezuluiconcentreaziin ele o simbolicaintreitA: na$tereacu Hristos la o viala noud in El, moartea ti invierea cu Hristos qi implinirea acestoractedin puterea Sfintei Treimi. S-a spus chiar de un teolog ortodox (Schmemann) ca acteleliturgice nu trebuiesocotitesimbolice, datA fiind realitateaprezend a lui Hristos qi a cu insistenla Sfintei Treimi in ele. Dionisie accentueaza caracterul simbolic. O face aceasta pentru ca inlelege simboalele ca acte qi materii cu rost de mijloace transdat fiind cA omul nu figurate ale lucrarilor dumnezeiegti, primeyteacestelucrdri decit prh trup. 58. Botezul se numea la inceputul cre$tinismului luminare. Cdci unireacu Hristos cel ristignit gi inviar l-a pus pe drumul plin de sens spre vegnicaviald fericiti, scolindu-l din intunericul unei vieli fAri sens.Se mai numea gi desavir:;irepentru cAil scoteadin viala in care nu se sraduia pentruo desivirqire dupa pilda lui Hristos. o primeqte deplinapentruo viali desavdrgita Dar puterea de Hristos ccl inviat cel botezatnumai prh imparta$irea fdpturii ca desiivnrqirea in Euharistie.Se aratain aceasta con$tienteprin inaintarea in Dumnczeu nu arc sfdrqit. episde fa1d, aceasta o ficca. dupii scrierea impanAgirea copul, ceea ce arata din nou alcatuirea ei in prirnele timpuri creqthe. 59. intre botezarea qi miruirea celui nou venit gi impartaliea lui, ierarhul se ducea in altar, apoi dupi impanalirea lui se reintoarcea in altar, inchipuind pe Hristos care ca Dumnezeu se inloarce in ascunzimea sa . dar apoi tainicA,dupace s-apogorit la om gi s-arAstignit, dupa o noua daruire in Euharistie iarigi se intoarce in Sine. E implicatd in aceastadeosebire gi unirea intre prin prlma fiinla lui Dumnezeu gi energiile lui necreate, staruind in Sine, prin cele de al doilea cobordnd la flpturile sale. 60. Aurorul pomeneqteaici de o scriere a lui, de care Sfintul Maxim in Scolii spuneci n-a ajuns la el. Aceasta e incii o dovadi ca autorul trebuie si-qi fi alcatuit scrierile nu numai cu vreo 70 de ani inainte de-a le li cunoscut Sf'dntulMaxim pe celelalte.Se ahrmA aici din nou strdnsa legaturadinfte simboalele9i realitilile simbolizate.ExistA o corespondcnla $i o legatura intre ele. Simboalele conduc spre cele inteligibile r;i cele inteligibile sunt nu nunrai modele spirituale ale formelor sensibile, ci 9i izvor al lor. In Dumnezeu sunt date virtual formele celor sensibile,iar acele virtualitali sunt $i puleri producatoare :ii suslinatoare ale formelor sensibile. Aceastae valabil gi in relalia dintre suflet gi formele qi m i q c i i r i l es i m l i t e a l e t r u p u l u i . 61. Dor puterile dumnezeietti aretate in lucririle omului prin trup nu-l silescpe om si le pund in lucrare firA voia sa. Unele dau tbrma vielii sullete;ti qi trupeqti a omului l'ari voia lui. Dar aceastase intdmpli numai intrucAt il lLn pe om in existenlaca om. lnsd inallarea omului prin ele la o viali indumnezeitase face numai cu acordullibertatiiqi al efortului omului. Dacd prin voia lui omul tinde spre pllcerile trupeEti,trecatoare,el se lipselte de lumina dumnezeiasci.se inchide ci, rantAnind in intuneric. Deci puterile dumnezeieqti 1in pe om in existenla li fara voia lui, dar ele i se descoperica lumini tot mai Dutemicenumai daca omul li se deschidede buni voie. insa Dumnezeuriimdne chiar ca lumina mereu in fala omului, aqtept0nddoar ca omul si se deschidA prezenleiIui prin credinli, ca sa-l vadd ca lumina. 62. Prima forrna luminoasd in care se arata D u m n e z e u o m u l u i e s t ed e a c e e ac o n g t i i n l ad e s i n e de sinea a omului. De accea.conqtiinladevaratA o m u l u i e p r i m u l d a r s f i n l i t a l l u i D u n r n e z e ud e c a r e o m u l s e f a c e c o n q t i e n t . P d n 6c e o m u l n u g t i ed e Dumnezeu,nu qtie nici de sine cu adevarat.Caci nu gtie de sensulexistenleisalegi de rispundereasa in fala unui for suprem penru semenii sdi. Numai prin aceastase trezelte el gi devine serios; numai prin aceasta igi de seama de adevaratalui importanla in fala fbrului gi i z v o r u l u i s u p r e ma l e xi s t e n l e i . 63. Numai adusprin Botez sau prin lumina sensului existenlei sale sau al congtiinlei de sine la stareade trezire - ca nu exista prin sine sau prin niqte legi oarbe, ci prin valoarechiarin fala ii dd adeviitata Dumnezeu, iar aceasta supreme- poate fi primit in aceaexistenli la existengei impartallrea de Sine qi omul pomeqtepe calea indumnezeirii qi a comuniunii depline cu cei la fel indumnezeili, intr-o conqtiinla reciproca de valoarealor care are ca urmareiubirea intre ei, valoaregi iubire ce-qidau seama ca nu le vine decdt din Dumnezeu, izvorul dAtatorde valoareal tuturor gi de iubire a unora de catre allii. 64. in impartagirea comund de Hristos, credincioqii continuu nu numai comuniunea realizeazl 5i intii,resc intre ei, ci qi cu Cel Unul, devenind una toli intre ei gi fiecare unilicAnd pomirile sale intr-o proprie unitate. DacApicatul dezbinade Dumnezeu,de semenigi in sine, iubrea de Dumnezeuinlatura acestedezbinari gi aduce unitateain toatccclc trei privinle. 65. Ungereacu Sfintul Mir a celui botezatinsearnna pentru luptele impotriva ispitelor. Luptele pregati-rea a c e s t e as u n t r d n d u i t e d e H r i s t o s c a D u m n e z e u , i q i primesc legile lor de la El ca inlelept; El incununezzi punilea lor de catre cei botezali ca Drept, iar ca Bun se unegte El insuqicu ei in purtarealor, intarindu-i.In toate felurile e prezentHristos in ele. Pentru El le purtam, ca regula lor, El va inlui, El stabilegte sd fim asemcnea cununa pe cei ce le poartA.Dar El nu le rinduiegte qi le incununeazanumai, ci, prin bunatate,ne qi ajuta sa le purtarn,punind El umdrul in umarul nostru.E o pogordre milostiva la sldbiciunilenoastrenu pentru a ne scuti de ele, ci pentru a intari cu puterealui, putereanoastri. S-a spus de unii interprcli critici apusenici in scrierile lui crucealui Hristos.Dar chiar in purtarea Dionisie lipse$te noastre, se aratao participare comunAcu noi a greutAlilor la crucea noastra. El nu ne-a dat numai pilda pentru purtareacrucii gi nu a inti4rit numai prin cruceapurtata de El firea noastri pcntru purtareaei, ci poarte 9i acum impreundcu noi cruceape care ne-acerut sd o purtilrngi noi, urmdnd pildei lui. Conqtiinlaqi sirnlireaci El poarta cruceanoastraimpreuni cu noi, cd El ia parte la luptele noastrcne bucuri qi ne dd curaj sa ne angajamin luptele ca ca luptedumnezeiegti, pentrucii le cunoaqtem noastre,

123

Note la lerarhia Bisericeasci dintAi vedere" a sensului existenlei mele. Ea ne va cAlauzi insi la vederea tuturor bunatalilor fericirii in Dumnezeu, prin tot mai deplina cornuniunecu El. La culmca vederii, a luminii, a comuniunii cu Dumnezeu, ne ridicam insa prin ImpArtdsfea cu trupul qi sdngele Domnului in SinaxAsauin Liturghie. ei. De acceaautorul trece la expunerea 70. Liturghia e savdr;ita,dupd autor,ca gi Botezul, de ierarh. Preolii qi diaconii ii sunt numai ajutatori. Aceasta ne arati, se pare iardqi, ci scrierea dateaztrdin unde luasefiin1i numaiin oraqe, timpul c6ndcreEtinismul conducea un episcop, ajutat de cAliva preoli. SfAntul obiceiuldin Roma, unde Maxim afirmi ca autoruldescrie episcopul avea in jurul lui gaptepreoli ;i unii diaconi. e foane schematici;agaera la inceput. Liturghia descrisa Intii episcopulfdceao rugaciunela altar.Apoi tdmaiatot saucdntacu preo1ii locaqulsldnt.Revenindla altar,rostea niqtecitiri din Vechiul un numArde psalmi,apoi sefaceau gi Noul Testament,dupa care se scoteaucatehumenii, energumenii(cei stapdnilide nigtepatimi) qi cei in starea de pocainli, afari, unii din preoli sau diaconi pdzind ugile. Era un timp cAnd cregtinii se t'ereausAnu fic afla1i, . Capitolul III ca si nu fie supugimartirajului.Membrii clerului puneau apoi pdineaqi potirul pe altar. DupA o sf6nti rug6ciune, unii pe al1ii, in semnulpacii,igi spilau miinile, 68. Liturgtria, ca Taini a Sfintei impart{anii, insesarutau de prefacere, dupd care urma cununeazatoate celelalte Taine. Ea cuprinde concentrat episcopulcitearugziciunea imparta$ireaepiscopului. a clerului gi a poporului gi tot ce s-a dat in acelea.Dar trebuie si se fi primit intAi pe lor. E rdnd ceea ce s-a dat in acelea. De aceea Liturghia se inillarea celor coborite la oameniin tainaobArgiei scrierii. o simplitatecare ar dovedi gi ea vechinrea numeaSinaxa,nu numai pentru ca unelte tot poporul ce ci gi pentruca uneqte in ea tot Tl.panea qi vinul eurahisticsunt numite simboale $ne de un locaqbisericesc, cel mai Taine gi pentru ca une5te ce s-a dat prin celelalte ale trupului qi snngeluiDomnului. Dar nu in sensulcd deplin pe fiecare credinciosqi pe toli in Dumnezeucel DomTrupul qi sAngele sunt separate interior de acelea. Unul gi infinit in iubire. Omul aspiraspretot ce poatefi nului le-aupitruns in mod spiritual in agafel, cd ele ;i-au gi-l poate ferici, care nu poate fi decit cel Unul nesfArgit incit nu se mai poatespunecii pdinea schimbatcalitatea, ' e pdinea obignuita pe care cel ce se impanale$teo ia in viala gi iubirea lui. 69. Taina Sfintei impartaqanii e taina culminanti, nu impreunA cu trupul cel nevazut. PAinea qi vinul sunt numai pentru ca e implinirea unirii noastrecu totul, kaita simboale numai in sensulcA se pot vedea gi gusta, ci vedereaqi gustarea lor nu e o inchipuire.Dzu prin ele cel intr-un fel in mod vinual, ci gi pentruca eane facepana$i deplin sprea ni seimpartaqipe misura a ceeace pome$te duhovnicesc vede gi gusta totodata trupul gi sdngele noasra din dumnezeiascaobdrgie, in celelalte Taine :;i inviat al Domnului. Piinea qi vinul sunt simboalenumai ierurgii, diruindu-ne in mod mai impulinat aceapleninrintrucdt au ritmas sensihile, accesibile simlurilor. Ele nu calitate a lor. Dar ele au lbst preficute dine. De aceeaLiturghia deline qi locul cel mai inalt in se pierd in aceastar gi a sfintelor lucrari ale ierarhiei ierarhiaslujbelorbisericegd in acelaqi timp in mediu al trupului qi singelui spiritualibisericegti, prin care ni se comunici bunatatile dumzat al Domnului, in mediu al celor inteligibile. Daca E un termenpropriu qi mereu repetatde Dionisie, nezeiegti. cuvdntulpreotuluiplin de credinli gi mina lui careatinge in semnul crucii capul unui credinciosproduceo modi(Oqgxid). Prin el se arata acelade ob6rqiedumnezeiascA ficare spiritualain toata fiinia aceluia,cum n-ar putea cd Dumnezeu nu rdmAne inchis in Sine, ci a fost de la produceinsuqi Duhul Sfdnt chemat de preot li lucrator crearealumi.i ;i esteveqnic prin ceeace comunicii obirqia prin cuvintelepreotului qi prin semnul crucii facut de el de putere,de har, de lumind, de fericire a ceeace nu esteEl peste piine Si vin preJacerea lor in calitatea unor proprin fiinla- Dumnezeu n-are inceput, dar El este supremul pierili org(niLe ale trupului gi sdngelui lui Hristos'l pentruca inceputal tuturor.Dar nu e un inceputpanteist, Acestee sensulsimboalelordat pA4ilor vazute ale sfine inceput dumnezeiescdeosebit de noi, e inceput in in medii sauproprietlli telorTaine: ele au fost prefdcute de toatecelece nu suntde calitatede Dumnezeudeosebit Domnului, aleconginutului intime ale trupului qi sAngelui o fiinla cu El; e inceput iubitor, deci con;tient $i voil. lor spiritual.Acel conlinut e cauzacare prefaceinsimhol Toate Tainele punindu-ne intr-o comuniunetot mai viaia sau in mediu intim partea viizuti intrebuinlatA in acesl cu Dumnezeu, cu puterilelui, ne asigurA accentuata scop. Pentru cel credincios,frumuseleaascunsaa .rrnoasre vefnica, fericiti, deci dau existenlei noastre un hetipuiiktr se dezbracade imbricamintea variatAcare le sens sau o luminA. Dar pentru ca Botezul ne pune in ascundesauoclri i lui se umplu de strdlucirea luminii celei prima comuniunecu Dumnezeu care ne asiguri prin el urut Si neacrtperite.De o anumita urma a pecelii trupului viala veqnicAin iubirea lui, fiind prima lumhA ce ne gi sdngeluiseuseimpartafescgi cei nevrednici.Dar o fac scoatedin intunericul unei vieli supusii mo4ii fare sens, cu un sentimentlipsit de respectfala de acelea. aceasta se nume$tein mod deosebitluminare. ,,El mi-a dat cea lupte ccrute de Dumnezeu, ca lupte de inalt prestigiu qi ca lupte cu un imponant rost, ca lupte desavar$itoare, punatede Hristosinsugi impreuniicu noi. 66. Botezul ne asigura ca noi nu murim de tot qi definitiv, cum n-a murit nici Hristos. Prin intreita scufundarein apa,cel botezatimita moartea Datatorului de viala Hristos, pe care stipAnitorul lumii nu l-a putut qine. 67. avanO prin credinla pe Hristos care a murit in noi, prin moartc vom primi qi noi chipul Celui fara chip, podoaba adicavom pistra in suflet Celui fardde podoabe, virtualitagilc fbrmelor gi simlurilor trupului nostru,care se vor actualiza la invicrea de obgte pentru fiecare dintre noi. Cdci in Botez murim picatului gi morlii reale, lui, odatace ne unim cu El. Botezul ficAndu-neasemenea ne arata cA moartea noasfia va fi numai o desfacere temporarAa formelor vdzute ale trupului gi deci o trecere a sulletului in plan nevizut, de unde se va arata iara$i odatA in trupul inviat, ala cum searatacel ce afundatfrind curaft de viala in apa Botezului,e scos iardqila aratare, stricicioasiide acum.

124

Note la lerarhia Bisericeascl De aceeaseimpirtigesc de pdinea qi vinul euharistic spre osdndalor. Cine priveqtela tatil saucu batjocuri, il vede intr-un fel in mod real pe acela. Dar pe de alta nu-l respectaca atare gi de aceeasuferi de urmirile triste ale acesteipriviri (sau atingeri). 72. Autorul vede nu numai in simboalelevariateqi de toate sau de vedereatuturor pe Dumin impiirta$irea nezeuCel Unul carc li secomunicii gi le ;i atragepe toate spreSine.ci qi in ielirea ierarhuluila tarniiereaintregului urmatade tuturorcredincioqilor, locagsaula imp;irt:i$irea ieqirea lui Dumnezeula toli revenirealui la altar,aceeaqi qi apropierea tuturorde El, odatdcu revenirealui in Sine. Dionisie redaemanalia S-a spusde unii ca in aceasta lor iariigi in sine. tuturor din esenlacea una Ei atragerea Dar numind pe Dumnezeu direct.Lredot'ul simboulelor (Despreierarhiu bisericea.scit, capitolul III) gi precizind realacu El, ca nu toli se readundin El prin imp:irtiiqirea de el ca fiind din esenla arat6ca lumea nu e consideratd lui Dumnezeu.Aga cum la Cina cea de Taina Iuda, care nu s-a impiirtaqit cu vrednicie de trupul 5i sAngelelui de El cei Hristos, s-a desparlitde El, la t'else depdneaza ce fac la fel in orice timp sau cei ce pur gi simplu nu vor de El pin simbutlele de pdine gi de sa se impirta$eascd vin alc trupului gi singelui loi(ibid.). La fel, nu ar putea vorbi Dionisie de o induntne:eire a unora saunu le-arda unora titlul de duntne:eie;ti,dacd toate ar emiina 5i s-ar intoarcein E[ in bazaunei legi uniforme. Ierarhul,ca chip al lui Hristos, incepitorul ierarhiei, coborit prin buniitatela credincioqiprin actelede comunicare a puterilor lui Dumnezeu acelora,intorcdndu-se dupA ele la altar, urcAchiar la o mai mare inillime dupa frecarecobordre.Ie;irea de ounteni iuhitoare h cele de al doilea i-o pricinuit (prin mirginirea lor) intoarcerea ntui dunme:eiascd Ia cele dintdi (ihid. capitolul III). Coborirea insagi din iubire la cele de jos sau smerireanu numai iubirea lui, ci se apropiein concretde actuahzsazA mareaboga$eqi minunatavarietatea operei lui Dumnezeu, intorc6ndu-se la Dumnezeu cu o mai mare admiraUefala de EI. desprepomirea de la Dumnezeu De viziuneaaceasta gi intoarcerea in ascunzimea dumnezeiasci a celui ce, condus de iubirea lui Dumnezeu, se sirntedator sd le-o aducAgi altora, se resimte Calist Catafygiotul, un autor De.rprevi{tla Lontemdin secolulal XIV-lea, in scrierea pkrtivu'. ,,FAri indoiala ca gi ascunsul lui Dumnezeu e insolit de anumite arauri. Paqindmintea pe urma acestora, primeqteo simlire a ascunzimii dumnezeiegtiurcdndde la cele cuprinseale lui Dumnezeu laceea ce e necuprhs. Iar ridic6ndu-seacolo, gtie sigur ca esteceva ce scapi cuprinderii salenaturalegi se afla deasupraoricarei cuprinderi cu inlelegerea,lie ea chiar ingereascii,fie mai presusde fire. De asemenea, ltie ca acestceva esteascunsqi inceputul qi sfArqitul acestei firi gi fiinle (create) qi a tot ce exista, iar in Sine este mai presus de fire, de fiinld, agezat Acest ceva nesfirgit mai presusdecat toatA existen1a... este Unul cel ascunsqi mai presusde minte. De la El ceade pomegte in chip naturalinlelegereadumnezeiasci multe feluri, care ne ridicd iaragi gi ne intoarce prin spre Unul cel ascunsgi coborAri$i inAllari inlelegAtoare mai presusde fire qi inccputul tuturor" (Filotaliu, ed. r o m . ,v o l . V I I I , p . 4 6 0 - 4 6 1 ) . Aceasta posibilitate de inallare in misterul dumnezeiesc dupi iegirea prin iubire la ceilalI o traim in Liturghie. Poate ci in aceastase arata. precum a aritat Dionisie caracterul de simboalevirin Despre ierarhiu ceredsLd, tuale ce devin simboale tot mai incarcate de prezenla dumnezeiasci, a tuturor componentelor cosmosului. Caci toate au corespondenlacu cele dumnezeiegti,o de-a le reprezenta in mod sensibilqi cupnnde capacitate de cele dumtot mai mult, de-a fi modelate;i penetrate nezeieqti. Toate pot fi sfinlite in medii ale lucrdrilor Tot universulestetranstigurabil,destinat dumnezeiegti. indumnezeirii,mediu pestecare 5i in care sa se intindi cum s-a intins in jurul lui Hristos lumina dumnezeiascd, pe Tabor lumina trupului sau. Aceastane da putinla inlelegerii unui rost nu numai practic,ci qi spiritualal gtiintelornaturii. Cu cdt cunoagtem mai mult marea bogatie Si minunata orinduire a cu atat ne inaltam la un Dumcomponentelorcreagiei, nezeu inleles ca un izvor unitar de mai mare bog6$e $ Aga patrundemmai adinc in mai minunat6inlelepciune. lumina lui Dumnezeu, cum Hristos insugi ca om s-a umplut de mai mare slavadupa ce s-acoboratin aceasta calitate la maxima apropiere de oameni prin jertfa lui iubitoare. in acestsens,piinea gi vinul pusepe altarpentru a se a trupului qi singelui lui pot umple de prezenlaascunsa tot cosmosul dat noui de fi vazute qi ca reprezentdnd DupA o scolie a SfdnDumnezeu spre existenlanoastra. tului Maxim, ele par a fi puse pe altar indeoscbi de diaconi, prelungindtradilia datadin vremeaApostolilor, care au instituit pe diaconi pentru a se ingriji de cele (cf. Fapt.6, I -6). comunitaliicredinciogilor trebuincioase Ele sunt puse pe altar, nurnit qi de Dionisie masi de jertfi (0uotco,qptov). Toate trebuie predate lui Dumnezeu,pentru a li sfinlite prin unireamaximAcu El; reprezentativ in trupul murind loru-gi toatesunt adunate luat dintre noi de Fiul lui Dumnezeu.$i impartagindu-ne Cel ce le aducepe toategi de El, ne atlam gi noi in El c^a se aducegi pe Sine Tatalui, Incepatorula toate. 73. Cdnnrile de psalmi gi citirile din Scriptura au ca in amintire qi lauda tuturor faptelor lui scop aducerea Dumnezeu de Ia crearealumii gi pAnala darurile ce ne vin prin Hristos. Toate le raim gi le laudim la liecare Liturghie, pina la unificareacu Fiul lui Dumnezeucel ca inceput al veqnicei intrupat, in Sf6nta Impartaganie, in vieli fericite,nu numai prevestite noua, ci gi experiate inceputurileei in existenlanoastrapAmanteasca. din psalmisefac tot mai clare 74. Cintarile executate lor comuni prin cAntarigi chipuri mai extinse.$i cAntarea (omofond) realtze'azA o inlelegere $i triire comuni a faptelor mdntuitoare ale lui Dumnezeu in fiecare Liturghie, dar qi o unire qi inlelegerea unora de catre aliii. Aceasti lauda qi inlelegerecomuna a lui Dumnezeu gi intirire a unirii unora cu allii se raielte ca o suflare Duh dumnezeiesc. Cintarile de unitarAin toli a aceluiaqi psalmi setermini cu citiri din Vechiul qi Noul Testament, primul conlinnnd prevestirile despre Hristos, ultimul Toata lucrareagi desprelucrarealui in Taineleprezente. vorbirea lui Dumnezeu se arata ca adevar implinit in Fiului lui Dumnezeuqi in lucrarea lui prezenta intruparea asuoracelor ce cred in El.

125

Note la Ierarhia Bisericeasci 75. Catehumenii erau socotili inci in faza de a nasteriidin nou prin cuvhtele Scripturii' De Dresatire u."i, nu crau lAsalisd ramind in bisericadecit pinA ce se citeau textele din Vechiul gi Noul Testament Ei nu Ei puteauieqi din erauajun5ila viala intreaga,ipostatica. aceasti faza 9i in acest caz erau ca nute avortonr mo4l' din trupuri erauca ntqte Cei ce aveaunumai viala nascuta qi ca atarelipsili de lumina sensuluivielii' mo4i sufleteqti 76. Energumenii sunt pe o treapta mai inalrd dec6t catehumenii,-pentru cd ei au fost botezali, au intrat in viala, dar suni inca relinuli de la impafta$irea deplina de Hriitos prin patimile lor. Ei sunt de aceea lipsili de sfin1enie.Numai cei scapali de patimi pot reintra.in lumina totald, inainta in shnlenie, fiind intdrili in aqafel, de lceea incdt pot respingenalucirile ispititoare.In-ainte erau invitali'li ei sa iasadupa citinle din Scripturi. fiind inapli de vederea9i apropiereaprezenleidumnezeieqti din Sl?ntaTaina a Euharistiei' 77. Cei ce rimdneau dupa iegirea catehumenilor, energumenilor qi celor in stare de poci'in1a' puteau sa laude cu toata convingereacele savir:iitede Dumnezeu penrrunoi prin Simbolul credinlei$i a$asasepre8ateasca intr-o denlha unitateintre ei pentruunhea cu Dunrnezeu Ei nu mai invali numai celece le-a orin St. impanasanie. ia.ut Dumn"zeu din auzireaScripturilor,ci le 9i minurisescgi mullumescPentruele. 78. Pregatili pentru unirea cu Dumnezeu prin mirturisireain comun a Crezului. se pun pe altar' acopente' piine qi potirul binecuvintii'rii. se lace dumnezeiasca sdrutareainre toli slujitorii in semnul picii intre ei,-se cei din doregtepace intrigului popor 1i se pomenesc.gi diotiie. oentru ca numai unili cu tolii in iubire se pot imoAnasl dc Cel Unul. Dezbinareaintre noi e semnul oaiarutui. unireae semnul iubirii. al curaliei de pacat E b" ,"-*.ut ci cei decedalierau pomenili atunciinainte ca astazl' de sfinlireadarurilor,nu dupi aceasta, 79. Ointt" cei decedalise pomenesccei ce au tr6it o viali vinuoasA5i ne calduzesc 9i pe noi prh pilda lor la vegnicaviala fericita. Ei sunt pomenili qi pentru faptul ci sunt vii, ci s-au mutat din moartela viala, nu sunt mo4r ca cei ce nu sunt unili cu Hrisos' Deci au sufletegte, sa ne comunice9i nouAdin viala lor. Ei nu faiesc Dutere numai in amintirea noastri, ci in mod real Nu-i impunem atenliei lui Dumnezeunumai prin pomenireanoastra'cl sunt vii in mod real, pentru cA ii line astfel atenlia lui Dumnezeu. intr-un fel, sunt prezenli in chip nevazut lAngAHristos cel prezent in chip nevazut' Pentru ci l-au iubit qi-l iubesc Ai deci ii iubeqte qi El. 80. Dupa sarutarea intrc ei :;i dupii pomenirea sfinlilor decedali,ierarhul gi clerul din jurul lui iqi spala in fila sfintului altar mdinile. E un act care arata ca in Liturghia Noului Testaments-au luat unele practici din Vechiul Testament SpAlarease face chiar in fala altarului. adica in fata lui Aristos' ca sa se uneascacu El in numai mdinile sau vdrfurilc unirca lor cu Tital. i;i spa.la trupului, pentru ca in general ierarhul qi clerul sunt cuial4i prin Botez qi prin hirotonie, inlelegand curatirea o.in t'pai,"e5i ca o siinlLrede cele mai subliri inchipuiri iqi vor ri *anau.i nccuveniteale sufletului.Prin aceasta al luminii care suflerulun mediu deplin transparent iac-e se raspandettedin trupul qi sAngeleDomnului, asemenea unei oglinzi spirituale lipsite de orice pati. Lumina^lui Hristos-poare'pafunde astfel pdna in cele nlai adinci ascunzimiale sufletului 9i trupului. partaq de toateale 81. fiu lui Dumnezeufacandu-se umanitalii noastre,t'arasd se confunde cu ele, ne-a daruit prin ele iomunicareacu Sine,ca unorade un neam cu El, ne-a facut partaqi de bunatalile sale, ne-a scapat de stapantea morlii nu folosindu-sede puterea sa'.ci de judecata qi dreptate, pentru ca gi-a insuqit judecata inpleapta-gi dreptateanormald a firii omeneqti 9i ne-a lor. Caci trebuiesa fim intarili co*uni.ut qi noua puterea in celenormale sau bune ale noastre5i sa biruim riul Sa nu fim ridicali in aceasti stare fari sa fim faculi de-fapt . n i l i c u H r i s t o s ' a $ ac u m l l r e a n o i i n q i n es u p e r i o r i l o rU l u i o m e n e a i c Aa f o s t r i d i c a t a l a o f r u m u s e l e l i p s i t i d e c h i p u r i l em A r g i n i t e1 i i s p i t i t o a r e l' a o f r u m u s e l e p r i n e l e ' a l a n e - a m r t d t c a t$ l indefinibili, iradiantA n o i l a a c e af r u m u s e l e a i n d e f i n i t u l u i u m a n ' p l i n d e Dumnezeu nedivizat in chipuri marginite qi isp^ititoare, spre nemarginirea prin care transpare lrum u s c l e ai n d e f i n i t u l u id u m n e z e i e s c . 82. Nu ne putem apropia de Dumnezeu, unili cu Hristos ca om, decdt reftaind prin lucririle ierarhice ale lui Iisus' savirgitecu bunAvoirea faotelemdntuitoare Titalui in Duhul Sfint, adicAdin iubirea Sfintei Treimi se arataca Dionisie inlelegeape fala de noi. in aceasta in El, ca in Cel caree Sfinta noastra Cel Unut gi adunarea Treimc, un Unul carenu e lipsit de iubireainterpersonala' Treime e prin tiinla Unul' Gindirea teologicda lui SfAnta Dumnezeucugetat9i trait deEl Dionisie e personalistd. e Dumnezeul iubirii. Aceastaexplica intrupareaFiului se face primul ierarh sau izv-orul Tatalui, caie prin aceasta ierarhiei. Caci ierarhul insearnnaCel ce coboara de la Dumnezeu spre oameni, ca si-i adune pe oarneni in Dumnczcu. $i numai Hristos coboari de fapt din Dumnezeugi ne urcdin El. ln ierarhulde fiin[e umandlucr-eaza ierarhulHristos. El uneqtepe ierarhulomenesccu Sine, urclndu-l la Sine, ca si-l faca sl coboarela oamenrcu iubirea sa, pentru a-i urca la Dumnezeu sau la unirea sa cu Hristos. sala oameni' cobor6rea in ierarh,Hristos prelungeqte unirea cu ei qi prin aceastaurcarealor la Dumnezeu' Trebuie sa fie un ierarh prin care sunt urcali oamenii in Preolii sunt cer ce sunt Hristos, ierarhul cel bisericesc. pentru ca sa-r unili qi ei cu ierarhul cel unul bisericesc. adune pe oameni in el ca in cel ce lucreazi Hristos cel ierarhicl a lui Dumnezeu prin Hristos Unul. CoborArea la oameni prin ierarhii gi preolii vazuli in continuarea timpului nu s-u. putea face daca ar rdrndneUnul neimtrupului 9i sAngelui'pentru a se braiat in componentele apropia de oameni - aflaf qi ei in pluralitateaacestor astfel .b.pon"nt" - dar nici daci Dumnezeu,facdndu-se o* ,uo "o.pur, n-ar mai rimdne 5i DumnezeuCel Un.ul l a o a m e n i5 i r i d i s a un e c o - p u t . V e n i r e al u i D u m n e z e u carealor la Sine nu se poate deci face decatin aceasd formtr ierarhica,in care cobordreae un.itdcu necobordrea, in unitate' componenteie unita cu persistenla asumarea e singurain caresepoateinfaptui fbrmaierarhica Aceasta cu ormenii. u n i r e al u i D u m n e z c u pAinii ca silnbol sauchip al trupu83. Descoperirea lui lui Hristos qi a paharului(vinului) ca chip al singelui lui qi impa4irta lrcr credincioqilor de catre ierarh e o

r26

Note la lerarhia Bisericeascd model real imprime tot mai clar acel model in obiectul pe prelungire tainicl a asumlrii de cdtre Fiul cel necompus, facAndu-ne care vrea si-l facAun chip aseminatoral aceluia. noastre; Fiul lui Dumnezeu,a componentelor vad in cele ce se fac 88. Cei inahtali duhovniceqte parte de impartaqirealui prin acestecomponente, ramane prin gcsturi gi prin rugiiciuni cu mirul qi in mirul binemiiotuqiinele caCel Unul gi ne uneqte prin ele cu Sine gi rositor insuqi un chip al binemirositoarei bunatali Si fruintre noi, dacanu ne lasamdezbinaliin noi inqine gi intre gi sunt inallati prin ele la unirea cu museli dumnezeieqti noi prin patimile noastre.Cici numai silindu-ne sa fim gi in relaliacu al1ii, Tam6ierealocagului modelul (arhcripul) dumnezeiesc. noi inqine una in existenlapersonald de citre ierarh. intoarcerea lui in sflntul altar, citirile din ne putem uni cu Cel Unul. Astfel. in toata lucrarea ierarhiei coboritoare, Sfdnta Scriptura qi slobozireacelor nepregatili pentru sensuripe care le au 9i in au aceleaqi acestora inlelegerea sfinlitoare Si inaltatoare a noastrAin Hristos este prezent ca izvor al ierarhiei lui Hristosinsuqi,nevazut, Liturghie. Cei ce pot rimine Ia actul de sfinlire a mirului cu lucrarea gi ca real lucrAtor prin ea. A nega ierarhia bisericeasca sunt ridicali gi ei la vederi dumnezeieqti qi la uniri cu a negape Hristosca Dumnezeuf6cutom, adica Dumnezeucel Unul, ca gi in Liturghie. inseamnA Ierarh, sau Mijlocitor activ intre noi ;i Dumnezeu, ca 89. lfirut este qi el chipul lui Hristos sau il are pe unificatoral nostrucu Dumnezeugi intre noi. Dionisie se Hristos in el, cum il are apa Botezului 9i pAineaqi vinul ca un gdnditor profund hristocentric. vadeltc prin aceasta euharistic,dar desigurin alt grad, in alta fapta mintuiVechimea scrierilor lui Dionisie se arata 9i in faptul toarea [ui. Bogaliamateriilordin careestemirul compus ca prezinta $i imparta$ireacredinciogilorde trupul lui esteuna cu boga[a bunatiitilorce le primim din Hristos Hristos gi de sAngelelui in mod deosebit,sub chipul prin el. Viala noastra spirituali se umple de aceeaqi pdinii 9i al vinului, afa cum a impaftalit Hristos pe bogalie de bunatati qi inlelesuri binemirositoare, cum se Apostoli la Cina ceade Taina, ceeace nu semai intdmpla umple mirosul nostru trupescde boga[a de miresme a in secolul al V-lea. in care afirmi unii cd ar fi fost alcatuite mirului material. acestescrieri. Aqa cum in Botez scufundareaintreitA a omului in api 84. De trupul qi singele lui Hristos se imparta$esc Si scoaterealui din ea este unita cu scufundareade trei intii ierarhul qi clerul din jurul lui. Apoi ierarhul sau zile a lui Hristos in moarte 5i ridicareacu El din ea cu preotul care s-aimpartiqit imparta$e$te puterea Sfintei Treimi, aceeaqiputere de biruire a morlii 9i pe credincioqi. Caci, precum mediile mai subliri se umplu primele de qi de dobindire a vielii celei noi cu Hristos o arata Si in semnul crucii. luminii qi apoi prin ele se revarsi lumina la alte existenle, tumareaintreita a mirului sfin1it, intdi ierarhul sau preotul qi apoi el ii aqase impanasegte in toate Tainele este Hristos cu putereabiruitoarea impanafegte qi pe credinciogi. Dar aceastanu inseamna mo4ii prin crucea lui. Toate actele bisericeqti sunt hrisde trupul 9i singele lui ca cei din urma nu seimpartaqesc tologice gi au crucealui Hristos ca putere mdntuitoare. Hristos insugi. Cdci ierarhul sau preotul ii imparta$e$te De aceeae grelitd afirmarea unor teologi occidentali ci pe credinciogidin pAhea gi potirul (vinul) ca chipuri ale in viziunea lui Dionisie lipseqtecrucea lui Hristos sau trupului qi sdngeluilui Hristos, unite in mAinile sale,ca chiar Hristos. Hristos e Dumnezeu cel Unul in care ne pentru ca in deosebitede el. Dar faptul ca s-a impartagitmai intdi el ridicim icrarhic prin toateactelebisericegti, de ele sau faprul ca este qi el plin de ele face ca lumina El ca om e coborireaprimii a lui Dumnezeusprecreaturi. lor ce se revarsd din ele sA fie fAcuta mai simlita prin El e primul Ierarh qi bazaierarhiei gi a preoliei. El coboard faptul ci esteqi el plin de lumina lor. Aceastaface 9i mai prin toate treptele spre noi, de la Serafimi pinii la oameni vie comuniuneaierarhului sau preotului cu credinciogii gi El ne urctr prin colaborareatuturor, deci in mod ierarprecum intdre$teSiconuniunea pe care ii impartdgegte, de sa.Aceastada un caracter hic. la Sine.in dumnezeirea intre credincio;ii ce se imparta$esc. simbol tuturor mijloacelor materiale prin care ni se diruiegte Hristos, cu bunatAlile lui. Prin varietatea de acte,de rugiciuni gi de materii coboarala noi 9i ne indla M CaPitolut la She Dumnezeucel Unul, devenit accesibilnoui prin intrunarealui. Fiul cuHristos, spre unirea CelUnulsau 85. Totspre Teologul rus Schmemanna socotit cii nu trebuie str lui Dunrnezeufacut om, ne inalldm gi prin Taina Sfdntufolosim termenulde simbol pentru cele vazute $i facute lui Mir, cum ne inallam gi prin Botez 9i SfAnta Probabil ci el s-a gindit la senin slujbele bisericeqti. impartiganie. surile de simbol, de chip, de imagine, de metafori, Acestea nu ne scotdin ordinealumii, folositein literaturd. 86. vtirut inainte de sfinlire era cu totul acoperit, ci prin caracterul lor vdzut se expriml nigte ca.litili inchipuindu-se prin aceastaca oamenii cu o viala in chip cu virtugile nevezute, de care rdm6n despi4ite. De exemplu, prin normal cuvioasdtrebuiesd nu se mAndreasci cum ne-acerutDomnul IisusHristos culmea muntelui se exprimi inillimea spiritului uman. lor bine mirositoare, (Mat. 6,1). Virtulile dau omului un chip nedetinit, dar Dar simbolul, chipul, in credinla crestinane scoate in din planul pur lumesc.Ele sunt o venire a necreatului totuqi cuceritor tocmai cind nu cauta sd cigtige prin lor laudboamenilor. creat. Ele ne ridicA in alt plan. Ele nu sunt numai nigte aratarea chipuri materialeale unor calitali ale spiritului uman, ci 87. oar tendinla spre fapte bune fiind un chip se umplu de puterile mai presusde acesta,de puterile natural al lui Dumnezeu, daca privegti in mod real spre carevin la noi gi prin puterile ingereqtisaudumnezeiegti Dumnezeu,modelul binelui se defineqtegi se adinceqte ingeregti.Aceste puteri de dincolo de crealia vazuta $i modelutot mai mult in om qi se face tot mai asemanator traita indeob$te le experiem in simboalele slujbelor el rasp6.ndind lui binemirositoral bunata$idumnezeieqti, bisericeqti. insugi mireasma lui, aga cum un zugrav privind la un

127

Note la Ierarhia Bisericeasci $i chipurile vizute (acte, materii) nu sunt numai niqte aseminiri cu puterile mai presus de ordinea lumii noastre, ci o intnlnire reali a lor cu puterile ingereqti qi dumnezeieqti.Simbolul iqi pastreazi in aceste slujbe inlelesullui literar:impreunarea celor din lume, cu cele mai oresusde lume. in simboalele cultului bisericesc trAim de fapt realitatea lui Dumnezeu cel mai presus de lume. $i in faptul intilnire are loc prin rugdciunile gi prin actele cA aceastd de credinla ale preolilor (dar unele daruri le vin credincioqilor qi prin rugaciunile lor) se arati ca in aceastd intilnire se biruiesc legile naturale, prin apelul facut de persoanelecreate la existenla supremi qi creatoaremai esteo existenlapersonala, presusde legi, deci ci qi aceea create. la apelurile persoanelor carene asculti giraspunde Aceste experienle qi efecte mai presusde legile firii, trairc prin apeluri la existenla mai presus de acestelegi, de persoaneciue vor sA fie ridicate pesteingustimile lor fatale,sunt o dovadaa existenleilui Dumnezeu,ca creator al lumii mai presusde ea, dar gi atent la ea, gata str vini in ajutorul persoanelor umane. ln intAlnirea dhtre voinla persoanelor create qi a lui Dumnezeu cel personal,Creator al lor gi al lumii, se arata cl Dumnezeu a fricut lumea ca si fie transfigurata prin Dumnezeu cu colaborarea oamenilor, sA fie facuta Dumnezeu stravezie;i mediu al puterilor dumnezeiegti. suslinecu puterealui lumea qi in existenlaei conform cu puteri legilor.Dar o ridica pesteacestplan,umplAnd-o superioare, colaborind cu puterile conltiente umane. intregului cosmos:ca omul sa vada Aceastae destinalia prin el cu Dumnezeuin modul cel mai 5i si se uneascA ajung unii oameni(sfin$i) incd in viala intens.La aceasta Dar cosmosulintreg va fi ridicat la aceasta pamanteasca. stare sravezie - permanentaqi plina permanent de puteale lui Dumnezeu pentru toli cei ce au rile coplegitoarc crezut in Dumnezeu in mod practic in viala aceasta- in viala viitoare. Dumnezeu n-a flcut lumea ca si o 1inadespi4ig sau Simbolul ne in Sine,ci ca s-o transfigureze. seo topeasca nici nu e nici singurarealitate, e dovadacii lumeaaceasta unici qi disparecu totul o realitatecare iesedintr-o esenga in ea, in sens panteist. Nu e nici pentru a exista separat de Dumnezeu, nici pentru a se topi intr-o esenia zise Dumnezeu. Dumnezeu iEi adaugAputerile sale, ce se pot adauga la nesfArqitputerilor puse qi suslinute de El in lume prin legile naturii. Poate adaugala puterile apei care spali qi face roditoare natura, puterea lui care spald spiritual gi produce rodiri in planul spirinral, fara sa anulezeputerile naturale ale apei, dar transfigurAndu-le.Lumea e facuta de Dumnezeupentru a o inalla tot mai sus in^unireacu :;i comunicantal lui. In aceasta El, ca mediu transparent ei de ,,simbol" al lui Dumnezeu. constddestinalia Dar nu pentru toli puterile cosmosuluise vor umple de puterile dumnezeiegti.Aceasta arati iaraqi ca relalia dintre ele depinde de un Dumnezeu personal gi de un om inzcstratcu o voinli personala. Aceastao afirma iariqi Dionisie, declardnd ca cei ce lui gi cresc il imiti pe Dumnezeuse fac tot mai asemenea in puteri, iar cei ce se opun slibesc in puteri gi aduc in viala lor qi a lumii. dezordine Berdiaev afirma in cartea Esprit et liberti ci gtiinta s-a putut dezvoltain cregtinismdatorita faptului cd n-a mai considerat lumea plind de zei, care de fapt erau demoni. Dar trebuie nuanlataaceastiidee, in sensulcii nici penru cregtiniiadevirali lumea nu e cu totul golitl de puterile lui Dumnezeu. Aceastadi de fapt marilor oameni de gtiinli congtiinla ca prin metodele ltiinlei nu slautaineimposicunosctotul. ci la bazacclor cunoscul.e bil de limurit cu metodeleqtiinlei.Pe de altaparte,lumea de Dumnezeu, o ramane ca opera creata qi susginuta realitatede o complexitateqi mdrelie care fac posibili o inaintare nesfirqitA a miirginitei capacitali de cercetare omului cu puterilelui omeneasca. $ i, precumconlucrarea Dumnezeuil poateajutasainlcleagdmai adancrealitatea cele recunoscind taineleei gi il poateajutasa foloseasca cu Dumcunoscutespre binele omenirii, neconlucrarea lui influenlelor duhurilor rele (cdci nezeu, deschiderea omul std mereu in legaturacu lucrarile unor existenle ingereqti, diavoleqti)il pot face personale dumnezeieqti, si foloseascddescoperirile qtiinlei qi spre riul omenirii. Aceasta se intimplA cind omul, descoperind fo4ele naturii,nu le lasi in legatura in elementele uriaqeascunse unitateadintre toate, lor roditoare gi, in loc sii intareascA le dezbina, ddndu-gi impresia cd descoper6mai mult mirimea lor. Aceastapoate da uneori impresia ca acestefo4e, prin au ceva nou in ele. mirimea lor descoperita, Aceasta l-a fAcut pe Mircea Eliade sa socoteasce ,,sacre" toatefo4ele gi impulsurilenaturii (chiar Venus, D z e i l ac u r v i e ie p e n t r u el sacrA) . a r a c e s ts e n t i m e n t d e absolut nu-l di decdt mdrimea forlelor puse de D u m n e z e u i n n a t u r d . D a r e l e n u p o t f i f o l o s i t es p r e bine, decit prin ajutorul lui Dumnezeu. Prin conlucrarea cu demonii ele sunt folosite spre rau. De aceea religii ale Pirinlii Bisericii au numit religiile panteiste, demonilor. Ele n-au putut amagipe oameni,cind au fost socotitezei sau fo4e sacre,ca sijustifice printr-o mascare, rdul suslinut de ei, in bine. Astlzi, putinla folosirii in sensrau a fo4elor naturii a luat propo4ii catastrofale prin marile descoperiri ale qtiinlei unite cu necredinlaintr-un Dumnezeubun, mai presusde ele. Insuficienp de a aveain eleinlelesuldeplin multumide a tor qi seteade a-l cdutamai sus,dar qi capacitatea afla prin inrudirea sensurilor ei - ca chipuri - cu adevarurile mai presus de ele, arati cd lumea nu este suprema realitate, ci simbol al alteia, creaturAa aceleia. Legitura ei cu Dumnezeuo arataqi fapnrlca farAcredinla in El, toate fo4ele lumii pot fi folosite in niod riu, distructiv. In faptul de-a fi simbol ce se poate sau nu tot mai mult qi prin aceastase poaterealizatot actualiza mai mult qi ii poate revela sensulsau poate rdmdne in a ei, se suslinatoare legaturaslabiti cu forla superioara aratAce lumea nu e prin sine, ci atama de o existenla ca fiind superioaraatat de mult, ci trebuie consideratd creatd de aceea, care - nefiind simbol al alteia qi neatimdnd de alta - trebuie considerataca necreata, in sine. avdnd intreg sensulgi perfecliunea grad de sirnbolal lui Dumnezeuqi Cel mai accentuat baza ridicarii intregii crealii la calitatea de simbol de diferite grade este trupul asumat de Fiul lui Dumnezeu. O spune Sfdntul Maxim Marturisitorul, care arata in

128

Note la lerarhia Bisericeasci influenla pe care a avut-o Dionisie Areopagitul aceasta asupra lui. El spunedespreFiul lui Durnnezeu:Crici 6/ trebuiu sti se cree:e in chip neschinhat ca tuti, printind. pentru nentdsurota iubire de oanteni,sdseftrtd thipul;i sinboltrl saLtti s(i se urate din Sine in nutd sintbolicpe Sine; ;i prin Sine, Cel arritut. sd cdldu:euscaspre Sine, Cel cu totul ustuns fn neurdtere,toutd cre(liunea ;i sat olere oumeniktr, cu iubite de oonreni, pritt lucrareu dttmne:eiustti in trup, sentnele vddite ule inlinitd(ii neardtate;i a.stunse dinutlrt de t(,atesi Lu tteputinldde-a in niti li inleleusii sttu nLtmitride nici uttrt din e.ti.sten1e, un nnd (Anthiguc,ed. rom., capitolul .+7,p. t6.l). Dacii il rugam pe Hristos, El vine cu lucrarealui in lucrareanoastr:iindrcptatd spre orice. O persoani e intreaga oriunde vinc cu un act al ei. Cu atit mai mult pc toatepentru noi yi Hristos.El e in toatc :;i lc sl'inlcgtc sfinlegtelucranle noastre cu care unelte lucrarile lui. qi lucririi lui, Universul, devenind simbol al prezengei devine sfint. Un univers neutru nu existi. Dacd nu e Hristos in el, e luat in stiipdnirede cel riu. Cine nu vede gi nu simte pe Hristosin lucrurile lumii gi in lucrarilesale se aflii sub stripinirea celui riiu. Ori tinde omul spre qi in acestc-iue in legaturacu Hristos,ori e sub sfingenie, nu poate ll. Dc aceea staplnireacelui riu. In neutralitate se altemeazi in scrisul lui Dionisie considerarealulor ca sfinte. De crurilor ca simboale, cu considerarea aceeaBiserica ortodoxa line sa slinleascl toate lucrurile credinciosul. de care se folosergte 90. Cea mai bogata lumina gi bunatate,cu buna mireasmi a ei, o primeqtetreaptaSerafimilor, cea mai de Dumnezeucel ingupat in Hristos.Caci,daca apropiata prin trupul lui Hristos s-a apropiat Dumnezeu cel mai deplin de fapturi,tot prin trupul lui s-acomunicatcel mai mult Serafimilor. Aceasta inseamnainsi ci trupul lui Hristos este plin el insuqi de lumina, de bunatatealui a e i . l n g c r i i n u r a m d ni n D u m n c z c ug i d e b u n am i r e a s m d at-ara comunicirii cu Dumnezeucel intrupat.Aripile lor in numar de douisprezece sunt chipul inalfmii 9i al aripi - uneleacopezborului lor spreinallime. Dar aceste rind partea de jos a tiinlei lor - arata gi puterea lor de-a comunica dzLrurileprimite de la Hristos atAt {iinlelor ingeregtiint'erioare lor cdt qi oamenilor.Dar aripilc lor ii aratdSi ca pe cei ce se milca in gradul cel mai apropiat de Hristos. Se miqcd in jurul lui qi se inalla tot mai mult comunicantagi in apropierede El. ramanandin legAtura cu treptele de sub ci. Pozilia qi miqcarealor cea mai apropiatain jurul lui Hristos, dar inillarea la o tot mai lor ceamai marede de El, aratadragostea mare apropiere cea mai bogataa lui, dar qi inainHristos qi cunoa$terea tarea in aceast:idragoste Si cunoaltere. Cintarea lor neincetati,prin care se lauda in mod intreit sfhlenia lui Dumnezeu, arata unirea lor in cregtere continuii cu mdrelia lui Dumnezeu aratati in Hristos, dar gi vederea Treimii in Hristos. Iar iubirea intre persoaneletreimice este semnul celei mai mari sfillenii. De aceeaSerafiniii laud;i pe Dumnezeu:,,Sfint, Siint, Sfdnt" Numarul trei r e p e t a t m e r e u , n e i n c e t a t a r a t a o d a t a c u u n i t a t e ai n iubirea desavirgita a celor Trei persoane $i nemdrginirea ei. Faptul ca noi suntem fiinle in trup, ftn1e care igi manit-estii puterile gi starile spirituale in lbrmele qi migcirilc viizute ale trupului intr-un nrod simbolic, ne face sircugctarn- sau tace ca Scripturasi ii prezilte - qi pe ingeri manif-estdndu-5i puterile gi lucrarile spirituale in anumite fomre sau simboalesensibile.Aceastaare gi pe plan nraterial un alt temei real: in aripi se manil-esta o iulimc, caree proprie qi spiritului. Pe de alta parte,taptul cii trrutcrile ingerilor sunt mai definile decit infinitatea proprie lui Dumnezeuii tace pc ingeri nrai apropialide materioamcni, carei;i arataputedle proprii Ei in t'ol-me ale, deci nrai detinite. 91. Rlte chipuri sensibileincareni sedescriuputerile qi actelespiritualeale Serafimilor sunt mullimea lor de fele gi de picioare.Elc exprimd bogatiade lumini vizute de Serafimi qi marea lor inaintare in bunatalile dumaripi ale lor, aqezate cite nezeieqti.Cele douasprezece patruin jurul capului,al mijlocului qi al picioarelor,arati pe Serafimi eliberali in toati fiinla lor, eliberali de cele Ei sunt in totalA mai de jos qi in migcarespreDunrnezeu. miqcarede inallarespreCel Unul, intrucAttoatafiinla lor e inariData. 92. ,t.iplt" din jurul capului Serafimilor acoperi felelelor 5i celedejos, picioarelelor. Aceasta inseamni ci ei. deqi vid prin felele lor multiple lumina lui D u m n e z e uc e l U n u l , t o t u E in u o v a d d e p l i n . n u o c u p r i n d i n t r e a g i i , n u i n l e l e g t o t a l p e D u m n e z e u .O qi vad, dar se gi inalli prin aripi spre mai nrulti v e d e r c .O q i v i d , d a r r i m d n e p e n t r u S e r a f i m i g i p l i n 4 d e m i s t e r . T o t a 5 a .d e q i p r i n p i c i o a r e s e m i $ c a s p r e D u m n e z e u , t r i i i e s c A i s e n t i m e n t u lc a n u p o t i n a i n t a deplin spre El, chiar daca pe de alti parte zboara spre El. Sau, de5i simt raspundereasa se milte spre cele inferioare ca sir le conunice vederca lor, sunt qi intr-o pornire de zbor spre Dumnezeu cel de sus. In general, chipul inaripat al Serafimilor spre lor Dumnezeu5i sprecei de sub ei, pentru atragerea d u p i i e i , a r a t dd i n a m i c a m i g c i i r i i i n t r e g i i c r e a l i i s p r e D u m n e z e u c e l i n f i n i t , s p r e i n d u m n e z e i r e ae i s o l i darA. 93. Faptul ca Seratimiiigi strigdunul altuialaudalui lor. Oriceinillare spirituali Dumnezeuaratacomuniunea in comuniune.CAci inallzreain comunise infaptuiegte une e o inallare in iubire. Deci, insaqicomuniuneacare se vrea rnereu sponta e o inallare spiritualA.$i iubirea manif'estatd in conruniune line pe Seratimi in ciildura pe cdnd iubirii. Caci iubireae caldA,deci gi comuniunea, in singurdtatea e rcce.Serafimii sunt cu alit mai fierbingi simlirea lor, cu cat traiesc mai mult ciildura iubirii lui Aceastd Dumnezcu fala dc ci qi a lor fala de Dunrnczeu. caldura a iubirii reciproce inre ei gi Dumnezeu gi-o comunicd gi intre ei. 94, ingerii au o putere pusa prin crealie chiar in fiinla lor: puterea binemirositoarea curaliei li bunatilii lor, ascmenea mirului. Dcci ;i Serafirnii nu sunt numai inaripali Ei cu rnulte fele - care aratdindllarealor spre Dunrnczcu coborit la fapruri in flristos -, ci gi o bunii qi luminii pe ciuc o rilspindescdin mireasmaa bunat;i1ii :;i cu mirul. Dar aceasta buna ea. Deci pot fi asemanali mireasmdle e pusain tiirga lor de Dumnczeu,Creatorul Prin aceasta sunt facuti sa lor, ca qi aripile qi multele t'c1e. u. care doreasci sA se apropie gi mai mult cle Dunrncze esteoriginea aripilor, a f'clelorgi a bunei lor miresrne. $i

129

Note la lerarhia Bisericeascd Dumnezeu doreqte ca fiinlele create' 9i in primul rdnd Serafimii, si-l miqte prin rugaciuni spre aratareatot mar deplini a luminii, a bunatalii,a bunei lui miresme spirinu numai tuil", u.-ot ultima origine esteEl. De aceea, de fapturi ca om, savina aproape din iubirea lui se hotara$te deci sa se faca Raspdnditorulbunei miresme a bunatalii lui in forme accesibilefipturilor, ci 9i din dorinla lor Eaitdmai inrens de treptele ingere;ti 9i mai ales de Serafuni' Dar acesteaau dorit ca Fiul lui Dumnezeu siLse faca nu s a c u p r i n d ap e inger. ci om, penlruca in lclul acesta toii in iubirea'lui, sa se faca accesibil tuturor. sa ajute in primul rAndpe oamcni. ca fiipturi cazutedin legatura f a c u lo m a v e n i t " u b u m n e r e u . b a c i F i uI l u i D u m n e z e u prin aceastamai aproape 9i de ingeri Prin aceastase toboara 5i ei intr-un fel cu Fiul lui Dumnezeu la oameni, aratAndu-qiin aceastasolidaritatea cu toati crealia. Fiul lui Dumnezeu, coborAt ca mir de buni miriasma la oameni, igi arata prezenia 9i in buna mireasmda mirului sfinlit gi sfinlitor. CAci El insuqi e qi sfinlit prin intrupare ca onr' dar qi sfinle;te ca D u m n e z e u u m a n i t a t e as a 9 i p r i n a c e a s t ap e t o u c e r ce cred, prin lucrarea sfinlitoare a ierarh-ului-9i a p r c o l i l o r . ' c u c a r e i g i u n e q t el u c r a r e as a . I a r S e r a f i m i i i o b o a r a s i e i , d i n s o l i d a r i t a t ec u o a m e n i i ' i m p r e u n i cu Hristos, facut mir sfinlit 9i sfinlitor al oamenilor' nu e despa4ilade materie'ci lucreazaasuPersoana ora ei. Cu atAt mai mult nu rimine despirlit de materie breato.ul ei, ci lucreaza prin sfinlirea ei sfinlirea oamenilor,continu6ndsa faca ceeace a fAcut cu trupul o.arati tuturorcelor ce selipescde El. Aceasta sAuasupra gi prin ifectul ce-l are prin trupul sAuasupramirulu ^Dar in'sfinlirea lui Hristos ca om e activa inreaga Sfanta Treime, precum e activa gi in lucrarea de sfinlire a oamenilor prh Hristos ca Dumnezeu. in nici una din scrierile Parintilor nu c atdt de mult pusain relief prezenlagi lucrarealui Hristosca PersoanA dumnezeiascisi omineasca in Tainele ;i in toate actcle de sfinlire a oamenilor (prin materiile crealiei qi prin gesturile ierarhuluiqi preotului),ca la Dionisie Areopagtlibera9i iubitoare lui divin, cu lucrarea iul. Personalismul a Persoaneilui Hristos, e tot ce e mai strain de panteismul neoplatonicsau de orice natur6. 95. Chiat in tumarea mirului sfin1itin apa Botezului' in semnul crucii. e o cobordre a lui Hristos care s-a scufundat prin cruce in moarte 9i o ieqire din ea.prin aceastaqi cu omul cel inviere. aritAnd ca fAcdndu-se unit cu Hrislos, ca sa moara vielii vechi' despi4ita de Dumnezeu$i se se nascala viala noua 9i nemuntoareEt indumnezeiti impreund cu Hristos ca om. Iar ungerea celui potezatcu mirul sfin1itplin de Hristos il umple qi oe el Duhul lui Hristos intirind pe om in dcprinderea fiintiala a binelui. a curaliei.a shnleniei9i dumnezeiasca a vrelu ve$nlce. 96. Oar cu mirul sfin1il se unge !i altarul, aretand simbolic (in mod real, dar sub chip) pe Hristos pus intr-o leg,aturapermanentacu el' pentru ca in toate actele sfintitoare ce se fac pomind de la altar, sii se ztrateca e prezent gi activ Hristos insuqi. 97. .qstfel, in lucrarea de sfln$re a mirului 9i in sfinlirile ce se infiptuiesc prin el, se arati ca Dumnezeu insuqi cel intrupai se sfinlegte pentru noi' 9- l" si sfinllqte pe noi- N-am putea fi sfinlili noi prin sfdntul mir. daci n-ar fi unit cu noi gi Hristos, care se sfinleqte cu noi ca om. N-am trai voinla de-a fi sfinlili de Dumnezeu,daci n-am tr4i in noi voinla lui Hristos de-a se sfin1ica om pentrunoi El nu vreanumai sAne sfinleasci. ca om voinla de-a se slinli insuqindu-qi ci se qi smeieEte voinli. Vine la noi ca p"nt.u u ne iniuza $i noua aceasta Atotputemic, ca Daruitor, dar qi ca cel ce triiegte smeril fi sfinlit caom, pcntrua ni le hfuza dorinla gi bucuriade-a gi noua.

CaPitolul V
nu vine la noi 98. Lumina existenleidumnezeieqti a$acum este,pentru ca ar va6!rnaputerile vederii noastre siabe.Ea se daruiegtein gradul cel mai inalt primei trepte ingeregtigi prin ea celor de dupa ea. De abia moderati pri-nacistea-uineqi la noi. Dar qi la oamenii de rdnd-vine ierarhic,prin celctrei trepteale ierarhieiomenelti' Vine puterilor creaturilor, ea insa$i,insa moderati 9i adaptata prin treptecu Puteregradat6.Cdnd imi vorbeqte preoiul despre Dumnezeu. eu nu simt numat pe preot vorbindu-mi, ci 5i pe Dumnezeu insuqi, dar prin c u v d n t a d a p t a tm t e . S - a r p u t e a p u n e i n t r e b a r e a :D e c e n - a f a c u t D u m n e z i u t o a t e c r e a t u r i l ec a p a b i l e s d - l v a d i a q a c u m e s t e , s a u i n a c e l a q ig r a d ' l Fiinlele care l-ar vedea pe Dumnezeu a$acum este n-u, -ui fi create,ci emanatedin Dumnezeu in mod deci dintr-un Dumnezeusupuslegii emana!iei' Danteist. "-" n-ut mai fi Dumnezeu,n-ar mai fi capabil sd aducd la existenlaun nou fel de existenla,creati dut nimic' Iar crealiae adusade Dumnezeula existenlaintr-o solidaridespreSine,vederea tat" u tutu.o. cteaturilor.Congtiinga sa ce o dA unora o di pentrutoate'in staresAfle insusita de toate, dar intr-un mod care sa suslind solidaritatea de Sine, prin vedereasa, pnn dintre ele. Prh cunogtinla bunatilile sale,vrea sA lege fapturile nu numai cu Sine' ele a acelorbunataf' ci qi intre ele,prin comunicareaintre comunicare in care cele mai apropiate igi tr6iesc cu atAt tald de cele mai de jos, iar acestea mai mult rAspunderea simt iubirea recunoscdtoarefald de cele mai de sus ln orice dar primit de la Dumnezeu' creatura simte $i oblide a-l com.ugalia ce i-o impune Dumnezeuprin acesta iiia mai departc.inso!it de smereniaca nu are rcel dar de la sine,ci de la Du-neteu. in 99. O- Dumnezeune-a pregatitpentru cre$terea de El qi in imparliqirea de El gi in mod istoric' cunoa$terea dupa ilabirea noastra prin pdcat El a dat intdi ierarhia Legii, care cunosteape Dumnezeu prin simboalelemai Prin aceleaoamenii Stiau puiin straveziigi comunicante. boar cr exista Dumnezcu 5i are grija de ei, dar nu simleau prezenla gi lucrarea lui in mod clar 9i intens' decdt prin unele persoane alese, pentru pregatlrea oamenilor spre apropierealui viitoare prin intruparea Fiului lui Dumnezeu. Ierarhia instituita de Hristos e ridicati la un nivel intermediar intre gtiinla existenlei gi lucrarii lui Dumnezeu prin simboale $i intre trairea lui directa' ingerilor. asemenea Modul treptat sau ierarhic in care se face Dumnezeu cunoscut ingerilor, gi prin ei oamenilor, se arau $i in

130

'

Note la Ierarhia BisericeascA sfinlenia totata, numai in El Cuvintul lui Dumneleu 6 lumina deplini gi desavirqita. Pe lAngAaceea,ierarhul are 9i unele lucrari pe care numai el l- poateimplini, ca pe unele de care dcpind qi lucrarile priolilor. Numai ierarhul sfinleqte altarul 5i mirul qi implineqte (savar$elte)hirotoniile fara de care nu pot luCratrLpteleinferioare.Ierarhulpoatecobori latoate iucrarile, pentru cA in el estc supremul ierarh, Hristos, carc s-acoborit la toateliinlele umlmc 9i arein sineceea ce trebuietuturor. Dar ele nu se pot inilla prin ele insele la toatecele ale lui Hristos. El a sfinlit prin jertfa altarul bisericesc vazut; El hirotoneqte in mod nevdzut pe tolr ierarhii,preolii gi diaconii. 102. Dionisie da apoi unele inlelesuri ale actelor simbolice prin care se hirotonesc ierarhii, preolii 5i dia'conii. ingenuncherea episcopului qi a preotului in fala lor totalA altiuului iu amindouApicioarelearatdpredarea lui Hristos, care s-a predat gi El ca om Tatalui. Ei capul linga el, pentru la altar plecdndu-9i ingenuncheazd primirea puterilor dc shnlire a cregtinilor chiar de la tb,itriu du-ne.eiasca, facuta accesibildoamcnilor in Hristos, aflat ca jertfa permanenta pe altar. Ierarhul primegte pe cap Evanghelia, arAtand stipanirea,lui de tatre Hrislos gi faptul de-a aveain cap numai pe Hristos gi cuvintele lui gi de-aridica minteatuturor la inlelegerea iui. Dar primeqte pe cap 9i mAinile ierarhului ce-l hirotone;te, pentru ca prin mdinile acestuia se tr:msmlte puteiea lui Hristos, care este in altar. Preotul li diaconul nu primesc decAt mina ierarhului care-i hirotoneqte. MAna este organul transmilator de putere, de ajutor' organul prin care se realizeazi comuniunea curatd. Animalele nu-gi pot da mAna,pentrucA nu au mina ca organ al comunicirii libere qi congtiente.Dar mina pusi de ierarh pe capul celor ce sunt hirotonili e qi semnulcomunicdrii de putere gi al acoperiirnantului pus asupra lor ce se comunrcanu impotriva puterilor vrijmage. Puterea est; numai a omului, ci a lui Dumnezeuprin el' fapt aratat orin invocarealui Dumnezeu.E putereanepacatuiriilui i{.irtor. in mdna ierarhului peste capul celui hirotonit e mdna comunicativd, datatoarede putere Si aparatoarea lui Hristos ca Persoanaiubitoare' Vedem pe Dionisie aftrm6nd iartr{i puterca crucii lui Hristos, conirar afrmarii unor teologi apusenica Dionisie nu vorbeqte de crucea lui Hristos. Numai prin cruce ca jertfd a sfinlit Fiul lui Dumnezeualtarul' $i lucrul acesta i-a facut intii Hristos ca om 5i ne da qi noud putereasal facem. capreot,cadiacon acelui 103. Prin anunlareacaierarh, hirotonit, se declara ci nu ierarhul viut a dat aceasttr calitate celor hirotonili, ci Dumnezeu insuqi prin Duhul SfAnt.Chiar Hristos declari ci nu s-a facut singur ierarhul Iar cel suprem, ci Tatal prin Duhul Sfinr a f'acutaceasta. ftrcut ierarh de Tatil prin Duhul Sf6nt pune pe seiimalor qi promovareacaierarhi a uccnicilor stri.Aceastaaraticitoate actelede sfinlire gi de inallare a oamenilor spreDumnezeu le vor facecei hirotonili migcalide Dumnezeugidin puterea lui. celui 104. Orice hirotonie se incheie cu sarutarea hirotonit de toli membrii clerului din altar.Cici cel sfinlit cu frumuselealui Dumastfel s-a inil[at la asemanarea nezeu qi e vrednic de iubit, dar 5i iubitor prin misiunea

imparlirea intreitl a treptelor ierarhice ingeregti -qi omenegti.Sunt trei trepte ingereqti,fiecareimpa4itl-in rrei ceie qi sunt trei trepte in ierarhia Legii qi a Noului Nici cei ce fac parte dintr-o ierarhienu sunt Testament. ci nivelele mai de jos sunt nivel de cunoaqtere. la acelaqi ajutatede cele mai de susin urcugullor de cunoagtere-gt Faire a lui Dumnezeu,ca sa se aproprell de o:unenl ln lor spre Dumnezeu prh treptelemai de jos' conducerea mai apropiate de ei. Pentru ca gi oamenii urca pe trei trepte spre cunoasterea si tririrea!ui Dumcnzcu. atit cit le este cu putinli. in inrpd4irea intreitl a ierarhiilor cere;ti qi pamAntegtigi in lucrarile lor se reflectAintr-un mod tainic insAgi Sfinta Treime. Dumnezeu e un Tata care se in mod coboarala noi prin Fiul qi Cuvintul siu, iar acesta deplin simgit interior prin Duhul Sf6nt' fard insii ca sa fie urio deosebire de tiinla intre ei, ci fiicdnd-o aceastadin iconomie pentru creaturl. 100. stu.lirea ierarhiei bisericeqti repartizati pe cele trei trepte - diaconi, preoli, ierarhi - consta in curalhea, luminarii venite sauinlelegerea luminareaqi desavdrgirea de la Dumnezeu, a celor dali in grija acestortrepte' In teologiamisticAs-a creat obignuinlade-a pnvi cre^qterea a creqtinului prin simplul etbrt al inainduhovniceasca tirii hdividuale prin cele trei trepte:curalire' iluminare, desivirqire. Dionisie, care e, se pare' primul care trepte vorbeqtede acestetrei trepte, [e leagade cele_trei ale ieiarhiei, fiecare din ele ajutAnd pe credincioqi si realizeze una din aceste trei trcpte duhovniceqti. Orice inaintare duhovniceasci se face in Bisericii' prin lucrarea lui Hristos qi a Duhului sAu, prin cele trei trepte ale sauin comuslujitorilor bisericelti.Numai in solidaritate niune suslinuta de credinla se realizeazi progresul spiritual al insului. Caci insa;i linta la careii ducepe credincioqi Drin aceastainaintare in comuniune este ,,preafericita comuniune cu ob6rqia dumnezeiasca'' , unificarea lor in Dumnezeu facut om gi coborit la comuniunea cu noi' Se vede ca in timpul qi locul scrierilor areopagitice,diaconii se ocupauin mod deosebitcu curilirea celor ce voiau si patimile cu care se boteze, indemnindu-i sa paraseasca nu puteaavealoc decdtunde erau obignuili. Dar aceasta existaupe l6ngi preo$ qi diaconi sauun ierarh.Dar, cind creqtiniimul sla intins la sate,unde nu eraudecAtpreolii, acegtiaau inceput sa implineasca li curatireacelor ce dupa aceeape cei voiiu sa se botezeqi sa desivdrqeasca botezaliprin inval6turalor. Numai citeva actenu le putea implini preotul: sfinlirea altarului' hirotonia 9i sfinlirea mirului. 101. Ctriar in planul hzic al crealiei domneqtelegea comunicirii luminii solare sau a cAldurii focului prin unelemedii mai aptesd o transmitasprealtele,inferioare din acestpunct de vedere.Deci chiar in ele domneqteo ierarhie cle arata solidaritatea intre ele. in acest fapt se tizicd a cosmosului,ci aratAinsd nu numai solidaritatea se inchipuie gi modul in care e puterea ierarhului in toatelucrarile trepteipreotului 9i a bisericesiprczenta are loc pentru ca insuqi supremul diaconului.Iar aceasta qi in toate ierarh,Hristos,e prezentin ierarhulbisericesc Ieriuhul poateinfiptui toate lucrarileicrarhieibisericegti. lucrarile curdlitoare, luminatoare qi desivirqitoare ale nu le pot implini pe p r e o t u l u is i d i a c o n u l u i d ' ar aceqtia ioate. Numai in Hristos cel fara de Pacate curaleniasau

l3l

Nolc la trcrzrhia Birericcasci retpwu bare oc a primit-o penlnr oamcni, Iar fiind frumos gi iubit e gi sarutaf iar ca iubitor, ii sriruti pe ceilalf.
dezvolta o frumusle fulerioar{, spirital4 prin anrnnizarea putsrilor sufleteqti gi unificarea lor in miqcarea comunA sprc Durnnercu 108 . ta Sotez s-a schimbat haina, pentru ce E-aintrat din faza de catehunenat, preocupaLi de curi1irca dc viata lumeasc4 in viala carc s-a luminat in unirea cu Hristos de se'nsul viefii qi poate contempla sau vedea suflctcqte in Liturghie gi in toate lucniritre dumnezeiegti de cue se impartiqeSlc, prezenta qi lucrarea lui Dumnezeu care di sens vielii celui botezat" deschizindu-i pcrspectiva vegnicei fcriciri. Tot aga se teoe qi prin actul de intare in monahism la o viaqi nouA, preocupatil dc desdvA4irc. Aceasta produce o bucurie preoli-lor prezenli, carc-l siflte. E bucuria unei comuniuni mai accentuate in Dumnczeu a prcolilor prezen{i cu cel intrat in monahism, decit cu membrii poporului crcdincios. ' 109. Cel carc a intrat prinE-o ierurgie prcprb in monahisn primeqe apoi Taina Eutnristiei, cum a primit-o gi ocl ce s-a bohzag dar Ei cel rc a fost hfu,otonit.Dar nu o primegte de la episcop, ca prcoill cc a fost himtonit, pcnEu cA nu e ridicat la trcapta prco1iei. Dar, cum fic urrc se imperti$e$te de Sfiinta Euharistie, potivit heptei la care a fost ridica! cel ce adevenit monah se impirtS5eqtc pe misura strrii lui, Caci el a intrat nu numai la contenplarea rclor dumnerciegti, ci la desavirqire, El vine, aseme.neatrcptei dc mijloc a poporului, la impAfiAqirta prin simboalc, dar cu o cuno$tintii mai inalta a celor dumnezciegti. 11.0. t a intr"Uarea rmora, cum se poaE afiirna intru toate o corespondenta a treptelor omencqti ce 8e desiviqesc: catehumeni, credincioqi botezali gi monahi, cu trcptcle ingeregti, odali ce intre acestsa nu e o trcapti a celor ce se cura(csc, caci inEe ingeri nu sunt unii care sunt irtha(i de picat, autorul rlspundc ci, cutilirta trcptei mai de jos a ingerilor nu e o curA$re de petele picatului, ci de o cunoa{tere mai tdus.e a hi Dumnercu. Prin curlfrca de un grad mai mare dc neqtiinF, s intrl la starea iluminatA" Cwi$rea de o neQtiir{a mai accentuati nu e totuqi una cu stara iluminati. Cici starea deplin iluminati vine nurnai dupd deplina curilire, ciut cerc o lucrare pn:lungiti, Desigur, existi o negiinp cale implic6 qi o shAmbii cugetarc despre Dumnezeu gi deci e legati cu pacatul. La ingeri inri negtiinla nu trebuie cugetatA a$a Ei gtiu, in general, exact ceea ce e esenlial lui Dumnezeu, caracterul lui perconal, teimic, iubirea lui. Ba chiar triiesc intr-o inumiti masurii acestea Si se oorrportf, ia consecinp, l,a ei cuno;tinla raai rcduse a lui Dumnezcu nu cchivaleazi cu o strambaE a ei 5i nu e legati cu picatul. Mai observlm ci autorul afirmtr ci Durnnezeu insugi iqi face v{zuti lurnina sa Ecptelor ingereqti inferioarc prin cele superioare. Cele din urma nu-l acoperi pe Dumnezeu, ci sunt ffansparenle ale lui, Noi inqine nu cunoa{tem pe Dumnezeu decit prin cuvianrl plin de putcrc al altora, dar prin mintea noastr4 qi inima noastd. Nu-l cunoattcm ftr:i acestea In articularea altuia in mintea noastnlil trtrim lucrind pe Dumnezeu insuqi.

Capitolul VI
105. Autorul foloseqte ideca de desivirgire la forma artiyi $i pasiva. Trptele preoliei desavArgescpe a[ii sau sunt desdvirqitoarc (tel,erottrci), Acei alfii se desdvirqcsc de aoelea (telo6pevor). Aceasta nu iDEeamni c5 treptcle prtolici nu rc dcsdvArqescgi elc, cum nu inseamne ca cei des.ivirgif de ele nu fac qi ei eforturi de-a se desavirqi. Distinclia se rcferi la faptul cd desivArqirea are drcpt cauzi principaLl lucrarea dumnezeiasci- Iar aceastase savar$e$teprin treptele prole$ti. Theptelepreoleqti suntorgancle prin care se cxcrcitA acca lucrarc. In scnsul acesta cle desivdrgesc pe al1ii. Toli *: aIIa in aoeasti mi5carc a desivirqirii, pdntr-o lucrare care vine de la Ilumnezcu qi-i duce pe tott sPrc Dumnezeu. Aceaste miqcarc, fird sfirgiq e una cu efin1irca. De aceea lernrenul de sfindrc este tot atit de des folosit de Dionisie, ca qi cel de desivArqire, in diferitc variantc morfologicc. Togi rci cc se sfingesc in Biecticd rc dcsdvirgcsc, intrucat inainteazi sprc o linti (telog) sau spre un sflrqit in carr nu inceteq"" niciodatA si inainhze, Ei fiind Dumnezeu cel nemirginit. 106. C.tor trci teptc ale prcoliei deslvAryitoare lc corespund trei EepE ale cclor condugi in desavArgire de ele. Diaconii, qilt nu sivdrqcsc Tainelc, conduc spte Taina lJotezului sau rcaduc spre viala din lJotez pe cei Dc'botczali inca sau cizuli dirr acea via[i. Arcqtia sunt cei alla1i in etapa dc curilire. Prcotii snvdrqesctainelc pentru poporul Biscricii, pentu cei bec4i de eforturilc de-a se cuniqi. Acest popor este treapta de mijloc. Ei au ajuns la stafta in care pot contemph sau inlelege, pdntr-o anuMembrii lui sunt lucnrcaluiDurrnezeu. mitiexperie4i, cei ce se lumineazi, Cunoaiterca lui Dumnezeu e strins legattr asdel rle lucrarca lui Dumnezeu ptin culol Bisericij, can consti din rugiciunile qi acfcle simbolice ale preolilor. Dea$+ra lor este tleapta monahilor, a celot e duc o viali singuraticr,i- Dar autorul interprete^?t numelc de monah nu nunai prin singuratic, ci Ei prin unitar. Ei s-au ridicat la tleapta de unitate i-oei inEiqi, depiqind varietatea impertitA a vie{ii lor, fiind ajungi la unirta cu Dumnezeu cel Unul. Monahul e singur, pentru ci une$te in el toate, as:menea lui Dumnezeu, fiind unitin cel mai inalt grad cu Dumnezcu. Astfel, cele trei trepte ale celor oe sc desavirSesc prin treptele preolegti corespund celor trei etape parcurse de ingeri in mod necontcnit curlfire, iluminare qi deetrvArEre pdn unilea cu Durnnezeu. In timpul autorului, monahii se Dumeau qi terapeuli sau tarnaduiiori' poat fi.indci puteau tAmadui pe bolnavi prin iradierea.lin ei a unei ruri puteri spirituale. 107. tundelea pirului simbolizeazi EnunFra nonad. supnfaF, ncesengialA,pentu a hului la o ftmur1c

r32

Note la Ierarhia Bisericeascl

Capitolul VII
111. Credinla in invierea lui Hristos ii di celui ce trecedin viala aceasta nidejdea sigur6nu numai ci nu va muri cu sufletul,ci ci va invia qi cu trupul. Sflrqitul vielii pamantesti ii produceaceluiachiar o bucurie c:i a terminat luptele cu ispitele inferioare, prin care qi-a ridicat chiar trupul la o anumiti sfinlenie.Dacii n-ar cxista gi o inviere cu trupul, rostul luptci pcntru infrinarea pomirilor spre pldcerile inferioare trLrpcSti ar apirea fara rost. Trupul primegtegi el pentru cregtino semnificalie pozitivi. o valoarectemi. Nevoinlelepentruintarirealui in curalie se sustin prin nadejdeainvierii lui qi aceastA nadejdeesteintemeiata pe invierealui Hristos.Deci gi ele sunt o miirturie a invierii lui Hristos. 112. Autorul ingiri patru opinii dupd care oamenii nu se duc de aici cu nadejdea ctr vor invia cu trupul: a. omul intreg se ducein nefiinla; e o opinie carenu vede nici un sensin existenlaomului; b. numai sufletul va persista.iar trupul se va destriima definitiv; nu vede pe om ca o cxistenli intreagd, ce consti din sullet qi trup; pentruce ar mai aveain acest caz omul un trup'? Nu vedecapacitatea li rostul spiritului uman de-a sfin1iqi materia,de-a o face un mcdiu tot mai straveziual sufletului,ceeace dd materiei o frumusele spi-rituala ;i un anumit rost; dupa credinla cre$tina,sufletul, prin virtulile bunalalii,se uneqte qi seaseirnrana tot mai mult cu Dumnezeu; de aceeava fi unit cu El in veqnicie; dar DumnezeuCuvintul $i-areflectatbunAtatea lui veqnicain trup; sufletul fiind la fel unit cu trupul siru, q i - ov a r e f l e c t a qi el in trup; c. sufletul va lua mereu 4lte trupuri in existenlele lui viitoarei e opinia origcnistti,suslinutagi de teoria reincamarilor; nici ea nu vede capacitateaspiritului de-a spiritualiza sau infrumusela materia, nici identitatea veqnicA a tiecirei persoane;autorul aduce, ca temei, pentruinviereain acelagi trup, pentruvegnicie, a fiecarui suflet,argumentulci e cu dreptate ca trupul sa primeascA impreunii cu sufletul cu care s-a ostenit, riisplatirea vegnicii;sufletuls-a Iuptat pentruinfrumusclarea spirituala a unui trup, pentrua se defini in identitarea lui vegnicd pnn trup; d. viala viitoare in rrup va fi ca gi cea de acum. avdnd nevoie de hrana - opinie apropiati de cea origenistd; autorul spune ca viata viitoare va fi deopotriva cu a ingerilor; trupurile vor fi copleqite de spirit, neavind nevoie de hranamaterial6. Aceste opinii sunt suslinute de cei ce n-au depus efonul de a-qistapdnitrupul de la pomiriJelui inferioare. 113. Descriind rugiciunile pentru cei adormili, autorul scoatein relief mullumirea ce se aduceprin ele lui Dumnezeu pentru lAgaduinla vegnicei fericiri datA celor ce se nevoiesc ip viala de aici, pentru a se face asemenea lui, dupa ce se cinta imne din ScripturA despre aceste fdgaduinle.Se mullumeqtede asemenea lui Dumnezeupentruca a dat puterecelui adormit sasenevoiasci pentru a se uni inci de aici cu Dumnezeu.Toli cei de fala il iau ca exemplu.Slujbade inmonnintare e qi un indemn pentru er. 1.14. Se pomenescgi sfin1iiadormiEi, in ceatacarora se va duce cel adormit acum. Se subliniaziiDrin aceasta

cA fericirea viitoare nu e lipsita de comuniune. Fericirea nu poate consta intr-o legaturaizolata cu Dumnezeu. Dumnezeunu seinchidecu fiecare intr-o legatura izolatA. Hrislos vrea ca toli sa fie- una in El. Acesta e sensul Bisericii de pe pamint gi al Imp,udlieiceregti. Un teoretician baptistcontemporan afimra ca ortodoxiacheami pe om in bisericir, pe c6ndbaptiqtiiil cheamA la Hristos.Dzr Hristos a spusca El esteundc sunt doi sau trei adunaliin numele lui. Iar Sfdntul Pavel a numit biserica ,,trupul Domnului" . Fiecarecredinciose unit nu cu un Hristos despa4itde alli credinciogi, ci cu unul carc e unit cu toli gi ne vrea qi pe noi undi in El. Hristos e gisit intr-o comunitate. Oare nu cheami qi baptiqtii pe oameni in comunitatea lor? Bisericae locul, mai preciscomunitatea umani in care lucreazi Hristos. Formaliile neoprotestante afirmd qi ele ci Hristos lucreazAin ele prin cuvinteleoamenilor.Dar Hristosnu lucreaza numai prin cuvintele oar4enilor,ci ;i prin gesturilelor gi prin simboaleletainelorluatedin naturacreatiide Dumnezeu.Aqa lucreazi in Biscricaortodoxa,incepind de la Aoostoli. intr-o anumitalegdturA in Hrisrosvoiescsa se menlinii ;i cei vii cu cel adormit. De aceeail snrutala sfdrgitulslujbei de inmormdntare.Toate cele ce se sdvArqesc azi in Biserica ortodoxl in slujbainmormdntirii sc sivirgeau din vremea acestor scrieri, in baza unei ,,vechi tradilii" . Tradifa aceasta o menline in mod unitar ierarhul.De aceea slujba inmonnintirii, ca gi Botezul,era sdvArgita, cAndseputea, de ierarh.Unij rideau de aceastislujbagi atunci,cum rdd qi azi. neoprotestanlii 115. Bunatalilcvie;ii veqnicede care se vorbeqte in slujba innrormantarii sunt pe de o parte potrivite inlelegerii noastre,pe de alta mai presusde ea. Pe de o parte qtim ci nemurireae mai mult decit moartca,dar viala_ nemuritoaren-o putem inlelegenici acum, nici in velnrcre. ll6. Unii obiectau gi pe vremea autorului acestei scrieri cii daca Dumnezeue drept, de ce se cere iertarea celor ce au facut fapterele gi nu li se rasplateste conform lor'JAutorul recunoa$te ca ornul trebuiesAconlucreze cu ajutorul lui Dumnezeula savArqirea faptelorbune gi dacd n-o face,nu va puteasdinainteze in desivdrgire, cici deqi in fond qi conlucrarealui e posibild din putereapusain firea lui de Dumnezeu, totuqi e necesariiqi voinla lui pentru a folosi aceasti putere. Pe de alri parte, voinla aceastai se intiirelte qi ea prin ajutorul lui Dumnezeu cerut prin rugaciunile sale,ale preotului sau ierarhului. De aceea ii sunt de folos aceste rugaciuni gi pentru iertareapAcatelor facutddintr-o voinla nedeplinintarita. Deci rugaciunilepreolilor suntde folos, dar e necesar qi efonul ornului. Nici efortul lui nu e su{icient fAra rugiiciunile preotului, nici acesterugAciuni fiira efortul lui. Lumina soareluie de folos vederii noastre,dar nu e de folos cdnd vedereane e slibita. E necesarun dialoe c o n l i n u ua l l u c r i i r i il u i D u m n e z c uq i a l l u c r a r i io r r r u l u l gi un dialog al lucrarii personale e necesar qi $i de aceea al rugaciunii preotului sau ierarhului. Cel ce crede cd n-arenevoiede rugAciunea preotuluiqi mai alesa ierarhului, care reprezinta traditiaBisericii unitare,e stipinit de mAndrie. El sldbegteprin aceastaatat comuniunea cu D u n r n e z c uc . dt qi cu semenii. in starea lui de izolare. e lipsit de orice putere.Accastdmindrie ii stapane$te pe neoprotestanli. Accla nu-gi recunoa$te sliibiciuneacare

133

Note la lerarhia Bisericeasci se manifestd mai ales in mdndrie. De aceea, chiar slibiciunea ce-l ameninlf, continuu este un motiv de-a cere rugiciunea preotului 9i ierarhului' 117. in prinrul rdnd ierarhul, apoi 9i preotul tdlcuieqte sau rcvelcazdbunitatea lui Dumnezeu, cerdnd iertare pentru pacatele din slabiciune. Aceasta bunAtate care line seamade nu e contraradreptilii dumnezeieqti, lertare' slibiciunea omului. Rugdndu-sepentru aceasta lui Dumnezeu. ierarhul (qi preotul) imiti fi el bunatatea de firata gi ei prin rugaciunilelui bunautea:ii capacitatea iertarefala de cei ce-aupacatuitdin sldbiciune. Ierarhul cere iertarea pentru cei ce au pacituit din i e v a d a ,p e n t r uc a e m i p a t s l i b i c i u n eq i c u s i g u r a n l a c d ls de Duhul Sfint. Caci MAntuitorul cdnd Cerere la aceaste a spus: Lurrli Duh Sfiint. cdn'ru teli iertu pdculele'. ieriute t'orfi, a promis ca Duhul SfAntva lucra in icrarhi ori de cdte ori vor cere iertareavreunora.Dar tot Duhul Sfant careestecu eiii va opri sa cearaienareapcnru cei caroranu li se cuvine. Caci Iisus a continuat:$i cektr ce le veli linett, linute t'or fi. Deci ierarhul are prin Duhul Sfdni lucriitor in el gi putereade-a desparli de darurile dumnezeieqtipe cei pe care trebuie sa-i desparta(excomunicalii, afurisilii). Duhul intreline in ierarh o recare in fala lui Dumnezeu,o sensibilitate sponsabilitate nu-i permite sl trateze cu nepasaretema iertarii celor ce o cer. L18. oupa ce ierarhul, preo$i qi toli cei de faii au sarutatpe cel adormit, ierarhul toami untdelemnul sfin1it peste tiupul lui. Daca dupa Botez s-a uns cel botezat pentru lupta ce va avea sd o poarte pentru desivirgire, pentru el untdelemnca o incununare acum setoamapeste luDta Durtatii. Tumarca untdelemnului peste trup in,ea-na ca qi trupul e incununat pentru lupta purtata impreuna cu suflctul. Deci e o asigurarecl el va primi rasplatainvierii intru f'cricire. 119. Unii rddeau gi atunci de botezul pruncilor' spunind ca e grclit a admite ca allii sa se lepedcde cel credinla in Hristos in numele riu gi sa marturiseasca . c e e ac e s p u n 5 i a z i n e o p r o p r u n c i l o r i n c o n q t i e n l iE prunci naqulnu inlocuiegte iestanlii.Autorul raspunde cul in acesteacte,ci asiguraci ceeace face el acum va face qi pruncul, luAndu-9i raspundereasA-l educe in direclie. aceasta De fapt, pruncul nu va Putea ramane fara o educalie pruncului favorabilacredinlei sau contraraei. Cregterea nu se face intr-un gol. Neoprotestanliiingiqi ii dau o educaliein sensulcredinleilor. Deci nici nu lasi pruncul intr-o completa neinfluenlarea vohlei 9i cugetarii lui Botezul lor la douizeci de ani va {i 9i el rezultatulunei educalii ce li s-a dat, al unei inlluenle exercitateasupra lor. Nici ei nu vin la botezintr-un mod cu totul ,,liber" incepe $i dacA nu se poate spune momentul din care aceastdeducalie,ctrci copilul incepe din primele saptdmani sa invele obiceiurilede la cei din jurul lor' de ce nu s-arintroducein actelede educaliea lor de la inceput gi botezul'l Autorul vorbeqtede nigte taine neinlelese, lare se sdvir;esc qi aici in baza ',vechii traditii" apostolice. Nu pricepemtot ce se petrececu omul chiar de la inceputul viclii lui sau faptul ca el nu este izolat in lui nici in primele zile. dezvoltarea

',1''

'

A celui intre sfinti

DIOMSIE ARE,OPAGITUL Despre NUMIRILE DUMNEZEIESTI

PresbiterulDionisie catreimpreuna- presbiterul*Timotei

CapitolulI Despre scopul scrierii gi care e tradilia numirilor dumnezeieEti

ceeace e mai presus de mAsurA*-gi dreptatii{', misurii lor'rt. cu neputinlA deincaputla treapta Caci precum cele inteligibile (spirituale) sunt invdlaturile acum, o, fericite, dupd $i gicele de celesimtuale necuprinse* $i nevazute numirilor dumteolo,qicex ,voi trecela tAlcuirea fara chip qi lipsite de formA, simple Si pecateste nezeiegti, cu putinla.Ne va fi giacum nepipaibile gi nefigurate ale celor netrupeqti indrumitoare leeea Scripturilor in tdlcuirea sunt necuprinsegi nevazutede cele figuratein celoripusedespre Dumnezeu. adevArului Caci formele trupurilor $i prin aceeali raliune a ale intelepciunii nu fn cuvinteconvinsdtoare* de fiinla, aga adevd.rului indetinitul e mai presus omene{ti,ci in dot'idirea puterii iisuflate de gi presusde minte e dincolo de mai unitatea Duhttl (l Cor. 2,4) invilaturilor despreDumminli; Unul mai presus de inlelegeree neinieles nezeune vom apropiain chip negrait qi negtiut tuturor inplegerilor qi binele lui mai presusde prin unheacu de cele negraite$i necunoscute, cuvAnt(de ragiune) e negrait de nici un cuvint. ea a puterii qi lucrarii rationale qi inlelegatoare La fel, Unitatea facatoarede unitate* estemai a no-astre. Caci, in general, nu se cuvine sA oresusde orice unitate.E fiinta ceamai presus lnoraznlm sa sDunemsau sa cuqelam ceva be fiin1a qi mintea neinfeleasi qi cuvdntul de despre dumnezeirea ceamai presus?e fiinla* qi negrait.Nu existacuvdntqi inlelegeregi numire in afara de ceea ce s-a spus in chip pentru ascunsa, ea,nefiind nimic din cele ce sunt.Fiind dumnezeiescde Sfintele Scripturi. Dar insagi cauzaexistenleitunror, esteceacaree dincolo necunoa$terii aceleisuprafiintialita1i*mai prede fiin1a$i ceacaresingurapoategrai in mod susde ra{iune,de minte qi de fiinp trebuiesd-i propriugi cu gtringa despre Sine'-r. atribuimcunoa$terea suprafiinliala*,intrucit ne trage spre cele de sus in mAsurain care raza binevoicuvintelordumnezeieqti* sedaruiegte, s2 tor, pe sine, ridic0ndu-ne spre luminile mai prin propria inalte, dar moderind acest.^urcul Deci, cum s-a spus,despreaceasti dumqicuviinlAr-u falAdeceledumnoastrAinfrAnare nu se nezeie$ti*.CAci, de fapt, daca trebuie sd ne nezeiremai presusde fiinla qi ascunsA grai, nici a se cugetaceva, afard a incredemin teologia(Scriptura)atotinteleasA $i cuvine se cele dumnezeieqti atotadevarata*, se reveleazi de cele spusenoua din Sfintele Scripturi. $i ea insAgine-apredatdespre (se descoperA)*qi se fac vdzute pe masura de fapt, deoarece in dumnezeieqtile Scripturi f i e c A r e i m i n 1 i , b u n i t a t e a d u m n e z e i a s c d Sine cu bunatate coborand in chio dumnezeiesc.cu Dasrarea cunogtintagi vederea(spirituala) a ceea ce

$r

r35

Despre Numirile Dumnezeieqti este*, ea este neapropiati tuturor celor ce sunt, ca una ce e ridicata pestetoate in mod D suprafiintiallr3 . e aceea.vei afla mulli laudind-opeea teologi(scriitoriai Scripturii) ci qi de gi necuprinsa, nu numai ca nevazuta necercetatgi fara urme, nefiind nici o urmd ei n"TTprin caresa sesfabata spreascunsa einire*. Dar binele nu sta necomunicat*,in leneral, nici uneia din cele ce suntll+' Caci, iazalui fiind mai presusde fiinla*, ca una ce e intemeiata statomic in sine, se arata cu bundtate, prin iluminAri corespunzatoare, fiecareia din cele ce sunt qi atrage spre ve: derea lui qi spre impartaqireade el ;i spre cu el, pe cit e cu putinla, minlile asemAnarea sfintite ce se impafia;esc* cu sfinlenie,ca pe unelece n-au putereapropriei indrdznelix sir urce spre ceea ce e mai sus, fara ajutorul arAtirii coborate a lui Dumnezeu,nici n-au alunecatspre cele de jos, prin coborirea la ceeace e mai rau, ci tind cu buna statomicie si in mod neclintitsprerazace le ilumineaza oe masura dragosteilor de ilumindrile cu chip inlelept 9i cuvios, iutinla. inaripaie..in cu sfintitaevlavierr). cilauzili de ea, cdliuzire tare, qi celor ce se lumineazailurninaret qi celor ce se desade asemenea, varqesc,izvor de desavArqire; celor ce se indumnezeiesc,putere indumcelor ce nazuiescspre simplitate, nezeitoare, simplitate,celor ce tind spreunitate,unitate; si oricarui inceput,inceput ntai presrrsde de fiinla.$i. simplu in chip mai presus fnceput vorbind, viala celor vii* qi fiinla celor ce sunt, inceput Ei cauzi a toata viala gi fiin[a, pentru carea aduscelece sunt la existenga bundtatea gi le suslinelrT.

$4

Acestea le-am invatat tainic de la dumtoata Scripturi.$i, ca sa spuna$a. nezeie$tile lauda ifinlilor scriitori e potrivita pentru telbinecuirea* qi laudaiegirilor (procesiunilor) De aceea, obArqii. aledumnezeieqtii facatoare aproapein toata Scripturavedem laudatacu ca monadAt siinlenie obirqia dumnezeiascd neimpentrusimplitatea li unitatea si enada, de fire, din care'ca dintr-o pa4itamai presus buti:re unificatoare,ne unim qi noi qi deosein birile noastreimpa4ite*, concentrandu-se $3 chip mai presusde lume, ne adundmintr-o monadade chip duntnezeiesc 9i intr-o unitate o vedem;i ca pe dar Dumnezeull8, ce imita dumcumpene UrmAnd, deci, acestor m a n i [ e s tarea intreit T r e i m e * t l e . D e n t r u nezeie$ti,care carmuiesc fiinfele ordinelor de fiinld presus mai ficunditalii a ipostatica ceruri, presus de sfinte ile treptelor de mai patemitatea* toati prin numeqte se este care $i mai presusde cinstind pe d6 o parteascunsul insa gi ca pe ceacaree in cer qi pe pamAntlr0, obdrgii* cu minte* qi fiinla al dumnezeieqtii pentru ca pe toate le-a ce sunt, celor cauza evlavia nescrutitoareqi sfinfltA a minlii, iar ei de viala pentru bunatatea la existenla adus inleleapta,-.sA tacere cu ei cele negraite ale inleleapta de asemenea ficdtoarelll, Ei buna, tindernipre razelece ne lumineazadin Sfinceleale pentruca toatecelece sunt*, pastrdnd de lucdliuzili gi ne ldsam sA tele Scripturi toata pline,.de sunt proprii necorupte, iirii mina lbr spre imnele de laudA ale qi de sfdnti frudumnezeiasca armonia suprachip in de ele luminali dumnezeirii, de oameni musete, Si la fel, in chip deosebit, lumesc. $i intiparifi de sfinteler]6 imne de ca intr-Unul din ipostaPentru iuhitoarellr. chip in daruite luminile spre lauda,safrivim ?mpartaqitcu adevaratin indumnezeiescprin ele gi sa laudim obdrqia surile ei s-a din chemdnd noastrel3J, cele-ale de tresime* dumaratare sfanta toatA bine* a de datatoare orneumilin[a cu Sine gi unind la Sine no; nezeiasca,a$a cum he-a predat ea insaqi neascacu care s-a compus in mod negrait despreSine in Sfintele Scripturi,ca de pildf,' Iisus cel simplu, odata ce Cel veqnic a luat viafa tuturor ca estecauzaqi obdrqia $i fiinta qi firii gi ridicareaxcelor ce au cazut miqcaretemporala* qi s-a facut interior qi rechemarea a firii intrega ordinea cel cA depa$eqte noistre spre de la ea; iar pentru cei ce au lunecat neamesteprin temelia neschimbata intregi !j qi reinnoire dumnezeiesc, chipului stricarea a celorpropriil3a. catAF inviere, precum pentru cei miEcali spre o lu$i toatecelelaltelumini dumnezeieqti coruptie lipsita de sfintenie, sfanta statorchip revelape in daruit le-a ni care crdtoare* celor nicie;"iar ielor statomici siguranla 9i

r36

Despre Numirile Dumnezeiegti tor, conform Scripturilor, predania ascunsaa dumnezeieqtilornogtri invalitori*, le-am gi noi in chip tainic.Le-amcunoscut cunoscut prin sfinteleperdele* acumpe masuranoastra irAtatain Sciipturi gi ale iubirii de oamenir3s care acoperdcele in predaniiledumnezeiegti, spiritualein cele sensibilegi cele mai presus de fiinla in cele ce sunt $i invaluie in forme gi in chipuri cele fara forma gi fara chipuri qi simplitateamai multiplicA gi plasticizeaza simpresusde fire qi nefiguratain varietatea boalelor impArlite*; iar cind ne vom face nestricdcio;i* (incoruptibili) qi nemuritori 9i lui Hristos asemanatoare vom ajungela starea gi preafericiti, vom I, dupa Scriptura, rordeaunacu Domnul (I Tes.4,17),umpluli de lui dumnezede ardtarea vedereapreacurata, iascd* ce ne va inconjura cu stralucirea razelar lui atotluminoase,ca pe ucenici in acea atotdumnezeiasci Schimbare la faga. Caci atunci ne vom impartiqi cu mintea nepatimala qi nematerialade daruirea luminii lui spirirualegi de unirea mai presusde minte, traita in stralucirile necunoscute qi fericite, intr-o revarsatedin razelesupraluminoase, a minlilor mai imitare mai dumnezeiascd* presus de ceruri. Caci atunci vom fi deopotrivd cu ingerii, cum spuneadevarul S c r i p t u r i i ,S i f i i a i l u i D u m n e : e u . f i i n d f i i u i (Luc. 20. 36). invieriils6 Iar acum,precumne estecu putinla, folosindu-nede simboaleleproprii, ne inaltam la cele dumnezeieqti gi din acesteaiaraqi la adevdrulunitar al vederilor lui spirituale* pe masura noastra; gi dupA inlelegereaproprie odihnind* noua celor de chip dumnezeiesc, suntematinli. inlelegAtoare. lucririle noastre pe cat ne e cu putinla, de razacea mai presus in chip supranede fiinla, in care au preeKistat razd graitx toatemarginiletuturor cunostin[elor, pe carenu e cu putinp nici a o inlelege*, nici a o spune,nici a o vedeaintr-un fel oarecare, tuturor gi mai presusde pentru ca e deasupra caci a luat in ea de mai inainte gi cunoagtere; deodata marginile tuturor* cuno$tinlelor qi puterilor fiinliale in chip mai presusde fiinli, d a r l i i n d s t a t o r n i c i t ap r i n p u t e r e a e i necuprinsa mai presus gi de toate mintile Caci,dacatoatecunoqtinlele*suntale cere$ti. in cele ce sunt, celor ce sunt qi au marginea ceeace estedincolo de toata fiinla (de tot ce este)esteridicat pestetoatacunoqtintal3T.

$s
Dar, dacd ceeace e mai presusde orice in cuvant gi de orice cuno;tin[a qi e aqezat general mai presus de orice minte gi de orice fiinta le cuprinde qi le line legate gi adunatepe toate qi le precedepe toate,ea ginu e nici i n s A ge i s t ec u t o t u l d e n e c u p r i n s simlire a ei, nici inchipuire*, nici parere, nici nume, nici cuvAnt,nici atingere*,nici nu$tiinla,cum alcdtuimacesttratatdespre m i r i l e d u m n e z e i e g tq i ,{ q t a c e d u m n e z e i r e a s-a aratilt de nenumit''" qi mai presusde lumiri*. Deci cum am spus,cAndam expus El esteceeace* este, Intdgaturileteologice, suprafiinlialul,Binele Unul, necunoscutul, prin Sine, unitatea treimica, de o dumce nu se poate nici nezeire*,de o bunatate spune. nici inlelege. Dar qi numirile potrivite ingerilor* ale sfintelorputeri,care trebuie socotite fie daruiri, fie primiri ale bunAtalii mai presus de cunoagtere 9i de aratare,sunt negraite gi necunoscute Ei le invrednicili de sunt proprii numai ingerilor. c u n o a l t e r e a m 4 l , , p r e s u sd e c u n o a $ t e r e a a lor'". Minlile de chip dumingereascA nezeiesc,unite cu acestea*,pe cat e cu pu(fiindcA tinta, printr-o imitare ingereascA minlile indumnezeite au parte de o astl'elde prin unire cu lumina supradumnezeiascA o lauda toata odihna* lucrarii inlelegatoare) in mod principal prin orice desprinderede cele ce sunt*, luminatede ea cu adevarat 9i mai presusde fire, prin unirea preafericita cu celorce sunte ridicatfllstfel ea.Caci puterea dar de I'iin1A'-". peste toatein chip mai presus dumeanue nimic*. Deci suprafiinEialitatea nezeiascA,care este supraexistenfasuprabunAHFi, nu e cu putinp nimanui din cei ce suntiubitori ai adevaruluimai presusde tot a d e v a r u ls d o l a u d e n i c i c a r a l i u n e s a u c a putere, nici ca minte sau ca viala sau ca fiinla, ci ca pe una ce e negafiaprin depaqire a t o a t a d e p r i n d e r e a * ,m i g c a r e a ,v i a 1 a , inchipuirea,opinia, numele, cuvAntul, fiinla, stabilitatea, cugetarea,ingelegerea, f i x i t a t e a , u n i r e a . D e o a r e c e ,c a e x i s t e n l a i xisten[a ei cauza bunataliie , s t ep r i n i n s A ge a toate cate sunt. Dar proniabunata[iidumnezeirii ca obarqie* a tuturor trebuie laudatA este din toatecelecauzate. $i fiind ea aceasta, qi suportul(ipostasul)tuturor $i toate obArgia

r37

Despre Numirile Dumnezeiegti o doresc pe ea: cele intelegabare* qi raliol"oYtrd) in mod nale (voepd rai in acestora, iar cele subordonate cunoscator, mod simtual (sensibil). $i celelalte au mi$careavitala sau sunt simple prin deprindereafiinfala sauhabituald.

$7

Astfel, Celui ce e cauzatuturor $i mai presus i sepotrive;teqi lipsanumeluixgi toate de toate, numele celor ce sunt, ca sa fie cu adevarat imparAfiatuturor qi ca in jurul ei sa fie toate qi de ea ca pricini, ca toate sa fie dependente ea sdfie, dupaScnpca marginel4T;i obArqie*, qi sAhe liudati rcarcin nyi* (I Cor. 15,28) rlr;a, $6 cu adevaratca suportul (ipostasul)tuturor, sustrnatoarea, ob1r;ia qi desavArqitoarea, teologii lui Dumnez-eu ocrotirea qi casa*, cea care intoarce toate spre $tiind-o aceasta, (autirriiScripturilor)il laudApe El 9i ca pe Cel Sine si aceastain mod unitar, cel nesupus liber de toate. Caci nu e firi nurne,dar qi din tot numele. Fari nume ureuneirela(iil48, il aratAatunci cAnd spun ca obdrqiadumne- numai cauza suslinerii sau a vietii sau a zeiascauimeqte (mustrA)pe cel ce intreabd desavirgirii, ca sa lle numita bunatatemai presusde nume, de minte, numai din aceasta intr-una din vederiletainiceale aratAriidumnezeiefti simbolice: Care este numele Tdu? purtarede grijA saudin alta,ci cuprindetoate (Fac.32,29);qi Acesta,renunpnd la a se face cele ce suntin Sine in mod simplu* qi farAsa c u n o s c u l p r i n o r i c e n u m e d u m n e z e i e s c , s e m A r g i n e a s c a ,p r i n b u n A t a t e a a t o t bunatAli a aceleiaqiunice gi desavArqitei spune: $i pentru ce intrebi despre!!rye19 pufiari de grija. $i e lAudati IuIeu?,4cestaesteminunat (Fac. 32,29; Jud. atoatecauzatoare nuestecu adevafat qi numita din armonialauntricaa tuturor. 13,18).Oare nu acesta mele minunat,ci e mai presusde tot numele, ca e fard nume, ca e deasltpraa tot numelece $8 se poate numi fie in t'ertculacesta, fie in cel v i i r o r( E f . 1 , 2 1 ) ? Dar teologii (autorii Scripturilor) nu le Iar cu multe nume il arataatunci cind il (Ie$' numai din pufiarile de grija acestea vestesc s&r?r <'e sunr Cel Eu Drezintazicind qi parliale sau din cele Adevarul atotcuprinzetoare l,t+): Vi^lu. Lumina. Dumnezeu. (cf. Fac.28,13;Ioan 8,12; 14,6etc.);fi cand providentiate,ci le numesc uneori 9i aratari il laudAca pe vazute* in slintele locaqurix dumnezeiegti inleleplii in cele dumnezeieqti din toate sau din cele care le lumineazain alte locuri nume, prin multe tuturor cauzatorul prin alte qi alte cauze gi de pilda ca bun, ca frumos,ca celor tainic ini1ia1i, cele cauzate, mai presusde fire care inputeri, bunatatea inlelept, ca iubit, ca pe Dunnezeul dumca pe Domnul domnilor, ca pe Sf6n- trece in stralucireorice numire 9i o imbraca nezeil,or, tul Sfinlilor, ca pe Cel veqnic*, ca pe Cel c in forme qi chipuri omene$tisau de lbc sau este;ca pe cauzatorulveacurilor,ca pe darui- fulgerdtoare gi laudA ochii, qi urechile, $i qi palmele, qi felele.qi nrAinile, sprancenele. torul vie[ii, ca Inlelepciunea,ca Mintea, ca picioarele' gi gi qi spatele. qi bralele. aripile, inca ca Cunoscatorul, Ratiunea(Cuvintul), Se mai folosesc ca iununile 5i scauncle*. 5i de trecdndtoate comorile a toata^cuno$tin[a, alte gi in o acopera qi de altcle vase pothe, de imca Imparatul putere14l, ca StapAnitorul. baratilorlal.ca Cel Vechi de zile, ca neim- infdliqari tainice,desprecarevom vorbi dupa ca nrintuire, putinla in Teologia simbolicci*. Acum insa, batranitor*qi neschimbabilla3, ca riscumpdrare, rimAnind la ceeace line de lucrareade fa1a, ca sfinfeniel4+, ca dreptate, la cele din Scripturi qi folosindar qi ca aflAndu- rezumandu-ne ca infibcAndtoatein mi.'rire, in ea $i Ei mai spunca El este du-neca de un indreptarde cele spuse sein adiere*sublirela5. explicarea vom trece la la ele, pnvind qi pe cer in qi in trupuri, qi _nuin minqi in suflete mirilor spirituale (inteligibile), privind Ia in lume' in jurul pamAntacelagiin aceleagi, iumii, mai presus de lume, mai presus de ceeace ne expunein toataScripturarAnduiala ceruri, mai presusde [iin1A,soare,stea,foc, ierarhici* gi pAtrunzind cu inlelegeredumla inlelesuriie asemiprin sine,piatr.a' nezeiesc vaza]'oare apa.duh, roua,nour, stdncA $i toatecelece suntsi nimic din celece suntr40. ndtoare(propriu-zis)celor dumnezeiegti*' 138

DesPre Numirile Dtrmnezeiegti vom imbia urechi sfinlite* explicarii sfintelor acestea urmlnd preasfantaexplicare, neimintarind in cei sfinli cele partaqind nici in scris, nici in vorbire cele numiri dumnezeieqti, s f i n t e , p o t r i v i t d u m n e z e i e g t i it r a d i l i i q i dumnezeiegti celor neiniliali. Iar mie sa-mi aparindu-le de risul Ei batjocura celor ne- ajute DumnezeusA laud in mod cuvenit lui daci iniliali* in ele;ba mai mult, pe aceiainSiqi, ale dumnezeirii multele numki binefAcatoare existapestetot astfelde oameni,eliberdndu-ide cuvantul d e p A r teze n u s a n e n u m i t e $ i Deci, tu acestora. o astt-elde lupta impotriva insuli, bunule Timotei, trebuie sA pazeqti adevzrului din gura mea.

CapitolulII Despre teologia unitd gi distirtctd gi care e unirea gi distinclia duntnezeiascd

$l de sine,cum ne dumnezeiascA Bunatatea arata Scriptura, aplica intregii obArqii dumnezeie$ti*toate intelesurile dumnezeieqti, ca ale ei. Caci ce sepoateinvAta aratandu-le* din SfAntaScripturaca e Dumnezeualtceva, De spune: obArgie* dumnezeiasca cAnd insaqi ce-mi zici bun? Nimeni nu este bun. decdt (Mat. 19,17). ni s-a Aceasta numaiDumnezeu spus qi in alte locuri, cAnd le-am cercetat, aratnndu-neca toate numirile dumnezeiegti nu sunt atribuite de Scripturi niciodatAvreunei pdr{i*, ci intregii dumnezeirir;i plenitudinii ei. $i toate sunt referite in mod neimpa4it gi absolut, fara exceplie, in intregime intregii* dumnezeiri.Caci, cum am amintit in Invaldturile teologice,cine nu rese spun despreintreaga* cd acestea cunoa$te ar indrazni cu blasfemiesa sfAgie dumnezeire in mod necuvenit unitatea supraunita.Deci trebuie spus cA ala trebuie cugetat despre Caci insuqi CuvAntulcel toatd dumnezeirea. ttl suntburt (Mat. 20,15). prin frrebun a spus: $i un prooroc* dintre cei insuflali de DumnezeulaudaDuhul cel bun (cf. Ps. 142,10). $i iardqicuvintul'.Eu suntCel ce sunt(Ieq.3'14)' dumnezeire, intreaga despre dacdnu s-:uspune la o parte, cum ci l-ar inlelegemarginindu-se s-ar auzi cuvAntul:AcesteaziceCel ce este*, Cel ce era, Cel ce vctveni,Atotgiitonrl(Apoc. 1,8).$i: Iar Tu Acela;i eJri (Ps. 101,28)sau Duhul Adevdrului, care este, cdre de la Taral* purcede (Ioan 15,26).$i, dacanu ar cum este via1A. spunece toatAdumnezeireax a-rfi adevdratcuvintul sfint: Precum'fatal scoald pe morli Si ii face vii, aSa Si Fiul, pe c(tre voie{re ii face vii (Ioan 5,21); gi iaraqi: Duhul estede t,iaEd fdcator (Ioan 6,63). Iar ci qi domnia peste toatd o are intreaga dumnezeire,gi nu se poate spune aceasta numal despre oumnezelrea de Dumnezeu* sau desprecea nAscatoare filiala, o vedem qi in faptul ca Scriptura Tatal gi despre spunede atateaori gi despre Fiul ca sunt Domn, dar ca gi Duhul este Domn. Dar qi frumuseleagi inlelepciunea sunt atribuite intregii dumnezeiri; la fel de I u m i n a g i i n d u r n n e z e i r e aq i c a l i t a t e a cauzdgi toate cate sunt atribuitecu laude de In mod concenScripturiintregii dumnezeiri. cind zice:Toate suntdin trat o spuneaceasta, D u m n e z e u( c f . I C o r . 8 , 6 ) ; l i p r i n cAndzice: Toateau fost create desfArsurare*, prin El* r;i spreEl (Ioan 1,3) gi: Intru El stau Duhul toate(cf. Rom. 11,36);ii: Trimite-vei Tau Si se \ror zidi (Ps. 103,31).$i, ca sa spunem pe scurt, cuvantul dumnezeiesc insu;i a spus:Er Si Tatal una suntem(loa\ 10,30); $ti Toate c'Arcle are Tatal, ale Mele (Ioan 16,15);Sil. Toateale Mele ale Tale sur?/ sunt$i ale Tale,ale Mele (Ioan 17,10). spunindca toatealeTataluisunt $i iaraqi, qi alelui*, le atribuie;i Duhuluidumnezeiesc in mod comun qi unitar*. E vorba de lucrarile de cauzalitatea de inchinarea, dumnezeieqtix, izvordtoare* $i fara lipsuri gi de impd.4irea darurilorbinefacatoare. $i nici unul dintrecei Scripturi cu ce se hrinesc din dumnezeieqtile ca nu lor nestrimbate*socotesc inlelesurile va negacii toatecelepotrivitelui Dumnezeu sunt proprii intregii dumnezeiri,..dupa cuvAn[al lui Dumnezeur+'. desavirqitul

r39

Despre Numirile Dumnezeieqti Acestea fiind aritate noua in cuvintele de mai sus pe scurt qi in parte,iar in altele mai vom incerca sA De lars si mai dcsfA5urat, 'atatani mai dezvoltatca trebuieinleleseca la intreagaduntnezeire. referindu-se Iisus qi toate tainele fiin$ale* ale iubirii de oamenicarevin din aceasta.

$4

Dar socotescci trebuie ca noi, reludnd tema, sa expunemmai mult modul unitagiiqi ca sAne devinabine distincliei dumnezeiegti, Iar daci ar spune cineva ca noi introneagatoata dife1or, care vazut tot inlelesul ducem Drin aceastao confuzie intre cele dupa gi dar variata neclara, renta !i definegte, distincte cuvenite lui Dumnezeu*, socotim qi bine poate, clar bine distinct in mod cat se 9i pe el ca acestcuvantnu-l poateconvingenici Caci, precum orandilit,celeproprii fiecAruia. cA e adevirat, Caci, daca estecineva care se in chip cei iniliagi qi locuri, in alte am spus va fideparte opunein generalScripturilor,el despre noastre invdfAturii in tradilia* sfint gi de inlelepciunea omeneascaqi, dacA nu dumnezeiegticele unid numesc Dumnezeu culn se inlelepciuneadin Scripturi, respecta negrAite qi mai presus de va invoi sAfie caliuzit de noi in gtiintadespre ale identitalii ascuns9i nearatat*, termenul cu cunoa;tere, adevarul de seama Dumnezeu*?Iar daci fine (procesiuniie) qi i e g i r i l e d i s t i n c l i i x , i a r de seanla noi de asemenea Scripturilo-r. IinAnd bune ale obirqiei dumnezeieqti. arAtArile $i pe paqi vom neclintit lor, qi lumina regula arata,urmandsfintelorScripturi,cele proprii calealor, atdtcAtputem,spunind ca Scriptura spunca uneleuniri sunt numitei uniri; qi iarAqi ne predaunelein chip unit, iar altele,in chip De pildA, spun ca qi distincte. proprii celor distinct; qi nu trebuie nici si despar[imcele de unhea dumnezeiasci suprafiin[a ei, line sd Ci deosebite. cele confundam nici sa unite, exisfiind una $i comunaTreimii incepatoare, le urmam dupa putere,tinzAndspreluminile mai presusde fiinla, dumnezeireamai dumnezeiegti.$i, luAnd de acolo desco- tenla mai presus presusde dumnezeire, bunatatea ne silim sii pAzimin peririledumnezeiegtix, identipresus de orice mai fiind bunAtate, he qi neschimnoi neinmullite*gi neimpulinate a deplina intrec identitatea ce a celor tate bate, ca pe o regula prea buna a adevdrului neincepdtoarex, unitatea la fel, tuturor: cele din ea,p azili de p aza Script urii qi intarili expriman ca grAirea*, antecedenta.oricdrei in ele pe cei ce voiesc sa le spre a pg-7^i temelia li atotspiritualitatea*, necunoaqtere, pizeascArru. afirmarea tuturor qi negarea prin depaqirea de orice afhmare mai presus tuturor,existenla qi negarel53,aflarea gi intemeierea iposta$3 unul in altul, de se poate surilor incepatoare spune aqa,supranumite.inintregime $i prin Deci cele unite ale intregii dumnezeiri ca luminile unor nici o parte cbnfundatel5a, sunt, precum am arAtat mai pe larg in (ca sAne folosim de exemplelesensupra- sfegnic-e* il e teolog ice,suprabunAtatea, I nt,dlatur unlcA suprafiinla, supraviala.supra- sibile gi familiare),caresuntintr-o casA dumnezeirea, dar avind inlelepciunea $i toatecate le lasA(neagape gi intregi in intregimeareciproca, deplina qi cu ele iiecarein mod propriu subzistenla ImpreunA prin depaqire*. cele create) faF de al!4; una distinct un mod insa fruexactA, binele, cauzate, $i suntnumite qi toatecele suntunite indistinclie qi distincteinunirel55. de muselea,existenta,puterea nascatoare E aqacum vedemintr-o casamulte lampi, cu via1a,inlelepciunea qi toate cAte vin din luminile unite intr-o lumina qi luminAndintr-o darurile bunatAtii ei sau din cauza tuturor singurAstrilucire indistinctA,incdt n-ar putea bunatililorlsl. lusA deosebeasca (distincte)suntnumele cineva, precum socotesc, Iar cele deosebite care in aerul celorlalte de a lampi acestei mina (ceea proce e qi lucrul mai presusde fiingd priut Tatalui* qi Fiului qi Duhului, neintro- cuprindetoateluminile qi sa vadApe una fara cu d u c A n d u - s en i c i o s c h i m b a r e a l o r s a u alta, fiind unite toatein mod neamestecat se mai disting: toate. Dar, gi daca ar scoatecineva una din aceasta Pe lAngA contopirel52. lampile casei, nu va miclora toata lumina a lui noi*, desivdrqitA via1a,-ca ;i neschimbata

s2

t40

Despre Numirile Dumnezeiegti casei, avand fiecare din celelalte lumini in aceleia sine De cea scoasdsau neliDsindu-i c e v ud i n e a c e l o r l a l t eC . a c i e r a .p r c c u ma m qi nearnestecata a spus, o unire desavargita toatein acel tuturor cu toate,fiind cu adevarat aer,ca intr-un corp, a carui lumina atimA de prezenlamaterialAa tuturor. Dar spunemcd unirea mai presusde fiinla* a luminilor nu e numai dincolo de unirile din corpuri, ci gi de cele din sufleteinseqiqi din min;i. Pe acestea le au in mod neamestecat 1;imai presus de lume toate luminile supracere$ti*de chip prin imparti;ire pe mesuralor dumnezeiesc, de unirearidicata mai presusde toate. presus qi de acesteaneimparta$irea atoatecauzatoarei dumnezeiri,prin faptul ca nu este vreo atingerede ea, nici altcevacomun intre ea qi cele ce se fac prin impartagire. $6

Ar puteaspunecineva:Nu estepecetea* in toateintiparirile. Dar intreagaqi aceeaqi nu pecetea estecauza acestuifapt (cAci ea se comunicA pe sine intreaga gi aceeagi ci deosebirile* celor ce seimparfiecaruia); tAgesc fac neasemenea intipAririle originalului unic qi intreg qi acelagi.Dar, dacAar fi toate simple Ei uqorde intiparit gi netedeqi nedeosebite nu Si nu contrare* qi virtuoase, $5 ar [i nici flexibile ]i necontestate ii n-ar avea nici curata gi clara gi persistentA Dar in invafAturile despre Dumnezeu forma orimita. Iar daca le liosesteceva din C e l m a i p r e s u s d e f i i n l a e s t e q i o a l t a capaciiatea amintita, acestae &uza neimdistinclie,nu numai cea de care am vorbit pirtagirii qi neimprimarii clare a celor cAte ca fiecare din ipostasurilede obArgieeste p r o v i n d i n i n c a p a c i t a tle orl57. intemeiat (subzista)in unitatea insdqi, in Dar s-a deosebit* in lucrareadumnezeimod neamestecat fala de noi* mai alesprin Si fara sa se confunde; ascabinefdcAtoare faotul cA CuvAntuldumnezeiesc cel mai preeste qi cea care consta in nagtereadumce mai presusde fiinla*, carenu are susde fiinEas-a fAcutfiinla ca noi din cee'a nezeiasca reciprocitate. Singurul izvor al dumnezeirii e al nostru, implinind $i patimind prin ea in lumodul cel mai inalt deosebitqi exceplional, mai presusde fiinla esteTatal, Tatdl nefiind nu gi Caciacestea Fiu, nici Fiul Tata, ci pdstrAndcu sfingenie crariledumnezeiegti-omeneqti. le-aufacutcomuneTatal qi Duhul dupanici un fiecare din ipostasurile de obdrgie cele de decAt dacavedecineva aceasta in voin[a l a u d a a l e s a l e . A c e s t e a s u n t u n i r i l e g i ingeles, distincliile* din unitateaqi existenlanegraita. cea buna qi de oameni iubitoare $i potrivid cu negraitagi mai Iar dacA este o dumnezeiascA distinclie gi toatalucrarealui dumnezeiasca procesiune potrivitAbunAtaliidumnezeieqti, a presusde toate,pe carea implinit-o facdndu-se ca noi Cel neschimbat*ca Dumnezeu gi Cucare se inunirii suprauniraliidumnezeieqti, vantul lui Dumnezeu.Astfel ne silim si noi sd unita, sunt unite unim prin-^cugetare sAdistingemcele mullegtepe Sine ramAnAnd dum$ gi transmisi- nezeiestirrx potrivit distinclieidumnezeicqti insele Drecum cele dumnezeiesti unile intre ele, producAtoarede substanlA, s-auqi unit qi s-auqi distinsx. producatoare de via1A, fAcatoare deinlelepciune qi celelaltedaruri ale bunatalii,cauzda tu$7 turor, prin care se laudi cele de care se in chip neimpartAgibil cele parimpirtas-esc Dar toatecdte le-am aflat din aceste uniri t i c i p a t e ' ) bs a u c e l e c a r c s e i m p A r t a q e s c * u l t i m e l o r .$ i a c e a s t a e s t e c o m u n g i u n i t a r gi distinclii cuvenitelui Dumnezeuin Scripintregii dumnezeiri,sa se faca impartaqitA turi, le-am expus in Invdlatttrile teologice toata gi intreagAde fiecare din cele ce se tratdnddesprefiecare special,pe cat sepoate pe unelein mod explicit qi dezvolgi nici una nu este, prin vreo infaligAnd impartagesc qi apropiindu-ne parte. E ca punctul din mijlocul cercului intat prin raliuneaadevArata cu coniurat de toate liniile din cerc. Sau altd mintea netulburali de vederile aratatein pilda: multele intipariri ale unei peceli se S c r i p t u r i ; i a r p e a l t e l e , i n s u q i n d u - n i - l e impartagesc de pecetea originala qi in fiecare potrivit tradiliei tainice* dumnezeiegtimai qi presus de puterea noastra infelegatoare*. din intipariri* e pecetea intreagagi aceeagi gi cdte ni s-au nu estein nici una printr-o parte. Dar e mai Caci, toate cele dumnezeieqti

r4l

Despre Numirile Dumnezeieqti descoperit noua se cunosc prin 9i in particioari*. Dar ele insele, cum sunt dupa minte obirqie qi temelie, sunt mai prsus.de De pilda,daca fiinla qi c.uno)tinla. gi de'toaia de lllnla a lul mal presus numim ascunzlmeaf Dumnezeu viata sau fiinla sau lurnind.sau nimic altceva decat ratiune. nu int-elegem puterilevenite-dinea la noi, puteri indumsaude vialA saude fiinla lacAtoare nezeitoare diruitoare')'' saude inlelepciune nascatoare de ea cugetamprin desprinderea Dar despre toate lucrarile inlelegatoare.neinlelegdnd nici ca indumnezeiresauviata saufiinla' caci cauza ii estepropriu safie prin toatddepagirea ridicatapestetoate.Iardqi,am primit din sfintele Scripturi ca Tatdl este dumnezeireaizvoratoar;*, iar Iisus qi Duhul, mladilele de se poate spune dumnezeirii nascatoare, din Dumnezeusau crescute asa,sauvlastarele Dar niqte flori gi lumini mai presusde.fiin1a. nu e cu putinla nici a spune' cum suntacestea, nici a inlelegel60. $8 Pdni aici merge toatA puterea lucrdrii cA toataparln!1mea in[elegatoare, $l noastre qi parinteasca fiimea s-a Aaruit din obArqia filiala ridicata pestetoate 9i noua 9i Puteridin ei sunt Ei se numesc$l lor supracereqti; sau dumnizeii qi fiii qi parinlii dumnezeilor imcu Dumnezeu, asemanatoare minlile plinindu-se duhovnicegteaceastalucrare pArinteascagi fiiascd, adica netrupeqte' nematerial. spiritual; caci Duhul dume r i d i c a t p e s t et o a t an e m a t e r i a l i nezeiesc tatea spirituali qi Peste toata indumnezeirea,iar Tatil qi Fiul sunt prin depAr;iredeasupra a toata pirinlimea qi fiimea. Caci nu exista nici o inrudire exactaintre cele cauzate* 9i cauze. Ci unele din cele au chipurile primite de la cauze,dar caurzale, de inseleiunt dincolo 9i mai presus cauzele . i, ca d ,a t f i i n d i n c e p u t ullo r r b r $ c e l ec a u z a t e de pildeleproprii-noui'indulsAma folosesc ale cirile qi intristarilese nunlesclAcatoare indulcirii qi intristarii. Dar ele insele nici nu seindulceic,nici nu seintristeaza. $i de focul careincalzelte qi ardenu se spunenici ca se nici ca se arde.$i' dacaar spune incalzeste, cineva ca viala* vieluie$tein sine gi lumina 142 se lumineazAin sine, n-ar grai drept' dupd in raliuneamea.decatdacaar spuneacestea in preexistd alI mod. anumeca cele cauzate qi fiinlialrn-. cauzein mod prisositor

$e
t in-toatA D a r g i t o t c e e m a i d e s c o p e r id invi[atuia despre Dumnezeu* sau forma noua a lui Iisus estede DiDaibilaasemenea iregraitprin nici un cuvant $i necunoscuta de nici o minte, chiar gi celui mai dintAi dintre ingeri. Cd ;i-a insuqit fiinfA omeam primit in chip tainic.Dar nu gtim neasca, prin leciorelnic c u m s - af o r m a td i n s d n g e l e a l t a r a n d u i a l ad e c i t p r i n c e a d u p a f i r e 9 i cum picioarele uscate ce purtau-volumul trupuiui $i greutateamateriei cAlcau subNici celelalte stahtalichide $i nestatomica. mai cateiin de fiziologia (naturatrupeasca) ni de fire a lui Iisus. Despreacestea Dresus i-a vorbit destui in alte locuri 9i s-au invilator* in chip infagigatde stralucitu^l* mai piesus de fire in Invalatur.'ileteolo.gice redAndtot ce a primit el, fie de elementare, la Sfinlii teologi (autori ai Scripturilor),fie ceea ce a vdzul el insugi prin cercetare in Scripturi, ajutat de multa cunoscatoare fie introdus de lui deprinderecu acestea, a lor, prin tainica mai inlelegerea in cineva carenu numai tinvalat, ci a qi patimit cele in felul acestas-a desavirqit dumnezeiesti. d i n i u b i r e ,d a c ap u t e n rs a s p u n e ma c e a s t a , qi tainicacu ele qi.in gi in unireaneinva[ata credinlain ele. $i, ca sAtrecempestevederile cele multe gi lericite ale-inlelegerii a l u i i n c e l em i c i . i n I n v d g a t u r i l e puternice de el, spune elemenrurlrgdunate ie,,,log,ite I i s u sa c e s t e a ' ". desore $10 sfi nntlttiI ert'tei. Ale Prea elementare teologice din invalaturile pe toate' Cauzatuturor* carele implineqte pistreaza care lisus, lui dumnezeirea este Ea.adunAnd parlilein armonie cu intregimea. in sineatAt inainte mai de avdnd depasind ii si partduiat gi intregul,estefara sfirgit in cele

Despre Numirile Dumnezeiegti dar ce au sfarqit, ca obarqia desAvArgirii, ca mai prein cele desavArqite, nedesavArgita sus de desdvirqireqi anterioaradesavirqirii. Este forma facatoarede forma in cele fara forma, ca obAr;ie a formei; fara formd in forme, ca mai presusde forma. E fiinla lucrAndin toate fiinlele fara prihana,fiinla mai presus de fiingA,ridicata peste toata fiinla, qi ordinele qi disting6nd* toate inceputLrrile fiind temeiul superiora tot inceputul r;i ordinea. $i e masura*celor ce sunt qi veaculqi mai presusde veac Ai inaintede veac.E cea plina in cele cu lipsuri (in cele nedesdvarcelepline,negrditA, inexgite)*,supraplinain de de minte, mai presus primabila,mai presus viafa, mai presusde fiinla. E mai presusde fire in mod mai presusde fire, are suprafiinla in mod mai presusde fiinla. De aceea, a venit manat de iubirea de oameni pAnAla fire* gi s-a facut cu adevarat ca om, ca fiinla gi a trdit supradumnezeiescul sa fie laudateceleluatede la noi ca mai presus arataceeace de minte qi rafiune.$i in acestea e mai presusde fire gi mai presusde fiinla, nu numai intrucit gi-a facut comune ale noastre nepain mod neschimbat* gi neamestecat, lui de la chetimind nimic in supraplinatatea ci, ceeace e 9i mai negraita, noza (de$ertarea) nou decat toate cele mai noi, era mai presus mai presus de fire in cele fireEtiale noastre, de fiinla in celeconformefiinfei,avAndtoate de noiro+. din noi mai presus ale noastre Unul in inmullire $i unit in procesiune gi continuandin chip supradeplin in distincgie, toatecelece suntqi fiinfal safie ridicatpeste in aducereaunitarii* a tuturor la existenli qi in revirsarea nemicqoratda nemic$oratelor lui diiruiril65. in acelagitimp Dar, fiind unic, daruiegte din Sine ca Unul, fiecarei pa4i qi intregului, Unul in unului qi mullimii; este,de asemenea, mod mai presusde fiinla, nefiind nici partea mullimii, nici un intregdin pa4i. $i a$anu e nici unul, nici nu participiila Unul, nici nu are mai unitatea.Este Unul dincolo de acestea, presus de unul, de unul in celece sunt ;i este neimqi mullime neimpa4itA,supraplinatate gi plinita, aducind la existen[a,desavArqind toataunitateagi multimea.$i iarAgi, suslinand mulli din El, facAndu-se prin indumnezeirea lui Dumnezeu,dupd dumnezei, asemenea ca este $i se puterea fiecaruia, se socotegte numeqteo distinclie qi o inmullire a Dumnezeuluicel Unul, dar estenu mai pulin Duml au n e z e u i n c e p d t o r q i S u p r a d u m n e z e us Unicul Dumnezeu, neimpa4it in minli imgi neinpdrlite, ci unit in Sine gi nearnestecat mul[it in mul1i. mai presusde fire inlelegAnd-o $i aceasta celauzitorul comun al nostru* $i al invafatoruluinostruin daruirealuminii dumnezeieqti, cel mult exersat in cele dumin nezeiegti, lumina lumii, le spuneacestea chio indumnezeitorin sfintele lui scrieri.De dumnezei*,fie fapi, daca sunt mulli aEa-ziSii $11 in cer, fie pe pdmlnt - precum sunt mul{i dumnezei Sidomni mulli - dar pentrunoi este Dar despre acesteas-a spus destul. Si un sin.gurDumnezeu,Tatal, din care sunt urmarim, deci, scopul cuvantului, explicAnd toate noi inrru El, un .ringurDomn lisus Si Si numirile comune* qi unite ale distincliei Hristos, prin care sunt toate Si noi prin El (l noastra. dupi puterea dumnezeieqti, $i, ca sd Cor. 8.5-6). definim clar in cele urnatoare toate,spunem Caci in Dumnezeuunirile suntmai presus precums-aspus, cA distinctia dumnezeiascd, de distinclii qi inaintealor $i suntnu mai pu(in bune ale obirgiei dumcuprindeprocesiunile negraita$i unitaraa tuturor celor ce unite qi dupd distingerea nezeielti.Caci, daruindu-se sunt $i avdnd in mod superior participArile Unului. Aceste distinclii comune qi unite ale tuturor bunurilor, se distinge in mod unitar, dumnezeiriiintregi vom incercasd le laudam in chip unic*, semultipliciifara dupaputinlA,ca procesiunibune din numirile seinmulle$te dumnezeieqtice le descoperain Scripturi, Dumde Unul. $i, deoarece sa iasadin starea precum s-a spus aceasta, cd nezeueste Cel ce estein mod mai presusde 'preqtiindu-se, bine lucratoare, toatanumirea dumnezeiascd existenlacelor ce sunt gi fiinld, dar daruieqte producetoatefiinlele, sezice ca seinmullegte oricaruia din ipostasuriledumnezeiegtis-ar atribui, trebuiesa fie inleleasafara deosebire acel unic. Este prin producereadin El a dunrnezeieqti. rAmAnAnd nu mai pulin qi ca a intregiiobArgii multelor existente,

r43

Despre Numirile Dumnezeieqti

Capitolul III

':'

Despreputerea rugdciunii gi despre fericitul Ierotei, despreevlavieEi desprescrierea teologica(despreScripturd)

$1 Si cercetam,in primul rAnd, de voiegti, numele bundtafi, prima gi desavirqitaqi explicatoarea tuturor procesiunilor lui Duma binelui* 9i nezeu,invocandTreimeaobArgie pronii careexpucatoatepreabunele suprabuna, ale ei. Caci trebuie sa ne inAllam intii prin rugaciuni spre ea, ca obArqie a binelui 9i, apropiindu-necat mai mult de ea, sa ne preain cunoaqterea introducemprin aceasta bunelordaruri statomicitein jurul ei. Fiindci de fapt ea e prezentain toate, dar nu toate* sunt prezentein ea. Iar cAnd o inrugaciuni cu vocam pe ea prin preasfintele unirii cu o mintenetulburata $i cu capaciLatea Dumnezeu,suntemqi noi prezen[iin ea.Caci cuiva. Dar nu e in vreun loc, ca sa lipseasca suntem cele ce sunt, in toate ca este spun6nd Ei departede infinitateaei mai presusde toate, a tuturor. Deci noi sa ne intincuDrinzatoare dem* prin rugaciunispreintilnirea mai inalta gi bune.Caci seintAmcu razeledurnnezeie$ti pli ca qi cu un lanl mult luminos*, careatama din virful cerului qi ajunge la noi, iar noui, linindu-ne mereude el cu mAinile,ni se pare cail tragem,dar de fapt nu noi il tragem,odata ce e $i susgi jos, ci noi inqine sunteminAllali sorelucirile mai inalte ale razelormult luminoase.Sau e ca qi cdnd vrdnd sa urcam pe o corabie,prinzlndu-ne de vreunadin funiile* intinse noua dintr-o piatra $i date noua spre ajutor, nu tragem noi piatra spre noi, ci noi in corabieprin piara. suntemdu$icu adevArat Dar gi inversul:dacacineva,stdndpe o piafa prin ea de corabie,nu face fixa, sedeparteazA nimic pietrei fixe gi nemilcate, ci el se va pe sinede corabieqi seva despa4imai departa inainte de orice 9i mai mult de ea. De aceea, Dun'rdespre mult, c6nde vorba de invAlatura nu nezeu,trebuie sa incepem cu rugaciunea, ca sAafagem o puterecaree prezentapretutindeni* qi nicaieri, ci ca prin pomenirile qi invocarilelui Dumnezeusane predampe noi inqine lui gi sAne unim cu El166. 144 $2 Dar, poate,trebuie si d6m ca justificare a celor spuseqi faptul ca deqi vestitulxnostru inva[AturilefundainvilAtor Ierotei, adunAnd mentaleteologicein mod nlai presusde fire, noi, ca unii ce nu o putem lace,am scrisaltele, despreDumprezentd intre care gi invAfAtura nezeu. Caci, daca acela ar fi binevoit sa toatetemeleteologice9i ar fi dezvoltat trateze in parte fiecare capitol teologic, noi n-am fi ajunsla atatanebuniesauprostie,ca sa socotim ca ne putem apropia cu mai multa de cele inlelegere qi mai dumnezeieqte teolosice decAtel sau spunanda doua oara sa vorbim aceleigilucruri in mod prisositor. pe cel in degert*,ba poatesa-l qi nedreptAlim ce ne e invatator qi prieten,care dupa dumnezeiesculPavel ne-a explicat in mod elementar* cuvintele aceluia,rapind vestita lui noua. infelegereqi explicaregi daruindu-ne-o ca un presDar acela,explicAndcu adevarat ne-a dat norme biter* cele dumnezeieqti, rezumative care cuprind multe intr-una li ne-a facut gi pe noi gi pe cei ca noi, dupd putinli*, invAlatori ai sufletelor mai tinere, poruncindu-nesa dezvoltamqi sa distingem cu raliunea, pe masura noastrd,expunerile rezumativeqi unitare ale minlii atotintelegatoare a barbatului acela.$i de multe ori inne-a trimis $i el la aceasta. demnAndu-ne De cartea insiqi, ca pe ceamai convingatoare. aceea ;i noi il dam pe el ca invdlAtor al intelesurilor mai inalte, sodesdvArqit cotindu-l intre cei mai presusde mulli sauca a lui Hristos pe o a douaScripturA*urmatoare Dumnezeu.lar celor ca noi le predam cele pe mdsuranoastra.Caci, daca dumnezeieqti de cAta hrana tare este a celor desAvArgili, n-au nevoie cei ce o ofera pe ea desAvArgire Bine ni s-aspusdeci qi aceasta, spremancare? a cuvintelor de sineinlelegAtoare* cd vederea spirituale gi invalarea lor cuprinzdtoareare nevoie de o infelegere(mai) presbiteriala*. Iar qtiinfa qi inva[Atura celor ce duc spre se cuvine data celor sfinli 9i sfinlili aceasta

Despre Numirile Dumnezeieqti s-a intr-o treapti mai de jos. Dar, degiaceasta observat qi de noi cu mare grija - ca sa rdminem cu talcuireala cele distinsede dumn e z e i e s c u li n v a l a t o r , n - a m r e p e t a t t o t u $ i printr-o tautologie explicarea Scripaceeaqi Oeil. Fiindci qi ihtretoli ierarhii iurii propusa noqtri db Dumnezeuinspirali el a stapAnit. dupa autorii Scripturii, precum Stii,pesteto[i invalatorii de taine (caci gi noi, cum gtii, qi el' gi mulli din sfinlilii no$tri frali ne-am unit in inlelegereatrupului de viala incepator* qi de Dumnezeuincipator; ba a fost in aceasta Ei Iacob, fratele Domnului, qi Petru, culmea de vdrf ,si presbiterialaa teologilor*; apoi s-a socotit potrivit pentru toli ierarhii sa laude, nesfirqitA Decat erain starefiecare,bunatatea in putere a slabiciunii dumnezeieqti*).CAci, cu totul ridicAndu-sepeste sine, cu totul iesind din sine, a patimit cele laudate.$i fiecare din cei ce ii auzcau 9i il vedeau,il ca un il socoteau qi nu-l cunogteau, cunogteau cantare!*dumnezeiesc inspirat de Dumnezeu. Dar ce 1i-agputea spunetie desprecele Caci, dacanu uit 5i.de de acela? teologhisite mine insunti, gtiu multe de la tine auzind din aceleinvalAturi unele parfi dumnezeieqti de lauda.Cdci 1i-afost grija sa nu comunici in mod trecatorcele despreDumnezeu. curalia minlii gi exactitateadovezilor 9i in celelaltesfinte invalAturi,incit nu am incercat niciodatasA privim spre un soareatat de mare. Caci arn fost conqtienlide noi in;ine qi qtim ca nu ajunge sAin[elegemcele inteligibile ale celor dumnezeie$ti*,nici sa exprimAm qi sa spunemcate sunt cu putinli de grait desprecuno$tinlade Dumnezeu.Ci' fisuntemlipsili de qtiinlabarbatilor ind departe, dumnezeieqtiin privinla adevAruluidespre Dumnezeu. Fiindca pentru evlavia prisositoare* am ajuns la convingereacA nu auzim inlelepciunea gi nu putem spunenimic despre dacan-am primit* in minte ca dumnezeiasca, nu trebuie sa fim fara grija in privinla Iar posibile a celor dumnezeieqti. cunoa$terii d e s o r e a c e a s t an e - a u c o n v i n s n u n u m a i dorinlele fireqti ale minlilor, care tind cu iubire spre vedereacelor mai presusde fire, dar aceastae !i cea mai buna oranduire a legilor dumnezeieqti.Ea a hotarat sA ne ocupam cu cele mai presus de noi* 9i de vrednicia noastra,neajunseinsa (numai prin noi); sAinvAlam toatecdte sunt dorite de noi gi ni s-au ddruit. Dar a poruncit* sa le transindati, 9i altora. mitem cu bunatate, Ascultind deci qi noi de acestea* 9i neobosind sau neslabind in cautareacelor pe c0t este cu putinta, dar dumnezeieqti, pe cei fara putere si priveascala qi ajutAnd $3 cele mai inalte ale noastre,nelisAndu-i neajuta(i, ne-am silit sa le scriem.Nu indriznim Vom lasa cele de taini, de negrait celor vA invalim ceva nou, ci distingem qi sa ca sfdnta pentru qi cunoscute, mulli tie in mod rezumativ,cele spusede a noastratrebuiesAfie comunicatA descoperim, cunoqtinta Ierotei*, sfingitulcu adevaratde Dumnezeu, pe cat e cu putinla..31 Tli gi sa 6 apropiem, ale in parte 9i anranunlite prin cercetarile multora. Fiindca el a intrecut pe mulli din fiecareitemeroi. invilatorii noqtri in folosirea timpului 9i in

Capitolul IV Despre bine, lumind,frumusele,iubire, extaz,rAvnd; Ei ca raul nu e nici din ceeace esteEi tn celece sunt
socotesc,numind bunAtateinsagi existenfa dumnezeiasci (obir$ia dumnezeiasci)care' prin insasifaptul ca e binele,ca hine fiinlial* Sa inaintamdeci* cu cuvantulla bunaratea iorin llinia). intinde bunitateala toatecele ce (autorii.Scripturii,lo nostru*'nu prin soarele insaqi pe care leologii_ ilntl6e.De fapt,precunr mzupresus cugetare duntnezelru sauvointa,ci prin insugifaptul ca este, atribuieprin excelenta cum de toate, qi o deosebesc* de dumnezeirel68

$r

t45

'

DesPre Numirile Dumnezeieqti binelui* alatureacelor bune qi de a se imde acolo,pe partiqi de iluminArile ce la$nesc polriva lor, qi de a participa cu toataputerea la darul binelui qi toate celelalteingirate de . Dar, dacdtrea Despre suJletx noi in scriere qi sufletelcnerafionale*sau buie sdo spunem, ale animalelor,cate strabataerul qi unbla pe pamant gi cAtese tdriie pe pamant qi-qi d,uc viala in apasauumblain mod amfibiu* 9i cAte vieluiesc acoperitesau in peqterisau simplu au un suflet sau vialir cu simluri qi ele toate s-au insuflelit gi au primit viala pentru bundtate.$i toate planteleau pentru ea vlala qi migcdtoare'din fire. $i orice crescdtoare neinsuflelitdqi fara viala existAdin substanld pricina binelui qi a primit pentruel depnndereafiintiala*''-.

lumineazf, toate care participa la lumina lui puteriiloi. aqa!i binelenrai preduparatiunea sui de soare.prin insagiexistenlalui' ca arde ctupul lui obscur, hetipulridicatmai presus lor, razelelntregu tuturor,pe mAsura transmite toate au luat subzistenla bunatAti.Prin acestea fiintel6. puterile qi lucrarile inteligibile 9i hlelegitoare*. Prin ele igi au vialaperrnanenta libera de toata coruperea $i si-nciricsoratA. qi de naqtere de nraterie moartea*-gi 9i de nestatomicie si curgere si sunt deasupraoncarei Caci schimbarisprelltceva qi spre.altundeva.. ca netrupesu$l nematenale sunt cugel.ate ;r de-lume.9i da minli in mod mai prestrs ingeleg lumineazain sens propnux rulltlnlle exlscelepropriide Ia qi iara5i iqi doban-desc tenlelor qi de cel6inruilite. $i au statomiciadin bunatate paza9i locaqul* acoloestetemeiul.sustinerea, celorbune.Si dorind-ope ea.au ql exlstenla Sl de ea in buna existen1al7o. $i sunt intipArite cu putinlaqicomunica chipulbinelui,pecateste dumele,cum arataranduiala de dup-a si c'elor diri darurilebinelui de care se imnezeiasca, pdrtagesc elelTl.

s3

Iar peste toate* cele existente(cele ce sunt) este binele. El da chip fara chip; 9i numai in el estenefiin[a, ca ceeace intrece fiinla gi neviala careintrece viala qi inlelep$2 ciunea care intrece lipsa de minte li toate ale cate sunt in bine formntoaresuperioare De acolo au ele* treptelemai presusde celor fara chipuri, $i daca trebuie sa o lume, unirile intre ele, deosebirileneconfun- spunem,toatecele ce suntdorescbinelecel date,puterilece urcape celemai dejos la cele mai presusde toate,care el insuqinu este* mai bune; de acolo sunt: purtareade grija a cum sa fie in bine qi bune, gi se straduiesc celor mai inalte pentrucele de aildoilea(rang) care e cu adevaralrqaipresusde fiinlA prin '". puterilor proprii, neschimbatele d e p a q i r e t gi pastrarea uturor' a in ele insele,identitalilein dorin[a dezvoltd.,ri binelui, starile de vArf ;i toate celelaltecite $4 s-au spus de cdtre noi in scriereaDespre gi cele ce Du treptele ingereSti*. insuSiiileti Dar, trecdndnoi prin mijloc, ne-a scapat aparlin ierarhieicere$ti,purific irile potrivite binelui, care este cauza incepudescrierea presus mai luminoase cilAuzirile inserilor*, turilor gi sfar$iturilor celor cereqti* sau a ale intregii dJlume qi faptele desAvirqitoare lor, care nu le prezentariifiinlei (substanlei) izdesavirgiii ingeregti,le au din bunAtatea nici sd se mic$oreze,a De la ea li s-a lasA nici sa creasca, voritoare qi atoatecauzatoare. bunatAflias- miqcdrilor ticute in mersul cerescatat de indiruit chipul binelui ;i aratarea cunsein ele gi faptul de-a fi ingeri* sau ves- tins qi a ordinii stelelor,a mareiiei luminilor a li stabiliulii lor qi a varietalii schimbatoare titori ai ei, adica ai dumnezeie$tiiuceri ;i faotul de a fi ca un fel de lumini aratate, multor miqcAri ale unor stele ti a celor doi mari* ca tAlcuiri ale Celui ce estein cele luminatori,pe careScripturaii nume$te oroiectate Dar gi sufletele*de dupaacelesfinte (cf. Fac. 1,16), a revenirii ior periodicela ascunse. locuri, prin care se succedzilele qi si sfintite minli si toate cele bune ale su- aceleagi lunile qi anii, caredefiqi se masoara noplile presus de mai ileteloi sunt pent;ubunAtatea de-aaveaca nesc* milcarile ciclice ale timpului qi ale bine: faptul de-afi inlelegatoare, le statomicesc Ai viaEaesenliala (fiinliala) insAli existenta celor din timp qi le nun-rard, insagi prin ele ca le suslin.Dar ce ar spunecinevadespre de-a fi calauzitoare nepieritoare, bine, de-a putea fi inallate spre obdrgia raza soareluiin sine?Caci lumina ei estedin t46

DespreNumirile Dumnezeieqti
bine gi ea este chipul bunatatii. De aceea binele se qi lauda cu numiri luminoase,care ca in chipuri arhetipul. Caci predescopera dunmezeiriiceamai presusde cum bunatatea toate'r'strabatede la cele mai inalte gi mai vechi fiingepina la cele din urmA qi estemai nici cele mai de presusde toate,neajungdnd sus la inallimeaei, nici cele mai de jos nepe toate ei. qi lumineaza* de cuprinsul trecAnd catepot sa fie luminateqi le creeazalT+ $i le da vialA gi le suslineqi le desavirqe$te $i este mdsuracelor ce sunt $i veacul qi nunlarttl gi ordinea*qi cuprinsul;i cauza;i linta,la fel gi - care chipul aratatal bunitalii dumnezeiegti qi lumimare intreg acesta este estesoarele nos li pururealuminat. Revirsarea de multe feluri* a binelui in toate cele ce se pot impartaqi de el le lumineazape toate qi are lumina supraextinsa, cum intinde soarelela tot cosmosulvazut,in sus qi in jos, strAlucirilerazelor sale.$i dacA nu e de ele, aceasta ceva nu se impartaqe$te din cauzaslabiciuniisauscurtimii raspdndirii luminii lui, ci a celor ce prin incapacitatea primirii nu se intind Ia impartagireade lumina. De fapt, razele trecAndprin altele le lumineaza pe toate cele capabile; $i nu e nimic din cele vazute la care sA nu ajungi a luminii soarelui.Dar marinreacovArqitoare corqi devenirea ea contribuie qi la naqterea* gi purilor qi le migca spre viala qi le hraneqte qi le le face sa creasca gi le desavdrqegte qi le unegte. curale$te $i astfel, lumina lui este misura* qi numarul orelor, al zilelor gi al intregului timp al nostru. Caci ea este lumina* - deqi la inceputerafara forma - de ciue a vorbit Moise gi ea a rinduit prima treime a zilelor noastre le in(cf. Fac. 1,14).$i, precum bunAtatea protoarcetoatespresine qi esteadunAtoarea prie a celor impra$tiate,ca dumnezeirea incepitoare* gi unificatoaregi toatesedoresc ca ca sus[inatoare, - dupa ea ca incepatoare, cel linta, a$abineleeste(cum zice Scriptura) din care au luat toate existenla$i sunt. ca produseaie cauzeidesavArgite ;i in caretoate se men[in, pazite qi finute ca intr-un san atottiitor gi spre care se intorc toate, ca spre capitul propriu al fiecaruia.Dupa el sedoresc toate*, cele inlelegatoare$i rationalein mod cele simtuale in mod senzorial, cunoscAtor, inniscutd cele lipsitede simlire prin miqcare a dorinlei vitale, iar cele lipsite de viala qi ?mnumai prin capacitatea simplu existente, partasirii fiintiale. ' gi luraliuni,chipul aratat Porrivitac;leiaqi mina adunAqi intoarcespresine toatecele ce sunt,pecelece vad.pe celemi;cateqi lumrnate, pe ceieincalzite, ei. De adunindu-lesubrazele le line impreuna*pe toategi le lceea qi soarele celesensibile adunioeceleimnrdstiateSi toate se dor6scdupa 61,fie .a sa vada,fie ca sA fie tot safie gi luminateqiincalziteSipeste migcate sustinute. $i nu spun dupa un cuvAnt din fiind qi creatoral intreguvechime* cd soarele, in mod propriulumeavizutd,ci lui, cAnr"ruieqte cd ('elenet'i:ute ale lui (Dumnezeu)se vdd de la :iditeu lunii. din fdpturi .fiittd cun-ost'ute. lui purere;i tlumne:eirct')(Rom. adicaveSnicu 1,20).

$s
Dar acestea $n de teologiasimbolici. Dar acum trebuiesAliudam $i sa spunemnumele luminii spiritualea binelui, pentru cA binele se numelte lurninA spirituala (inteligibilA), e plinA pentru cA toata mintea supracereasca de lumina spirituala. $i toata ne$tiinla Si ratacireatrebrriealungatddin toate sufletele in careajungeqi tuturor trebuiesa li se transmitA sfdnta lumind gi ochii lor inlelegAtori trebuie cura[i1i* de ceaganeqtiinlei care ii invaluie; iar sufleteletrebuieridicate qi eliberate de marea povara a intunericului in care sunt inchise.IntAi trebuie sa li se transmiteo Apoi, ca unora ce au guslumina moderata. tat lun.rinagi o doresc mai mult, sA li se daruiascdgi mai mult gi sa lumineze cu prisosinfi, fiindcA au iubit mult* (cf. Luc. 7,47). $i pururea se vor intinde inainte,pe masurainillarii lorl76. $6 Deci toatA lumina buna se numeqtelumina spirituala, ca raza izvoretoare gi ca de lumina liqnitoare de sus, care revArsare lumineazadin plinatateaei toatamintea mai presusde lume* qi din jurul lumii qi innoiegte r;i le cuprinde toate puterile lor in[elegdtoare mai presusde ele qi pe toate*,fiind aqezata pe toate prin faptul cii e mai depAgindu-le presus de ele. $i simplu vorbind,toatAdomnia puterii luminitoare.ca una ce e lumina gi mai presus de lumina, cuprinde incepatoare

147

Despre Numirile Dumnezeiegti si aduni in sine,ca mai presusde ea qi inainte de ea,toateceleinlelegdtoare $i celeialionale precum neqtiinla intr-una. Cici, le leaga Ei luminii pe cei rataciti,agaprezenla dezbinA* inteligibile (spirituale) aduna 9i une$te qi pe cei luminati gi-i intoarcede.la desiv6rqegte exisopiniile* multiple spre Cel cu adevarat tenr (fipdg td 6vtrrlg tiv) qi-i aduni de la vederiie variate sau, mai bine zis, de la inchipuiri* la cunoqtinlacea una, adevaratA, curata ;i unitara, umplindu-i dc singura 5i u n i c al u m i n A / r/ . Caci din acestfrumos* le vine tuturor celor ce sunt existenla $i pcntrtlfrumos sunt toate armoniile qi prieteniile gi comuniunile intre toate qi toate; $i prin frumos s-au unlt toate. $i frumosul e inceputul tuturor sau cauza a tuturor. El le miqcape toate $i le fAcatoare de frurnuseleproprie' suslineprin dragostea tuturor* capatul e !i cauzaiubita li finala $i (cdcitoatesefac pentrufrumos) 9i exemplarA, caci toate se definescconform lui. De aceea frumosul este acelagi cu binele, pentru ca toatese dorescdupd frumos qi bine prin toatd cauza.$i nu existaceva din cele ce suntcare de frumos qi de bine. sAnu se impArtiqeascd Ba, cuvAntulva indrazni sa spuna$i aceasta, $7 ca Siceeace nu este*participdla frumos gi la Acest bine e laudat de sfinlii cuvAntatori bine. Caci qi el va fi frumos Eibun cAndse va tuturorin qi ca frumos*, gi ca frumusele,;i ca iubire, 9i laudain Dumnezeuprin inlaturarea mod mai presusde de fiinfi. Acest Unul bun ca iubit qi prin toate celelalte numiri dumnezeielti cuvenite frumosului, de frumuse[e 9i lrumos este in mod unilar cauzatuturor sunt celor multe frumoaseqi bune.Din acesta ficitor gi plin de har. Iar frumosul qi frutoate existenlelefiinliale* ale celor ce sunt, musetea se pot distinge in cauza care Ie cuprinde in una pe toate. Caci acestea unirile, deosebirile,identitafle, diferenlele, cele comune neasemanarile, asemAnarile, distingAndu-lein toate existenleleca parc a f r u m . o s celor contrare, neamestecirile celor unite, . .punem t i c i p a t eq i p a r t i c i p a n t e s celor din proniile celor mai de sus,deosebirile este ceea ce participa la frumusele, iar de mai celor intoarcerile elemente, aceleaSi frucauza frumuseleaeste participareala tutrlrorcelor duratele .si musetii tuturor celor frumoase.Iar frumo- ios,stdrilenemiscate $ i i a r a g ic e l e s u l u i m a i p r e s u s d e f i i n l a i s e s p u n e i e s e p a z e s cp 6 e l e - i n s e l c . comune tuturor in toate, in mod propriu frumuse[e,pentru frumuselea transmisade la fiecaruiagi acordurileqi prieteniileneconfunea tuturor ielor ce exista, fieciruia in mod date gi armoniile intregului, comparaliile propriu qi pentru cd e cauzabunei armonii 9i luminozitaf, ca o lumina ce transmitetuturor aflate in intreg, legaturile nedesfacuteale transmisiunile de frumusele facAtoare ale celor ce sunt, succesiunileneintrerupteale celor ce se desfa$oara,toate stArile* gi razelor ei izvorAtoareqi ca una ce atragela miqcarile minlilor, ale sufletelor,ale trupusinelT8(rcrl"oOv; de unde i se spuneqi frurilor. CAcie o staregi o miqcarein toate,ceea mos, Kdl,l,og) toate 9i le aduna pe toate in ce [ine pe fiecaredurabil mai presusde orice Iar frumosul, ca toate ca in.una qi aceeagi. stareEi milcare in raliuneasa 9i il migcain atotfrumosulqi suprafrumosulqi purureaexis- ml$carea propne.,'. tent qi acelagifrumos, nu devine, nici nu se pierde,nici nu creqte, nici nu se vc$tejeite, urat.nici nu nici nu ia cevafrumosin altceva $a e o data, altldaE nu, nici nu e fali de ceva nu e acum, frumos, fala de altcevaurAt,nici $i se spune cA se miqci min$le dumiar acum nu, ca uneori fiind frumos, alteori unindu-sein mod circular* cu'ilunezeie$ti, nu, ca fiind unorafrumos, altoranefiind frumos. Ci acelaqie in sine cu sine, de acelaqi minArile firA inceput qi fAra sfArqit ale frumosului qi binelui; dar qi in mod direct (in unic chip*, fiind purureafrumos qi avind in linie dreptd),cdndies sprepurtareade grija a sine, mai inainte de tot frumosul, in mod pe toate in superior, frumuselea izvordtoare. Cdci a celor mai de jos, indreptAndu-le qi in mod circular prin firea simpla qi suprafireascia mod direct (in linie dreaptA) preexistat gi in spiralacdnd,purtAndde grija de celemai toataliumuseleaqi tot futurorcelor frumoase, frumosul in mod unitar in calitate de cauzit. de jos, rtunin fArasdiasadin elein identitatea 148

Despre Numirile Dumnezeieqti lor, in aceastaidentitate a frumosului qi unul in altul. binelui ce se miqa nesfArqit ce exista e din frumos qi bine qi in frumos gi bine gi seintoarcesprefrumos qi bine.$i toate catesunt gi se fac sunt qi se fac pentrufrumos gi bine qi toateprivesc spreel ii sunt milcate $e spreel $i se suslinde el gi sunt din pricina lui gi pentruel; gi in el e tot inceputulca modelx Iar migcareasufletului* estecircularA,ca savirqitor,facator,formator,temeiulelemenintrarein sine insuqi de la cele din afaragi ca telorqi, simplu,tot inceputul, toatA suslinerea adunareunitarAin ele insele a puterilor lui qi capatulfinal. $i, ca sa spunintr-un cuvdnt, su- toatecele ce sunt,suntdin frumos gi bine. $i, ca adunarece-i dAruie$te in[elegAtoare, fletului, ca intr-un cerc, neratacirea,intortoatecele ce nu suntx suntin chip mai presus de la cele din alara, de fiinli in frumos gi bine. $i acestaeste cAndu-lqi adundndu-l intii in el insuqi,apoi ca pe unul ce a devenit inceputul tuturor qi mai presusde inceput gi in mod unitar,unindu-l cu puterilece seunesc Cd din el Sipritt e/ qi in el gi supradesavar{t. unitar gi astfelconducAnduJsprefrumosul qi sDreel sunt toate, cum spunesfantul cuvnnt binele caree mai presusde toatecele ce sunt ( i l o m . I 1 , 3 6 ) . D e c i , t u t ; r o r l e e s t ed o r i t q i gi farainceputqi fara sfArgit. iubit frumosul qi binele. $i pentru el qi din gi e unul qi acelaqi Iar in spirald* se migci sufletul, intrucAt pricina lui iubescqi cele mai mici pe cele mai in mod procunoltinlele dumnezeieqti une$te inalte* intoarsespreele gi stauin comuniune priu cu sine, nu in chip inlelegator qi unitar, cu celede aceeaqi qi cele constitutiegi treapta; ca prin nigte lucriri ci ralional qi desfaqurat, mai inalte au purtarede grija pentrucele mai r;i unitare. Iar in rnod direct (in amestecate mici qi ele se suslin pe ele; qi toate dorind linie dreaptA),cdnd neintrAnd in sine qi frumosul gi binele, fac Ai voiesc toatecAtele printr-o inlelegere unitara fac Ai le voiesc. Dar Cuvdntul adevaratinnemi$candu-se (caci aceasta este,cum am spus,in cerc), ci cA El insugi e drAzneqte sa spunAqi aceasta, miqcindu-se spre cele din jurul sau qi de la bundtalii cauzatorultuturor pentrucovdrgirea celedin afara,seinalla ca de la niqtesimboale $i pe toate le iubeqte$i toate le face,toate le variatesi inmultite spre intuiliile simple gi desavnrgeqte, le sustine, toatele intoarce tclate I80.' t'rrri1" face spreSine qi estegi iubireadumnezeiascd, roditor binelebinelui pentrubine. Caci insAqi a celor ce exista, iubirea binefacdtoare* $10 preexismndin mod covar$itorin bine, nu I-a ' saramdnaneroditorin sine,ci lAsatpe acesta Deci cauzaacestortrei migciri ale tuturor l-a miqcatpe el la faptuireprin covar$irea care gi a celor sensibile* gi cu mult inainte a per- le face* Detoaterbr. qi ca temeiurilor, sistenlelor gi starilor 9i gi capatul final al lor este frusus[inetoarea mosul qi binele, care e mai presusde toatA $ll toata starea*$i stareali miqcarea*.l)e aceea, qi pentru el. qi qi el in el spre e din el milcarea cineva* ca vestim Dar si nu socoteascA Caci din el gi prin el e qi toatafiin[a qi viala gi a minlii qi a sufletului,micimile $i egalita[ile, nunrirea erosului contrar Scripturii. Cdci cd este lucru nera[ionalgi strAmb socotesc mirimile, masurile, asemdnarilecelor ce sunt, armoniile, combinarile, intregimile, a nu fi atent la ingelesulscopului, ci la nu estepropriu celor ce cuvinte. $i aceasta parlile; din el e totul unul qi mullime*, ci legaturile pArlilor, unirile tuturor par[ilor, voiesc sA inleleagi cele dumnezeie$ti, intregurilor, calitatea,canti- c e l o r c e p r i m e s c s u n e t e l e s i m p l e q i p e desdvdrgirile le 1in la partea din afard a urechilor tatea, catimea, nesfir;itul, comparaliile, acestea toatamarginea, netrecuteinlauntru qi nu voiesc sA gtie ce deosebirile, toatAnesfArqirea, elemen- i n s e a m n Ac u t a r e c u v i n t $ i c u m t r e b u i e toatedelinitiile*, treptele,depagirile, tele, formele, toatafiinla, toataputerea,toata l a m u r i t g i p r i n a l t e c u v i n t e c u a c e l a $ i lucrarea, toata deprinderea,toate simlirea, in[eles* qi mai revelatoare.Ei ramAnla litere toata raliunea, toata inlelegerea,toata atin- gi la semne neintelesegi la silabe gi vorbe necunoscutecare nu se deschid inlelegerii gerea,toatagdinta,toatdunirea.$i simplu, tot

149

Despre Numirile Dumnezeiegti sufletului lor gi suni exterior la auzul lor, ('are nu bombanite Drinbuze.Ei suntca aceia pot vedeaca numarulpatruinseamna de doua ori doi sauca linia dreaptdpoate fi trasaprin mai multe linii drepte sau cA locul matern poatefi indicat prin locul patem sau cA orice altcevapoatefi indicatprin altemulte cuvinte care inseamnaacelagilucru. Trebuie qtiut*, potrivit drepteiraliuni, ca de litere, de silabe, de cuvinte,de propozilii gi cuvinte ne folosim pentru simturi gi ca atunci cind suflqtul se migca prin actele lui inlelegdtoarespre cele cugetate, sunt de prisos odatAcu simlurile gi cele simlite prin ele. La fel sunt de prisos qi puterile intelegatoare*, cind sufletul devenit in chip dumnezeiescse atinge intr-o unire prin de razele lunriniineapropiate nein!eleasa atingericarenu se folosescde ochi. Dar cAnd sasemigteprin cele sensibile minteasesile$te intuite, celece ne spreinlelegericontemplate vin prin simfuri ni se fac mai vddite*, cuvintele mai clare, cele vazute mai inlelese, ca atunci cand cele aritate prin simturi raman nelamurite.Atunci cele sensibilenu se vor putea infaliqa bine* minlii. Dar ca sd nu parem ca spunemacestea, schimbdndScripcei ce cerceteaza turile, sa le audi pe acestea (critica) numirea iubirii (eros); IubeSte-o (epd60ntt) pe ea Si te va pdstra pe tine. pe ea, ca sd pe ea Sicinste{te-o Imbraliseaz-o te imbrali;e:e (Pild. 4,6-8). $i toatecelelalte pe carele lauda Scriptura. $12 Dar unora din sfinlii noqtri cuvantatorili estemai s-apirut* ca numeleeros(dragoste) p u [ i n d u m n e z e i e s cd e c d t c e l d e a g a p e (iubire). Aceqtia sd auda* cd scrie qi dumlgnatie*: Erosul meu* (dragostea nezeiescul mea) s-a rdstignit. $i in introducerile anterioare* la Scriptrui vei afla pe carevaspun0nd Inlelepciune: M-am indespredumnezeiasca ei (Intel. 8,2). Deci sa drdgosritrlefi'umusegea nu ne temem de numele dragostei(erosului), nici sa nu ne tulbure pe noi vreun cuvant indoielnic despreea. Mie imi pare ca Scripturile vAd un inleles comun in numele de iubire gi de eros, de aceeafolosescmai mult pentru cele dumnezeieqti*cuvAntul eros necuvenitea din cauzaprejudecAlii adevarat, unor astfel de oameni. Deoiuece nu numai Dar erosul dumnezeiesceste gi extatic*, nelasind pe cei indragostili si fie ai lor, ci ai celor de care sunt indrdgostili. $i iuatApe cele superioare,puflAtoarede grija penru cele ingrad suslinAndu-se ferioare,qi pe celede acelaqi intr-o illtoarcere unape alta,qipe celeinl'erioare spre cele dintAi. De aceea;i dumnezeiascA erosuluidummarelePavel, ajunsin posesia zicecu qi partaqde puterea lui extatica, nezeiesc ci Hrisguraindunnezeila: Nu mtli rrdiesc'eu, ca tusn'die{te fn mine(Gal.2, 20).Zice aceasta qi ca cel ce a ieqit cuprinsde dragoste adevarat gi ca din sine*,cum insu$izice,in Dumnezeu cel ce nu mai faieqte viala lui, ci viala Celui iubit, ca foarteiubit. Dar putem indraznix sa ca $i cauzatorultuturor, spunem $i aceasta, prin erosulfrumos gi bun pentrutoli. pentru covar$ireabunAtAliiiubitoare (erotice),iese noi, ci gi Scripturile laudAerosul ca potrivit pentru Dumnezeu. Dar mullimile, nepricepind unitatea numelui dumnezeiesc de eros,s-aurostogolit,pe masuralor, la o qi distinctiva a folosire divizata $i trupeasca eros,ci idolul sau, lui, cum nu esteadevaratul mai bine zis, o cdderede la erosul adev6rat. Caci mullimea* nu poate pricepe unitatea erosului dumnezeiescli unic. De aceea, parAndmultora un nunle mai greu* de inleles, a fost folosit pentru inlelepciunea dumnezeiascispreinallareagi ridicarealor dragosteiadevirate (erosula cunoagterea qi spreeliberarea de greutatea lui adevarat) intilnim pe unii inlelegeriiei. Deci noi, cAnd care cugetdin mod inferior, sa inlelegemin qidecuvintul : Crici s-a chip cinstit,lindndseama intors* iubirea ta asupra mea mai minunatd (aydnlorv)femeilor (II Reg. decAt dragosrea Pentru ceice auddreptceledunrnezeieqti, 1,26). sfin1iiautori al Scripturilor lblosesc*in acelagi qi eros,potrivit inlelescuvintul iubire (agape) putere revelaliilor dumnezeiegti. $i au aceeagi cu frumosul de unire qi legaregi de arnestecare* qi binele.Caci ele suntpentrufrumosx gi bine gi frumosul qi binele provin din ele qi 1in pe cele de aceea$itreaptain comunicarereciprocA,dar qi migcApe celedintAisprepurtarea de grija a celor de al doilea qi intarescpe cele prin intoarcerea lor sprecele mai de mai jos 6".u.1$2. $13

r50

Despre Numirile Dumnezeiegti afari din Sineprin purtirile de grija spretoate qi cele ce sunt qi oarecum atrasde bunatatea iubirea qi erosulsau.$i ieqit de sub toategi pestetoate,secoboaraspreceeace e in toate, neieqit din Sine in puterea lui extatica mai presusde fiinla. De aceea il numescpe El cei putemici in cele dumnezeiegti qi rAvnitor*, ca bogat in erosul lui bun fala de cele ce sunt $i c a C e l c e s t i m u l e a z ar A v n a d o r i n l e i d e dragosteqi ca aratindu-sepe Sine rivnitor in qi pe cele dorite rivnitoare ea facAndaceasta fala de El, ca unelece sunt providenliate de cit qi dragostea El. $i atdtcel indragostit sunt in intregime ale dragosteiqi ale binelui. $i cele intemeiatede mai inainte in frumos gi bine exista Qi sunt facute pentru frumos qi binel83. $14 Dar ce voiesc in general* vorbitorii despreDumnezeucind il numesco dataeros gi iubire, alta data indragit (prin eros) gi iuqi probit*. Numirile dintii il arata caLrzator ducdtorqi nascator;iar cele de al doilea il aratapeEl insugi. $i prin primele e mifcat*, prin cele de al doilea miqcA.Aceastaarataca El insugie miqcitor al saugi prin Sine.Astfel il numescpe El iubit gi vrednic de iubit, ca frumos gi bun. Iar eros li iubire il numescca fiind putere mi$catoare gi in acelagi timp inAllatoare spre Sine, ca fiind singurul EI insugi qi prin Sine frumos gi bun qi ca liind aratarea sa prin Sine. $i ca fiind lucrarea b u n a a u n i r i i c u S i n e r i d i c a t ap e s t et o a t A * (aerosului)*, u n i r e a5 i m i g c a r e a indraglta simpla, de sine migcAtoare, de sine lucratoare, preexistenta binelui, izvoritoarea bunatalii in cele ce sunt qi intorcAndu-leiaragi spre bine. In aceasta s e a r a t Ac u d e o s e b i r e e r o s u ld u m n e z e i e s c nesfArqit in sine qi fara inceput pentru bine, din bine qi in bine qi spre bine, miqcAndu-se i n s i n e ,i n i n v i l u i r e p r o p r i e , fara abaterein aceeaqicalitate qi proiectAndu-sepururea, dar ramdn0nd qi restab i l i n d u - s el a f e l l d a . Acestea le-a spus $i vestitul nostru s 6 v A r q i t o ra l c e l o r s f i n t e i n c h i p d u m n e z e i e s c ,i n i m n e l e d r a g o s t e i ( d u m n e z e i e ; t i ) ,c a s a n u g i n d i m c e e a c e e necuvenitqi ca sa-l avem ca pe un cap $16 Din aceleagiimne de dragosteale aceluiagi Deoarece am dat ordinea multelor treote ale dragostei(care purced) dintr-una*, vom in celeurmatoare caresuntcunostintele spune gi puterile felurilor dragostei(erosurilor)din lume gi mai presusde lume, pe carele intrec, dupA scopul ratiunii, treptele gi ordinele dragostei inlelegAtoareqi inteligibile, mai presusde care se afla erosurilede sine intelig i b i l e q i d u m n e z e i e g t ia l e f r u m u s e t i l o r adevarate, care au fost cAntate cu dreptate de noi. Rezumandacumiardgitoatein erosulcel unul qi concentrat,vom prezentape tatAltuturor; qi stringind din cele multe, intAi vom aduna douA feluri ale dragostei,peste care stapAnegte c a u z a a n t i c i p a t an e s u p u s a relaliei*, a dragosteiintregi de dincolo de toate, spre care tinde in armonie cu fiecare dintre existenfe erosulintreg din toate*. $17 Ale aceluiasi,din aceleaqiimne ale drugostei AdunAndu-leiarar;ipe aceleagi in una, si spunemcA esteo unica puteresimpla carese l5l sfintit al nostru ?n cuvAntul nostru despre " a o ,ta s .

$1s
Din imneledragostei(erosului) ale preasfdntuluiIerotei Erosul*, fie ci-i zicem dumnezeiesc, fie ingeresc, fie mintal, fie sufletesc,fie fizic, sa-l inlelegemca pe o putereunificacare miqcacele sutoare qi inarticulatoare, perioare spre purtarea de grija a celor inferioare, iar pe cele de acela;i fel spre reciprocitatein comuniune qi la urmA pe cele inferioare spre inSgarcere la cele mai i n a l t eq i m a i i n a i n t a t e l

Despre Numirile Dumnezeieqti misci de la sine spre o anumita imbinare la ultima unitari, de la Bineie insuqi pdna. rara$l pnn dintre existente,$i de la aceasta toate sDreBinele din ea insiqi 9i prin ea insiqi intoridndu-se circular spre ea insaqi' (in cerc) neincetat,identici desfAqurAndu-se cu ea insa$i. bine. toate cele ce le fac' le fac pentru ci par b u n e .D e f a p t s c o p u lc e l o rc e s u n t * a r e c a i n c e p u t \ s it i n r Ab i n e l e ( c a c i n i m i c n u f a c e la firea raului)' c e e ac e i a c e e d n d i n d u - s e Dar atunci cuir e riul in cele ce sunt, sau este nesocotinddorinla cea buna? $i daci toate cele ce existi* sunt din bine 9i binele e dincolo de cele ce sunt - in bine Si ceea ce nu este,este.Iar raul nu estenici existent' $18 Iar dacanu este,nu e cu totul rAu,nici neexistent Cici ceeace nu estep-este in sensde depdgire. tot nu e nimic, dacanu se spunecA e in bine Si. dacdcineva ar intreba: daci tuturor le este drag gi dorit qi iubit frumosul 9i binele ca suprafiinla.Deci binele va [i supraintepe acesta*9i rivneqte :a l: ll meiat cu mult inainte ;i de ceea ce exista (caci il d-oiegte el, cum am spus,fi ceeace nu este;ll-el este simplu 5i de ceeace nu exista.Iar riul nu e ceeace da foima gi celor firA formA qi in el se nici'in clle ce sunt,nici in ce[ece nu sunt,ci de fiinla;i ceea e mai departede bine qi mai striln $i mai fari zicesi estein chip mai presus cum nu doreltefrumosulqi binele fiinqa decdtchiar ceeace nu este.De unde e ce n; este), - si multimeademonicA ce e alipitade matene deci raul*. va intreba cineva. CAci dacAnu a dorinlei este raul, virtutea $i rautatea(pacatul) sunt ingeresca identitatea sia cazutdin iinelui gi se face cauzdatuturorrelelorei $i acelasi lucru, ca un tot in tot $i ca o parte DoFi;ita pa4ii. Sau nici ceeace se lupta cu ale altora,c0te zicem cA s-auinrait'?$i cum ui.tut.u nu e rau. Dar infrdnarea qi neinneamul demonilor*, produs de bine, nu bun fdcut cum, Sau binelui'? chipul frinarea sunt contrare qi la lel dreptatea9i in ramane numai de drept 9i Si nu vorbesc de catrebine,hu estein chipul binelui*'?$i ce nedreptatea. ce-este qi neinfrlnat, ci 9i de general in gi de infrAnat rau'l face nedrept de ce-l ceea este $i ;l tn ce d e d i s t a n t ac u m u l t a n t e r l o a r ar n s u l l e t ' raul?Si din ce inceputa luatextstenta estedin celece sunt?$i cum a voit Cel bunx inainte de a se arAtain alari, intre virtute $i a contrariul, deci intre virtuli gi pacate 9i de sA-lproducdpe el? $i cum voind aceasta, Dutui?Si dacardul e din altacauza'caree acea opozitia patimilor fala de ratiune*. $i din aiestea tiebuie si admitem in bine un rau Itta .uuta a celor ce sunt afardde bine? $i cum, existand qi pronia, exista raul, sau s-a contrarbinelui. Dar nu e binele contrar sieqi, iau nu e desfiinpt?$i cum ci sunt ca dintr-un unic principiu li nascute facutin seneral, de dintr-o cauzaunica ii ca atare se bucura de civa din celece suntraul,deosebit doreste qi unitate comuniune $i nici bine9i prietenie. binei le mai mic nu e contrarcelul mar mare' uacl nici cildura sau raceala mai mica nu sunl $19 contrarecelor mai mari. Deci riul estein cele ce sunt Si este existent,dar se 9i opune qi e Acestea le va spune poate nedumeriE o contrar binelui. $i deqi e o coruperea celor D r e t i n s ar a t i u n e . D a r i i v o m c e r e e r s a existente*, aceasta nu scoateraul din existriveasca la adevarullucrurilor qi vom inci se socoteste tentA. si el ca esteqi e nascator Raul nu este al celor ce sunt.Slu oarenu devine de multe intAi aceasta. drazni si sDunem din bine*. $i dacae din bine, nu esterdu' Cici ori* coruplia produsi de el' o facerea ceva? nici raceali nu estedin foc, nici binelui nu-i Astfel riril-contribuie* la intregireatotului gi sa nu producacele bune. $i dacA este ceea ce face ca intregul sd nu fie aDartine t6atecelece existasuntdin bine (cacie firea desavdrqit din pricina luir87. la existenla bineluisa aducA $i samantuias.cA ntmrc dln iar a raului sAstrice$i sadestrame), nu e din rau. $i nici raul insu;i celeexistente $20 in cevaraul' )I nu e Drinel, chiardacdexistA riul nu estecu totul rau, ci areceva aqa, daca'e Dar ra[iunea adevArati va rAspunde la din bine, qi de aceeaeste in parte -rau'Caci ciraul ca rau* nu e nici o fiinld sau aceasta: daci cele ce sunt se dorescdupa frumos qi t52

DesPre Numirile Dumnezeiegti cevapropriu fAcut,ci ceeaae face el e numai celor ce sa delbiire $i sa corupi subzistenla sunt.Iar de zice cinevacA el estenascitorql trebuie prin coruperea lui dA altuia naqtere, ia-i raspundemctl adevarulca nu cgruperea raul.corupe ci, intrucat e corupere, da naqtere, n u m a i , i a r n a l t e r e ai l l l l n l a s c si inraieste b i n e l u i ;r a u lp r i ne l produc n u m a id i n p r i c i n a este corupere, dar daca este nascator' este datoriti binelui. $i intrucAte rau, nu e nlcl existenta, nici fatator de existenla. Dar. qi e pentrubine qi binele.exislind' ^e existenia facatoral celor bune. Mai bine zist nu va ll lucru prin aceea;i(cale)Si bine Ei nici acelaqi rAu,nici nu va li in putereaaceluia$i9i corgNici nu e raul.in ca aceeagi' perea;i facerea nlcl lunede slne. de sinesaustrlcat sineDutere nici nascator,nici facAtor existent.nici bir-re, gi bunel88. al celor existente Dar binele,in celein careva fi deplin,face cele depline qi neamestecate ;i in intregime de el mai impartigesc ce se cele Iar bune*. lipsa penlru. pu[in. sunt qi bune qi nedepline' aflatAin bine.$i pestetot raul nu e nlcl bun' nici ficator de bine. Ci cel ce e mai mult sau mai pqin apropiatde bine, v1 fi 9j el bun in m o d c o r e i p u n z a t o r .F i i n d c a b u n a t a t e a desivirgitadifuzataprin toatcnu ajungenudh jurul ei, ci se aiotbune mai pina la t'iintele in intindeoini la cele din urma*, afldndu-se unelein intregime,iar in altelein mod redus, iar in altele in modul cel mai de pe urmA' Drecumpoate fiecaredintre existenlesa se cu de ea.S'iuneleseimparagesc impirtas'escA sau mult nlai lipsesc se ahele bine. de totul mal mai putin de el, iar alteleau o participarc slabiia"labinc si in altele binele e prezent* Drintr-o ultinra trasAtura.Caci daca n-ar fi binelein fiecarepe masuralui' celc Drezent atotdumnezeielti Si atotvechis-ar atla' prin pe treaptadin urmi. Dar cum neimpArtaqire, -cu putinla ca loate sa se impaila$easca ar fi intr-un singur chip de bine, odata ce nu sunt toate la fel de capabile de impdrta$ireain'treaga'/ Dar mirimea puterii coverqitoare,a ca le intareqte$i pe cele binelui esteaceasta, lipsa lui* poateprrml insaqi el de lipsite 5i sa deel. $i dacatrebuie intreaga impartar;irea ce cele cutezAtor. miti cel ;i sDunem-adevirul deel din puterea sLluptacu el* seimpartalesc pe scurt' toate spun ca sa zis. bine lui. Mai din suntbuneqi strnt sunL, intrucAt existenlele, bine; dar intrucAt au o lipsa in bine, nu sunt Astfel in cazulunor nici bune,nici existente. mtllte insusiri.cum ar f i caldurasaurAceala' ciin existenlepot fi incirlzite dar pot exista qi pot tiind lipsitede caldura; 9i multeexistente fi lipsiie de viagaqi de rninte. $i Dumnezett fiind ridicat din fiinta existain mod mai presus de fiinla. $i simplu, in toate celelalte' deloc vreo incetind sau neaflAndu-se Dar strnt.sipot subzista. existenlele insu5ire, cel liosit de binein tot felul* n-a fost.nici nu este, nici nu va fi, nici nu poate fi nicaieri, deqis-a nicidecum.De pilda, cel neinfrdnat, lipsit de bine prin pofta neralionali,in aceasta celece sunt*,dar nici nu pofteqte nici nu este, d e bine.printr-o t o t u q i i m p A r t A q e q t e se trAsaturaobicura a unirii gi iubirii. Dar 9i mdniaparticipala bine,prin faptul ca senliqcd gi doreite saindrepte pe cele ce par rle ;i si fe intoirca spre ceeace pare bun*. $i insuqi viata cea mai rea, ca unul ce cel ce poftegte pestetot viala, carelui ii pare,in^plus, doregte cea mai buna, chiar prin faptul ca pofteqte viala qi tinde sprevia[aparutalui ca ceamai buna, participAla bine. nu va fi cu totul binele, Si dacadesfiintezi nici'fiinla, nici viagi, nici dorinfd, nici mi$care,nici altceuanimic. Deci 9i a se face ceianu estepropriu pute{i raului,ci e semnul D r e z e n l e iu n u i ' b i n e m a i m i c . i n t r u c i t q i boala* esteo lipsi in rinduiala.nu a intregii (rAnduieli). Cici daca s-ar produceaceastil' nici boala ntt va subzista.Dar boala ramane micloratA si este.avandca fiinla o rAnduialA in ea. Caci ceeace-i lipsit cu ii subzistAnd nici nu e in cele iotul* de bine,nici nu exista, in cele ce sunt, amestecata ce sunt.Dar starea Dentru binele din ele, este prin aceastaqi intrucat participa bxistenlain cele existente, sunt la bine. Mai bine zis, toate existenlele mai mult sau mai pulin in masura in care participala hine.Raul prin sinenici nu cste, Iar ceeace nicidectrm. i-ticinu va fi nicAieri, in parteeste,in partenu este,intrucat a cAzut airi Cet ce estepururea,nu este,dar intrucit Darticipala a ti, prin acestaeste Ei in el 'rtipanigt. cat li alatexistenla. qi se salveaza neexistenla. $i raul carea cazutcu totul din bine, nu va fi bun nici in celece suntmai mult, nici in ceiece sunt mai pufin. Ceeace e in partebun, iar in parte nu e bun, se lupta.cu vreun bine oarecire. dar nu cu binele intreg' Caci e

153

Despre Numirile Dumnezeiegti la bine gi binele sustinutqi el de participarea face si liinlezex gi lipsa lui prin participarea binelecu totul,nu va mai la el*. Caciplecdnd fi in generalceva bun, nici ceva amestecat, nici rau prin sine.Caci dacaraul esteun bine nedeplin, prin absenladeplinA a binelui, va lipsi gi binele nedeplinqi cel deplin. $i atunci este qi se vede raul, cind e contrar celor* in Caci careeste, iar de cele bune estedespArlit. este cu neputinF ca acelea$isA se lupte cu in toate.Deci rdul nu esteexistent. aceleasi $21 Dar riul nu estenici in cele ce exisa. Caci dacatoateceleexistentesuntdin bine gi toate cuprindbinele,saunlt esteraul in celece sunt sauva fi in bine. Dar in bine nu va fi (cum nu e nici racealain foc), nici nu poate face riu prin ceeace face sd fie binele.Dar dacAva fi, cum va fi rAul in bine? Caci de estedin el, va Cici nu poate, cum fi absurdqi cu neputinga*. spune adevArulScripturilor, pomul bun sd facd rodw i rele (Mat. 7,18). Nici invers. Iar dacanu e din el (din bine) e vadit cd e din alt principiu gi cauzd. In acestcaz sau raul va fi din bine sau binele va fi din riu. Iar dacA nu se poate aceasta,atAt binele cdt gi raul sunt din alt principiu qi cauzi. Caci nici o dualitate*nu e esteun prino obarlie.Dar monada(unitatea) cipiu (un inceput) al dualitafii. $i totuqi e absurdca dintr-unul gi acelaqisd fie qi saiasa douAlucruri cu totul contrare*gi principiul si nu fie simplu qi unitar, ci impa4it ;i indoit qi contrar siegiqi deosebitin sine. Dar nu e cu pudnlA sa fie doua* principii (inceputuri) qi acestea una in alta contrareale existenfelor in toate.Caci dacaar fi aqa,ar gi lupt6ndu-se qi nu lipsit de fi gi Dumnezeunu fArdsuparare greutafi*,caci ar fi cevaqi in El care-ltulbura. Apoi toate ar fi fira rinduiala qi lupt0ndu-se intre ele. Dar Dumnezeu transmite tuturor existenleloriubirea gi binele gi pacealiLuntricA qi e lAudatde sfinlii autori ai Scripturii cele bune sunt de daruri. De aceea ca dAtAtor gi fiice toateiubite (prietene)*gi armonioase ale unei unice viegigi indreptatespreun unic gi-gi bine 9i iubitoareintre ele gi asemanatoare vorbescintre ele. Deci nu e rdul in Dumnezeu gi riul nu e Dar nici nu e raul din Dumnezeu. dumnezeiesc. 154 Caci El sau nu e bun sau face binele gi aduce iar la existenlacele bune. $i nu e odata aEa, ar dovedi altadatanu e a$a.Caci prin aceasta schimbare qi prefacere.Cel atotdumnezeiesc e cauzatuturor din jurul lui iar daca in Durnnezeu binele* esteinsagihinla gi totugiDumnezeuseschimbadin bunitate, (ar insemnacd) uneorieste,alteodnu este.lar dacaare binele prin participare, il va aveade la altul gi uneori il va avea.alteori nu-l va avea.Deci nu e din Dumnezeuraul, nici nu e in Dumnezeu,nici in mod simplu*, nici pentru un timp*18e.

s22
Dar r.lul nu e nici in ingeri*. Cici daci bunatatea dumnezeiasci*, ingerulbun veste$te fiind prin participarein gradul al doileaceeace e in gradul intdi in calitate de cauza- ceeace veste$te aratare el estechip al lui Dumnezeux, a luminii nevazuE,oglinda clara, stravezie, careprimeqte neslabit a, neprihanita,nepatata, (de sepoatesplrne) intreagafrumuselea formei a binelui; ingerii raspindescludumnezeiegti prin ei (precum sunt) minos gi nezunestecat bunitatea tacerii nevazute.Deci nu e nici in ingeri r5ul, dar sunt rai prin pedepsirea*celor sensgi cei ce corecteaza ln acest ce pacatuiesc. careopre\c pe cei ce gre;escsuntrai gi preogii pe cei intinali de la tainele dumnezeiegti*. nu c rea,ci cceace se Totuginici pedeapsa* nici oprirea meriface vrednic de pedeapsA, tata de la cele sfinte,ci faptul de-a se fi facut necuratgi nesfAntqi incapabil de cele neprihanite. ' $23 Dar nici demonii* nu sunt orin fire rdi. Caci daca ar fi rai prin fire, n-ar fi nici de la Cel bun, nici in cele ce exista,nici nu s-ar fi schimbatdin buni, o datdce-ar fi prin fire gi pururearai. Apoi suntrai lor ingile saualtora? Daca lor ingile, se distrug gi pe ei; iar daca altora,cum distrug sauce distrug?Fiinga,sau puterea,sau lucrarea?DacA fiinla, mai intAi contrarfirii! Cdci nu distrugpe nu fac aceasta prin fire, ci pe cele ce cele nestricacioase nu e primesc stricaciunea. Apoi nici aceasta rau tuturor*, sau cu totul. Dar nici nu se strica* ceva din cele ce sunt intrucat sunt fiinla ;i fire, ci prin lipsirea* lor de rdnduiala

Despre Numirile Dumnezeieqti cea dupA fire, raliunea armoniei 9i simetriei neputandramanela fel. Iar slabirea slabegte, nu e totala, caci daca ar fi totald, ar desfiin1a qi actul stricarii qi suportul ei qi o astfel de stricare ar fi gi o stricare (desfiintare) a ei. Deci nici acestfapt nu e rau, ci bine cu lipsA*. la bine, nu se Caci ceeace e cu totul nepartaq afla nici in cele ce existd. Acelaqi lucru se poate spune 9i desprestricareaputerii sau a lucrarii. Apoi cum sunt rai demonii fAcu{i de Dumnezeu*'l Caci binele produce9i da existenla celor bune. Totugi se numesc rit, va sDunecineva. Dar nu intrucdt sunt, caci sunt din bine gi au primit tiingabund* ci intrucat nu sunt (cum spune Scriptura)x, fiindca au slabit gi nu au pdzit (legaturacu')obdrSialor. in ce sunt demonii rAi, dacanu in Deci spune. incetarea deprinderii celor bune, dumAltfel, dacademonii suntprin fire nezeie$ti*? rai. sunt pururearAi. Dar raul e nestatomic. Deci daci sunt pururea* la t'el, nu sunt rai. Cdci a fi purureala felx e propriu binelui. Iar de nu sunt pururearai, nu sunt prin lire rAi, ci din lipsa bunatatiloringerer;ti.$i nu sunt cu totul nepartaqide bine, prin care qi sunt qi vie[uiesc qi cugeta ;i este peste tot in ei o mi$care a dorinlei. Iar rii se zic ca sunt* pentru ca slabescin lucrareacea dupa fire. Deci raul estein ei o abatereqi o iegire din cele ce sunt ale lor* 9i o nereu;ita qi o nedeplinatate gi o neputinla qi o slabiciune qi o nestatornicie qi o cAdere din puterea ce in ei. Altfel, ce esteraul desavArgirea salveaza in demoni? Mdnia neralionala, pofta fard minte, inchipuirea avantata*. Dar acestea*, chiar daca sunt in demoni, nu sunt cu totul, nici in toate,nici eleprin eleinselerele*' Cici cu alte animale acesteanu au o relalie*, ci pentruanimal raul estqpieire qi corupere'-Dar gi face sAexiste firea relalie salveazA aceasta Decare animalul o are. Nu estedeci rau neamul diavolesc,prin ceeace estedupi fire, ci Drin ceea ce ntl estex. Si nu s-a schimbat bineleruturordat lor, ci ei au cazutdin binele intreg ce li s-a dat. $i nu spunem* ci s-au schimbatdarurileingeregtidatelor, ci acestea sunt in ei intregi qi deplin vdzule,chiar daca ei nu le vad, intrucat li s-austrimbat puterile vAzitoareale binelui. Deci ceeace sunt,sunt qi din bine gi buni qi dorescfrumosul qi binele' cele adicaa fi, a vielui,qi dorinlade-ain[elege existente. $i se zic rii* prin lipsire, prin qi prin caderede la bunurile cuvenite abatere lor. $i sunt rdi, intrucdt nu sunt. CAci dorind riull')0. ceeace nu este*,doresc

s24
Dar oareva spunecinevaca sufletelesunt rele? Dar fiindcd traiesc din providenlA 9i nu cu releleaceasla inrpreund rnentuire Dentru L un rau.ci e bine ii in Uine.carefaceli raul seinriiesc*, un bine.Iar de zicemca sufletele prin ce seinraiesc,dacanu in lipsa deprind-efarilor qi lucrArilor bune Ei prin nereuqirea cerii binelui qi prin ciderea din el pentru proprie?Citci spunemca qi aerul din slAbirea qi jurul nostru s-a intunecatdin insuficienga absentaluminii. Dar lumina insdqi este pururea luminA gi lumineazAintunericul. Deci nu e nici in demoni, nici in noi raul, ca o gi absenli a deexistenlareax. ci ca lipsa*^ bunurilorproprii",'. plinatAtii

$2s
nu este Dar nici in animalele*nerationale 'raul. Caci daca inlituri* iugimeagi pofta qi celelaltecate se zic, dar nu sunt simplu prin firea lor rele, ele nu mai sunt. Leul pierzind nu va mai fi leu. CAiforla qi superioritatea, nele carese face apropiattuturor.nu va mai fi cdine,dacanu arepomirea de-apivi qi de-a se line pe lAngacel ce-i este stApan9i de .a firii aluneaceeace e strain.Deci nestricarea nu Jun riu, ci e rea stricareafirii qi lipsa deprinderilor,lucrdrilor gi puterilor naturale. $i daca toate cele ce sunt in timp au de-nu va fi prin facere,nedeplinatatea plinatatea cu totul in toata firea. $26 Dar nici in materie* nu e raul. Cici dacdin (universala)*sunttoate*ratiunile fireapeneralA natu;le. nu e nimic contrar ei. Ci in ltecareva fi pe de o parteceeaceepotrivit firii. pe de alta ceeace nu e Dotrivit ei. Dar fiecaruiaii este propriualtcevi dupAfire 5i altceva contrarfirii. iar'riul contrariirii e lipsacelor ale llrii. Deci nu e rea flrea, ci raul firii este acela de-a nu implini celeale hrii proprii.

155

DesPre Numirile Dumnezeiegti 827 Dar nici in trupuri* nu e rAul. Caci gi boala sunt o lipsa a chipului 9i o urAlenia nu e cu totill a rinduielii. Iar aceasta absenta rdu, ci o frumuselemai micA. Caci daca s-ar pierdetoatafrumuse[ea 9i chipul qi rdndyiala' va disparegi trupul insugi.Iar ca trupul nu.e nici el cauzarauta[iisufletu]ui*,e vadit din putinla rdutalii de-a fi* $i fAr| trup, .ca.in demoni. Caci acestaesteraul gi din minli 9i din sufletegi din trupuri*,slibircn 5i-cuderea propriilorbunAtili'"-. din deprinderea $28

$2e
Dar nu spunem nici ci lipsa lupta prin puterea* ei cu binele. Caci lipsa totala e cu Iar lipsa pa4ialA,nu prin iotul neputincioasa. faptul ca e lipsa are puterea,ci intrucAtnu e lipsi totald*. Caci numai lipsa par[ialA a disparegi aceasta, binelui e r4ul. $i dispzudnd naturaraului. $30 Vorbind pe scurt, binele e din cauzacea una* $i integralAiar rAul din lipsLrrimulte qi pa4iale. Dumnezeucunoalterdul* ca bine 9i la El cauzele*relelor sunt puteri bineIar dacarAul esteetem* $i creator fAcatoare. gi areputereqi esteqi lucreazi, de unde le are Din bine? Sau binele le are din riu? acestea? Sau amAndouadin alte cauze'l Tot ce este dupAfire* se na$tedintr-o cauzadefinita.Iar dacaraul e fara cauzaqi nedefinit,nu e dupi fire. CAcinu estein fire ceeace e contrarfirii, nici raliunea unei randuieli in ceea ce nu e rdndLrida. Asadar sufletul e cauza riului, precum focul a caldurii?$i pe toatede careseapropie, le unrple de rdutate?Sau firea sufletului e buna, iar prin lucrari este cand intr-un fel, lui cdndin altul?Dacae rea insaqiexistenta prin fire*, de unde are existenta?Oare din cauza buna creatoarea tuturor existenlelor? cum e rea prin fiinla? Dar dacae din aceasta, Caci toate rodurile ei sunt bune. Iar dacd e prin lucrAri*. nu e nici raul neschimbat. CAci iltfel, de undesunt virtu[ile dacanu se face qi binelui? Deci raul e o el (sufletul) asemenea qi o lipsaa bineluilea. lipsa.El e o slabiciune

Dar nu e adevaratanici mult afirmata declaralie:Raul e in materie,intrucdt e materie. Caci gi aceastaface parte fiinlialA din lume, din frumuselea gi chipul ei. Iar daca materia e in afara acestora,fiind prin ea farA calitate:;i fiua lbrma, cum faceea ceva,cand nu are prin ea nici putereade-a patimi (suporta)*?Si astfel, un rau'lCaci cum e materia ntl e nici bulla. nicidecunl, dacanu e-nicaieri. nici rea. Sau de estein vreun fel, iar cele ce sunt,toate sunt din bine, va fi 9i ea din bine; atunci e sau binele facator al raului sau riul bun, ca fiind din bine, sau gi binele rau, ca fiind din rau. Sau vor fi doua principii' 9i de un alt vArf. Iar daca ambele dependente spun cA Inateria e necesaraspre implinirea lumii intregi, cum e materia un rau? Caci necesarul. e raul ;i altceva altceva $i cum Cel din rau?Sau cevala existenia aduce bun poate binelui? Caci rAul fuge de curne rAul necesar naturabinelui. $i cum naqteEi prime$temateria natura.daca e rea? CAcirdul, intrucAte sau nu face, in rau*, nu nagteqi nu hrane$te $31 general,$i nu pAstreazA nimic. Iar daca ar in suflt-te' Ipune ca iaul nu produceraulalea Cauzacelor bune esteuna. Iar dacAraul ci numai le atragespreea, cum va fi aceasta Caci mulli dintre oamenicautaspre este contrar binelui*, cauzele raultli sunt adevArat'? multe ;i anumenu raliunile $i puterile* sunt bine. qi slabiciu$i apoi, cum gi de unde i-a venit materiei facatoareale relelor, ci neputinla n e s i m e t r i c aa c e l o r sAatragasprerau? Deci nu din materievine n e a q i a m e s t e c a r e a R .e l e l e n u s u n t n i c i raul in suflete,ci dinlr-o mi$careneregulata n e a s e m A n a t o a r e mereu egale cu sine, ci f5.ra nici nemiicate, ca aceasta.provinc de unii lar spun gre$ita. li in altele, dar e sfdrgitqi fara hotar !i patrunzatoare e nestatomica din materieqi ca materia carear fi qi ele fira sfir;it. Dar gi inceputul gi necesaracelor ce nu se pot intemeia pe ei saunece- sfArqitul(1inta)tuturor relelor* este binele. cum e raul neccsar, ingiqi.sa.spuna Caci pentru bine* sunt toate, gi cele bune gi sarulrdurYr? 156

Despre Numirile Dumnezeiegti le facem cele contrare.De fapt qi pe acestea dorind binele (cici nimeni nu face ceea ce rarrlnici nu facerinzinclsprerau). De aceea are substanta iipostas),ci ceva alaturatsubgi se lacepentrubine,nu stanlei lipostasului) slne''. Dentru $32 Existen[a raului trebuie cugetataca a c c i d e n t5 i p e n t r u a l t c e v aq i n u d i n t r - u n inceput (piincipiu) propritr.CAnd se a un' f a c ec e v a .e d r e p t s A s e s o c o l e a s c D Dentruca se face pentru bine. dar in iealitate nu e drepi* sa socotim bine c e e a c e n u e b i n e c u a d e v A r a t .S - aa r i t a t c a a l t c e v a e c e e a c e s e a ; t e a p t a( s a u s e doregte) Eialtcevacecace se face.Aqadarraul e contrar scopului, contrar firii, contrar cauzei. contra; principiului (inceputului)' conlrar lintei, contrar nonllel, contrar volrll' Raule lipsi*, (ipostasului). iubstanlei contrar i n s u f i c i e n l a -s l a b i c i u n e .n e s i m e t r i e , e: g r e l e a l a * ,l i p s A d e s c o p . n e d e p l i n A t a t e necauzat'nedellnlt. neroclltor' neintemeiat, neeficient, neproducator, fara fiinla, intunecat'neregufira sfArqit, neasemanator, lat; qi insur;i ceea ce nu e nrmlc nrcalen nicidecum.Cum poatefi pestetot ceva rau, cu binele?Cici ceeace e cu fara amestecarea de bine, nici nu este.nici nu totul nepartag dacabineleeste9i existent fi beva.-Caci Doate si voitor si putemic qi eficient,cum va putea ii ."ua contrarbinelui.lipsit qi de fiinla 9i de vointa gi de putereqi de lucrare?Nu toatesunt in aceleaqilel de $turbr* gi iotal aceleaqi, rele.Rauidemonului estesa fie contrarminlii bune; al sufletului, contrar raliunii; al trupului, contrarnaturiile6. in afara Providen[ei. Dar Providenta s9 potrivitbineluiEide sefac uniix rAi' foloseste sore folosul lor, sau al altora.sau propriu*' sau comun gi poarta grija de fiecaredin cele ce sunt potrivite lui. De acecantl pnmlm a multora'care spunca noi iudecata'de5artA larasAvren]* spre ne tolosimde Providenln* a aiungela virtute.Caci nu e propriu Providentei-sAstrice firea. De aceeaProviden[a firea fiecaruia,le poartade grija caresalveaza celorce semiqcade sinexca unorace semi$cA liberi gi are grija de toli qi dc fiecare. in To9 propriu, dupd cum firea celor provlclcnuall ale proniei bnti',.it. bunatdlileproniatoare intreei si de tot felul' daruite fiecaruiape iuiluT. masu"ra $34 Deci nu e existentrdul, nici nu e in cele ce exista.Caci nu e nicaieri rdul ca rau' $i nu e propriu raului a se face prin putereci D r i n i l a b i c i u n e .$ i d e m o n i i ,i n t r u c i t s u n t , suntdin bine si in bine.Iar rAulin ei este din cele bune care le sunt prodin cAderea in orii si schimbarea*lor este slabiciunea i d " n t i t u t " u q i d e P r i n d e r e al o r , i n de chip ingeresccuvenita.lor' desAvirgirea Si dorescbinele, intrucat dorescsa existe, gi sa in(eleaga. ia vieguiasca $i.intrucdt-nu Iar doresi binele, doresc non-existenla. de la dorinta nu e dorinla,ci abatere aceasta adevarata. $35 Iar de nu grelili in cuno$tinta*Scripturii rai pe cei ce au slabit vedeti ca ea numegte in cunoqtinlagi facereaneuitataa binelui ( c f . R o m . 1 , 1 8 - 2 0 )9 i p e c e i c e c u n o . s c v o i n l a ,d a r n u o i m p l i n e s c( c f . L u c . l 2 ' . 4 7 ) , oe cei ce au auzit, dar au slabit in credinlA binelui(cf. Marc' 4'18-19) iau in lucrarea i in s i n u v o i e s cs i i n t e l e a P a s ei m b u n A t a ld v o i n l e i 'C d c i i a u z a a b a t e r i is a u s l a b i c i u n i i in general,cum am spusde nlulte ori. raul e s G s l A b i c i u n eq i n e p u t i n I a5 i l i p s a mobile, sa!a cunoqtinlei*sau a c-uno$tinlei credinlei, sau a dorin!ei, satl a lLlcrarlr binelui. $i daca ar zice cineva: nu se p e d e p s e g i es l a b i c i u n e a , d i m p o t r i v i , s e

s3 3
Cum suntpestetot relele*, odatace existi ca rau, nici ca RAul nu existal Providenla? existent nici in cele existente.$i nimic din celece sunt.nu estein afaraProvidentei.Caci cu binele: nu esteraul existent,neamestecat si dacanu e nimic din celece suntcaresi nu participela bine, iar raul e lipsa binelui, iar nu e lipsitacu totul de itici una din existenle bine. in toate cele ce existA esteProvidenla qi nimic din cele ce sunt nu e dumnezeiasca

157

Despre Numirile Dumnezeieqti iarti, daci n-ar exista puterea, cuvantul ar fi dreot. Dar dacA din bine vine puterea, c " r . d a . d u p a S c r i p t u r a ,c e l e c u v b n i t ei n mod simDlututuror. nu e de laudAabaterea deprindeiii de la bunatalile prop$[ ce vin din ea''". d i n b i n e g i f u g ag i c d d e r e a s-auspusde noi* dupi putere Dar acestea in mod indestulAtorin celeDespre dreapta {i dttmnezeiasca iudecatd,sfdntalucrarein care adevArul Scripturii a respins cuvintele gi minciuna sofigtilorcareau grdit nedreptate impotriva lui Dumnezeu Si cuvinte ne?nlelepte. Iar acum, s-a laudat destul binele, ca cel vrednic de admirat,ca obdrqieqi cu adevArat capat al tuturor, ca cuprinzator al celor ce sunt,ca cel ceda chip celorcenu sunt,ca liind al cauzatoral tuturor bunurilor,ca necauzator celor rele, ca pronie $i bunatatedesav0rqita, cele ce sunt $i cele ce nu ca ceeace depdgegte sunt gi imbundta[eqterelele gi lipsirea de bundtate,ca cel ce e dorit gi iubit $i toate celelaltecAtele-a aratatin cele dinainte,precuvdntul adevarat. cum socotesc,

Capitolul V
Despre Cel ce este, fn $l SA trecem acum la numirea fiinlei duma Celui cu existentA nezeielti ceacu adevarat (toO Dar tivtogl. c5v'ro4 adevdratexistent vom spuneca scopulcuvintului nu este sA explice fiinla mai presusde fiinla*, ca mai este de negrdit presusde fiinta (caci aceasta gi cu totul de neexplicatgi e gi de necunoscut mai presusqi de unitate),ci sa laudarnieqirea a duma fiinlei izvor0toare de fiinla facatoare nezeieqtiiobirqii*. De fapt numirea duma Binelui* explic6nd toate iegirile nezeiascA (procesiunile) cauzeituturor, se extinde $i Ia celece sunt qi la celece nu sunt* gi esteqi mai presusde cele ce nu sunt. Iar numirea Celui ce estese extinde la toatecele ce sunt qi este mai presusde cele ce sunt.Iar numireaviegii seextindela toatecelece viefuiescAiestemai presus de cele ce vieluiesc*. Iar numirea in[elepciunii se extinde la toate cele inlelegatoaregi ralionale qi sensibile$i este mai piesusde toateacestealee.

care sunt Ei modelele

?ncele ascunse* ciunea qi viala supraa$ezatA (cf. Ps. 80,6),cum spuneScriptura;ci Provid e n I a d e s c o p e r i t a ,d e b i n e f a c a t o a r e , b u n a t a t e am a i p r e s u s d e t o a t e g i c a u z a bunurilor, sau ceea ce este, sau cauza de inlelepciune detatoarea celor ce se impartaiesc de fiinla, de viafa, de minte, de raliune qi simlire*. CAcispuneca nu e altceva binele qi altcevaceeace este $i altcevaviala nici nu suntmulte cauze$i sauinlelepciunea, alte dumnezeiri superioareqi inferioare ce dau existenp altora,ci toate bunele procesilaudatede noi uni qi numirile dumnezeiegti sunt ale lui Dumnezeucel Unul. $i ceadintAi este*ceacareexprimAProvidenladesavdrgitA a lui Dumnezeu cel Unul, iar celelalte ale celor mai intregi qi alecelorpa4ialeale lui200.

$3
Dar ar puteaspunecineva:pentruce viala se intinde peste existenta qi inlelepciunea pestevia[a*, iar cele rationalesunt deasupra celor ce vie[uiesc sensibil qi minlile ( d u h u r i l e ) d e a s u p r ac e l o r r a t i o n a l e , i a r minEilesuntin jurul lui Dumnezeugi cel mai de El? De fapt trebuia ca cele ce se aproape impartd$esc de daruri mai mari* de la Dumnezeusa fie mai inalte qi sd fie deasup r a c e l o r l a l t e .D a r d a c a c i n e v a a r p r e s u p u n e c A c e l e i n l e l e g i t o a r es u n t l A r a f i i n l a q i v i a 1 a ,c u v a n t u l l u i n - a r f i i n d r e p t a l i t . Dar daci minlile (duhurile) dumnezeiegti

s2
Aceste numiri dumnezeieqti explicatoare* ale Providenleidore;te cuvantul sa le laude. Caci nu-gi propune sA exprime supraiiinliala prin sine qi fiinla qi bunatatea viala gi infelepciuneadumnezeirii suprafiinliale prin sine,care e mai presusde toati qi fiinta qi inlelepbunitatea* gi dumnezeirea 158

Despre Nunririle Dumnezeiesti sunt mai presusde celelalteexistente$i au o a tot ce este in vreun fel. '$i toate se imviata superioaracelorlalte* vieluitoare gi parEtesc de El qi El nu se desparte de nici o inleleg $i cunosc mai presus de simlire gi existcnla. $i El esteinaintede toategi toare raliune, qi mai mult ca toate cele ce existA au primit existenlA prin Elju'{.$i, sinrplu,de dorescfrumosul qi binele gi seirnpartagesc de este ceva in oarecarefel. estein Cel ce preacelea, ele suntmai mult in jurul Binelui,ca exista qi se inlelege gi se mintuiegte in El gi unele ce s-au impartaqit cu prisosin[d qi au inainte de alte participdripresupune existenla primit mai multe daruri de la El. La fel qi cele lui. El esteca atarexmai vechi ca existenta, ralionale suntdeasupra celorsensibile, avdnd mai vechi ca via1a, ca inlelepciunea,ca ca prisosraliuneain raportcu simlireaqi cu asemanarea dumnezeiascA proprie gi ca via1a.$i socotesc cA acestaesteadevarul,ca celelalte la care participa cele ce sunt; cAci celece seimpartAgesc mai mult de Dumnezeu participa inainte de toate la existenld.Mai Cel Unul gi nemarginit in putere sunt mai bine zis El este ca El insuqi Cel de care se apropiatede El qi mai dumnezeicqti dec6t impaflagesc toatecelece sunt;ele participala celelaltelol. existenlalui; qi nu e nimic existent,a carui fiin1i qi veac sd nu fie Cel ce este insaqi existenla. Deci pe dreptcuvAnte laudatca mai $4 incepator decAt toate* prin daruirea sa cea mai veche. Cici avind gi supraavdnd preDar odat6ce-amvorbit despre acestea, sa existen[aqi supraexistenla, spun ca El este liudim Bineleca Cel cu adeviratexistentqi toatAexistenlaca insagiexistentagi ca Cel ca ficitor de fiinlA al tutrlrorcelor ce sunt.Cel ce e preexistent$i ca Cel ce prin preexisce este (Ieg. 3,14), este prin putere supra- tenla lui a dat subzistenlA la tot ce existi in fiinlial intregii existenle*,e cauza subzistenti vreun fel oarecare. de fapt toateincepu$i qi Creatorul a ceeace este, al existengei, al turile celor ce sunt, ca participante la exisipostasului, al fiingei, al firii, obArqia gi tenta, sunt qi sunt inceputuri. intAi sunt qi $i mAsura veacurilor, substanla timpurilor gi apoi sunt inceputuri.$i daca voiegti, poti veaculcelor ce sunt,timpul celor ce se fac, spuneca obArqia celor vii*, ca vii, esteviala existenla celor ce sunt de orice fel, facerea c a a t a r e ; g i a c e l o r a s e m a n a t o a r ec ,a celor ce se fac in orice fellol. Caci din Cel ce asemanatoare, aseminarea ca atare;qi a celor estee veacul gi fiinla gi tot ce esteqi timpul qi unite ca unite, unitateaca atare; qi in cazul facerea$i ceeace e facut, cele ce suntin cele celor orAnduiteca ordnduite, orAnduireaca ce sunt ;i in orice fel existentegi subzistente. atare; qi in cazul celorlalte cdte participa la Caci Dumnezeunu esteintr-un fel oarecare, aceasta saula aceea, saula amAndoua, saula ci in mod simplu qi nedefinit, avind in El multe, gi sunt fie aceasta, fie aceea, fie amAngi de mai inaintefaptulde a fi. De dintr-odatA doua, fie multe, vei afla aceste participArica aceease nume;te qi Imparatul veacurilor (I atare* particip6nd intdi ele la existen[a gi Tim. I,l7), ca avind in El qi in jurul lui toata rdmanAnd intii in existenli; apoi,fiind ob6rgii existenla$i tot ce este qi subzistA; qi nici n-a ale acesteia prin participarea -F sauale acesleia, I fost*, nici nu va fi, nici nu s-a facut,nici nu lor la existentAsunt qi se fac pa!_icipilie. Iar se face,nici nu se va face,mai bine zis nici daca ele prin imparti;irea la existenti sunt, nu este*.Ci El esteexistenlapentrucele ce cu mult ntai mult vor 1l cele participatede sunt; $i nu numai cele ce sunt, ci r;i insaqi e l e l 0 4 . existenta celor ce sunt (vine) din Cel ce este mai inainte. Caci El este veacul veacurilor, existAnd dinaintede veacuri. $6

$s
Deci, repetdnd, saspunemcAtuturor celor ce sunt, qi veacurilor,le vine existenga de la Cel ce preexista. $i tot veacul qi timpul sunr din El; qi Cel ce preexistA e inceput gi cauzi

Primul dar al existenlei ca atare,pe careil oferdsuprabundtatea de sinee lirudatde prima gi cea mai vechedintre participariqi esredin ea $i in ea*. El esteinsAgiexistenlaqi inceputurile existenlelorqi toate existenlele;i cele ce sunt linute intr-un fel oarecarein exis-

159

Despre Numirile Dumnezeieqti tenla*. $i aceasho ofera nesilita de o relalie siinmodconcenrratyr.ii^i.Caiiinmona'dA exista cu adevarat qi sunt aqezate ca in de la uqa Treimii mai presus.de incAperea

il;.til;;ffiiliiil;;;;i,;ei--onuau ;;;';iil;;; 1n ,i"" toi1u'na.uri. gi tot

$i audelaeaqiin easiexisten[ax care fiinld, dechipdumnezeiesc. exiitenla

nu*aruiu fost unit in monada.Dar in mAsura in care iese din monada.se disringeqi se impreinmulteste. si in centru* au subzistat ""iio'itl liniile cerculuiintr-o singuriunire' Si ounctul (central)are in sine toate liniile

ra1iu"i. c.ea porrivit aclleiaqi. i"". .r. qicuobArqia i"ii. i" .r.rrrirririi"F, lt_:^::1::f Jlllll Let oln avano nrl sunt. aufostunite

(existen[a) $i dupi ele, cele in lerioareau c.alitatea au pS utTi de qi cele in mod inferior (existen[a) din urma. in plmul lngenlor; lar de lume' )l sufala de-noi sunt mai presus existente au' celelalte* toate fleteler06 si

ce existenla; cele )i.sunt}l dincaieauprovenit una, EiexistenlaEibunaexistenli'ilt! $i distanlate preexisienf m'l*ii" i" m6d desavdrqit.
pulindeel.pulinse,$ideosebesc.Dardis-cesunt$iSuntbuneprovenrnddelaelEllll uneledau in el' q.i pazite in el qi marginindu-se mai mult' $i rantate mar mult, se oeosebesc mai inalte' pe-c-ar-e celor lor de exisfenlei aproape vestea mai sunr care in ,.;;;i;,'i;_ffituii Scripturilete numescqi veqnice(cf. Ps. 23,7; el qiintreolalia.gi #il'ril;fi;ri;;,

mii er,sunt ai't*txea.'e mai sunt .u .at'

gi intreolaltal ' distanlate

**l;,3;f},:x1#il;il'j:ll1

$7

estein El ;i nu.El ;xistengeit'T. $i existenla

;,*'J"t:j

toate fiint'a si de existenlAqi inceput de.fiinll Dar 5i in firea intreagaa tuturor*,. ratiunilefirii vazutein fiecaresunt adunate facator-gimijloc qi slirqit al tuturor"'' Sl ptlterile p.ntru u."ottu Cei cu adevarat preexistent, giin sufle^t. inir-ounireneconfundatA; celor ce sunt*, e prevazitoareale luturo-rparlilor intregulut botrivit cu toela cugetarea Deci nu innrulritin Scripturiqie laudatpentrufaptul hup. luatein parte'se aflain unitate' chipuriobscure ca a fost 5i ca eite qi 6a "a [i 51caa fost' s-a de la aceste e gielit ca urcand tuturor. sa contemplamcu sple'Cauzatorul facut,se tace qi se va facell0.Toate acestea othi supralume;titoatein Cauzatorultuturor inseamnd pentru cei ce le cugeta dumintre ele, sa le vedem in ci El estein tot sensulnlai presus nezeieste si oe cele contrare in tot felul al celor ce itrip unic gi unitar.Caci esteobirqia tuturor de fiinia qi catrzatorul este, inceputul' tot fiind spuneca aceasta El poate Ia de sc nu ce sunt*, celor sunt.ii.i nemunrea' iar aceasta toatavia1a.-toati nu este:nici ca intr-un mod este' toatamarginea. ordinea,toatAarmo- in altul nu este.Ci estetoate,ca Cel ce e ca\za toatA toataingelEpciunea, nia, toAta puterea, toat| paza, toata inteiutu.o.. $i are in El toate obArqiile,toate inlelesul,.toati tot impreuna9i avind de distribuirea. toita meierea, siirsituriic, suslinand existenlele. raliunea.toata simlirea, toata deprinderea' mai inainte'toat; $i estemai.predeasttpra fiind ca roale, $l lhalniea de toatastabilitatea,toalami$carea.toatauntre.a' sus toata prietenia,toataaplltoatAamss'tcarea, tuturor in mod suprafiinlial.

;'J'#;:"J:i,\*,;i'3:iT?i'.IJ:r1n il oe llltld rnalnle a existenlel. inceputsi masurA

?'':'Jl"t'.1,'::-,, :3[,Xi,j:"ji"$:'l"l;;",'i:i ffl"x':':H:l"ij:#",3nt":': .3,i,,1.i1i toate. car^cterizeaza tlind fara forma, fara frumusele,
$8 Si din ea, cauzatuturor, sunt fiinlele in-

t"rigeiuiii'rj"L;6#;;;'aie"ing;ior ;;;';tilili;i';;i"";;;

ae

chip dumnezeresc $r uf" ,uri.t"foti firile in-

it,lpul, iudna in Sine anticipat, in afara relagieiqi ridicat pestetoate - inceputurile'mijlocurile tTtyr, gr existenlelor qi sfirqiiurile ;i lumin6ndu-le lirng cauzaunica $r supratrruta-"' fPatat' :u qiinsuqirile innoieste nosrru* cici dacisoarele iar el deqisuntmulte $i dil'erite' celor sensibile,

"*iria in'u'"un r"t

unica o lumina si le .'i" *"r qiraspandeqte

qi le deo'se.beEte qi^le 9i le Lrneqte desavArqegte

oarecare,sau sunt ln altele, sau cele despre

X',1il$Til"$'i:il'il":JJ itrif;iiTffi :f ,1":1.:;tg"Xi5iffi

160

Despre Numirite Dumnezeieqti

in miqcareqi le da viata tuturor, gi tiecaredin potrivit lui de acelali qi toate se imparta$eqte unic soare, qi soarelecel unul are de mai celor multe inaintein el in chip unitar cauzele de el - cu atAtmai mult in ce se impartAsesc el, drept cauza tuturor, preexistatoate modelele* celor ce sunt intr-o unhe mai presus de fiinla. Fiindca produce gi fiin[ele ca rezultat ce provine din fiinla. Iar modele gi zicem ci sunt* ratiunile de fiinlA facatoare in Dumnezeu,pe in mod unitar preexistente care teologiale numegtepredestinarir;i voiri qi bune, care deosebsc dumnezeiegti Ai produc existenfele. Conform lor Cel mai presus toate cele de fiinla a produs li predeterminat ce suntlt2. toate,le are de mai inainte pe toate?n Sine*, reunindu-leintr-o simplitatecare covar$eqte pe toatela fel, toeti dualitatea*. Le cuprinde a ei $i se in nemArginireasuprasimplificata lasi impartagitade toatein mod unitar, preimse. cum gi glasul,fiind unul* gi acelaqi, parta$esc de el mul[, ca de unul singurrrr. $10 Deci inceputul qi sfdrgitul tuturor existen[elor este Cel ce preexista;in6eputul, ca Cel ce e cauza;sf.lrqitul,ca Cel care* e marginea tuturor*lla; gi nemarginireaa toata pe nemarginireagi margineace le depa;e$te cele opuse.Caci intr-unul,cum s-a spusde multe ori*, sunttoatecelece sunt.$i El le are de mai inainte qi le-a dat subzistenla.Este prezent in toate* Ei pretutindenica Unul gi Acelaqi gi ca Acelagi e totul gi iese la toate, dar gi ramdnein Sine.$i sta qi se mi$ca*, dar nici nu std, nici nu se mi$cA,neavandnici inceput,nici mijloc sausfflrqit;qi nu e nici in vreuna din existen[e*,nici nu este ceva din lui cevadin cele existente. $i nu i sepotrive$te temce existave$nicsau din cele ce subzista gi a timpului $i a veacuporal*, ci e deasupra lui qi a celor din veac Ai a tuturor celor din timo. PentrucA esteveacul de sine (ca atare) celorce sunt* qicele qi ci:lece suntqi mAsurile masuratesunt prin El qi de la 81. Dar despre vorbi mai potrivit infAliqindu-le acestea se-va in oarteir).

$e
Iar dacd filosoful Clement voieEte sa spuna despre modele gi cd sunt cele mai in existente,cuvintele nu sunt inceDatoare numlri proprii*, depline gi simple. Dacii admitemcA e gi el drept,trebuiesAne amintim de Scriptura carezrcei Nu 1i-am ardtat lie acesteaca sd umbli pe urma lor ci, ca a acesprintr-o cunoagtereasemanAtoare tora, sa urcam spre cauzatuturor, agacum suntem. Deci toate cele ce sunt trebuie sa le vedem indreptatespre o unire ridicata peste de toate. Deoareceincepandde la existenlA, de fiin;A gi bunAtateax la procesiunea prin toategi umplAnd gi patrunz6nd facAtoare, toatede existentadin sine gi bucurindu-sede

Capitolul VI
Despre $1 Acum trebuie sa laudam viala veqnicd, din care este via[a insSgiqi toata viafa din in toate cele ce se imcare se seamdnA parta$esc intr-un fel oarecarede viata, ca sA vieluiascafiecare in mod propriu. Astfel, din ea gi pentru ea este gi s-a luat subzistenta, viala ingerilor qi nemurirea lor, qi i n s a q i d u r a t a n e p i e r i t o a r ea m i S c A r i i li sezice celeide-apururi. De aceea ingeregti viald acestora $i pururea vieluitori gi nemuritori, dar iaraqinu nemuritori,pentrucd nu au de la ei insuqireade-a fi nemuritori li de-a vietui veqnic, ci de la Cauza de viata dadtoare $i a vielii. $i precum despre Cel suslinatoare* c e e s t ea m s p u sc e e s t er ; i v e a c u lv i e l i i c a atare, aga gi aici spunem iaragi ca viafa cea mai presusde vialA este dumnezeiascA cauza vielii ca atare qi temelia ei qi toatA viala qi miqcareavitala a vielii celei mai presusde toatd viala gi de tot inceputul a

16r

Despre Numirile DumnezeieEti Din ea au Si sufletele*caracterul toataviata. nepieritor ;i toate animaleleqi plantele au v i e l u i r e a c a e c o u l c e l m a i i n d e p a r t a ta l vielii. De se retrag din aceasta*,le lipseqte, toata viala, dupAScriptura(cf. Ps. 103,30), participarii la ea. Dar intorprin slabiciunea .andu-seIa ea aitele,se fac alte animalel16.
R' )
J-

vielii ca atare,faptul $i intdi se daruie$te de-afi viala 9i oricareivieli 9i liecaruia,faptul de-a fi fiecare in mod propriu. ceeace i se potrive$te sa fie. Vieluitoarelormai presusde lume, le diruiegte nenrurireanemateriali - qi neschimdupi chipul dumnezeiesc bdtoare ;i miqcarea cea de-a pururi nea b a t u t A$ i n e l i p s i t d . E a s e s u p r a e x t i n d e pentru boga[ia bunatalii gi la viala dentl are viala de la o monica.CAcinici aceea , i u r ed i n e a . qfi a p t u ld e - af i v i a l A a l l Ac a u z ac in eall7.Dar dAruieqte 9i li persistenla oamenilorca I'iindcompu;i* viala apropiata din de cea in chipul ingeresc,revirsAndu-se iubire de oameni qi reintorcdndu-neqi rela ea insaEi,cind ne departem chem0ndu-ne ne-a fagAqi (ceeace e $i mai dumnezeiesc), duit ca pe noi intregi, suflete;i trupuri unite* gi cu ele, ne va strrimutala viala desdvarqita la nemurire.E un lucru care celor vechi li se parea contrar firii, dar mie qi lie qi insugi ne apareca dumnezeiesc adevArului, li mai presusde fire. Zic mai presusde fire*, llind irnita gi cu firea noastra,nu numai cu viala

atotputemica.Caci fiind a nrdumnezeiasca turor vieluitoarelorprin fire gi ntai alesa celor firii sau nici o vialanu e contrara dumnezeie;ti, nebunieilui de fire. Deci tratatele mai Dresus defapt, s-aurespins Simon, contrare*acestui dumnezeiesc partede lAcaqul ai de sufletultau degisecredea a uitat,socotesc, sfint. Caciacela la minte nu trebuiesi se inlelept, ca cel sanzitos vadita sin4irii* impotriva foloseuca de rz4iunea spus Acestlucnr,tretruie a tuturor. nevazute cauzei lui, e contrar nrturii: caci nintic nu se opune acesteialls.

Din ea primesc viala qi se invioreazi qi toate animalele gi plantele. $i fie cd-i zicr sau ralionala, sau simtitoare, inlelegAtoare, fie orice fel sau nutritoare*, sau crescdtoare, de via[A, sau inceput de via[a, sau fiinli a gi da viala - din viala vielii, din ea vieluiegte mai presusde toala via1a. $i in ea a preexistat Caci viala mai in mod unitarca intr-o cauza. ca-uza a vielii este presus de vialaincepatoare Ea infapa toata viala qi roditoare de via1A. Ea trebuielaudata viala gi o distinge. tuie$te a in toata viafa, in multitudinea nascAtoare tuturor animalelor,vazuta $i laudatain toatd felurimea ei qi in toatd viala, ca cea lara lipsuri, mai bine zis ca viala supraplinade via1a. E viala prin sine,saumai bine zis e mai presus de toata via1a,de viala facAtoare, sau oricum ar numi cincva supravieluitoare, in mod omenescviala negraitA.

Capitolul VII minte, raliune, adet'dr, credinld Despre inlelepciune,

sl
convine,si liudim via[a Vino acum,de-1i bunAqi ve$nica,qi ca inleleaptaqi ca inlelepciuneain Sine, mai bine zis ca cea care da intregii inlelepciuni, care e mai subzistenla presusde toata inlelepciunea*$i inlelegenu numaica e supraiea:le. Caci Durnnezeu lui nu are plin de inlelepciuneSi ingelegerea mai presus ci e aqezat hotar (Ps. 146,5), $i de toatAraliuneaqi mintea gi inlelepciunea' 162

in mod mai presus inlelegAnd-o $i aceasta o de fire barbatul cu adevaratdumnezeiesc, s o c o t e $ t es o a r e l e n o s t r u c o m u n q i a l invilatorului* nostru.El zice cA nebunialui inlelepc'iuDumnezeue mai fnleleuptddec'|tt n u n u m a ip e n n e ao a m e n i l o r( I C o r . 1 , 2 5 ) , e o omeneasca t r u c i t o a t ai n l e l e p c i u n e a cu statomiin comparalie r a t a c i r ej.u d e c a t a inlelesurilordumnezeieqti, cia qi neclintirea ci pentru ca este un obicei al teologilort (scriitorilor Scripturii) sa socoteascA

DesoreNutnirile Dumhezeiesti
privaliunile la Dumnezeu suferind contrariulx. Astfel, Scriptura nume$te lumina qi ceeace e mult nevazuta; atotstralucitoare. laudat qi spus prin multe numiri, negrait qi farA nume; qi pe Cel tuturor prezent qi din toate aflat, necuprins;i fara urme. In modul acesta Apostol zice ca e de $i dumnezeiescul ce nebunia lui Dumnezeu, inAllind ceea lauda se aratdin ea contrar raliuniix qi absurd, la treaptade adevirrnegrAit qi anterior intregii raliuni.Dar, ceeace s-aspusqi in altelocuri, dacainlelegemin mod propriu noua cele mai presus de noi qi le inchidem* in cele ce cele insofescsimgurilenoasFe qi asemanAm dumnezeieqti c u a l e n o a s t r e ,r a t a c i m inlelegind cuvdntul dumnezeiescgi negrait asemenea celor vazute. Trebuie sa ;tinr ca mintea noastra are puterea* de-a inlelege, putere prin care contemplacele inteligibile, dar unirea prin care se uneqte cu cele de dincolo de ea, intrece firea minlii. De aceea nu in trebuie sAinlelegen cele dumnezeiegti modul nostru,ci ieqinddin noi in intregimegi intregi ai lui Dumnezeu. Caci e facAndu-ne mai bine sa fim ai lui Dumnezeu decAt ai noqtri. Caci aqase vor da cele dumnezeiegti celorce s-auunit cu Dumnezeu. LaudAnd deci prin depagireaceasta inlelepciuneneralionalAxgi fara minte gi nebunir, sa spunem ca ea este cauza a toati mintea qi rafiunea ;;i a toata inlelepciuneaqi inlelegerea. $i al ei estetot sfatul ;i de la ea qi in ea este toata cunoltinta gi in(elegerea toute comorile inyelepciuniiSi sunt uscLtnse ale cunoStinlei(Col. 2,3). Deci potrivit celor spuseinainte, caozamai presusde inlelepc i u n e : 1 i a t o t i n { e l e a p t ae s t e s u p o r t u l (ipostasul)inlelepciunii ca atare,-atat a celei intregi, cat li a celei din fiecarel20.
A') x:

Din ea au Puterile inteligibile* $i inlelegatoare ale minlilor ingeregti inlelesurile simple gi fericite, care le aduc nu in imparliri sau cuno$tintadumnezeiasca din imparliri*, saudin simluri, saudin raEiuni in acestea de nici nu suntadunaLe desfagurate; Putericurate ceeace au comun.ci liind acele de orice materialitate gi mullime, cugeta infelegator,nematerialqi unitar cele inteligibile ale celor dumnezeiegti. $i putereaSi lu-

crarealor inlelegatoare, strdlucindde curaFa neamestecata Eineprihanitagi de nematerialie intate ;i de unirea de chip dumnezeiesc, tiparita*, pe cat e cu putinla, de mintea gi cu raliunea dumnezeiascd suprainteleapta inlelepciunea dumnezeiasca. Iar sufletele gi se folosesc raliunea in chip desfAqurat mi;ca in cerc* in jurul adevanrlui existen!elorqi rimAn in impArlireaqi varietatea complexitalii fale de mingile unitare. Dar prin adunarea celor multe intr-una, suntinvrednicitegi ele de inlelesurileegalecu ale ingerilor. pe cit este propriu gi cu putinla suTletelorlll. Dar nu s-ar abatecineva de la scop,daci insele,econ al inlelepciuar numi gi simgurile nii. Ra gi mintea demonilor.in calitatede minte, estea ei (a inlelepciunii). Dar intrucdt e s t e o m i n t e d e v e n i t a n e r a l i o n a l a ,n u ceea ce doreqte*,nettiind, nici dobAnde;te voind aceasta. De aceea, e mai propriu sa lie numitacazutadin inlelepciune. Dar deoareces-a spus cdrinlelepciunea dumnezeiasca este ?nceputulgi cauza gi suportul qi desAvirqiren qi paza gi marginea (nemarginita) a toata inlelepciunea,cum e leudat Dun'rnezeu insuqi ca inlelepciuneaqi gi cunoqtinla minteaqi ra[iunea mai presus de inlelepciune'lCAci cum va inlelege ceva din cele inteligibile neav0nd lucrari cele seninlelegdtoare? Sau cum va cunoa$te s i b i l e , f i i n d a E e z a tm a i p r e s u s d e t o a t A sirnlirea'/ Caci Scripturaspuneca El qtietoate gi nimic nu scapi cuno$tinlei dumnezeieqti (cf. Ioan, 21,17).Dar, cum am spusde multe ori, celedumnezeieqti trebuieinlelesein mod dumnezeiesc C.a c i l i p s a n r i n l i i g i a s i m l i r i i trebuiecugetate la Dumnezeuprin depaqire*, nu ca absenta,precum gi neralionalul il atribuim Celui mai presus de raliune qi gi antenedesavarqirea Celui supradesavarqit rior desAvArgirii. Si intunericul neluminat gi prin nevazutil atribuim Celui de neapropiat depaqirea luminii vizute. Deci mintea dumnezeiasci cuprindetoate prin cuno$tinfaridicata (ieqita) din toate, in calitatede cauzaa tuturor,arede deoarece, mai inaintein Sine cuno$tinta tuturor,qtiind inainte de a ii liculi ingerii cd va produce dinlAuntru* ingerii gi toatecelelalte stiindu-le -zicand. :;i. aga de la--inceputul insugilj: qi socotesc ca aducindu-lela fiinta--J.Aceasta ne-o preda Scriptura cAnd zice: Cel ce gtie

163

Despre Numirile Dumnezeiegti 42). Caci toate inainte defacerea lor (Susana, nu aflandde la cele ce sunt,gtieminteadumcele ce sunt,ci din Sine Eiin Sine, nezeiascA tuturor gi arede mai prin gtiinla$i cunoa$terea inainte qi a conceputde mat inainte fiinla* lor de fiein calitatede cauza,nu apropiindu-se pe care inleles, ci gtiindu-le gi suslindndu-le toate intr-o unica cuprindere,precum Si lumina* in calitate de cauzd a avut inainte in sine qtirea despre intuneric*, necunoscand din alta parte intunericul decdt prin luminA. cunosctndu-se Deci lumina dumnezeiascA, toate,in mod nematerial pe sine,va cunoa$te cele materialeqi in mod neimpa4it cele impA4itegi in mod unitar cele multe, prin insaqi unitatea sa cunoscand qi producAnd toate. Caci daca in calitate de cauzi unica Dumnezeu di tuturor celor ce sunt existenla,in cauza unica va cunoa$te calitate de aceeagi in El; 9i toate ca fiind din El, qi preexistente lor, nu va primi din cele ce sunt* cunoaqterea lor, din ele cunoqtin[a ci va darui qi tiecd'reia dar gi cunogtinlaaltora. Deci nu are Dumnezeu* cuno$tintasa gi deosebitde ea o alta c a r e c u D r i n d ei n c o m u n p e t o a t e . C a c i pe Sineinsugidreptcauzatucunoscandu-se turor, nu va ignora cele ce sunt de la El qi a Astfel Dumnezeucunoa$te este. carorcauza cele ce sunt, nu prin cuno$tinlacelor ce sunt, ci a sa. Caci Scriptura zice ca gi ingerii* gtiu cele de pe Pamint nu cunoscandu-leprin simJire, fiindcd sunt s e n s i b i l ec , i p r i n p u t e r e r5 i - f i r e ap r o p r i ea minlii de chip dumnezeiescji*. inchipuire gi nume qi toatecelelalte;dar nici nu se inlelege*.nici nu se spune.nici nu se numelte.$i nici nu estecevadin celece sunt, in cevadin celece sunt.$i nici nu secunoa$te estetoatein toateginimic in nimic qi secunoagte de toli in toategi de nimeni in nirnic--). De fapt acesleale spunemin chip drept despreDumnezeulii e ldudatdin toatecele ce sunt dupa Dar areloc este. cu toate, a carorcauza analogia a lui Dumcunoa$tere qi ceamai dumnezeiasci prilrnecunoaslere. inr-o unire cunoscuta nezeu. mai presus di: minte*,'cand mintea, de toatecele ce sunt,apoi peridespa4indu-se cu razelesupraluqi pe sine.se une$te sinClu-se minoase.fiind luminata(de acolo gi 4colo)de al inlelepciuniir-b. dc nepaftuns adAncul Dar ea se poate cunoaqte,precum am spus,gi din toate.Caci ea este,dupAScripturA*, facatoareatuturor (cf. Ps. 103,25) qi, armonizdndu-le pururea pe toate (cf. Pild. 8,30), estecauzaarticularii r;i ordinii punedesficutea tuturor qi cea care uneqte rurea sfar$iturile celor dintAi cu inceput u r i l e c e l o r d e a l d o i l e a q i s u s l i n eu n i c a impreunasuflaregi annonie a tuturor. $4

Dumnezeu Cuvdntul* e leudat de dumca raliunenu numai penScriptura nezeiasca tru ca e daruitorul raliunii, al minlii gi al ci si pentruca are in Sine, de inteleociunii. in mod unitar.qi cauri:kituturor, mii iriainte. prin toate, Scrippentru cum^spune ca strabate 8.1t: qi, iura. pina la sfdrgiiultuturor(cf. In1el. inainte de acestea, Dentruca ratiuneadumnezeqi, a toaiasimplitatea iascd e suprasinrpiitatea $3 de toate. de liinli. e dezlegat ca Cel mai presrrs de toate.Acest CuvAnt(aceas6 fiind mai Dresus Pe ldnea acesteatrebuie cercetat*, cum ra[iune) estex adevarul simplu Ei cu adevetrat pe Dumnezeu, existent in leeaturAcu care stA dumnezeiasca carenu estenici cunoastemlloi a cevadin credinla, ca dunoqtin{Acurata $i nerAtAcita inteligibit.nici iensibil,nici in general ca pe tunror. El e temelia statomicda celor ce cred, Nu cumvae dreptsi spunem celece sunt? nu din lirea lui* (cAci care ii intaregtepe aceqtiain adevar qi ii line il cunoagtem Dumnezeu e necunoscuta9i mai presusde orice intr-o unitate-gi intr-o identitate neclintite in aceasta tuturorcelorce cunoltinla simpla a adevlfului pe cei ce lu ratiunesi minte),ci din ordinea cunostintaa celor ce trebuiecrezute. sunt.ca proiectttedin El: 9i av6ndchipurilex5i aceusta urcam Caci daca;tiinta unelte* pe cei ce cunosccele lor dulrinezeie;ti. le modelelor asemanari pe caleaSiordinea cunoscute, estecauzaschimdincolode toate, DrinDutere $ dacaneqtiinfa ior. prln nesareasi dep6sirel tuturor, la cauza barii continui qi a impar[irii* pentru cel pe cel ce crede in adevar,cum necunoscator, gi cunoagteDumnezeuin rutuior? De"aceea-se toate Si in afara de toate. $i Dumnezeu se zice SfAnta Scripturd, nuJ miqcA nrmrc din (cf- Ef. 4,13) iq cunoaite prin cunogtinla*gi necuno$tinla; Si locagul* credinlei adevararc vom avea despreEl qi inlelegere $i cuvant $l careva aveastatomiciaidentitalii nemi$cate 9i Fiindca cel unit cu adevarulStie itiinla gi atingere gi simlire gr oprnre gr neschimbate.

t64

Despre Numirile Dumnezeiegti bine cd are binele, chiar daci mulli spun ca a iesit din elr:7.Caci aceiaau uitat.cu adevarat' de adevar,pentruca au cazutdin din rAtAcire. credin{a adevarata.Dar acesia^se. $tre.cu alunnd'cl adeviratpe sinenu (cum spunacela) qi schimeliberat de pomirea nesiatomica prh de tot fclul a rAtacirii, in varietatea batoare qi adevarulsimplu $i pururearamasla aceleaqi, nioi pentruadevarin toataziua la fel. De aceba invAlAtorii conducatori ai intelepciunii dumnezeieqtiavutade noi, marturisind,cum se cuvine, prin tot cuvdntul qi fapta cuno$tinlei creltinilor*, cd estepentru unitare a adeva,rului mai to[i cel mai simplu gi mai dumnezeiesc, bine zis - cunoa$terealui este singura cuno$tinta adevaratA 9i unicA qi simpla a lui Dumnezeu.

Capitolul VIII Despreputere, dreptate,mdntuire,rdscumpdrare{i despreinegalitate

toate.Iar prin bogaliaei depa$e$te neinleleasa intaieqte qi siabiciunea* celui putemic qi cele din urma ecouri ale qi itapAnegte sustin6 -cum Dar, deoareceteologii (autorii Scripturii) gi in cele puternice prin vedem ei, laudAadevAruldumnezeiesc Ai infelepciunea ajung suprastralucitoare ca luminile simfire, gi ca putere* qi ca mai presusde ingelepciune cum se vederi' Sau pAnA mioape cele mai la dreptate, qi o numesc mantuire li rascumspunede cei cu glasuri mari ca acestea parare,sa dezvoltam $i acestenumiri dumgi la urechilecarenu prind preaugor patrund Dar.ca pe cat ne este cu putinta. irezeieqti, Cici cel ce nu e auzit deloc,nici nu bcourile. estemai presusli intrece orice dumnezeirea qi ce nu vede in general,nici nu e cel aude; ignora ci fel de putere numitA, nu socotesc vazut. cineva dintre cei crescutiin Scripturile dumnezeie$ti.Caci de multe ori Scripturani s-a predatSi ca una care inlelegeprin putereii $3 bomniai. deosebind-ode Putcrile* supraceresti. Deci curh o laudA pe ea teologii Deci aceasti rispindire nesfar$it de l s c r i i t o r i i S c r i p t u r i i ) q i c a p u t e r er i d i c a t d putemica a lui Dumnezeu ajunge la toate S a u c u m v o m a p l l c ae l p e s t eo r i c e p u t e r e ? care bxistenlelegi nu e nici una din existe,nle numele de Putere'? sa fie cu totul lipsita de vreo putere,fie cd are o putere in[elegdtoare,fie rationald,-fie $2 simgitoare,fie vitala sau fiinliala. $i de e ingaduit* sa spunem,insaqiputereade-afi o Zicem deci ca Dumnezeuesteputere,ca de fiinla. mai presus are* oricine de la puterea Cel ce are mai inainte qi mai presusde orice, toata puterea9i ca Cel ce.e in Sine insu:gi, cauzatorula toataputereaqi le face toateprin s4 qi ca Cel ce puterea neclintiti* qi nemArginita insaqi,saucauzaa toata existen[ei i puterea Din ea suntPuterilede chip dumnezeiesc in parte. puterea $i ca e nesfdrlit 5i a fiecAreia de puteriricnu numai prin l'aptulca produce ale ordineloringerelti. Din ea au chip nepieritor qi existentar;i toate miqcarile Ior de ci prin faptul ca e mai presus toaiirputerea, cele de-apururi. qi nemuritoare in(elegatoare toatA puterea $i e putereaprin Sine 9i prin dorinla a gi nemicqorata persistenla insagi de-a faptului putere $i aceeaca e superiorin 9i suprabuna, produce la neslArgit alte nesfArgitep^uteri binelui au primit-o de la puterea Lxistentelgi de-anu puteaputerile nesfirqite caci ea insdgi doreqteca ele sA poati tt qi la nesfirqit produse de El sA slabeasci acestea*qi si doreascdsA fie pururea ii ca insagi puterea lor de-a dori si ramini aga iucrareaputerii lui de putere facatoare. $i ca DUrUrea--". prin puterea lui negraitA,necunoscuta$l

$1

165

Despre Numirile Dumnezeiegti ce este. Dar Dumnbzeunu podte cadea din gi a nu fi nu este*(a nu fi e imposiexistenla cineva, nu poate sa nu Dar cele ale puterii fara lipsuri se comu- bil) sau cum ar zice prin privaliune.E ca gtie poata nu sa nu $i ;tie nici gi oamenilorqi plantelorgi animalelorgi inleleptul careimiti pe biruitorii fara margini pe intiregte firii intregi aintregii existente. $i dintre atle[i, care adeseoripreficAndu-sein qi comunicarea incele unite spreafec[iunea ca iar acela sotreolaltd qi pe cele distincte spre a fi toate fala adversarului sunt slabi, gi luptdndin lipsamanifestarii cotindu-i aqa, potrivit raliunii gi definiliei lor neconfundate cu umbrele qi qi neamestecate. rAnduielile qi puterii acelora bArbategte $i pAstreaza plin cu lovituri de mAndrie batAnd aerul birnele direclii* ale universului spre binele se laudape sine,neqtiindde puterea propriu si paze$te vielile nemuritoare ale degarte, acelora.Dar noi intelegempe inva[atorul de unitalilor ingereqti ne$tirbite.$i la fel subpe catne estecu putin[4,laudAnd stantelecereqti qi luminAtoareqi stelare gi Dumnezeu, pe ca atotputemic, ca fericit gi Dumnezeu de-a cu puterea rAnduielile lor neschimbate*, timpului le dis- singur Stapinitor, ca domnind cu puterealui fi in veac.$i.circumvoluliile peste veacul insugi, ca Cel ce nu cade intru tinge in progresullor qi le menline unite prin nimic din cele ce sunt, ci mai degrabafiind repetilii. $i face puterile foculuix nestinseli mai presus de ele gi fiind inaintea tuturor curgerileapelorneintrerupte. $i hotamicegte existenlelor prin puterea mai presusde fiinla; aerului gi pamAntulil line farA raspAndirea gi ca pe Cel ce a daruit,prin revarsare, tuturor puterile pazeqte necorupte nici o temelie. $i puterea puterea lui ce ce de-a fi din celor sunt roditoare ale lui. $i armonia gi imbinarea oriie prisosinlallo. depii;e;te paze$te neconfunintreolaltA o elementelor dincum suslinelegAtura dataqi nedespa4ita, tre suflet qi trup gi innoieqte puterile $7 hrinitoare qi crescAtoareale plantelor. $i s u s t i n ep u t e r i l e f i i n l i a l e * a l e t u t u r o r g i Dumnezeuestesocotitiariqi dreptate*, nedescompusa a universuasigurar.rnitatea l u i q i - i d i r u i e g t e i n d u m n e z e i r e a * ,d a n d ca Cel ce imparte tuturor cele dupavrednicie gi buna p u t e r e a s p r e fiecaruia buna misurd gi frumusetea, celor ce se indumnezeiesc qi gi distoate darurile, rdnduialA ordinea general din cele ce sunt in nimic aceasta. $i n u e s t e i n a f a r a p u t e r i i d u m n e z e i e q t i tingdndu-ledupAregula cea cu adevaratcea mai dreapta.fiind tuturor in parte catzaqi cuprinzatoare. asiguratoare t o r u l l u c r a r i i l o r . C a c i d r e p t a t e ad u m Caci ceeace nu arenici o putere,nici nu pe toatein chip drept e s t e ,n i c i n u e s t e c e v a , n i c i n u e s t e v r e o nezeiascale rAnduiegte q i l e p a s t r e a zp a e t o a l en e a m e s t e c a f ti eneafirmare* a ei22e. cu altele,dAruindfiecireia dinconfundate t r e t o a t e e x i s t e n l e l ec e l e c u v e n i t e d u p A $6 vredniciace a dat-o fiecareiadintre ele. $i in chip drept.toli care daci spunemacestea dumnezeiasca, uita nedefaimA* dreptatea D a r s p u n em a g u l E l i m a * : D a c i D u m de un dreptateavAditace gi-o aleg pe seamalor. nezeu este atotputernic,curnsespune Caci spun ca s-ar cuveni celor muritori neDumnezeu)al vostru cd nu invAlator(despre desavArqirea murirea gi celor nedesavar$ili poate ceva? Prin aceastadefaima pe dumqi celor ce se mi$cA de sine* necesitatea Pavel,care a zis ca Dumnezeunu nezeiescul negape Sineinsuqi(cf.II Tim. 2,13). miqcarii de catre allii qi celor schimbatori sepoate celor identitateagi puterea desavdrqitii Ocupindu-ma cu aceasta,mA tem ca nu sa slabi; gi cele eteme sunt temporalegi cele rAsulprostiei,incercAnd cumva sAstamesc gi jucariei copiilor gi sa le fac una ce se milca prin fire suntneschimbatoare darim casele sunt ve$niceqi in genecu pAmAntulqi grabindu-maspre scopul de plAceriletrecatoare neatinsal inlelegeriilui Dumnezeuinprivin(a ral atribuie altora cele ale altora. Trebuie este cu sa* proprie esteuna cu Caci negarea aceasta. S t i u t c A d r e p t a t e ad u m n e z e i a s c A prin aceeaca adevarata adevdratdreptatea caderea din adevar.Iar adevarulesteceeace din ceea d i s t r i b u i e c e l e p r o p r i i d u p a v r e d n i c i a adevaruluie cAderea este$i negarea

$s

r66

Despre Numirile Dumnezeiegti firea fiecireia dintre existen[e9i sal.vp,azi ei-"'. in treapta fiecAreia ii puterea fiecaruia de cele necuveniteqi e cauzalucrdrii sale, curatein toatex. Iar daca lauda cineva ca pe ceacarepestreuaneclintitede mantui-rea. faraindoiala in chip sanatos, celerele*pe.toate, al mAntuirii cinstitor ca vom primi qinoi peacest de tot'felul. $i vom socoti ca Dumnezeu ca prima mantuirea tuturor, p-9cea hotAraqte pe toli neschimbali carepastreazA 9i nesfiqiali si neclhtiti in ei inqiqi Ei ii pazeqtepe tolr de nehartuiti5i nebiruilide rele* qi inrpodohiEi ratiunileloi: si alungadin toti loatAinegalitatea t]eciruia qi"susfine rhasurile* strhina si iucrarea De de celecontrare. neschirnbate Si nemutate aceea nici aieasti mantuire nu o va socoti de scopul* sfintei invalaturi cineva ca strd,ina ci ca pe una ce rascunrpara despreDumnezeu. a tuturor,toateexrsmantuitoare Drin bunAtatea ientele din ciderea din bunatatealor, intrucAt firea fiecaruiadin cei mAntuiliprimegteaceasta. a u t o r i i S c r i p t u r i io g i n u m e s cp e Dc aceea ea riscumparare,intrucAt nu lasA cele cu eiistente sa cadain non-existenla adevarat c i n e v ai n g r e q a l A , h i a rd e s ea b a t e $ i i n t r u c A tc a devreo micgorare ii neorinduialaqi paleqte e scapat(rascumitinatatii bunurilor proprii. 'p,riima barar)'de aceesta 5 i s i a b i c i u n eg i iniplinindceeace ii lipseqte. 9i inbrivatiune, parinteitepe cel slab.Siridicindu-l din iarin<i* il ridicd in bine qi i[ umplede binele slabiciu'ne ce l-a pierdut; gi il pune din nou in rinduiala gi qi urilenia lui qi-i refaceinterefacedezordinea de toate ranile*. Dar sritatea si-l elibereaza dreps-amai vorbit.ca qi despre Iespreac'estea inegalitatea* toatA tateaprurcaresedepirleaza egalivenitAin ei prin privaliuneqi sehotS.ragte tatea tuturor*. Caci inegalitatea*,daca o tuturorfalade cinevaca liind distanlele inlelege careo pieEte de dreptatea nu e ingAduita toate. pe ea $i carevreasAse lacao unre a tuturorcu ioate - ftindcaea pazeile toateexistenlele, li fiecare peinchipul ei,in careeste fiecare anume duoafire-rr.

$a
Dar ar putea spunecineva*: Nu e propriu dreptalii sa lase oamenievlaviogineajutali, trebuiespus asuprilide cei rai. Falade aceqtia evlaviogiiubesc ca dacacei pe careii nume$te cele paminteqti rivnite de cei atragide cele materiale, au cazut din dragosteade Dumnezeu. $i nu gtiucum s-armai numi evlaYioqi, vrednicede iubit nepreluindcele cu adevarat de farasfinlenie qi ferindu-se Eidumnezcie;ti, iele vrednicede rAvnit gi de iuhit. Iar daca existente' cele cu adevarat iubesccu adevArat trebuie sA se bucure de cele dorite cAnd se intdlnesc cu cei ce le prilejuiesc. Caci se apropie mai ales atunci de virtu[ile pe cat sepoate, ingereqti*, cand se despart, de in-rdin dorinla de cele dumnezeieqti, pdtimirea de cele materiale*, despriniendu-se birbategte pentru bine in i1nprejurarilecare li se ofera pentru Deci, vorbind adevirat, e mai proaceasta. sa nu-i lase sA priu dreptAlii dumnezeieqti de cele gi sa le indepArtaze se mole$eascA* mai bune* barbAlia,prin desfatiri materidacd ar cAuta ale, nici sa-i lase neajutora[i, in cele ci sA-iintAreasca unii safacaaceasta, bune gi in neslabitastatomicie* 9i si le d a r u i a s c a p r i n a c e s t e ac e l e d u p a v r e d nlcle'"-.

$e
Deci aceastaeste dreptateasi mdntuirea qi ce se lauda:ceacarasalveaza dumnezeiasca pdze;te fiinla qi fAptuireaproprie $i curati a

Capitolul IX neosemenea altul, asemenea, Despremare,mic, acelaEi, gi desprestat'e,mi$care,egalitate

$1 li ary 9i stare 9i migcare, sA 9i neasemenea acestor privim gi la imaginile (reprezentarile)

qi in miaratandu-ni-se ci eli maregi mii qi acelaii Eialtul qi asemenea marirneadumnezeiasca

3Tffi"i:n"i:ff:'l # ;tit tli ffixt:: rururor cauzarorul despre se spune Deoarece

t67

Despre Numirile Dumnezeieqti cime Siintr-o lumind sublire.$i ca Acelaqi'cand Iur tu acelasiefri (Ps. I0l. spunScripturile. 2 8 1 :s i c a ' A l t u l c i n d e i n c h i p u i td e a c e l e a q i Scripiuriprin multe figuri qi mulrechipuri.$i ca cande lnlaular_ ca asenlenea $l neasemenea suDortal unoi asemanari5i al neasemdnarii 9i cu nimic (cf. II ca nefiind asemenea ca Unul ce Paral. 6,14). Dar qi migcindu-se -toate celelalte numiri umbla in toate. $i prin de aceeagivaloare cu acestea, dumnezeieqti liudate de Scripturi"*.

$4

in mod suprafiinlial,etem' $i esteacela$i nesChimbat,rdmAnind in Sine, avindu-le acelea$iqi la fel, la fel prezent tuturor 9i statomicEl insuqi cu ale salein Sine $i intemeiat in mod neprihanit in rnarginile prea bune ale identita$i mai presus de liinlA, neprefecut,necazut,neclintit, neschimbat, nematerial, atotsimplu, fara neamestecat, nemicqorat,nenasnecrescut, vreo nevoie, 'cutx , nu ca unul ce inca nu a fost nascut,sau sau nAscutde cineva sau cA e nedesAvar$it $2 astfel,sauca Cel ce nu e nicaieri niciodatd,ci ca Cel total nefdcut* (nenascut)qi absolut qi purureaexistent9i fiind (nenAscut) nefacut m a r e * , d e c i n u m e $ t e s e Dumnezeu qi acela;ifiind prh Sine prin Sinedesavirqit potrivit marimii proprii lui, transmildnd tuprin Sinein mod unitar;i in deosebindu-se sa suprasi marimea din mari celor turor $i qi extinzindu-se in afara de icelagi mod* qi iuminAndacelaii* din Sine revarsandu-se de toatd puterea,cuprinzdndtot locul, depaqind tuturor celor capabili sa se imparta$easca tot numarul. trecdnd peste toatA nemar- El; li imbinAnd pe unele cu altele, prin bogatia qi calitateade (a fi) cauza,avdndde qi marimealuginirea,prin supraplinaiatea ca Cel irarii lui qi prin darurile lui izvorAtoarepe mai inaintein Sinela fel cele contrare, toata una $i unica* ce depaqe$te de ele. ce e cavzacea mAsurain care acestease impd.rtAqesc Dar in revarsareanesfarlitei lor daruiri, ele identitatea23T. prin rimAn nemic$orate $i nu se micgoreaza imparElirile de ele, ci se arata intr-o qi mai $s Aceastamarime este $i maresuprareva'rsare. qi de cAtime in nesfirqita* gi necuprinsi ' Iar altul este, deoareceDumnezeu e nenumaratl 9i depaqire a tuturor in revdrin toate in mod providenfial* qi se (necondilionata de nimi^c) prezent sareaabsolutA 9i s u p r a e x t i n sa a m a r i m i i l u i n e c t r p r i n s e - r ) . face toate in toli pentru mantuirea tuturor, sa in Sine qi neieqitdin identitatea ramAndnd prin lucrarea cea una qi stand neincetat $i pe Sine cu o putereneclintita spre dAndu-se $3 celorintorqi(spreEl). $i altele indumnezeirea sunt vederile variate ale lui Dumnezeu,care Iar ci e mic sau subtire, se spune despre trebuie in[elese ca altele in formele in care se El, ca de Cel ce iese din toata greutateaqi arata.Caci precum dacd raliuneactlgeta sudistantagi ca Cel ce patrundeneimpiedicat fletul* in chip trupescgi vede in parli trupeqti prin toate. De fapt ca Cel ce e mic, e cauza- neimparlirea*lui, redam prin ele neimiorul formator al tuturor elementelor.Caci pe parlir'eaproprie lui ca parli aflate in el. 9i (ca Cel mic nu-l vei afla nicaieri neimpartigit. socotim mintea cap, grumazul opinie iralionalitate)' raliune intre mijloc la stdnd 9i Deci agatrebuieinlelesca Dumnezeue mic*, pofta, braleleqi pipieptul mAnie.stonracul ca inrAnd in toate gi prin toate in mod neimde numiriletrupupiedicat 1i putrun:dnd* pana lu desparlireu iiolrele fire, folosindu-ne puterilor - cu atat ale niqte simboale de ca lui gi mu' lncheieturi dinire rluhului. sttfletutui si pe Cel ce e dinsa curalirn trebuie mult mai inimii divd Sijudecintl .rimgirile Sicug,erurile formelor qichipurilor' (Evr.4, 12) saumai bine zis toateexistentele. colo de toataalteritatea i n s f i n t e q i d u m n e z e i e q t ig i t a i n i c e Caci nu este faptura nearatatainaintea lui. desfaqurdri*calitate, fd.rd cantitate, fara $i dacavoieqtisaaplici cele trei e micirne Aceasta dimensiuniale trupurilor* lui Dumnezeucel nemarginita.nedefinitii' cuPSnestdpinitA, e necuprinsa-Jo' de neatinsqi fara dimensiuni,lAlimea duma tuturor,dar ea insaqi zatoare 168

Desore Numirile Dumnezeiesti trebuie infeleasdca iegireasupranezeiascd largA a lui Dumnezeula toate, lungimea, ca putereasupraextinsa ca la toate; adancimea, ascunzimeagi incognoscibilitateade toli necuprinsaa lui Dumnezeu.Dar ca sa nu ne pierdem pe noi in desfaqurarea altor gi altor numirile dumchipuri qi tbmre, asemd.nand nezeiegtinetrupegticu simboalelesensibile, vom vorbi despreele in Teologia simholicd. Dar acum nu vom socoti inlelegerealui Dumnezeu* ca altul, ca fiind schimbarea identitatii lui mai mult decAtneschimbata, ci multiplicitatealui unitaregi iegirilede un singurchip ale marii lui rodnicii la toiite:r8. $7 Dar ce trebuie spusdespreaceasta? Caci insaqiScripturadeclaraci El esteneasemenea $i necompuscu nici una, ca Cel ce e qi a l t u l d e c a t t o a t e .I a r c e e a c e e m a i p a r a doxal,e ca nici nu spuneca e cevaasemenea cu lui. Dar cuvAntulnu e contrarasemanarii El. CAci acelearii sunt gi asemenea $i neasemenea lui Dumnezeu.Primul lucru, prin i m i t a r e ac e l u i d e n e i m i t a t .A l d o i l e a ,p r i n f a o t u l d e a n u a v e a xc e l e c a u z a t ec e e ac e e in CauzA, gi prin distanla de nrqp;rrA intre ele--". n e s f A r g i t ig i i n c o m p a r a b i l a $8 Dar ce vom spune gi despre stareasau dumnezeiascA*? Ce altceva decAt $ederea El insugiin Sine gi e ca DumnezeurAmdne nemiqcatA fixat statornicin identitatea $i e in mod neclintit qi in faptul supraintemeiat qi in acelagi scopqi la fel; de-alucraaceleaqi gi in faptul de-a exista neclintit in Sine qi de-anu seputeamuta qi de-afi nemigcat. $i acestea in mod mai presusde fiinlA. Caci El este cauza starii qi gederii tuturor, ca Cel qi starea. mai presusde toata $ederea $i in El au primit subzistenla toate. fiind piipjle proprii--'. bunatalilor neclintite din starea

s6
Iar dacA ar spune cineva ca Dumnezeu cu Sine* ca Cel ce e Acelaqi, esteasemenea intrucAte in mod statomicin Sine, fiind asemeneaSiegiin chip neimpArlit,nu am socoti de lipsitA de cinste numhea dumnezeiasca Dar teologii (scriitorii Scripturii) asemenea. spunca Dumnezeuca atarenu esteasemenea dumniminui, dar El daruieqteasemanarea celorce seintorc spreEl, prin imitarea nezeiasca de toata dupa putere* a Celui ce e mai presus dumdefinilia qiraliunea.$i putereaasemanarii nezeie$ti esteceacareintoarcetoatecele create spre cauza lor. Deci acesteatrebuie declarate lui Dumnezeuprin calitateade chip asemenea (Fac.I,26) a lui*. Dar Dumnezeu giasemanare lor, pentru ca nu e pe de alti parte asemenea chipului sau. Caci nu e nici om asemenea numai celor de aceeali treapta* le e cu putinta sAfie gi asemenea unelecu altele,qi gi sa fie sa-qiintoarcaintre ele asemAnarea, ambele asemeneaintre ele, fiind create Dar intre cauzA dupachipul celui asemenea. o intoarcere li cauzatenu se poate cunoagte numai (de la unala alta).Cacinu sedaruie$te acestorasau aceloracalitateade a fi asemenea, ci tuturor celor ce se impartaqescde cdci Dumnezeuestecauzainsu$i asemdnare, faptului de a fi asemenea; ;i El esteqi suportul asemAnariixinsaqi qi este in toate Cel a tuturor prin vreo urma oarecare asemenea implinegte acesteiasemanari. $i prin aceasta unireatuturorl39.

$g
Dar ce e de spuscdnd invalatorii Script e r g e$ i s e t u r i i z i c i a r a q ic a C e l n e m i q c a m miqca spre toate*? Nu trebuie inleles qi acest lucru in mod dumnezeiesc?Caci trecAEl semigcA, in mod evlavios, buie cugetat nu prin mutaresauschimbare*,saualtemare, saumi$carespatiala, nici in linie sau abatere, nici in ambelefeluri*, dreapta, nici circularA, nu fizicA. nu inteligibilA, nu sufleteascA, $i sta' in faptul ca Dumnezeu aduce la fiinlA gi toateqi ingrijeEte in tot felul de toate, sustine q i i n f a p t u lc a e p r e z e n t u t u r o rp r i n c u p r i n dereatuturor, nesupusrelaliei cu ele, prin ieqirile gi lucrarile providenliale la toate existentele. Dar e ingaduit a lauda in chip dumnezeiescqi miqcarile lni Dumnezeux cel nemiqcat. $i prin migcaredreapta*treneclintireadreapta, migcarea buie cugetata

r69

Despre Numirile Dumnezeiegti a lucrdrilorlui neabatuta neclintiti qi ieqirea qi provenireatuturor din El. Iar prin ceain spirala, iegirea statornica 5i starea roditoare.Iar prin cea circulara, faptul de-a fi acela;i qi de-acuprindepe cele de la mijloc la El a gi -pe cele extreme* qiolJrtoarcerea din Elc e l o rD r o v e n i t e $10 Iar dacA cineva ingelege numirea din Scripturi despreDumnezeu ca Acelaqi,in sensul de egal cu Sine, e de observatcd Dumnezeuesteegal nu numai ca Cel neimpiirlit gi neclintit,ci gi ca Cel ce iesela toate gi prin toate la fel qi ca suport al egalitalii de sine, prin care lucreazi la fel miqcarea* tuturor prin toate gi impartaqireaegali a dupa catuturor celor ce se impdrtaqesc, pacitatea fiecireia; qi darul egal imparlit tuturor dupd vrednicie qi dupa toata egalitateainteligibila*, inlelegitoare,ralionala, sensibili, fiinlialA, avAndu-lepe toate cu voia de mai inaintein Sine Cei ridicat peste toate. conform puterii sale mai p{gfus de a toataegalitatsax--''. toate,facatoare

Capitolul X DespreAtotgtiitorul, Cel vechi de zile Ei despreveac$i timp

$1 Ia seama sA lauzi pe Dumnezeu Cel cu multe nume prin cuvAntgi ca Atotliitor gi ca Cel vechi* de zile. Atottiitor se zice pentru qi cuprinca estescaunatotliitor, suslinAnd gi circumscrizind toate,fixAnd,inten.reind ind 9i facdnd totul neclintit in Sine gi aduclnd la existenla din Sine, ca dintr-o rAdacinaatotliitoare,toate $i intorcand la Sine, ca intr-un sAn atot[iitor qi linAndu-le in Sineca intr-un Scaunatotcuprinadunate zator pe toate, printr-o sustinerecare le asigura pe toate gi e mai presus de ele, nelisdndu-lesi cadddin ea gi sa se piardAca I se scoasedintr-o casa atotcuprinzatoare. atotliitoare$i ca cea care le line zice obArgie farasa sffAbatandu-le pe toateqi le stApane$te, ie amestecegi le impune tuturor ju-gurile primite de bunAvoie qi dureriledulci-"' ale dragosteidumnezeieqtiqi atotliitoare,ale bunautii ei neslabite. neschimbat gi nemiqcat qi pentru ci in Sineinsuqiqi pururearamAne migcdndu-se Cauzatorulveacului qi timpului gi al zilelor. De aceeagi in sfinteleEi tainicelevedenii ale e inchipuit qi ca batr0n aratAriidumnezeieqti (cf. Dan. 7,9) qi ca tanir*. Batranil arata5i ca fiind de la inceput; tanar,ca neimbAtr0nind. Sau amAndouine inva[AcAinarnteazh de la inceput prin toatep0na la sfdrgit;sau, c u m z i c e d u m n e z e i e s c u ln o s t r u s f A n t Ie arata invAlator,vechimeadumnezeiasca e primul in pe amdndoud: ca Cel mai bdtrAn timp, iar ca Cel mai tAnar e dinainte de numarul timpului. Fiindca unitatea* qi ceea ce e propriului au fostmai vechica mullii ani care au unnat--'. $3

Dar trebuie sa cunoa$tem,precum socotesc, qi natura timpului ;i a veacului din Scriptura.Cdci nu sunt absolutnefacutexgi eteme toate cele numite vegnice cu adevdrat qi neschimbate qi incoruptibilegi nemuritoare $2 qi la fel existente,ala cum zice: Ridicali-vd (Ps.23,1,9). gi celeasemenea portile ve$nice lar caCel vechide zile (Dur.7 ,22)eldudat Fiindca de multe ori gi cele foartevechi sunt caracterizateprin numirea de veqnice; qi Dumnezeupentru ca esteqi veacul gi timpul tuturor qi e inainte de zile gi inainte de veacqi cdteodataqi toata lungimea timpului nostru veac,intrucAtesteqi o insuqire estedeclarata de tintp. Dar trebuieca El si se numeasca li este$i a veacului vechimea;qi neschimbarea timp gi zi qi vreme qi veacin mod cuvenit lui D u m n e z e u , c a f i i n d i n t . o a t am i $ c a r e a mdsurareain general a existenlei.Iar timp t70

I
Despre Numirile Dumnezeiegti nume$tepe cel ce este supusfacerii qi coruperii (stricaciunii)gi schimbariiqi caree altfel pentru al1ii.De aceea teologia (Scriptura)ne gi pe noi cei definili prin declarA(numeqte), cdnd ajungem timp, veac prin participare*, veaculnestricacios qi purureala [el-+b. Dar Scripturavorbeqteuneori gi de un veac temporal* gi de timpul veqnic,deqi gtim prin ei* cd e mai propriu sa lie numite Si ardtatecele ce suntveac,iar celece suntin deveniretimp. Deci nu trebuie sa socotim, simplu, coeteme cu Dumnezeu*, cel dinainte de veac, cele Urmdnd neabatutpreavenenumite veqnice. ratelor Scripturi, socotim veqniceqi tempoin ele, pe cele rale dupd modurile cunoscute in partede ce sunt la mijloc qi seimpartAqesc veac,in parte de timp. Iar pe Dumnezeusa-l laudam qi ca veac qi ca timp, ca cel ce e Cauzatorula tot timpul qi veacul;gi ca Vechi de zile, ca Cel ce e inainte de vreme qi mai presusde timp gi ca Cel ce schimbdvremurile gi timpurile. $i iarAgi ca fiind dinainte de veacuri,intrucAtesteqi inainte de veac Aimai presus de veac(cf. Apoc. 1 1,15)qi imparalia lui este' imoAratiatuturor veacurilor. AminlaT.

Capirolul XI prin sine, a fi tnsuEi Desprepace {i ce tnseamnd ce e viala de sine Eiputerea de sine Si cele astfel spuse
$l Vino sAlauddmprin imne de pace,pacea ca obArgia irnpacariituturorx. dumnezeiasca, C A c i e a e s t e u n i f i c a t o a r e at u t u r o r l i qi producatoarea armoniei ;i arnascatoarea o gi doresctoatepe ticularii tuturor. De aceea ea, care intoarce mullimea impdrfiG a lor in unitate integrali* qi razboiul launtric al tuturor il Drefaceintr-o conlocuire unitari*. cele de paceadumnezeiascd Prin impartagirea mai vechi* dintre Puterileimpacatese unesc qi ele cu ele insele gi intreolaltA,spreo unicd domnieapacii tuturor; gi unescpe celede sub ele insele qi pe unele cu altele cu ob0rgiaqi a tuturor. Caci cauza cea una qi desavdrgita aceastapdtrunzdndin mod neimpArlit in toate, ca in nigte locuri deosebiteale celor gi le le mdrginegte le hotamicegte, desparlite, asigurape toate gi nu le lasd sd se reversein nesfArgire*gi nehotAmicire,dezordonate;i nelixate qi devenite goale de Dumnezeu gi cu totul neunite iesite din unirea intre ele qi 'desp." ea, sau si inireolaltala8.Sa vorbim aratamce estepaceagi liniqteadumnezeiascA pe care sfintul Iustus (cf. Fapt. 1,23) o n u m e q t en e g l a s u i t o a r e *g ; i despre toatA n e m i g c a r e ac u n o s c u t a i n p r o c e s i u n e a (ieqirea)ei; sa aratam cum impAciuiegteqi aduceliniqte gi cum estein Sine gi inleuntrul ei gi a supraunittotul in Sine, intreaga;cum neiegind din ea, dar inmullindu-se pe sine, pArasegte unitatea ei*. Ea iese la toate, raminAndintreagi inlauntru* prin covArgirea unirii nrai presusde toate.Pe ea nu e ingiduit qi nici cu putinla vreuneia din existen[e nici cu intelegere. sa o exprime,nici sAo cugete Dar recunoscindneputinlade-a o exprima qi de a o cunoaqte ca fiind dincolo de toate, vom privi participarile inteligibile qi expripe cAt e cu putinta mabile la ea* gi aceasta oamenilor qi noua, ramagi in urma multor oamenibuni-+e.

cADumnezeue intdi trebuiespusaceasta, suportulpacii de sine qi al picii tuturor qi al fiecdruia; gi cd toate se articuleazeintre ele prin caresunt prin unirealor neconfundata*, fiecare unite in mod neimparlit.Prin aceasta s t 0 n d i n m o d n e d e s p A r l i t ,i g i p A s t r e a z a neslabit* chipul propriu, nefiind tulburate cu celecontrare*;nici tocite prin amestecarea in deplinatateaunirii qi a curaliei lor. Deci vom intui o fire simpla a unitafi paqnice,o toatecu sine gi in ele li intre fire careuneqte toatein imbinarea ele, o pacecare pastreaza a tuturor.Datoneconfundati,neamestecatdx rita acestei unitAF neconfundate,minlile unite* se unesccu inlelesurile dumnezeiegti lor gi cu cele inqelese.$i iaraqi urca spre

L7l

Despre Numirile Dumnezeiegti unirea necunoscutecu cele aflate mai presus de minte. Tot pentru ea, sufletele,unind raliunile lor de tot felul gi inallAndu-lespreo potrivit lor inainteaza curata, unicainlelegere nematcrialA qi trepteilor, prin inqelegerea ;i de neimparlita* ipre unirea cea nrai presus. unicaqi nedesPentruea subzistA inlelegere. faiuta imbinare complexi a tuturor in simin qi se armonizeaza fonia ei dumnezeiasca; conglAsuireagi in acordul ;i in intregul desavirqit* . Caci le adundin mod neconfundat gi le line impreuna in mod nedesparlit. Pentru cA intregimea pAcii desavirgite strabatetoate existenleleprin prezentaatota puterii de unitate simpla qi neamestecatd unind toate qi unind extremelexcu facatoare, extremele prin cele de mijloc, insolindu-le fire. Prin de aceeagi printr-ounicA(legatura) ptrtinla sd sebucurede ea le dAruieqte aceasta gi le face si de ultimele*marginialeintregului pe toate consliente de unitalile 9i de identitatile, de unirile, de imbinarile lor. CAci rimAne neimpar[iti 9i Daceadumnezeiascd itrabate prin toate qi patrundein toate qi nu ei. Fiindca iesela toate9i iesedin identitatea transmitetuturor in mod propriu lor cele ale in ele din bogalia cu imbelgugare ei qi revarsd rodniciei impaciuitoare.Dar ramAne,pentru covdrqireaunitalii ei, intreagA,cu sine int r c a g a _p *r ^i n s u p r a u n i r e ai n t r e a g a c u e a insisii)u. $ 4 . , $i daci toate cele ce se migci* nu se lor sa liniqtesc,ci voiescpurureaca mi$carea e o dorinla dupa pacea se mentina, aceasta a tuturor, care le pAs[eazape dumnezeiascA toate necdzutedin ele qi pazeqteidentitatea tuturor celor ce se miqca* qi viala lor nemigcati Ei necazutA. miqcAtoare $i aceasta o aratafacindu-le pe toatecelece semigcasa rAmdnaprin aceastain pace cu ele insele, ramAndndsd lucreze in acelaqifel, cele ale lor--' .

$5

Iar dacf, vorbind de prefaceri produse de cinevaca nu toti din pace,va declara c6derea* ca nu cstenici una raspundem iubescpacea. caresAcaddcu totul din orice dintre existenle unire. Caci ceea ce e cu totul nestabil* qi n e m d r g i n i t i n a c e a s t ag i n e f i x a t q i n e hotamicit, nu e nici existent,nici intre cele existente.Iar daci acegtias-au despa4it de de oace si de bunurile pacii, bucurAndu-se i"rturi 9i minii gi de schimbariqi nestatorde idolii nicii, spunemca qi ei sunt stapAniJi intunecalix ai dorinlei de pace,deqi sunt tulburali de patimile mult miqcitoare. $i prin raman* fara sa-qidea seamadoritori aceasta cAprin implinirea celorpurttrea ai ei, socotind curqatoareranrAn in pacea lor; ;i se simt careii tulFuralidacdsunt lipaili de placerile $3 Dar ce va sptlnecinevadespre stipineau:51. de iubirea de oameni a lui paiea revarsatA Dar ar putea zice cineva*: Cum doresc Hristos?*Prin ea invAfamsd nu mai luptAm* Caci multe sebucurdde diversi- nici cu noi, nici intre noi, nici cu ingerii. Ci toatepacea? lor qi nu voiesc vreodati lucram impreuna cu ei cele dumnezeiegti*, tateaii deosebirea sAseconciliezede bundvoie. Daci cel ce zice dupa putere,prin purtareade grija a lui Iisus e qi deosebirea afirma ci diversitatea aceasta toatein tofl qi aducepaceanecare lucreazA proprie a fiecareiadintre existen[e*, graitAsi dinaintede veac hotarata insuqirea 9i ne imsa.se nu voieqte gi cAnici unadintreexistenle f acap6 noi fu Sineqiin Sinecu Tatal.Despre nlcl nu-l vom contrazlce leoedede aceasta, de fire s-a vorbit in acestedaruri mzriDresus o socotimo dar qi pe aceasl.a noi in aceasta. invalaturile teologice* qi a marturisitimpredorinla a pacii*. Caci toate iubesc sa fie in sfinteihspiralii-)r. una iu noi gi Scriptura pace $i unite cu ele insele, dar sA rd.'rnana din ele gi din ale lor. $i e proprie iremiEcate $6 pacea desdvArqita identitatii neamestecate grijile prin le salveazi care pestreaza, o care $i Dar fiindci m-ai intrebat gi altAdatdprin qi de pace pe toate nedezbinate ei dAruitoate ce esteexistenfade sine, viala de Epistola* susgindnd gi intreolalta, cu ele neamestecate sine, inlelepciuneade sine gi eqti nedumerit pe toate in putereastatomica gi neclintita a cum spun uneori cd Dumnezeueste viala de pacii qi nemigcariixlor. 172

Despre Numirile Dumnezeiegti sine, altadatasupofful vielii de sine, am socosfinte suflete al lui Dumtit de trebuinldL, intrebarecdtre dezleggi aceasta nezeu,sA-1i noi. $i intAi,ca sa reluAmqi acumcelemulte cAnu e cevacontrara spune raspundem spuse, ci Dumnezeuesteputere de sine sau viala de sine;i suportal vielii de sinesaual pacii saual puterii. Caci, in cazul primelor, este numit pomindclela celece suntsau, mai mult, astfel de la iele ce suntintAile*.El fiind cauzatorul tuturor. Dar in al celorlalte(estenumit astfel) ca fiind in mod suprafiinlial mai presusde toate cele ce sunt qi sunt intAile. Ceri sA spunemce esteexistenlade sine sau viagade sinesaucdtesuntin mod absolutqi desAvArqit ca nu e cevasucit*,ci Raspundem incepAtor. simpla. Caci nu drept ;i care are o explicagie spunemca existenlade sine e vreo altd fiinld care sA fie tusau ingereasca, dumnezeiascA turor cauzade a fi (caci numai Cel ce estemai presusde fiinlA e obArqiaqi fiinla $i cauzade nici nu spunemca a fi a tuturor existentelor), de viafA a vreunoracare trdiesc e nascAtoare de dumdecdtceamai presus altd dumnezeire nezeire.Caci numai viala e cauzavielii. Nici, ca sa vorbim pe scurt,nu au fost numite alte fiinle qi ipostasuri aleexisten!elor,.alte obArEii sau raze 9r dulnnezerdln exlstencreatoare, [e*. Nu i-au qtiut pe aceqtiacu adevarat,gi propriu* vorbind, ca atarenici pe ei (caci nu exista),nici pe parinlii lor. Deci existenlade sine gi viald de sine gi dumnezeirede sine numim in sens originar gi dumnezeiesc;gi cauzal,obdrgiagi cauzaceauna mai presusde toate li mai presus de fiinlA. Iar in sens participant, puterile providenliale translum i s e d i n D u m n e z e uc e l n e p a r t i c i p a t , crarea prin sine fAcatoarede fiinla, prin sine* indumnezeitoare,la care participa e x i s t e n l e l ei n m o d p r o p r i u l o r * . P r i n a c e a s t as u n t q i s e z i c e x i s t e n l eq i v i i q i le este indumnezeite qi celelalte. De aceea suDortCel bun celor dintAi,apoi tuturorcelor ce participd la El intregi, apoi celor ce participAca pd4i* ale lor la El. acestea? Cand Deci ce trebuiespusdespre unii dintre dumnezeieqtiigi sfinlii nogtri invafAtorinumescpe Cel Suprabungi Supradumnezeusuportal bunataliide sinex qi al dumnezeirii spun ca bunatateade Sine gi dumnezeireade bine facatoareqi indumnezeitoare provine din Dumnezeu, ca revirsarea frumuselii de sine, facatoarede intreagi frumusele. $i vorbescde o frumusele pa4iala; qi pe cele ce existd qi de o frumusete din ea le numesc frumoasein intregime qi frumoasein parte.$i toatecelelaltes-auspus gi se spun in acelaqimod, adica aratAndu-le participante la providenla qi bunatate*, ca existentedin DumnezeuCel neparticipabil*; gi ca participdnd la debordarea lui intr-o Cel ce e cu negrAi6. Prin aceasta, revdrsare Cauzatorultuturor, e qi dincolo de adevArat toateqi Cel mai presusde fiinla, qi depAgegte cu totul pe celece suntde in mod supraliresc o oure.u.. iiinla qi firer54.

Capitolul XII DespreSfdntul sfinlilor, imparatul tmpdralilor, Domnul domnilor, Dumnezeul dumnezeilor
$l Dar fiindcA s-a vorbit despremargineacuvenita a celor de care trebuia sa vorbeasca, trebuiesAlaudamqi pe Cel cu numepesfirqite si ca Sfintul slintilor (Dan. 9,24). Impdrarul impardllor (l Tiin. 6.15). despreCel'ce imparaleste in veacsi din veac(cf.Ps.145.10).dar li Ad.preD,,mnil domnilor (Apoc. l9.l6l gi dumne:eilor(Ps. 49,1). $i intii bumtfe=eul trebuie spus ce socotim cA este sfinlenia de sine (autosfinlenia)qi ce vrea sAarateScriptura prin indoirea numirilor*,
s.t
J4

Sfinlenia e deci (vorbind in felul nostru), curafia libera de toati impuritateagi d e s A v d r g i t aq i c u t o t u l n e p r i h A n i t d . qi a toataautoritatea Imparafiaestedaruirea qi ordinea.Iar domnia podoabagi rAnduiala tuturor relelor, ci gi nu e numai depaqirea toata posesiadesivirqita a frumuselilor qi

173

Despre Numirile Dumnezeieqti bunetatilor gi siguranla adeviratd qi neclintiti in ele. De aceeadomnia* (xoptottlg) (rOpog; qi de la Domn vine de la autoritate, (rriptov) qi de la a domni (rr:preoov). Iar este providentacare e atent5 dumnezeirea la toate gi inconjoara qi sus[ine toate cu desivdrgitagi umple toatede sine bunAtate q.ie mai presus.detoattsgelece se bucurA ei de grija de purtarea sine cu bunAtatespre indumnezeiie celor intonrse spre ea. $4

Deoarece cauzatorul hlturor este supraplin de toate $i neimpdrta;ibil*, printr-o ce e mai presusde toate,e ldudatca depagire de SfAntulsfinlilor* gi celelalte,prin calitatea c a u z a c e s e r e v a r s Ap e s t e t o a t e 5 i p r i n depa;ireace-l ridicApestetoate,cum ar spune $3 cineva. Aceasta pentru ca cele ce sunt cele ce nu sunt gi cele de care se depagesc Deci trebuie se lAudAmacesteaca fiind suntsfinte, celece seimpartagesc toatein mod impartA;esc ale cauzeicelei ce covArqeqte s a u d u m n e z e i e g t i ,s a u s t a p a n e ,s a u i m absolut*. Iar pe ea trebuie sA o numim toatecele ce estepeste De aceeacel s f i n l e n i a c e i n t r e c e t o a t e $ i d o m n i a 9 i parate$ti. pestetoate,iar cauzaImpariiliamai presusde toateqi dumnezeirea ce sunt,e prin aceasta tuturor celor ce torul neimpirtigit e deasupra Caci din ea a venit qi s-a disatoisf0nta. Sfinli qi $i a celor impartagite. tribuit in unitate qi impreunA curAtia de- se imparta$esc p l i n a g i a d e v d r a t a ; t o a t a o r d i n e a 9 i imparali* qi domni qi dumnezeinumescScripp o d o a b a e x i s t e n t e l o r , c a r e i n l a t u r A n e - turile ordinelecelemai de la inceputdintre toate (ingerii cei mai de sus),prin care cele de al g i n e s i m e t r i a ,9 i p o t r i v i r e a ,n e e g a l i t a t e a * primesc dupa aceea darurile de la doilea qi bine dreptatea identitatea se bucuri de o r d n d u i t aq i a d u n dl a u n l o c p e t o a t e c e l e Dumnezeu,inmullind simplitatea transmisiinvrednicite si se impirtaqeascade ea. Ea unii acelora,dupa deosebirile*dintre ele. Iar in mod providenlialqi dumposesiune a tuturor frumusefilor, cele dintdi adunA aredesAvdrqita celor mai de ios in unitatea cele ale qi nezeiesc privitoare cea buni, providenla toatA e a celor providenfiate,ddndu-sepe lor256. susginAtoare

Capitolul XIII gi Unul Despre Cel desdvdrgit

$l AtAtea despre acestea.SA trecem, in sf6rqit,la ceeace placeraliunii cel mai mult. De fapt,invalaturacareii atribuieCauzatorului tuturor toateimpreuna,il laudaqi ca Unul nu e numai (cf. I Tim. 2.5). Prin aceasta prin Sine qi in prin Sine gi deosebit desavdrqit Sinein mod unic* qi cel mai desivarfit intreg fiind prin Sine intreg, ci qi supradesivArqit, de toate.Hotdmicind astfel toate mai Dresus se supraextindeca Cel ce este nesfArgirea, pesteorice margine,nu e incaput saucuprins in toateqi peste de nimic, ci seintinde deodatA toate, prin pdtrunderi fara lipsuri 9i lucrAri qi ca I se zice iaraqidesavdrgit nesfAriiter5T. 174 gi Celui ce nu creqteqi e purureadesdvdrgit de mai inaintetoatein Sine avAnd nemicqorat, printr-o unicAgi neincemta gi revarsAndu-se !i prin gi nescazuta dAruire, qi suprapltna aceeagi qi le umple cele desAvdrqite caredesAvarqeqte proprie. de desavArqirea $2 $i este Unul, fiindca este toate* in mod unitar,fiind prin unitateasa unicAmai presus de toate qi cauzatorulunitatii fara ieqire din Sine. Caci nici una din existenlenu e neparta$a de Cel Unul, ci precumtot numdrul* e parta$ de unul, qi doi se zic unul, qi douajumatafl, la fel, unul, iar unul qi al treileagi al zecelea,

Despre Numirile Dumnezeiegti ca pa4i la Unul qi toatecele a$atoateparticipA ce suntexista,pentruca existAUnul. $i de nu este Acela, cauza tuturor, unul* dintre cei pentru ci e Unul dinainte de mul[i, aceasta orice unul qi de mullime qi definegtetot unul qi mulfmea. Dar nu e undevavreo mullime* nepartala la Unul, ci cele multex prin pa4i sunl una in intreg. $i cele multe in accidente, sunt unain suport.$i cele multe la numar sau in puteri sunt una in chip. $i cele muhe in chipuri sunt una in neam. $i cele multe in m a n i f e s t a rs i untuna in obhrgie. $i nu este nici una din existenlecarenu seimpArtagegte intr-un fel de Unul aflat in toate, qi care le-a avut de mai inainte pe toate qi intregi, pe toate*cele opusein mod unitar.$i fard unul* nu va fi mullime, iar fird mullime nu va fi Unul, ca unitate inainte de orice numdr incinevatoateunite mullit. $i dacale-arcugeta cu toate*.toate vor fi una in intreg. $: Iar afari de aceea,trebuie $tiut li aceasta, ci dupa chipul sau mai inainte gAndit*, fiecare se uneqtecu cele unite dupi chipul fieciruia $i acestaesteelementulcel unul al tuturor.$i dacadesliinlezipe Unul*, nu va mai fi nici integritate,nici parte,nici altceva din celece sunt.CAcipe toatele-a avut in Sine gi le-a cuprins in Sine Unul in mod unitar. Astfel lauda teologia (Scriptura) intreaga obdrgie*^, dreptcauzaa tuturor dumnezeiasca Drinnumelede Unul-)d. $i Unul este DumnezeuTatil gi Unul Domnul IisusHristosgi Unul gi AcelagiDuhul, pentru neimpa4irea mai presus de toate a inin care sunt unite tregii unitali dumnezeieqti, toate in mod unitar gi sunt suprauniteqi in mod mai presusde fiinlA. De aceeatoate se refera cu dreptatela ea.qi se atribuie puterii ei* qi ramAnqi se suslin rii se implinesc prin ea gi seintorc spreea. $i nu vei afla cevacare sA nu fie din Unul, dupA care se nume$te mod mai presusde fiinla; care dumnezeireain sa nu fie in El ceea ce este qi sa nu se qi sa se mAntuiasca in El. $i desdvdrqeasca de la cele trebuie ca qi noi, intorcAndu-ne multe spre Unul, prin putereaunitalii dumnezeiesri-)e sa laudam in mod unitar dumnezeirea ceauna gi intreagi, pe Unul cauzator al tuturor*, Cel dinainte de tot unul qi mullimea gi partea qi ?ntregul gi hotarul gi nehotimicirea qi marginireaqi nemArginirea, pe Cel ce hotamicegtetoate existenfeleqi insaqi existenla;pe Cel ce e cauzatorulunic al tuturor qi al tuturorintregurilorimpreunAqi de toateSicare e inainteatuturor qi mai presus qi pe fiind mai presusde unul insugidefinegte cel ce este unul insuqi* qi fiind Cel ce este Unul, face ca unul, intre existenfe(sAdevini) numAr*. Caci acesta fiind numdr, se impartaqegte Dar Unul cel mai presus de hin1ar60. tot de fiingaqi Unul care este,hotarnice$te numarul qi El este qi inceput r;i cauzA a unului qi i numarului gi a tot'ce iste26l.De aceea clumnezefieamar presus cle toate, cunoscutA de noi sau de allii din existen[e, gi laudataca unitate(monada)qi ca Treime, n u e s t e c u n o s c u t An i c i c a u n i t a t e (monada)*,nici ca Treime. De aceea ca sdo qi rodnica supraunitatea laudamcu adevdrat numita prin numirea cia dumnezeiascA*, treimicaqi unitara,sAo numim dumnezeiasca mai oresus de nume. fiinta mai presus de fiinla, fala de celece ,unr:o:.Caci ni:fiind nici monadAsau treime, nici numdr. nici unitate saurodnicie, nici altcevadin cele ce sunt sau cu vreunadintre din celeimpreunacunoscute cele ce sunt teologii,ridici peste toatA supradumr a t i u n e ag i m i n t e a a s c u n z i m e a nezeirii care in mod suprafiinlial e supraal nici nun're existentapestetoate.Nu existA ei*, nici cuvint pentruea, ci e ridicati in cele (inaccesibile). Nu-i dam nici nuneapropiate mele bunatalii, ca fiind corespunzAtor ei, ci din dorinfa de-ainlelege* gi spuneceva despre firea negraitA,ii dedicdm intAi cel mai venerat dintre nume*. $i suntemde acord qi in aceastacu teologii. Dar qi prin rimAnem departe de adevArul reaceasta gi ei au preferaturcuqulprin alitalii. De aceea negatii, ca unul ce scoate sufletul din cele familiare lui* gi-l conduceprin toate inleleca sa-l scoati din ele pe surile dumnezeieqti, Cel mai presus de tot numele gi de toata cunoqtin{a, iar la urmatuturor raliuneaSitoatA El sa-l uneascdcu Sine, intrucdt ne este cu putinlagi nouAsAne unim .u 91263.

$4
Expundnd acestenumiri dumnezeieqti i n t e l i g i b i l e ,p e c a t n e - af o s t c u p u t i n ! a ,a m

t75

Despre Numirile Dumnezeiegti ramas departe nu numai de confinutul lor exact,(cA;i aceastaar spune-ocu adevarat lor asemenea qi ingerii*) ci gi de inlelegerea 6elei a ingerilor. Fiindca qi cei mai tari dintre invAtatorii nogtri despreDumnezeu ramAn departe de ingeri. Dar El este cunoscutin mod ultim qi inferior.nunumai de invafatoriidespreDumnezeuqi de ascelii ci qi de cei le urmeazA, dintre ei gi de cei c^e cu noi. Insadacdcele spusesunt de o treapta drepte qi am.reuqit sA ne atingem cu inlelegerea de numirile dumnezeieqti desfaqurate,lucrul trebuie atribuit Ca,riatorului tuturor, care ne-a ddruit intai sa grdim spre El, apoi sa graim bine. $i dac.a lipsegteceva din ."r" E" u""";ii f"i"J, va trebui sA le cugetam pe acesteaprln metode.$i dacanu sunt dreptesau aceleagi qi am raracitde la adevar suntnedesdvdrqite iubirii iie in intr.gi*i, fi6 h-p;;,;;ne talede oam?niti indrepter" pe cel neqtiutor i i t a - i t r a n s m i t ac e l u i c e ' a r e n e v o i e s A invete ceva din ratiunea proprie. Caci se cuvine sa-i ajutdm celui ce nu are destuld putere gi sA vindecampe cel ce nu voieqte sa ramanabolnav. $i fie ca ie ai prin tine, toateprimite de la fie prin al1ii,avAndu-le i i noua. C e l b u n , t r e b u i es An i l e t r a n s m i Eq $i sa nu ocoleqtisa faci bine omului iubitor de bine. Caci vezi cd nici noi n-am inchis in noi inqine nici una din raliunile 4aruitenoui nefalsifiin mod ierarhic,ci le-am transmis c a t eg i v o u Aq i a l t o r s f i n l i b a r b a l i * ,i n t r u c A t suntemqi noi in staresaspunem*cele auzite' neslabindu-le' $i astfelnu vom strdmbaintru nimic din cele ale predaniei' daca nu vom slabi inlelegereasau exprimarealor' Dar acestea'ca si placa lui Dumnezeu' trebuie si se pdstreze9i sA se spunala fel' care trebuie pazitl $i aceastae m.arginea in numirile dumnezeiegti inteligibile' Dar, prin condlcerea lui Dumnezeu' vom t r e c ea c u ml a T e o l o g i a s i m b o l i c d * '

MAXIM MARTURISITORUL SCOLIILE SfdNtUIUi

Despre NUMIRILE DUMNEZEIE$TI

Areopagitnl. Titturile ce le aveau Elinii odinioara deveniqislurgiqi le-au atribuit tArd sAse ruqincze9i dupii ce s-auintors la Ilristos; caci. iata, Areopagituls-anumit Iustin in sciereaCdtre Elini astfel,ca si dunrnczeiescul a lui Iustin filosoful. impreund - presbiterul. Numele de presbiter indica gi pe episcop;caci episcopuleste ;i presbiter.$i aceasta ie oratain Fuptele Sfinlilot't\prtstoli'cind in Asia Pavel cu Bisericile.(Fapt.20,28;. se intdlnegte CaPirolul $1 Teologice. Noteaza cii Parintele a alcituit 9i o alti lucrare,ca o introducere$i pregatireelementari a cclor spusedespreDumnezeuici-colo in Scripturi; saue vorba di o scricrecircia ii urmeazascriereade fa1a. Nu tn (cuvinte) convingdtoare.Inlelcpciuneaomecaci neasci culegedovezile probabiledin cele sensibile; mareafortd a silogismclorigi ia prilejurilc din geometne; mai hine zis cele dar in cccacc privegtecele nemateriale' qi mai presusde toati fiinta (substanta)' suprramateriale c u m a r c u n o a l t ec i n e v ai n m o d l o g i c ( p r i n s p e c u l a l i e ) ' ceeace nu se poate explica nici prin floareaculnlinantd a minlii (neqtiinla despreDmrtezeu)?Ceea ce se poate cugeta prin evlavie pura, in chip negriit. Sd cugetdm ceva despre (dumnezeirea) cea mai presus defiinld Dumnezcu este rrrai presus de fiinla' 9a ilind .uget"t mai presusde orice liin!4, fie inteligibili' tie cu atdt mai mult simluali (sensibili). inlelegatoare, (Acelei) suprafiingiatitdfi. Daca fiinla {ouoia, esenla)sc zicedc b a .fi (eivcxr), iar al indica inlelesul venirii a ceva lr existenlf,din producerctlopaycoyql. in lcgeturacu Dumnezeu nu se poate vorbl proprlu-zrs de fiinli (ouois, escnla).CaiciDumnezeueste mai presusde orice fiin1i. nefiind nirnic din celece sunt' ci fiind celor ce sunt qi Cel din care sunt cele ce sunt; deasupra cici dumnezeireacea ascunsi a lui Dumnezeuestc slng u r i l p u t e r e a o t r i i r l i e i d u m n c z e i c 5 t ia t u l u r o r . c a r e itipancqt" peste toli aqa-zigiidumnezei, fie ingeri, lie o a m e n i s f i n l i , p r e c u m e 5 i c r c a t o a r e ad u n l n e z c i l o r provenili prin plrticipare; caci ea estc adevaratdumnezeircaprLnsine, existenti din sinc insaqiin ntod necatzat(Stol,tstita u reltutt idcettde ens a se, dar liirti sri a nu intplit'tt o tle:wlte ptind la capdt.Ens a se inseamnd I

nintic de obiect tn eristenld: a nu fi udus de cewt sau de cinet,a la exisrcn!(i,ci tt Ji prin sine, deci a li din veci prin sine,tdt'i cet'unu poatefi aduslu eistenld din nimic prin sine. Ens a se inplitti deci caratlerul uctit', subiet'tival v t ' S n i t ea : n u r t | e l t t t i t ' il t t l i : \ t ' r ' n i A u n unei e.\ist('nl( subiet'tsuperior.Dat'ri existti Si rtltele,toatesuntprin El. Neliind intru nimic El e Tatul prin excelenldul tLtturor. prin extelenld.$i cum nu se poale obiect, este,Suhiectul (ugelo satnu fi fost cevu din eternitate,acel ceva esle estePers(,an(iubsolut liberd, Subietul pritt e.rt'elen1ti, prin oceustdlihertilte. ftird.sd se li produs pe Sine insuSi Niti o lege nu podte li tleasupra luturor. Ci deasupra leqilor este un subiet't, iar tleasupra tuluror Iegilor Suhiet'tul pur ;i suprent.Avem In dtedslu (?tt mdi cilte' eternea unui Dunrne:eu'fald, goricti dotudd tt existenlei core n-ore nintic de thiect in Sine. Pe de oh(i parle, un Tati etern nu poate fi cugetut.fdrd un Fiu etern, de u c e e n gtio l i t u t e l i b e r dc a ; i ' f a t a l . A c e s tF i u e ; i E l l i p s i t E! e ndstut.ddr.\( d e , ' r i t e ( t u t r t [ e r( d t ] l t i e L L li niltte. eternd Nunni iuhirea poute erpli(a QLeustde.tisten!(i rleptin libertl ;i itr otelu;i timp nesingulurd Numai iultireo uneStefn ea absenla unei legi tnte dd unei curdcter de obiect, cu caracterul liber ul exise.\istenle din veci.frirtlwtie' ar fi tenlei.Datd Dutnne;eu ttr existct supusunei legi; ducd ar existttcu wtie' lu Jbl s-ur supune unei legi (ktte de El. El e dincokt de oceustit alternativti. Iur iuhireu clesrivirqitiiintre doi nu pootefiin<hisd fntre ei. Eo e plina de genero:itateaiuhirii comuneltrla de ol treilett, ture la rindul lui nu poole sri nu-i iuheascdpe untlittcloi.sau in cure sd t1use drate iuhireu umdrulurrtru divine e conclu:ictinevi' Treinteat,e[niu1o Persoanelttr dusepind lo tuhild a oricurei gdndtri despree.tistenld caltcit. Pe lin qd uceslea, in Cel Le existtiprtn Sine e utfrta chiar din ninic. Iar putere,cd poute creu ;i ulte existenle Ie (un(\t.llen din proprie det,dre,c nunkti pe dce.\leLt prin Sine! Ie creea:d tztliinlti, Cel rc e,tistti experienlri. toate din ninrit e ntai presusde liin4i. Nt,i curunrtem cu ( tit. e S e i l t (rie c u , e e . r i s t rp i rittniste J ' i i n t i ,r u s u l t . \ t i l n ( L le.gi.Duntne:eu fiind dt'rtsuprulegikn' e nrui presus de Jiintd , de nnclul lui esset urtrtsculde ruti , de ceeace-lfuce polpahil, n. trad ). in ottrecuref'elcunosLut, (Cunoaqterea) suprafiingiald. Numai dumnezeirii insAqiii sunt cunoscutccelc alc sale,proprii firii ei. Raza cuvintelor durnnezeieqti.Bine a spusra:ri 9i nu xtarel cici preculn nu putem privi la soare,ci poate la razclc din jttrul lui, aganu putem inlelcge pe Dut.ntrezeu insuli; (avern ;i aici a.firtfitttri deosebirea tnu'e Jiinla

177

gti DespreNunririle Dumnezeie dumne:eiuscii Si energiile ei necreate,reluatd de SfiAntul Gt ixtt ie Paluntu, n. trad.). Prin - cuviinld faqd de cele dumnezeieSti. CAci nu fali de cele durnnezeiegti' trebuie sa finr cu indr;izneal:t d leDumnczeu, c v l a v i o sl a r e s p e c t u c i s i n e s u i mc u c u g e t expriurind gi tilcuind numai acclca despre Durnnczeu carc sunt lblosite in Scripturi,cum a spus mai inainte Teologia (Scriptura) - atotadevdrald. Privcqte cum Pavcl: cAci numelte Scriptura,teologie, dumnezciescul el estccel carezicecd f'ieciruiasedaruieqtede Dumnezeu luminareain chip limpede,pe mesuraputcrii lui, precum gi Domnul spuneucenicilor mai dcsava;i$: Vtuti t'i s-tt dut sd (utnilsteti tuinele Inpirdliei (Mat. 13,11), ca unora ce iau anrinte cu mai multa inlelegcre la cele mareleDionisic sprc a o poruncite;qi nu o spuneaceasta oameni,ci qi despreingcri, pe care inlelegenumai despre dupa unii dintre filosofii din sa-i numeasca. obi5nuiegte minli; ei s-au numit minli ale treptelor de sus, ca afarA, unii ce au in ci in chip fiinlial roatamintea 9i inleleg toate' primind in mod unitar in ei cu atenlie toate cele Lc curg din Dumnezeu la ei; de aceease qi spune desprepreasfin1iilleruvimi c6 primescintregi intregul. Cele dumnezeieqti se reveleazd (se descoperii). Noteaza ca qi ingerii se invrednicescpe misura lor de lui Dumnezeu. cunoqtinla Cu pdstrarea dreptd(ii. De aceea,zice, Dumnezeu i se descoperi fiecAruiadupa puterea lui, nu pentru ci mai nrultul, ci pcntru a salvamdsuradreptalii pizmuicgte lui Dumnezcu;caci e propriu drcPtatiisa in cunoaqtcrea despre masoiuefiecaruiadupAvrednicic.Deci cunoqtrnla dar noi avemnevoiede mdsuri; e nenrasurata; Durrrnezeu nu ne-anrmantui. fari nlasura, cAci.daciini s-ardcscoperi soarele cum nu se poatenici ochiul trupescsa primeascd intreg. Cobordnd in chip dumnezeiesc ' mai presus de mdsurd. Nun)c$telipsa masurii insagi dumnezeirea9i iluminareaei dupAcit e cu putinla. Cdci precum - necuprinse. Prezinte aici necuprindereacunoqtinleidespreDumnczeu; cdci dacAnici cele simple rii nefigurate,chiar daca sunt fiin1e,nu cad sub simliri, cum sunt ingerii qi sufletelepentru cei trupelti, cu cdt nai nrull le intreceDumnezeucarenu e nici fiinli' nici minte, ci e ntai presusqi de fiinla; nici simplu, ci mai presusde simplitate;(Dunute:eue de altJel ntai .sintplu decAtsintplituteusdrd(d ( .fdpturilor, n. trad-);nu e nici , i maiprcsus g id e n t l t t c : n i c i u n i t u t cc m i n t c ,c i n r a ip r c s u s qi de unitatc;(nu e lip.tit de ntinte,dur e de rt ntinte ;i de o unitute.ture e In ocelu;i tintp ntai presus de ele; nu e ninte,pentru tti e ntui presusdc eu, tttte lipsit de ea; ce Iipsa de uritate teu nrui presusde ullilille podte in.semnu sau lipsttde ntinte ceu mai presusde ninte? Cine p(,dle in vreun holar, n. trad.);gi nu e nici circuurscris inlelege'! dar e libcr de cele exislente prin lipsa de hotar (prin indefinit). Auzind deci in Scripturd desprc lbmra lui d e c h i p u l q i t a i a l u i , c u g e t ap r i n r i d i c a r e5 i Dunrnczcu, l a c e l en r a i p r e s u sd e t r u p u r i ; i a r p o t r i v i tc u D u n r n c z e u auzind de unilatc, sa inlelegi o intAlnirc in unitate a c s t ct o r b a c e l o r d i l c r i t c : d a r n u d e s p r cu n e l cc a a c e s l c a a c u n r ,c i d c s p r eD u m n e z e uc a r c n u e n u m a i i n c c p u ta l . i e g i o u n i t a t em a i p r c s u sd e n u m c l o r ; i n e c o n t p u sc c e l e d e o s i n g u r at l i n l a . I;dcdtoarc de unitute.Dupice a ridicat cele din jurul lui Dumnezeu din toate cele existente,umiind mAsurii Iimbii noastre,(cici nu nc este cu putinla sa o depa$im pc aceastal il laudiipe Dumnezeudin ele,din cme l-a scos pe El; qi-l numesteunitale.dar ficitor al unitalilor, adici Creatoral fiinlelor simplecum suntingerii r;isufletclc;5i de asa(vo0v crvdqtov), fiind neinleleasa Mintc neinlele secunoa$te caci, daci cel ascmenea vreo minte oarecare; ar trebui, daca ar fi minte, sa fie de catre cel asemenea, minti; dar titrc d dttloscLtlminlett f)rtm' inlelcs dc caftre rrrrlli'l Dcci estemintc ntai presusdc minte qi nume nrai presusde orice nume. $i numaleMeu, zice,nu l-unt sptrs estegi lira nunrc (anonim) pentru to!i; dar Ittr.De aceea ccle nu estenici existcnt(or-6d c6v);caci.dacaEl crceazd ce sunt (celeexistente)din celc ce nu sunt,nu e din cele c i d c t t s u P r a c e l o r cs eu n ui a r d e z i c e : E u s u n tC e l ce sunt, {e rrfit, cugetacum se cuvine ca e fira de inceput qi fari de sfirqit, dar gi de nepilruns: (spunAndIo pre:ent: Et) sunt ccl ce sunt. .rrfll,i cd e pururea, tti n-u .fitstcindva tdnd n-afost Si nu t'uJi tindt o, clnd nu ta.fi; e pLtrurca e x i s t e n tn ; - u r ep e c ' i n e t us a u ( e t a i t n i n t e , n i t i d u p dE l ; nu e obiett dl dtiya: eristii prin Sine din t'eti ;i pdnd in din veci,deti prin Sine, vet;i:;i trebuie sti.fieo esistenlri neavAndetistenlu co un obiett produs de ultcet'a sou de ( len(d , ex luult, ineru : trehuiesd.fie un S ul,ied lritt ?.\L siv Subiect.n. trad.).
Ql

Cunogtinla - a ceea ce este. CAci numai Dumnezeu insugi qtie cele despre El insuqi, gtiindu-se in mod cunoscatorgi propriu pe Sine ca este 5i cum este; iar in Sinc' adica ce tuturor celor de dupa El e necunoscut pc Tatal, dccit esteli cunt este.Caci nimeni nu cunoagte Fiul. nici pe Fiul, decdt Tatal (cf. Mat. I1,27); caci, cunoscindTatal chipul sdu,adicape Fiul. secunoaltepe Sine insugi;acela;i lucru (Eebuiespus)9i despreDuhul Sfiint: cici nimeni nu cuno(ile cele ale lui I)untne:eu' d e c i t D u l r u l C e l d i n D u m n e : z t r .D e c i , t o a l e c a t c l e inlelege acestfericit barbat le inlelege desprevenerata Trcirnc; (rrnpoli (unod;le pe Duntne:elrdecit ta Tatit, (;ee ld uIu de desirArqit,deti tuTutd co origine a L'eed alFiului; LtnDuntne:eu uscet, un Dunute:eu cure nu e 'f(ta, nu e Dumne:eu: dar Tttdl core t1il;le$i din yeci iube;te elin t'eci un Fiu, nu poille sri nl-qi wnurttite h u t u r i a t t c e s t e ii u b i r i S i D u h u l u i ; n ' u r . f i o i u b i r e desd t'i r ; i t ri ; ttumui t omun i u neu desdt'Ar; i t ri i nl re p er' de taracterul de obiecte,n. trad.). sttunele JereEte Nemdrginire. Ceeace e marginit poate li 5i cuprins' pe drept cuvint, aflindu-sc intre marginile celui ce-l cunoagle;iiu daca Dumnczcu este locul tuturor, nu in mod corporal.ci in nrod creator.caci El urnple cerul gi e vadit ca pamantuiqi toatc.dar estegi in alira acestora. cslc ncnurrginirca.adic?ro putcrc cc nu arc rnargine. ( D u n m e : e t t e k t c t t l t t t t t t r t t rt a C r e a b r : t d t i E l i ; i toale (ele lticute pernutnent in rehlie v,itd LLt paistrcu:at twlitutea ;i puterea de Creukt, itulut(t <e-ur incetu u(eust(iputere a Iui, ele ;i-ur piet de tttlitutea de-nf : ele prin suu irtpulereu lui de Creator: se nttnlitt in e.ristenld niti o t'lipd; dor prin ele ttu se p(il nrcttlitP itt eri.stettlii prin u(eu.tl( e ;i ntai presusde ele: e supnte.tisIttcrruri tent: ele swtt nuirginile de El irtltutere.El e nenirrgittit: nintic n-ar pulea existufdtd putereu lui creutttare:

178

Despre Numirile Dumnezeieqti aceosla se arald infttptul cd toate sunl supuse unor legi, ingustote de legi. Duntne:eu e mai presus de legi, e Creutrn'ullegilor; tot <'ee sub lege e ohiect. itt tr,tal sutt rntitur ittparte. [) umne:eue I)dtdt rtrul legilor moi presus (.ii todle rle legi. El e prin uteaslu ulotputenliL:.fuptLtl sunt supuse utur legi, cdre sunt obiette in paile sdu tolul,le u'(td pe toute creete de un Subiectmni presus de legi, ddtdtrtral legilor; tol rc existdt'tt tthiectsuu suh legi e treut de o elisteva subiet't,nui presus de legi,n. trad.). Nu std necomunicat. Adic| toate se impartasesc de comuniuneaqi lucrarcamdntuiloarea Providcnlei. Mai presus de finld. Uneori numc,ste dumnezeirea fiinli, alteorimai presusdc fiinla. ca Si nrintc neingeleasii Einume mai presusde orice nume; de acceao nume;te qi fiinta mai presusde finti* (lui Dumtte:eu i se atrihuie Si nuntirile ue(lurilor, dar e socotil;i nui presus de ele, t'dt'i deqi nu e L'uele, e totusi tentelia lor. Iur tenteliu e ;i tleosehitit ;i u.sendndtoarecu tele pe c(re le tntenteiu:ri, n. trad.). Se itnpdrtdsesc. Se cuvine a cunoa$tepe cele a caror inlelegerene-adat-o Dumnezeu qi a ne apropiade ele cu minteanoastra; dar nu trebuiesacautamnimic din cea ce trecepestemargineasldbiciunii noastre;dc pilda, putem sAcunoaltemca Dumnezeue bun. ca e crcator,de oameni iubitor qi cele umratoare;dar ce e fiinla lui Dumnezeu, nu cerceta. N-au puterea proprici indrdzneli. Bine a spuscA sunt fara putcre (td o6uvrlt<o6); cici chiar de ar incerca c i n e v a c e v a , n - a r i z b u t i ; c i i q i i n t u n e c av e d e r i l e inlelegAtoareqi cad din lumina existenlci, ca cele ce aspirdsd cuprindaintreg soarelecu ochiul trupesc;la fel puterileinteli_eibile ca Heruvimii qi Seratinii, cirutind sdr cunoascapc Durnnezcu il acoper:i,aratand ca nu pot ajungc la vedercacea mai presusde ei. carenu le e data. Aceastaestececace se spune:Pe Duntne:eu ninteni nu l-u tti:trt vreodutd (loan I,l8). De aceeaqi inleleplii in cele dumnezeiegti spun ca au vazut slava lui Dumnezeu, dlr nu pc Dumnezeu. Ridicarea. Aceastaeste ceeace a snus Simeon. cdnd a vazut pc Hristos: Alcsrn este pus sltre t'tidereu Si ridicurea multora din Israil (Luc. 2,34); spre ciderea rtrului din noi gi spreridicareabinelui. Celor ce se lumineat.d iluntinare. Spune cA acestea se fac treptat, inaintAnd sprcnraibine.intii lumindndu-se. apoi desavirqindu-se.A se des:ivirgi este a fi dus spre prin propAqirea desavdrgire in buna vie;uire dupA Botez; (tei ce se bole:ilLteruu tluntili ulunL'icei te se luntinou; tdci prin Bote: t'ede intii omul luntina. cunoscind pe Hristos, ca sensul vielii omene;ti,fdcAnd pe oanteni.fii veSnitu i i | u i D u n t r t e : e ut,e e u t ; ei n t p l i t t i p e D u m r t e : e u t ' u ' f r e i n t e , n . t r f , d . ) .P r i n a c e a s t a p o a l e s p u n eu i n c v a : Drumul l-ant isprdvit,credinlu unrpi--il (II Tim. 4.7). Se inlelege cA inchinataTrcune incepe aceastd desavArqire, ca (de ot eet. Bote: uI sau una ce e obirgie a toatddcsAvir,rirea; lumirturea se fute in numele ;i prin mdrturisireu Sflntei Treimi, esenlaC re:lftri. n. trad.).Deci cei ce sedesavArqesc prin propAgirese indumnezeiescnumardecit, facAndu-se pdrta;i ai.firii duntne:eieyi (ll Petru 1,4).Dumnezeu li se face pe misura lor obir:;ie a indumnezeirij, fiind inceput al celor devenilidumnezei. Dupii acesturcu5,ajung la simplitate; tacindu-se prin inviere deopotrivdL cu ingerii qi nemaiavind, dupa Apostol. un trup sufletest (psihic). adica persistAnd1i nrigcindu-se prin suflet, ci dulun rtit esc (I Cor. 15,'1,{);(trupul cektr inviuli nu mai are sintlirile;i trebuinlele trupeSti, ceea ce-i dd urt tonlinut psihit: El ore ttumai sintliri dulnvniteSti, trt, pleSite de triiirea lui Dunrrc:eu: prin acea.rtaau o lrdire (u u ingerilor. n. trad.).Pcstcei nu se mai usenliitldt()urc revarsdin locul Preasfintului Duh mullimea variati zt compozigieigindurilor gi sunt eliberali de simqiri; de aceease qi unifici, fiind dugi spre unitatea simplitiilii. precum am spusinainte; cAci spunein altd pane: q^ierzr ittinu telor ce tt'edeuuuttu,tu Si.ru.flerul lor (Fapt.4,32), Viald celor yii. Dunrnczeu in Sine insuqi nu se inplege; dar. intrucit cste cauza gi obArqiaruturor, este sinrplitatea celor sirnpli,viala celor vii. cel rnai presusde fiinla al fiinlelor, gi simplu, diitatorultuturor bunatalilor. $4 Tdlcuirea. Tilcuitori 1er<p<ivcopeg)s-au numir in nrod principal cci cc au dcscoperitin rnod sir.nbolic cele neSraitcale tainelor. Ca monadd. Aici explicA ce vrea searateunitateacare se atribuielui Dumnezeu;qi spuneca aceasta se spunede teologi (autorii Scripturii) ca sa infAli,sezc ncimpa4i-rea lui Durnnezeu(individualitatealui); circi ceeace se impartein volume $i cantilali.se inrparteca un corpl dar la Drrrnnezeu nu se poate vorbi de ncinpa4irea trupului, cici El estcnrai presusde toati corporalitatea; pe de altd parte,fiindcA Dumnczcu le-a creatcugctindu-le cu voia pe toate,El nu s-a inmullit ca o nrinreinrpa4indu-sein inlelesuri.ci a rimas gi rAmAne neimparlit gi nerahrilicat i n u n i t a t c , c r e l n d u - l c q i s u s l i n i n d u - l ei n c a l i t a t c d e pirnu:i (loan5.l7), crealiune. Caci Dunrncze u /ucr-ea:d cum s-a spus?nEvanehelie:e mai presus.deci. de roati sinrplitatea. rarndndnd ncinlpA4it. Inpdrlite. Celc mai de jos ale acestei lumi viizute se indreaptA sprecele superioare ale lumilor supracereqti gi propriu zis lucreazd prin Cel viu; caci ht mdtu lui

$3
Mai presus de minte. E clar cd in aceasta se face aluzic la mania lui Arie qi Eunomie, care au indraznit sa vorbcasciicu mc$telug gi despre llinla negraita !i nrai presusdc liinli a Unuia Niiscutului. Cdci estc mai presusde minte necuprinsulobirrqiei dumnezeieqti sau al liinlci atotimparatclti;i de nenunrit; (fitntu duntne:eiustd e.steolotimpdrdteus(ti, rteuvirtd ninic de ttbiect supus in'eu, ti t^ntpdritlind ttt Suhiect pesle t)ate, n. trad.). Al dumnezetuqtii obirSii, gr. tfrg OecrpXiog. DumnezeiasciobirEie(0eapXiav) nunrc;tepreturindeni Trepentru faptul cd stapine$re peste imea atotimparateascA aqa-ziqii dumnezci.adiciringeri gi sfinli, prccunram spus inaintei iar ascuns, nunlc$te necuprinsul acelci fiinle ncrrurnitcl e ceeacc spune 5i pcstc pulin cu ttit(te inle leuptri qi a spus gi mai sus prccunt esteinBdduit ;i in t'ltip slint. ObArqiaddtdloare de bine. Aratd prin ce este Dumnezeu inceputul oricarei aritari luminoase qi cdre sunt aritdrile luminoase1i modilicarile de fomre.

179

Despre Nunririle Dumnezeiegti $i toate celelalte (lumini) dumnezeieqti lucrdtoare. cupinde morginile pdmdntului (Ps. 94,4)l ba 9i cerurile; Lumini dumne:eie;ti lutrdttnre nulneltc inva!;iltlrile ca;i in El, zice, sutlttoate (Rom. I 1,36);dar 9i in muricaci sufletulseindrcpteazA sfin1ilor,ca lumina care insuf'lacunoqtinlar;i facc pe cei torul din noi vedemcelespuse durnnczei. ascultaton simlurile qi raliunileprin in Duhul, in caresuntintemeiate Ascunsd a (dumnezeieqtilor) ' tttvd(dlorL Notearza care ralionam in cugetaregi cele ale^omulai,sunt ;titrle ca cele desprecele inaltc 1i mai prcsrrsdc auzut celor (l Cor. 2' I I ). indreptAndu-sedeci de duhil , dupa Apos-tol fie despreDumnezeu,lic despreiconomiade viala mul1i, din el qi simlirile spre 9i suflctul spre duh, se indreaptii in mod ascuns a lui Dumnezeuau tbst predarte facatoare prin el spre trup. $i in minte inlelesurilc\c inrl)artoirrein chip tainic apostoli,descopcrindu-le de durnnczeiegtii cum si, ramific'indu-sein alre qi altc. inaintcazi de la celor dcsilvirgiiii hu toate ltot .fi spuserteplin tutuntr: primril inlelesla al doilea,sprecelemai bune (mai inalte)' l n t ( l i ! I t t ( r e L l t n l c ii n H r i s t " s I t te + i L e | u t | ? t( t n w n i R t ! dcvenim in beci zico ca intinzindu-nc spre Dutttnezeu, tuntror, n. trad.); pe de alta parte cele alc apostolilorse unitateaaceeaun intreg ncimparlit' diferenlelen'rultiple . cel cc ino r e d a ut o a t c n e u , r t l i r t t t t u t\e i n c \ ( l t i t i l h I t t ec ceva in lor inrpriqticrea din ale noastre adun6ndu^se t t m u l i r r t l e l ; o ' cl c . ' c a q i l d p r i t i t r u r e r e l e a a i a u n t e nu adicA 5 i supralirmesc' in mod unitar 9i unificAndu-se Aoostolul. scriind Tesalanicettilor,zice cA ei trcbuie sa sirnlual,ci inlelegdtor,nemailiind noi neimpdcalicu.noi, pdzeasca cAtc le-ant auztt,.liepritr c'Lrtittte, lie prin epis' in chip unitar unul, cum este:;i El Unul (cf. ci ajungAnd ioki $lTes.2,l5); si lui l-inrotei iariiEiii spune ci i-a Ioan 17,22),cum zice Evanghelia. predat in tainii ceea ce s-a spus acum Itt ntod clesutperit Ca Treirne. Noteaza ca nume$te lrelzra procesiunea (II Tim. I,i0). qi mai presus atotroditoare intieil ipostatica, pannreasca Prin sJintele perdele. Noteazi cd trebuie puse Pe Fiului 9i a Stintului Duh.;qi de inlelegerespre aratarea treaptaSfinta Scripturaqi predaniileepiscopilor aceeaEi ci numarul, nu se indica deoarece bine ipune caTreinte, (pe care s-a obiqnuit si-i nurreascaierarhi - capeteniide slava.Domnul Duntne:eul nostru este singurtrlDomn pc preoli' adicape presbiteri pieogi- ca cei ce povalttiesc (Deut. 6,4); (in creaturi, intre cele nunkirote este o dc qi diaconi qi ponari, cum spuue in ierarhianoastrzi; eutLtntilitdespdrlire, cdreia i se potriteSte intr-un sens iceea ascultam qi de invaldturile lor in privinla dogn k t i t t L ' a t , l l u . tn l unuirul: in Dttnne:eu nu e nici o melor); din cuvintele lor, zice, ccle mai ingroqateimbraca de.spirtire.Jey e t' distintgie: lierure din tei trei are cele mai prcsusde fiin1apentru inlelcgerca:;i tainica intron-o ttu cele c'reute.nici Iuott'in porte' infinitrttea,L'un1 ducere (mistagogie) a noastra;de exernplu' pe Dunnezcu prin pol unele stdpAnite hrc: de aceea toute fu un nic'i fi il arataca foc sauca t]atrin lui Diuriel qi ca hirbat vechi de altelenu Ioale la un kt. ca obiecle'Lunlttu slt|lttposlaszile lui lacob, gi altclc ca rcestea;la fel vorbesc'despre urile treintice,n. trad.). ingeri, cind l{eruvintii sunt aritali in lbnne de :nimale 9i P in care - toatd paternitatea. P.rfi paternitd li veal$i ' in chipul unor lrarbatigi tinen. buie inlelese treptele din care provin cele din aceeali (V arielatea) simboalelor tmpri4ita. Scriptura il inoceata, oarecum unite intre ele: Heruvinrii, Seralimii, pc Dumnezeucind il nullre!tedin celeonreneSti' menegtc incepitoriile, Stapaniile.Iar in ce ne privelte' 9i cele imbraclntiu-l in picioare,qi miini, 5i f'e1e. spiriiuale,ca inrudite; gi unele din altele' cum aratA9i Cdnd - nesticdcio,;i. La invicre' sfinlii vor dobindi rudeniilc lui Moise. cu nestrjcdcitrnea odatii lui 5i nemurireastiirii asemindtoare creaturile Toate sunt. ce Pentru cd toate cele ca Ei Domnul' lui Hristos,luminind mai mttlt ca soarele, Dumnezeusunt bune qi au iost facutebune foarteqi sunt cici Apostolul spune cind s-aschimbatla ti4a,in n.runte; aqaintruc6trimin in ritrduiala ceadupa fire' cum au fost vor despresfinli cA atunci vor fi cum estcEl $i totdcauna din rinduiala cca dupi lire, fle cA se ficute; iar abatcrea fi cu Domnul (cf. I Tes.4,17). producc in inger, fic in sufletc, fie in oriee t'el de corputi' Noteazaca nume$te De ardtarea lui dumnezeiascd. p i e r d e f r u m u s e l e a ( b u n a t a t e a )5 i p r i c i n u i e q t e .p r i n qi trupul lui dumnezeiescQrdldre dunurc:eiascd v6zul6, abatereaei, urAgenia. ieeu ce c contrar Nestorienilorqi Acctirlilor 9i celor ce Cu adevdrat tn tntregime. Bine exprimi aici cugetaca Domnul nu estenici acunr9i nu va fi nici atunci Noteaza patimit. a Treime din cd Unul iconomia,pentru cu truDul:mai noteazdca daci va lto ardtare dumne:einsa ca Unul din ipostasuris-ainpirta;it in intregimede iasLd rat:uki a lui. ea va fi un trup insutlelit: ier cca ale noastre;qi pe insuqi Domnul nostru Iisus Hristos l-a spirituali sau prin minte. ne va fi inrparta;itaatunci in numit sinrplu,apoi compus,readucind la Sine micilrrea chip mai desilvirqit; tle aceea,intorgi fiind spre Du,1Bine sptrncmdeci ca Unul din SfdntaTreime omeneirsca. nezeu,vom fi desiivirqitlumiirali de El. dcveniti in chip a fost pe cruce;(e lttrntulu cdlugdriktr scilis(u trtL'o-ro' unitar una, eliberali de difcrcnlele compozilicl noasfre Ne'stoimpotriva Acczsta n. trad'). pe la unul 520, nutni, lurlrclti. s i n r l u r i l t9 ' i dorinlele t r u'iitr-o p e $ t ic . a r ea r a t a s-a ipostusuri ca din zice UnLrl caci rienilor r;iAcefalilor; imitare mui dumnczeiascd.A numit ilttitare de ule noustre' cum zice Aposintpurtti;it in intreg,ime viala mai inalta qi mai voitii' precum mai dumnezeiascir tolul cA irr El lotuieSte lrupeste toatd plinatalea duma sfinlilor se arati gi acum viala de vrednicieingereasca ne:eirii (Col. 2,9). Iar aceasti intregime e afirmata 9i a sinrlirilortrupeqti'chiar de laudAqi de depaSire in starea impotriva lui Apollinarie; caci arati ci El a asumatpe celeale imitaliei sunt de aceea dacanu in mod desavar$it; omul deplin. acur.nnrai rnasurate,dar atunci vor arita desAvirr;ireain A luat miqcare temporald. SpunAnd ci Tatil a luat acestea. inlelege cA esrcmasuratemporalda mi;care tent|:<,rtLlri, Vederilor - spirituale. Prin simboale, zice, vedem cele petreceriiDomnului in truP. spirituale ale ingerilor, cunr aratd 9i prin faptul ca_lezice Neamestecatd CAci insuqi Dumnezeu CuvAntul iseneneu cektr dumne:eieSti.Nlususa aratat$i simboalele ceeace era' (facindu-se om), a ramasin mod neamestecat

180

NumirileDumnezeie$ti Despre
despre ei, in scierea Despre ierarltiu cereascti; de acestea acum 5i celedesprcDuntnezeu. leaga -odihniid. A numit t'dihnLit Iutrdrii inleleg,tittnre caci nimic din cele ale firii dumnezeieqti; necuorinderea minlii sau a c e s i e i an u s c c u p r i n d p r i n t n i S c a r e a inlelegereanu e pttrtati sprc ceva cc se poate nlartunsl sau ti,ttu.i, deci spre necuprinsul c:rre e cuprins prrn nelucrarea proprie; (e un pdrad('x; prtu tlettttScure(t ntinlii, ne da,^'sennta de netuprinsul dunitrc:eirii srtu neutprittsul ei' n. trird.). c'uprindem ' Au preexisiat in chip supranegrdil.. Trebuie. sa nd silirn sa inlelcgcm ce inseamni ( .lt preeusnr, c'cr toate seva intelege' Din accasta lucrurile seinlelegdin aceasta. cum zice Apostolul, cA noi suntemiIr Dumnczeuinairlte de intenlei;tea lunii (Ef. l'4)' Trebuie ;tiut, deci, ca tuturor la cxistentadepinde de El, ca cel ce e aducerea cauzagi obirEia lor; dc acecase ingelegqi ca ccle ce vor tn E l in ' trucit au prccxistai fi prin voia Iui ncinlcle.rsa - eci' c a r e 5 t i ag i c i l c v a p r o d u c c5 i c i n d l e v a p r o d u e c D inainte dinaintede veci, au preexistat fiind in Ei prcqtiute caresuntveacurue de-ah aduseIa cxisten;i celecugetate, d c E l i n a i n t ed e t o a t ac r c a l i a) i s e v o r l a c ep c eunoscule um)a, cum s-a spus: Cel ce le Stiepe-toate itutinte de lorl gi iaraqi:inui.ntede-o te Ji pld'smuitin pAn' .ftrt:erett te-um cunosclttpe rine (ler. l'5)' IeL'e, Pe care nu e cu putin(d nici a o in(elege Aqa zice Grigorie Teologul, metafrazind spusa Elinilor.: pe nu e cu Putinla; iar a-l vedeae Duinezeu a-l cunoaSte g ' i mai cu neputinla' Si - lut'uror. Dupa ce a vorbit de nturginile t ' u n i , ; t i n l e l t , rs i p u t e i i l t , r f i i n l i u l e . a r c l u a t a c e l a g i c u v a n t , p e c a r e l - a s p u s q i m a i i n a i n t e , a r a t a n dl ' ) t r t e prln anl/ au.spune -S m t r g i n i l e l u l u r t ' r ( u n ( ' : t i n t ? 1 (' ) b c l e e x p r e s i i c e e a c e a s p u s $ l m a l l n : r l n l c 'c a l n Dumneieu toata cunoltitlla se oprestc$i ili gaseltc s f i r q i t u l t o a t i m i q c a r e a ,p c n t r u n e c u p r l l l d e r e i tI l r l l i n j u r u l e . ie t e r n f a p t c a r e s ec o n t e n r p l a dumnezeicqti, s i n u i n t i m p ; s a u ' m a i b i n e z i s . i n E l e m a r g i n e a9 i i a p i i t u l ( a i o a t i c u n o g t i n l a )s r t r s l a r l i t u l o r i c a r c i rle cc s p r e s u n t f i i n l e l e5 i p L r t c r i ld c u n o q t i n l cA . ccstea c i r o r c u n o g t i n l ez i c e c d s u n t i n D u m n e z e u ' p r e e x l s tdnd in parte gi impreuni in Dumnczeu, potrtvtt raliunii negraite i pregiiinlei lui' care :;tie pe ficcuc din ..i" p" .ut-. le aduie la existenla, cum vor fi prin fire qi puteic din El, care este fiinla mai prcsusde fiir4a qi mai presus de cunoa$tcrc.Dar trebuie $tiut ca-ahceva.este 'fiinla ' gi altccva puterea;cea dintdi este dintre ccle ce subzistain ele insele; cea de a doua e din cele ce au existenlain altul. Cd;i dacd ' cunottinlele Explicarea cclor spuse' fiinle qi Bine a spus;ciici, dacd cunoqtinlelcsunt.despre celc ce iunt, iar Dumnezcu nu e nici in liin!e' nici ceva din cele ce sunt, pe drept cuvint e dincolo 5i de cun(r\ttnlii. $5 Nici tnchipuire. Altceva este inchipuirea.:;ialtceva 9i sauinltllesul;caci provin din puteri.diferiLe inlelcgerea dintr-o miEcare deosebitii. Inlclegereaeste lucrare $l acliune; ia; inchipuirca este piitimirc ai intipltrire.ce cu ceva sensrorl; Sl anuntaceva sensibil sau asemanator simlirea sesizeazicele existentein formA de grimadel; iar cclc ce suntin alt tnod adicasesizeazi minlea deosebeqte' corporal sau spilitual ce e ceea Despre simlul. nu cu ;i iau in care sunr simlurile, am vorbit qi inainte; pitimirea este Si o migcareformatoare;dar judecata9i distingerea e de itribuii sutletului gi minlii; deci trebuiedcoscbitin qi ceeace producc inchipuirca' suflet ceca ce sesizeazd Funclia inchipuini se imparle in trei pa4i; prima da chip a doua pentru a face scnsibila sesizarea; celor-sesizate produceo intipariredin celece rdmin. neflind intenleiata pe niscai chipuri; aceastae 9i numita in mod propnu inchipuire; a ireia e cea in care e toata placereabinelui de la raul parut:deci paruiprin inchipuiresau supariilea n u a r e l o c i n D u n t n c z c u iE l e s t c5 i s e nici o'inchiptrirc este aflAchiar ntai presusde inlelesultuturor; iar piircrea o inchipuire a ceeace pareci exlsta Nici atingere. Atingere nume$te arcl cupnnocre de fapt, cind ne intdlnini cu minteain mod inlelegatoarc; ni se pareci c,ino.iutot.u cele spiritualeqi nematcriale, ne atingem de ele qi simlim prin minte cum sunt, ca 9i prin aringcreacelor sensibile;dar de Dumnezeu nu ne nici in rnod in[elegator. atingem "Nenumit qi maipresusde numii.Nenumit zicein loc de nenumit prin vreoinsu;ire; d;r El clreamdh fiin1dcelece nu .srnr(Rom. 4,17). ca pe Cyr inainte cu atilia ani 9i pe Iosia. Ceea ce. Se explici continutul tratattrlui' Despre teoIo gice. tu r ile (tnotun<6oeol) tti in gii be o dumnezeire. Numeqte de o dumnezeire' Treime. PreasfAnta Potrivite tngerilor. Spundnd despre Dumnezeu ci de ceea de noi, se lbloseqte esreneinlelcs1i dc neexprimat ce e mai mic vorbind despreDumnezeu;cnci daca cele despre ingcri nc sunt nccunoscute'ce trcbuie cugetat despre Dumnezeu?Deci' spune ca creaturilc ingereqti iar prin sunt ca nigtc aratariale buniitllii dumnezeiegti; aratare(dnrpol,qv) rebuie inleles rniqcarcaimpirlita in mod neimpa4it la flecaredin cele imparlite' adicAspre aducereali existenlaa fiecarciadin fapturile spirituale; (in acliunea credloareu lui Duntne:eu se (rotd cel mol ntult nedesprirlireuCreutorului de creulurd: nu e tn de aceastaric:ipinteism, nici despiirlireu lui Dumne:e.u !l ala' cele creute. n. trad.) E cu putinla a intelegeaceasta cuveniteunirii ingerilor ca modurile unirii cu Dunrnezeu, intrucdt sunt uniri cu Dumnezeu,lle sunt cu Dunrnezeu, daruiri ale bundtalii lui Dumnezeupentru inallimea lui, a bunatalii lui; fie sunt primite de la El ca o descoperirc nu numai dc noi' ci qi de ingerii qi astt'el sunt necuprinse numai ingerilor celor mai mai de jos; ele sunt cunoscute de sus.ia unora ce sunt invrednicili de unirile amintite; (de;i nu putemJi despdrlili de buttdratealui Dumne:eu n' trad'); cu creaturi, totu$iinlele7ereuei ne depdEeSte, in tratatul Despre ierurhitt t ereils.ti sc arxt!lli treptcle ingerc5ti. Mi-nlile de chip dumnezeiesc unile cu acestea'Minli pe care le vede r;i ca imitalii de cltili clumne:eiesc, puten, ingeregti intlucAt ajung si-qi inalle la ele -sfintele sunt cele numitc inatnte Puteri ingerc;ti; prin acestea trebuieinleleqiautorii Scripturiidirtre noi, adicdproorocii gi aposiolii;caci nu trebuieinleler;iprin ele ingerii.din faptui ca a spus ca sunt intitalii ale tngerilor

181

Despre Numirile Dumnezeiegti Caci nu ingerul imita pe inger, ci cel loyploptp{tcoq). mai n.ric.Iar numind pe teologi (autorii Scripturii) min1i, a spusca ajung la o unire cu Dumnezeuintr-un chip ce imiti pe ingeri,dupe pudnla,ca uni.ice suntindumnezeigi (: i uLestd est e un lumeasca: prin odihnade toatdlucrarea inleles al veqniceiodiine a cebr udormili irt Dttmnul; ei nu nui trec in ginclirett lor de la una Iu alta, ci au tn Duntne:eu tolul, n. trad.); cAci in cele spirituale toati gi toati lucrareae odihna activd,care conduce nrigczuea unillcatoare,dacA in cele vegnice gi spre desavdrgirea care sunt odihne gi liniqti gi opriri ale lunecorporale, crarilor. toate implinesc ceea ce e dupa fire, care este in unitate. pricinuitoarede odihnAqi de desavArgire Odihna. CAcie cu neputinlAa se uni cu Dumnezeugi dacanu seodihnegte mod dumnezeu, a deveniin oarecare cineva de lucrarile materialeprin sintluri gi cugetare. de Desprindere de cele ce sunf. Prrn desprinderea toate cele ce sunt se ajunge la necompararealui Dumnezeu cu cele ce sunt; ca spune cd nici un corp, nici putere qi nici toate celelalte nu au insemnatate. Dar - nu e nintic. A nu lt Dumnezeu nimic trebuie inleles cA nu e ninric din cele ce sunt; cAci Cauzatorul celor ce sunt e mai presusde cele ce sunt; de aceease spuneci e gi pretutindcniqi nicaieri;fiindcii nu e nicaieri. adica undcva toate sunt prin El gi in El ca nefiind nimic din toate;qi iaraqiin El sunt toate,ca in Cel ce e pretutindeni; caci altelesunttoateccle ce suntprin El, intrucAtEl nu este nicaicri undeva; ;i se umple toate, ca Cel ce e, dupa prooroc, pretutindeni;dar nu e nicAieri,dupi altul, carezicc: Sau caree locul odihnei Mele'l (Is. 66, l; Fapt. 7,49). Caci,dacAar fi numai pcstetot, El ar fi toate 9i in toate in mod spalial; astfel este qi nimic, ca fiind peste c e l cc e s u n t . A toatd depinderec. Deprinderea este o dispozilie statomicii; miqcarea, opusul odihnei, preocupati de multe. Iar via1a,cea care le arata pe toate in lucrare; ceeacc c intiparit in cugetare;pareree pre?nchipuirea. inlelegereade supunereahotarata. Dar se deosebe:ite a sufletucaci prima aratafunclia inlelegatoare cugetare. lui, iar ultima, miqcarea inlelegerii. Toate acestea$i celelaltecate sunt numite aici nu sunt fiinla, ci se vad in jurul fiinlci; de aceeaa qi distins-ope ea de ele. Pronia - ca obdrqie. Acestea desfiinleaza opiniile proste;ti ale celor ce indrAznescsa spuna ca funclia creatoare apa4ine prin fire lui Dumnezcu, ca qi funclia (e uleq('ri(d l r e n ti l i ( i ( ' r ' e r P i n . ! e r ta l e s u t u l up i aianjenilor u ideii t'ti st rierile lLtiDiortisie uu un carutrer plolinian panteist.Dacd ar line de.firea ltti Dumne:eu sd crceae' n-ur mai Ji o deosebire intrc ceea ce (reed:ii Sifirea lui, n. trad.); cici zice ca Dwnnezeu numai pentru bunatarc producetotul. (lur o hundtutesilitii nu e bundtate,n. trad.); sa-l nici tcologii (autoriiScripturii)nu indraznesc de aceea insuqi;cici u din ccle alc lui Dumnezeu laudepe Dumneze ci din ieqireafer npoo6ou) acestea suntde necunoscut; la celc din afard, care este pronia pentru cele cau:ole, adica pentru cele ce subzisti din El ca Cel ce e cauzi $i nlanurisescprovidenlalui Dumnezeupentru toate.Caci toate se doresc dupA purtarca de griia (pronia) lui D u m n e z e u , p r i n c a r e e x i s t i i g i s u b z i s t a .d a r c e l e c u n o s c a t o a r eq i r a l i o n a l e i n m o d c u n o s c d t o r ; i a r s e n u m e s ct o a t ec e l e c c e x i s t a ,p e n t r uc a inlclcgiitoare sunt nrintc gi inleleg ccle intcligibile supcrioare;caci inteligibil esteceeace se inlelege. care este qi o hrani a celui inlelegator1to0 voepoo; sau care inlelege ('uoo Deci toate cale prin faptul ci sunt vooOv,og) aceasta. in[eleg prin minte. fiind ralionale.aspirind inlelegatoare se dorescpe qi migcAndu-se spre pronia lui Dunrnezeu, misura lor dupi Dumnczeu;iar celcce suntmaijos de cele toateanimalele inlelegatoare li au un suflet simlual,adicA avind sufletulconca trupuri insuflclite,dar neralionale, st6nd din elcmenteleqi din focul malerial. au existenla intr-o suflare matenali. (Erou ptireri ale tintpttlui uceluiu, n. trad.); acestea traind nurnai din simlire (simluri) foamea qi setea dorescin chip cuvenit in mod sinrlual ceeace li se oferd, dupi cuvAntul:Todte uqleapt(ide lu Tine sd le dui hranu la timpul potrivit (Ps. 103,18).De felul acestavei afla multe la Iov qi la David. $i toate cclelaltecdte au o miqcarcde creltere sau numai vitala farAsimlire qi suflet,ca toateplantelegi ierburile,careau numai o suflarc vitala, au fiinla lor fara simlire, ca toli arborii, cum s-a spus, qi fiind lipsite de suflarea qi intlorirc; de aceea neuscicioasi,se milca sprecre$tere prin par qi ele ci se dorescdupa pronia dumnezeiascd, care subzisti gi infloresc; de acecagi de ele se vorbe$te in Psalmul 148,sprea liuda pe Dumnezcupnn faptul ca de proviprin El. Se impartigescdeci qi accstea subzista den[a negraita,dar numai pcntru a vielui, chiar dacain care mod neinsuflelit qi firi simlire, dupd deprinderca este proprie puterii lor. Caci dcprindcre se numelte insuqirea statomicd, prin care se indica calitatea disdcprindere poziliei qi puterii proprii; numai prin aceasta in mod fiinlial a vielii naturalese zice cd se imparta$esc ce Ie e proprie,dar in de puteresprecresterea Simigcarea mod neinsufletit ti fara simlire. dorindu-se dupa lui Dumnezeu._ bunatatea Cele tnlelegdtoore. Inlelegatoare numegte firea iar prin cele iar ralionala,cea omcneasca: ingereascd; cAreiai-a spusseninferioareinlelege firea neralionala. sibila (o,io0qtG6), adicasimluala:celclaltesauplantele sunt cele ce gi toate cdte sunt neinsuflelitc;i nenrigcate a u m i q c a r e av i t a l a , a d i c i d c h r i n i r c ! i c r c l t e r e ; c A c i a c e s t e as e a r a t a i n p l a n t e ; i a r c e l e f a r a s u t l e t a u i n e l e n u m a i e x i s t e n l a ; d e a c e e a l e - a s p u sf i i n t i u l e g i stdrttiloare.

$6
Ca - veSnic.Privegte cit de clar minuriseqte din cele cauzalcli createpe Cel mai presusde toatc;caci nulre$te le;rric pc Facatorulveacurilor5i e cu adcvirat veac Cel ce este pururea;de aceease numegtegi veac; dar vegnic de veac; nu este vcacul insugi, ci cel ce se impanase$te de fapt zice lsaia. Dumne:eu teL re;nic ((re d preBdlil nrarginilepdndntulLti (1s.40,28).Iar Dumnezeunu este al doilca dupa veac (urmator veacului), ca sA se impa(Afeasca de el, ci Facatorulveacurilor. Ca neimbdtrdnitor. Dupa cuvintul: Iar Tu Acelasi e;ti ;i unii Triinuwtr,rfir';i(Ps. 101,28). Ca - in adiere.Aceastaesteceeace s-a spusin cartca Regilor'.c?tttiti itt cLtlremur,nici in nor nu era prezent Domnul vorbind lui Ilie; ci in glas de adiere sublire il chema Domnul (III Rcg. 19,ll-12); iar prin aceasta spuneca ;i in trup este Dumnczeu,Cel ce e in toatede necuprins; cAci de suflarea lui se imparlalesc toate $i e

182

Despre Numirile Dumnezeieqti in toate 5i nu e cuprins de nici una, cum zice 5i in Evanghelic Domnul: Duh este Dunuze:eu;i tei t'e i se tnthintr, trebuie s(i i se inthine in duh Si adevdr (loatr 4,24).
R?

Capitolul $l

II

Lipsa numelui. E ftrra nume, pentru oa este toate fi nimic din cele ce sunt, ci toate sunt din El, precum se explici insugipc Sine insuqi. Ca obdrgie. ObArqieca cel ce di existenta;ca marginc, ca Cel cc suslinein cxistenla(in ulurit de El nu e n. trad.). existenld. Toate tn toli. Toate cele ce sunt, precum faptul ca din El sunt toate. $i casc. A spusci El e casatututor, ca fiind locagul tuturor sfin1ilor,cullr a spus Donnul insusi: Rdmdneli tntru ntine(loan 15,4). Caci precum noi suntemten)plul lui, dupd cuvdntul: Voi locui itt ei ;i t'tti umhla (ll Cot. 6,16), ala gi el e casanoastri; bine a adaugatde aceea indata: in chip uttit; fiindca a zis ca El estetoate gi in El sunt toatc, ca nu cumva coborAndmintea la compozilie sa cadadin adevir. socotindca toatesunt purtatein ntod in Dumnezeusaucd Dumnezeucstetoateprin ingranradit spunind unite, adicit compozilie;a vindecatdeci aceasta in unitatealui, mai bine zis El rirninind ntai prcsusde toatein mod neimparlitgi neamesunitatc,supraumplAnd tecat, Iiind toate cele ce sunt in toate; dar este /?e.rtrp&.t re!u1iilor,adicanu e stapdnitsaucircumscrisde nimic in lor; cici estein m<idtrupcsc,ci c mai degrabadeasupra afari de toate,nellind nicaieri, find toate din El ;i El in toate;cAci din El subzistatoatc. cAcinu s-a Toate - in mod sintplu. Adic:i necompus: c o m p u sc u n i n r i c d i n c e l e c e s u n t 5 i n u s - a u n i t c u e l e d trupe$te .e c i t i n t i m p u l i c o n o m i c i . $8 Ardtdi vdzute. Numeqte vederi descoperirile lui Dunrnezeuin simboalegi spunecum trebuieinlelese. Locaquri, gr. ovcx'c6potq. Elinii nunreaulocaguri (avdxtopa) templelezeilor lor . SfAntularatain accstea ceea cc se spune la Isaia; caci se parc ca el a vazut in t e m p l u a c e a v e d c n i e ( g i s l a v a ) d u l n n e z e i a s c ia Serafimilor.Iar cele urmitoare s-au spuspentru vedenia lui Iezechiclcea din Babilon :;i pentru altc vederi. Scaunele,gr. xoi 0r6xouq. Tronuri. alti scriTeologia simbolicd. Promitc sd alcatuiasca ere, pe care o nume$tcTeologia siniltttlicit. Ierarhicd. Noteazaca se cuvine ca nrai alespreotii se ScripturA. inleleaga(contemple)dur:rnczeiasca gr. Ocoer6eiq.in Asemdndtourecelor dumenzeieqri, loc de vederi durnnezeiegti(0co<pcrveig;. Urechi sfingite.ObiEnuieqtesa atribuie sfinlilor urechi sfinte,adica auz evlavios qi vrednic de ccle'sfinte. Neiniliali. gr. cipfotcrlv. Cel ce aude de cele dun-rde ele saudc tilcuirile rizind saubatAndu-qijoc nezeieqti lor e judecat ca cel ce lupta impotriva lui Dumnezcu Lui Timotei ii scrie qi Apostolul ca nu 1Oeotrrd1oq). trebuievorbit celor ce nu primesccuvdntul ca adevarat.

(intregii) obtrqii dumnezei{fi. Acest capitol ii combate mai ales pe Aricni qi Eunomieni. care suslin dar gi pe Nestorieni qi Accfali. OhirSie neasemanarea, duntne:eiastd numeQte intrertgu eristettld a Sfintei qi ca dumnezcirecunoscutiin trei unicei Treimi inchi.irate, ipostasuri; caci e obiceiul lui sA nunteascdinchinata Treine intreaga dumne:eire', cici aceasta,descoperind ce este intreaga dumnezeire, a aratat prin prima deosecu birea Persounelor.adicAdistinclia in trci ipostasuri, proprietalile lor, sau ci unul e Tatal, altul Fiul 9i altul Duhul SfAnt; dar cei trei sunt o unici Ei singura dumnezeire;dar e de qtiut ce in legaturacu Dumnezeunu se vorbe$tede existenla (unap(61 in senspropriu; caci esie preexistetl!(i (npo6fiqptg), adicd inainte qi de existenld;iar fiindca toatAcxistenlae din El, se numesc inlelesmai presus toatedin celece se arati din EI, ca sa.fie de acestea. sauvddite. Ardtdndu-le. Adica ficAndu-lecunoscute D um nezeiasca obArqie, gr. rilt 0eaplicrv. NoteazA ci cuvdntul poate fi spus qi in mod ontcnesc.dcqi se a t r i b u i e d u m n e z e i r i i p e n t r u u n i t a t e a P e r s o a n e i( l u i Hristos). Nu - vreunei pd(i.Bine spusce ,lL r'rcuneipdrli. Cdci lucririle qi toate cuvintcle de laudAale invaliiturii despreDumnezeunu se atribuiedeplin nturiai uncia din PersoaneledumnezeieqtiiTreimi, ci ele sunt comune : i c i e a e s l cn u m a ia T r e i m i i , a f a r i n u m a i d e i n t r u p a r ec Fiului. cum spune in cele umrAtoare;dar numai proale celor trei ipostasurisunt in prietalile caracteristice cum e al Tatalui sa parte gi in mod propriu ale fiecaruia, fie Tata gi nu al altcuiva.Tot aqagi despreFiul qi Sfdntul Duh. intregii. Noteaza cA se aplicA intregii dumnezeiri Trcimea. Nu (recunoaste) - despre tntreaga. Noteazi ca cel ce i u n tc o m u n e . n u s p u n ec a t o a t on u n l i r i l ed u n r n e z e i c | ts sfigie fara cvlavie unitateainchinatei Trcirni. Un prooroc. Aceastao spuneDavid. Acestea zice Cel ce esre. Noteazaca acest Smnt Dionisie primegte Apoculiltsa celui intru sfinii loan Iar faptul cA cdci acoloestespusaaceasta. Evanghelistul; evanghclista atunci c.lnd cra in Patmosduurnezeicscul vitzut St Apotulrp.raa fost cunoscutdc sfintul Dionisie, ceea ce vei afla gi din Epistola pe care a scrls-o catre qi teolog Ioan. SfAnrulevzrrghelist Care este, care de Ia Tatdl. Cugeta cum o folosegte aga. caci nu o spunetotdeauna spusaaceasta: Dumnezeirea, gr. tilv 0eopXiov. in alte locuri: viulo - dumne:eiosttt tbirSie lOeoppxqv (roqv). Dumnezeirea ndscdtoare de Durnnezeu- Noteazaca dc Dumnezeupe Tatal nulncstc dumnezeirenascatoare Nascut. qi dumnezcirefiliala pe LTnul de:mai pe Prin desfdqurare, gr.6re(o5rxA6.inloc 1n|g (nlo, utqpcog). Toate - prin E/. Noteaza ca atunci cdnd zice ca toale intrcaga.adici u, indica dumnezeir-ea sunt din Dumneze SfAntaTre.ime; iar cAnd zice: toote s-au t'reat prin El ;i

183

Desprc Nunririle Dumnezeicqti spre E!, vorbeqte in mod precizat (desfagurat) despre caci acestlucru l-au inlelcs toli despreCuvanipostasuri; tul creator. $i ale lui. Adici ale CuvAntului. Comun Ei unitar. Noteaza ca a spus:comune sunt ale Sfintei Treimi. De exemplu, El in Duhul Lucraile dumnezeiegti. ca: lui Dunute:ensctr denutni (Luc. I 1.20); inchinarea, pe Dulrul Slint t'tu ise trt iertu (Luc Celui te huleSte 12,10); impartirea darurilor (td 6d r6v 6ope6v), prin spusa:Veli prini putere venind adicdu hurisntelor', Dulrul Slhnrpesreloi (Fapt. 1,8)' Izvordtoare. S-a spus in Psalmi: ('ti la Tine este izvorul tie!ii (Ps. 35,9); 5i la Ieremia: M-uu pdrdsit pe M i n e , i : w t t u l u p e i t ' i i ( I e r .2 , 1 3 ) .D u r n n e z e u e n u m i t d e c i i:t'or, ca un pintece qi obirgie 5i cauzaa tuturor celor ce se aratagi vin la existenla;cele pe care unii au obignuit g e n e r a l es a u S e n u n s a u i t r t r c g u r ts a u sa le numeasca cuprinzatoare,pe acesteadumnezeiegtilcScripturi le numesc cauzd izvoritolre; deci pentru caracterul creator $i prin Duhul qi pentruci Duhul faralipsurial celorcesubzista Sfdnt este rii El Cauzatorul tuttlror celor ce sunt, cum s-a spus qi in inleleptiune,in mod cuvcnit se nurnelte $i El cauzd izvoratoare; iar perpetuitateacreatoare a lui s-o unt lucreu:d,qi Eu inlelegidin cuvintul:TatdlMeu pAttdtt< qi Duhul neincetat hto e: (lout 5, I 7); caci la fel lucreaza Tltnrite-tei Sf6ntimpreuniicu Tatal9i cu Fiul; cAcis-aspus: D u h u l T t i u; i s e v t r : i d i ( P s . 1 0 3 ' 3 1 ) . Cu - tn(elesurile (lor) nestrdmDale. Bine a spus fiindca 9i ereticii citesc Scripturile' qi se 5i nestrambate, hrdnescdin ele, qi totugi se strambape ei in.si;i. $l Cele distincte cuvenite lui Dumnezeu. Distinclie cuvenitalui Dumnezeuin Sfinta Treime a numit cuno$ttnla neconfundati despre ipostasuri;deci nu trebuie sa ne ingrijim si convingcm pe cei ce nu primcsc dumnezciascaScripturi; caci a teologhisicele comunc in SfAnta Treime nu inseamnAa introduce o confuzie a ipostasuril or. in StiinladespreDumnezeu. Vorbind mai sus despre gtiinladespreDumnezeu.n-a spusc:i este$tiinla;dar aici . cele ale invalaturii desprcDumnezcultiin[a. Iar numeste .-------_--itiinla esteopinia dreapta.cxpu:i prin ralionerncnt'sau v r e u nr e l i o n a m e n t 'i ' esPrc d r c a p t an . c i n v i n s ad ialiunea 9 gtiinla eracta qi expunereaunui lucru, a carui $tiinla se despre nunrelte;i carepropunecuvintul gi opinia dreapta adevar. ncavAnd nevoie de l'reun adaos sau de vrco intiirire prin ceva asemanalor' Descoperirile dumnezeieEti, gr. txqcv,opiag. Dcscopcririnumc$teinvillAturilecareexpun ntisterele. in'noi neinmullile. Nu trebuiesa trecempcstedumScripturtin teologhisire. nezeiasca $.1 Cele create prin depdEire. Se laudd Dumnezeu pnn celor inlelese;caci i se aduceinchinarcdin cele parirsirea de pildA ca nclrturitor,ca neinlelcse,prin sLrpradcpa5ire, ca nevazut,ca ncavind nici o trebuinla!i toato ncsfArqit. dar caci sunt comune Treimii ;i acestea; cele asenrenea; sunt cuuze ale tuturor ce vin in stare de creaturade la El, fiind [:l cauzatorula tot binele,precum s-a scris' pcntru ca t(rt binele esteul lui. (Ceeace epropriu)Tatalui.Iat vprafiinlaeste comunA precumTatilui. aqaqi Fiului qi Sf6ntuluiDuh. Iar in cele distinctc ale Sfintci Treimi (e vorba de numiri) nu e nici o nilnic con)un:cilci nu sc polte numi cu reciprocitatr'sau evlavieTatil Fiu. nici Fiul TatA;la f'elgi Sfintul Duh. Noteazacd numai a lui (Via1u),ca noi - a lui ILsus. aceasta O numeqte DumnezcuCuvAntulesteinomenirea. desavilita, impotriva lui Apollinaric, ca fiind din sutlet candspune o arata inlelegitor gi din trupul nostru;aceasta e qi impotriva lui Eutihie; iar ca noi (xc0'r1p06); accasta imootriva lui Nestorie,cind zice cti Iisus ttt Duntne:eu ari eti sten1u nest hinlxt tri,Jticindu'se t o n r ti. $i ztce cA cum e foamea, tainele itt inonenire sunt fiin1iole,'in trup' n. trad.), oboscalir (dar sunt ;i dumne:eie;ti incuiate la ucenici 9i pe apa, intrarea prin u.sile paqLrezr iapta scularii mo4ilor gi insaqipatima gi toate cele asemenea. Tainele fiinyiale. Noteazi cA .fiinliale se referi la ca sa inlatureopinia ca e c:ici a spus-oaceasta, intrupa.rel o nilucirc. $4 I niliali tn chip sfdnt tn tadilia. NumeStei niliali in chip slint licpopriotcrt) pe cei introdu;i in cele sfinte' Ascuns qi neardtat. Uniri ascunse numeste cunogtinlclenecuprinsedesprefiinla dumnezeiasci;ce este fiingainsaqia Sfintei Treinri, nu va qti nimeni niciodata. Distittc[ii. Distinclii nurneqte inchinatele existenle adica a Fiului, suiilucireanegraitadin Tatil ipostasiatc, a Sfintului Duh din TatAl. neinleleasa Ei purcederea Llnitatea tncepdtoare.Unitatca mai presusdc unitatea incepatoare inseamni neinipirgirca firii duntqi sinrplitatea ei mai presusde toataunitatea$i nezeieqti in celc ce exista. simplitatea Negrairea. Negraire, pentru imposibilitatea de a da nume fiinlei. Atotspiritualitateo. Se spune cum este Dumnezeu necunoscut gi atotinleles 5i cum dobindint in necunoltinla cunor;tinladesprc El. Caci Dumnezeu se face cunoscutin neqtiinla;iar negtiinlasa nu o socote$tr esteintunericul sufletului;nici neinvalaturt;ciici aceasta caci cilci DumnezeucsteNecLlnosculttl; ca cunoscaioare, ci se cunoa;lc prm qi negtihrla esteun fel de cunoa$tere; acea ncgtiinli. prin care devcnind simpli prin ridicarea inmullrndu-se5i iariqi pestcinielcsuri,care se inrpragtie fara se tlc o unitatel?ra putinlii de inniullire. involueaz:a Deci, depigind toatAinlelegereadcspre Dumnczcu. ne ca umrare5i rimAnAnd faceni simpli, ajungind negtiutori indistincli prin stareade unitate qi stind cu siguranliiin unirc, ne;tiind ca nu qtim, adica neqtiindceva deoscbit; ignoram ca unii neinvalali9i putind invAlacele ce astf'el acum, dar nccunoscind cele necunosnu le cunoagtern cute, cu er'lavie ri<iicalipestetot conlinutul ra[ional;9i ne$Iiinla,devenim un chip al Cclui ce stdnd in aceasta este inainte de toate; cici parasind toate chipurile 9i inlelesurile 5i aflAndu-nefixali in negraireasupenoara

184

DesprcNumirilc Dumnezeiegti fala de toata grlirea, nu $tim nici aceastacd nu $tim; apoi din ncgraireataccrii li cobcrind din iaragiintorcAndu-ne ca nu gtim,ne oprim in sfir;it tacere in graire$i inlelcgAnd de la cautareacelui necunoscut.Apoi Dumnczcu este iara1iatrrinleles. liind inlclcs din providenleleiubitoarc ca qi din celecreate; ditatoarede daruri.ceeace inseamnA din unelecA esteMAntuitor,din altelecd esteCreator.$i afirmarenume$teexistenlalui, ca cea din careesteexistenla tuturor: filosofii nunresc qi ei afimrare fomrcle ca cind se neagi acelea, rrrateriei; iar negzuea, suprapuse de exemplu greutatcapdmentului sau fluiditatca apei. este Deci Dumnezeu,care le preschimbii$i pe accstea, afinnareaqi negareatuturor; afimlarea tuturor cl Cel ce a pus qi iacut toate qi le-a facut sA dureze;caci in El se suslintoate.Iar negarcatuturor esteca Cel ce producAnd preschimbi insigi formcle (afinlarea) celor ce sunt qi ca Cel ce scoatedin cele fdcutecele dupd firc; cdci, dacAse celefacutc,clc sestrictr;iar lll, din plinatatea mArturisesc unora, ca a ingerilor bunitalii, desfiinleazi stricAciunea g i a s u f l e t e l o r ; i a r s t r i c a c i u n e au n o r a o p r e f a c e i n muritor in nemurire,ca trupunestriciciune;i caracterul rile noastrcla inviere; c vidit ca El, fiind pentru noi mai presusde acestea, este mai presus qi de afinnare gi de negare;gi fiind temelia gi radacinatuturor, nu spalial,ci in calitatede cauzator,El nu e nici negarea celor ce le are. CAci El are insdqi nerrrurirea;iar nemurirca ;i necuprindereagi neputhla de-a fi cunoscut qi cele ca le are nu ca Cel ce nu este; dimpotriva, este acestea. tuturor negraitqi neinleles;dar printr-o insugireoarecare e scos din toate $i negator al luluror qi nu e inleles gi cuprins de nici una din cele create.ca Unul ce s-aridicat prin nemarginire;cAci nu are pe Sine insugi din accasta vreo margine. Dar noteaziica ipostasuriledumnezcie;ti sunt fixate qi intemeiateuna in alta. Caci a zis: Ea slnt tntruTattil .siI-atol intru Mirre (loan 10,38). Mintea intreagaa Tatalui Ca luminile unor sfeSnice. are acestmod. A dat ca exemplu al Sfintei Treimi trei sfeqnicesau candeleaprinseintr-un tcmplu sau o casa, deosebiteprin ipostasuri sau desp,ulite intre ele; caci fiecarc este in mod propriu alt qi alt sf'er;nic;dar au comuniunea firii qi a lucririi unite in lumina gi nedespa4ite; 5i nimeni nu poatedeosebigi spune,in casi .sauin aerul ei, care estelumina acestuisfeqnicqi care a altuia.CuvAntulintrupat participdla lumina intreitadupA raliuneaiconomiei,caci afirma ieqireaslivita a lui DutnnezeuCuvintul din TatAl;qi dupd ce dA spusalui: Etr anr ie;it de luTutdl Meu ;i Md duc la futiil Meu(Ioan 16,28), adaugaexplicind: Dur ;i datd tinet'a ar s(()aleunul din sfe;nice din (usd, nu va sLoute cet'u din luntina ei, nerdpindin sineniti ttrutdittcelelalteluntini acel sJeSnic, niti ttu t'tt ldsu lipsite de luntina sa pe teleluke. Cici venind Fiul din Tatal in lume. nici n-a adusimpreundcu El pe TatAlqi pe Duhul in Sine,nici n-a lasatiegind,lipsili de lun.rinasa pe a celorlalli, ci qi-a facut nedespa4ita iegircasa de pctreccrcasJ cu acela. Mai presus de fiin(d. Unirile trupurilor ale celor se vazute intre elemente gi ale celor altfel amestecatc, schimba prin putcri 9i insugiri ;i unirea lor constituie altcevadccit firea cclor simple dupa fire; la fel 5i puterile Dar li unitalile suflctelti au ccva deosebitprin rniqcare. ingerilor au cevaparlial fali de ilurninarilcdur.nnezeiegti, Treinte in St'6nta potrivit cu treptelelor; dar dumnezeirea Ei cele ale ei. neliind tAia6 de nici una dur cele spusesau in Sine. se crede in mod cuvenit ca e nedeosebindu-se mai presusde toateunirile. Luninile supracere$ti. Noteazi ci nulneqte gi sufletele qi toate minlilc lurnini supracere;ti;gi spune ciiL vii sunt unite intreolalta,cum s-a toate fiinlele acestea spus, in pilda multor sfegnice.intr-o casa, fiind pe cu Dumnezeu 5i impartAqindu-se asemanaloare a lui Dumnezeu;aceste mdsuralor cu unitateasupraunit;iL uniri se produc in mod neconfundatin cele netrupegti, intre ele. riim6nAnd neconfundate

$s
pr"ri, de fiin(d. Nagterea dumnezeiascd *oi dumnezeiascimai presusde na$tere Notcazacd numeSte fiinla gi izvor al ei pe Tatal; gi ci nurninle nu se schimbi in nrod reciproc. U nirile gi distincp'ile. Cele desprenegriita Treime le at r e i i p o s t a s u r i ; tcologhise;ta e c u n )f e n a l a p r o c e s i u n ea aceastapentru ci Dumnezeu qi TatAl, migcat in mod netemporal qi din iubire, a purces la distinclia ipostain intregimea surilor. ranrdnindncimparlit gi nemic$orat din El provine exisproprie, supranumitqi suprasimplu; chip viu, ;i Preasthntul tenla strilucirii proprii, ca a unr,ri Duh care purcededin Tatil in chip preainchinatgi mai gi presusde fiinia, cum ne invalii tainic Domnul; caLtza izvorul tuturor s-a inmullit din bunatale intr-o dumgi Grigorie Acesteale spr.rne nezeireintreita ipostaticA. 'Ieologul lui Euruntie. DarexistAqi in scrierealntpotrit'tt purcederealui in alt sens o distinclie dumnezeiascd: Dumnezeu,pentrumullimea bunataliisalc,la multit'clurirneacrealieinevazuleli vazute;dar pronid;i bunitatea c r e a t o a r e s u n t c o m u n e u n i t a l i i i n t r e i t i p o s t a t i c eq i se pune in stare distincte.Cdci Treimea atotimpArateiscd intr-un mod de-afi panicipatddecelecesepot impartaqi. cAci fiecaredin aceste relaliei qi ncimpartaqibil; nesupus Dumnezeu lucru. Cdci se impa(a$eqte doua arataacelaqi relaliei, nefiind re[inut in spaliu de cel nesupunAndu-se de El, nici nu se impana$ettein mod ce se impdrtigegte simgual,ci e intreg in imparta$ireafieciruia de El gi ridicat pestetoate;precumproducindu-seun glas ntare, dupa putereaproprie: 5i toli cei dc fata sc impana$esc dar unii avind barbatulqi pruncul gi celenecuvAntatoare; imparta5ibil mai multa tarie,allii mai slabii,glasulcste,si potrivit lucrarii auzitoale, dar rAmAnind in sine ;i neimpartaSit. Celc de care se funptutdgesc - sau cele care se nu se impaflii$e$te, impdftdgesc.Dupa {iinla, dunrnczeirea nici nu se inlelege; dar se face impane$iE in faptul ca din ea sunttoater;ide ea se suslintoatein existenta. $i in fecare din tntipdriri. Se spunc prin pildi cum Dumnezeu se face impiftalit in mod ncimpanalibil. $6 Nu estepecetea. Opinia contrari Ei explicarea din ce eStepecetea. Deosebirile, gr. onopopypotct. Se refera aici la deosehirile intiparirilor. $i nu contrare. Ca nigtepietre 5i lenrne sau iarigi cele fluida, care nu primesc peceteadin deget dc substanta

185

DespreNumirile Dumnezeieqti (din inel). Dar s-a deosebit Noteaza ci s-a deosebit de Sfinta Treime in intregime qi cu adeviiratinomenirea CuvAntului. Fald de noi. Aici vorbe$te iarAgi de iconomie, comunA atribuind-oIui DumnezeuCuvintul, nefAcAnd-o nici Tatalui,nici Duhului SfAnt,decatnumai dupavoinla. a iconomiei,ca qi-al?cut Dar noteazi descriereaintocmai fiinla ca noi, din noi, DumnezeuCuvAntulcel mai presus intrucdta ramasDurnnezeu de fiinla in mod neschimbat, qi s-a infiinlat ca noi din ale noastrein intregirnc,adicA cu adevirat; gi ca DumnezeuCul'inavdndtrup qi -suflet cel ce a pdtimit, seinlclegecu trupul tul este(cu adevarat) (tot dultti t'dlugdrii.sc4l, n. trad.); $i ca toate cele ale inomenitA; qi icononriei sunt lucrarealui dumnezeiasca comune TatAl,nici Duhul ci nu gi le-a ficut pe acestea Sfdnt, decdt prin bunavoinla qi prin voirea intruparii gi prin conlucrarea cu Dumnezeu Cuv6ntul in minuni' acestea nrai alescontra Nestorienilor, a AceNoteazA-le falilor 5i a Ndlucitorilor. FdcAndu-se - Cel neschimbal. Cum spuneca Cuv6ntul a patimit Sic'amdinilentustre au pipiiit Cuvdntul nainte. l i e l i i . i l l o a n I , l ) a n t ^ e x p uis S-au qi dislins. Inseamna c6 Cuvdntul treimic 5i dumnt'zeiesc s-a deosebit prin faptul intrupdrii in inlu6rd al nostrudin noi sauraliunea tregimegi cu adevarat inomenirii Ei intruparii lui Hristos qi lucrlnd :;i patimind inomenite. Dar cele inalte ale lucrarii lui dumnezeieqti zice ca a facut inalte qi exceplionale,adicii curate qi cele ale firii lui. careestenalterea,copilaria, ireproqabile lacrima, scuipatul, intristarea, oboseala, setea, cre$terea, curgcrea, moarteade buna coruperea, sudoarea, sAngcle, CAci voie, ner'orbirea,nemiqcarca gi cele asemenea. nu qi Ie-a facut comuneTat;il ;i Duhul in nici un acestea mod intelcs. decit dacAar zice cineva cd prin bunavoire 5i voh1a. $7 Akele - lainice.Dupa inlelesul aflat in pAine 9i in potir. ' Mai presusde puterea - tn(elcgdloara. inlelesul celor sau tAlcuimintea spusedcspreDumnczcttil va dezvoltar slinlitd care se ocupa in intregime de ccle dumnezeieqti dar de cclc pamdntcgti qi ramdnenetulburatd li pdtima$c; dc cele dumnezcieqtinu se poate apropia decAt prin odihnd de toata migcareainlclegatoarea celor ce sunt; acestao spune prin cuvAntul nmi pre.susde lucroreu inlelegdtonre',aceastaare loc ca atunci cAnd cineva, lui Dumnezeu, cuprinsdin toatepa4ile de necuprinderea inlclcge ceeace cauta. Prin - participdn. Completeazi cu: numi ri. lar paro' ticipdri nurncqtediruirea de care Dumnezeu insuqi a celor de calc nc'irnpartagim. Ascunzimea. Nici numele de Dumnezeu nu indici fiinla, nici ce esteDumnezeu, ci o oarecarelucrare binefiicatoare lald de nor. $i facern gi din impartdSirile de getedaruite de Dumn.rJu noua numiri desprebunln",,"u; dar ce esteDumnezeu csre tururor de neinleles; cici cxistenla cu vrednicicintrucitva dc noi se va 1auda dunrnezeiascd cAnd pdrasindnoitoatalucrareagiacliunea.darmaiales cea inlelegatoare, ne va primi prin sfanta tacere pe noi, clue ne lonl apropiacu mintea de darurile ce vin de la cand noi El; caci producein noi ccle ce sunt prir voLnla, pe carea numit-o minlii noastre, stdmtarein nedistinclia pulin nrai suscuno{it1!d inlru tte(ut1ut;lere. Iardqi - cd - este - izvordtoare. Noteazi numele venerabile qi infricoqatoarereferitoare la neprihanitaTreiar ime; spunc ca Tatal este dumnezeireaizvorAtoare. Fiul qi Duhul SfAntvlastareale dumnezeiiriiniscatoare, mkidile dumtle:eie{ti Si.flori;i luntini adica ale Tatafu,i, in Scripturici mui presu.s def iinJd.S-a spusmai degrabd sunt r,/risralr(Fl.qotouq) dc la viziuneamAslinilorlui Zahuia, al unsprczeceleaprooroc; caci cei gaptezecizic ca sunt do./(i rumuri (6vo xl'riEougl. iar alli rdlcuitori zic ca sunt.rpicegi vki.sturt (or6.7uog xcri Bl"ootoug;. lar lumini. unde se spune:Pirintele lumitribr giLunina din lumind. Iar patcrnitatea(flqrptdv) numclte Deci adaugASifilialia parinlimea 1ti1v fiotpotti,a). 1ti6tt6;; caci zice Apostolul: Din care se nunrcsL'toale i n t e r ; i 1 t ep d n t d n t( E f. 3 , 1 5 ) ; c a c i a f i t a l i q i a s e n u m i I-ri vine de sus. Fiul fiind din 1-atal prin fire; iar Tata al tuturor este prin crealie $i invdtaturi; de la El sunt 5i parinti netrupelti li fii spiritualiai dumnezeilorqi fii prin invalaturaqi in inleles superiorintre ingeri qi tlrepli, cum aratdqi Apostoluli existaun Tata incepitor gi propriu-zis al tuturor parinliloq caci El da o astfelde impirtdqire Ei e inccpatorultuturor fiilor Fiului. care qi El s-a facut prin participabil,cum insuqi zice: Ardtol-am numele aceasta Tcittoumenilor (Iom 17,6);cAci se numegteTati cel ce are pe Fiul insugicare a spusacestea. $8 C a u z r t c s u n l t o a t c . e l e p r o d u s cp r i n Cele cauzate. crealie, fie in cer, fie pe pAmAnt.Iar cauza sunt cele adicacele trei ipostasuriale Sfintei Tresupraexistente, imi. E vAditdeci canu e nici o inrudireintreunelegi altele; Binc a spusdeci de le spunenrcauzeli cauzate. de aceea cele cauzateca unele sunt t/rtprrli ale t'au:elor (tv6e,(Otlvc4); caci nu sunt toate. $i dacd ar spune cineva cd via(a. Cele ule celttr cau:ile prceri.rtti in ntod prixtsitor ;i flinliul in cou:e; vieluielte deci nu spunembinc afirmAndci dumnezeirea estecauzda vieluirii noastrc gi se lumineazd; caci aceasta qi a faptului de a ll noi luminali; deci precxistafiinlial in indumnezeirecele ce ni se dau dupi har; iar aceasta seamniiprin lturticiltare; cdci zice Apostolul: Prin lnr sunteli mintuili (Ef. 2,8). $i noi spunem ca suntem mintuili. Iar El estelt{Antuitorulnostru.$i iuASi:Cd din plirtittareului rui t<t1i ant /lat (loan 1,16).

$9
Dar gi ' din toald tnvd{dtura despre Duntnezfu' Numeqte invalatua despre Dumnezeu cele desprc inomenire; qi numeqte fonna pipaibila luata de Dunulezu mai alcs impotriva intrupare a Domnului Iisus; ace;rsta Nestorienilor,pcntruaspunecaEls-afacutfiinlainmod ca spunede trupul Domnului Iisus Dar observA omenesc. mai ca a luat forma pipaibila din singcle f-eciorelnic;

186

Despre Numirile Dumnezeieqti cA spuneca unii ingeri sunt foarte vechi 9i ca unul norcAza dintre ei este intAiul. $i vorbeqtc de ingerii mai vechi dumnezeicsculIo'nin Alxtnlipsri. Iar la Tobic arn citit cA sunt lapte prinrii ingeri, ca qi la Clement, conform cu ce a scrisin carteaa cnc ea a i nvi lti t uri /(r' ('Y7ioT!7rd)ocoJv). Iar cel mai vechi inger a obiqnuit sAnumcascdprimele trei dc ntulte Hcruvinii. cunl aralA Tronurile.Serafirnii. trcpte: re i eru r hiu cerertstri;iar aici spuneca nici ori in cutea De.q,o celui mai iralt dintre ingeri nu-i este cunoscut modul inomenirii. De strdlucitul, gr. xai tQ xl'elvQ. De slavitul. invd(dtor. Da de inleles ca invalator propriu pe Sfantul Ierotei, clici s-a folosit dupA Pavcl de acesta:$i spune ca acestaa tbst inspirat astfel poate lihdca a patimit cele Iar ce estenu numoi a invdlu, t i Si u ltti ti nti' dumnezeieqti. s-a spusin Epistola ctitre Et'ret,L'iic'ia inrdldl ast'tthureu ia din celete u pdtimir (Bvr.5.8). Fiindcacel ce patime$te din experien;aceeace invagi, dc pilda cel ce a pipait nui mult decdtcel care a auzit numai; dar 5i mai mult, cel ce a mai gi iEireprezmtd cunoaqte cee d urerea fostlovit vreodata mult ce esteea; a5aqi'cel higiat prin descopcrireva tAlcui mai dumnezeiegtecele dumnezeieqti; iar a patimi cele caci s-a spusde Apostol: dumnezeicgtiestedc felul acesta; La saine ;i stuldnt cu El ;i sti Sd ne hgropiint c'u Hristtts, tmpdrdlim t'u El (Epistolele Slhntului Pale1, ex variis locis); iar cel ce s-a rastignit Pe sine 9i trupul sau poarti stigmatelelui Hristos in trupul sau; pe drept cuvint va 9i imparali deci imprcuntr cu Hristos 9i va indrdzni si priveascatainele Iui, cand odata ce de accstsfdnt spuneca gi cel n-a invalatnumai. ci $i a palimit ccle dunrnczeieqti; in taine iesedin sine qi bine se ce e iniliat prin descoperire zicc ca a patimit cu folos acesti patinla. ca sasefacalocasul S-aspusdeel ca a patimitceledumnezeielti, lui Dumnezeu. pentru ca nu le-a primit numai invalind prin cuvant invalaturadespreEl, ci a lbsr qi intiparit prin dumnezeiasca iluminare qi s-ainsemnatin inlelegerealui ceasfAnti de cele iniliere in cele dumnezeiegti mai presusde lue. $i aceasta a numit-o impreund pdlimie (simpatie) sau impreund sim$re. $10 Cauza tuturor. Di aceste cuvinte dumnezeiegti, aritand cunr 9i Fiul e toate in toli gi capul tuturor, dupi A p o s t o l ( c f . C o I . 2 , 1 0 ) ; q i s p u n ec e e l e s t e p l i n i r e a q i creaturile, in reciprocitate suslinatorultuturor;el strange adicd pa4ile in totul, ca Cel ce estetotull deci ca Cel ce le adunape toateeste.in mod cuvenit qi in partc,fiindci gitoati parteaestepartc a totului; darnu e nici totul' nici parte,ca nefiind nimic din ele. ci fiind Inai presus;i de ioata fiinla; iar pa4i ale intregii lurni sunt cele vazutein ca acrul, pimdntul, plantcle qi celelaltc;9i dumspecia.l, in raport cu noi cei lui estc numita dcsAvirqita, nezeirea cum se spune la Matei: Fili desavArqili. nedesavir;;i1i, (cf. Mat. 5.'{8); dar falii de pentru ca Eu sunt dcsavAr$it ci Fiul nu-qi spuneca estcdcsavar$it, ingerii desavArqili. supradesavlrgitgi obdrqia desivirqirii (Telerdpxng) fiind incepur(&pxoJv)al ei. caci esteinainteadcsavir;irii inpot6).erog); ala se spuneca e 9i chip in cele fara chip; gi necorporal, ca Creator al tuturor chipurilor 9i inceput a tot chipul; iar fala de toatechipurile e farAchip .simai presusde chip, fiindca gi chipurile 5i ideile sunt cele de fali de El. al drtileu (secundare) Distingdnd. in loc de: deosebind qi ralvZindu-le de confundare. $i e mdsura. M(isura estea celor ce sunt, fiindci in gi s-ar puteaspunecu dreptate5i ea toate sunt trecatoare (qicov)despreceeu( e esle veacicAcidacAsespuneveac pururea (qi c6v), Duntnezeu insugi este cel ce este 'I'u acefuSie;ti Si anii Tdi pururea;fiindca s-a spus:Inr nu t'or sfir;i (Ps. 101,28); 9i iaraqi: Cel ce numdrd ntullimile stelelor (Ps. 146.4) Stnuisrxrtti cerul cu palnn Si ptintintul cu pumnul (Is. 40,12). Iar El e Facatorul veacurilor,ca Cel ce esteFecatoral ingerilor (caci aceStia sunt nenuritori): ca atare, se zice ci avind nemurirea veacul,dar nu timpul; cAci e fira sfirqit pururea,e via1a, gi va fi pururea; deci nu i se spune veac in inlelesul timpului, care are sfArgit,ci in inlelesul cd estepurltrea, in veacuri care nu au sfirqit. Plin'd tn cele cu lipsuri (tn cele nedesdvdrEite).Ceea ln teLedesdtit;ite, aici ce a spusmai sus:nedesdvdrtitti spune'.supraplind tn tele pline; 9r deci nedesrir'lirSitti tiebuie sa insemne supradesavirgitain cele deshvirqite. Pdnd la fire. Vezi cum spune a venit pAnd lu fire. inlelcge firea noastra; gi nu vorbim drept, spunlnd fire a lui Dumnezeu;caci iata cum spune:.r t'ohordtpitna Ia fire, adictta ajuns la cel mai lipsit de cinste' din care nu s e n s uc l u vi n t e l o r . a c i s t i e a tE l c e v a .N o t e a z a in"mod nesihimrcr. Noteazaca a cornunicatcu noi deci 9i fara patiml; in mod ncschintbatqi neconfundat, Si ca a ramas in cele naturaleale noastremai presusde Iire qi in cele ale liinlei noastremai presusde fiinla; qi a avut ale noastre mai presus de noi. ca nagtereadin cu putcrealui Dumnezeu grai-rea lipsa de pacat, Fecioara, qi implinirea tuturor, umblareape ape qi cele asemcnea. Notcaza ci nimeni nu teologhiselte a5adespre iconomie irnpotriva Nestorienilor,Acefalilor gi Nalucitorilor (Fantezigtilor). . $11

Numirile comune. Numirile comune gi unite ale Sfintei Treimi se numesccelece vin din darurileei la cele de dupa ea; unor astfel de daruri li se spunc qi di.ttirrclii9i nrul1inti. Se inmulleEte in chip unic. Aceasta se spune impotriva Nalucitorilor care inmullesc pe Unul; cdci din El qi prin El gi spre El sunt toatc Ai El este deoarece capul tuturor celor ce sunt qi El a adusla existenlatoate prin cclc fiinlele in mod cuvenit, se zice cd se innlulteSte ficute de El; cdnd toatese vor supuneTatalui 9i El se va numi prin celefacutede El, pentruca se supunlui, atunci, cum zice Apostolul, qiFia/ in.rr;i se vu supunelui(lCot. a ramasUnulin mullinreacelor I 5,?8);qi pentruca acesta create de El, a ranias Unul 5i Acclagi, in revirsarea a darurilor lui gi e totul in parli gi nu e nimic nemicgorata din tot; caci estemai presusde fiinlii 1i nc ajuns de noi; o explica rnai ios. aceasta in (aducerea) uiitard. A numit unitara aduccrea luturor la cristcnla,indicind ca s-aucreatodatacu voirea gi celc I?cutenu au venit pe incetul qi parlial la existenla.

187

Despre Numirile Dumnezeieqd nu se lasi micgorata; iar crednd Dumnezeu Dar difu"uirea i n t r u n i m i c b u n a t i l i l cl u i . cele-ce s u n l .n u - ! i m i c f o r e a z a Inlelegind-o - cdlauzitorul comun ul noslru. CAlauzitorr;i indrumator comun este Apostolul Pavel; caci prin el a crezut,cum am cunoscutdn Fapte (Fapt. ca Sfintul Ierotei a fost invalat de Sf'dntul l7). $i noteaza Pavel. Dacd sunt - aga-zigii (dumnezei). Chiar dacri sunt mulli dumne:ei Si dontni. dar Unul este Dumnezeu cu adevirat gi Tata gi Unul cu adeviirat Domnul Iisus; arataca Cauzatorulqi Crcatorultuturorestedumaceasta nezcireaprin dAruireaneimpirlita 5i nesfiqiati a numirii dumnezeirii gi domniei proprii, care a adus la existenlii pe aqa-zigiidumnezei gi dtxrli, nu sfA;iindu-sedumnezeirea in parli de dumnezeire, ca aurul in multe lui; monede;nici mulI dumnezeiintregind durnnezierea cu fiecare prin ci se zice ci Dumnezeu se inmulgeqte aducerealor la existenlacu voirea sa, inmullindu-se in procesiuni proniatoare,dar riiminAnd Unul neimpa4it, ca soarelece trimite raze multe qi r:imdne Unul in unitate; cici s-a spus gi despreSoarelcdreptelii cA se impartein fiecarezi qi nu se consumi; dar bine s-a spus qi despre cele dumnezeieqticA unirile sunt mai putemice decdt distincliile; de fapt, cel ce asculta cu cuminlenie vorcA e bindu-se despre Dumnezeu, auzind spunAndu-se unitate,nu trebuie sd inleleagAo slibiciune a lui. nici auzindcii e simplu, sa-l inleleagaca lipsit de putere;caci nimic din cele spusede noi despreDumnezeunu trebuie aceeain inleles propriu, nici inleles ca redind insur;irea nici ca o lipsa, ca de pildii nemuritor qi cele asemenea, ca afinnare, ca ],idJdsau unittte; ci cAnd spunem Untrl, sal inlelegcrn ca de necomparatcu toate, ceea ce are fiecarc ipostas,farA sA-l scoatAdin unitatcacu celelalte caci ramdneAcelaqi,chiar dacavoinla parea ipostasuri; se deosebiin producereacelorlalte.Cici lipseqteorice distinclie in aducercatuturor la exislenJa.Dar cauza gi cea mai putemica esteunitateaneimpi4itA anterioarA a lui f)umnezeu. Dar in cele sensibileobservam conelementrariul: caci nu esteo unitatea lor, ci dcosebirile cdnd ajung Ia conlucraregi se unesc;gi aqa telor preexista produc unirile, ca pc cele de al doilea prin compunere; dar in cele dumnezeieqtinu este ala. In ele preexistA unirea care produce prin voingadistincliile, ca pe cele de al doilea. Capitolul $l Obdrqie a binelui. lzvorul a toate buntrtatea. Dar nu toate. Cum nu sunt prezente toate lui D u m n e z e u ,o s p u n e g i e l , d a r o v e i i n l e l e g c g i d i n descoperireadumnezeiasci. Aprttpiali-t'ti de Mine y Eu ntti vtti upropiu de t,oi, zice Domnul. D eci noi (sd ne tntinde m). Noteaza ca rugaciuneane nu il coboari pe El sprenoi; inallApe noi spreDumnezeu, noteazaqi frumoasele pilde. Lanl mult luminos. Frumos a comparat cu un lang rugaciuneanoastri. Precum cel ce voieqte sd urce la inallimea cerului se $ne tare cu mdnile de aceasta fringhie. F uniite,gr. tt1o[r6{ov. Frdnghiile. III Pretutindeni. Cum e Dumnezeu pretutindeni gi nicaieri, al.nspus mai sus, in explicareaal carei inceput filoxlii il rtumescctlirmure. Deci, precum celui ce se dar el insuqi ridici prin rniini i separeca atragefrAnghia, se ridica pe incetul prin urcug, aga qi cel ce se roagi staruitor prin fapte pe care cuvdntul le numegtemiini, continudi$i inalla ntintea sa prin lucrarea5i rugirciunea spre Dumnezeu. Dar daca desprindem rnAinile de fringhie gi nu ne ingrijim de inallareaspre cele de sus, ciidem din inallimc. La fel e cu corabia,dacainlelegem prin ea cugetareanoastrdbatuta de valurile vielii; iar mareae viala bituti de multe lurtuni; iar piatrae Hristos, dc care linindu-ne neclintili, ramAnemcu viala atrasa soreEl.

$2
Vestitul. Slavitul. Vorbim tn deSert,gr. pd, otol"oYfrocrt. Vorbim degeaba. in mod elementar, gr.6xotxarco06vta5. O spune aceastain loc de: cu folos. De ltiut cii dupa Pavel, a invalat de la Sfdntul lerotei. Ca un presbiter. gr. ttpoporlKdq. Prin bitranelele unui presbiter trebuie inleles prin experienlri ;i t'uno;tin1d (preotLtl era { unul cure cunogtea ca un hdtr1n in[elept cele ale lui Hristos; presbiteri se numeuuitt inceputepiscttpii,n.trad.);spuneci definiliile 6pooq) au in ele inlelegerea rezumative (ouvonttror4 c o n c c n t r a t a ; a c e a s t aa a r a t a t s p u n a n d g i : i n t r - u n u levro.ioq); re:undri (oDvsliEetq) numelte poate gi exprimarilepe scun. $i pe noi - dupd putin{d.Adica dupi cAtimieste mie cu putinta sa talcuiesc indcmnind gi eu, cum alli a ceeace ne e tAlcuirea invalatori au tilcuit ca noi; acesta depdqeqte. A doua Scripturd. Observiim ci scrierile Sfdntului Ierotei trebuic socotiteca o a doua Sfinti Scriptura. Vederea de sine tnlelegdloare. Spune de inlelegerea qi mai vadit, cA e una cu ceeace a ceeace esteneacoperit se inlelegc. P resbiteriald. Spune cA autoritateapre shiteriu lii este mai desdvirqitA $i mai invalitoreascii (didactica) decit a tuturor preolilor. Iar ce estepresbiteriullnpeoButtrtl; vei inlelege din /snia, care zice:Nu britrdn, nu inger. ti Domnul ro veni ;i ne t'a mdntuil Si din Apocalipsa insuSi Sl?ntului Ioan, carespunecAa vazutdou6zeciqi patrude batrini in jurul tronului neinlelesal lui Dumnezeu (cf. Apoc.4,4). De vfu(d tncepdtor. Trup de viali incepator Si de Dumnezeu incepator numeite poate pe cel al Sfintei de Dumnezeu,atunci adormit. Noteaitaci Nascatoare vorbegtede Iacob. fratele Domnului; qi ci era de fa1a, impreuna cu Petru qi cu lacob gi cu apostolii, acest bArbat. dumnezeiesc A teologilor. VorbeEtede sfin1ii apostoli. Sldbiciunii dumnezeiqti.Numeqte aici slabiciune dumnezeiascipogorirea de bund voie a Fiului pin6 la trup. afara de pacat.Cici necunoscitrddeloc pAcatul,a binevoit sd se facd pentru noi pacat in mod nepiicatos. neieqinddin ale sale,ca pe noi cei robili pacatuluisd ne

188

Despre Numirile Dumnezeiegti readuci la libertateade la inceput prin inficrea noastri prin Sine. Caci, fiind bogat prin dumnezeire, se saracelteintr-o sardciede bogalie facatoare,asumind hai presusde fire trupul nostru, ca noi sa ne imbogalim qi cu duninczeirealui; qi, fiind in chipul lui Dun.rrfezeu Dumnczeu prin fiin1a, s-a imbracat in chipul robului prin revirsareabunatalii, fiind Cut'intul simplu, ipostatrup (lo'ut I,14). Adauga siat,s-a ftir:ut fara schirnbare lirgain gi toati vieluirealui saraca in trup,ieslea, la acestea cu dcsfrinatelegi cu tilEgipt, convicluircanedlstanlata cclor mai saracipescari.lipsa de adapost, herii, alegcrea vieguireaprin sine, siracia la culnrc a vielii lui trupeqti. moafiea dezonorantiipe cruce (cAci hlestennt era kil cel u l A r n o l p e t r u t e , G a l . 3 , 1 3 ) , n u m a r a r e ac u t d l h a r i i cu lancea in raufiicatori, inleparea cuielor, strApungcrea coasta,palmuirile, scuiparile,oletul anrar,cununade spini, batyocuragi luariJein ris, ingenunchcrilc, cea ntai umilitoare luare de pe cruce 5i inmormintarea. Iar accasti nea fost ceamai inleleaptA a lui Dumnezeu bunic;i slabiciune penpentru ra{iuneaiconomiei 9i pulcmica fara asemanare victorie prin tru oarneni,o supraputcmicd;i suprainlelcapta biruinla deplina, strigatAprin tacereanegraiteli prin fapte, intrcgii zidiri. Cdci degi s-a ti,rrlqnit din slabineinleleasa Pavel ciune, dar vieluieqtedin putere,dupAdumnezeiescul ; despre aceeaqi fapta a folosit cuv6ntul skibitiune Si duntne:eire; cAci pentru pogorirea de buna voie la noi a suportattoatept?ndla nuurte. iur nunrleu pe trute (Frlip 2,8); $ El poarta slabiciunile noastre9i cu rana lui noi toli qi patinrasespunea lui, dupi cuvAnrullui ne-amvindecat; Petru, care zice: Hristos deci a pritinit petilru noi cu trupul (IPetru 4,1). $r: D aca ar fi ;ti ur. nu l-ar.fi rdsrignit Iudeii senumesc pe Dtnnrtul slut'ei (I Cor.2,8). De aceea si - omordtori ai Domnului. ilsocoteo, ca un canfirel.Ceidinjurulsfintului Ierotei spuneaucu grija gi psalmi qi cAntiri, ceeace se spune dcspre rostirea de imne gi dcspre cintare (ilpi vol,oyeiv 5i upvq$eiv). Accsteasuntinalte qi negraite gi trebuieferite de cei mul$; dar cei tari in cele putemice gi ugor de dovedit, trebuie sd le griiasca spreinvalatura gi celor mul1i. $3 Ale celor dumnezekqti. Adicaale Scripturilor qi vederilor. Pentru evlavia prisositoare. Este un lucru evlavios a nu cautaccle mai dumnezeieqti. Am printit. Noteaza ca nu trebuie neglijati ci trecea cu putinlA a celor dumnezeieqti, cunoaqlerea buie transnrisi qi altora; ciici minlile au prin fire dorinla sa cautecunoaltereaposibila a celor mai prcsusde fire. Cele mai presus de noi. Nu trebuie sd ne arAtdm curioqi pentru cele mai presus de noi, dar nici sa nu neglijim cunoa$terea dumnezeiasci,ci sa prcdAmgi alCele mai tora cele primite. Caci s-a spus in Ecclesiast'. inulte (sd nu le cuuli Si cele nni addnt'i ca tine); cele ce ti s-uuporuntit, aceleu le <'ugetri. A poruncit. Dupii Apostolul care a spus: Ace.rlca predd-le oantenilor credincitt;i (ll Tim. 2,2). Deci Si noi de acestea.Observa de unde a venit gi poruncade-a scrie. va talmaciceleale De lerotei. In cele ce sevor sDune. lui Ierotei. Capirolul $l Sd tndintdm deci. Vino deci. gr. a<popi(ouor. O deosehesc,inloc O deosebesc, de o fac inleleasL; iar de tutle, aratii bunalateadumnezeiascAgi prin faptul ci toate au fost adusela cxistenliide Fiinlial. Binele fiinlial este insaqi dumnezeirea gi toale cele ce sunt se inlpana$escde bine, ca fapturile de soare. Precum soarele nostru. Nimeni si nu creada cA rnarele Dionisie di pilda soarelui ca sa judece in inca precum Dumnezeu;ci si inleleagA tregimeceledespre soarelenefiind altcevadecAtlumina. nu are lumina ca accident gi cd El fiind altceva,alege suflctegtelumina binelui ca si luminezedinliuntru $i sa trimsmitatuturor bine;cici nu e dimpotriva;cacidacan-ar ll sufletesc, acest n-ar face binele prin alegere;caci ar fi neralional; qi binele nu primeqtelumina din al'ara;caci cl insugi estelumina qi lumineazA; numai aceastatrebuie sa o inlelegem despre Dumnezeu, ca El nu are lumina prin accident, ca pe o calitate, ca noi virtutilc: ci insuqi Dumnezeu e fiinla binelui, cum e lumina fiinla soareluiqi Dumnezeu fiind bunata{ii insuqi binele intinde in jurul tuturor stralucirea pentru a face bine celor luminali; de aceeadu pilda gi aproape neconvingator soareluica pe un chip intunecos caci daci chipurile al arhetipuluicu totul necomunicabil; ar cuprinde adevirul n-ar nrai fi pilde, ci arhetipuri. I nteligibile Si tnlelegdtoare. Propriu-zis, altceva este inteligibil (voqt6v) 9i altcevainlelegator(voedv). Inteligibilul este hrana inlelegAtorului, dacd ceea ce e inleles, care este inteligibil (vont6v), e nrai mare qi inteligibilul este inaintea celui ce inlelege sau a gi treptelesuperioare inlelegatorului(voepov). De aceea apropiatede Dumnezeu trebuie socotiteca intcligibile (cugetabile - vont<i); iar cele inferioare, inlelegatoare (voepd, ca inlelegdnd dar /(cugetind) pe celesuperioare; sunt inteligibile,nu trcbuic socotite fiindca cele cugetate ca unele ce nu inleleg (nu cugeta); caci qi elc inlcleg (cugeta),fiindci sunt minli gi fiinle ale vielii qi minlii createcelei mai inalte; dar sunt in ele qi lucriri ale unor ftn1e enipostasiate; cAci toata miqcarea qi odihna sunt deschimbArile a c o l oi p o s t a s i a t5 ei p u r e r iv i i q i m a i p r e s u s curgatoareqi trupe5ti;de aceease inleleg (se cugeta)ca nematerialeidar inleleg gi ele cele ce sunt, ca minli netrupegtiqi ca luminind in chip supralumescde sus pe ele in chip tainic, raliunile celor ce sunt gi trecdndu-le inteligibil gi rcvelatoringerilor inferiori lor. Dar poli sA Sunt prrei i, pentru inlelegi qi altfel puterile qi lucrAri.le. prin putere(virtual) in Dumnezeu, ca toateau preexistat avind si fie adusela existcnla prin El; iar ca lucrtiri, I a existenla pentruci crealiaa fost adusa ;i pentruI ucrare. Dar noteazi ci indicii gi cri-gelea pi sthinfiureu, fiindcA dcsigurprin opinie gi nu prin gi ingerii sunt schimbAtori. fiinla, cum da miirturie 9i diavolul qi tagnta lui, care a cazut din cer, cum vedem qi la Iov. sunt proprii De - coruperea qi moartea. Cici acestea IV

189

ct t N u m i n l c D u n r n c z c ig Despre truoului. propriu. Cele netrupe5tiqi cereqti Lumineazd tn sens sunt cugetate;i cugeta. Paza gi locaEul. Statomicia (povti) $i casa (6otio) inscamna prin paraleli acelagi lucru. Iudeul Filon, in a D esp r e sa b ia ar zd t ou r e Si d esp r e herut' i mi' zice: scriere Sutomicia (n 6d povttl persistentia pa4ilor lumii s-a numit de cdtre cei vechi, printr-o dreaptAopinie, casi. primului capitol o spuneqi mai sus,spresfArqitul Aceasta in paragrafulal Saselea. Dumnezeu; 9i ajunse la impartili-rea iluminarilor lui, propovAduir'sc cu indraznealA. ' 'in Despre scrierea Despre suflet. E de cautatcartea suflet. SufleteIe nerdtio nsle. Vorbeqte despre sufletele neralionale'i simlitoute; $i noteazi ca altcevae sufletul via1a. 5 - i altceva in mod amfiDiu. Spunede reptilecA sunt amfibii. ca gerpii gi ca cei cu opt picioare.care vieluiescin pim6nt sunt ca sufletele darnoteaza !i in pegtcriqi celec a accstca; altele dupa ingeri qi inferioarc lor; 9i ca sun! 9i nemuritoareca unelece sunt vicli fiintiale; qi pentruci sufletele s u n t c e l a u z i t ep r i n i n g e r i s u n t c a p a b i l ed e v i a l a cum s-a spustlrai sus. ingereascd, A primit pentru el depinderea fiin1iald. Deci toate cate sunt fara viala 5i neinsuflelite,au fost aduse la existenla pentru bunatatealui Dumnezeu, avdnd niqte calitiili proprii, ca diferitcle pietre (dar 5i plantele qi fdcutepentru vreun rldacinile) r1ipimantul li nretalele, gi penru altetrebuinleale folos qi pentruceledoctoriceqti lor, ci din noastie;rleciele nu-gi au din afaradeprinderea fiinla lor qi au primit de la Dumnezeucalitateadeprinderii lor. $3 Iar peste toate. Privcatecum privaliunile la Dumnezeu sunt covarliri producitoare ale celor pozitive' ca lipsri de avind sensula chip, de liinlu, de t'ia1d,de ntinte, acestea ceea ." nu este; dar in Dumnezeu, cel ce este in mod tuturor, (caci nu e nimic din cele supmfiin$al,prin negarea ce sunt), sunt inlelese in sens de depaqire;aceastao limuregte mai deplin in cele urmdtoare. ca $i - eI insuqinu es/e.Cum ceeace nu este'e dorit fiinA binele? Caci daca el insu;i nu este,cum e dorit? SpunenrcA t'el te nLtestepoatefi inleles Ei ca fiind rAul' cum se aratamaijos; clici gi ceeacc senumelterau,existe (se nagte)din pricina binelui. $4 Celor cereqti. Cauza inceputurilor 9i sfirqiturilor ceregti zice ca este bunalatealui Dumnezeu; cacl ll au fost adusela existenladc Dumnezeupentru acestea lar prin inceputuriqi sfirgituri lui bunatatc. covArqitoarea ceregtitrebuieinleleasacrcaliuneasferoidalacare subzistaca dintr-un punct saucentrual voinlei lui Dumnezeu unui cerc;circi figura circularainceputadin El asemenea nu cre$te lr nu in El: iar substanlacereascd sfdrqegtc sie:;ispre ceeace ca una ce e deplina qi suficienta scade, a fost ficuta; de aceeaspune cA e ;i neschimbatoare, neabitindu-se de la ccca ce a fost l?cuti; dar le-a numrt Si .sJAr;ituri sup&se (unonepaT ri:oetg;' nu sfirSituri sinple tanontpc'uciloctgt. pentru ca au o nti;care ciclici, dar nu un sfAr;it (o niargine)propriu-zis,ci ca un ce-i esteinceput,Iiind duse sfArqit(o margine)in acclaqi sprcacel sfirlit ca spre un rasarit.Trebuie notat ca zice qi ca cerul e miqcat fari sunct qi in mod nesensibil;iar pc cea prin nulta mi;ture ;i ntutttte u ututr slele.inlclege ci numai de ele s-a i planctelor.E de notat 5i aceasta' spuscA se mi5ca.Mai e de notat de unde sunt numdririle temporale.

$2
De acolo (au) ele. Noteaza cele despre ingeri 5i ci incap gi unele in altele fara sa se concele nemateriale qi suntca niqtegrade9i trepte, funde,dar suntqi departate prime gi secundare;5i ca minlile dumnezeieqdse inci supravdrtesc in jurul Ior, nu intr-o invdrtiretrupeascA, lumeascaqi inlelegitoare; 9i observa cum se invirteqte la mhtea, icSinddin sine spreinlelegereqi intorcAndu-se sine, neie5ind din sine prin impraqtiere qi intoarcere; aceastao dau de inleles 9i ro!ile cu ochi mulli de la dumnezeiesculIezechiel; dar observi $i ca sunt in i d e n t i t a t e g i l a v d r f i n j u r u l d r a g o s t e id u m n e z e i e q t i ; iar prin identitate trebuie inlcleasa nedesparlita a t e n l i e l a D u m n e z e u ; i a r p r i n r < ? r -iln l e l e g e i n a i n t a r e ai n l e l e g e r i i g i f i i n l e i l o r p d n a l a d u m n e z e i r e ;i a r prin unirile intre ele ule celor inreligibile' inlelege d r a g o s t e a( E p o ' c c ) i n t r e e l e , d e m n a d e D u m n e z e u care, fiind dumnezeiesci qi unificatoare,le uneqte pe ele, nu facindu-le o grimada, ci legindu-le in iubire (ayonq'r0tg); dintre existenle (<ivtcov 66) si dintre cele inteligibile (von'udlv) ca 9i dintre cele sensibi.le (oio0r1, 6v) unele sunt unite qi interioare unele a l t o r a g i d e a c e e a a u a c e l a q in u m e . i a r u n e l e s u n t despa4ite $i aldturate, ca o grarnadd; iar unite cu cele inteligibile (voqt6v) sunt animalul qi lumina qi lumea iar despa4iteqi in alaturare inteligibila gi celeca acestea; sunt arnata, gradul, familia, corul; iar la cele s'ensibile in unirea e animalul, arborele, lumea; iar desparlirea, griinlada. sunt tunna. poporul,corul. in (scrierea) Despre (insuqirile $i treptele) ingeregti. Iata o alta lucrare a lui Dionisie, care trebuie caotata:Despre insu;irile Si treptele ingere;ti. Numegte Potrit'ite ingerilor, gr. crlyel,onpruei6. purificari potrivite ingerihr cele amintite de Isaia 5i iezcchiel in extaz, in capul carlii. Iar lucrare desdvlr;itoarea ingerilor numestepe cea de la Daniel 9i pe cca explicata de inger qi cea implinita cu Pastorul i{"mru, .um citim in Pristorll. $i cum ingerii ingigi se se spune in scriereaDes2r'e curala li se dcsdvArgesc, ierarhiu cereus(.d. De-a fi tngeri. De ce se numesc ingeri qi cA 9i acegtia sunt lumini. ' Su/etere. Noteazi ci sufletele sunt altele dupa ingeri, pcntru ca s-aucreat inferioarelor: qi ca suntnemuritoare, in nrod liinlial vii; qi ca pentruci suflctelesuntcilAuzite a;a am citit qi de ingeri suntcapabilede viala ingereasca: in Pttstttt'ul. Obdrqia Dinelui. Noteaza ca sufletele tuturor celor bune' adici spre dreplilor sunt inallatespreobArqia

190

Desprc Numirile Dumnezeieqti A celor doi lumindtori, pe care Scriptura ii numeSte inlelege soareleqi luna; ii mari. P'irncei doi lLrminatori nume$tenrali urmAnd lui David; iar Scripturi numelte Psulnii lui. lar restubilireu lor periodicri numelte pe caresoarele o faceprin la acela5i de la acelagi miqcarca ciclul zodiac.iar luna in cdtevazile el insuqi,strabatand pind la dcplha ei micqorare. se miqci de la conjuncgie Mai notcazd ca gi nuniararile temporale provin din dar gi de la luni. acestea. Definesc, gr. ogopi(ouot. Le pun granilele. Dumnezeirii cea mai presus de toate. Aceasta an.I scris-o gi in cele de mai sus, anume ca Dunrnezeue in toate li nu e nimic din toate. Dar aici spune mai mult, anumeca esteqi pestefih1e. E ceeace sPuneqi mai jos, cd Dumnezeuestccel ce umple;i pe tele ce nu sunt'Dar cum zice cAttit i t ele de susnu ajung h ind llimea observA supremti a ei. nici t'ele de jos ttu trec de eu', adicl nu are nici inceput, nici sf6rgit(ntargine), dumnezeirea puterile cereqti qi cele mai de sus necuprinzdnd-ope nu pentru ca este li n-a fost cuprinsA: sa nu aceasta, nici nu este;aceasla inlelegi aga;ci fiindcA dumnezeirea estecuno$tinla in necurutStinld.Caci ajungind mai sus qi pnn iubirealui Dumnezeu,cu Puterilede sus, unindu-se, cunoa$temca. imprcuna cu toate, nu cunoaqtemfirea dumnczciascd. Lumineazi. AdicA pe cele ce cuprind intregimealui, pe masurain care o incap; de aceease spunc li ca este misura celor ce sunt sau ca este inceputul qi sfirqitul (narginca) tuluror qi e singurul Creator;cAci se explica niai jos. pe Sinc insu,si $i ordinea. Lui Dumnezeu i se spune ordine, fiindca toate le-a creat cu buna rinduiali; sau penlru ca se prin credinlain cei ce vin la El, nici venind siilagluieqte cu marc bogade in cei mai slabi, nici venind prin pogoranrantmai pulin in cei mai shn1i,ci potrivit vasului meu izvoriind in mine bunitatea lui. Revdrsarea de mukefeluri. Precum soarelesensibil lumineazacelc vazute$i celc ce nu participala lumina lui nu participapcntru slabiciunealor, la fel gi in cazul lui Dumnezcu, toli cAli voiesc se sfinlescprin El. Iar dumcelor spuse nezeicsculDionisie a tamaduit neclaritatea estechipul aratatal cAcispundndca soarele desprcsoare; bunataliilui Dumnezeugi numind creaturachip al Creatorului. a adiugat indataca din el vlne o irad iere de ntuhe in capitolul urmator accst lucru mai feluri gi ldmuregte deplin. Dcci trebuie spus ce inseamni irudiere (revtirprecum dnril4rc); sare) de ntultefeluli (nol'l'ootdv ceva,cei de qi prin aceasta spun6nd dacacinevastrigAnd fa{a.intarif la auz, aud strigatul 5i ceeace s-a spus' iar pc atit aud pulin, pe cat sedeparteaza cei ce sedcparteaza mai mult, aud mai slab sunctul,iar cei ce se departcaza cu atit mai slab gi primesc o Partemai vaga din sunetul sunetneclar nu inleleg ceea bogat.gi auzind un oarecare ce s-a rostit, tot aga trebuie inleleasa lumina soarelui adevirat, chiar dacapilda c de neqomparat. estecauzator ci soarele Sanu socoteqti $iIa nasterea. al na;terii sau al vielii sau a[ creqteriisau al desavAn;irii vreuneiadin existcnlc,precumnici vreo alta stihie,chiar ca de pilda apa; caci e de e dintre cele foarte necesare, posibil si duram qi fari soareqi apa,de5i nu perrnancnl, ci destul timp; dar qtiind Dumnezeu cd rdcealaeste cu e roditoare,9i ca iar calduramasurata totul neroditoare, plantele gi seminleleau nevoie de cildurd, ca 5i toate corpurile ce au viala, fie sensibila,fie vegetala5i sunt curalilemult, incit sunt facuteqi albc,ca haineleqi altele, inghelate.a fdcut ca ba, caldura qi innoieqtesemingele fire; astfelloate cele spusese fac soareles6 aiba aceasta din lucrarea Creatorului, avAnd aceastdputere nu din voinla sau putereaproprie.Aceastao spunesfintul Diopc sineinsuqimaijos, nisic in mod deplin,explicAndu-se la sfirqit-ul capitolului cinci r;i la sfarqitul celui de al cunt se cuvinc qi nu o q a s c l e aI.n l e l e g ed e c i a c e a s t a strimba. Este md.sura. Soarele se zice masura r;i numdr al orelor, Iiindcd face inceputul zilei; iar ziua care se repeta in cerc face timpuli de aceeas-a numit mdsurd,ca unul viala noastra; cici mdsoaratot limpul t|(trtru. ce masoara Cdci ea estehrmina. Noteazi cA soarelea luminat qi cele trei zile dinainte de facerealui. flind fara forma; $i cd lumina creati intAi s-aformat in ziuaa patraca soarele. cum spune gi Vasile cel Mare in Hexuimeron; d'ecinu n e s o c o l ic i r c e l e m a i i n a i n t es p u s cn u s ' a u s p u sd e s p r e soarc, ci despre prima lumina creati care a primit forma soarelui. incepdtoare, gr. rbg evopprri. eaica inceputul qi adevarate. cauzaunirii qi asemani,rii Dupd el sedoresc toate. Observitmcum imparte toate existenlele gi anume in jurul Celui ce este Imparatul Noteazii tuturor, dupa care se gi doresctoateexistenlele. (voepd). apoi pe ca nume$le intii pe cele inlelegatoare suntceleneamesceleralionale(Ioyrx<i1. inlelegatoare tecatecu trupurile,ca toatc Pulcrile mai prcsusdc lume ( c o s m o s ) ; i a r r a l i o n a l e ( c u v a n l a t o a r c ) ,s u l - l e t e l e omencqti.care sunt in relalie cu trupul, cum este olnul sensibil:caci cAnd lucrcazdnumai omul interior, dupA Apostol, adicasufletul,carenu aretoatarelaliacu trupul, omul esteinlelegatorlvoepog, nrintal)- in acel moment nu-l numegtenunrai ralional ll"oyrxGrq), caci aceasta provine din trup 5i sul1etralional. Dar spune ci cele nrinlile) qi ralionale{loXrxdt se inlclcgatoare1voc1-xi. ca avind prin dorescdupADumnezeuin chip cunoscator. pe Imparatultuturor gi de-a se fire dorinla de-a cunoa5te i m p a r r d r ; id e b u n a t a t e al u i , f i i n d c a s u f l e t u l e s t e cunosciilor qi ralional; bine se spune qi ca are dorinla binelui. Iar animalele neralionale doresc binele prin insaqi cum sunt planIar cele nesimlitoare, putereasirngitoare. dorescin mod telc Ai cele neinsuflelite9i lipsite de via1a, ci ca sf, ramdni natural binele, nu ca si-l gi cunoascA, ceeace sunt numai prin dorinla naturalaliind linute de bine in cxistenli. 'nol'I"q, adicA adunate. Soarele Le line intpreuna. notei) se nume$te iitrrov pentru ca le aduna(solli adicale stringc gi le leaga;dar neaga pe celeinrpraqtiate, ci e Dumnezeu,pentruca sunt multe careii suntcontrare gi se desprinddin el. Dupd un cuvdnt ditt vechime. DupA cuvintul din Dionisie 5i dunmezevechime,aratasaucA dumnezciescul iescul Tilnotei au fost Elini, cum arata giin Fuptele Aposal Elinilor. Ciici numeau tolilor; sauiuatagdndul nebunesc vechi giincepator(ncrlcxt6v Koi o,ploiov), cum soarele s-asousin comedie.

191

Despre Numirile Dumnezeieqti Din acestfrumos. Se spune:latd tolte suntfrumod.te (hune).foarte; SidttpirZuhario:Tot ce e frumos,s-afacut din bincle necauzatal lui; caci pentru frumusele s-au Trebuie curltli(i. Cici s-a spus:Ap ropiali-vd de El Si diu r e r z a vti veli lLtnrinu;ifilele t'oastrenlr se wr ntai ru;irur (Ps' facut toate in arntonic (d<papproydqr:1 33,5). l e g a t u n l eh h c o r i n d u i t e a l e t u l u r o r ,n u m i t e p r i c t e n i9 i Au iubit mult. Celui ce iubeqtemult' i se va 5i da mult; comuniuni ale tuturor celor ralionale virtuoase, iar celui ce iubeEtemai pu1in, i se va da pe mdsura iubirii la Dumnezeu,ca Bisericacelor intai nasculi cugetatoare ceeace spunemai sus,c^ Dumne:eu este lui; lamuregte in ier gi pe pdmint; iar pentru turmele celor necuvinordinea Si miisuru noastrd. mersurileimpreun[; iar pentruceleneinsuflelite, tatoare, simiirile intre ele; toatc deci s-au unit in bine, intoarse $6 'orin oarticiparesprecauzalor' capatul $i e capdtul tuturor. Dumnezeu e numit S-a spus tutuior .u Cel ce le suslinepe toateimpreuna,ca Cel ce Mai presus de lume' gr. ilnepr6optov. le line in siguranlaqi ca Cel datoritacdruiatoate au fost minli mai presusde lume' intrucdt unele minli qi trepte ele nevoie de altcinevaspre aduscla existenla,neavAnd sfinie suni supralumeqti' iar alte trepte ingereqti sunt i sezice qi obirgia tuturor,in calitate a seimplini; de aceea adicarinduite spre slujirealumii, spreocuintralumegti, pareade ea; ucestea sunt numite de unii qi conducdtoare de cauia, dar qi de mijloc, ca Cel ce da putereade-a intrucit in voia in mod prclungit; qi desavdrgire subzista ile lumii. Unete din minlile intralumeqti' oameni 9i de aceeazice gi ca spre lui au sfirqitul toateexistenlele; ingeri, sunt qi conducitori de neamuri qi de cetali qi de Ioan in Biierici gi dL sfinli, cum spune dumnezeiescul El seintorc, ca Cel ce c capitul (tel.tr6v) lor' fiind atAt Ioan in Apoculipsd,dar gi ai altor orinduiri lumesti, cum spune inceputul, cat $i linta, cum zice dumnezciescul S t r t i i u t - t ' ui n g e r u l D , ' n n u h i i t P s ' ' 1 1 ' 7 ) : Ap otrt tip sti (Apoc. 1,8); dar e qi pilduitorul. ca Cel ce are si Psalmistul: i; n j u r u l l u m i i e s t ec e l e s t ec e l d u h o v n i c e s c iuoralumesc in Sine de mai inainte Stiute5i rinduite toatecele ce vor ,uh"t"r.; in lume este cel trupesc; in alt sens, suprafi, inainte de-a le face,cum zice Aposlrtltl: pe tele t'e Ie-a l u m e s c e s t e q i c e l c e i n d r u m e l z d i n v a l a t u r ad e s p r e rdnduit de ntai inainte (Rom. 8'30) li cele urmiitoare; ca modele,prin faptul Dumnezeu, iar in jurul lumii, cel ce indrumeazi mareleDionisie le-ainlelesacestea naturalA,in lume cel ce practica vi-rtutea ca a rinduit de mai inainte in Sine cele ce vor fi, inainte cunoa$terea fiptuitoare. de a le aducela existenll, adici inainte de-ale deosebiqi Le cupinde pe toate.ToarefdcenduJeqi suslininduJe disthge prin preqtiinlaunitara a lui care le cuprinde pe gi prefac6ndu-le' gi crescdndu-le toate.Acesteale vei afla qi in capitolul V, urmAtor'Dar Dezbind. Necunoalterea separd de Dumnezeu cu binele. noteazaca frumosul e acelagi (dezbind) dupe cum lumina mai mult adunA5i leagi, cum Cd Si ceeace nu este Cum poateceeace nu estesA mai sus. s-a sDus se impartepasca dc bine'l Caci daca nu este' nu poate Opiniile. Despreidoli qi desprepoliteismul lor' qi nici participala cevadin celece sunt; aueuni.i dori-n1i ' esteinleles in chip diferit i nchipuiri, gr. qcrv{croidq,. Numeqte inchipuiri cugeti deci ca gi ceeQce nu e.rte barbat; uneori nunrclte againsdqi inlelegerilcpomite de la cele sensibile. delcest dumnezeiesc ca nefiind nilnic din cele ce sunt; alieori, dumnezeirea, materiai dar alteori 9i raul. Deci ii zice aqa in diferite s7 inlelesuri.Astfel se poate spuneca materia participala Si ca frumos. Frumos s-a numit Dumnezeuin Cdnbine, intrucit a fost prevazuti in forme qi a fost eliberati taria Cintririlor, precum se numelte 9i frumusele:5i de lipsa de forma de mai inainte; sau ci r6ul se imDavid'. impodttbit'eSti cu liumuseli mai mult decAtfiii partaqeyede bine, intrucit printr-o buna hotdrare Si ceea ottntenilor (Ps. 44.3). Se numegte frumos ;i ccea ce ce urii sa tie, prin pdrere, rAu' qi ceea ce vrea si fie ca se distingefrumosul bincle; dar inainte cu rau, dorind sa lie, doreqte oanicipala frumuselc.$i noteaza Dururea in cele ce se impii'rtagesc li in qi f.urnut.1.u in existenle, boua foi spunede DumnezeucA e mai presusde cele ce dar la Dumnezeunu e a$a;El iele de careseimpiiLnAqesc; sunt;deci ar puteaspunecinevabine, ci Dumnezeueste se numegte frumos, pentru frumuselea ransmisa din El mai presusdi cele ce sunt qi cel ce nu esteparticipi la de celece sunt9i nu e nimic gi pentru cd cheama pe toate spre El; e frumos, ca Cel ce bineia la Cel ce e mai presus de Cel este gi niciodata nu se micsoreaza sau creqte' din cele ce sunt;inlelegedeci cum ca vorbindu-se frumos, cAci unic chip. Dumnezcu^este C u sinede acelaqi ce nu estefrumos 9i hun. sc vorbe;tede Dunrnezcu: nici nu se despiutcln dePnrdcn de un unic chip. fi.indca lui Dumnezeui se spuneqi Cel ce esteli cel ce nu este, nici nu c pentruunlt si deosebiride lrumuselefacatoare. ca Cel ce nu e nimic din cele ce sunt, ci e in chip far:i iru^or. p"ntt, allii nu: ci estc frumosul neschimbat. necunoscutdeasupratuturor; dar nu e cineva care si de aceea inceputsi absolutfara silinla 9i purureala fel; 9i in cc fel Dumnezeunu este. cunoascd qi fiind se ziie ii iue in Sine frumuselea de mai inainte, Existenlelefiin(iafe. Bine a sprts Jiinliale; caci exisizvorul celor create qi obArriia :;i cauza fiumuselii; de tenle in sine sunt cele niai inalte dintre fiinle. Iar acum de':isunt aceeaare Sifrumuseleainsensde depigire;caci fiindcd vorbegtedespre cele create' in mod cuvenit a multe frumoase, dirr sunt frumoase din El; $i nimic nu e addugat la termenul existenlei (Dtldpqctq)' liinfali frumos prin sine; El e frumos in mod necauzat,iar ele in Iar uniri li se spunepentruca nu-seaduna este looorril6eq). Dumnezeu deci mod cauzat qi prin impartaqire; lor a fost ci pentru ca izvorul qi obArSia grdmada, o ca fiuEl sunt de dupA frumos intr-un mod unic, iar cele Dumnezeu gi de El au fost lbcute toate cele care lumoasedin El, qi au frumosul ca o calitate' $5

192

NumirileDumnezeieqti Despre
mineaztr,constituind o unitate gi subzistind in ipostas incdt se arati gi ipostasedistincte.Dar toate existenlelc, sunt gi identiceputerilecelor inteligibile ce seinalla spre liindci sunt fiind gi asemdniitoare, Dumnezeugi seunesc, dh El gi apropiatede El. Dar sunt 5i altele,intrucAt se produce coborirea gi deosebirca$i impartirea procesiinferioaregi ultime ale voinlei dumunilor dumnezeieqti nezeieqti,inmullindu-se in cele vAzute. Ba se fac qi fiindcAcel ficut estealtul in toatedecit neasemandtoare. Cel ce le-a crcat gi nu la fel. Dar imbiniirilc elementelor aduc o comuniunc a celor contrare;ciici toate corpurile ale elemente Iar cele din aceleaqi suntdin patruelemen(e. lumii sunt coerente,aducind o legatura prin coborire intre ceeace e vizut qi ceeace e inteligibil, inmulgindu-se dintr-o substanlaa materiei corpurilor celor tari gi realizind intre ele un gir; din acestea inlelege qi cele ca in cazul urmatoare.Cele unite sunt neamestecate, neamului omenesc.in ceea ce are conrun gi in identitatea fieciimi om; cici prin raliuneacomuna a fiinlei, toli suntem uni1i,dar in identitateafieciruia suntem neamestecali. Toate stdrile. Stari $i mi$cari spune ci sunt trei, pe care le gi inqira, ale minlilor, ale sufletelorgi ale trupurilor; deci trebuiesi le inlelegemin mod cuvenit.Minlile despreSerafimi cum zic Isaia;i Iezechiel stauqi semigctr, cum zice Moise; qi Heruvimi, ftndca ei urcii gi coboarA, ei se intorc fara sfarlit spre Dumnezeu gi sunt {ixa1i in tensiuneaspre El, dcgi sunt trimiqi qi coboarl la cele este inferioare,pentrugrija de cei ce sevor folosi; aceasta a sta sigur in apropiereade Dumnezeu gi a se migca in Se migcain a cugetala cele slujirile celor ce bencficiaztr. inferioareqi stau in a fi cugetali de catre cei mai dejos, proprie; caci sunt ca inteligibili, rdminind in identitatea paznici qi locaguriai lor ingiqi;9i locuiescin ei inqiqi qi se intorc in ei ingiEiEi sunt neimprdltiagiin cele strainede evlavia fap de Dumnezeu; gi toate cele inf-erioare se intorc spre cele superioare. Iar migcarile minlilor gi sufletelor sunt in fbrma de roli gi in cerc, cum zice gi Iezechiel,fiindci ies din ele insele gi se intorc in ele insele,neieqitedin ele insele. Acestease petrec cu cele qi migcarea corpurilor se va inlelege, netrupegti; iar starea prin raminerea materiei in suportul propriu qi prin migcareaspre modurile ce se produc din ea qi prin schimbirile corpurilor insufle1ite qi neinsuflelite. $8 in mod circular. Noteaza cum se migci cele ceregti: circulzr gi pe linie dreaptagi in spirali; gi cum seinplege in spiraliia sullctului. nriqcarea se migc:i Minlile dumnezcicgri sau circulur, sau in linie dreupta sau in .sPiraki inlelcge cele superioare; dar sufletul nu e inleles de nimeni; deci el e ultirnul din cele inteligibile. Iar puteri ale sufletului sunt cele capabilede simliri. suflenrluifall In spirald.Yezide aici toatiideosebirea inleleg in chip intelegator$i de cele inteligibile; acestea ilunrindrile dumunitar, adica prin urtuire concentrata, ce se descoperi pe rndsuralor. Iar nezeiegtisuperioare, adici impirlit dupa sufletul e ralional !i in desfaqurare, cele imp:irlite gi invilat prin participare. Mintea lui coborAnd la ralionamente,se imparte oarecum $i are nevoie dc raliuneadesfalurataprin multe nrodeleca si a ceeace esteinteligibil. Deci sufletul urce spresesizarea lucreazd in mod amestecat $i prin mutare. cAnd gi e propriu sufletuluiqi cind e condusdin inlelege.Aceasta afaril sprecele mai inalte; caci urca de la cele striine. ralionalese mi;cri Sul'letele lie circuku', fie in spirold, $10 Deci (cauzn) acestor (trei) - Ei a celor sensibile. celor sensibilesunttrei: Observaci spuneci gi migcririle de in spiralaqi in linie dreapta;sunteminvagali circular?t, din celespusedespre mai inainte sAle inlelegemacestea, e circulari, cAndcele sensibile suflet; cAci ea (miqcarea) lucreaztr prin putcrile gi insugirile proprii, ca focul ce qi ca apa ce racorelteqi la fel cele urmatoare; incalzegte in spirald,cAndlucreazdmutindu-se, de pilda peqtii din apa. p;isnrileqi toiagul lui Moise asupraqarpeluiqi cele qi in linie dreapta, cAndiaragivine la ale sale, asemenea; de pilda cAnd dupi desfacereafipturilor revin iarzigila elcmenteledescompuse. $i miqcarea. Cineva ar putea fi indemnat si inleleaga qi coruperea celor sensibile; aici ca schimbarea migcarea cAci daci starea acestora inseamnd tacerea, e vadit ca ca gi schimbarile migcarea indici contrariul;deci noteaza gi tind gi descompunerile sunt de la acelagiqi prin acetaSi spre acela$1. De aceea toatd starea. AdicA de aceeatot binele Ei frumosul. E totul unul Si muQime. Cum se va in;elege cl totul toati lumea ca pe un mare e unul qi mullime? Presupune arbore, vieluind in toate pa4ile lui insuflelire, oarecum ca nigte ridicini 9i tulpini $i in pa4ile pirlilor ca nilte ramuri, crengule qi frunze; considerali pe fiecare din acestea ca perfectA prin sine, pastr6nd in intregul siiu unirea gi ordinea dupAcare traiegtearborelein sine insugi gi cu parlile sale,cum vieguiesc celeinlelegitoarcin mod inlelegator $i ralional, iar cele neralionalein mod sensibil qi cele neinsuflelite Si fari suflare in mod fizic qi prin obiqnuinlA; Ei fiecareestevieluind in sineinsuqi,cum am spus cA traie;te fiecare gi cu intregul in migcare, adici intregul ca o astfelvei cunoa$te pa4ile cu cele generale; indar ;i mulgimea, unitate simfonici gi convieluitoare, trucdt fiecare din pa4i treie$te potrivit cu el qi in mod propriu. $i iara$idacadintr-un unic :;i singur Dumnezeu sunt toate,in mod cuvenit se va spunecii toatesunt una, pentrulegaturaqi armonie,dar qi mulgimepentrumultele fomle aratatein fiecare. Definigiile, gr. oi. i5por. Definiliile sunt raliuni expliJie in linie dreuptd.

$e
Iar miscarea suJletului. Fiindce, precum am scris (vopd), iar cele inainte,celece cugeti suntinlelcgatoare sunt cugetale s u n t i n t e l i g i b i l c( v o n t d ) . c e l ei n t e l i g i h i l e deci pc dreptcuvint vorbe;te hrantra celor inlelegatoare; de puterile inlelegiitoare ale sut'letului, ca singurul care

t93

Despre Numirile DumnezeieSti cative ale fiin1ei fiecrruia dintre lucmri 9i ale genului 9i deosebiri si indicar.i a ceeace este ceYa. inc"pitul co modeJ.Este cauza 9i model sau inceput a c e e a c e e f A c u t ; a c e a s l ae s t c r a l i u n e a p r i n s i n e a Dumnezeului etem exist6nd prin fire ca desdvdrgitoare model vignic, spre care se fac cele ce se fac; cici raliunea dar ele sunt $i cauza sau qi modelele sunt necorporale; ;bartia, fiindca sunt aceea pentru care se desivirqegte ceeaie re face:saucauzefinale' cauzafiind nedespa4ita de rezultat,caci din existenlaei sc ive$tececace se face, ca substanlatuturor; dar Dumnezeu a adus-o 5i pe aceastala existenia; iar Facatorul este despd4it de rezultat, fiind Dumnezeu gi Cel prin caree ficut ceeace e fAcut. cele ce ;i loute cele ce nu sunt. Inlelege astfel _cum nu iunt, sunt in bine, fiindca in El tipsurile sunt mai presusde fiinli; caci nu putem socoti fiintr lipsa, pentru nemuritoarc 9i cele ia este fara inceput, nestriciicioasa. fiindcd este caci Dumnezeu nu este acestea, asemenea; pentru ca din El s-au cunoscut ce qi inainte de acestea; iunt acestea;qi de fapt nu cunoa$temnici ce nu este Dumnezeu,sau cum e negrait 9i necuprins;caci nu sunt inceputul, ci ele sunt din El; deci El e gi cauza acestea nimicului celor ce sunt dupi El, Iiind qi cauzaexistenlei cici la El nimicul este lipsa; fiindci are gi neexistenlei; existenla,pentruca nu estenimic din cele ce sunt 9i lind Cel ce nu'este, pentru ca este deasupralui, este' fiind mai bine zis Ficator gi nefiind, ca fiind 9i depagindu-le, qi supradepiqindu-le9i ca fiind supraliinlial. CiteSte5i in foaia dinainte expunereamea despreCel ce nu este' mai $i cele mai mici pe cele mai tnalte. Am scris 9i sus acelagilucru in primul capitol, ca cele inferioare qi sunt cuprinseqi Durur"u," intorc sprecele superioare ingrijite de acelealiar cele de acelali fel sunt in corluniuni iu cete de aceeaqitreaptd qi simplu toate se iubesc unele pe altele gi pe ele; dar 5i Dumnezeu le iubegtepe toate si face toatecele bune. iisdEi iubirea binefdctitoare. Minunat zice ci iubirea(erosul)ceabuni, preexistindca iubire,n-a ramas ci a nascutin noi iubirea (erosul)cea bunA. nerodiroare, pentru care dorim frumosul Ei binele; cici Dumneze-ue tal Meu iaptuitor $i nascitor, duPe cum s-a spus:-Tc -pAnd. aium lutiea:ti ;i Eu !uo'e: (loan 5' l 7). ObservAmde aici a bineftrcAtoare caci dragostea mi;carea dumnezeiasci; mi;cat dumnezeireaspre pronie' spre suslinereanoastra, "u ia fi" gi faptuitor cel ce se migcA $i sa nu remana neroditor; din aceastavei inlelege 9i cuv6ntul ntonada ntiStdndu-se5i celelaltespusede Grigorie Teologul in Fiul. primul Cuvdnt desPre Covinirea care le face. Adici a produs crealia. ca se arate prin ta miqcareaiubitoare' $I I folosire numirile (despre Dumnezeu).dacAnu apar in dumnezeiasca ScripturA, cum se spune gi acum despre eros; ca nu rr;buie data atenlie cuvintelor, ci inlelesului (forlei) scopului; cici ele dau expliciri desore Dumnezeu. brin alte cuvintc cu acclaEi inlelcs. Nu suntem impiedicali sAfolosim (alte) cuvinte pentru inlelesuri echiuul.nt". (Not"-e ca pnrpi8(r 9i nctpi6c spun acelaqi lucru). Trebuie gtiut. Pentru ce ne folosim de silabe qi cuvinte; citegtetextul. Ceeace voieqtesa spunae aceasta: cdnd voim si miqc;imo raliune rostita.de e despreceva avem nevoie de cuvinte, silabe,litere din ccle sensibile, sufletul ;i scris spre aratareacelor vorbite; iar de semigci de la sinespreceleinreligibileprin lucraridrepte,suntdc prisos simlurile indreptate spre ccle sensibilelcaci ili inchiouie cele inaltc: iar cind devine indumnezcitinairtind pe incetul in inalliri qi prin unire necunoscuta, ajunge la atingeri cu lumina nevazuta,atunci lucririle inteligibile suntde prisos.ca 5i simlurile,intrucdtsufletul unit in sfdrqitcu inlelege cele mai inalte decat accstea, Dumnlzcu: dar cind i5i inchipuic totodataii cele de jos atunci sa se milte 5i injurul cclor scnsibile. gi se griibegte irebuie sa caute raliunile mai larnurite 9i cele mai clare ale celor vazule. La fet - Si puterile inlelegdtoare. Noteazi ca altceva e mintea qi altceva sufletul. Lucrari li puteri inielegitoare nume$teinlelegerile care sunt mai jos 9i imprAqtierea minlii. CAnd deci sufletul voiegte si se inalle spre Dumnezeu ;i sA se uneasci dupa putinli cu El, trebuie sa-gi intoarCdinsiqi mintea de Ia cele parliale 9i si se salie spre cele mai generale; caci inlelegerile,sunt parliale prccum am spus inainte: deci cind sufletul devenir intreg minte gi, intorcindu-se spre cele dinliuntru, a ajuns intreg unitate 9i simplitate' va putea sa prin neqtiinlade se intdlneajca cu razeledumnezeiegti. laudi sau necuno5tinlainviJata; atunci cunoscAndci nu cunoaste cele necuprinse ale lui Duqrnezeu' va nu prin gusta,bucurdndu-se,stralucirile dumnezeieqti, ci prin prin acegtia, ochii sensibili; cici nu le sesizeazA stAril.'lipsite de ochi ale nrinlii. Prin sim(uri - mui vddite. Explica cigtigurile mai sunt cuvintele vadite ale simlurilor; gi spuneci acestea mai clare gi cele vdzutenrai inlelese' Se voi putea infdliqa bine. Adici cele simluale. $12 Dar unora - li s-a pdrut. Dar 9i iubirea (dtdnl) decdterosul' indicAerosul;gi e un nume mai dumnezeiesc Sti aud,n. Noteaza ca li atunci erau unii stApdnili de Scriple inchide gura cu dumnezeiasca numct acestora tura. Dunnezeicscul Ignatie. $i din aceastasocotescunii propozilie,ca ncfiind a dumnezeiescusa critice aceasta lui Dionisie, pentru ca spun ca Ignatie a fost nrai tirziu pe cel de gi ium poatc cineva sd pomeneasca ca acesta; mai tArziu? Dar e o invenlie li aceastaparere a lor; caci Pavel, care a luminat pe Dionisie, a fost mai tfuziu la ui Peau,dupacareIgnatieajunge Roma. in timpul sfAntul

rrebuie Noteazacinu :iji::i;liT'l"ll::ilXilffiffi11ll'|"'TL"XilTBif nu socoteascdcizeya. sd Dar Ioan

nisie; iar Dionisie a trait dupi el; iar evanghelistul afostexilatsubDomilianlaPatmos,undeiiscrieDionisie; iar Ignatie mirturisegteinainte de Donrilian, deci inaintedeDionisie. Erosul meu. E de cercetatcum dupA Ignatie' care spune Ei scrie dupi Tinrotei, in vremea lui Onisim, Romanilor. erosul nteu s-a rdstigttit, Dionisie scriind lui Timotei amintegtede acesta,(cum scrisesedeja Ignatie);

194

Despre Numirile Dumnezeieqti si sd nu mai cautevreunul din filosofii din afarasa aduca ca o e r o s u ld u n r n c z e i c sc i p u s as f i n t u l u i b i o n i s i c d e s p r e dbvadi in plus ci ea s-a introdusin scrisullui Ignatiedin neqtiinlanTaitArziu- fapt pe care l-am cunoscutca s-a intimplar adeseorimultora - gi cd scriereaacestuiaa zicere(apoftegmi) existatf?ra acestcuvint; caci aceaslA ca gi faptul ci despreel se spunea9i scria ii era fanriliara, ca este purt(itor de Dumne:eu (Oeupopog); caci nu existi dovada cdnd se spune: Scrie urutra, adica Romanilor; dar (se poatespune)simplu: Scrie dumne:eiestul Ienatie. in introduceile anterioare.Trebuie qtiut cAnumegte cele ale lui Solomon la Scripturi. introducerianterioare, de unde sunt luate gi cclc spuse. Dar iubirea tqydnq) indica erosul,al carui nume e mai dumnezeiesc. Mai ntull pentru cele dumnezeieqti Penru ce teolomai mult erosul adevarat. gii atribuiecelor dumnezeieSti Mullimea.NoteazAcd mullimile folosescqi cuvintcle potrivit cu ceea ce inleleg elc; spune ce face erosul 9i despre douii eroswi, dumnezeiesc Ai impi4it, adicd trupesc. Mai greu. Adicl reProgabil. S-a tntors. O spune David despre lonatan in prima (sic) carte a Regilor. Sfin(ii -fo lo sesc. Acelagi inleles il areerosul qi agapel gi care estelucrareaerosului. Amestecare. Adici amestecind cele ce iubesc cu celelalte. Pentru frumos. Ceea ce a spus mai sus, ci erosul dumnezeiescpreexistind in Cel bun, a niscut in noi erosul.prin cue doim hinele. $13 Extatic.Despreextazul erotic a spus 9i David: El arn spus intru uintireu ntea (extazulmeu) (Ps. 1 15,2). A ietit dinsine. Noteazacum se inlelegc:A ieSitdin sine in Dutrute:eu. Putem indrdzni. $i cd Dumnezeu iubeqte pe to1i. De aceea - qi rdvnitor. Dumnezeu se nume;te gi rivnitor, ca iubitor al mantuirli tuturor. $14 Dar ce voiesc in general il numeStepe Dumnezeu izvor gi niscator al iubirii qi al erosului;cAciEl avAndu-le le-a araht in afari - inlelegem fapturile; 9i De acestea, Dumne:euesteiubire (lloan 4.16)1 aceasta s- azis'. ben[tru dar gi in CAnlarea Ctittttirik:r i s-a spus la fel iuDire; qi iardgi dutceula 1i dorirtltt, care este ents', iu cel iubit 9i din esteEI. Iar prin faptul cli revarsa indrdgit cu adevarat, El erosul iubitor. se zice ca El il miqci' liind ndscatorul iar prin faptul ci El estecel indraSit :;i iubit cu acestuia; mi$ca pe cele ce il vad (cautA)in cei ce a pus adevarat, dc a-l dori. outerea ' indragil - Si iubit. inlelege pe Dumnezeuca pe Cel ce aducela unire qi migcAspre unirea iubitoarein Duh qi ca pe Cel ce pune in sau ca pe Mijlocitorul acesteia armonii cu El spre a fi indragit gi iubit de catre fapturile lui; iar miqcatorii zice,ca miqcind pe toatedupi cuvintul lui, spre a se intoarce spre El' Iar cuv6ntul aducere ([poc[ToYrc[), degi la cei din afarl nu inseamnaun lucru curat, aici il arata ca pe cel ce produce mijlocirea unirii in Dumnezeu. prin $i - e miEcat. Noteaze migcareadumnezeiascl, care se migcd.Dumnezeueste$i aducator$i mi$cator. Ridicatd peste toatd.Untea iubitoare cu Dumnezeu ei; ii zice ridicatl e ridicatdpestetoataunireagi deasupra dc toatA iubirea:cacierosul tdfnonuivnv I ca mai presus du'mn"i.ics. e.trefara inccpur qi fara sfArlit' ca pomind din bine qi intorcdndu-sc spre bine. in formA circulari; fiindca gi linia cerculuinu se cunoaltede unde a inceput caci din El estedorinla binelui 5i tinde gi unde sfirqegte; iarAqispre El; cici in El insugi este qi ram6ne putereade-a iubi a bunatalii gi a celor ce tind spre bine. Miqcarea indrdgild (a erosului). Migcarea indrigita binelui; ea fiind sinrplA preexista 9i pururcamilcatoarein irine qi pomind din bine. se intoarce iarigi spre el, fiind fard st?rgit $i fara inceput, ceea ce face aritat.i dorinla Dar noteazaci cel ce pomeqte noasfa spre dumnezeire. eiem est; binele, care pomind spre cele inteligibile 9i sensibile, se intoarce iaragi spre El insuqi 5i nici nu se nici nu sfArgeqte. opreEte, $15 Din imnele sftirttului lerotei Erosul. SAafle cunl cugclamarelelerotei foartebine pentru despreerosulde lauda;intii ii spunedumnezeiesc. in chip esteDuntnezeu ca qi prinracauzi a erosuluiceresc ridicat peste toate qi necauzat;caci daca iubirea este. precums-aspus,erosulinsugi,dar s-ascriscdDumnezeu este iubire. e vadit erosulunificatoral tuturor sauiubi-rea este Dumnezeu; deci dc acolo pome$temutdndu-sela motiv pentru pe el gi ingeresc, il nurneqte ingeri; de aceea care ar putea vedca cineva erosul dumnezeiescqi ca putcre a unitelii lor; cici nimic nu e in dezacordsau in opozilic la ingeri. Apoi dupa inger. vorbcqte9i de erosul inlelegator.adica cel din oanreniiinlelepli in ccle dumnezeieqti.care sunt ai Bisericii; catre ace$tiavorbe$te Pavel: ca sd spuneli acelaqilucru (cf. Filip. 2,2) qi cele umrdtoare;5i Donrnul: Cu sd fie una, cum qi ruti una sunten ('loan l7,l l). Acestca, desprecele din adevirul crc;tinilor; in sfdrqitqi despretoli oamenii' in care este legea prieteniei; iar sufletelor ralionale le-a spus 9i iar eros pentru mintea lor dumnezeiasca; inlelegatoare, psihic a numit pe cel a[ celor neralionalc sau iubirca puterea simlualA,adici lipsita de minte; cAcidin aceaste in grup qi ciorile dragostei(a erosului)zboari 5i pAsarile gi rdndunclelegi corbii qi cdte ca acesteal$i umbli pe vitele qi celeinrudite; ti inoati picioareoile, cAprioarele, fel; 5i celece nu umbla in chilii 9i peqriigi celc de acelagi fire. Iar tumre se milca spreintdlnireacu cele de aceeagi obignuitaa celor neineros naturalnumelte deprinderea suflelite 5i ftrrd sinrluri, sau insuqirea celor ce sunt stapinite de erosul fagade Creator pentru faptul de-a subzista prin El; $i ele sunt intoarse spre Dumnezeu prin vitalii saunaturala. miqcarea

$r6
Deoarece - dintr-una. Am spus mai sus ci cele ce

195

DespreNumirile Dumnezeieqtr inleleg (td vooowo) sunt inlelegaloare (voe pd) $i cele inlelese (td vooripevcr; inteligibile (voqtd); qi cele (voepc) au deasupralor, fara indoiala, pe inlclegatoare cele inteligibile,de aceeacele inlelcse (td voofgevo) sunl hrana celor inlelegatoare;deci cele inlclegatoare sunt indragitede celc inteligibile, fiind intoarsespreele gi oarecumin urcare;dar indrigesc Aiceleinteligibile(td cu grija (in mod provivoqtd; pe cele inlelegAtoare denlial) de-a le transmiteun folos egal. $i s-a manurisit deci ca iubirile (erosurile) acestora se afla deasupra iubirilor celor sensibile.Dar socotcscca acesteas-au numit intcligibile $i inlelegatoare lvoqtd qi voepd; din participareala Cel ce este bun, fiind facute astfel. Iar iubirile (erosurile)de sine inteligibile, se numesc dumin loc de celeale lui Dumnezeu. dupAcum este nezeieqti bun, celui ce estebun; gi altcevaesteceeace e simplu bun gi Binele insugi; altfel estei nreli gibil (vonrdv) cel inteli gibil cuiva, ca inleles de acela,qi altfel cel simplu inteli gibil; nu e ca timpul qi spaliul; caci qi acesteasunt inteligibile, fiindci nu sunt sensibile;dar mintea celor intcligibile estelucntre vie gi t'iu1ri:cici celc de dupa aceastase afld prin cercetare qi din ordinea celor ce se sau din descopenre. inrpun cercettrrii C a uza - n esup usd refofiei. Nes up us rel aliei (do1eaov) nume$te absolutul, sau cel fari nici o relalie cu ca proprietate naturala. toate, avind-o aceasta Erosul intreg din foale. SpunAnderosul intreg, arati ca Dumnezeuestecel intreg 5i gi pe ccle pa4iale,aratend cel pa4ial, ca pricinuitor gi daruitor al revirsii'rij iubirii dupa putereafieciruia; cum poate fi Dumnezcuintregul qi panea fiind neiegit din Sine, va fi clar din raliunea seminliei (6t[eppottxoO l6lou); caci cAnd sam6nlase arunca neimpa4itii in pdntece.constituie enrbrionul ca in diferite celule ale unul. Iar de se impate sii,rnAnla pdntecelui, fiecare parte constituie un embrion intreg; iar o parte a sirninlei estenasul. alta ochii qi cele urmatoare, toatedepline.Ca ceva la fel trebuiepriviti fiecareminte caci intreaga lucrare cuprinde 9i deplina prin asemanare; pa4ile; !i fiecare din pe(i e deplind; qi una e dreptateprh sine, alta barbalie prin sinc li cele umrAtoarc; astfel nici nu se conlundainre ele, ci fiecarese distinge,qi nici nu au neimpl4irea uniti cu neorinduiala in faptul de-a panicipa fiecare din ele la totul, cum poate; caci fiecare ei; aga de chipul intreg dupa capacitatea ae impartage$te lui. gi Dumnezeue intregul eros $i pa,rlile Cel cu adevaratexistent gi insuqi binele; dar raliunea va cici unde gi celc conrare celor spuse; afla in nrod necesar esteinceput,estein mod necesargi ceva care e ultimul; qi de existaCel ce este,esteqi cel ce nu este;5i dacaestc bine, este qi rau. Dar fiindci cele ce sunt, sunt fiinle 5i forme, cel ce nu este,este fara formi qi fara fiinla, fi-ind cugetat numai cu raliunea. Acest non-existentqi fara fomrA, cei vechi l-au numit materie, cdreia i-au zis gi ultirnadiformitate.Dar materiasezice non- existenta'nu pcntru ca nu estenilnic. ci pentru ca nu esteprin sinel caci Cel cu adevaratexistenteste Duntnczeu 5i El este binele;dar a fost adusi la existenli de Dumnezeudin cele ce nu sunt qi materia; dar nu cum au socotit unii fArA formA qi frira chip; de aceeanici nu e nrateria incepul al celor sensibile, ci mai degrabtrintregitoare a acestorali nu e nici ca ultinr fundamental celor ce sunt. De aceea c h i p a l l u i D u m n e z e u , c a c e l e r a l i o n a l e ,n i c i c e v a (ei&olov, sintukttru, n. trad.) al Celui ce asenranator este cu adevarat;qi simulacrul (idolul) sensibilal lumii cu adevaratinteligibile, care este sensibil,nu este fdri materie, e mai inalt ca materia, participAnd intrucatva la chip; deci niciodata nu se va ardtanlateria fara chip qi insu;iri, care sunt deprinderi; ciici cdnd a fost fiicut focul f:ira caldura sau apa fara ricoreali sau fluiditate sau ai gi spus gi aerul la fel? De aceea culoare'J Sau pAmAntul prin raliune ci materia este fiira chip 5i fara insuqiri 9i fari forma; cAci din ceea ce s-au facut cele vAzute 5i nevazute,adica din cele ce nu sunt, au fost aduse la existenla de Dumnezeu, cum invala dumnezeiescul Moise nefiind mai inainte cabazd o materie fara forma' apoi ordonati ca lume (ca cosmos).Caci materiaestein Dumnezeu,ca una ce a fost adusala cxistenlade El; el fiind mai presusde fiin1a,ca Cel ce le suslineca Bine, vei vedea aflinduJe spotoate se inleleg in Eli acestea radic in ccle ce vor [i spuse. Cum neamul demonilor. In sfdrqit descoperAalte probleme,spunind ce dacatoate sunt din bine, de unde sunt relele qi cum s-au facut ingerii demoni?Toate sunt contra Manicheilor. Nu este in chipul binelui. Bine 5i exact a vazut in ingeri chipul binelui (td oyc0oer6eS); caci Dutnnezeu fiind in mod ftn1ial insugi binele, cele de dupd El' ca inrbunatalitedin participare qi din afard prin dorinla dupa binelui fo1cr0oet6fr1, El, pe drept cuvAnt se zic asemenea nu prin ele insele bune. $i cum - Cel bun. Vezi cum aduce spre cercetare problemele, respingdnd poziliile contrare ale adversarilor, ca Manicheii; cici acestaeste scopul cel drept al acestui dumnezeiesc barbat; cdci se intreaba din ce inceput s-a produs raul; de e din altii cauza; gi cele ale celor nedrepli.Apoi cum Bincle a voit sAl asemenea gi cum e riul qi pentruprovidenla;din producape acesta; din o arc aceasta acestea arataca deqi rtrul are existenla, totul gi de aceea bine; gi ci nurnaiProvidenlac6rmuiegte din ea esteun inceputbun al celor ce existi. Acesteale-a intrebiri; caci lamurii acestdumnezeiescbarbat in aceste rnergind mai departe, analizeazd clar problemele. aratandcil riul nu estenici ipostatic(in suport propriu) prin lipsi, nu poateIi socotit nici in lire; ci producdndu-se se da de nici ca existind, nici ca neexistind; gi aceasta ios din Psalmul36: A m vi:ut pe necredittL inples in spusa

slE
Cdci tl doreStepe aceslt. Fiindca a spus ca qi cel ce sAlle in el; ceea oarecumbinele gi voier;te n& ?.rle dore$tc ce il vei afla pe el spunAndgi nrai sus,inainte cu citcva de dogmeleElinilor, cici selupta pagini,deqio desprinde mai ales cu Elinii ;i cu Mznicheii, suslinitorii de frunte ai acesteirele dogme, trebuie si expund mai pe larg: ce se numelte ceeace firi e.tle,$l pcntru ce ceeace este'este un inceput al celor ce sunt; in n.rodevlavios gi necesar. a o crede; fiindci acestinceput estesanatos caci aceasta esteDumnezeu; fiindca daca ar fi inceputuri diferite. fari DacA deci indoiala s-ar arata o mullime nesfArSitA. qi inceputul cel unul e Dumnezeu,el va fi prin aceasla

196

Desprc Numirile Dumnezeiegti tndll1idu-se mai sus de cedrii Libanului $i um trccut iard;i ;i iotd nu eru ;i l-om uiutat pe eL aclirzilocul lui gi nu s-a uflat (Ps.36, 35-36); aceasta aratacA degi raul seinalla fbarte,dar nu este, nici nu ramine locul sauurrna consistenla; lui; cici indatdce aparesedestrami,neavdnd deci sa nu-l inlelegi ca spuneceva contrar. gi un accident al rdului; caci prin adausuri ajunge la a fi, ca sa se constituieca o riutate sau alta: de pilda nedreptatea este o rautate a suflctului; gi iaraqi felurile nedreptatii sunt dupa felul poftei;caci una seindreapta spre bani, alta spre cinstiri; dupi cele adause(ruul ,tu poote sta singur, n. trad.) $i dupa pa4ile sufletului se fac gi (pA4ile) felurile relelor; frica qi indrizneala sunt legate de mdnie, neinfrAnareaqi prostia de pofta. Felurile raului provin qi din I ucrari;frica esteo Iipsaa putcrii de-aactiva, iar indrizneala e un surplusal activitalii; neinfrdnarea e legati cu patimirea.Deci e clar cum se disting in suflet cele rele de virtuli qi inaintede lucrarealor. pentrupartea neraiionalagi ralionalAa sufletului. Aceste migcAriale pArlii iralionale arati o alti lege luptAnd in noi, impotriva minlii, cum zice Apostolul (cf. Rom. 7,23), dar nelindnd in robie partea ralionala, cum am aratat. Fald de ra(iune. ln loc de fali de partea ralionala a sufletului. $i deqi e o corupere a celor existente. in loc de: daca in cele existentesau dacavreo exisse vede stricdciunea tenla e supusAcoruperii, din aceasta se aratAexisten{a riului; aceastaarlta cd nu-l face el. Sau oare nu - de multe on. E gi in acestea o contradicfe: ci in cele existenleesge5i rAul existenqchiar daca r6ul e corupere a celor ce sunt, aceastacorupere altadati duce la nagtere,precum oul ce se strici, se preface in pasAre; gi podoaba stricAndu-se $i sarnanla desfiicdndu-se se preface in chipul 5i ascunzAndu-se, embrionului; qi trupurilenoastre in viermi qi alte animale gi alte mii de acestea;gi din cai se nasc viespi qi din tauri albine. Astfel rdul contibuie. Solulia contradic$ilor afirmate; dacd corupereac un rau. iar corupereacorupe gi raul, cum va fi rdul prin el insuqicel ce corupe?Caci riul e in materie, care e cea mai coruptibil6; dar materia este gi aceastase corupe pe sine insaqi; de hceeamateria se zice gi fara fiinla, in opozilie cu fiinla mai presusde ftn1A a lui Dunnezeu, ca ceac.tree coruptibilaqi nu e pururea $i e farAforma, in opozilie cu chipul lui Dumnezeu,cum a nunrit Moisc pe Logosul Creator:qi materiasenumegte neexistenlA, in opozilie cu existenla fiin1ei lui Dumnezeu.

$le
Rdul nu este din bine. Noteazi cAt de minunat impleteqte solulia din diferite argumente. Scopul celor (e sunt. De fapt cel ce se infurie (o opyt(6gevo6; gi se mdnie (cuvintul e dat ca pildi), ficdnd ceva rau celui pe care se minie voind sd-l aduci pe acela la contrarul. adici la bine, se foloseqtede o astfel de migcare. $i dacd toate cele ce existd. Am spus mai sus, daci Dumnezeu se zice cA e in mod mai presusde fiinla ca fera inceputqi cauzatuturor,opusul lui ca ultinradin existenle Si fdra fiinia, fapi.de Dumnezeu cel mai presus de Iiinli, adici materia. se zice gi non-existenta, dar se zice qi in Dumnezeu,fiind facutapentru bunatatea lui; dar pentru cd e amestecata cu cele sensibile.nu e cu totul nici rau. ('[d dorqrov) ei; nici bine,cum arati prin nestatomicia cici are rAul in nestatomicie, dar are gi o parte a binelui, tiirdcii a fost fAcuti de Dumnezeugi e in Dumnezcu;raul de sine (nu zic riutatea, care vine gi dispare ca chip qi calitatein cel ralional,ci simplu riul insugi),nu estenici in celece sunt,caredorescin oarecare mAsurA binele,nici in cele ce nu sunt, decatin cele materialeca cugetatein Cel mai presusde ftn1a; dar 9i in ceeace nu este.care este propriu materia,riul e mai depane de bine, qi prin aceasta pe drept cuvdnt e mai fard fiinli (dvototrirtepov) ca materia, raul insu;i nefiind cu totul nimic. Deci raul de sinenu e simplu nicaieri.nicidecum; dar in materiese vede in lipsa bunatilii, cdnd e cugetatA ca nesimlitoare qi fAra forma; de aceea vei inlelege gi spusaprooroculuiAvdie: $i lru-.lica nefiind.(Avd. l, l 6). E vorba de pacato$i. De unde e deci rdul. De aceea propun6nd ceva opus, expune mai pe larg respingerea,printr-o combaterc intemeiata:caci daca nu admitem ca este ceva contrar frumosului. adicaraul, virtulea nu se va arAtaca bine, ci toate vor fi anestecale indistinct: nici laudat ceva prin virtute, nici un contrar reprogabil. precum nu va fi nici lege,nici pacat;dar opunAndu-se spune:dacAnuadmitem un rau contrar binelui, va fi binele contrar lui in cei ce pacatuiesc prin lipsa bineluil Dar gi inainte de lucrarea virtulii omului virtuos vedemin sufletullui distingAnduse relele de vinute; cdnd partea ralionali a sufletului lucreazA celeproprii, nu e impiedicataintru nimic de cele bune; dar c6nd stapanelte parteaneralionala a sufletului, care e arnestecatacu materia, atunci panea ralionala e impiedicata sd lucreze in mod propriu; deci partca iralionala se face rea din amestecul cu materia;dar cea ralionalanu seinriiegte prin amestecul cu materia.ci prin aplecareasprematerie, adica prin faptul ca cedeazapi4ii pe aceasta; iralionale gi nu o stapAnegte ea ajunge astfel ca un ochiu care apArdnd intunericul,nu mai vede; deci aceasta nu aratacA raul nu subzistA prin sine; riul cuiva nu arataexistenla riiului de sine, ci ci riutatea esteun chip

s20
Ca rllu. Ca rrru (fi xax6v) in loc de intrucdt e rdu (to0 xcO'6 xqr6v). Mai bine zis.NoteazAcd gi in dumnezeiasca Scripturi se afirmii ceea ce se gtie ca sigur prin raliune; cici gi in ea se prediiopinia cxpusAmai inainte in rnod ra$onal. ti neamestecategi tn tntregime bune. Cele nearnestecateli intregi bune vin de la Cel Bun celor inteligibile mai presusde lume, intrucat sunt qi fari trupuri; iar cele bune amestecate sevid in trupurileralionale, adicain noi, intrucat parteaneralionali a sufletului se impana$este, cum s-a spus, de materie prin trup, care e partal de un chip, iar partea ralionala, se apleaci spre partea neralionalii, cedind uneori ei gi de aceeaconsimlind cu materia. Cici raul prin sine trebuievazut ca masurade sine.nu ca rAu altcuiva; iar cel din urma este chip gi accidental rautalii;deci ar trebuica riul salie, cum am spus,ca ceva, cum e Dumnezeu marginea de sine gi misura de sine a

197

Desprc Numirile Dumnezeiegti tuturor qi ficitorul de sine al chipurilor gi ca binele .de sine onn fiinta: dar nu spun de el ia e altuia bine; fiindca ar ti riiul fiinlial Ei d..i.u* ;ilil;;;ft;;;id;", facut rau altora, amestecatcu toate existenlele, care au "iiri"nia in Ou^nezeu; cici cel ce e Binele frin nurF.nu de'Bine deloc de nimic, cr toate seimpartdqesc e Dartas nu ita in existenla, ci ;,i;;";;;;;;;"r"".i.,-a..i.arl i" iipra binelui. "'';;;;;;;;;ipla"itouttai"urmd.C^ultimetrebuie ililffi;;,;aiia"["-J. caci.precum inlelese corpu.ite materialeqi pamAnteqti; Dumnezeu e obi.giu tun .or, p.Jcum am spusinainte, aga ultimul dintre toateesteparteagroasaqi opaca9i pamina materiei;de aceea." f;u-.qra 9iaqtemur al lui teascA Dumnezeu,fiind ultima gl totusi drn bunitatia lui, ca una ce-l poarta cea din urma;.a.'irfun" siinlllept'iune.a: mintea cu multe Coafu a."r,u pamantescimpovAreaza jurtea neralionila a sufletului e amestecata eril,; ilnru.at *u,".iul qi raliunea sufletului este luara uneori ;;ilil de ea. "'";{;'b-r-;;;r2nt. in stApAnire CAci cu cit se coboart cele din cu atdt "r"u1i. ,pr" o'mai mare grosime qi materialitate, pu1in,prin"lipsireae uine - ca de un ecou p""i.ipi*"i mai slab li mai de pe urrna; iar aceastacum am sPus, pi"rufun".a sriga;ineva gi striga tare;cei ce sunt mai lp.oo'pe qi mai tiri, primeic in"auz intreg srrigatul qi "irnor" qi ce"u." s-a giait; iar cei mai depirtili' pe m-asura Oirt*g.i aud mai p-u1inspusa; iar cii ce'sunt foarte f,g;;*tt, o primesc foarte u"g, .a un ultim ecou. Si insdri lipsalui.p"."i'*nuecurotullipsitde frurios, ci riumii pa4ial - qi tipsainsaqia binelui il face impariagindu-sl qiel in general prin ceva de ;;;;;;G, iinel caci raul este lipra pu4iula, nuiotala de bine. Si celece se luDtd cu el. vezicum zice ca gi cele ce u..i"i au primit existenla r;i-.se p""[" * it";;;;; mdntuiesc.Deci Dumnezeu e cau'zarelelor'l sfnu riet D u m n e z e u ,c a o b i r q i e q i C r e a t o r a l t u t u r o r , p e n t r u neinfrdnat in neinfrdnarealui nu e lipsit de bine'?.$itotuqi subzis6; 9i zice de neinfrinarea in sine cii fiind in mod propriu lipsa a binelui. nu.esre.dar nici nu dorestecele ie tunu iaci ce erte neinfrinarea in sine fdrd chipul neinfrinarii'] Totu$i deoare-cecineva printr-o parere ci.are un bine 5i ca e unit in prietenie greqitasocotegte iu iel ce se corupe impreuni cu el, chiar daci prietenia se arataca e corupta,totuqiesteun ecou vag al erosului dumnezeiescqi are o inchipuire (o nalucire) a binelui; cdci nu trebuie ignorat ca atunci cind partearalionalAa e-impiedicati sufletului e stapdniti de parteaneragionaltr. de a lucra cele proprii; qi.e de parere astfel cu partea neralionalacA nu e stapanitde impulsuri' nici nu.e de o.ori .u faptelelor;-caciopiniile falsenu sunt opinii ale pa4iiralionale,niciinlelegerilefalse,inlelegerialepirlii ialionale; ba nu sunt nici inlelcgeri cele false' De aceea qi cel mAnios izbucnegteuneori in mod grelit; totuqi nu e de bine' socodnd ci se foloseqtede minie spre nepArtaE indreptareacelui ce e pedepsit: 5i cel riu presupuneastfel placeiea ca un scop bun..De aceea9i cei ce luptd.sunt iertali, pentruca slujescbinelui: cAci cel ce nu e in lipsa totalaabinelui, ciin mod pa4ial,subzistadinbine qi face in gencral totLrlsa.participela bine; caci nu lipsa pa4iala' ci ieplina lipsi-a binelui estertrul;9i nu cel.lipsitpa4ial' ci ce[ lipsit dcplin de bine, nici n-a fost. nici nu este,nici nu va fi' nici nu poate ti' Nicin^u^poftegtecelecesunt'Noteazacineinfrnnatul . cele prin neinfrinareainsaginici nu este'nici nu poftegte i " r u n t , c i d u p a c h i p u l u n i r i i 9 i a l p r i e t e n i e is e i m paflale$lcvag de bme' Spre ceea ce pare Dnn' Noteaza cii gi cel ce se foloseqte de manie se zic^ecl se impartage$tede bine' spre cele ce par rele; intrucit se mir;cii indreptdndu-se participela astt'el si cel ce participala cea mai rea viagii, bine parindu-i ca doreite-ceamai buna viali; qi cel ce

faceiaul,prinparereacafacebinele,participala.blne' intruidt Si boata Boala. evident, este o lipsa a il;;rt"t;;";t9i,o-LuUuna,aliiqipentruiubireasaii sAnatdlii gi o exagerarecovArgitoarea trupurilor materiridica Ei pe pacdtoli, ca sa-qraraie iubirea sa de oameni ale' care nu are niii masura' nici rdnduiala' ci prin nereligi libertatea fdpturii; cicl s-a spus: Iubirea rottre le acrt10,\2) SiCetcelacestirdsardsttareleSipeste nereadelaunadinmateriicenultneseamadecombinuea irri<itti 'a)r:ip:i rinduita, produce boala; deci boala estein trup in masura (M;t. 5,45) ii prr," nei,drepli in care lipsegteintrucdtva o rlnduiald; dar trupul se InorfeIuI.El lllpropunesademonstrezecanueste trupul' menline;iaciiipsa totalade masuradescompune Iiinli raul simplu de sine;qrzice ca nimic din celece sunt adici compozilia materiilor gi boala dispare' desfacinduair'.r"ugi" no " deplin nepartaqde bine; cici cele cu tonrl se trupul in care se at'laboala; aqaprin bine' intrucat,se lipsite de bine, ca neadusetu'existenli de bine, nici.nu salveizi in noi, avem puterea sa facem qi riul; cici ff;;;;;;"r,"i"*."1"i"1ori?Durnicinupoaresubzista dispardndbinele,nu.semaipoate,aflaniciraulinnoide sau de deprinderea imparta$egte se ceva care nu cdci ceea ce-i tipsit cu totul. Scopul dumnezeiesinruqir"" uir,ari qi pira.it sut deprindlrea s1u.insus11g1 cului Dionisie e clar din multe; combitind parerile ivita ulterior sauca sr .a-ana in !'xistenp astfel;de filda c a r a u l n u e c e v ac e e s t e ; u n o r E l i n i d e s p r er i u , s P u n e fierul infierbintat fr parta$ de caidura extrimA, caci riul fiinlial nu Poateexista, daci lipsind binele cu "ru; qi apa in sine se focul rdmdne"."i." ,ii-.,gandu-sc fi deloc partaqla acesta;acestanu se poate zice"caestihiefdracalitate,iartrecAndprinpirn6ntcapatd totul, n-ar nici in materia insiqi neformati'. de^qi niciieri, afla aceasta;aliin.et"azi mutindu-se, dar insuqire, el o din dintre Elini; cici ceea s-a produsin pare unora aceasta i"tapezite qi."l. "S" subzista; ;i.riicite tate gi totugi mai fie cit de obscur 5i de ultim' de Dumnezeu, intregime cele Dar aep-t"^. ilui 9i incetAnd riceala, subzrsta o arati deplin ajungind Aceasta la bine. totugi parti-ipa cele stelele'qi neptura'e de via1i, .u uruor,i qt pi"tril,e 9i i e c e a l a c e s t e il u c r a r i ; c a c i d a c a r a u l e faraminre,caanimalele,totuqiruUrisu.iiDumnezeue ia capitolul amesie.at cu binele, cum nu exista prin lipsa pentru fiin1ei,ca Cet .e eiie mui presusde fiinla; $i ;;;;p;; putin a binelui, sau nu existi ca cel ce face totul' nu qi pieexista;aur r- t. p.u,l, sponeaqadespie aG'"*. ca rAu; caci raul nu sti in oarecarelipsd' ci in exista cire in la calitatea^binelui, particrpa nu caci daci bhe; a binelui; deci ceea ce e o lipsa pulini a lipsri totala tratim E! in Cdci poate subzista. nu si se susllna, trebuie ';;r*,r;,;;;.i." rau total; deci nu poatefi deplin prin el; nu este binelui, cer cet oeci npoJtoruifrupi.ii,za).

198

NumirileDumnezeieqti Despre
caci este oarecarelipsl a binelui, dar pentru firea lui este deplin; deci binele este, dar riul nicidecum, deqi participa prin lipsi la bine. Iar ceea ce nu e cu totul nepartaf la bine. dar e cdt mai apropiat de rdu, nu e cu totul rau; precum gi cel ce e cit mai pulin apropiat de bine, are ceva din bine qi poate va lua ftin1ddin el; ti lipsa binelui devine fiinla prin lupta totala cu binele; caci dacd ar fi o totala qi nestipAnitanefiinla a binelui, e vAdit ca n-ar fi nici bine in intregime, nici bine nici riu prin sine; caci unde nu este binele, amestecat, nu este ceva. nici ceva prin fire; deci cum ar fi raul nefiinfalizat de ceva'l Desfiinleazi trupurile gi lumina' gi nu va fi umbrA. A;adar nu este rAul in mod simplu, qi fAri ci intr-un suport; iar binele are fire qi se salveazri alt suport qi e bine. el insuqi prin sine; iar raul nu e fara alt suport care e pastrat de bine; caci se poate spune despre toate ca nu sunt, nici nu apar, nici nu se strici ftrri el; caci cum ar fi fArA un suport'?Ci e cu totul neexistentqi nu e nicdieri, nicidecum. Face sd fiinlezz. Adici binele face se fiinpze rAul. Cici daci raul este lipsa a binelui, iar binele face si fiinleze lipsa din el, face sA fiinleze deci raul' care e privaliune in bine. Prin participarea la el. Caciprin participareapa4iala la bine, ia fiintA qi lipsa lui. Cdnd e contrar celor. Acestea sunt, precum am spusinainte,formeleraului; cdci nu e riul fiinlial de sine, esteriu a selipsi de plicerea carenici nu este;caci aceasta urata, ca de un bine oarecare;el nu e raul prin sine, ci o fornrAa riului; caci riul total insugi nici nu este,fiindci participala bine, degi ca un ultim ecou; cici privegtece spune mai jos. Daca toate se imparta;esc de bine qi in toate cele ce sunt estebinele, rAul, evident, sau nu este, sau este in bine: caci nu e nici firea focului a rAcori; iar nu va mai fi foc; deci 9i rAul, daci incepe sa racoreasca, daci subzisti, participain mod obscur la bine; cici toate cele ce sunt, sunt qi rAmAnin bine; iar dacanu au nimic din bine, nici nu subzista fiindca chiar a voi si subziste esteparticiparebuna cum s-a sPusde multe ori mai sus. $21 Absurd gi cu neputinld. Noteazi ci 5i despre Dumnezeu se spune corect ca unele lucruri nl le poate face nici El, cum zice Apostolul: Dttcd nu credem , El rdmdne credincios, cdci nu se poote (II Tim. 2,13). n e g ap e S i n e i n s u S i Nici o dualitate. Nici o dualitate nu e obdr$ie;monada este insi obirqia a toata dualitatea. Noteaza cA aceastae contra Manicheilor. caci combale tare Cu totttl contrare. Noteaza acestea; pe Manichei, care dogmatizau fard minte o dualitate ca obdrgie a cclor contrare; cici nunrirarea duce impa4irea dar ei nu pun monadaa tot mulfmii din numeri la sfArsit; nu e un insi dualitatea numarul ca inceput,ci dualitatea; inceput simplu, ci compus. Deci nu e simplu inceputul ftrcut din compozilie. $i cum s-ar mai numi inceput (obArlie)? Cici inainte de aceastA oblr5ie compusi, va fi ca obirgie propriu-zisaUnul, de la care ies monadele ce se compun, constituind dualitatca.Deci e vidit de pretutindeni, ca dogma a doua obirgii (inceputuri) e inconsistentA. Dau nu - doud. Nu e cu putinla se fie douainceputuri (obAr$ii) contrare. Nu lipsit de greutd(i. Nu e nelipsit de reproq. De aceea cele bune sunt - iubite (prietene).Deoar*e toate se impafialesc de bine, qi prin existenla insa$i sunt inallate spre bine, binele 5i frumosul tuturor nu sunt primut bhe de care impirtigindu-se toate, se fac bune, facindu-se asemanatoareprin inrpdrtlqirea de bine; dar se aseaminii foarte obscur cu Binele qi Frumosul cel Unul, care se arata crescand5i in firea celor bune; de aceea gi todte sunt bune Jborte; dar firea celor bune' inaintAnd ca mullime, fiicAndu-se qi compozilii pe care bune, aratdde multe oamenii obiqnuiescsAle numeascd ori in ele gi rAul compus,numit in multe feluri; iar binele in cele ce sun! nu e nici fiin!d, nici gen, ci accidentcare dobdnditi pe incetul; cdci asemanare, posedao oarecare nu se arate cele bune ca un chip, ci in multe feluri; ili prin altele,chiar dacasuntbune toate ca$dgi asemanarea in multe feluri, dupi chipurile lor; 9i prin aceastase arati aseml.natoareqi familiare. Iar dacd tn Dumnezeu binele. Binele in Dumnezeu esteexisten!a. Nici in mod simptu. In loc de: etem. Pentru un timp. ln loc de: prin participare.

922
Dar - nici in ingeri. Despre ingeri, cl nu e nici in ei rAul; gi pentru ce se numescingeri. Bundtatea dumnezeiascd. Nume$te bundtate dumnezeiasci cele desprelrea ingerilor care ramAnin chipul lui Dumnezeu.Dar am spus mai sus pentru ce zice ca ingerii sunt in chipul binelui gi nu de sine buni: din nu e riul nici in ingeri. Arati etimologic pricinile acestea de ce s-au numit ingeri. Este chip aI lui Dumnezeu. NoteazA cA ingerii sunt cum zice aceasta. chipuri ale lui Dumnezeu;qi noteazA Dar - prin pedepsirea. Respingdnd anticipat din opozilie unele erezii, arati pe ingerii pedepsitori ai lordin porunca lui Dumnezeu, unii socotind aceastaca un rau; dar indata respinge aceastain mod prea inlelept 1i cuvenit, cAci aratand alungarea din Biserica sa a preoflor netrebnici qi intinali. pentru faptele lor urite ti necurate, pe cei necurali,nu o fac cl nici cei ce pedepsesc declarA din rautate.Si nu fie! Cici s-a spus:Na in zadar poartd sobie; cdci e slujinr al lui Dumne:eu, ardland mdniu lui tmpotriva celui ce face rdul (Rom. 13,4). Cauta deci daci inlelesurilegi vei gasimulte carerezolvl celespuse, de la Dumnezeu sunt gi pedepsitorii qi stipAnitorii. Care opresc pe cei tntina(i de Ia lainele dumnezticEti. Noteaza ca cei intinali trebuie oprili de la Tainele dumnezeiegtiprin preoli. Nici pedeapsa. Nu a pedepsi este reu, ci a se face vrednic de pedeapsi. (Noteazi ci e vorba de preo$i 9i sEpanitorii care pedepsesc).

s23
Dar nici demonii. Nici demonii nu sunt rli prin fire. Apoi nici aceasta nu e - tuturor. NoteazAce, coruperea nu e rea oricui gi pururea, de exemplu pentru animale,reptile $i plante.

199

DespreNumirile Dumnezeieqti Dar nici nu se stricd. Nu se corupe vreuna din cele ce sunt.ca fiin1a. Ci prin lipsirea. Noteaza cA numelte corupere ll miqcareagregita qi nearmonioasi, contrari ordinii firii; o vezi aceastaSi la le:echiel despre diavol: S-u striLrtt td (Iez.28,11).Dar tu intpreunticuft untuselea cuttr1tin1a zice desfaniand spusaElinilor 9i a Mzmicheilor'cA nici demonii nu sunt prin fire rai; apoi arati cele spusede ei zicind: mai intii nu stricA ca ipoteza gi le desfiinleaza, demonii fihlele; caci fiinlele ca fiinle nu ajung la nonnu coruexistenla;apoi, chiar de s-ar intdmpla aceasta. tururore rea,cum e cazul cu animalele9i rcptilele Derea e de cercetat qi planteleoravitoare ;i altele asemenea; deii dacademonii nu corup putereaqi lucrareal deci la li ce e lucrarca. incepurtrebuiespuspe scun, ce e puterea Deci trebuie qtiut ca stricarea puterii pentru lucrare e aceeaa deprinderii pentru lucrareaconforma deprinderii; o arataclar esteinsugireastatomicd;aceasta deprinderea pi.lda:focul are puterea de incalzire gi e o deprindere sau insugirea lui si incilzeasc{ deci are loc lucrareaconformii deprinderii sauinsuqirii, cind e incAlzit de el vreun corp; atunci se sivarselte lucrareadeprhderii focului; deci putereaare de la sine lucrarea;qi lucrareaputerii e efectulprodusde ea; tlindca puterease vede prin ceeace face:deci lucrareae corupereaputerii. precum li puterea fiinlei, cAnd se face contrar rdnduielii; c6nd lucrarea e contrara rinduielii gi simetriei qi armoniei, e o folosire slaba,care fiind gregita,nu pot ramane puterea$i lucrarea nu e, cum erau;dar gi hinla celor spuse'dacdslAbiciunea cum am spus, totali ci pa4iala; caci cAnd e tohla se distruge gi suportul in care e puterea 9i lucrarea; atunc-t nici puteiea, nici luc.a.eu dar nici fiin1a nu vor nrai fi vazuie, pierind cele a ciror corupere s-a produs: dar lucrarea nrinlilor inteligibile Si inlelegatoare constAin a faptui dupa fire, adicl a tindc spre Dumnezeu;iar puterea minlii e a cobori la inlelesuri; de se migca in pnvnla aceista gregit. se lipserc de bine. Deci rAul nu e nimic prin fire. Ci bine cu tipsd. Un bine in care nu se introduce desavarsita. coruDerea Apoi, cum suit (rdi demonii) fdcu(i de Dumnezeu"! CAtrecei ce zic: DacAdracii au fost fdcuf de Dumnezeu. de ce dracii sunt cum suntrai?DA un rispuns laintrebarea rii: el zice ci nu sunt buni, nu prin aducerealor la existenli; caci au fost adugi la existenlaca buni, de Cel Bun; ci intrucit au slabit in lucrarea lor naturala' dentonilor' .. $i au primit Jiinp bund- E buna fiinla tu^ ipunt Srriptura. Noteazacurn inlelcgccd unii ingeri nu au pazit inceputul [or; ciici inceput nume$te lor li existenla; caci au fost faculi 9i ei spre tot ad-ucerea sunt deci denronii; in lucrul bun, ca qi noi; din aceasta deprinderiicelor se inraiesc;in incetarea sinsuri aceasta binelui sunt rii prin alcgere,nu bune si in nelucrarea orin fire: iar'binele este in cele ce sunt prin fire; deci e mare dcosebirea. Depindeii celor bune dumnezeiegti. Noteazi deprindeiea gi lucrarea:caci ceeace a nurnit inainte putere' acum zice ca e dcprindere'cum am expllcat mal sus.ln 'oaragrafulcel mare. 6eci dacd ' pururea. Ceea ce e pururea la fel, e binelui. oropriu ' Cdci - purured tafel. A fi pururea la fel' e propriu ' binelui. Iar rdi -sunt. Pentruce se zic-demoniirii? O ieSire din - ale /or. Numeqte ieli-re (bKpqo16) departarea din ceea ce se cuvire; iar nedeplindtate i saudesa\arlini. t <irt6l ctcvl, I ipsireadeplinAtali ar'6ntatd. Cc estc incltipuireu inchinuiria ( g o v r o o i c ) , a m s p u si n p r i m u l c a p i t o l . I)ar acestea.IaE ti alta dovada ci raul nu e riu prin fire. ci prin cdderedin bine; caci ceeace estein flre, e pururea la fel gi nu e dobordt,cum e binele; dar riul e ceea ce este nestatomic,pentru ca corupe gi altereazd adaus,cum am spusmai sus:deci riul nu e in flre, cum birbat, cd nu e nici in demoni; acestdumnezeiesc ne aratA cici daci demonii nu sunt pururearAi (in trnte,n.trad'\ nu sunt Drin fire rai; fiindca ceeace e in lue. e purureala fel. A dovedit deci ca gi demonii intrucat sunt gi cugeti gi vieluiescgi au dorinla binelui' nu sunt rAi prin firc' ci abaterede la bine, in care au fost ficuli. orin ' Nici ele pin ele tnsele rele.Minia neralionali prin sine qi pofta fara minte prin sine 9i inchipuireaavantata nu sunitotdeaunaqi in toaterele' privite in ele insele' ci uneori desfiinlarea lor e piigubitoare vieguitorului care le Cuvdnt.Bine are.cunr bine zicein capitolul VII al acestui a aratat in relafile acestora qi dezaprobarile ce se aduc este9i o mdnie cu raliune,ca cea adversarilordeoarece lui Dumnezeu;9i pofta contra pacatuluiqi a duSmanilor nelipsiia de minte, ca poftirea a ccea e mai bun, dupl spusa: ('r pt,flu dm pt,t'titstimdnint Pd$teleil est( (u prin care avanlata vai (Luc. 21.i5): afa e 5i inchipuirea cu mintea. ne intAlnim cu cele spirituale,facAndaceasta Nu - o relalie. Numeqterelalie(o1iotv1a aveaceva in mod simplu; iar cele spuseinainte. inleleg mdnia.qi cele unite cu ea, sunt in utlele animale puterile zice cA ele nu ale identitalii 9i prin aceasta suslinatoare sunt un rau. Ci prin ceea ce nu este. Se inlelege potrit'it frii (xcrtd guotv). sunt din $i nu (spunem). Aici spune clar cA demonii i a t el o r . a d i c i d a r u r i l ci n g e r e q td i n e e r i :c a c i n u l c a p a d a bi-iele cc-l au drr iire nu-l ninriccsc.deEiei' nevrind si vadd lumina din ei, au inchis puterilede bine vazatoare' cum s-a spus despreIsraelili; Au inthis ocltii kn' gi ttu rtu:it preu tu urethile ktr, cu ttu Lunlru sd se inloorcd $i sri-i tintlete pe ei (Mat. 13,15). NoteazdinsA cii 9i demonii sunt in chipul luminii, nlai bine zis sunt lumini d u p a f i i n { a . c a g i c c i l a l l i i n g c r i : a ; a s e s p u n c . S ii n E v a n g h e l i i : A m r a : u t p e S d t d n o c a p e u t 1J u l s e r iLuc.10,18). ci vazutce Se zic rdi. Nu trebuicvazutAnuntai spusa, trebule e existent in flre. Iar spusa inttacr?/nu st','?I, de la bunurile inleleasaaga:N-au fost faculi spreabatere date lor de Dumnezeu,ca de la deprinderileqi IucrArile lor, pe care lepadindu-le' s-au fAcut rai, cacl nu pnn au prinlit exl\tenla. abatere Cdci - ceea ce nu este.Curn cei ce dorescceeace nu este,dorescriul, trebuieinlelesastfel:Dumnezeueste Cel ce este pestecele ce sunt; 9i adevirul estedeci ccea intrucAtadcvirul csteDumnczeu;decicu dreptate ce este, e minciuna,neexistind;caci cecace se opune adevarului in afaralui Dumnezeu,ncfiind nici chip e cu desavdiqirc al adeviruluit caci nu are nici un bine de la Dumnezeu;

200

Despre Numirile Dumnezeiegti dar fiindci convinge pe unii cAe ceva,va fi un simulacru intunecatqi obscur al celor ce sunt intrucltva. De aceea e gi un simulacruin lucraregi o minciuni in lucrare,adicd o mhciunA cu adevirat gi in mod real; de aceeariul e gi o non-existenli in Iucrare qi cu adevaratnon-existent; in celece suntin mod mincinos5i in intreagd drept aceea, acesta m'inciunaa celor ce sunt,desfiinlindu-seminciuna, se desfiinleazatoatA tlinla lucrului ei; aga Ei cel ce iubegteminciuna, iubeqteccea ce nu este;5i in ceeace este, adica in uclet'dr n-u stdtut, cum spune insugi Adevarul (loan 8,44).Deci demonii,cum zice Iisus fiind mincinogi :;ipiringi ai minciunii, nici nu sunt qi nu doresc existenla.cind dorescrdul minciunii. $24 Iar de - se inrdiesc. Noteazl cii a fi impreund cu cei rai din grija de-a se imbunataf li ei nu e un rau, dupa spusa: Azr lost cu cei Jiirddelege, ca sd cAyig pe cei fdrddelege (cf. I Cor. 9, 2 l). Am spus9i mai susca nu se produceprin rau o totaldlipsire a binelui in cele ce sunt, tiindci s-arproduce Sio totalii corupere a coruperii insiiqi, ci o lipsirc pa4ialaa binelui;deci prin aceasta nici sufletul nu are riiul total. ci in parte il are, in parte nu-l are; gi binele e fiinlial (line de fiinla), iar raul e din afara.Dar qi aqava zice cineva cii e un rau al sufletului impiedicarea de la lucrarea proprie dupA fire; deci degi impiedicarea e din afara,dar sufletul fiind impiedicat sa vada in intuneric va face rele.La aceasta trebuieriispunscii din cele spuse, se afIA cA impiedicareaface riu, nu rdul in sine. Caci nu e primul rdu, ci un chip al riului, precum rAutatea virtuteae impreund lucrdtoaresprebine, nu primul bine. Rdul ca o existenld rea. Adica nu e o fiinla oarecare; dar nu se vede rAul nici in cei ce sun! prin fiin1a ca o intregire a acesteia,ca o putere gi lucrare; qi in aceasttr prezentarea ingelesuluise vede tot scopul Tatalui despre el (Tatal nu crea:(t rdul, nici ut .fiinld. nici c'uputere sau Iucrure noturald u .fiinqei ltipturilor: ci el yine din nefolosirea puterii Si lucrdrii lo' conJornt.fiintei,prin liberlule: c.ici puterea dutd fdpturii pennn a se nenline Si spt;ri tn existenlii, cere Si din partee ei un eforl. n. trad.). Ci ca lipsd. Aratd cum trebuie inleles riul. $25 Dar nici tn animalele. Dar nici in animalele neralionale nu e raul, fiindca nu sunt nici prin fire rele. nici rela[ile lor nu sunt rele, suslinute prin mdnie, pofte, inchipuire repezita. Cdci dacd inldturi. Relaliile animalelor sunt dar sunt naturale,ca mlnia leului qi a repneragionalc, tilelor 5i latratul cAinilor; deci liind naturale, nu sunt rcle. $26 Dar nbi in materie, Cis;restenatura,care prin mdiestria dumnezeiasca, se mitca spre (naqtere) devenire; gi rezultatcle acestei miiiestriidumnezeieqti sunt plantelegi anirnaleler;i roadele 5i preiacerileelementelorunite in altele; qi in general e liin1a celor cc odraslesc,liind obirqia miqcarii gi a starii. Deci precum in cei ce modeleazA ccara qi in artele plasticetrebuie sii fie ceva persistcntin ei, adicAraliune qi minte, ca si poatd face prin miini lucrurile lor, aqaqi in firea tuturor esteceva persistent, adicaputerea,care nu lucreazi prin miini, ci prin vohla gi cugetarea lui Dumnezeu,care proccdeazi cu miiestrie la nagterea celor ce odrislesc. Cdci nu are firea nevoie de alte puteri pcntru persistenp care o milci; caci materia insa;i este cea care e rnigcati spre nagtere.Iar ceea ce o mi$ca pe ea este r a l i u n e a p u r u r e a m i S c i i t o a r e ,c e a c l i n t o a t e , c a r e e dumnezeiasci; mdiestria eaii dAfirea din cnreieseforma, deci nu din materie e forma; caci de ce are ea ncvoie de materiesaude calduri saude riceala?Dar materiacreatii poarti accstea in ea; nu trebuiesi vini foc, ca materiasA devina foc, ci lucreazA in ea raliuneacare e ;i un semn, nu mic. al faptului ci qi in animaleqi plante,suntraliunile facatoare potrivit firii, ca raliuni care persista; iar cele nascute au in ele raliunile in fbrma celor vdzute ale lirii sau ale raliunii nemiscatcgi persistente in ea. Cum deci va fi raul in firea generala,aflindu-se in ccle crcate raiiunile naturale;i neopunindu-senici unei parqia materieiintregi careestedin bine'l Deci dacii s-adovedit cd firea generala estedin bine,iar ragiunile din fiecaredintre creaturinu se opun firii gencrale, e vadit cA riul nu e in fire; cAci accstase opune binelui (frumosului); deci nu este raul nici in firea generala. Iar ccle contrarecrealiei aflati in chipuri, fie in ccle amestecate, tie in animale gi in celelalte, nu sunt ale lor prin tjre, ci contrare firii. deci ale altora; iar acesteasunt miqcate in mod gregit contrar firii, fiind o slAbiciune a ceea ce e conform firii; iar nu e raul, ci mai degrabdo slabire a ordinii (qriinga aceasta modernd u descoperit nurrile energii ule milteriei erdtAnd cd eo nu poate Ji decdt de la Dumne:eu cel Atotputernic; dtrr ele pot fi Jrtbsite Si spre un bine Si spre un rdu proporlional, n. trad.). In firea generald (universald). Numeqte frea in general, cele din firea dumnezeiascA. Cdci dacd - toote. Todte raliunile firii sau cauzele dupdcares-aulacut $i sunt,existiidin fireadumnezeiascA pe care,cum s-a zis. o numeqtetire generali, tiindca din ea au rasarit toate; iar prin toaH firea inlelcge toate cele create de Dumnezeu. Deci nu e nimic in fire. care si se opunain intregimetuiuror; cici ceeace e fala existcnti a ceva deosebitca naturA,este natura altei existenle;iar aceastaeste brnele; deci pentru orice t-rrea nu ramdne in cele pentru care a fost facuti, e un riiu; gi a numit lipsAa celor ale t-irii, a nu implini din vreo cauzi oarecarecele penru care a fost adusa la existenli. $27 Dar nici in trupuri. Precum frurnosul este simetria madularelorgi a parlilor printr-o armonioasii culoare,aEa urilenia e nesimetria acelora. Cauza sufletuhri. Deoarece unii din filosofi spun ci relelese fac de parteaneralionali a sufletului,amestecata cu maferia li cu trupul, sufletul fiind atrasde el, cum am ariita! mai sus, dumnezeiesculDionisie respinge foartefrumosatimraliacu exemplul altor f iinle netrupeqti gi neamestecate cu trupul, care grelesc Ai fAri trup din lipsa binelui. Putinla rdutd(ii de-a fi. E posibila gi lara Eup prezcn!a rautalii.ca in dcmoni. Rdul - din trupuri. Ce esteraul.

20r

Numirilc Dumnezeieqh Despre

$28 rta)' N u (are) prin ea nici p utere a de' 4 p dti mi ( s.upo Este bine si ie prezinte in cursul expunerii opiniile celor care afirmd ca materia nu este 9i cum o numesc pe ea dumnezeca sa seinleleagi argumentele non-existenta. iescului Dionisie. Deci spun ci materia nu existe: cacl sDunca ceea ce este' care se afli in ordinele inteligibile' s'-afacut de catre primul existent,care csle in categona existenli' ceea existenlei.Iar fiindca acelae mai presus.de ce esteexistlnd din acela' s-a numit alti existenla'pnn coborArede la Cel ce este;cdci existenla de care vorbesc' numar o numescmareriacelor inteligibile, contemplate ca qi eaesteforma li viald' oarecu.m prh raliune,spundnd iuputi nint.tot inreligibile:iar materiadin celesensibile' .u'unu .. e lipsita de toarecele aflatein cele inteligihile' nu e nici formd, nici viap' Ea s-afacut,cum zic' sub ceea ce Je, caci s-aspuscA i-a flcut de catreCel dintdi qi mai presusde {iin!a; deci nu spun ca ea estedin ceeace este' beci existenla. ci non-existenla; cAci zic ca e necesara cobordreagimersul pAni la cele din urma' qi de-aceea spunca maieria e altciva decAtceeace este 5i decAtbinele (irumosul),ca nefiind nici bine (frumos);deci spuncaea nu e nimic in lucrare, ci e lipsiti de toata lucrarea' dar se toate se aduna in ea. ca chip qi calitate; cdci nu formeaztrpe srre nici in chip. ca cel al cerulul sau acrului. apei.animalelor.stelelor,nici nu-;t oamAntului. (altcineva) cu ba calitali. ci e impodobita de altceva deci ca cea iare nu e nimic din cele ce sunt in ea' acesrca; spunca e chip qi calitate,fiind numai in potenla.acestea' aiica putAnd fi adusa la chip 9i calitate, nefiind prin lucrare ceva din acestea;deci pe drept cuvant este nons-a numlt nefiind de sine prin lucrare;de aceea exisrenta ce rau. deii ca una ce e tara chip li fara calitate9i ca una oecl nu c gi are nevoie de toate' Acestea le spune Dionisie; dar cum ar face Jedeeandu-le,dumnezeiescul reu miteria care nu e nimic prin lucrare? Ctrci a face ceva " o.otiu Iucrariii dar nu poate nici patimi' fiind nu.mai dJ sine: caci e impodobiti pentru noi cu chip qi calitate J. ul,.t"uu, dcci nu pdtimeqrefiind de sine lar-daca nimic' nu cd nu e nimic, ca nefiind cu desavirqire sDuneti u'un ni.i rAu,nici bine: iar de estecevaexistent'estesau din Dumnezeu, sau de la sine insigi, sau din alttr obirqie' ca una si ea si Dumnezeu:iar dacamateriae o necesltate' l.-inii.t"tr. lumea (cosmosul)'cum e un riu materia? ca Ca.i ae"finiliunecesarului este etemul' adevarul' deci altcevae riul ioforia., "u- "tte virtuteafolositoare; reapta de coborare,deci trebuie sl se iasl din ea; de aceea dura neputAnd seqi corup celemai dejos qi suntnestabile' gi ivea siguranlain ele, ca cerul Ei stelelc Dal daca.sl iacut in mod nccesaraga,cum e matcna un rau' avano p e n t r u n o i i n s i n e a c e a s t i n e c e s i t a t e ?D e c i n u e nicidecum materia un rau.

$2e
Lipsa - prin puterea Lipsa nu e un ipostas,ci conste in lipsirea de forma a ceva. in care i se cuvine sA fie 9i i * l!.",.u $i aici; caci fi-indo lipsa pa4iali a-chipului (formei) in materie, va fi in ea ceva bun' intrucdt iubeqte ca bune' Dar ii ctripol si lumca qi le primeqtepe acestea la bine' pentruca nici perta9ie iaul orin iine nu primcSte nici nu este;cici iipsa totalanimiccqte9i trupul ca suport' incdt nu mai rimAne nici boala;deci e cu nePutinlaca sl mai fie ea (boala);iar lipsa pa4iala,avind cevadin bine' se zice ca ale Putere. intrucdt iu e - totald.Definilia scurttra raului' cAnu e dupA fre, ci prin lipsa pa4iala a binelui' $30

Cauza cea una. Numeqtecauza integralacauza tuturor. Iar de cea pa4ialA a vorbit, ca sa nege pe cea tohla; nimicll. cici lipsa totalareprezinta Dimnezeu cunoalte rdul. Dumnezeu cunoalte $r de cele numite rele uneori ca bune. Autorul vorbeqteaici cici mo4i qi cele.asemenea; iatUooi", boli pedagogice, noul ni se put reG; da. sunt puteri ale cauzei binede fapr prur celespuses-adat multora pnle1oe facatoare: a lui Dumnezeu 5i de binecrepocainta.de cunoa$tere iin.io,;i": la prooroci raul e numil pedagogie'Citegte caoitoiul Y (moarteae un rdu real xtn ttttul numai dacd ni existtit'ktla personald t'iitoare, deci un Duntne:eu personuL; ini'-o tt,nceplie pdnleistd, in c(re todle ies 'dintr-o esenldunicat,loote suntrele: tele bune' atdt de trecdtodre,iunt numui amdBire'n' trad')' e La El cauzek. Cauzariului plicerilor moleqitoare pofta miScarA contrarraliunii. Dar pofta insiiqie o putere de bine in fiinlelc ralionale.pentruca prin ea sa iecatoarc tindi spre binele real; nu insa in cele neralionale spre ootiit"i tuu dorirea celor ce seryescconservdl-iiproprii' Dacd rdul este etern. Aceslea sunt o respingere a Manicheilor Si o rastumarea opiniei lorl cAci deqi nu existr incA aceastiierezie (Sfintul Mur.in: rredeu^cti, u u t o r u le D i o n i s i s/ 7 2 1 ' p u g i t u lu ( e n t L UlIu t f u \ e l L d n d altcevaneccsarul. si nu existauManicheii, n. trad.), dar a inspirat o ferire '' sullt sPuse ei. Sattpoateaccstca $l Cici raul tntrucdt (e) nitu' Respingind plrerile celor de rAtacirea anterioara ca materia e rea, zice: Cum se na$teSl.se ce sDuneau impotriva unor opinii din afara (un rdLt elern este tnext,r-'.r. ."t. ce rasardin pamAnt'plantcleqi animalele') 'ceea olicabil: el e una cu nimicul etern,ca o pulere pozilivd' suntdin lbrma !i materie Deci raul prm sme Caci rcestea ce e o lotald (ontradiclie tn sine' n' trad )' (irii nu sunt 9i nu corupe indata li se coruPel cum nalte ;i hranegte Tot ce (este)dupd fire. Adica raliunile am cum dar' raului; Fiindca aceista este o deprindere a far6 o rinduiala; iar lirii ii unneazacceacc e detlnit; caci cum spusmai sus.malerianu atragesufletelela-riiutate' gi raliuneaexplicativaesteo dcfinilie a liurlei lucrurilor' zic unii. nici prin partea iralionala a sulletulul'.llno irarand ca .*i" .".u ce era(t eet c'eeru gfindit de Duntprin trup cu piuteairalionalaa sulletulul;cacl amesrccati explicdndci ceeace era ('ti flv eTvca ne:eu,n.ftad);i multi au stapinit aieasraparte.ca sfin1iilui Duntnezeui ( t ( dotrv) au acellli inlelesDeci tot ce s i c e e ac e e s t e unii dintre Elini zic ca cerul 9i stelclenu se corup.Pentru (conform firii) este dintr-o cauzd anunlili fire dupa e cele dar curata' mai materie dintr-o faptul ca s-au ficut care se lace cceace sc fltcci dacadeci (definita),penl,ru s-au fircutdrntr-o de trupurile rnai stricacioase aJroniore - cdci nu s-a facut pentru ceva - pe cauzir fdra este raul ultima la aflindu-se ilare'rie inferioira 5i mai groasA'

202

NumirileDumnezeieqti Desprc
drept cuvAnt e qi indefinitl cdci nu este o raliune a lui, nici exolicdndca esteceeace era,nici dintr-o necesitate, dupi fLe; iar dacAe contrar firii, nu va aveao raliune in fire, cum nici lipsa anei in arti. Dacd - prin fire. Daca sufletul nu se inraieqte prin lipsa pa4iali a binelui, ci din afara firinlei lui, venind de la altceva,riul va fi lipsa a hinlei insiqi a binelui qi va apa4inetiinlial binelui; gi atunci,cum va fi sufletul'lCaci nu va fi nici viu; fiindci nu va avca via!a; fiindca viala e un bine; dar daca sufletul este,participdla binc, deci la viala; deci va avea in mod fiinlial binele qi nu riul; de gi in chipul binelui. Dar prin slabiciunea aceea senumeqte devcnindstab in a lucraale saleconform firii, seinraiegte, sufletuluinu qi uqorde miqcatsprepatimi; iar sliibiciunea estecum e grosimeain trupuri sau o fragilitatein fiinla de aceea lui, ci inclinarea sprecele materiale !i trecAtoare; se qi migca in mod gregit;iar faptele lui le numeqteaici roduri (6xyovo) . Noteazaci lucrareasufletului nu are ca una ce se produce$i nu PoatesAnu se o neschimbare, produca. Iar dacd - prin lucrdri. Inplesul pe scurt e acesta: firea sufletului e bund, fiindca a fost facut de Cel Bun; qi lucririle lui sunt bune; cAci vedem pe oamenii buni lucrdndcele proprii; dar prin abatcreqi prin lipsa binelui, patrunderaul; deci nu e in fi.re,nici in fiinld rdul. $31 Dacd riiul (este contr@r) binelui. Unuiaii sunt contrare cele multe; deci dacii celor unice gi bune sunt precum contrarecele multe, riul arecauzemulte; qi dactr, am spus mai sus,raliunile gi puterile sunt facdtoareale celor dupa fire, migcarilelor gregitece provin din slibiciune qi neputinli sunt facatoareale celor contrare firii qi nesimeprin ele apareraul; uneori face rele qi amestecul cind, fie cildura, fie raceala, tric de cele nesemanetoare, mai Inult ca fie usciciunea. fie umezeala stapane$te de aici se ivescde multe ori qi bolile. Deci cum celelalte; s-arivi raul cind toatecele facutear ramanecum au fost voii s-au facut din miScarea Caci acestea sau s-au facut'? in granilelelor lui Dumnezeu qi ramin st/indnemiqcate gi-gi au marginile in Dumnezeu;iar contrarul acestora, raul in sine (auto-raul),e nestabilqi nu are margine,nici nu e definit, nevaz6nd ninric din ele in crealie. Deci cum (stdndde sine)/ ar fi raul enipostasiat RaqiunileEiputenle. Adica nu trebuiesocotiterelele necesarefirii prin raliune sau ca o proprietate fiinliala; iar considerca trebuie omes|ecilred celor netsetndnritonre socotitii milcarea purerilor naturale spre cele ce nu se cuvin, lucru pe careil facelipsade misura, candmi$carile nu sunt linute sa riimanain granilelelor, in care s-au 5i facut. $i - tuturor relelor. ObArgiaqi sfdrgitul tuturor relelor este binele. deoarecefacend orice, socotim ca facem binele; gi riul nu are ipostas(suport propriu), ci suport alaturat,ficAndu-sepenru bine (din pricina binelui) 5i am spus-o9i mai sus' imunlc ca nu pentlu sine: aceasta ci pirAndu-ne nu privind sprcriu il putem facepe accsta, ca tacembinele, degi rezultatule contrar. . Cdci pentru bine. E ceea ce a spus qi in capitolul socodinainte:pcntru bine (6td td cycOov), deoarece tim ceeace facem bine.

$32
in realitate nu e drept. Dorind prin fire qi putere binele, facem uneori din ncqtiinld rAul, care noud ni se pare bine, dar in realitate este rau; cum a5a'l Pentru cA rizbunAnd pe cel nedreptilit, omoram uneori pe cel ce a ficut nedreptate,nefijnd vrednic de moarte. Inlelege aqa Ei nu vei greqi. Rdul e lipsd. Minunat a aratatcA relele sunt nesubzistente(neipostatice)dovedind ci sunt lipsa celor din rinduialA qi fire; iar lipsa nu subzistAde sine. cum am spus inainte; nu e prezenta ca ceea ce e natural 9i se impune; de aceea lipsa se numeStegi greSeali , sau nereugitagi cddere de la ceea ce se lagcpticv) cuvine gi ca lipsi de scop (cioxonov); sau ca lipsii de tinta, potrivit metaforei luati de Ia cei ce aruncA sdgeata;cici precum accla trimilAnd sageata spre o lintii, adica spre un punct, nu atinge bine ceea ce care se nume$te qi scop (oKofi6g), ala cei sAgeteaza, ce nu trimit sageataspre scop, gre;esc in ceea ce se c uv r n e . GreSeald. Sa nu inlelegi pin greqeald curvia, sau ceva de sine. ci sau altcevade felul acesta, nedreptatea ceea ce spune e aceasta:nu inainteaz:i spre bine; e rnigcirii sprebine, saudupa fire EirinduialA nesavdrqirea gi prin aceastaea inseamni a fi dur;i spre iralionalul contrar firii )i spre neexistenlanedeplina qi fdra fiinla; de riul qi ca nefiind nicidecumnimic. nume$te aceea toate Nu toate sunt tuturor. A salvat dumnezcie$te lreptelecoborite ale crealiei; cdci nilntea dupa care iau qi cu torul nemateriale, e mai fiinli minlile dumnezeieqti presus de suflet; deci ingerul, care s-a miqcat contrar minlii in chipul binelui, a devenit demon; iar sufletul, concare intrucit e inlelegitor gi ralional, nu activeazA form cu raliuneaqi minteasainferioarapentruinlelegere. nu lucreazi cele proprr.i; iar trupurile inferioare slujind raliunii inlelegatoarecontrar firii, nu seintiresc in ale lor. $33 Cum sunt peste tot relele. Dacd e Providenla in toate, raul nu e nicidecum prin fire. qi de cele Dar - sefac uzii. Dumnezeu se folose5te ce sunl sau sunl socotiterele, in mod bun spre indreptareagi folosul nostru li al altora. Sau al altora sau propriu. Catre cei ce zic ci noi trebuie sA fim buni qi fara sd vrem. C are spun cd noi nefolosim de Providen(d.Noleaz| c u m l o v e $ t ep e c e i c e z i c : P e n t r u c e n u n e - a l : i c u t Dumnezeu a;a, ca chiar de voim, sa nu pacatuim (gregim)'l Aceasta nu e nimic altceva declt a zice: Pcntru ce nu ne-a fiicut animale firi minte qi raliune'? la virtute, ar insemnastrnu Caci a fi dur;i din necesitate ne fi facut pe noi stipdni pestecele ale noastre,nici si ne fi pemris sa avem o fire ingelegatoare,adica suflet gi nu vom fi nici chip inlelegatoricici inliturl libertatea a[ lui Dumnezcu,nici suflet ralional qi inlelegitori li cu se va corupefirea, nefiind ceeace trebuies4 fie. adevdrat Cind spune de sine mi;cdtot'i (crDToKlvnxov), trebuie inleles cii spune liberi qi stapini pe noi ingine; cici e una cu nemiqcindu-ncpe noi ingine ca niqteinsuf1e1ili, a nu ne migca,ca nilte caseqi mun1i,sau a fi mi5cali de

203

NumirileDumnezeiegti Dcspre
al1ii, ca pietrele qi lemnele; deci vorbind de vimrte ne de ararii nri$catori de sine (Toirg crutoxw4'roug); aceeane e potrivita Providenla, cea prin lege 5i prtn prooroci, gi prin faptelebune' precum aratAgi.Apostolul vorbind Atenienilor. (citi se pwrc in relicl .fuptul cd binele qi raul depind de cnnSriinyr Si libertatea pe,rsotuelir: dutti n-or fi detitt o natur(i impersotnld, pnt'enitu dintrtt csenld inpcrsonuld. n-dt nl(i fi o -deosebire inrre hine ;i rdu; nuntai o deosehire intre un Dunrtte:eupersonrtl ne(reat ti Cre1hr ti ni$teftipluri perxtnale, <r.ttt.tiertte Si libere,fute posihild tt deosehire intre bine ;i rutr; numai intr-un spirit creut, core podte. Iuu o tttitudine po:itivd sau ne4(tivd Jula de Spiritul necreat, infnit ;i creulor, se po(te de:vtlta hinele in cel ditttii - cind rundne tnrr<t cvmunicaret'u Spiritulinlinit ti ( reator, bun prin iiinyi sau rdttl, din necontunicarea 2'uEl; ;i numai din spiritulcreut cure e intbrdcat in trup pol Si prin el e in le|(ilura cu lo(td t1uturum(lertald, apdrea ;i in trult ;i in o(edstd nuturd telele; moutted tiupului - t'are e cel mui nnre rdu penlru on - ti relele dii rutturti t'in dirt sldhireu spiritului credt, cure c ;i o impulinure a Duhului dumne:eiescin el; deci ntenlinerea qi sporireattmului intreg Si a naturii ii:ite in hine' e una^ cu st:orireu induhovnicirii lor: itt uceusla sture dr Il spor:ittrealiu vit:utri fdrti cdderea in pdcat: at'eustuarfi ic'hivlat tu o ridicare u trupttlui gi u nurterieit'osmice ttttt (tlDI esle nuttti.t [n esenlu inlr-( stare !u',titl,,d-\d, ei: aSo t'orfi trupurile ittt'ittte Si unitersul vielii t'i.itoare; persisrAnrlin om spiritul chiar dupir ptitot Si liind dus de Hristos prin m(flrte lu tnvietea cu trupLtl, n1o(rtea t1ue nici ea un rtiu ex:lusit', urr nimic definitit': ttumut cu trupuri luminoase se va puteu inlelege Loe-rislellla a miliurde dc oametti Int'kt1i;prin putereu ocrcnluald a iuhirii tntre spiritele untatte itt trupuri luntinouses-ar f putut inlelege ;i neqterea Si innullirea o<tnenilor prin iubireu spirituald Intre pereclti cu trupuri luntirutuse, prin lutt:nreaSfAnului Duh; poate neuvind un spirit. inlelegdtor,ci nuntui tt tiald u truptrlui, deci trcputi-ncl kr o stdre de Iunilrtti,irudiind de udtrci nuteria trtrltulLti inlelesuri. ScripturaSi SfAntulMaxint trttvorbescut<'ide o-fnvierea anirnalektr; iur SJdntulSinertn wtrhe;te de itttreg ;i de un uniters i ncoruptihil, spiriruali:ttt, lLrntirux trupurile tntiute ltAt de luninoase' de trdnsparente spiritutl, c'tiountenii 1'or f (pr()(pe ta itryerii, sture Iu c:ureur.1i u jurtsountenii dctctin-ur Ji inlerwtlil pdcutul cttre n t,pati:ut nruteria lunitloasd: ',1).t(A vtnt.li deci u drdtilt Cuydntul,celrehuintrivtr in stureu tntierii,LLotl mrti avea t'ei det'enili dulnvtiteSti lspiritualil ;i mai Dresusde loulti .sinilireilde ,titi' cei ce v'r.fi tu ittgerii 'lui Durnne:eu. deSi nu dupit fire, ci dulxi vrednic'ia priniti. de utt 1'dnfint Si de tt k't'uinlti (unt'sLulti (u 'simturtle? 7 tuttti :idit eu--.dcvenitd ittlreugd spirituuld. se irt presthimbu in ktcuirtlti ncmuteriuki t'e;ni^tri ,Si inteleplttirure" . lsfrintul Sinettn Nttul fer'lt'e, Intiia 1391. p. 142, r'('1. ft'nt 6. Filottthil , cuuaniarc morilA, ,,Tuile ('ele de pe pdnttnt se tttr uni cu intregul cu cele tere;ti" Iihid. p. 1a3]. ..Trupurilc tuxtstte se rot.'fuce spiri'turtle Si a;i :icAnd, (semenea tu ale ingeriktr" tnt scd i itt ia. p. I I t 1. .,Nuntai picaru l u fii cut pe r sd kx ukt un pdnint tre(dtor ;i strittit'i<ts ti su se invdtki;.edscd de hntnti (sem(indtodre,u;u cunt meritd" libid' p' rti i rrn'fi sp i r i t uuIi za1i,pd nfi ntuI 1281.,,O dorti t'e oante ta deveni Ei el fntreg spiritual gi nemateriul, t'ici cei ce uu dobdndit trupuri nelrupe{ti Si ttu ujuns intr-tt sintlire mai presus de sintlire circuntscri;i .fiind, se vor ltt-c-enetircumscrise" Iibid. p. 139] netii<untscri;i Si in t:eLe n. trad.). Irdrd sd vrem.Bine a respins cuvAntul celor ce spun ciici cd trcbuia sA fim buni 5i fira voie gi din necesitate; acesteaar fi fost desfiinprea fiinlei noastre; caci ar fi desfiinlat libenatea. Celor ce se miEcdde sine. gr' tdv autoxtvritcov. in loc dc: a celor liberi (t6v crute(ouoi<ov1, cum arata paragraful aleturat. $34 cele $i schimbarea. Noteaze ci 5i cele netrupelti $i nematerialese schimbi, nerdmlnAnd deplin in identitatea lor in bine; caci binele e acelaqi, stand pururea $i siSur; dar ceeace se schimbii nu e acelagi. $35 Gregili in cunoqtinga. Observi cum cxPhca spusa: in cunogtinlegi: S/rrgaurre ;tie Vai celoi ce pacatuiesc voia stdpAnufuisdu Si nu o face' se vu bute ntult (Luc' 12,47). CunoStinlei. gr. li Tiq Tv6oeog. Numegtepoate cea veniti din invalaturii pe carc o cunogtinla (Tv6orv) poateadeseori intunecauiure4 de eaa spus;i mai susci vine bin auz; iar cuno$tinp neuitatatrebuiesocotitacea dh contemolarea sau ilumjna.reanaturalA,venita fArainvaliturii s-au spusde noi. Noteazaca are9i o alta bar acestea qi mai lucrarcdespre judecatadreapta;i dumnczeiasc{; gi trei de argumente ca acestcapitolaredouAzeci noteaza care arati ca rAul nu e ceva ce este. CaPitolul $l Nu - (fiinga) nui presus defiintd. Cei de odinioard au numit pe DumnezeuUnul nu ca inceputal numerelor, ci pentru'cae ridicat pestetoate ;i nu are nirnic din cele de dupaEl irnprcunanumarat;dar Sipentrunecompozilia nLraratace este lltnla lul gi simplitatealui; dar aceasta bunrnereu; fiinla lui Dumnezcunu poatefi exprilnati in mod propriu; cici estemai presusde fiinF. gr. 0eapFiingei izvordtoare a dumnezeieqtiioD6rgdi, izvorAtoare Fiinla ouotcpliag. XrKig (ouorcrp26icrv;numelte obdrgiagi cauza a toata fiinta; mai prcsusde toatafiin1a; caci rceastaestedumnezcirea iarprocesiune (np6o6ov) numegtelucraredumnezeiasca' care a produstoata fiinla (crcata). De fapt numirea dumnezeisscd a Binelui. Ctm * numeste bun. Vezi cum prezinti binele sau nurnirea lui dumnezeiascice se intindc la loal.ecele ce sunt 5i este deasupracelor ce nu sunq cel Urrrrlestemai presusde cele ce sunt gi El se extinde deasupralor; iar liz4a e mai presus seextinde mai presus de cele ce vieluie sc;iu hqelepciutretr de cele inlelcgatoareqi ralionale sensihilc.incAt e vidit ca V

204

Desprc NumirileDumnezeieEti
binele adici Dumnezeu e qi cauza existenlei qi a vie$i gi a inlelepciunii; iar faptul ca Cel ce este e cauza vielii qi a ca potrivit cu cele ce sunt. inlelepciunii, inlelege-l Se extinde - Si Ia celc ce nu sunt. Binele se extinde qi la celece nu sunt,ca Cel ce le cheami pe ele la existcnla c6nd e bun qi cccace nu este, Tataluiinsuqi, saudupdspusa Dumnezeu este contemplat ca suprafiinla; iar existente (tivto) numeqtepe celece nu sunt materiale.cum am aratat adeseorimai sus: sau,fiindca Dumnezeu nu e circumscris dc cele ca loc, pe dreptcuvAntspune ci El e gi rnai presus ce sunt,ca sa aratenecircumscriercalui. $i - mai presus de cele ce vie(uiesc. Trebuie gtiut cA atunci c6nd vorbeqtedespreingeri qi oameni, pe ingeri ii nume!te inteligibiLi (vontd), iar suflctele noastre inlelegatoare(voepdg), cum am observatde multe ori nrai sus 5i am expustilcurile cuvintelor inteligibil giinlelegator 1To0 vorltoO qi voepo0); dar acum, deoarecevorbeqte intii despre Dumnezeu, in mod potrivit numegte qi pe ingeri, cu noi, inlelegatori, intrucit ii vede qi pe ei intorgi prin inlelegere spre Dumnezeu, ca hranili de inlelegerea inlelepciunii dumnezeiegti,ca gi sufleteleomene$ti;iar pe ccle sensibile le numeqte neralionale. Dar de toate cele de inlelepciuneaduminsuflelite spune ca se impArtaqesc qi in pomirilc lor naturale.cum arataqi dumnezenezeiascd iesculVasile in E-uinteron cdsiele au fost facutetoateintru cum^s-a spus:7'oate cu inlelepc'iune inlclepciune(vopoug,), leti Jiicut (Ps. 103,25). lar InlelepciuneaesteFiul, Cel ce este;deci toate spuneca s-au ficut in Fiul cel ce este.
R]

sunt bune foarte; dar nu toate se impirtiqesc de via1l, sau de raliune, sau de inlelepciunc;de aceeaa qi dat aceste numiri intr-o distinclie deplina. Iar mai intregi {6ltxrotepag; le declarape cele vazuteIa mai multe, ca la celecuv6ntAtoare viala; cici ajungla plante,la anirnale, gi raliuneasuntmai gi necuvAntitoare. Insainlelepciunea paniculare;cdci acestea se vAd numai la cele ralionale. $3 $i tnlelepciunea peste viald. Propozilia fiind oarecum mai pulin clarii, socotesccA spusaexprima acest inleles, de care seintreaba cineva: aratapentru ce numele exi,stenlei(toO 6vtog; inse$i e superior numelui vi4ii; qi iaraqi numele vielii e mai presusde al inlelepciunii, o spunedupa intrucit aceasta o cere qi ordinea; aceasta ce spunechiar el cu puiin inainte ca Si existenlati viala gi inlelepciunea sunt cauza de fiinla facatoare,de viala facatoare qi de inlelepciune datatoare a celor ce se imperta$escde fiinla qi de viali qi de minte, ragiune gi simlire; gi oare nu se vedea aceastaordine chiar in cele Deci trebuie,dupa treptelespusede el ca cele existente? existcntesi fie mai apropiatede Dumnezeu,decit cele gi ralionale,adici vieluitoareqi sensibileqi inlelegatoare decAt cele ce se imparta$escde minte gi de raliune'l Dar de pronia nu e a$a.ci dimpotriva; cdci sunt mai aproape lui Dumnezeudecdtcerul gi stelelegi pdmdntulqi apa qi aerul, cele in ele vieluitoare,chiar de lraiescviala vegemai ca ele, gi decit vieguitoarele tala, ca plantele9i ce-le apropiate,cele sirnlitoare,adica neralionale.Caci sunt mai cinstite in viali decAtplantelegi vegetaleleqi aniIar cele ralionalesunt mai apropiate malele neralionale. de Dumnezeu dec6t de cele simlitoare; iar decAt cele rationale,minlile (duhurilc ingereqti),adici puterilemai presusde lume; caci celemai presusde noi, cei ralionali, sunt cu mult mai apropiatede Dumnczeuprin nematerialitateagi inlelegerealor, degi ar trebui, dimpotrivd, ca cele ce sunt si se bucure de mai mari daruri gi sa lie deasupracelorlalte,ca cerul gi stelelegi cele asemenea; dumnezeiescul e nedumerirea; deci dupA aceea, aceasta Dionisie rispunde cobor0nd[a rdnd de la minte gi de la raliune gi de la simlire, aratand cinsti-rile primelor ca intAielecinstiri; a5avei afla dupa o paghA. De fapt trebuia ca cele - de darurt mai mart. despre Numegtedaruri mai mari numirilc dumnezeieqti mai multe, decAtexistenla qi viala; dar cele ce se impana$esc de acestea nu se vid numai intre cele dintAi Ei mai mari, ci gi intre cele mai mici, deoarececele dintdi sunt inalte, iar celelalteau insuqirileexistenlei,ale vielii qi prin aceasta sunt mai inake (omul e mai inalt decdt cerul material,n trad.)deqinurnirilele aratiimai parliale; de iar cele ce poartiinumin mai Iargi, nu se impArtilqesc insuqirile mai inalte, adicii de inlelepciune, raliune, inlelegere;qi prin aceasta cele dintdi sunt mai mici, ca de darurimai mici, decdtcelelalte unelece seinrpdrtiigesc care se impdrtigerc de daruri mai multe qi mai inalte gi mai apropiate de Dumnezeu. $i au o viald superioard celorlalte. De cele superioare se spuneci sunt mai aproapede Dumnezeuqi au viala niai inalta decAtcele inferioare; de pilda minlile dumnezciegtivieluiesc mai presusde noi, ca fiind mai apropiatede Dumnezeu.$i iarigi nouAca ralionali ni se

Explicatoare, gt exgo'vtoptx<iq. Le numegteexplicatoarc pe cele ce descoperisau prezinti. Mai presus de toatd bundtdtea. NoteazA cl bine spuneca e mai presusde toatabunatatea $i dumnezekea; inlelegc ci e vorba de dumnczeirilesupuseale ingerilor Ei oamenilor drepli. in cele ascunse, gr. ev onorpri<porg,. Ca in: A pa.r inruneritul atoperrimdnt (onoxpuprlv) al lui (Ps. t7,13); li iaraqi:/n ntijkrcul furrunil 1iv anoxprxp<p; (Ps. 80,6). Se tmpdrtdsesc de - simlire. Deoarece cu pulin inaintepirea si vorbeasclde o cobordrea binelui, zicdnd ca nu ci estechip a/ Celui ce e t'au:a Si agamai departe, si afle vreun prilej de cumva cei cc citesccu neinlelegere dispreluirea lui, zice: nu e altceva binele ;i altcet'uCel ce estel Si iarAqi:altcevavia1a,;i altccva inlelepciunea. CAci una este cauzatuturor gi nu multe. $i una este pe drept cuvAnt dumnezeireacare le produce pe toate, sfdntagi fericita Treime, qi nu multe dumnezeirilecreatoare.Aceasta n-a spus-o ca un lucru dc prisos,ci viizand pe inleleplii Elini qi ereticii ce se trag de la Simon, care spunci zeii sunt facatoriai lumii, intrucit, pc masurace s-aucoborit, au produsgi pe celemai slabeale fapturilor, pdni la temeliatuturor, adici la materie. $i cea (dintdi) esle. Este numirea binelui care expa4i ale ei, prima, zice,loataProvidenla.Deci gi celelalte raliunea;cici toatecelece suntau ca via1a, inlelepciunea, lui Dumnezeugi fost adusela existenlapentrubunatatea

205

Despre Numirile Dumnezeiegti spune ci vieluim mai deptin decit cele necuvantatoare; qi iaragicele necuvAntatoire,avind simlire, vieguiescmai mult decAt plantele, ca unele ce nu au simlire. ci numai viap de plante. $i nici n-afost. Nu se spunedespreDumnezeuin sens propriu nici cd a Jost, nici cd este, nici ca vd f; caci dar i se zice gi acestea Dumnezeu e mai presusde acestea; pentru ca esrein tot inlelesul in mod suprafiinfal. Bine a spus cd nici n-o fost. A fi.rt este indicator al timpului. Iar Dumnezeu este mai presusde a ftist, adrc| mai presusde timp. Deci vei zice: qi cum se zice despre Dumnezeu Cuvinil: La inceput era CuvAnnrl(loan 1'l)'! Iati ca se spunei /a; dar spunem adeseori ca Tatdl e incepunrl gi cauza tuturoq de aceeadeci' zice: La inceput era Cut'Anul, fiindcii Fiul este in Tatal. Dcci bhe a spus: La lnceput era Cuvintuli iu ca va .fi e clar, caci aceasta arataci acum nu este, ci ci va fi vreodata'ceeace, spus despreDumnezeu,e nepotrivitli nccuvijncios Mai bine zis nici nu este. M sunt de subinples gi carora li se adaugain mod propriu erz qi cele ce acestea, sunt impreuna cu el; sau trebuie inteles qi altfel' ca fiind mai presusde toatainlelegerea5i inchipuirea lui a.f . Are qi inlelesul ci toate cele ce sunt (td dvtc) arataca au fost adusc la existenldriar adAugind Si existenla instisi a cektr' ce sant, a indicat duratalor. $) El (este)ca otare. Aceastanu trebuie inleleasi ca spundndu-sedespre cauzatorul tuturor, ci despre cele inteligibile gi inlclegdtoare9i sensibile qi celelalte ce dh El prin crealie.Cdci precumam spusinainte' subzista Dumnezeu esteinainte de a Jt', de fapt este preexistent Deci a cauzeiprcexistentc. (npor6v); iar a fi e ca o aratare Dumnezeu se zice preexistent (tnaittte existenl, trurinle de existenla, n. trad.) gi ca urmare se zice 1i Cel ce este (c6v).ca Cel ce e cauzatuturor; apoi din El estea fi toate. prin particiDect a liinseamni ci au primit subzistenla parea la preexistenlalui, nu pentru ca s-ar fi impartit ci voinla care le-a adus Dumnezeuin a fi qi a preexista, ceea se nun]e$te pe toatecele ce sun[,aceasta la existenta vohla ce subzistamai inainte in Dumnezeu;$i aceasta crealiei hotarind de mai inainte aducerea dumnezeiascd la existenla,voinga care este in mod cuvenit inaintea celorlalte qi la care participacele ce sunt ale lui Dumca Dume inleleasa nezeufiind un inceput al existenlei, nezeu insuli; mai intAi este El gi apoi e gi viala 5i inlelepciunea. Caci intai se impina$esc de e-ristenld minlile neviiautegi cele mai de sus qi astfel9i de viala 5i de inlelepciune;caci precumin cazul nostru a subzistat, ca prima, o substanli din care suntem, ala qi in cazul minlilor netrupeqti, se inlelege ca o substanldinsigi existcnla fiecareia pentru chipul vielii, dupa care ia fiecare fiinla spre viala gi inlelepciune 9i aseminare. Iar gi identitatea am aratat-o asemdnarea $i mai sus.ca puteri lui' ce inal16spre Dumnezeu,prin care ele se ascalnana fiind apropiate tui; qi la ele participa prin cobordre intdi cele de dupa ele, participdndqi ele la existenla.Iar ca inceputuri (obirlii) ale celor ce sunt inlelegem primele in crealie,ce se numcscinccpufiin1ece iau suhzistenlii turi, nu pentru ca din ele sunt cele ce sunt, ca din ni5te ci pentru ca. precum s-a spus.au lost srihii (elemenre), createinainte de cele de dupi ele; de pilda in cele inteligibile inceputul crealiei sunt Tronurile 5i apoi cele ur-

$4
Cel ce este - tntregii existenle. Existenla atribuita lui la un loc; acesteia Dumnezeue mai presusde toataexistenla ii spunemai presusde frinla, in loc de ceeace exisu prin facere;cdci ceeace este,e fiinla; fiindca numele de liinla e de la a fi; deci Dumnezeu, hind siruat 9i deasupralui a fi (fiindca a.f arataa fr adusla existenlade o cauzaoarecare), esteinleles ca Cel ce estein mod mai presusde fiinla; de aceease zice ca este qi veac al veacurilor adusede El la existenli; caci ceeace nici n-a fost, nici nu va fi, ci numai este,avdndexisten;aca stAnd,qi neschimbindu-senu va fi, nici nu s-a mutat de la a fost la este- aceeaesleveac. Cdci trebuia nu numai ca toate cele ce sunt sd tie in totul gi in intreg, ci gi ceeace n-a fost vreoda6; cici nu s-a adus lui nimic din ceeace n-a fost mai inainte. Aceastas-ar putea punere(aqezare)gi fire qi ar fi veac;caci veac numi aqadar (oi<irv) s-a numit de la fapnrl ca o fost pururea (aai 6vtog;. Oeci daci numeqtecineva viala nesfar$iE veac, prin faptul ca estedin totdeaunagi nirriic nu seconsumadin nu o numeqtetoata ea prin trecere,pentru ca nu rdLrnAne, cAci astfel ar delimita ceeace este veacul. Deci nesfdrqitul pentru ca nimic nu se esteceeace nu are lipsuri; li aceasta consumedin el; astfel Dumnezeu estegi veac $i Faaatorul veacurilor:deci veacestenu ceeace esteinferior, ci ceeace ilumineazA din ceea ce este inferior; dupA Apostol sunt vegnicecele inteligibile gi nevdzute(cf. Rom. 1,20); deci veqnic nu este veacul insugi, ci ceea ce participa la veac, in mod nedespi4it. Deci intruc6t adici la viala nesfhrgitA DumnezeuesteFacator!i al celorce panicipa la veac' adici la El Cel purureaexistent,numite prin aseminareveacuri' se spunecd a ficut veacurilein loc de cele inteligibile, fiind veacul lor gi suslinatorullor; astfel se numegtegi tirnp Cel netemporal,ca Cel ce e cauzatorul timpului; caci ceeace este in cele inteligibile veac, aceeaeste in cele sensibile timp; deci precum cele vdzute sunt chipuri ale celor nevazue qi inteligibile gi numim veac aceaneclatinata9i inrcaga viata 5i veqnicagi cu totul neclintiti, 5i o vedem in intr-unul, la fel gi de timpul, ce se odihneqte preexist6nd Cel ce este pururea, zicem cd s-a aratat prin coborire, Deci numim timp iegirea la cele venind la firea vazuta. sensibile a bunatalii lui Dumnezeu, la crearea acestora; fiindca nu e timp migcareadistanlelor lui in zile qi parli qi ore gi nopli 5i zile, ci identitatealui de nume c u c e l a l t i m p u l u i ; f i i n d c a p r e c u m d a m a c e l a g in u m e la ceea ce masoara ;i la ceea ce e masurat, fie ca e pdmint, fie zid, sau altceva, aqa qi aici" ceea ce e masurat de metru, fie pamdnt, fie zid, fie altceva' numim tot metru.; astfel miScArilestelelor, dupi cele s p t e s e m n e; i t i m p u r i 1 i spuse: S - a ap u s d e D u m n e = e u a n i ( F a c . l , l 4 ) , p e n t r u c o n d u c e r e aq i i n d r u m a r e a este El clarA a noastri; dar cel ce le-a rAnduit acestea, l o r , c a C e l c e e c a u z am a l p r e s u s t easupra i n s u g ia g e z ad de veacuri gi netemporali a lor.

206

NumirileDumnezeiegti Despre
mtrtoare;in cele sensibile,inceputul crealiei estecerul 9i pamnntul; cAci la inceput a fticut Dumnezeu c.erul ,{t pcimdntuli fiindcl acesteasunt primele create ale celor iensibile. Apoi gi altfel, ideile 9i modelele care sunt inlelesuri desivAr;ile prin elc qi eteme in Dumnezeu, gi prl.urn u* spus inainic, se inleleg ca ni;te elemente. inceputuri gi iubstanla nemateriald9i netrupeasci.acelor adusela exisce pinicioa la idei, ca ordinele netrupeSti tenia. Ca.i viala de sine. inlelepciuneade sine. ordinea de ihe si celelalte,sunt modele dh Dumnezeu.la care panicipi creaturile,ca linii drepteale punctului sau centrului ce se miqcl in cerc. Deci pe drbpt cuvdnt - (mai tncepdtor) decdt toate' numire, zicdndl Eu sunt Dumneziu gi-a dat Siegi aceasta de aceeaii 9i dAm in mod cuvenit Cel ce sunt (1eg.3,14); numele acestiinainte de altele cdte se spun despreEl, ca viala gi inlelepciune qi cele asemenea' Iar s p u n d n d u : s ec a e s t e m a i i n a i n t e q i e s t e m a i p r e s u s ( 7 t p o i v o t x a i t n e p e i v o t ) , s - a a r a t a tn e i n c e p u tul gi necuprinsul existen!ei lui Dumnezeu, care' o r i n h o t i r A r e a a n t e r i o a r i a c u n o g t i n ! e is a l en e g r a i t e , i r d n d u i t d e m a i i n a i n t e e x i s t e n l at u t u r o r ; c l c i p r i n hotArdrea aceasta cuprinzAtoare' mintea pune baza existenlei; gi apoi te contempla pe ele intrucAtva.existind. DLci deciardndsimplu ctr vor fi' n-a aratatSi cum vor fi; cici rostind int6i sd fle' pe urmi a vorbit de qi de cele impreunl insaqi via1a,de insASiasemanarea cu eie; intdi a aratatca insa5i a fi esteviala' ca e simplu a vielui, firtr sii precizezece fel de viali. Iar celelaltela intdi prin a fi. fel se caracterizeaza Precum-intr-o $i dacd voieEti' (obdrqia) celor vii. raliune oarecare,preexisti insuqirilor, insuqirile de sine sa subziste,aqainlelege 9i (ci atare)ce le fai pe acestea ilbeala corpului in-sine,care, adiugdndu-secorpului, il lor,.ca againlelege albeqie; 5i cele spuseaici dupAmdrsura viali ce pieexistdndin Dumnezeu,da viala tuturor celor ce se impafla;esc de El. Participdri ca atare' Participeri numelte cele ale ciror cxistenlcpanicipA,ca insa;i existenlasau viala sau ordinea qi celelalte: sunt participari dumnezeielti ca daruri, pe carele-anumit 9i inceputuriale celor existente' $6 Este din ea si fn ea. Aceasta trebuie inleleasii astfel: prin sine' frnd minte 5i intreagi energie suprabunatatea (lucrare) esteintoarsa spre ea insagi prin lucrare, nu prin Dutere.mai intai fLind necugclare.apoi devenita minte neavand orin lucrare:de aceea 5i estenumai minte curata. dar inlelegein oricc caz prin sine' Caci ldausa cugetarea. daca fiinli ei estealta,iar cele ce le cugcti altele,ea.sau Iar de are ceva' are de la sine, fiin1aei va fi neinleleasa. nu de la altul. Iar daci inlelegede la sine qi din sine' ea este mai presus de cele inlelese; agadar fiind minte' celece suntca eacareeste;deci dacd inlelegecu adevdrat estecele pe sine,inlelegecele ce sunt,-ea inlelegdndu-se ce suriu caci sau le va inlelegeca fiind din alti pane sau in sine insali ca fiind ale ei: dar fiind dm altApane nu le Iar cele poateinlelegc;cAciundear fl intre celesensibile? ca unelece sunt schimbacioaiensibili nu suntexistente, se qi finite qi pieritoare; deci se inlelege pe sine qi in sine' Iar deoareceDumnezeueste Si Facatoral celor ce sunt' le va inlelege pe ele chiar in neexistenla lor (cind nu exista); dar El Lste arhetipul acestui intreg; 5i cele ce le inlelege, nu le ia ca chipuri de la altele,El insuqi fiind .oa"tut celor ce sunt; deci nici El nu estein vreun loc' nici cele din El nu sunt in vreun loc; ci le are pe ele ca avindu-se pe Sine insuqi; qi fiind in ele, toate impreuna' sunt in m;d neimptirlit in El; dar se disting in mod neimpa{it in neimpartirea lor; deci cele ce sunt, sunt lui; iar celece sunt,suntchipuri; dar sa auzrca cugetarea astfel, cA deoarecea cugetat nu trebuie sl inlelegi aceasta caci acestei s-a faCutaleasta.sau este aceasta: aceasta, ca s-o faca inlelegeritrebuiesi-i premeargicevacugetat, pe Sine' ci inlelegAndu-se pjaceastao datace a cugetat-ol inlelege cele ce sunt, deci cugetdccle ce sunt, ca Cel ce pe Sine 5i e unit cu celece suntin El; cici insiSi se-cuglta lui estefacerea celor ce sunt;deci ceeace este cugetarea in El, este chipul Ei ideea lor; iar El fiind inreg minte' este intreg cunogtinltr; iar cele din El qi in El sunt minti capabile de contemplarilecuno$tinlei. Ele sunt 9i distinctein El, cum sunt qi in suflet multe ce se cunosc deodati, dar rimdn neconfundate qi lucreazi in afara ca una, cdnd e nevoie; gi sufletul are in sine toate puterile impreuna, prin care prevede mai inainte cele ale trupului gi iotuqi Ie manifestain mod neconfundatla vremea iuueniia activdndputereananrrali in legaturacu trupul, putere prh care il hraneqtepe acestaqi il cre5te.;i il face capabil spre a na;te; intre Puteri este puterea slmlltoare prin vine 9i artere 9i prin came 9i nervi; care se aCtiveaza cele sensibile, dar 9i prin puterea aceastasesiseazA pe put"r"u d.-u opina, prin carejudeci cele sensibile.Si cea a imaginaliei, prin care imagineazAcele sensibile' qi pe cea de iugravire, prin care desemneazi cele sensibile; gi pe ceu memoriald, prin care ele se amintesc, pe cea doritoare, prin caredoregteqi se miqci animalul in spaliu; gi pe ceacare asirniieazd,pe cea a mAniei qi a poftei; aceste puteri le are folosindu-se(sufletul) de trup in partealui ieralionalA; dar dupa moarte va fi lucritoare numai minincetind. tea, acestea oarecare tn $i celc ce (sunt linute) tnt-un fel existinld. Zice cL dn suprabunatatealui Dumnezeu. care este insASiexistenla lui Dumnezeu, este exlstenla celor ce suntqi duratalor. $i spuneca sunt in mod unitar, sau printr-o oarecarecauzA simpld !i cuprinzitoare a celoi ce sunt, nesupusarelaliei; cici dumnezeireanu are prin nici o raliune sau inleles qi lucru, vreo relalie qi comunicare impusi cu cele ce sunt, ci estecu totul atingerecu li in toate ridicatA deasupralor' ele avAnd dumnezeireanumai prin suslinereagi pomirea lor de care ea,cum ar spunecineva; iar exempleleurmatoare fac crezuti raliunea tuturor din Dumnezeu' ca Ce[ ce e cauza existenlei lor, El existdnd ca altceva decAtele gi subzistind in Sine prin alta rafune decit ele. in merime $i are numdrul. Caci numirul creqte din multe unitali compuse;deci unitatea(monada)caree cauza numerelor.cuprindein chip unitar toatenumerele: cerc' aga - gi centrul sau punctul care cuprinde liniile din confirmi $i tn cent^. Acestea sunt exemple care cele despreDumnezeu9i judecata.Noteazaca ldmureqte pe El cu un centru. din linii, asemandndu-l Llnite tn chip unitar. A spus aici unitar in loc de simplu gi la fel; cici nu sunt altf'el.

207

Despre Numirile Dumnezeieqti

Dar qi tn (frea) intreagd s tuturor. Este evident ce in intreg sunt pi4ile; deci zice ca raliunile puterilor gi migcarilor vdzute natural in fiecare dintre cele ce sunt, se contempli in firea privita in general,cum spun filosofii dh afari care vdd cele ce existain ele insele qi in altele, pe care le numim insuflelite qi neinsufleliteqi au adus sub o singurd categorie,careia i-au spus toate acestea fiinla; ei au cuprins in acest cuvAnt insugirile fiecarei ftn1e in parte qi raliunile lor care riman neconfundate; cdci alta este raflunea celor insuflelite qi alta a celor neinsuflelite;la fel 9i a celor sensibile,adica a celor cuvdntitoare gi necuvintitoare; deci dupa raliunea fiinlei adicAa simplci existenlesunt unite: dar a afirmatca sunt in suflet in mod unitar, aratand ca una este puterea de viali ce se dA din suflet trupului intreg, care lucreaz4insi in mod variat in madulare. Cdci este obdrqia - celor ce sunt. DacA cel prin care este ceea ce se face este cauzator,cu adevarat qi in toateca intr-o idee 9i un cauzatorultuturor au preexistat model, precum am spus inainte; au preexistat toate imprecums-a preunagi in mod unitar,chiar gi celecontrare, spuscd secontempli in Dumnezeu;dar cum sunt li unite gi contrare, sAinlelegi aqa:ceeace e impodobit are chipul in alt loc fiind stelele$i imparlit, ca in lume (in cosmos), in altul omul; 9i iaraqiin alt loc focul qiin altul apa;cici fiind contrare, de se aduna impreuna, se stricd impreuna; dar in cugetirile lui Dumnezeu erau toate cele ce sunt, impreund qi neconfundat;caci nu sunt corpuri, nici in corp, ci in cugetdri eterne,care sunt modele; de aceea Dumnezeu e qi inceputul tuturor; caci este inceput (ob6rgie) tot ce preexista a ceea ce se face; gi pe lAngri in ordine; alteleestegi o ordhe a celor ce au fost a$ezate iar ordinea este o lucrare a aseminarii intre ele a tuturor celor ce sunt qi o simetriedevenitacauzi a comuniunii (comunicArii)intreolaltaa tuturor celor ce exista;dar qi toata stabilitateagi toatii migcarea celor existenteeste Dumnezeu. Inszrtrebuie inlelese in mod diferit acestea, degi in cele inteligibile gi in cele inlelegatoare, frea care e inceputul migcarii qi stabilitrigiisau liniqtii, este aceeaqi gi o indicii o lucrare; c6ci qi migcarea,care esteo lucrzre vitala spre slujirile dumnezeiegti qi invalaturile celor inferiori, dar gi liniqtea gi stabilitatea care e veqnicA gi arata ca acdveazaminlile proprii gi sunt neschimbata, frea iar in cele sensibile, umplute de cele dumnezeieqti; fiind obdrqia miqcarii gi a stabilitalii sau a linigtii, arati migcareaca producitoare in existenla, iar slabilitatea sau din coruperea existenlei. liniqtea, oprirea sauschimbarea caree cauzatorul suntDumnezeu, Dar sespuneci acestea in Dumnezeuspreccle mai presusde flinla. Iar mi$carea din El gi prin El e o procesiune proniatoare in bunatate; iar stabilitateainseamna a fi pururea la fel Ei avdnd prin neieqireadin Sine o linigte de necunoscut gi o neclintita netulburare. Dar noteazii cd a numit Puterile inteligibile veqnice, ca participAndla veacfirnd participante, Puterile cdLi sunt ingere;ti sltnt creote: dar sunt numite veSnice, destinateveyticiei, n. trad.). Iar cea care o spune aceasta esteScriptura: Crici celece se vdd sunt trecdtoure;iar cele (ll Cor. 4,18). Iar cele ce sunt in ce nu se vtid sunt veSnice altele,sunt de exemplu stinlenia,nemurirea,buna vieguire; sunt astfel in t-rinleleinteligibile (ingeri) $ iar aceastea

inFlegatoarc; dar se zic ci sunt cugetate in cele inteligibi.leqi in noi, ca dumnezei qi domni gi putemici prin tirie sau prin participare; acesteasunt ingerii gi oamenii. Toatd definilia qi celelalte. Toate cltc sunt, prin faptul cii existazice cd se contemplaexist6ndin altelegi le-a numit nu in ele insele; d;r fiinlele (caci pe acesrca cele ce sunt),sunt cele ce sunt in ele, pe care le caracterizeazi nemurirea,inlelepciunea,ordinea, armonia gi cele impreuna cu ele, desprecare se spun ci existdin altele, precurn gi cele vizute prin simlire in corpuri, ca culoarea, carec cu neputinlasa figura, mdrimeaqi cele asemenca, fie in afara corpurilor. Piirintele le-a distins pe acestea zicem ci se percepprin cugeprin cugetare. Iar acestea tare, ca inlelesul, ragiunea,simlirea gi cele asemenea gi reflexiune; pentruca le cunoagtem numai prin cugetare deci se zice ca celc rntcligibile se cunoscprh cugetare, cici nu cad nicidecum sub simluri.

$8
(F ii n(ele) i nte li gibile Ei tnle legdtoare. Noteaz Aca se numesc inteligibile (votlto() in raport cu noi, iar (vopdi) in raport cu Dumnezeu. inlelegatoare $i existenla. $i existenla de chip dumnezeiesc. $i toate celelalte. El estecauza existenlei tuturor ti e inainte de-a fi (toatc), ca Cel ce e ideea qi modelul cum se vedede aici; caci existenlainsiiqinu e existenlei, Dumnezeu(Duntne:euca Persouttde posesorulJiinlei, e mui neinleles ca ee, spune Slhntul Mu.tim in Capctele gnostice,n. trad.);pentru ca esteDumnezeu,dar pentru Dumnezeu, este li se nume$te gi existenla; de aceea existenlaestein Dumnezeu,ca idee,nu Dumnezeueste in existenlii;caci El era inainte de a fi; totu$i pentru ca estecauzatol'ultuturor,e indicat gi ca producator$i este in afara tuturor; dar tlind cauzator al tuturor, se numc$te pe toate. gi din insuqiriletuturor, ca Cel ce le-a prodLts estes lui. Existenlalui, ca fiind din El; $i existensa giin El sepiistreazii de catreEl; dar nu esteEl al existenlei, caci estemai presusde nici nu esteconlinut in existenla; existenlaCel supraliinlial. $i nu El este tn existenld. E de inleles in amAndoud felurile gi faptul ca e L(Lt:d. adica existenlail are pe El drept cauzagi nu El areexistenlaca o cauzdanterioard. Potrivit cu toald cugetarea celor ce suzl. Vederea cugetare celor ce sunt,pe c.re aici a nunrit-tr {enivotov;. {iind multa $i variati prin toata lucrarea minlii, afla inlelesul cauzei sau al Creatorului existnnd de rhai inaintel deci, spunAndcd se inmullette, arati ca se concauzi in cele multe. templtraceeaqi $i cd este qi cd va l. Cele ce le-a negat, acum pe sine in mod vorbind dc Dumnezeu gi explicAndu-se igi impune sa le inleleagi potrivit inlelesuluide necesar, catz4 decis-ufiicut, sef(ce li se vafice, le aplica in mod propriu creaturilor; ceea ce s-a facut odata e cerul, gi celeasemenea, cdroranu sepoateaplica ingerii, soarcle ce s-aspusde David: CeLce sefute Sise vafuce. lar ceea fute pe ingerii sdi duhuri (Ps. 103,5),trebuieinleles fie i. cum s-aspus:Tutrilpinu ucum lucrea:d cd sepastreaz (loan 5,171,fie dupa obiceiul Scripturii, care schimba gi se folosegte de viitor in loc inlelesuladeseori ternporal, trebuieinleles de trecut. sau invers; dcci pentru acestea in mod propriu: s-uu J(icltl. Iar cele ce se fac se zice

208

Despre NumirileDumnezeieqtr
despre cele ce sunt in curs de facerc qi de corupere gi se succed,ca noaptea" ziua, vara, primivara qi cele asenrecelece nu s-au nea',iar se vorJhce,sespunenumai despre facut, ci se alleapta, ca: prefacercauniversului gi cele legatede acesta; dreptcauzator al tuturoracestora e liudat Dumnezeu; caci n-a spus:,4r'estea il caratteri:eu:ti pe EI, ci ct pentru acesteae liiudat; iar eru (<tfost) 1i cele impreuniicu acesta in tot sensulnu se potrivescaltuia,ci numai lui Dumnezeu,deoarece El era vlzut mai presus de tot inceputul.Iar esteqi va.fi i se potrivescca Celui ce gi in toate neprefacerea; de are intnl totul neschirnbarea aceeai se zice qi mai presus de {t\n5d.tlar tot de aceea sunt ale lui Si il ctruileri:ea:ri.Zice ca prin inlelegerea lui ca Ce[ ce c cauza,se poate spuneca toatesunt ale lui Dumnezeusausunt cugetate in El. Cdci aceasta o inleleg (KoTnYopeioea,t). filosofii spun6ndcAil carecterizcazA Dar El insuginu e nimic din toatecele a cdror cauzdeste. pentru faptul de-a fi gi de a suprafi. De aceeagi negagiile arataaceasta, ca de exemplufdrti fttrmd gi liirti.lt'unusele gi cefe asemenea. Iar socotirealui ca toutriJrtrma Si tot chipul,il aretd{'iindcauzatorula tot chipul qi forma, cum gi chipurile; la aceeagi: trebuieingclese cunr spunind nrai sus- nici rra era, nit'i nu este.tici nu s-a lhut, nici nu se Ittte, nici nu se vu face, spune aici: despreEl se poate spune qi este gi,tzt Ji gi s-u .ftitut Si se loce 1i .sevu Jitce'! Cum il IAudaf aga'lOare se contrazicepe sine sfintul Dionisie'l Sa nu fie! Mai sus l-a numit Creator ir toata existenla,ipostasul,fiinla. firea qi tirnpul; deci in mod potrivit a spusdespreEl cd era ,i celelalte, ca sd in[elegi ci Dumnczeunu a inceputnici din timp, nici in timp, nici dupi timp, ci cAestemai presusqi de existenla insr\i; caci in 81, a spus, este existen!d; iar aici, deoarecea spus cd El estegi se inmulleqtedupa toatl cugetarea, cu dreptate ca atunci a declarat,cAEl era qi lali gi cele urmatoare, cind cugeli vremea sau timpul, sa afli acolo pe Durnnezeugi mai presusde cele ce sunt gi inainte existentgi cauzatorqi creator al celor ce sunt qi nimic din cele ce sunt, precum zicem ci nu e nimic din cele ce sunt, d;r estein toate. $i nimic din toate. Are pe l6ngi toatd forma, lipsa de formi, pentru cA este pestc lipsa de corp qi peste nematerialitate, neformdndu-sespre ceva din ele. $i pe ldnga ch ip ul t uturo r areI ip su deJ ru musege.Iar nefrumos il numeqteca pe Cel care vine din toata frumuselea; iar El fiind mai presusde frumusele.Scriprurazice: $i l-um vti:ut pe EI ;i nu avea nici chip, nicifrumusele (ls. 53,2) $i cele urmatoare. Cdci dacd soarelenostru. Maijos, la sfdrqitul cuvAntului urmator,adici al capitolului VII, se aratacd soarele nu facenimic de la sine,ci din cauzaqiinceputul(obirqia) tuturor. c;re este Dumnezeu; dar de la soare a indicat frumos ceeace se inlelege despreDumnezeu.Caci precum soarele insu;i fihd unul, toatele face roditoare5i le qi le crei;te9i le preface.adica le face din mici hraneSte mari qi din samanlaplanta,sau pomul ce risare qi cregte, gi este in toate cele vAzute,nefiind nimic din ele insele agagi Dumnezeucare e qi El soareqi cauzatorultuturor, al celor sensibileqi inteligibilc qi inlelcgatoare.,nu este nimic din cele ce sunt qi este in toate; c,rci de El se impartaqesctoate; de aceeaqi Scriptura il nurnegtepe El soareledrepraiii(Mal. 3.20). Modelele. Modelele pe care le numeqteqi idei, le-am aratat mai sus, cum se definesc, fiindcA zice cl ideea sau nrodelul estegdndul etem dcsivArgitin sine al lui DumScriptura, numind nezeu.Aici mareleDionisie lamureqte ideile predeterminiri,tilcuind pe dumnezeicsculPavel care zice catre Romani: Pe utre i-a rdnduit de moi inointe,pe aceiu i-u gi chennt (Rom. 8,-30); 1i in alt loc: Ne-a rdnduit pe ruti mui inaittte intru yoiu sa (Ef. 1,5); inainterinduite prin voie modelele caci inlelegecele r.nai qi ideile. Dar prezintagi pe t'ericitulClenrent(episcopul Romei), spunAnd ci sunt in existenlemodclelecele mai inccpiitoare,care sunt sprc ceva. Astfel spusava fi mai clari; este o glndire care aseamAna toate cu o linie; gi partea cea mai de sus a liniei este o vederc in cele gi parteaprimi inteligibile;iiu ceadejos,in celesensibilc; qi nrai de sus,care sunt celemai incepatoare din acestea, sunt in mod specialccle inteligibile; iar cea de dupa ea saupartea mai coboriitasuntcelelalte, caresuntdupi cele gindire voiegtesa arateca nu inteligibile; caci aceastd valoare,ci unele sunt dupii altele, sunt toate de aceeagi cum fbrmeleinferioareau pe celemai gcneralc in crea$e ca inceputuri,pe careIe numegte inceputurigenerale mai incepiitoare;El prezinti pe sfAntul Clement zicind cA sunt Ei in f'apturi modele rnai generale,adicii idei indreptatesprevreunele din chipurilemai coborite ca ipostasuri nrai inalte, cele mai de jos avandsa tinda spre acelea ca focul spreeter; dnr nu pe acestea le numegte propriu-zis chiar idci nrareleDionisie. ci inlelesuriledin Durnnezeu; daca se vorbelte de modele in crealie, acestea nu sunt socotitevrednicede inchinat,cum zice Moise: dar unde (Dionisie). a spusacestea sfintul Clement,nu a arAtat Iar modele zicem cd sunt. Platonaprivatgre Dumnezeu in mod nedernnginevrednicde idei qi modele.Parinteleacesta s-a folosit de cuvint gi a explicat noliuneain mod binecredincios. A socotit voirile dumnezeiegtidetmitorii gi pe de o pafie, pentru cA numai prin voinla lui dl facatoare; existenla gi face toate (se vede aici caracterul persorutl ol lui Duntnezeu si uduc'erea luntii la e.ristenld prin crealie,n. trad.);pe de alta,pentrucd cele ce sunt se fac in chipuri dit'erite. NoteazA deci ci nunreqtemodele raliunile de fiinlA faciitoare ale existenlelor, preexistente in Dumnezeu.sau predeterminiuile. $9 Nu sunt numii propii. Fericitul Clement a urmat mai mult opiniei cuiva care spune ci in facereaexistenlelor sensibile sunt nigte cauze incepitoare, ca ale lucririlor inteligibile sau ale ingerilor netrupcati sau aducAtoare la flinli, care au drept cauzeincepdtoareideile sau gindurile lui Dunrnezeu;in jurul acestoridei, care (!ii sunt modele,cele inteligibile sunt lucriiri incepatoare facatoere de fericire gi conducitoeue); iar pentru cele sensibile, cauza incepitoare Si ficAtoare de fericire qi creatoare este chipul, care se referi la materie prin inchipuire; cici zice cii raliuneafirii ce se creeazi, dupi care au luat lbmra cele sensibile,e incepatoarepentru un astfel de chip. Se pare cA aceastaa spus-o fericitul Clement; iar acestea nu sunt in mod propriu niodele sau idei incepatoaresau cauze incepatoare. CAci nu din ele sunt acestea, ci din gindurile lui Dumnezeu,care singur meriti inchinare. De la procesiunea qi bundtatea. Prin procesiune nu

209

NumirileDumnezeieEti Despre
se Dreocupl numai de contemplarea sa' ci se revarsA gi cele ce sunt. *-art. si face sa subzisrc ' Pi nare iz Size. Spune ci Dumnezeu se bucura de toate cele ce existd, poirivit cuvlntului din Psalmt' Ve' seli-se-vaDomnul di lucrtirile sale (Ps. 103'32) 9i din Pilde: Eu erdm cea care se bucurtt (npooXdtpe)' Iar se spune aici in loc de a rdnduit de mui inainte IIIPOXEl (7too60toe) sitt t'rtn(stutde mui inuinte (tlpoilryp)' ' 'Toald duatitatea. FiindcA unij declarau ideile 9i modelele subzistind de sine' ii loveqte aici pe Elini 5i zice: daci ideile nu sunt in Dumnezeu in mod simplu 9i unitar, ca inlelesuri suprasimple ale lui Dumnezeu cel Dumnezeuva li El insugicomqi supraunit, suprasimplu din modile, ie"u .c c nulmitduulitutei iar cuvintul ou.s cu spusalui David: Veseli'se-va se butura, corespunde Domnul Si cele urmatoare. Precum gi glasul - uzul. NoteazA cd glasul fiind netrupescAi unui e auzit la fel de cei mulli 9i nu se^pierde penru ei (iei mulli). Aceastaarathunicitute4lui;in mod isemhiror, nici credinla nu se pierde prin impi4ire' cu neDutinlao solulie, am declaratinainte stabilitatea facere. iar'nrilcare, schimbarea sau prelacerea Deci Dumnezeu este facet"a tuturor; cAci pururea le aduce pe acesteala existenla;deci Dumnezeu sta. Dar iarali se misca. Dentruca tuturor le prefaceforma 9i le schimbA rp.L ".uu mai bun: caci prin El devcnim mai buni; de aceeagi despreEl a spuscu pugininainte dumnezeiercul Dionisie, ci esteinciputul si sfdrqitul existenlelor' Ctci Celce nici nu srd, nici nu se miStti, face sd rtinfind in EI ceea ce iese din El gi, ieEind h l(,(rte, transmlte tuturor fiinlelor intregimea (integritatea) proprie; qi, conform celor spuseeste neschimbat 9i nepreflcut: /a r Tu acelusi eqrr (Pi. 101,28).Deci Dumnezeu qi iese qi rlmAne in Sine. Nici tn vreuna din existenle. A spus ci nr,r e in vreuna; penj|:ucl e in toate; 9i e in toate nesupusrela[iei; caci spune cA fiinlele mai presus de lume existti veSnic' o.ntru .a au fost facuteinaintc de lirea timpului (dar gi (u rt,s! (reute. cunr se vedede aici' ingereSti Lcele 1iin1e cerului 9i a n. t.ui.); .a.iiitnpul se numarade la facerea DAmantului. ' Sau din cele ce subzistd temporal. S-a spus9i mai sus sl0 cA vegnicse nume$tein sens propriu nu veacul insugi, ci implrtdgirea de veac. $i i se potriveSte cevu lr-ebvre Ca CeI care. Mai sus' in capitolul dinainte' am spus inlelei ca dupa fiinla' Dar noteazi ca sunt unele din se care definind deplin cauza finali, ca ea estecea Penlru existenle (Si e,tistenlelesunt LreLte, n. lrad') velnlce' face ceva. ca de pildr ingeri'i (deci nici ingerii 1u suntprin fi^in1'd, Marginea tuturor' P/rn marginea tuturor se inlelege veSniii, ci se imp(irt(i;es( nunai de veSnicieSfAntul iar Dumnezeu e margineu luIut'ori cdcl nemArglnirea Mitim.fuce deosehire intre eternikreu lui Du.nme:eu -nu trece de providenla qi stApdnirealui; qi este nimic rcle ce sun! (re.rle in veoc Si penlru veci' inlr-o si "suprurentporulitute' Scripturd: deoarece'dupa dumnezeiasca pr('dus ul gindirii lui Dumne:eu' nemArginirca, i4etefc'iunea lui nu are numtir (Priteperea lui nu ure n. trad.); Ei .4.""u ce e veqnic, nu e qi fard inceput;-in de cuv6nhoturl (Ps.146.5) Si Imptirdlitt lui nu vu aveu margtne capitolul urmator,cbiar lainceput se foloseEte ( s f u r ; i t ) ( L u c . 1 , 3 3 ) ' c a F r i n dn e c u p r i n s S i n e m a r g r n r t ; tul veac Ai pentru Dumnezeu qi ca cici icesteale are Dumnezeuin mod supraeminent Si mdsuile celor ce sunr. Masurile celor existente Cel ce e mai presus de toate 9i e marginea a .toata suni veacurilecelor inteligibile 9i timpul celor sensibile marginea;in El i9i au toate sfirqitul qi estemirginirea.a si misura ca mesura veacului, deci se numesc 9i cele caci se declari toata nemarginirea.Chiar daca se nume$te $l malena potrivit cu veaculce le masoara: masurare nemarginire:ca una ce-5i schimba pururea formele qi ingerii veqnici; a;a e qi cu cele sensibile:caci cele 5i nume cu timpurile' precum mereu se preface in alte chipuri. dar are sfirqitul in cu timpul au acclagi mAsurate Dumnezeu, deqi fiind nestabild qi nedefiniti e mutata qi miqcareasteleior gi a soarelui qi vielile plmdnte5ti; caci mereu de Dumnezeu in aceastdschimbare de chipuri; 9i cele mAsuratecu timpul se numesc temporale' in mod cuvenit. Dumnezcu e marginea unei astfel de ca Cel nemirginiri 9i e nemArginitmarginilor existenlelor. CaPitolul VI ce a produs ;i nlateria din cele ce nu sunt; cdcl zlcc 5cnpwrai D in El ii prin El Si spre E ! sunr toate (Rom l 1,36) _ $r Cdcitnti'unul, cum s-a spusde multe ori' Marginea mrinca af-rmare' negalie prin nemergrnirii 5i c opusa A numit-o suslinatoare suslindtoare. Cauza rorul gi nemuritorul.Bine le prezintadecic.atyuse; C,itcr care nu numai creeazavlala pe cea (ouvoltKTlv) ca pnn despnnoere ca propriu. in mod nu seopun una alteia din cele ce nu exista, ci o 5i susline ca sAdureze' alirmare' ^ si ' lipsa.ci cum s-a spus.prin negirrc5i ca Din ea - qi sufletele. Dupi viala ingerilor. ageaza este in tlePrezent tn toale. CAci fiind pretutindeni, urrnare De cea a sufletelornoastre'ca unora ce sunt ll care in Dane5i in toate deodatagi la fcl $i se sPuneca ralional; qi au ;i nemurirea; iar dupa sufletele ralionale, Dumne)eu eite srabil prin faptul ca se contempla ca adauga viala sufletului simlitor 9i hranitor.qi pe cea in Sineintru nimic; dar 5i mi;cAtorpnn neschimbindu-se veeeiali, adicd a animalelor neralionale qi a plantelor' pe faptul cA susline $i pastreazaexistenlele; $i acesteamar "uie le nu."qre gi ultimul ecou' fapt pe care l-am tAlcuit presusde orice inchipuirel de aceeaa qi adausctr nici nu de mulre ori inainte.Iar vielile animalelornecuvantitoare std. ntu nu se mryut. ci-ale caldurii 9i gi ale plantelor nu sunt dumnezeiegti, Si std $i Je mi$cd. Cele spuse par opuse: cA srd {r se iufliirii; nuntai despre acestevieluitoere din urma spune mi;cti Cacicum e acelaqi niti nu .se rniqcrigi niti nu .st,1. ci a zis David: Lua'vei duhul lor ;i vu'pieri ;i se vttr luiru ci sta qi se mir;ca sau nici sta, nici nu se miqca'l Mai itttoarce in lrirunn lor. Trintite'vei duhul Tdu ;i se vor. din cele sensiintAinu trebuieinleiesecele dumnezeieqti zidi Si t'ei iinoi fayr pdmLntului (Ps. 103,30-31)'Cici ca sa nu socotrm bile, sau de-a lua chipurile din acestea;

zto

DespreNumirile Dumnezeiegti numai despre suflerul simlitor qi despre viala vegetall inlelege acestecuvinte marele Dionisie. Nu le inlelege acesteadespre viala celor inteligibile 9i despre cea a noasra; c6ai creind Dumnezeu viala aceash in nrod {iinlial spre nemurire pentru cele inteligibile qi pentru de-avielui; dar nu le mai ia lor insuqirea noastre, sufletele fiindcd acelea nu vor fi liinle, ci animale reinnoite din piimint, David vorbe;te aici despre ele' nu despre lar despreviala celor ce au devenit cu voia lor acestea. Dumnezeu demoni, adaugaca ea va dura nepieritoare, chiar dacaei s-audepanat Cel ce i-a creatvoind aceasta, de El: r'aci lui Dunne:eu, care i-a facut de la inceput nemuritori, nu-i pare rdu de darurile sale'' iar ca ultim, caree' a$a numelte cea mai obscuraparticiparela via1a, zicAnd, gi ea imptrrtAqirede putere de vialA' De se retrag din aceasta. Cuv6ntul din psalm despre oameni qi despre invierea cea de pe urma $i oblteasca, spuneceeace a spusinainte mai lalnurit Parintele;dar aici aminteqtespusa,vorbind despretoate cele ce au de vieluit in oarccarefel. aratandca trebuieviizute altfel decit ca viald a lor de la DumnezEv',iar a se retrage, se spunein loc de a se despA4i. precwtintoarse e folosit in loc de participante; slAbescin participare (la via;a aceasta), gi zicC ca acestea pentru cA nu au de la ele via1a,ci fiecaree dobanditade la burnnezeu: cici cele ce nu se vad vieguind de la ele' ci prin alipireala Dumnezeu,intr-un fel revin primesc aceasta la viala fi, cum zice el, furdSidevinunimule.
l1 x!

Sfdntul Pavel gi contemporan cu Simon Mag.ul. n. trad.). Iir cei ce au vorbit impotriva lui Simon qi il combat in esteIrineu, Qrigen, Ipolit qi Epifanie. Dar marele acestea spusa lui Simon ca inDionisie dizolvl dumnezeieqle vierca trupurilor e contrara firii; caci lui Dumnezeu nefiindu-i nintic opus, cum i-ar fi ceva contrar firii? Iar a socoti cineva ca din acesteavazute 9i sensibilePoate scoatc dovezi inrpotriva cauzei necuprinse9i tuturor nevazute,adica impotriva lui Dumnezeu,e un lucru cu adevaratcontrar firii: cAci cum va ristuma cele gdndite gi inteligibile ceea ce e mai presus de toata simgirea9i inlelegerea'l vAdifi simlirii. Zice ca nu trebuie, pentru cele sesizate prin simlire, sa nu credem raliunilor despreDumnezeu, care este cauza nevazuta a tuturor. Aceasta inseamne propriu-zis a spune ceva contrar firii: a nega ccle mai presusde simlire pentruceeace e cunoscutpnn simluri.

$3
Sau ralionald sau simlitoore sau nutritoare. Noteazdcum imparte pe cele cu viala panicipata;cAci numelte sufletul nostru un fel de inceput al vielii; de aceea e gi simlitor; caci sufletele sunt inceputuri ale vielii trupurilor care incep si se migte prin ele; iar Puterile inteligibile gi sufletele noastre sunl fiinle ale vielii; caci au fiinla care e via1i, ca pe o substanla oarecare qi ca suport gi ca forma insali. care exista concret;de aceeasufletele;i vivificd trupurile' cum am spus; deci Dumnezeu esteinceputul tuturor ca Cel ce e cauza gi implinirea vielii noastre,ca Cel ce le susline qi le impane, ca Cel ce a rinduit deosebirile intregii "ie1i, aie celor inteligibile, ralionale, sensibile, creicitoare; deci, fiindci a spus mai sus ci 9i soarele toate,si nu inlelegi cl de la sine iue da vialri qi hrane$te ci din obirqia $i cauzatututor' el aceasta, Capitolul $l Mai presus de toatd tn[ekpciunea. Sunt unii dintre filosofii striini de realilate care ne spun ca daca voti sa declaralipe Dumnezeumai presusde toati inlelepciunea qi inlelegerea, il faceli neinlelept qi neinlelegator' Lor irebuie si li se spuni: Dumnezeulnostruestemai presus deci fie cl e cugetatde de toarcceleinlelescqi existente; noi inlelepciune,tie inlelegere,fre via1i, fie ipostas'fie existenli concreti, fie ftn1a. este mai presusde toate (fiindca acestae un nu ca neparta! de acestea acestea, lucru lipsit de inleles,cici cauzatorultuturor cum n-ar fi ci pentru ca toate,provenind din El, panagde acestea?), la intregimealui; caci totul la care se parsunt partage ticioi e mai vechi decdtcele din el; de aceease numelte gi i:;istent;i leat in sensprincipal, 9i timp' ca Cel c9 I iacut gi veacurile qi timpurile; aqatrebuie spus deci qi despreinlelepciunegi via1a,pentru ca este gi Crcatorul suntaltfel, Dumnezeu lor; ceci daci am spuneca acestea s-ar afla inlelcptul $i inlelegatorulde pe urma, ceeace a lor, nu a noasra. Sa nu fie! esteo indrrlzneal6 Soarele - ti 4l tnvdldtoruJui. Noteaza ca numegte VII

Ca compuEi. Minunat invale toate dogmele cele drepte; ciici predAndacum modul invierii, ne declara muiitori, ca pe unii ce suntemdin suflet nenruritor9i din trup muritor, iar de viala fiinliala a sufletului spuneca e mai mica decAt a fiinlelor ingeregti; fiindca degi o nume$tede chip ingeresc 1oyyel,oetDfrl' n-o numeste ci apropiata:!r adica nu propriu ingereasca' ingereasch, de noi spuneca suntemin parte sufleteralionale,dar de noi intregi care tiind din suflet 9i din trup. spune ca trupuriJeitoastre se vor face nemuritoare la inviere. El de antichispuneci dogma despreinviere era necrezuta a tate, inlelegindu-o aceastadespre opinia necugetata Elinilor, pentru iaptul c:i netnurireaeste contrara firii caci spuneneinlelegere; materiei;iar spunind antichitate, faptul invierii este tnai presusde firc. odata cc viala se prizinta supusa trebuintei de nlAncare, durerilor 5i nu e contrarfirii' nici bolilor; dar pentruDumnezeuttitl"tic El estecauzaa toataviala. mai presusde frrc, deoarece voie$teca $i trupuri unite. Cuvintul lui Dumnezeu de nemurire,dupi sa seimpana$easctr qi trupurilc noastre cum spune Apostolrtl. Crici trehuie ca ocesl lrup murttor sd se int\Tacein nemrtrire(l Cor. 15,53). pentruca nulnai defire. O spuneaceasta Mai presus lui Dumnezeuii estepropriu sAlie viu dupd lue (9i si dea viala). Tratatele - lui Simon, contrare. Zice ci Tratatele lui carespuneca trupul Simon suntcontraredogntci noastre nostru va fi inviat 5i fdcut nemuritor,intrucit acestlucru e contrar.firii (se t'ede((i er( o rradilie cri SimottMugul a ldsut scrieri, tn care suslineu pQnteisnlul' stttt t'tt nu e un Dutttne:euntaipresusde lunte' (ilre sd invie truPurile: prin at'easta autorul se pre:inta iurasi ta ucenic al

211

Despre Numirile Dumnezeiegti soare al seu qi al Sf. Ierotei pe apostolul Pavel lvlai spusaApostoiulul Uacl noteazi cum a inlcles Pii'rintele despre Gura de Aur gi ceilal! Parinli au inleles-oaceasta cruce. Ci este un obicei a! teologilor. Spusa cA e un obicei al teologilor sa declare lipsurile, contrare lui Dumnezeu,sa o inlelegemastfcl: voind aceiasa prezmte pe , entru ca c a t e c u p u t i n l i l u m i n a d u m n e z e i a s c dp e s t e n e a p r o p i a t a ; i n e v a z u t a q i c u e a n u s e .p o a t e n i c i n e m a t e r i a l ,n i c i s e n s i b i l , a u comoara^nimic, n u m i t - o i n t u n e r i c ' c a : , f i - a p u s i t ' r l u n e r i c t r la c o p e ' r d n r d n t ( P s . 1 7 , 1 3 ) 'c e e ac e A p o s t o l u Ir e d i p r t n : Cel te lttcuie;te in lumina neupropirttd (I. Tim' 6 , 1 6 ) ; c d c i d e c e e ac e n u s e p o a t e a p r o p r ac l n e Y a , e s t e a s e n e n e ac u i n t u n e r i c u l i n s e n s d e d e p a s i r e ; partea (Lt|loo$tercoTQdin 5i iaraqi: Minurur!tis<t fricut ^ro, t-n inkirit f(nrte, ttupttt (privi) /o ea (Ps' 138'6); necuprinslgi neinleleasia lui Dumnezeu dacacunogtinla e aseminAtoare necunoaEterii ce depafelte toata despre DumcunoEtinladin cele create' necuno$trn1a ner.u nu "tt" lipsa de invalaturaa inleleplilor cu privire ce cunoalteprin tacere ci cunoStinla la celedumnezeieqti, la fel nurnescei intruparea ci Dumnezeue necunoscut; lui Dumnezeu CuvAntulchcnozddeqi e plina, mai bine zis mai mult decit plina, de inlelepciune $i putere g mdntuire;dar numescai biruinla prin cruce slAbiciune.a lui Dunrnezeu deoarece puterile rele li nevtrzute ale diavolului au fost destranralcprin moarte qi in locul mortii s-a introdus invierea morlilor li imparalia ".ruiilo.; in acest mod 5i inlelegerea lui Dumnezeu' care intrece toata inlelepciunea9i qtiinla oamenilor s-a numit qi ncbunie a lui Dumnezeu: ar purea inlelege cugetAndla eretici ;i impreuna cu cineva spusaaceasta, prinralionae i s i l a E i i n i , c a r ei 5 i i n c h i p u i ec a d o v e d e s c c a i n t r u p a l c al u i D u m m e n r cl u a t ed e l a i c l c s e n s i b i l e nezeu,care a mers pdni la moarte in iconomia ei' a lbst u la v e la i m n o s i b i l i . C u e e t i h d l a e i . p r e a d u m n c z e i c s cP i ia l i n l e l e p . ' s t r i g a tp l i n d e u i m i r e :O . u d i n < u l b " e t l 1 i e S t iuitii iui Dttmne:ett,cit de ne(er( etatesuntjudeciilile / a i l ( R o m . 1 1 , 3 3 ) ; d e c i c e e ac e i n t r e c e t o a t a p u t e r e a i n t c l e n c i u n ic i r c a t c .n u e e g a l ac u c u v i n t e l ei n \ i l a t e d c la'Durnnezeudcspre ncbunia lui? Fiindca daei nu orecedc crcdinta. taina nu poatc fi explicata prtn cuu i n t " . u u p r i n d e n l o n s t r a l iliu a t ed e l a c e l e s e n s i b i l e ' La Dimnezeu suferind contrariul' Cuvintul suferind conrrariul (ov'rtneno'v6'ro)g) arala o resturnare; caci prin negaliile care arataprivaliuni se.indicid^eplguea e ceeace a spusin alt loc ci e inlelesul lor in Dunrnezeu; al negaliei. depagilor ' i"ro "" si iram tn ea contrur ra(iunii' De.fapt patima de pe cruce Ei spusaca Duntnezeua patlmll cu a aralat irupuI pareqi contrlr raliunii 5i absurdidar aceasta adeuiiul real. Notcaze cum inlelcgc Parintele spusa Apostolului; dzr Gura de Aur gi ceilalli Parinli au invalat cruce. desPre aceasta Letnchidem,gr. dvetl,oripevot. In alte locuri. intorarata ca nu cAndu-le,adicAinviluindu-le. Prin aceasta trebuieaseminatecele dumnezeielticu cele omeneqti' Are puterea. Am spus5i nrai sus cA Ininteavoind sA caci inleleiesedin sine'coborlnd la inlelesuri; inrclcas.i. ,u'.i1. iun, mar jos decit cel ce inlclege. ca cugctate$i cuprinse,ca o imprigtiere 5i impA4ire a unita$i minlii lui; caci mintea e simpla $i fara pi4i, iar inlelesurile foarte gi ca niltc chipuri ale minlii; pcntru multe qi impraqtiate celeinlelcgatoare('[d vopd)' adicacugetatoare, aceasta suntmai mici decit cele inteligibilc (r6v vont6v) sau cum o spuneln-cele I:rr unire a rninlii numeqte. cugetatc. u.ullotou." mai clar' cea prin carc se extinde la cele de dincolo de ea. adici intrain vederealui Dumnezeuprin ie;irctt din toale cele sensibile;i inteligibile.ba incA qi d i n m i , s c a r e ap r o p r i e , c a s i p r i m e a s c a a s t f e l r a z a i dumnezeie,sti. c unoStin 1e A'ceistd (inlelepciune) ne, a{ionald' Aici limureqte mai deplin cuni nebunia lui Dumnezeu e marlmea necuprinderii(neinlclcgerii) lui Dumnezeuicaci sPune ' uzind c a a t i t a t l n p c 6 r s u n t e mi n c l r i 5 i n c e l es c n s i b i l ea lui nctnaterialitatca despre 9i supraliinlialitatea dc dog,nra Dumiezeu, ritacim: astfel. ascultind unii invalatura dcsoreTreimea singurainchinatd 5i auzind unii despre intrtircr ipostadca;eimpa4ita $i nedcspi4ila. indata se la corpuri careau ne\ cle de spallu indoicsc,ludnd seama dc sine Ei si de distante.zic6ntl:cunt sunl trci ipostasuri Ei nu StiucA e o prostic si speculcze iunt nedespa4itc') qi despre despre Dumnlzeu, despre ccle dumnezeieqti catrcei zice altgmulte lucriri, pe tcmeiul celor sensibile; t"ttnt sptts te!e pdntinte;ti Si nu credeli' Domnul:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::Datti cum t'e1icreclede tui tuti spunecelecere;ti7 (loan3'12)' (sufletest.') Si dumnezeiescul Pavcl zice cA'.Omul.firesc )u prineye celeule Duhului. Cdt i pentru el sunt.nebunie. (l bor Z,t+). Deci ceeace e pentru oameni nebunia.lui cele duhovniceqticarc irebuie urmdrite; burl'rn"r"u .sunt caci a numit inlelepciuneanebunieprin laptul ca nici o 5i ! arA inlelepciunenu o poateinlelcgcleae 1i ncralionala minte, neexistindo raliune sauo minte caresa o explice sau sa o cuprindA.

$2
Din ea - (puterilc) inteligibile. Noleaza ca 9i in alte ll e drept locuri Puterilcsunt inteligihile5i'inlclcgiitoarel sunt acestea ci aceleasunt gi inreligibilc gi inlelegatoare; ordinelede sui: ele sunt inteligibileintrucit suntinlelese intruclt sunt qi altele de celeinferioare;iar inlelegaroare, Cel nrai m a i i n a h e g i t i n d s a i n l e l c a g ap c D u n r n e z c u oresus de toatc. p" cit lc c cu putinla. Hr:inite de sus' cu inlclegcrcape cei ce inlcleg Ia un grad inferior' irrancsc Sufletele noastrc stlnt numai inlclegitoarc: cacl inteleeAndsprc cullo:lltcrc pe cit pot pc cclc superioare' ilc p.'cincva inlelt'gator.ca sd lie qi intelgy-; nu au"dupa cii sufletul de dupa noi \crl tnimtli(. n tra(l )' e lara raliune qi fari mrrtc; dar inlclegerile mLnlilor dumneieicqti tale ingerilor)' nu cohoaraprin cugetin ca ale nou.tr" lu cele-[a care (urcd) rnintea noastra'din cele sau impa4ite, adica din cuvinte sensibile!i dcsfa$urate de'la lhipuri Ei mullime' ccea ce inseamnaca (mintea noastla);duni din cele materialeinlelesurinemateriale' privindu-le (contempllndu-le)pe toatein cel simplu' Inteligibile lvolitcril inlelege-le in raport cu noi; iar (voepai) in raportcu Dunrnczcu' inteles.atoare ' Siu din impailiri. Noi suntctnin irnpa4iri' adicA-in $i la fel s i m l u r i ;c i i c i o i t . . u r . a u z u l 5 i a l t c e v av e d e r e a celclaltel gi prirmm cunogtinla cclor ce sunt-dtn cele sensibileinipA4ireprin sinrluri sau din noliuni impa4ite

2lz

Despre Numirile Dumnezeiegti prin aceleaca pi4i; $i din invdlaturi impa4ite sau din cele inlelese, sau uneori qi prin raliuni desfilurate se face clar 5i explicatconlinutul lor. Iar tirile inteligibile aritind in ihip inleles toate in acestea, se lurnineaza printr-o inlelegereunitari qi cunoqtinlasimpla a adevarului. E tntipdritd. Spune ci ingerii au puterea 5i lucrarea venita dh inlclepciuneamai presusde hre a lui Dumnezeu; ingeri au, prin participare' Puterealucacr dumnezeieqti-i prin cire seir4elegpe ei inqigi 9i celece criirii inlelegatoa.re, sunt; Ei ingelegind inlelesurile in mod v6zittor, au spus ca sunt inplesun ale lui Dumnezeu. Doci au accastalucrare adaugatalor de la Dulnnezeu, Cauzatorul' 9i ingelegatoare s_'linleleg cele ce sunt in mod superior sufletelor' dac-a tletelJinleleg existenleledin existenleleinsele 9i se intilnesccu chipurile pe care le cugeti in mod desfiqurat 9i se miqcain cerc in jurul tuturor. Dirnpotriva' ingerii inlcleg in mod unitar mul$mea existenlelor (a celor cc sunt) din sadit in ei qi nu se imparlesc in (conchipul dumnc:reiesc formitate cu) impriiqtierea variati a existenlelor sau in cele sensibile,ca sufleteleralionale;dar sufletelese invrednicesc intrucdtva de modul inlelegerii ingeregti' imitdnd pe ingeri, cdnd. adunAndinlelesul celor multe intr-unul. au totodata toate distincte intre ele in mod ajutatA din afari' capacitatea au qi sufletele, neconfundat; inleleg din ingerilor; dar aceqtia de-a inlelege,asemenea ei inqiqi 9i in ei in5iqi, ca unii ce sunt asemenealui Dumnezeu (;i ingerii qi sufleteleau de la Duntne:eu cttptttirotea de u inlelege e.ristenlele, dar tngerii le tnjeleg rlin ei lnSi;i, pe cind suJleteleieqind prin simluri celeinteligibile.Iar despre despre Ii ele. n. trad.).Acestea Dumnezeu,cum inlelege El, ai (lamuriri) qi aici qi mai sus, in al cincilea capitol, spre sfArqit; iar cele spuse despre suflete, ca asemeneaingerilor aduni intr-un inleles cele multe, se vor implini cel mai mult qi desAvdrqitla inviere. cdnd ajunse iard5i in trupurile proprii, vor primi cunoqtinladesev6,r;itia existenlelor.Iar o va avea,in mod desdvirqit. dupAcum am spus, aceasta invierea dreplilor. $i a;u, vom fi purureo LLtDomnul (l Tes. 4,17). Acum vedemca fn oglindd Si ghiciturd. iar a t u n c i . f u 1 dc d t r e f u l d ( l C o r . 1 3 , 1 2 ) ' v o m p r i m i celor ce sunt.' cunostinta in ciip d"sftaEurotgi - in cerc. S-a spus ce se inlelege ci are in calitate de cauzi qi relele in sine in mod anticipat ci e cauzatorullor; caci nu sau sd conchidAdin aceasta este cuvantul Pirintelui; caci el a aratat despreacestea mai inainte ci raul nu e nici existent'nici in celece sunt; ci cuv6ntul lui estedesprecelc ce suntin flinld, caingerii qi celelalte creaturi, precum a spus ;i inainte, a caror cuno$tinla nu o are din faptul ca le invale cum sunt; aceastaa aratat-o zictnd:Ntt ullind cele ce suntde kt cele ce sant, gi: nu privind in mod specialpe fiecare,ci ca Facatoral lor, are mai inainte cuno{tinla lucrurilor sale, i i p e n t r uc c l i n t e :9 i c a g t i i n dc u m l e v a a d u c el a e x i s t c n l :q abatereade la acesteaqi lipsa sau neimplinirea lor qi neputinlaproprie le va aducerdul, pe care-l face lipsa a ceeace e conform firii sau contrarul firii; in acest scop a se face prezent dat pilda luminii; caci prin tipsa acesteia intunericul, care are drept cauzA absenla firii luminii, precirm gi deprinderile lipsurilor careil intdresc pe acesta gi care sunt, cum ar zice cineva' cauzelemai accentuate ile tui. Parintelevorbelte deci aici desprecele facutede lucrurilor la existen!a$i despre Dumnezcuspreaducerea ba spune ca au 5i preexistatin firea fiecaruia din acestea, Dumnezeu prin preqtiinla lui 9i prin faptul ca le-a hotardt de mai inainte. Are de mai tnainte - fiinla. Cunoaqtereaare de mai inainte gi a conceput de mai inainte fiinla. Precum qi lumina. E o comparalie potrivitA; caci vazuta lumina aceasta precum dacacineva ar presupune ce are minte qi raliune, apoi am intreba-o pe ea de dinainte cunoalteintunericul,ea ar spuneca il cunoaqte de-a se fi ficut intunericul, dar il cunoaqtenu din expelumina intunericul?Fiindci rienli (caci cum ar cunoa$te de e lumini, nu va fi intuneric), ci il cunoalteintrucdte lumini, de aceeaqi Stiecl de-;i va retragepropria lumini' nimeni nu va vedea - aqa qi Dumnezeu are in Sine, in calitate de cauza, cunoqtin!a tuturor' necAqtigdnd-o aceasta prin experienla, pretinzindu-se astfel ci la cunoqtinlaDumnezeu ajunge mai tArziu sau cA aceastA inainte nu cuno$tea.Dar noteaza ca intunericul este cauzat, aparAnd din lipsa luminii, ceea ce este contrar Manicheilor. Despre tntuneric. intunericul nu se cunoaSte din altcevaci din lumini. piln in chip desih.vrrcr.in chip desfiqurat 16te[o6rr6q) $i nu din cele ca suzl. ObservacumziceciDumnezeu tuturor, ci din a sa' cunotqte cele ce sunt nu din cunoaqterea gi in cerc irrkl,q:;, adici sufletul omenescnu inlelege precum lumina cunoaqteale intunericului deqi nu are nimic printr-o intdlnire totala a minlii cuno$tinla durffieze,iasca, din intuneric in sine ?nsi5i. Acestea s-au spusin multe feluri ci p.lmina adevaratainlelegere a lucrurilor trec6nd de la sau cum Dumnezeu cunoscdndu-se o parte la alta, prin care,deqie lipsit de vedereaingereascA i n c a o i t o l u l V : celece sunt cunoa$te sau pe inlelege Sine, inlelegAndu-se cea cauza despre inlelegerea aduna a lui Dumnezeu, ca din modele. unicd a celor privite in mod variat qi se invrednicegte Deci nu (are) Dumnezeu. In Dumnezeunu e nimic astfelde inlelesurileingerilor. indoit, fiind cu totul simplu qi mai presus de tot ce e (Nu) dobindeqte ceea ce doregte. Mintea demonici simplu. cu Dumnezeu,dar nu egalitatea din iragionalitate doregte tari - Ei tngerii. Circi ingerii Stiu cele de pe pim6nt Itie cum ii este cu Putinla sa dobAndeasci aceasta' ca noi, ci prin simguricu cele sensibile, nu intAlnindu-se nepatimindprin fire neqtiinla,ci alegandcu voia ceeace prin puterea inlelegerii prin care se inleleg pe ei, cum se e iontra. firii. Dar e dc notat ca demonii. intrucat au poate vedea din Scripturi, de pilde de laTobie, unde de la Cel Bun; dar facinduminte. au dobAndit-oaceasta Rafael a spus fiului lui Tobie sA arati cA dumnezeiescul seneralionalili nevrind sarim6ni ceeace erau'au suferit unga cu fierea peqtelui prins albeala ochilor tatilui siu o cidere din inlelepciune. iviia (in ei) din gainalulunor pasari;cdcin-ar puteasocoti Prin depdqire. Cele spuse despre Dumnezeu ca cineva ci ingerul a invalat medicinacu osteneali;dar qi prin de_piqire. se inleleg gi contrare, ca cele privaliuni, " Ghedeon foc din ingerul din Judecdtori, scolandpentru $i toate celelalte (qtiinilu-le) dinwuntru'. Nimeni sd piitra, nu a gtiut prin simguri, ca noi, despre foc cA e la cugetiri absurde'incat sa spunii nu fie dus de acestea

213

DespreNumirile Dumnezeiegtr arzator,ci din ceea ce i s-a aritat de sus; agaqi celelalte; iar daci ar intreba cineva: qi cum vor simli diavolul qi ingerii lui focul veqnic,i se va spunela locul potrivit. Dar gila Duniel, in capitolul despre Baltazar, ingerul care scrie qtie litere, fira sa fi invalat. Deci noteazace nu pnn simlir-ele vine ingerilor cunogthla celor sensibile,nici nu se folosesc ei de organele simlurilor' ci de puterea qi lrea minlii. acolo, acum spunec{ qi prin celenegateacol.osecunoalte Dumnezeu,dar nu fiinla lui; gi iaraqici nimic nu are El lui; deci in calitatede cauza sprc inlelegerea din acestea din cele din El; dar ca Cel ce nu e a tuturor se cunoa$te din toate;dar nimic din cele din El, ramanenecunoscut cum se cunoalte gi prin negtiinla,o spune 9i aici qi s-a qi mai sus,in caPitolulII spus D ar nb i n u se inlelege. Caci prin celecreateingelegem, ne atingemde $tijnlalui, gtim caexisti Dumnezeu.Dar cine esteDurnnezeusaucum saucdt de mare' nici nu inlelegem, nici nu-l numim, nici nu cuprindemprin minte sau simlire' cste qi spusa:Dumnezeuestein toate 9i Asemeneaacesteia nu estein nimic din toate. intr-o unire mai presus de minte. Noteazl ci prin lui Dumnezeu cele spusea indicat vedcrea(contemplarea) cea mai presusde minte. Cdci ea este dupd Scripturd. Aceasta se spune qi in inleleptiunea lui Solonnn. unde se zice ci inlelepciunea eite ite;trrn (lucrtitourea) tuturor (lnlel.7'21); Si in Pilde, unde se spune de citre inlelepcitne: Eu eram Ia DAnsul cea care tocnleem(Pild. 8,30); :;i la David: ?ocre le-ai fitt'ut tntru inleleptiune (Ps. 103'25). $4

$3
Pe l6ngd acestea trebuic cercetat. DiscutA cum cunoagtempe Dumnezeu; 9i spunecu dreptatecA firea lui Dumnezeu,ca ceeace este,n-a fost cunoscuti vreodata de careva dintre creaturi, nici prin cunoagtere,nici prin vedere; caci prin acesteane apropiem de cele necorporale; dar Dumnezeu se cunoaqtedin rinduiala creaturilor; creaturilorvestelte caci dacii.dupA Apostol. frumuselea pe Creatorul adica pe Fdcatorul, din crealie' pe drept Celui ce cuvAnt ordinea existenleloroferl cunoaqterea le-a rdnduit; caci cele ce sunt, adici chipurile lor' qi flpturile tuturor in parte, ca cetele ingeregti qi toate cele suntchipuri gi aseminariale raliunilor (ideilor) sensibile, dumnezeielti;sau modelelelor sunt inlelesurieteme ale lui Dumnezeu, pentru care qi dupa care au fost toate in El, nehind altceva decdt El; 9i au fost aduse de El la exisrcnla;caci zice Siin Apocalipsti preadumnezeiescul Ioan, ca unul din ingerii cei mai vechi i-a spuslui ca toate erau qi s-au ficut, numind prin aceasta ideile (ratiunile)' fiindca erau, dar qi chipurile 5i asemdnirile raliunilor sau ale modelelor, care, toate, s-au facut. Ciici cele sunt chipuri ale celor inteligibile, precum inlelegatoare cele inferioare ale celor superioare' Deci Dumnezeu se cunoaqte prin inliiturarea tuturor in sensul depaqirii lor (Dumieziu e scos din celece sunt,neliind nimic din cele tuturor in mod negrdit. n' crearede EI. t i Jiind deu.supru

Dumnezeu Cuvintul, DespreDumnezeuCuvdntul; aceaste gi pentru ce se spune CuvAnt qi ce insemneaza numire; aici se arati o singura cauzA pentru care se nume$teCuvint: pentru ci are in Sine cauzeletuturor celor ce sunt;caci raliunileintregii firi sunt in El, ca Cel ce e cauzaintregii crealiuni; fiindca prin El sunt toate; cici ideile qi modeleledh El nu sunt altele in altul, ci inlelesuri gi ragiunieteme ce fac toate;qi lirea e raliune. sunt o dati ce nu in deEcrtgi de_geaba avAndo cauzain ea^, firile existenlelor.Il numeqtepe El CuvAnt(Raliune) qi ca pe Cel ce se migca in toate in mod neimpiedicatqi strabateprin toate pana la cele din urma. cum se spunein trad.). Eoistola cdtre Elrei. Cdti viu esteCuttntul $i lucrdbr Din ftrea tui. Noteazi ceea ce e potrivit pentru Ei celelalte(Evr. 4, l2). dreptei credinle. aptrrarea ' DumnezeuCuvintul, fiindinsuqi AcestC uvdnt- esre. prin modele $i avdni chipunle. Aici rebuie inlelese gi in mod real adevarul, pe drept cuvAnteste $i cuno$tinta de Dumnezeu,ale carorchipuri celgmai inainte hotarate simpla a celor ce sunt. sunt rezultatele crealiei. Iar cele mai inainte, randuite, Caci dacd Etiin(a unegte. Limurind cunogtinla Aoostolul le-a numit hotardri de mai inainte, spunind in adeviirata,vede in ea pe insuqi Dumnezeu Cuvintul' Epistola cdtre EJeseni: Dupd hotdrArea (sfatul) mai veacur,(Ef. 3, I I ). Deci Dumnezeusecunoa$te Hristos Iisus; qi spunecA cunoltinla unelte cu adevarat inainted.e oile M-ele pe cei ce cunosc;i celecunoscute. $i Eu curutst' in toate fapturi.le,ca megterul in cele meqtequgite.Dar e pe Mine ji suntcunoscutde.ele; prectrm Md cunouste despA4it prin fiintA cu totul de toate; qi de aceea,fiind din aceasta' Tatdl Si Eu cunoscpe Tattil (loan l0'14-15). Caci prese cunoaSte in cele megtegugite, necunoscut se cum cunoltin!a,cunoscind ceeace a voit sAcunoasctr, necunoattere,precum gi din inlelegerea cunoscdtoarell indoialA o ne mai avAnd cunoa$te, ce ceea cu une$te ele la a adaugat acestea' Reludnd fapturilor. din gtiinla despre aceasta 9i ne mai fiind sf?5iatain alte 5i alte pareri Deci qi ideile animalelor sunt in Dumceleurmatoare. si nistatomica gi devenitiide aceeanegtirnli. fiindcii nu nezeu,ca gi ale tuturor celor dupa fire in general; i-a conuins ca cunoaste,la fel credhciogii unili prin c i c i c e l e d e a i c i s u n t c a n i q t e s i m u l a c r el i a s e m a n a r i credinp cu Hristos cel conoscut,care estc Dumnezeu o a r t i a l ea l e c c l o r d e a c o l o ; f i i n d c a t o a t e c e l e d e a i c i CuvAniul,qi avind credinlain El, au credinlaatotstabill i u n i s i m u l a c r ea l e c c l o r d e a c o l o : p e n t r u c a s u f l e t u l anumeci au cunoscutpe gi neclintiti in cele cunoscute, a ideii. e qi chip qi asemanare - prin cunoqtinl.i. Cum.se cunoa;te Dumnezcu qi au fost cunosculide Dumnezeu;$l a$aau Dumnezeu $i ie5itdin neqriinp,caream spusca dczbina5i rupe9i migcri Dumnezeu prin cele contrare 5i prin afirmari gi negalii'-o ce trebuie si spre alte qi alte indoieli, ca necunosc6nd arataprin explicarealor. Caci dacAa spus9i mai sus,.in incredinlaliprin credinla primul capitot,ci nimic nu redafiin1alui Dumnezeu,.nici cunoasci;ei seafla in siguranla, cu Cel cunoscut. ca au cunoscutgi s-au unit prin aceasta nici atingerea, nici inchipuirea, nici ophia' ingelegerea, Dar cel ce se afla in intunericulnegtiinlei,dupd Apostol' nici clte le-a spus acolo gi aici, pe care le-am 9i explicat

214

NumirileDumnezeieEi Despre
cletinat de ratecire, e purtat de orice vdnt al nestatomiciei omene$ti, ca cei rostogolili de valurile mirii (caci qi p.e o spuneApostolul, cf. Ef. 4, I 4) qi ii socotegte aceasta cei ce cunoscsrapdnilide nebunie,cum a spus9i Fest ltii EStine' cunoltin!a dumnezeiasca:. Pavel carebinevestea bun, Pavele (Fapt.26,21). Cel cunoscAtor ti cu adevarat creqlin, ca unul ce a cunoscut pe Hristos gi prir El a cunoqtinlalui Dumnezeu,adici cunogtinlaunicAqtigat e tara a adevarului(cici cunogtinlasimpli 5i necompusa unitarA). a ieqit din lume, nemaifiind in parerea gi pe sine treaz qi eliberat ritAcLea lumeasci; ci se cunoaSte de necredinla mult ratacita; de aceea 5i moare in fiecare zi pentru adevdr, nu numai primejduindu-se de fiecare datApina la moarte pentru adevar,ci 5i murind neqtiinlei, dar vieluind cunogtinlei Si manurisindu-se cre$tin. Cauza - impd(irii. A numit canza ^ impe4Lii (6torp6oe<og) piirerile neintemeiate qi mult impi4ite. LocaSul, gr. eoriq,. Case, locuinJa. (CunoEtinlei) unilare - a' creqtinilor. A declarat unitara (vtoiccv) credinla noasra, ca fiind cunoqtinla a existenlei. neratacita simpli gi cu adevarat Capitolul $l sezicede Dumnezeucee putere. Ca putere.ince sens Si domnia. Ca Domnul Puterilor, ucesta este lmplaraul s/alei (Ps. 23,10); si: Domnul Puteriktr e cu noi. uiutorul nostru Dumnezeullui lacob (Ps.45'l 1). Deosebind-o de Puterile. Deosebind-o lctgopi(ouocr;, adicA distingAnd-o gi despa4ind-o. $2 Prin puterea neclintitd, gr. KoTd drivoprv cixl,rtov. A numit-o neclintita (dxl'rtov), adici necoborati din virful ei; cici nu clintindu-seDumnezeudin putere crer-azl,ci fiind nemiqcat gi neincovoiat in taria lui produce existenlele; poate ii spune neclintit (drlettov) ti ca neinchis 11.tqxl,etogevov); 9i adauga 'i nemarginit (onepr6protov); cici nu se inchide, ca neputinciosin ceva; ci se deschidepururea in puterealui, puterealui Dumnezeufic6ndu-le toate. intdregte Ei sldbiciunea. Slabiciune numeqte trupugi paminteqti,pe carele numeqte9i nrateriale rile acestea ultimeleecouri,cum am spusde multe ori mai sus,pentru lor' de impirtAqirea,in chip obscur qi dupA capacitatea a spus: trupurilenoastre lui Dumnezeu.$i despre puterea Toare le pot in Cel ce md tntdre$e pe nrine, adit'd in se poate vedea insa gi in Hi'i.rros,(Filip. 4,13)l aceasta celelalte animale,ca in llnlari qi in mugteqi in celeca ele. intrucit gi acesteanimale atit de slabegi repedepieritoare pot fi tari prin acelelor, fiind imputemicite de Dumnezeu care le-a facut; de aceeaDumnezcu zice qi prin dumqi omida: proorocIoil desprelicusta 5i gAndac nezeiescul lui Dumnezeu Putereamea tea mare,cAciatotputemicia chipuri minunateli preaadevarate. ajungepini la aceste o vei afla gi in cele neinsuflelite'privind in Dar aceasta ierburi gi plante gi metale puterile odrdslitoare 9i folosiVIII toare; 9i cele mai multe sunt fragile. iar altele tari qi dure imputemicitA ca diamantul.$i altfel: numesteslAbiciune in acestea,pe cele mai slabe dintre animale, intrucdt au putereade-a fi cu adevarat;sautrebuie socotitAslibiciune firea neinsuflelita Si cu totul nemigcata,care a primit de la Dumnezeu puterea fiinliali, adica puterea de a Ii in general.

$3
$i de e tngdduit Adici nu era cu putinli de a fi ceva in general, de nu are ca suPort Putereadumnezeiasci. Puterea de a fi o are. Inlelege prin putere nu numai ta,riade-a subzista;ci indica prin ea 9i capacitateade-a fi un anumit fel de putere. Iar raspnndirea puterii numefte ieqilea proniei lui Dumnezeu 9i a bunatalii lui la cele din afari sprecelece sunt,Pentrua aducecele ce sunt la existenli. $i indica prima puterea celor ce sunt; acestea sunt existenlele inteligibile gi netrupegti,ca nemunto,ue; dar inrpreunacu cele inteligibile trebuie socotite9i cele inlelegitoare, numite acum sufleteqti 9i ralionale; clci ralionali este mintea, datorita careia sufletul prin concesie e numit dupi ingeri. Apoi inferioara sufletului e numita puterea simlitoare, a necuvdntatoarelor insufle1ite; apoi cea vitali gi vegetala, a tuturor ierburilor 9i plantelor, prin care infloreqte viala vegetala; dupa toate' e puterea flnliala (de-a fi in generul, n' trad.), adica a celor neinsuflefte, cum sunt metalele.cele pemantesti' face si 5i durezein existenla care,ddnd subzistenld. li dA pe cea putereainsugirilor calde sau reci sau ameslecate; de-a fi de folos sau de un anumit folos' $i puterile doritoare,de-a puteavoi pururea(celeralionale)gi de-a pofti, tot Dumnezeu le daruieqte;fi El le imputemiceqte pe cele unite prin afecliune gi comunicare; 9i seminiele tuturor sau elementele care se milca spre intdlnire prin potriveala dintre ele Ei spre amestecaregi spre bldnda apropiere; astfel le duce pe cele sensibile identice spre uniri 9i a amestecirii, De la El au putereaacestei nagtere. precumam spus;de la El cele ce se unescprin afecliune, e qi puterea elementelor ce se miqctr spre diferenliere 9i despA4ire, ca astfel distincte si se migte spre naqterile animalelor. planlelor gi celor ca ele; aceasu putere a distinciiei sau a despi4irii o primesc de Ia Dumnezeu spre a exista gi a se naqtespre existenlacele de chipuri deosebite.A aratat deci aseminirile, distinclii.le, unirile gi afecliunile Ei a numit unirile chipuri confundate 9i prin distintlie. Noteazaca qi dorinlainsaqi neamestecate o au puterileingeregtide la Dumnezeu. $4 $i - sd (poatii) fi acestea. Firea celor ce sunt cere existenla nu prin proprie alegere, ci din necesitateaqi de o spunezicAndcl puterea folosul existenlei;gi aceasta a cere existenlain mod necesare de la fiinla dumnezeiasci qi atotputemici. $5 Bunele direclii, gr. oet1roo1ivo6. Direclii bune numegteagezarile 5i r6nduielilc drepte gi frumoaseale crealiunii, dar qi ale unitalilor gi simplitalilor ingereqti;

215

Despre Numiri.le Dumnezeiegti sao numeqte unitali (6vri6cg) simplitaiile fiinlelor lor, Notezzaca spuneqi de stele netrupeqti qi nemateriale. ca sunt pentru vecr. - neschimbate. Fiinlele ceregti $i rdnduielile pentru cA sunt eteme; sa nu le inplegi aSa, neschimbate cici ele sunt dupe cum s-a scris,dLrluri slujitoare (Evr. ca pdzirea marginilor I,l4); ci inlelege neschimbarea impuse lor. Iar inaintare a timpului nume$telungimea acestuia gi miqcarea lui inainte; iar distinclie inseamnl a numit de aceea timpului sauorelor la aceleaqi; revenirea gi circumttilulie louvel,i(ctg; migcarea timpului sau care migcArile stelelorgi planetelor progresele temporale, se efecnreazain intervalele drntre doutrsprezecea$a numite case.Iar restabiliri (onoKc[Tqordoete), revenirile la un punct dupii plecareade la el; de pildl soarelese milca strabAdndintr-un an distanlade la agazisul bervreme becepdnii (revine) la acelagi,iar luna o face aceasta se de o lunA gi celelaltecinci in alt timp; caci din acestea miisoara timpurile. $i - puterile focului. Adici ale eterului. Vorbeqte desprecele patru elementegi spuneca pamantul nu su pe nici o temelie;iar Scripturazice ca s-a intemeiat pe ape (Ps. 23,2). (Puterile) Jiingiale. Poate fiinliale se zic gi toate cele sau se numesc agade la a f;. neinsufle$teqi nesimlitoare $i - indumnezeirea, gr. 06<oorv. Se indumnezeiesc dreplii 9i ingcrii dupa cuvintul: Eu um :is: dumne:ei s a n t e J(lP s .8 1 , 6 ) . Vreo afirmare. Numegte afirmare (06otv) aducerea de puterenu estenici in crealie. la existenla. Cel nepartaq $6 Dar spune magul Elima. Se vede de aici vechimea celece le-a spusmagul sfAntbiirbat.Caci cunoagte acestui Elima, cares-aopusSf. Pavelin Cipru qi de careamintesc Faptele Sfinlilot Apostoli (Fapt. I3,8). Totugi Arabia are lui Elima, care spuncafie noi zicind ca mulli asemenea Iisus Hristos, Dumnezeu Cuvlntul, a patimit cu trupul daci nu primili ca El pentru noi, dar nu cu dumnezeirea: cutn a voit, faceli pe Duma patimit cu dumnezeirea, cu nezeuneputincios,zicind ca n-a putut sa patimeascd de5i a voit; catre aceltia trebuie spus ci dumnezeirea, avdnd in ce sa patimeasca, Dumnezeu n-a voit aceasta, fiind contrar firii sa patimeascadumnezeirea, care este prin fire nepatimitoare. Observdcum explici spusaapostolicl: Nu lttxtte Dumnezeu sd se nege pe Sine insuSi(ll Tim.2,13). Cdci negareasa. Ceeace spuneElima, magul,rizdnd Pavel,carea spusca Dumnezeunu se de dumnezeiescul poate nega pe Sine insugi gi (crezind) ca e cu neputinla c:r Pavel sa arate cd Dumnezeu poate ceea ce voie$te, adicAsAsenegepe Sine,mareleDionisie o rezolvdfoarte filosofic. Caci zice ci Dumnezeu este adevarul; iar adevirul esteceeace este;iar minciuna,ca nesubzistenti, nu indica ceva ce este;daca deci Dumnezeu se va nega pe Sine,adevdrulfiind minlit, devinecevace nu este;dar Deci neputinlu de a se cum se poate intimpla aceasta? nega, atribuita lui Dumnezeu este semnul puterii necu a zice graite.Caci a zice ca se poatenega e ascmcnea ci Dumnezeuse poatcface pe El sa nu fle Dumnezeu,ci sa reaca in non-existenld, lucru care unegteimposibilul cum deci seva zice Celui ce esteci nu este? cu blasfemia; estede necugetat adicA Deci Dumnezeunu poaleaceasta, ca El nu estc saunu se poateadmiteca El nu este;deci a nu putea fl Dumnezeu, nu e cu putinla; caci precum lumina, ca lumina, nu poate fi intuneric, a5aqi acestea sunt cu neputinlii lui Dumnezeu. pentru adevarul de nedispreluit;astfel dcci Duntnezeunu poitlc. prin privaliune, sii nu se gtiepe El sau sa nu fi experiatceva. Ceea ce este nu qtie ce este(rcea de-a nu Sti,sau de a igrutra.El nu gtiesAnu qtieprin privaliune;caci neqtiinla ci e in afarafiinlei; cici e privaliune,nu cevace subzista, e o lipsa a ceeace trebuiesd fie. Deci e lipsit Dumnezeu de nestiinlar;i niciodatAnu qtie sa nu gtie. Dar daci am spuneca Dumnezcu nu cunoafte neqtiinlaprin priva$une, neqtiinla ar line dc fiinla lui; negtiinla lui ar h fLinliali; qi Dumnezeu ar fi intuneric; cAci ncltiinla esteitrtuneric; aqa vei inlelege in nrod halt gi cuvdntul: nu poate sd lninta Dumnczeu; qi: nu poateface Fiul nimic de la Sine,daci nu cu a zice: e cu e asemenea vede pe Tatil fdc6nd; aceasta neputinil sa voiascaalteleTatal gi alteleFiul. Caci una este voinla Treimir inchinatedupa dumnezeire;nici nu ignorim qi Dumnezeu, Unul, din prealaudata ci Fiul lui Dumnezeu qi preaneprihanitaTreime, facindu-se om, a luat voinla naturali gi fara de pacat. omeneasca Negatiapusacontra ncgatieieste $i a nu fi n u e.rte. afinnalie.Deci cel ce zicecd a nu fi nu estein Dumnezeu, deduceexistcnlalui. Astfel deci zice cd nu poate sa nu poate!i, la fel, nu Stiesa nu gtie,din carese deduceca El in mod sigur qtie gi poate; dar bine a adaus aici: prirl ci prin privaliune prit'uliunelcacinu se zic prin depagire, cA nu poale Srnu [lte. $7 Este socotit iafiqi dreptate. Prin ce este Dumnezeu dreptate'l Delinilia dreptalii e virlutea care imparte dupd vrednicie sau lucrarea proprie a piirlilor sufletului sau (nredia)inlre preamult gi preaputin saudeprinderea mAsura de-a infaptui a egrilitalii sau deprindereaalegerii folosului comun sau qtiinla celor ce trebuie ;i nu trebuie distribuite sau a amindurora. impotriva lui Defoind.Despre cei ce giliesc nedreptate Dumnezcu, cum zice Psalmistul (Ps. 74,5), spuneceeace se polrive$te aici, aratand aiurearlacuvintelor lor; cAci v2And unul cd ne migcam prin noi, adicA liberi, gi nu ne stipAninr pomirile proprii, pentru ce, zice. am tbst fAculi liberi qi nu suntem mai degrabaimpiedicali pnn lipsa de vor sil fie pietre voinla sapacatuim;ei ignora ca prin aceasta de ce, zic, miqcatede al[i; qi avind noi trupuri parn5nteqti, nu rdmdnemidentici, adica neschimbaf, fiind nemuritori, aceasta chiar daciine folosim de celc rnaterialeSitrecatoare; qi inteligie propriucelorce nu cunosclirea celorsensibile bile qi bolescde multa iralionalitate;cici trupul nostrufiind materialr;ischimbicios, in mod cuvenit aveanevoiede cele adica de cele trecatoare asemenea, $i matenale;iar sufletul fiind creat nematerial gi ncmuritor, in mod cuvenit are libertate din pricira asem;iniLriicu Dumnezeu; acestea neinlelegindu-le, bArfesc providenla duntnczeiasciin mare 9i buni r6nam6ndoui privinlele, deqi vad aceasta aratiica atribuie cele ale unora altora. duialA;aceasta

216

Despre Numirile Dumnezeiegti Celor ce se miEcdde sine, gr. oitortv4, celor liberi. q8 Dar ar pulea spune cineva. Citre cei ce zic: cum nu e nedreptDumnezeu.ingaduind celor netrebnicisi faci rau celor drepli? Altfel. Aici ne da o obiec$e a altuia; citci zice: ar celelalte;qi rczolvA problema in putea spune c'inevu Si. chip evlaviosgi cu iubire de Dumnezeu;cacraratdpentru carc cauzAingaduie Dumnezeu, drept fiind, sti fie neoanieniievlaviogidc catrecei nedrepligi lacomi dreptaliU (cici vedernnrulli drepli suportind pagube.fie in bani, fie in Iucruri, de la cei nedrepli gi Iacomi); 5i raspundcin chip drept; cdci spune cA cei cuviogi sa nu se supere fihdca in acestctv pentru cele pamAnteqti li trecatoaret nu mai suntcuvioti: intdi trebuiesacautecelecu adevarat caci iubind banii, nu vrednice de iubit gi dr.rrnnezcicgti; aceasta o mai sunt cuviogi. $i s-a dezlegat'intrebarea; Pavel: De te nu suferili mai bine spunedumnezeiescul sd fili nedreptiilr1i (I Cor. 6,7), cerAndsi nu ne necajim qi iar:qi vorbind de iubireadeDumnczeu, pentrucelelunregti; nici lacomie,zice:Clrre pentruciirenu poatehnici ncdreptate, ne t'a despdrli pe tni de iuhirea lui Hristos? Vreun neco: sttu v'e() strAntu'ure @om. 8,35)'/ li cele umritoare. Iar impdtimiti numestepe cei alipili de cele materiale (npooftrouq) 9i preocupalide cele piminteqti; trebuie sa alegem (ncrper.6oxtpreio0ot) ceeace pare n-raipulin important. De firtugile ingeretti. Bine vorbegte qi de virtutea ingerilor, ca gi de a lui Dumnezeu, dupa cuvantul: a providenla acoperitcerurilevirtutealui; qi dunnezeiasca lasa sA fie nedrepta[ilicei cuvioli in privinla lucrurilor nateriale. obiqnuindu-ipe ei cu dorinla celor ntai duntnezeiegti. De fmpdtimirea de cele materiale. ObservA cum spuneca a nu se impAtimi de lucrurile materialeindica birbatia; cAcicei ce serobescpatimilor lumeqtir;itrupelti dutnse numescin mod cuvenit afen.reiali. $i dreptatea nezeiascdnu voieqte sd ne dezmicrde li sa slabeasca lor, ci ne obi;nuieqtecu dispreluirea cineva prin acestca, dupd spusa: Pe cel te-l iubeSteDonutul, il teurtd qi bitiuie;te pe totfiul pe tat'e-l printe;te (Evr. 12,6);dcci. ce'JCei ce au bogalie,nu sunt iubili de Dumnezcul Vei spune ci in primul rand nu bogilia in sine este rea, ci impatimirea de ca :;i reaua ei folosire; apoi cunoa$te Dumnezeupe cei slabi dintre noi qi voind sa-i duci spre mAntuire,le dii qi bani gi slavi, ncignorandce sunt; caci cum i-ar ignora Cel ce gtietoateinaintede-a se face'lDar o l'aceca sa nu avem nici o apirare, dupa Apostol: I)e d(eea etti fdrti aptirare (cut'int de rdspuns). omule (Rom. 2,1); :;i iardr;i:Aventurliereu mare, putand sd suferecu ttoi irt sltibitiunile runstre (Evr. '1,15). Sd nu-i (tase sd se)ntoleqeascd.gr. td pi1 06lptv. A-i moleqi inseamnd a-i amagi prin placeri. Dar se inlelege qi sinrplu a-i indulci. De cele mai bune. De ccle dorite. Nesldbitd ststornicie. Numeqte neslibila statomicie (apeil"rxtov oTdotv; rezistenlahotarita fala de dulcelile panrinte5ti qi neincovoierea spre cele materiale orE. Adica prin ispite'

se
(Cauza) lucrdrti sale - in toate, gr. tfig dv toig iilorq i6ronpcTicr. A numit faptuire proprie (i6toi migcareaproprie a fiecireia dinue existenle, npo/ov; potrivit ftrii; cdcinu cstecu putinlii oamenilora facecele ale ingerilor sau apei cele ale lbcului 5i invers. De cele rele. Sa nu inlelegi aici cele t ele ca vreunele care nu e rau:ci pAcatul, din creaturi,cici nimic in acestea noastraprin privareade bhe. Dar se ivegtedin alegerea dacAalergamla El. Dumnezeune atragedin accsta. Neclinti(itn ei izsr,gi- de rele. Acesreasocotim ca le qi aflatein crealie,intrucit le spunedesprecele sensibile pazeite pe toatc in buna lor rinduiala; cAci nici una din ele nu s-a schimbat,ci au rdmasata cum au fost create. (sgtdplqta) sau Aceastaarataca sunt neschimbate neaplecate sprecelerele sauca le-a facut pe ele vrednice de ales.sau ci nici una dintrc ele n-a ieqit din stareaei, saunu s-amutat sprecelc infcrioare.Cacicerul li pamantul gi cele din ele au rimas la [el; iat luotreu str(iind4 hi ntbate i nsuI i r i I e J i eul re ia', eI i nrinut -tt Si p ti : e;r e nesc' ramin conlrare- qi caldura gi rdccalaqi cici elementele umezealaqi usciiciuneaqi llecare din ele rimine in propria integritateqi nu se muta in contraruli caci niciodata focul nu se face apa, nici apa foc. Iar dacAse intilncsc dupi porunca Creatoruiui, ficcare din ele rinrine pdstr0ndidentitatea sa. Mdsurile, gr. td4, crvol,o7io5. Numegte miisuri amroniile gi simetriile fiecirei firi. Nu - de sccrpul. Adica nu in afari de scopul Sfinrci Scripturi. i ntd;rind, gr. rbruepei8ouoo. Sprijini-nd. De - rdnile. gr. t6v lelcoB4idvcov. De lovituri ce provoacarana li inrautalire. Depdrteazd toatd inegalitatea. Nu zice simplu cii ci pe ceadin flecare,adicafacc si nu scoateinegalitatea, riimdni in mod egal qi la fel fiecare dintrc creaturi in identitateacea dupa fire; de aceea a adaugat qi prin nu seelimina prin laptul pritaliune, <leoarece inegalitatea cd. creaturilenu sunt diferite qi necgale. P:galitateatufitor. $tiind cA sunt douAmoduri in care pe amindoua gi se vorbegtede inegalitatc.le lamuregte zice cir dreptateain acesteaeste Dumnezeu, intrucat tuturor. dar elimina gi inegalitatea masoaragi egalitatea acumpe ceacareseintimpli numc$te tuturor.Inegalitate prin privaliunea egalitalii, adica prin licomie. Cici a in.rpirli tuturor in mod egal cele dupa vrcdnicie.susline qi salveazatoate. DupA ce a spus aceasta.adaugA5i Caci ltie celalaltmod in care se vorbc:itedc inegalitate. pe unii, numind egalitatcqi identitatechipurilc inteligibile gi netrupeqtigi primelc inceputuriale cclor ce sunt, adicacrealianemurimaresauunitililc, adici fiinlcle sinrcaresuntgi irnpii4iteqi in prefacere ple; iar cele sensibile, qi in curs de-a se deosebi, ca aflindu-se altfel in altcle,le Spune deci ca, chiar nuIrre$te inegalitateca diversitate. a celor sensiinegalitate daci ar cugetacineva la aceastd bile de forme deosebite,in care au loc na;terile animalelor, ale plantclor gi ale celor urmatoare, to[ Dumnezeu trebuie vAzut ca pizitorul fi pastratorul

217

NumirileDunnezeieqtr Desprc
acesei inegaliltrti. nellsend pe cele contrare sa se amesla coruplie. tece qi si ajunga impreuna prin amestecare Cici precurn le-a adus pc toate la existenlA,a;a le 9i susline, ca si fie cum au provenit din obdrqie. Cdci inegalitate4. Noteazi ca afirma gi inegalitatea inegalitateo gi deosebircatuturor in totul gi c6 aceasta lui Dumnezeu.Deci noteazi cd existi nrenlincdreptatea gi o inegalitate naturala. Capitolul $l Acestor numii dumnezeieEti. Prea inlelept spune: mutdndu-lede la Elini statuiale numirilor dumnezeieqti, la adevir; caci aceiale faceauca un fel de statui'carenu aveau nici mdini, nici picioare qi pe care le numeau Hermes; ei fAceaunigte tumulele de zid' cu porli goale. Iar inaintea lor ptrneaustatui, pe care le venerauca zei' pe c6nd pe cele din afari le numeau Hermes; acelti Hermes deci modegti, dar inliiuntml lor aveau podoabele apAreau zeilor. Astfel vei inlelege gi aici numirile din Scripturi numai despre Dumnezeu Cel ce este 9i e Dumnezeul adeviirat,ca fiind spusein mod nevrednic despre Dumnezu,ca mic Ai ca gezind 5i cele urmatoare.Dar aceste nume explicate gi infaligateca vrednice de Dumnezeu, se descoperaavlnd inlauntru statuile gi chipurile dumnezeieqtiale slavei lui Dumnezeu. Dumnezpu e ldudat ca mare in Scripturi. Zice cA Dumnezeue mare nu in comparaliecu altceva,precum boul e mai mareca oaia saulumeaca o panea ei, ci pentru ca nu se poatecompara 9i pentru ca marimeadumnezeiascd e cu adevarat necuprinsi; aceastaa inleles-o indicdnd ceea ce e propriu ('[d i6ioq) sau specific lui Dumnezeu. IX (Ps. I 7, I 2); f i iarlgi'. Veni1i sd ne po gorAm,sll amestecdm pogo"it Iimbile lor (Fac. ll .7) Si:A aplecut cerurile Si s-ct (lI Reg.22,l0). $i acestea cares-audescoperitinparticuIar, vor fi limurite cdt va fi de trcbuinla. Aceostd mdrime este gi nesfargitd. Deoarece Dumnezeu este marginea desivdr;ita a tuturo^r5i este mai qi suprainfinit cdci Imp(irdli4 lui presusde desavargire n u a r e m a r g i n e( s f d r ; i t ) ( L u c . 1 , 3 3 ) ,c i e s t em a i p r e s u s de orice numdr. CAci degi se spune ci Dumnezeu este Unul gi una, este mai presusde una; cici Dornnul' degi indici o relalie cu nunterelecele multe ce ies din El qi totuginumai inceputulmullimii numerelor, pareoarecunr prin bundvoinlA a prirnit sA lle in calitate de Unul falii de gi ca Unul in Sine estesin-rplu cele ieqitedin El, deoarece neimpirlit. Dar astfel, s-a gi supraunificat lune-pqvcotot; mai prcsusde Unul. De aceeas-a spus: $i inlelegerii lui nu estenumdr (hotar) (Ps. 146,5). $3 Deci aqa trebuie tnleks cii Dumnezeu e mic. CLci toate existenlele, qi cele foarte mari, qi cele foane mici. s impanAlesc de Cel mic; fiindca nici una din existenle nu scapa de-a f,r mici in toate sau cele aflate in creStere o spune inainteazAde la a fi mici la a fi mai mari; aceasta PArintele sau ci in ceea ce e mai mare se vede ceea ce e mic qi nu in cel mic se afl6 ceeace e mai mare.in ceeace e prin sine mai mare.$i pdtunzdnd. In aceastase aratA supraiulimea migcarii lui Dumnezeu spre cele netrupegti. Caci a sufletului 9i duhului parea patrunde pdni la desparlirea o declarApentru ca qi unitatea avea acestsens; aceasta necorporalA a sufletului poate ti impa4ita. De aceea Dumnezeu cugeta fi in;elesurile Pe care le cugeti migcindu-se qi lucrdnd, inlelesuri atdt de necorporale gi neimpa4ite gi ele (caci ce este la mijloc intre minte qi Dumnezeuintra in mijloc' precum inlelessaucugetare'l). s-a spus: Tu ai inleles gAndurile mele de departe (Ps. 138,3);dar Dumnezeupatrundegi intrc suflet gi minte qi duh, adici unde avem simlurile stabile,prin care sufletul se intdlnegte gi cu cele sensibile li avem puterea a gindurilor. Iar acestduh, inleleplii Elinilor cugetatoare il numesc 9i ca un fel de al doilea suflet simlitor al sufletului; deci acest suflet simlitor este cel ce patrunde pdni la miduvi gi la vine gi artere gi oase gi in trupul intreg.

52
Dumnezeu se numelte ileci mare. Deqi tAlcuieqte numirile atributelorlui Dumnezeu,e necesarsa le intepe marturiile din Scripturi. Deci s-a spus meieze acestea c|e mttre,unde s-ascris:Mare e Domnul nostru$i more e tdria lui (Ps. 146,5) qi c1te se spun ca acesteain Scripturti; iar cd este qi rnic, se arata in cartea a III-a a Regiktr, unde spune proorocul l\e: Iatd sunet de vAnt sublire, Si acob e Domnul (lII Reg. 19,l2). Caci il arata pe el cuprinsde o undA,ceeace inseamni sublirime.Iu ii El estetotdeiltnd h fel, o ai in acestcuvant:E& Janl Si nu md st'himh (Ma|.3,6); dar ci e Si altfel' o vedem cAnd se arati lui lezechiel ca om din foc ai chihlimbar (Iez. 1.26-27\: iar in alt loc'. Oc'hii lui ca.fdcliile de foc, spune:Ca qi celelalre (Dan. 10,6); rar loanin Apoculrp.szi chipul arameigi al cuptorului;dar enu'nrittiasemdn.itor' c6nd spunecA a creal pe om dupti usendnurea lui (Fac' se declarain Isaia' cdnd zice: 1.26); iar neasemdn(itor, Cu cineMd veli usendna,:ice Dttnrnrrl(Is. 40'25),ca Cel ce nu are nimic asemenealuil qi srdnd Si nemiqcut, cdnd spune lui Moise despre piatr|: Aici um stut Eu inainte gi qe:dnd se arataunde spune de< Ji tu gi cele asemenea; Baruch: Iu qe:i [n rcuc qi noi pierint in l'eac (Bar.3,3); ti iardsi:Cel ce ;atle pe Heruvimi (Ps. 98, I ); iar miSc1nduJe se aratAcand zice: ,fi s-a suit pe Herutinti Si a:burut

$4
N emicqomt, nendsc&r.Noteazein cdte feluri inlelege sensulnenaqlelii;sauceeace nu e incA niscut, dar se va na$te, cum a zis Sara: Incd nu mi s'u fdLuti sau ca neterrninat,ca tumul din Halani; sauca fiind de 1acineva, ca Pavel: nu de Ia oameni; sau ca lustus, unul din cei sau ca nefiind niciieri nicidecum, cum igi doisprezece; dar in inchipuie Elinii Scylla qi Himera 9i cele asemenea; de nefacutseatribuielui absolutinsugirea mod propriu-gi Dumnezeu.In acelaqisens,spunind ca Dumnezeueste neficut, il fereqtede explicArilenepotriviteale numelui lui. Ia seama si nu inlelegi acest cuvant in sensulca Dumnezeua fost fAcut(niscut), ca EicAndDumnezeuar aveape cinevamai presusde El, ca sa se fi fecut(nascut)

218

gti DespreNumirile Dumnezeie din acela creator sau bun sau duh sau foc sau ceva de felul acesta;dar sa nu-l inlelegi nici in pafie ne,ldscul, nici fiind deplin niscut, nici in facere,nici altceva;cum Acestea trebuieinleles rtefdcut.o spunein urmatoarele. le spunecontraArignilor gi Eunomienilor,carehuleaupe Dumnezeuspundndca se compune din fAcutqi nefacut. C i ca Cel total nefdcut. Dcoarece cere si fie socotit Dumnezeuca fiind mai presusde tot ce e nenescut$i sa spunem ca El este prin aceastanenascutduptr Sfdnta Treime, vino sAlanrurim ceeace vrea sa indice. $i e clar ci dumnezeiesculDionisie, de la inceput, fiindca pe atuncicrau activi in Efes filosofii gi se afimra qi filosofia ionica,pe cAndTimotei eraepiscopacolo.sesileasi mute gre;ite ale aceloraspreadevir. Deci qtia toateafirma1iile ca e o dogma a unora din aceia, teoria ca toate cele inteligibile sunt $i nemuritoare5i toateccle inlelegaloare ca sunt nascuteca subzistdnd sunt nascuteli nenascute; din Dumnezeu cauzatorul printr-o procesiune a iluminirii; dar nenascute,intrucdt au provenit nu in timp, ci in mod vegnic, adica in veci (era wt panteism fdfq, care confundu facerea tuturor ;i ne[lerea tu nefacerea Si netngterca,n. trad.). Dar noi am spusmai sus ci cele sensibileau timpul, iar ccle inteligibile veacul, din care pricini se spun 5i din procesiunegi veqnice.Deci zic acestea ca lun.rinAnd ca neficute. lume Dar iarA5i qtia pe allii care spuneauci gi aceasta intrucetin eae totul: FAcLrtA, vazutae Sifacutagi nefdcuta. sau e din unul care inainteazi spre multe, ceea ce inspeciilorde animalegi ale plantelor sprena$terile seamna gi ale altora; sau din cele multe spre unul, ceea ce inseamnaca inainteazaspre coruperesau spre desfacerea elementelor.Iar nefacuE sau etema, declarau aceeagi Iume, intrucit dupa ci niciodatAnu se ivesc ($i nu se (facere)qi sprerestabilirea opresc)migcirile sprenagtere celor ce ajung la corupere.Deci spunemarele Dionisie de nefAcut,fie cum am spusnoi, ca oricind se amintegte fie cum spun Elinii. sa nu se cugete aceastadespre in chip cauzal Dumnezeu;caci celelaltcse spun nefacute (ttiti au fost tn cuu:ele ktr, n. trad.);Dumnezeuinsd este (nefacut)in chip necauzat gi absolut;cici caree cauzalui Dumnczeu,care pur qi simplu e mai presusde toate'l in mod unitar Si tn aceltsi mod. Br. PovorME xcri pentru toritoer6eoq. A spusin mod unitar (1.tovot6eoq; Iar in acelaqi desavirqitaneschimbarea firii dumnezeiegti. mod (Toritoer8eoq) pentru neschimbareaEi neprefacerea lui. Iar distincr (d<popt(6pevov) pentru ca se arataprin defrnire {opi(etv) deosebit$i despe4itde allii. gi la fel sevedenumai de acela5i $i - acelaqi.Calitatea in cauza facatoare a tuturor, din care s-a dtuuit 5i fipturilor sA ranana in identitatea lor 5i in imbinarea celor contraresaucaresunt altf'elintre ele. Deci toatein acelagi in Dumnezeuse observi. Iar fel, dar gi de firc neidenticA (totit6g) sauasemenea, in caliDumnezeuesteacelagi tate de cauzatoral tuturor. Ces una qi unicd. A fi pururea la fel 5i neschinrbat. e propriu lui Dumnezeu.$i El ceeace inseamnaacelaqi. nu e marginit de altceva,nici nu arc limita, ci toate se pururea,fiind ca temrini in El; gi Dumnezeuesteacelaqi ; a uh o t a r u l i i h o t a r l u i i n s u g is a d e v a r aa t c e l a qq monadacu distinct al tuturor gi ridicat peste toate in mod unitar qi cu identic; adici prin faptul ci e monad{ e neamestecata nici una din toatc gi simpla gi prin faptul ca e acelaqi (xa, d cd taut6v) este in acelagila fel (rioqDto>g); cAci nu c nici o deosebire jntre a-i spune monadi (!rov<i6o) qi de un fel unic lpovoetadql qi acelaqi ('uqutdv) sau de acelaqifel (tautoet6es); cAci acelaqi lucru inseamni. Dar Dunrnezeutransmitegi fapturilor gi la fel, de aceea toatesuntaceleagi faptul de-afi acelagi; precumau fost ficute. riimindnd intr-o impreunii-sutlare (conrpAtimire); gi mintuire li irnpreunA-patinilre 5i pdn pot sa seimpailatcasca de El; astfelle line in Sine aceasta (nrAntuite 5i) inipreuna adunate gi pe celelalte adici procesiuniledeosebiteale creaturilor;in acelaqitimp, gi neschimbAndu-se sprediversipiistrindu-giidentitatca tate sau contradic$e, 1inela un loc Ai cele contrare in cele sensibile. $5 Deoarece - tn toate fn mod providenlial. Compozilia crealiei trebuie socotiti (oir1'c6ov) ca avand rostul de a se depigi, pentru ca rrebuic socotiti avdnd un scop, fiindca Dumnezeu este prezentin toate in mod providenlial gi cele urmatoare,(treulia nu poate.fi cLtgetatd nemigtdttdu-se spre Ltnscop mai presusde e.r,n. trad.). Cdci precum dacd - suflelul. ObservAcum e propriu qi cum seinlcleg trupeqte sufletuluisa fie inlelestrupegte frumos prin cupA4ile sufletului; gi le exprima acestea vant. Nettnpdr(irea. Sufletul e neimparlit, nu in mod simplu, ci in raportcu trupul; cici numetteparii ale suflctului gi puterile lui. sub chipul carora sunt inlelese uneori perlile trupului. (&v<inturv), Desjdgurdri. Numeqte desfaqurare in cuvdnt;iar extinderea saulamurirea inlelesuluiascuns purificarea (ovcrxo0cipeo0cl) este eliberarea celui contcmplatde cele trupcqtiC ele trei dimensiuqi ale trupurilor. Vorbeqte de cele indati; de trei dimensiuni ale trupurilor, cum lamureqtc aici vei inlelegebine ceeace se spuncde Apostol: Ca sri L'Ltnousteli ce e ddintintea qi ce e indllinea (Ef. 3,18) qi cele urmatoare; ceea ce unii au inleles drcpf crucea mantuitoare. Noteazi ce e lungimea gi adfurcimeaqi lAlimeala Dumnezeu. Dar acum - (inlelegerea lui) Dumnezeu. Cci vechi egalitatea au numit unitatea,identitatea, 5i aseminarea, cauzaafecliunii tuturor gi a providenleiqi a nrdntuirii;de l-au nunrit (pe Dumnezeu)gi Unul; iar prin calitatea accea au inleles providenlacreade altul qi prin neasemAnare toare ce se arata in cele impi4ite gi schimbatoare9i sauinteligibile,inlelegind in scnsibileqi in celeexistente c h i p a s c m a n d t oq ri n u m i r i l e .p r e c u ma m s p u s5 i I r t a is u s in mod diferit; allii au inleles identitalilegi deosebirile sau au inleles chipul identic qi in acelaqitimp altul, ca qi nemSrginirea privaliune.Iar a\ii au vorbit de rnarginea ca imbinate. Iar ca lui; Teologiu simbtilicd lc vesteqte in simpliinmullire unitaravad pe DumnezeuranrdnAnd fomrelor complexe qi de tot tateaproprie in producerea felul ale crcaliei; iar procesiune(npoo6ov) nume$te migcareagi pomirea spre creare.

219

Despre Numirile Dumnezeieqti $6 Dumnezeu (este) asemenea ctt sine.Despre noi nu se poate spune (,senrcneo(6!rorov); ceci trupul nostru se (doporopep6v) qi rrea.recompune dincele asemenea cum aratd qi Aristotel la ntened (dvoytototE6v). e(t unintilek,r; iar Duminceoutul scieii Despre t1(t1tet 'rn fiindca 5i .""u ." ",t"' este deplin asemenea' ;;;;'". scnptura zrccci'ii fiind purureaneschini-. dumnezeiasca n"ur'"-"n"u' cdnd spune:care dintre :ei ;;;;-;;;."t ia tP i r i s i ' .C u c i n e ,r,t),,rrnrru"uTie,Dt,ttnttte ?s . 8 . 5 . z l . g n t t i t e l i t t s e n i n u . : i t e D ( , n t n u l ( l s . { 0 . 1 5 t S i :E u u m in ntiiniie pt'()or(r inntuliit vederile qi nt-am u,semdn(t! t 'iu m i n i f n s u n t i , cil,,rios. l2,ll),;dicd: Eusuntuc'elus .uo, ipunaIrineuin Crnttnt ere:iilttt'. piin imitarea dupd putere. Trebuie inleleasi aici imitarca lui Dumnczeu de catre lrea inlelegitoarc qi 'i?iriti-t;i ,"ti*"ia i"i"afri spreEl, dupi cuvanrul:Fili d--esavdrqili iit.stivi, cn Tuttil trtstru cel ceresc (l-uc. 6,joj, i""u"o sunt la Dumnezeu in mod propriu gi-mai oresus de tot hotarul si cuv6ntul, dar in'lapturi'-dupa iurereu fie.aruia, p" .irutu firii; ier prin imitare uebuie cel mai uarutade Dun-rnezeu i"f.,f"r." ,iC ti imparraqir"u oresus de tiintA, inrparritre pe care cele create au primice e animalul. Aqa spuneClement la inceputulcelui de Strtntare deci dacasunt asemcnea al cincileacapitoI dur ce n-ar fi adevaratli ca nu sunt Xfft.f.ie :::"*?:"."J': Este obiceiul Asemdndrii, gr. cu'roopot6Trlr(4. marelui Dionisiela spuna ce Dumnezeu este in cele cauzatccxistenlaca atare5i -suponulexistenleica atare; gi ca El estc viila de sine 9i ipostasulvielii de srne (al de sineqi suporiutovietii); aqaesteqi acum asemanarea zicind cl n^u de sine' Dar o spuncaceasta' tul asenianarii alta e viala $i altul faptul de-a fi produsviala inrudita' ca p,: D u n r n c z e u d . ll p e u n a c a r c n - a r cc a . t . u q o . t ll_:ll: I c cxpllca c c l e c c p a r t i c i p al a v i a l a :c l p r e c u l ) s parricipa este numit viala de pe tini in capitoiul. XI..Dumnez-cu iinegiputereudesineqi_asenranareadesineqiceleca qi a"".t"u, .u fi-ind (in mod) incepator.gidumnezeiesc El insuSicu adeviratizvor; caci esteqi acestora cauzator; de sinc qi celor la felle este iar viclii de sine qi asemanarii in exisrenll cclor ce suntaduse cel ce daruiegte suport,.ca sa-participela acest dan:caci toate participii.la.acestea potrivir tor; cele drntdi qi mai inalte creaturi ale celor inteligibile' in mod incepitor qi superior' iar cele uranr spus $l matoare in mod inferior. Despre asemtulare. mai sus ci e forma de unitate a tuturor; caci ea arataca tot ce este participa potrivit siegi intr-o impreuni suflare, impartilindu-se de prima cauza; dar s-a spus ca nu e desavlrqita'nici intreagi imitarea'

i-oo"f*eafj..re,casaiiepArtageqidecelelalte,pecare le-am e*iu. in cele precedente lar spusa despre cele asemeneilui Dumnezeu dupa chip nu anuleazi ceeace $7 s-a spus despre om, ci a extins cuvAntul despre imgi la celelalte. 'paflA$ue F aptul de a nu avea, gr. td ono66ov. Prin ccea ce Cirip iEi asemdnare a) lui. Spune cum trebuieinleles le lipseqte. dupd cltipul ;i asemdnurea nu dupa lorma' cl oupa inioarceria sprc Dumnezeu;i prin faptul de-a aveamuttea intinsa spre Dumnezeu' Cauzatorul existenlei 5i al $8 existenlei bune; e ceea ce allii au inleles ca libertate' celor Dar ce (vom spune) Ei despre starea - dumneze.' deoareie Dumnezeu nu c dupA fiin1i asemenea. cu chipunle inleles;caci au numit au acelaqi ioscd'l Stareagi qederea ralionale; :;i nici noi nu sunlcrll ascmenea noastredeieara qi de aramii'care sunt de alta substan[a, stare, nu a se'face drept din incovoierca pe scaun. ci cdci se aseanana sigurd a lui Dumnezeu,predegi in oarecaremasura asemenea; neclintireagi neschimb^area unil" .u altele, pe temeiul chipului anticipat,cele de cum a qedei e a avea imparalia mai sus numitd :;i a.se aceeagireapti, adici de o treapta 5i de o liinlii' ca odihniiontinuuinmodnecuprins;inScripturas-avorbit din qederc'ca in cuvintul: Sttul'i, Dtrunute' Heruuimii qi Serafimii 9i celelaltetrcpte; acestchip este de scularea nemain ccle inrciigibile (ingeri)' ca un fel dc substanla intintpinti-i pe ,'i (Ps. I 6, I 3 ); 9i iara5itrecind de la stare ga i f:i e c a r c d i n c c l e i n t e l i g i b i l e e s t e c h i p . l a s e d l r e . z i c e : C ( i t eu terialacarce-viu1 i r ( . t p e ( i i i t t i i S it e y e is u i i n c u r e l e t.ie rle hituinla 1Avac.3,8) gi: S-a suitpe Herurimi ;i a Dar Dumnezcu nu e aqafalA de cele din El; cici Cauza: e : u l - o ip e t r c n , d a r m a i a l e ss p u s a$ torulnuesteasenreneacuceicauzali;iarceeaceamspus : b u r u t ( P s .1 7 , 1 2 ) ; noastre dcsprcccle intcligibile,cuget-o5i despresufletele cel ce judet'i ( u drePt(te (Ps. 9'4) 9i: D untne:eua ;e:ut nu se spun /ui (Ps.46,8). Iar acestea inlelegAtoare. pe tr6nul cel sfAmtL,l ' , CEci numai celor de aceeasitreaptd Numcste de i.up"q,", ci dumnezeieqte. fireintre treapti (6potayG:v) pe cele de aceeagi aceea5i cum e Pelru asemanarea, 59 care te intootce(se inverseaza) dupa fire qi invcrs,Pavele asemenea asemenealuiPavel Merge' spre toate' Se vorbeqtedespreD-umnezeuca lui Petru. Dar oare nu are 9i ihipul lor aceeagiraliune? ' a in leremia:6u C a c i o a . e n u e i n a n r a n d o u i r a l i u n e a a c e l c i a q i f i i n l e ' c u m m e r g i n J 5 i m i g c i n d u - s e s p r e t o , a t cc nu.e asemenea sunl Dunme:eu aproupe tt nu dePurte (Ier' j-t'l-i): ll e logic'l Dar de om se spune qi altl-el, -ca De iaraqi:Ce1in roateSiprin roate (Ef.4,6); qi mai ales:. chioluluipropriu: penrruca chipul s-a facut dupa asemaaqaqiin privinla mti t'oi sui la ter , Tu utnlo eSti qi cele umratoare(Ps. "*lf "i qi nu omul dupi aacesreia; "r[. 'Cl"."i"r"f 138,8). Iar despre aratarile dumnezeiegti: Ap.leaca "i li a cetor din b,l; nu e o inveisarereciproci tule ;i pttgoard-te.(cf'Ps. 17,ll). $i: slirtt-s-a certuile care (dvtrotprl<perv) intre ele. Dar esre o inversare Donrnul tn strigdri de teselie(Ps' 46'5)' la fel cuvintul in poalel'i spusa$i d"rp."."i." marruiesc Nu prin mutare sauschimbare'Explicandcu evlavie nod invers;de pilda, .u* ,. ,puna .a animaluleceeace zice: auzindci Dumnezeu cele spusedespreDunrnezeu. e sromacul,se poale rpun" iiintarr, ci stomacule ceea

220

Despre Numirile Dumnezeiegti se miqci. sii nu inlelegi migcareaspre fapturile.cugetate gi mai ales sensibilc;caci cele materialc se miqcd pnn mutare (Kgrd gopdv); iar mutarea este schinrbarea totalaa locului gi mai alescea carenu se poateopri cind voieqte;iar migcareaeste 5i cea prin schimbare(xo, o ol,l,oi<oorv): caci schimbzrea in acestcaz apare, cdnd cel sensibij rdmAnind pe loc. se preface in patimi-ri contrare sau sc faceintre cale contrare li nccontrare; de pilda. cind bolnav; la fel qi arama.cAnd truoul e c6nd sAndtos, de tot, are loc e rotundi, cdnd colluroasi; iiu prefacerea temeca acea$r cAndun lucru sensibilnu ramine acelar;i, lie, ci devine dc pilda din lot pamantul sAnge5i din apa aer,saudin lot aerul apa,sautoiagul lui Moise qarpe,sau c 5i prelaccrc5i naqtere $i corupere' apa singel aceasta oiin scf,irnba.eacelor de nrai inarnte; dar estc 9i o qi dintr-o miqcare,care face ceva in ceva neasemenea in alta. $i iaraqieste o migcarespaliala,ca mucul,oare tarea dintr-un loc in altul; acea$a mi$care se face prin mutarea lie in linie dreaptA, fie in cerc' cum se mrqca roata, iar dupd unii gi cerul, sau prin combinalie intre linia qi circulara,ca mutareaprin spirala,cum e cea a dreaptA gerpilor.'Este qi o migcare inteligibila, prin care.lucreazA mintea qi minlile dumnezeieqti (ingerii), inleleg exisprin care.sufletul se tenlele. Este gi o migcare sufleteascA milca spre inlelesuri qi migcri simlurile; mai este qi o ei de a creye.qr plzrrtei,caremilca capacitatea miqcare-a de i sehrani. Dumnezeunu se miqcAdeci prin vreunadin ci migcareaCelui nemigcat9i pururea la fel se acestea, nume$le voinla lui spre creareaexistenlclor qi iegirea providenlei lui sPretoate. Nici in ambele feluri Vorbeqte de miqcareace se relalrel muta, pe care o nunelle gi in spirala;nesupusa cu iool6tcp), numeqte pe cea absolutii. dar in legatura cele create. Dar - gi miEcdrile lui Dumnezpu. Vorbind de miqcari cum trebuie inleleasi in mod la Dumnezeu.-lamureqte miqcarile la Dumnezeu'explicAnd iescmiqcarea dumneze sensibiledin lune in nrod anagogic(cu sensinalt)' migcarea ingelege $i pin (miqcare) dreaptd. Cum se la-Dumnezeu' gi ceain spiralA circularagi ceain LiniedreaptA citegtein capitolul lV, dupa puline paghi de la inceputul la sullerc lalngen. acestea qiveiaflacumseinleleg capitolului: gi la trupuri. Pe iele de la miiloc gipe cele extreme. Cele supenoare au totdeaunain legaturacu ele pe cele inferioare; extr.eme numelte Puteriledi susqi apropiatede Dumnezeu Mijlocii, luturor celor scnslblle' superioare pe celede dupi acelea. bele mai inafte cuprind pe cele mijlocii, iar cele mijlocii oe cele sensibile;-deaceeaa vorbit qi Sf. Scripturi de ireptele ingerilor in ceruri' Dumnezeu le cuprinde pe toaie, ca cdrcul pe toate cele dinlauntrul lui qi se intorc spre ^ sine ca sPrecauzalor. Dar noteiza ce inseamni la Dumnezeu cuvintele acelaqiqi dreptate9i egal. $10 intreolalta 5i in Migcarea. E o miqcare asemdnatoare imbinare a acestora caci aceeaqi elemente; 5i neoscilarea in ea prqduce nagterile din cosmos; fiindci daci vreunul din elemente'se corupe ceeace s-a prisoseqte nascut. E de $tiut ca pnn $i dupd toatd egalilatea inteligibild. aceastase inlelege (vor1t6v) a nu cidea in simlire. nici a aueu puteiea inlelegerii in sine insuqi' ca puterile sufletuluiEiale simlurilor: inteligibil (voepov] in\eatnna a avea inlelesurile simple 9i absolutc. ca ingenl: lar puterca ralionala (loYrK6v) e cea care primeqte prin ia$une qi vedere cunogtinlelecelor ce sunt. ca mintea omeneaica; iar puterei simlitoare inseamna a sta sub simlire (simluri),ca pa4ile lumii careseimpart in fiinliale cu totul lpui existente) qi vegetale' adica existenlc spre-orice; qi carepot fi migcate qi nesimlitoarc nemiqcate caci defiresc firea ca inccput al migcarii' Iar egalitatea nu ignor cA prima extinderese arata voita esteceaalcasii; 5i ralionala' gi in sufletulomului ca o pulereinlelcgatoare Puterii - fdcdtoare a ioatd egalitale4 Este o egalitate in firi de la iumnezeu' FAcatorul tuturor; 9i este o egalitate voiti, pe care o rcalizeazi cu voia qi prin alegerecei ce practici dreptatea;i egalilatea in viali; dar $i aceasta ' eci toata d e l a D u m n e z e uD e s i l i t o t es i - a l u a t e x i s t c n l a o are Dumnezcuin Sinc insu5iin elalitatea qi dreptatea nioa *i-piu $i naimpa4il' ca Cel ce lc are de mai inainte in idei qi-modelein glndirea lui sau o cuprinde in ca, ca sii vorbim mai ProPnu. CaPitolul $l Ca AtoQiitorul qi ca Cel vechi. Dumnezeu s-a aratat lui Daniel ca Vechi, avind capul alb ca ldna,pentrucare i de :ile (Dur-7 ,9);dar qi mai tdnardecit s-anumit gi Veclr un bitrAn caruia ii albeqtepArul, cAnd s-a aratat lui gindindu-le, Avraam cu ingerii; giinca mai tdnar;acestea le-a explicat autorul aici: e batrAn'intrucat toate exrstentelesunt din DumnezeuEi dupa El: de aceeasunt $l mai rinere ca El: dar e tanar. ca Cel ce c pururea in e invechit; visoare, in fericire statomica; dar prin aceasta iaidaci ar spuneca e amAndoui, adici batrln qi totodatA arati ci dureazi vegnic'de la inceputpinA tinar, aceasia la sfirqit; trecdnd prin toate qi fiind de mai inairte, dureazi veqnic pAnl la sfirgit; accst sfir;it este mai tanar are 9i ea o raliune;apoi adaugA 5i ca inceputul;gi aceasta lerotei; $i da $i spusaacestur oirerea dumnezeiescului al sau' invalator, descoperindu-l ca propriul invalator $2 Si ca bdtAn $i ca tdndr- Cum uneori Domnul e desiris ca estevechi.alteoritanar;da pilda: /i.srsHri'rtos i e r i ; i a : i ; i i n v e c ia c e l a s i( E v r . l 3 ' 8 ) ; a z i e m a i n o u c a ieri. Fiindcd unitatea. Deoarecearitmetica a dus la capit puneincepumullimea ce e impa4itAin numere;unitatea tul i tot numarulfdoimeaaratape cei egali, iar numerele urmatoare inainteaza la o mdrirne. adici la o mullime; e creatia,care estedin Dumnezeu;iar numirul aceasta aplicdndu-semullimii, pe drept cuvdnt cel mai nou e numit 5i e aratat prin numar; caci mullimea care -e qi numarita a fost adusala existenlain mod negraitdupa este,precumam dar unitatea Dumnezeu5i de Dumnezeu; X

221

DespreNumirile Dumnezeiegtr spus, cauzaincepatoare$i a acestuinumar mai nou sau a numerelor gi are oarecarerelalie cu cele multe, pomite din ea. Deci Dumnezeu,care e gi Cauzatorul acestora, avAndgi sensulde unitate,e mai tdnar (mai la inceput), spusi, decit cele din El; dar sunt gi unii dupi inlelegerea care au nunrit trupurile numar. se nume$teveqnic veacul insuqi. ci ,[ nume.c ueEni.e cele ce panicipala veac;deci ccle hteligibile propriu-zis tre(ingerii. n. trad.) gi ficute ca existenlenemuritoare, ca celece rimdn fara sfirqit prin buie numite gi vegnice, voingalui Dumnezeu. pentruca sunt qi adusela existenlA de Dumnezeu,neexistind mai inainte. Vorbind qi mai propriu, cele veneratede filosofii Elini, le muta in mod sigur la dreapta credinli; deci spune ci Puterile fAra dar trupuri crcatede Dumnezeusuntexistenle5i veqnice Elinii, careindati cum aiureau nu coeteme cu Dumnezeu, toate(s-u tre(ut asltelde Dunrnezeu, spuneau ce spuneau Iu panteism,kr Dunrne:euC reatorul SiIa ingeri,n. trad.)1 dar exista, zice, qi acestetrupuri pimantc$ti facute, pe facerii,careau materiaca baziigi sunt carele vedesupuse adusetoate la existenli deplinadupd luni. Iar unelesunt la mijloc, intre cele veqnice gi nascute,cu inveliquri dupa aceea; trupugroasegi pim6ntcqti,facute$i nascute rile ce se nasc qi se corup, sunt la mijloc, cici sc ?mpirta:iescin partede veacgi in partede timp. Iar la mijloc corpuri, sunt qi cerul gi toate stelele;cdci sunt 5i acestea deqi mai subliri qi mai curate,cum zice Apostolul: l-tpuri t'ere;ti Si trupuri pdmdnte;ti (I Cor. l-5,40);apoi lAmurind cum sunt acestea,adaugi'. Altu e slavu soarelui ;i ulta a lunii gi alta sktt'astelektr (I Cor. 15,41).Deci cerul qi pdmintul de mai sus au fost ficute in veacuri. cares-anumit qi Caci s-aucreatinaintede lumina creata, ziui, cum zice Moise; tdria qi steleles-aucreatla distanle temporale,fiind corpuri in timp; ciici sunt qi tangibile 9i intrucdt vor participagi ele viule; totu9i vor fi veqnice, prelicute in nestricdcioase; la veacca qi trupurilenoastre aceasta o arata Si Apostolul, zicind cd va trece cltipul (I Cor. 7.3 I ), nu lumeainsAgi. lumii acesreio qi despreaceste corpuri niijlocii s-a spusin De aceea Psalmi: Pusu-le-upe ele ln veac gi ln veutul ventului, porutl((i upus si uu r'or treLe(Ps. 148,6).Noteazadeci cA steleleqi soarelegi luna r;i cerul sunt corpuri, darmai prin voia lui Dunmezeu, insAau devenitnemuritoare subgiri, dar a dupi inviere.A/r/e1: cum sevor facegi trupurilenoastre participind spusci suntqi sefac Iamijloc qiingerii5i sufletele, in partela veac.pentru nesficaciunea gi nemurirealor, in peute la timp, pentru ci se vAd in facere;de aceeale numelte pe qi vegnice;caci a spusmai inainte cAcele acesteatemporale ce se numesc ca sunt in jurul lui Dumnezeu se aratA rdnAnind in veuc; iar cele ce sc nasc, in tintpl iar cele veqniceqi cele temporalenu trebuieinlelesesimplu astfel, ci dupi modurile impreunAcunoscutein ele, adicii crezutecu claritate. Capitolul $1 Pacea - ca obdrgia impdcdrii tuturor. Noteazi ci a adunAriisau concilierii; iar numit pe DumnezeuobArqia prin mullimea impa4itAinlelegepe cele sensibile. ' Unitute integrald. Prin unitatea intreagii au ingeles sprecare unii cauzasimpla gi neirnpa4itda existenlelor, se intorc toate. ca subzistdndin ea; iar allii amronia universului. imbinatA din elementede firi diverse; de a numit 5i razboi intem opoziliadintre calilalilelor, aceea gi a umezelii fali de uscliciune a caldurii fala de racealA unui unic gi a altorala fel, cares-auunit sprecompletarea XI

$3
Absolut nefdcute. Mai sus, ln al V-lea capitol. am vorbit pe larg despreveac gi timp; acum trebuic lamurite cele afirmate;cici zice ci Scripturanu nume$tenumai veqnicpe Dumnezeu cdnd zice: Dumnezeu ccl veqnic, care a pregetit inlllimile piimAntului; caci numeqtepe Dumnezeuin mod absolutnenascut(neprovenitin sens larg,n. trad.), cind il arataca existdnd in mod necauzat; veac Ai pe celece participi la nestriciciuneqi ci numegte in fiinla. fie ca sunt ingeri, fie cerul de sunt neschimbate mai sus,ca de pild6: Pusu-le-ape ele in t'eacSi itt veacul veacului (Ps. 148,6); Si: Cele c'ertu se vdd slt,tt ,-etttice (II Cor. 4,18). $i spune ca vor ramane neschimbate (crvol,l,oi<ota), cum au fost fiicute. $i numegte porli . vegnicefie cerurile, fie ingerii ce stauin ele, ca portari; vegnice, ca de pilda:Mian dar qi pe celevechi le numeSte amintit anii cei vett'titi(Ps. 76,5); dar 9i timpul nostru il numefte veac. ca de pildi: Pdnd h sflr;itul veutului (Mat. 28,20); gi: Ca sd ne sco(td pe noi din acest veuc veacultimp, de rriu de acum (Gal. 1,4);qi iariqi numegte pildA: Ea il t'oi int'iu pe El in :iua teu din urmd (loan /n 6,54); caci suntveac,nu zi, cele de lainviere; gi iararli: careDttntne:eulveaculuiacestuiua orbit ntinlile necred incioSikrr(II Cor. 4,4); 9i timpul il numeqteveac,ca de prldd: Zilele t'eucului (Mal. 3,4) Si: Moahilii Si Annnilii nlr t'or intru itt tusa Dontnului pdnti la aL:eteleu neam in lear' (Deuter. 23,3).Numelte celezecegeneraliiveac. Deci nu trcbuie,zice,ca acolo undeScripturaspuneveac, cAci acesta sAinlelegem numaidecdtveac dumnezeiesc; esrecu totul absolut(tldvrn xoi anotr6T <og),adiclin gi etern;ci se indici ;i ingerii cu acest nenescut tot sensul in identitate. cuvdnt,ca cei ce au calitateasii rdmAnA Veac prin pdrticipare. $i acest Parinte inlelege veacul ca Grigorie Teologul, ca indicareapermanenlei, sau a existenleide-a pururi. Vorbeqte - Ei de un veac temporal. Veac temporal e cel din Psalnri: S-a ostenit in leuL Si t'u trai pAna h sfdrSit (Ps. 48,9). Iar de timp vegnicse vorbeqtela Aposol, de pidi: lnainte de timpuri veqnice (Tit. 1.2) Sr: Tricute (-tdinuite)dintintpuriregnice(Rom. 16,25);gi la Moise: Il voi at'ea in tea. . Noteazaca vcacul viitor va fi incoruptibil 9i purureala fel. DeEi qtim prin ei. Adici prin sfin$; dar noteazi ci numelte inteligibilc ccle ce sunt, care au legiturii cu veacul; iar pe cele sensibilele nume$tenascute$i intre le ai in mod deplin in insu;irile lor esteqi timpul; acestea capitolul V. Nu - simplu coeterne cu Dumnezeu. In mod prea inlelept asiguri pe auzitorulin dreaptacredinlaspundnd ca nu trebuiccelenumite veqnice,socotiteprin aceasta 9i coetemecu Dumnezeucel dinainte de veactri(Dumnezeu Ditn'e cele de veacuri. e deusupra ve;niciei,find inuinte Inlre lemporll;i veEnlc tempuule, unele suttt;i leqrlir:e. nu e contradiclie, n. trad.).Caci am spus mai inainte cii nu

222

NumirileDumnezeiegti Desprc
cunzimeasa !i o perase$te. cosmos. I nteligibile qi expimabile la ea.NumeSteinteligibile Conlocuire unitard. Sl nu socotegtica Manicheii ci gi exprimabile toate participarile pe care spune ScriPtura fenomene materiadezbinatain ea instrqia nascutaceste e prin fire in razboicu uscdciunea cA le dorim. cA umczeala demonice, cu caldura;cici Dumnezeuuneqte qi raceala 5i pe cele ce iunt astfel intr-o al'ecliune qi intr-o compozilie a univer$2 sului; razboiul launtric inlelege-ldeci ca luesc. Prin unirea lor neconfunilatd. Numeqte unire CeIe mai lecfti. Puteri mai vechi nu numeqtesimplu celor ce intra in compozilie,chiar (Evootv) qi adunarea ordinea Serafinrilor, ci faptul de-a uni cu ilumindrile dumau o intdietate;cdci aratAce esterizboiul liuntric de care pe celece le au, fiindcA acestea de sunt neasemenea; nezeiegti fu nuil neintptirlit, am vorbit inainte. ele primescprima adtare dumnezeiascd au, zice,imbinareaqi comDegi elementele Nesldbit. adictrnu in unele in parte,ci neimpa4it in toate. pozilia intreolald neimpl4ite, totu$i insu$irile lor nu Sd se reverse tn nesfdrqire. Respinge acum mari pierd extremitatea lor, cum e cildura, uscdciunea9i retaciri ale filosofilor elini 9i le muta spre dreapta unii decelelaltein unireadiversitalii lor, vizute in intreg. credinlA;caci mulii dintre aceiadezbinAndu-se, Prin ameslecarea cu cele contrare. Amestecare clard ca din opozilie se nalte tot razboiul prin cearti qi numelte aici nu sublierea prin umezeala, care deslupta, iar allii ca numai din afecliune9i acord sunt profiinleaza lucrurile. ci consimlirea qi reciproca dependupi vredniciela Dumnezeu; dusetoate,neajungindu-se cele existentein armonie; sunt denla, care pastreaza acesta(Dionisie) mutAnd numirile inventatede aceiala inleiese qi cele sensibile,adica cele care se nasc qi cele inlelesuldrept, a vazut pe DumnezeuFtrcatorli concilipotrivnice pe care le impaci una cu alta' ca pdmAntul.gi ator, inlelcgind prin razboiul launtric al tuturor neqi nici fiind invaluit, nu se topeSte; apa,de carepAmAntul conglisuirea naturala a celor necorporale qi nemateriale cerul; acesta cerul prin api, precumnici eterulnu topeqte cu trupurile gi cu cele materiale5i sensili inlelegatoare e rdzboiul Iauntric (natural), pe care Creatorul nu numai bile; Cici rrupul pofteSte imporrivt duhului Si dultul l-a inventat, dar care gi duce toate la afecliune 9i armonie ci intpotrit'a trupului (Gal. 5, I 7); dar nu numai aceasta, prin insegi elementelesimple, potrivit spusei:Tu ai fticut gi toate cele sensibile sau corpurile' cirora unii le spun v a r a S ip r i n d w t z ( P s . 7 3 , 1 8 ) . nesfArqite ;i care se corup la nesfdrqit; qi ci fiind un $i - neamestecotd. A spus neamestecateli dupe amestec al tuturor, caruia ii spun nesfArqire,se preface inlelesul de mai inainte. prin deosebire gi desparlire in pa4i ce se disting qi se Daloritd acestei (unitdli) - minlile dumnezeiegti cre$tetot distanlaspatiala despartspre nagteri;gi aceasta se unite. Am spus Ei mai sus cl minlile dumnezeieqti se curalescde mai mult gi nu numai cele amestecate inleleg gi pe ele insele qi pe cele superioareqi inferioare; ci maleriaduce9i la taiereqi la gi instrdinare, dezacorduri gi rimAn in ele insele c6nd lucreaza ale lor unile cu ducdndu-le pe cele ajunsela con.rpozilie, descompunere inlelesurile lor; qi par ci inainteazi spre cele exterioare, descomastfel se la desfacere; pe toate la neasemtrnare 5i cdnd se cugetd la cele inferioare qi la cele superioare; 9i pun gi sestricatoate,afarade celesimplesaude elemente; ala urca, pe cdt se poate, gi la inlelegerea Cauzatorului pe sii se toate care opre$te fenomen qi zic razboi acestui se unescin tuturor; aqainlelegandminlile dumnezeiegti, uneasca. Marele Dionisie, fiind iubitor de adevar, chip congtient cu cele inlelese; caci inlelegand prin numelte acest fenomen cum am spus' rizboi natural; cuno$tinla,se unesccu cel cunoscut5i inleles' precum tnrz esle (natura.l il numegtesaudpgr5l"rov gi ofpgulov: cele ce ignord se dezbini, neinlelegind ceeace ignori. pe Dumsocoleqte prin aceasta nattoii): de aceeasi 9i Deci inlelegind o astfel de minte (de trryer,n. trad.)' se prin fire, sAdit in un razboi nezeu de acord cu el, adici cu inconvoaie spre sine, nerisipindu-se in afara sa, ci care aducein fire pacea qi amronia gi simfonia universucu sine,prin celece s-auintors spresineinsuqi. unindu-se lui; prin el Dumnezeu aduna toate in sine 9i impaci cele alta este unirea spirituali a sufletului decdt cea a Dar cum zice Apostolul (cf. Col. cerelti cu cele pamante$ti, sunt inteligibile' iar sufletul sfintelor minti; caci acestea in toate; ceci une$teputerile aqezate 1,20); prin aceasta este inlelegalor, fiind inferior tuturor ingerilor. El este ele striibatin chip slujitor la cele inferioare9i prin ele le numai inlelegator,pentrucauzelece le-am spusmai sus, intoarcepe toatela Sine, cArmuind;i suslinind toate' unde am vorbit mai pe larg despre cele spuse aici' in negldsuitoare. o numette lustus Pe care sfAntul capitolul prim. NoteazadespreIustus ca nume;te paceadumnezeiasca P ri n (t n(elege re a) n em ateriald gi nein p drlit d. Deci neglasuiregi nemigcare.De acestsfdnt Iustus amintesc noastre sepoatespuneca sealla o inlelegere gi in sufletele Fuprele Sl'inlilorApostoli care spun ca el se numea gi cind adunatoategandurilelor neimpi4ita $i nemateriala, a g i s c r i sc e v a , l o s i f ( c f . F a p t . 1 , 2 3 ) ;m a i m u l t , a c e s t a cAci atunci inainteaza5i in intr-o puritateinlelegatoare; degi s-a folosit de invalaturi nescrise. Aceasta arata pe o cale propnc lor. unirca mai presusde inlelegerea S f . D i o n i s i el i c a a c o n v i e l u i tc u A p o s iarigi vechinrca in conglasuirea qi in acordul - desdvdrSit.Numegte barbali acei ca Noteaza totii qi cu barbalii apostolici. $i adicA pacea deplinaa tuturorbunatalilor. pacedcsavirqita se foloseaude cuvinte filosofice, numind dumnezeiegti oe ' Dumnezeu. pacea lui Dumnezeu neglisuire 9i nemigcare $i unind extremele. Extreme numelte Puterile de sus qi de jos gi ccle mijlocii, precum au spusinainte, pe ttirp0el(iov xoi oxtvqoiav). cele din materia cea mai curald, ca cerurile 5i stelelegi unitatea ei. Unirate (Evcoolv) nume$teaici Pdrdse$te celelalte extreme, celc de pe pamant li pamante$ti; simplitateagi unicitateasau neimpa4irea. extremele de sus fa1:ide cele de jos sunt inteligibile Rdmdndnd inteagd tnlduntnt. Adicd iese din as-

223

Despre Numirile Dunrnczeieqti (ingerii); iar extremeledejos falide celede sussuntcele pamantelti, carc se unesccu cele din mijloc. De acelaqi neam (6p6'yvtc) sunt cele inrudite gi provenite din Cauzatorul tuturor. $i de ukimek. Ultimele margini ale universuluisunt adicd cele in care nu se vede numite fiin1eneinsufle;ite, nici o miqcare de cregtere gi de hranire sau altfel. De acelaqineam (6p6yvto) gi din aceleaqielemente sunt en i t a t c a tev6tqg) de unire c c l et r u p e g t iq : i s ed e o s c b e q tu (ev6oel) ; unitateaarataceeace e special$i neamestecat ficcirei firi; iar unirea e imbinarea cu altele sau simpla inrnartAsire. 'intriagd, cu sine tntreagd. $i acum pazeqteexactifire, ii spuneinrudita gi tateasa; caci vorbind de aceea:;i neam (op6yvto;, fiindca toli sunt ai lui Dumde acelaqi tuturor, dupd cuvdntul folosit de nezeuce le da naqtere Apostol: Criti al lui neum ti suntenl (Fapt. 17,28);dzu spuneqi cauzapentrucaresuntemtoli de un neam;$i zice ca pe cele inteligibile care sunt una cu unitatile (v6Tnor), prin simplitateaqi necompoziliafiinlelor gi prin nenrurire,pe care cei ce au vorbit despreele le-au numit identice (TcrD'[6'[nrd), le face Dumnezeu inrudite qi de acelaqielement.La fel cele sensibileformate din diferite uniri sau imbiniri ale diferitelor elemente $i care sunt astfel amestecateprin naqtere li reciprocitali, qi cleca inrudite. s u n ta l c a t u i l e $3 Dar ar putua zice cineva. Riispuns celor ce spun ci nu doresc toatc pacea;qi ce este a fi altul sau altceva 16tqpot16). Insuqirea - (fiecdreia) dintre existen(e. Noteaza ca proprie sAfie fiecarecum e prin fue spuneca e insu5irea gi aqacunr a lbst facut. Acestease spun impotriva Acefalilor, care nu $tiaucc esteinsuqireaproprie (i6r6tqg) a firii; explicd in plus termenulinsugire,lAmurindu-l. $i pe aceasla (o socotim) o dorinld a pdcii. Aceasta e rezolvarea; din ele (6ou, Ov), in loc de: din insuqirile lor (i6ropdt<ov). numeqte fapN emiScdrii. Nemigcare (orrvnoiov) tul de-a nu cadeadin firea gi mi:;careaproprie. $4 $i dacd toate cele ce se migcd. Bine a spus cA toate se migcA nu printr-o unicA migcarc, ci ficcare printr-o migcareproprie qi potrivitA ei; altfel cele inteligibile 5i inlelegatoare spre inlelegere iar cele sensibile spre na$terc;sau fiecare se migci printr-o anumiti miqcare' desprecare am vorbit mai deplin in capitolul IX. Identitatea tuturor celor ce se miqcd. Identitatea e a fieciruia. pazitade viala miScatoare $5 Iar dacd - de cdderea. Fala de cei ce spun cA vine din caderea din pace5i de aceeaafirmi diversitatea ca nu tuturor le e paceaiubita. Noteazadoua diversitali: una e cea prin ciderea din pace Si alta cea prin identitateafiecareiadin existente. Cdci ceea ce (e) cu totul nestabil. Minunat desfiinleaza opiniile Elinilor gi ale unor eretici asemanatori,ca a Valentianilor qi Manicheilor, care presupunmatcria ca aratandin sine cele contrare celor ale lui Dumnezeu; cici au atribuit materiei nestabiligi nedefinirea tatea gi migcareacirculard gi nesfdrgirea neincetate,ceeace se arati cu adcvarat li toate acestea g i c u d c s i v i r g i r e m i n c i n o s ;c a c i n i m i c n u e s t eq i n u a fost care sa nu fi fost creat de El cu un chip gi sa nu fie cu adcvdratca ceeace a fost creat qi si nu sc bucurc de providenla lui Dumnezeu.De idolii tnturrecali. In loc de prin inchipuiri i t l t u n e c o t e ; c A c i d o r e s c p l a c e r e a p a t i m a $ ad e c e l e q i u n i r e ac u e l e , a l e g l n d s d c u r g a t o a r eg i s t r i c a c i o a s e de priveasci neincctat spre elc sau sa se imparta$easce nu aduc paceain ele, fiind tulburali pentru ca acestea minte. pentru $i prin aceasta rdmdn. Afirmd spusaaceasta cd gi iubitorii de ceartaqi nestatomici,ca gi inchinatorii la idoli sunt stapanilide iubireade pace:caci tulburatide patimi, voiesc sa staruie in patimi, socotindu-le prin nestiinta ca bune qi parAndu-lec:i dorcsc pacea,cAnd poftescin mod necuvenitsi se bucurede cele lrec:itoare sa se gi de patimile rele; ei sunt suparalicand nu reu$esc bucurede cele ce par bune, dar de fapt sunt rele. Deci in generaltrebuie socot{i ca, dorind pacease tulburdcind cc li se pare nu reulescin patimile lor sa ajungi la ceeea patinlilor lor. Aqa inlelegeca toli pace prin satisfaccrea dorescpacea,adicabinele. Dor ce va spune cineva despre(pacea)' Iui Hristos'! Arata ca Iisus llristos e paceanoastragi a ingerilor, care a facut sa incetezeriizboiul Si u inlriturut peretele din mijloc al desprit liturii (F |.2,l'1) qi a stabilitpaceaintre noi gi a facut din cele doua una,cum zice dutnnezeiescul ADostolcatreEfeseni. Prin ea tnvd(dm sd nu mai luptdm. Acela estecel ce nu mai luptAcu sine,carc a supusraliunii nrdniagi pofta. Iar in pace cL oamenii estecel care a dobindit o unicA parere cu toti oamcnii; iar cel ce gi-a facut mintea ascultatoarcAi de cele migcateprin ingeri, acelaa dobindit paceaqi cu ingerii. Adici aducem Ci - tmpreund cu ei celedumnezelegri. aceea5i adorareqi inchinare lui Dumnezeuimpreuna cu ei. cii aregi o lucrare ir invlliturile teologice.Noteaza despreinvalaturile (unotunc6oeov) teologice; aceasta o spuncAi la inceputul primului capitol. $6 M-ai tntrebat - prin Epistol'i. A intrebat cum inlelege pe Dumnezcuca viali de Sinegi ca suportal viclii de sine gi in fpistole, mai. Bine o spuncaceasta gi ccle asemenca. alesin a doua.Noteazdca Dumnczeusenumelte din cele ce sunt si din Sine. ca Cel ce e cauzalor. ca zice Din cele ce sunt fufiile. Cele dintAi socotesc la cele ce sunt firile mai presusde lunie, ca participante ale vielii dintni 5i in mod curat la daruriledumnezeiegti T qi ale celorlaltc.Deci din celc ce sunt (dr dv <iv' rov) adica din cele vazuteintre existenle,sc spuneci Dumnezcu este suportul qi Creatorul vielii dc sine sau al ei; cdci trebuiesAne inlelegemca fiind la fel dintr-unul,noi

224

Desprc Numirile Dumncz.eiegi gi cele la ftI. Im cind Dumnezeu se zice viap dc sine qi celc asemetrca,se zice ca fiindacesteamai presus de toali firea, adici mai presus 9i de ingeri Si d toaE.fiinta ingclegAtoarc. Cele dintAi existenle (ng6tcoq ,iivrct; 4u: oi sunt firile intelegaloary Si.netrupeq{, adiciingerii. insearnnAcA sunt pdmele 1cd ap2grrytr6), p.ngu q au venit la existcnlA primele; dar Dumnezeu e cel mai parca celor vrcdnici la darurile ce li se dau, (se drdtd dcosebirea intre Dumnczeu gi cele ce participd,n. d.); iar in al trcilea rind aceste daruri sunt parliale. Unelc se impana'esc numai de vivificare, altele gi de indumnezeire,iar altclc qi de toate impreund cu aceste,a, ca cele mai inalte puted ineligibile.

al celor inrcligibilc gi scnsibile. Fiindctr nu trebuie asculta$ cei ce zic ca puterile creatoare ale lui Dumnezeu sunt eb inselc dumnezei; acesta e un lucru fals; nurnai

cunicur Factror ii f :#,ilW,f;.titr;"t ffi ffm#;,";caci ;; ;il"T;A-G;i'iripoG-vl iesc esG qi bunetafi de sine' Noteaztr deci ci
f ;ffi :f:: *'o;":;:m'#Yfr:#if;:K.fft#uio"ntr.i

e Fdcdmrul tuhtmr celorintehqibilegi scnsibile. gr. crymlov. Strairt. Sucr'1,

':ili Dumnezeu Dumnezcu Notcaz4 csrc clcaror. ce sinsur deci lIHf::: Dumnezei irin existen4e.'{nscrunu dumnerci sunt
saucreatori,nici altcevafiri Dumnezeu. berbat Cu oderdmt qi propiu. Noteazacanici acest

suport al acestca nu sunt fiinp lui Dumnezcu (seface o deosebire

eh au ca ,rpori ,r"ito, pe Dumneze,,n- trad.), Citelt.

o;;t::;','ry, ;:':: l:":;;::,

intre prupriu qi "*tf;';'H:;:)#ffi;ffitf:.ffi?iffffifi1 dumnezciesc r,-i vrruto deoscbire

iirtrco'arii insclcs o rezorvarc cum trcbuic cf, uneori ffi#f*,*tTffilff":l';TJ#J:tui$: crar viala zicc ci,Dumnezcu ccle impreuni-cu El est'csc dc Ei sine, iar alteori suport aI alestora sau Cel rx e la baza lor. de se acestea; la aceslea, se nurpsc din ele gi existenle gi indumnezeite. Sc zice cA Dumnczeu le-a fAcut vii $ fti4d, in loc dc a le fi dat El subzistenli celor ce surrt. InEi inlelegem acest lucru, apoi inqelesul lui gcneral; sau intii viata Ei apoi frinla contempiattr in gcne ral; apoiinlelcgem ccle pa4ialc sau chipul ficciruia ca al vigii ingereEti sau omcncgti $ alrylor-lalledcgarcelcgat{qjamintireacelorccparticip{ Adilugpnd apoi-pe toote cele,ce se impdrtdgesc, aariltzt ca nu bate sc i:npirtiEesc de toate; citci unele se impadi{esc numai de fii4e, altele qi de vi4A, altele !i de ingclegere sau de putrcainplegitoare; iaraltcle, pe lingd aceslea qi de ildumnezeirc. I'a iare (participtl) eistcnph tn mod propriu lor, Ceea ce pare rrai p4in cku, llmuregte asdel. Dumnezeu av6nd in Sine de mai inainl,e toate, cele spre mintuire in mod supnunit gi necorrpus qi ca obirgie izvoritoare pentru covArgitoarea lui iubire Ei comunicdndu-le qi celor ramanand in irtregime in Sine, prin panicipare fiecaruia in mod propriu, din marile lui bunlt61i. De aceea iluminerile transmisein formaprimAdin bunAtd;ile unite ale gi lui, se numcsc Ei existenp de sine qi autovivificiri lndumnezeiri de sbe Si totle cate sunt de felul acesla prin imitarea obirqiilor, a<licd ale celor ce sunt ale lui Dumnezeu, anume ale autoindumnezeirii qi autobuneE$i (dunLnezeirii tlc sine qi bunitifii dr. sine) qi autoviefii (vi4ii dc sinc); (na se poatc dcspa4i viala de sine a lui Dumnezeu de vialt creaturilor; dc acecu se pocte numi lui Dumnezeu susline viala creaturilor: e acccntuatii unirea tntre ltuteiile lui i)umnezeu gi existenla creaturilor, inlrucit nu poate f ultitna fdra primu; Si totuli nu se afrni prin aceasta panteismul; aceasta se vede din fraza urnabdre, n. trad.); in al doilea rAnd se spune gi de accstea ci zubzisti, prin fiinlele ficutc subzistente de El, fiind vieEi cdstentc fiinlial Ei diruib prin partici-

Uunitari tnpor,oicg g6r,aeo4rpcg) u"i"f.,a, p.aoLil e participabil,acum ci nu e am spus ci Durnnezeu

adIra!(KDpi991iclf'q0691' Fdcdtoare definld prin sinz. A dztin accsea mai

si are aceastacalitatein moa propriu qi mai presus de toate

caEl,incarirarc<recauzatorqiinceputallorsimaiprcsus fj:""T'hflffi n ifl"FfrSfr incepu! zice iar existenple participind

#:[,"*

capitolul V, ca c Cel cc este gi estc in ceL ce sunt qi nu e nimic din toate: sc spune c{e-in toate pentru ce le susline, le vir.ifrci gi le plsucazl pe toate; dar nu c nimic din ceb ce sunt, intrucite Cauzatorul cretuii tutuor, fare si fie qi o cauzi dinte celc cauzate; aqa qi aici, Dumnczcu e participabil, intrucat toate existonFlcse implrr,.lcsc de fi gi subzisU prin El; cdci ccca cc nu sc.impi?tiqeqte de St, nici nu este, nici nu va fi, nici n_a fosc $ic'iaraSi nepanicipabil, fiindc4 nici una din existenle ir* se impritiq.qG de hinla lui, caci Dumlezcu este mai presus it exisi.n1" dupfpropria fire Capitolul Xil

$i ., c i . rnn 'n41'n24 numtlmt' lnooutanunrilor

nuDetlc

niste raze, din Elprin creafe, iapc rransmitc, ce subzisri ffifiif

ilTHf.TiT%frnHyriHt:liJ"#
$2

piralilor gi celc asemenea acostom-

De aceea domnra. Accstca le spun cci doi Grigorie: Teologul gi al Nyssei. $3 sii liiudiim ' tn mod absohti in mod absolut

gtr*ffifl#"*lHlT;HTfiA*.ill"lf;i:} $iviataacestoraiialadesine,cacitnsdgivialadesinea
^"frlrorfrl:t;. unitatcaesreoeaaegatir{iiqiidcntftegi; cfci aceastaeste cauza consimtirii qi-a compitim;di Si i mantufuii httruoE ceci ragunea uniUfti constf in a f, laf.l qi in a fi numit in mod corcsBunzltor; fiindc5 unitoka in pa4i este astfel Unul e Unui in pr4 $i e cauan primx a consimfiriiprinparticipare.DupiaceastinliunegiDomnul

225

DesprcNumirile Dumnezeieqti
se roap.apentru ucenici t'a sdfie una Si ei ' Iufel cum Si Noi una sintim Sicu sulie desdfirSili in unime (lout l7' I I '23); arati sfinlenia sau irnpad$a; 5i Dumnezeu se buaceasta de fapturile.sale, dupi (Yd\wD{ctt) sau se veselegte curi cuv6rttul din Psalmi: Bucurtt-se-vuDontnul de lucrurile sale (Ps. 103,32),ceeace aratAdomnia lui. $4 Cauzatorul ' neimp'iirtdqibiL Dumnezeu e neimDartasibilduptr ratiunea firii. slinsttor. A lamurit minunat E ldudat ca iland cum e Dumnezeu SfAntul sfinlilor 9i cum e laudat ca firea curari li cauza atare;gi spune cum se deosebeqte estcCel ce este insugiriloi qi a celor cauzate:caci acesta fala de ceea ce nu exisla in mod propriu; 9i pe cit oarticipa la Acesta ceea ce participa' intr-atit se Dumnezeu cel indicat ca Acesta de cele ce deosebeqte cdci toate acesleas zlc au ceeace au prin impArtAqire; si le au din Dumnezeu: iar Dumnezeu este dtn nlmlc' se zice SfAntul sfinlilor 5i imptuatul i."-,* *."t" impiralilor gi Domnul domnilor 9i Dumnezeul dumnezeilor. S/dn1igi impdra(i. invredincindu-se acest fericit de muta tainic 5i la dreaptacredinla inspiratiedumnizeiasca' qi le eiplica prin iubire de Dumnezeu pe cele cizure in unii in politeiim; gi inceputurile vtrzutein cele inferioare, rpun" ii trebuie numite prin excelenld sfin1i 5i impirali si domni, precumii intre oamenisenumescastfelcei mai inalli ca 9i cei riditali intre noi prin virtute ca inviiatori' in mod unltar' intrucit au in suflet vLtutea concentrata Iar transmilind prin invaptura altora virtutea de la ei, dupi deosebireamullimii celor predate prin invatatura' se inmulleqte gi virtuiea ransmisi de ei, ceeace se vede intr-un mod mai intarit 9i mai dumnezeiesc la cetele netrupeqti; gi prin cele mai inalte 5i mai apropiate de Dumneieu,'citele inferioare Participa la darurile lui Dumnezeu: qi ca printr-un pahar ce se revarsa-$l rzuor"qte, uasele mai apropiate se umplu cele dintai' orimind ceeace le vine lor: apoi deborddnd9i ele, varsii ia alte vaseinferioare.dupi mullimea celor ce primescqi inrrecelemici 9i mari, cum varsapaharul duoi deosebirea vailor prime av6nd dupA unitatea plinataiii lor prima revarsari din pahar; aga trebuie inleles' printr-o raliure mai ingro|ata. ca se revarsabelguguldamiciei,darurilor la toate prin cele dintdi cete $i Apostolul dumne"zeiegti este numit vas al alegerii (Fapt. 9'15)' Noteaza:acum zice cA Dumnezeu esteneparticipabil dupi raliunea firii' inmullind ' dupii deosebirile. Adici le arati mai cele ce seimpanasesc' multe; caci cu cat sunt mai deosebite cu adt $i darurile se deosebescin mai multe feluri' ca a oamenilot. ci ingerii au hommiciti de viala acestora. fost creali nemuritori. Iar Dumnezeu se hotarnice$te srdnd in etemitateasa mai presusde veacuri.

$2
(Esle) Ilnul, liindcd (este) toote. Sunt multe .la numir, dar una la chip, monezile gi argin$i 9i banii; iar sunt de aramAsau de aur chipul este unul, fie ca acestea sau de argint; sunt multe in puteri, ca ierburile,dar una la chip, cici toate sunt iarbtr;qi sunt multe.chipuri,cum e calul, boul, omul qi celeinteligibile (ingerii),dar una-in suntmulte nearn,pentruca suntvietuitoare;iar creaturile cici Dumnczcue cauza dar una in obArgie; in manif'estari, tuturor. Ci precum tot numdrul. Bine dovedeqte ceea ce voieqte; cici scopul acestui bdrbat dumnezeiesce se susli;a ale lui qi prin aritmetici. Deci zice ca nu e nici una de Unul, adici de Dumnezeu; din existenle nepartasA toi numarul participAla unitate(monada);caci deoarece dacAdh doud incepe careva.doimea nunrarape prima; qi in zece la fel, se pot vedeamai multe, aceashpentru ia din cele spuse ciueva s-a inmullit; dar !i jumatate 9!-aqa.mai implicd pe Unul; insi gi al treileagi al zecelea nu estenumir carenu participi la Unul sau deoane.incAt la monada; gi chiar de amintegtede o pane, vei gindi la Unul: gi se'mai spune o doime, o zecime, intrucit gi acestea Domescdin unitate. Cauza luturor, Unut. Scopul e clar: cel numit Unul cu unul intre numere Cici esteDurrrnezeu li nu seamana Dumnezeu este Unul, intrucdt e simplu qi fara pa4i li dupi chip qi striin de toatepasiviti$le lipsit de deosebirea lpatimirite; qi accidentele; i se spune Unul 9i ca inc.eput cusetat al viitoarelor elemente.Iar acelagisau altul sau mii m-e sau mai mic, ba qi suficient sau prisositor sau eqal sau neeqal,ceeace se observi in numiri 1-11'vorbi daci vorbind deinceput,le-ar [ace cfreua bineciedincios, sunt din pe ele incepuu cici astfelde patimi 9i accidente mullimii impii4irilor in numere' beci sfdr5itul necesitate. duce la unitarc; iarinceputul in fiecareneam este atotsimplu; si deci in existcnlefie ci unul estemulte, fie ca cele muhe sunt una sau exista un inceput 9i un element din atotsimplu5i un Unul care e tuturor neimpartaqibil' ".", .u ditti.-un model qi o idee e qi in existenleUnul; de pilda, chiar dacd lumina sensibill estemulta in pa4i' "a in tout. stelele, dar vazutA ca intreg este o unica lumina; $i e multa in accidente, ca intr-o sinteza; dar avAndgi galbenulgi negrul 5i albul' in trup esteuna; ala trebuie inlelese li cele urmatoare' Dar iu e undeva vreo mullime. Aici dovedeqtedin aritmetic?i ceea ce a spus. Noteaza ci qi de Dumnezeu sDuneDe drepr cuvint cii e inrinte de unul, fiindcd este ir.r,oi tuu producatoral tuturor.deci 5i al numarului' Ci cele multe. Trebuie auzit in plus despre fiecare 9i cl e.ti.rtri,ca sd fie ceea ce se spune astfel, ca exista in pArli multe, cA unul cste in intreg; cu.me trupul' aEa9i lelelatte (sunt) una in suport sau in fiinla; dar multe in unele pot fi cum e onrul. Iar dintre accidente' accidente, desparlite, ca a :;edea,a se plimba ;i cele asemenea;tar atteie ;unt nedeipri4iteca albastrulsau rotundul qi cele qi iarali unul estechipul, cum e calul sauboul' asemenea; caci sunt mulli cai dar multe suntin numAr(in existenla);

CaPitolul XIII $l
Deosebit prin Sine'in mod unic. Dumnezeu este qr hotarul qi locul siu 9i nimic nu seextinde pesteDumnezeu; cici El intreceqi veacurile ci El treceqi pestecelenesfhrqite; care sunt nesfnrqite(cici nu au margine), prin marimea 9i nes{hrsitaa lui. iuprinz6rrdu-le prin multa sa nesf6rSire toata nehotii,rnicireavielii celor inteligibilel caci nu e

226

DespreNumirile Dumnezeicqti qi'mut1i boi; dar qi multe-prin puterile naturale; 5i iardqi sunt multe chipurile, ca omul, calul, cAineleqi cclelalte, dar sunt una in neam (specie);cAci sunt, vietali, fiecare aqa gi cele ce sunt multe prin manifestiri din acestea; (nepr66otq) sau prin cele voite sau in fapte sunt una in obArqie. Pe toate gi integi, pe toate, Toate se zic c6nd sunt chipuri gi pa4i $i deosebiri qi impa4iri. Iar intreg. cdnd' un intreg sauchipurile un ncam pA4ile formeazA adunate, intr-o consimlirc qi saucele contrareEi opusese liniqtesc impreuni patimire, ca apa qi pamAntul5i aerul 5i stelele se zic cosmos qi ccrul: de aceeatoate acestea arzatoare (podoaba). $ifdnn unul. Deoareceanul are legaturi cu numarul, a unitalii ferd unul nu poatefi mullime; caci sunto sinteza numerelece exprima o mullime; e ceeace an spusmai sus,cL D untne:eu se inmulle{te, ca inleles din arilmetica; iar unul subzistagi csteprin sine. $i dacd toate (uni!e) cu toate. ExistA o presupunere (uno'0oit6 T1q sau Kcre' tn60eorv; pe care cineva doar real in lucruri, ci e presupusA n-ar lua-o ca existAnd de raliune; aici insi nu trebuie inleles astfel, ci trebuie inleleasAca impusa de raliune, prin faptul cA totul s-a creat in identitate gi totul e impi4it in pa4i Si in intreg sunt pi4ile. $3 Dupd (chipul ) sdu mai tnainte gdzdtt. Dacd nu s-ar fi gindit inainte chipul omului, nu ar puteaspunecineva ci oamenii suntunili intre ei, evidentdupainsagiraliunea firii. $i dacd desftinlezi pe Unul. AEa trebuie inleleasA spusa,ca s-a unit fiecaredin cele mai inainte gdnditeca unite prin chip cu fiecare;cAci am spusinainte ci chipurile gi multele elementesunt imprimate prin obirgie de o unitate lind ridicate la un nealn, ale ctrrui chipuri sunt; fiind unite chiar prin chip, cum e calul. fiindcA acestea, boul gi cele unnatoare, sunt conduse spre un neam, numindu-sevieluitoare. intreaga dimnezeiascd obdrqie. intreaga obirqie (ijl,q Occplicl estePreaSfAntaEi inchidumnezeiasca nata Treime; iar pentru negriita unitatea firii, Cel Unul estell una. (Se refen\ - la ea gi (se atribuie) puterii ei. Prn ea (rxP' fig) se arau existenla (co'ci) gi din ea (e figl prin ea (6t' fig) ramin compozilia (ouvr6TsK'[dr); fijlr) $ in ea (6v fi) se suslin sau se pdstreazi qi spre ea leig iiv; arata ca se inlorc louv6letcrt); (enrotpeietsr); degiTaral a spusin special9i a rdnduit cuvintele; Qi l./dle sunt de la Ceea ce are (Treimea) comun. Dar bine a spusca dacedesfiinlezi pe Unul, nu va nrai fl nici intregime.nici mullime de piirli, nici altceva nimic; caci acestea le-a insinuat inainte 9i mai sus spunfnd: ca li jumatateae unul gi al treileaqi al zecelea, adicd qi pa4ile participala Unul. IJrrul cauzator al tuturor. N-au fost aduse la existenla prin orice unul, ci numai prin accl Unul, prin care ca Unul, Dumnezeucel Unul; caci se lauddgi se numegte Caci cel ce sPune numai prin acestUnul suntexistenlele. acestnume de Unul, arataca neagamullimea; cici Unul ca inceput in sine qitntliul falede alfii, introduce inlelesul nu se polrivesclui Dumcelor multe din el. Dar acestea nezeu.Acest fel de Unul fiind numai Cel ce este,estecu totul nepasivqi neimpa4it qi cu totul suficientsiegi;cAci nu se implete;te prin firea lui cu altele, ca unul dinue numere; c6ci e strainde mullime gi de orice compozilie gi impdrlire, acest Unu propriu Ei anterior oricarui unu; nu se numAranici ca mic, nici c3 mijlociu; fiindcii acesta ba. trebuiesa indraznim,nu e nici frumos, nici bun; cAci suntpasivitiili.cum sunt gi relaliileqi accidentele; acestea d a r U n u l i n s u q i e s t e c u g e t a t d e a s u p r at u t u r o r ; i a r impreuna ca mic gi mijlociu qi cele cugetate pasivitAlile, Deci Unul. cu altceva,nu sunt simple. nici elementare. cum s-a spus, care e simplu gi nepasiv, neavAndcele nu trebuiesocotitnici ca un neamdintre existenle; spuse, iar neamurilese impart numaidecdtin chipuri; dar nu e au nici chip sau monadi in sens propriu; caci acestea relalii cu altele. Iar El este atotsimplu qi nu are nici o in-rpirlire; cdci nu are nici vreo milcare sau slare, ca lhigte; dar acestUnu nu trebuiecugetatnici ca existent, ci ca obArqie li samanlaa existenlei; iar celui existentii mullimea gi mullimii se adauga urmeazacu necesitate c\cit'eea ce este('td ceeace nu e la Dumneze|J; existenla, 6vS e fiinp (ouoia) de la a fi (Tvdl); iar Dumnezeu estemai presusde ninla li mai presusde ceeace esteti Clci Dumnezeu unic (evrKG) in loc de firi asemanare. de toate.Deci bine a explicatfirea estetoatefi mai presus numerelor; gi fie ca e laudat ca Treime. fie ca monadi (unitate), dumnezeireamai presus de toate, nu e nici trcime, nici monadi cunoscutade noi sau de allii prin dc orice mai presus numere;ci Dumnezeue gi senumeSte minte gi de e.rre.SpunAnddeci ceeace nu este,inlelegem ce esteDumnezeu. Definette Si pe cel ce este unul tnsuqi. Dumnczeu e mai presus qi de existenli, ca fiind toate 9i fiind facitorul qi creatorulnumArului. (Sd devind) numdr. Noteaza ctr cel ce e intre numere (cel ce se numara, evdpt0Fov), indica numarul; deci in cele ce sunt,adici intre creaturi,unul aratanumirul pus contra numarului. Nu este- nici - unitste (monadd). SA nu auzi simplu ch nu este ntonadd, nici treime, ci pune inainte de cuvAntul cunosclttat {6teyvcoop6vt'1), cuvintul na este; citci nu lrebuie desfiinlata aceastamarturisire; C u v i n t u l v o i e ; t e s a o c u g e t a md e n e P a t r u n s . C u adevdrat- rodnicia dumne:eiascd.Spune ca din Caci numirea Treimii se arati rodnicia dumnezeiasca. s-a cugetat numirul ca sA se prezinte existenla inchinatii a negriitelor ipostasuri,cum spun Vasile gi dumnezeieqtiiGrigorie. Dar a numit pe Tatal rodnic in mod abuziv, ca Tatil Fiului inchinat qi ca izvor al Prea S l ? n t u l u i D u h , i m p r e u n ai n c h i n a tc u e i . C a c i r o d n i c i a sau alta numire din cele cunoscuteoamenilor sau chiar Puterilor inteligibile (ingercati),nu reprezintaclar cele ale lui Dumnezeu. ascunsetuturor: caci cum ar fi cu putinla sa se numeasca din ceva ale celor (create) existcnte- Dunrnezeu.care nu e cevaexistentdin toate, ci e mai presusde toatecele ce sunt'? Nu existrdnbi nume al ei. Acest dumnezeiescbarbat ci e ridicata spuneci nu existanici numeal ei, nici cuvAnt, (sa nu fie!), nu in locuri neapropiate in cele neapropiate;

227

Despre Numirile Dumnezeieqti ci in raliune qi gAnduri.Cici cuvAntuldespreDumnezeu e neupiopiut'oiicareirninli gi gAndiri. Iai faptul ca nu binc qi in mod cuvenit; exisraniii nunreal lui.;n1etege"-t ciici toate celc ce sunt r" in?i.a prin numiri :;i lucrari cunoscute.Dar ce nune sal lucr:ue se poate uiritui lui Dumnczcucelui ridicatpestetoateexistenlele $i FacatoruluiqiCauzaroruluirururorlDeaceeanicibunatarcainsasi Dionisie. nu i se sau fiunuselea, spuneacestdurnnczeiesc potri\eqte in rnod propriu lui Dumnezeu,deoareceacestea se afla qi in existenle (in creaturi); 9i vei afla 5i in cele de mai sus ci aceste pasivitali qi accidente se socotcsc in existenle(in creaturi),ceeace nu cste la Dumnezeu,care e ridicat mai presusde toate. Ci ditt doin(a de-a inlelege. Noteaza ce frumos spuneca pentrua inielegegrspunein generalcevade.spre de donnla lui, teologii i-au atribuit Dumnezeu,srApanili lui Durnnczcu numele bunaialii' deoarJce Dunrnezeu estein rnod principal 5i suprafrringi nrai presusdc fiinli. malrespectat Iarbunatatea,cumziceaiesla,enumelecel dinrre loate. Iar expresiile apofatice tonap<ioetq) sau ncgalrile gi privaliunile despre El nu s-au lnu-s i1 1o_{ simplu de teologi; c'acinu se inleleg asacum sc spun,cl Y)nt.fit'u Domnul (l Tes 4' l7); zicind: $l a t0 totded.unu qi iaraqi: Acunt t'edent in gl.tititwri si itt oglindd, clar atunc'it'ontt'edeafqd LdtrelaSri(I Cor' 13.12). Cel mai veneratdinlre nume E de notat ca cel mai veneratdintrenunreeslehuniil?tca;deacecaseSi4tribuie ca cel dinlli lui Dulnnezeu. Din cele familiarc /ui. Familiare (oupqtil,cov) numelte pe cele de o lire ,sicunoscute qi proprii crealiei.

$4 Aceasta(arspune-o)cuadevdralgiizgeni'$iingcdar 5i cel celc ale lui Dunrnezeu; rilor le sunt necLrprinse mai dc jos dintre ingeri vcde mai mult decattoli teologii din Bisericadeci qi decit Apostolii' putere' $i dacd (lipsegte) cet'u din cele de aceeaqi chiar daca s-ar afla in Scriptura 9i alte numiri dumsa le auzim qi pe acesteaprin aceleaqi "'ffiff:tlfftt]il: ji ri"a qi anor sJinyi bdrbagi.Nu rrebuie rransmise tutuior, fari aleg".c, ."le rainiie. ci nurnai bArbalilor ace-stui sfint barbatTimotei' le spune $untem) si noi in slare sa spunem'Acestea

"f",ii!iii

n('pd(dtos,nu le inlclege nimeni, de e parta$de inlelepcite ciune,in nrod obi;nuit; nici cele or.,n.n"u acestora

,'#,,:;lt,';',i.^ i]'i',,',?::',:::,i,"';;':;:':,'.

Piver qidumnezciescur cescrie ceea capabli eisirnri;-e

se '" ?:t::i.l*1'i1',"i:;ii:;iti::i:i,ffi"ffi indicate, dincele ci ieqind D.umnezcu; d"sp." spun se de.aceea mai dumnezeiegti;
urca la inlelesuri tacutc li numiri mai dummai depanepc acestca bine le nunreqte nezeielti.caci ielind sutletul din toate simlirile trupeEti qi lumclri. le-a f :icur pc acesreasieqi simboale: aqa se uncqrcin mod curat cu cunoqtinlalui Dumnezeu,pi cdt inlclcs qi Aposrolul cum di <1e e cu putinla Iirii on.reneEti.

osia sint-

holiui din care nu citeaza,ca qi in alt capitoll dar de intre T-eobgia simholitd voieqti sa cuno;ti deosebirea 1tfrg oolrpohxilq 0coLoXic6l Siint'dltiturateologit'd citc$teal treilea (tfrg OeolOXrxig .tttotu-ncireoq), capitol al tratatului<lespreTeok'giu mistiui'

NOTE la
NUMIRILE DUMNEZEIE$TI

Capitolul I
120. Chiar faptul ciavern simlireaciexisti cevamai presus de putin{a noastra de cunoa{tere ne d.i asigurarea ctr ac,elccva existl. Jasprs a vorbit dc gtiinla cc o avem ct existf, ceva dincolo de cunoaqtereanoastrA. ,,8 de cugetat cl existi ceva ce.nu se poate ?n1elege" (,Es is dcnkbar, das es gibt was nicht denkbiu is{' ; Philosophie, H.1Il, Menphysit, Bcrlin, 1932, p. 39). 121. Dumnezcu cel mai presus de fiinga cclor create coboar.i, din bunitate, la misura cunoaqrcrii lor c6 El existi, dar nu se poatc face irceput de inlelegerca lor, Nu le-ar mai puteada, in acestcaz, simlirea clEl e mai presus de ele. frce cevac mai presusde inlclcgcrta l22,rotcelc.e celui ficut. Fiinga crcaloarc e mai prcsus de inlclegerea celui creat. UnitaEa facetoarc de unitate e mai prcsus de inlelcgerea unitAlii create. Cel ce face bincle e mai presus de in[elegerea celui cAruia i se face. Nimic din acestea n.au in elc pule.rca creatoare a cclor ce le crceazA. 123, Toztc cele crcatc, experiate de noi, cei creali, apa4in fiinpi. Dar Durnnezeu Crcatorul e mai prcsus de ele ca fiin1e. Pc ele le cunon{tem ca.existente, ca pe cele ce sunl. Creatorul e mai prcsus de ceea t:e cste in sensul cunoscut dc noi. lA, C"t @ crtxjaz,dtoate, intrucat pdn aceasta le mirgineqte cu puterea lui, estc nenArginit, Ccl ce facc toate din nimic nu e marginit de nirnic. Totu.Ei, intrucat le aduce pe toa.te la existenp din bunitale gi nu din rrccesitate, c{ci aceasta l-ar margini, se poat spune ca bunataka lui nu e nccomunicabila nici uncia din ccle ce sunt prin El, Prin aeasta Ic qi atragc pe oatc sprc impArtigirea de El. Bunitaka, coborAE h cle, lasA sA;t vlzutl din ea, de creaturile congtiente, o anumittr luminA. Dar nu prin ele insele au urcat la vederea acestci lumini. L25. Crcaturile congtiente vdd din fiin1a crcatoate mai presus de fiinp tutu$r celor crcate o lumina qi acest fapt le face qi pe ele str se bucure de aceasttr luminA coboritoare la ele gi s4 urce $ ele la mai multa vederc a ei. Pe dc alti parte, faptul cd Durnneznu face lumea din bunitate iI arati ca interpersonal din veci. Cici bunitatea nu poate fi decit a persoanei $ nu se poale adresa decit altei persoane,

l?i,pe dc o partc cunoscindu-l pe Dumnczeu ca pe Creator, pe de alta ncingelcgindu-l niciodatA deplin, cunoa$terea lui de cetle noi e udtl cu simlirea tainei sau ascunsului lui. Cl mai mult il cunosc F,cDumnezeu ca atare minflc supralumeqti sau ingeregti, neavindu-l acoperit de materi.ditatea simbolici a lumii. oe accca, min$lc omeneqti invali gi de la l?il. min$lc purc alc ingerilor sAinainlczc in cunoaEtcrea lui Dumnezeu. lvlai ales invalA de la acclea ci f)u[mezeu e cauza $ incepunrl Ei fiin1a qi rria{a in Sinc a tururor. 128. Oar, daca toati verietrtea clor create nu poaE fr &cit din obi{ia unicA a Creatorului, prin toate urctun la cunoaqterea unitafii lui. Iar aceastane ajutri gi pe noi si ne unifrcim in El. Aceasta intiregte expcrienla noastri cf, suntem legali unul cu altul, ci fiecarc suntem lega1i cu toli qi cu toatr. Tofi suntem intr-un scns ,,obiecte" fAcute. Nici unul gi nici una nu suntcm prin noi ingine, nu suntem ultima realitate, 129. oar unitarca acasta desf,ver$itl, superioari oricdrei uniri dintre noi, &ci neingeleasAdesivarqit de noi, o vedem in acekqi timp ca Treime. 130. Crci putcrea ei crcatoar dovedegte ca ar in Sine din veci o fecunditate prin fiin(4 nu prin puterc. Aceasta il arati pe Dumnezcu TatAl din veci. $i aceasta explici toati fecunditatea sau palemitatea din crealie, ca qi faprul naqterii din unele crcaturi a altor creaturi. Cauza a toata patcmitatea qi filiaFa din lume nu poate fi decit in existenla mai pre sus de fiinta, prin Sirte, 131. Iar in aceaste se. arattr buritaca de fiin1i ficaloarc, fAra sfirgit, a acelei existenle. Dar accast{ unital,e trcimicd a supremei fiin1c e gi baza armonizirii in unitate neconfundaa a tuturor clor creatc. Acasta este, o urmare a iubirii uita$i ncconfundate a celor trei Persoane ale Trcimii, care e qi forma supremi qi de Sine existenta gi vegnici a iubirii. 132. Oar tot univergul multiplu gi unilar existA pentnr o:rmeni. De aceca, in crealia lumii gi in susginerea ei se arati, cu deosebire, iubirca lui Dunnezeu fala de oameni, ca faptud con$tiente $iinsetate de tot mai multi iubire. Ctrci bunltatca nu se poate manifesta ca adevirati dccit unor fiin1e congtiente. Dumnczeu facc gi o lume de obiecte din bunitate. Dar nu pentru a-$i ailta accastabun5tatr ci, ci prin ca persoanelorumane. Accstora le arati iubirea sa, dar le-o arata gi prin darul bogat

229

Note la Numirile Dumnezeieqtr al lucrurilor lumii, fapt carele dl 9i lorputinla sii-qiarate iubireaunele fali de altele. lar ca izvor al unei atAtde intinse iubiri fapde oameni nenumirali. aratataprhtr-un univers atit de intins gi in relalie gi cu nenumarate persoane ingereqti d-e trepte superioare,Dumnezeu se arata $i nesupusunor legi care El esteintreg iubire nesupusA.unor i-ar mirgini puterea. legi care l-ar mtugini qi da tuturor celor create legile iu-birii, facandu-le deci libere sa poatd folosi aceste legi spremenlinereali intirirea iubirii sau unitalii dintre toate. 133. Numai ficind oameni care pot rdspundeliber iubirii lui, Dunrnezeuse arataca iubitor, nu flicAndlucruri sau obiecte. Dar fdcdnd lucruri ce pot fi folosite de oameni pentru iubirea intre ei, i9i aratd in mod deosebit iubirea iala de ei. Sau se arata ca face lumea de obiecte de oameni pentruiubirea fala de ei. De aceease numeqte iubitor. nu de lucruri iubitor. dupi chipul lui Dumnezeu E'l Omul esteprin aceasta isi da seamaca Dumnezeu e o fiin1i iubitoare, dar e atAt de iubitoare. ci n-are nimic de obiect in El, ci nu e intru nimic supusunor legi, pe cind omul e pe de o parteliber' pe de alta supusunor legi care ii arati ca nu e prin sine' bamenii pot folosi pdnala un loc liber legile' dar nu pot iesicu totul din ele.Oameniisunt faculi' dar sunt9i supuqi omul unor legi. ca o condilic a afirmarii iubirii. De aceea. ooateiubi tiber si pe Dumnezeuca Creator5i Dumnezeu se poateface5i om, pentrua intari iubirealor fali de Sine gi intre ei prin unirea sa ca Subiectsupremiubitor cu ei' Aceastaarata insa ci 9i umanitateapoate fi ridicata la toate legile imtreaDh unei subiectivitalicare depdqegte ouseomului ca obiectcreat.Fiul lui Dumnezeuficinduie in mod liber om supuslegilor lui, ca sAle depA5easci" implinegte numai rosnrl lor de condilii puse fipturii pende nu le legilor crealiei.$i, intrucit se intimpld adeseori implinegte, cereiertareo gre;ulelor (a datoriilor neimplinite),-obligindu-sesi ierte 9i el datoriile neirnplhite iala de Dumnezeu qi de legile date de El sau pe cele neimplinite falii de el de cdtre semenii lui. Aceasta ajutd Dumnezeu 9i ea ia restabiiireaiubirii sau a imparaliei lui intre oamenl. 134. Conform cu cele spuse.autorul afirmd in continuareca Dumnezeua merscu iubirealui fald de oameni pinA la a se impartAti de ale noastre,ca qi noi s6 ne impartaSimde ale Iui. El. Cel simplu. s-a compus-cu creaturica s-o ridice la unitateacu El ca Persoani,Cel veqnics-a fAcuttentporalca sa dea valoarevegnicafaptelor noastre din timp; s-a facut interior firii noastre marginite :;i tiagile ca si-i dea bogalia sa infinita qi a rimas 5i Dumnezeu,dar s-a Prin aceasta etemitarca. fAcutgi om careimplinc5tedeplin porunciledateomului' Omul obiqnuit vine [a existenld qi traieqteatAt ca subiectparteneral lui Dumnezeu 9i al altor oameni,cit si ca obiect al altora.Fiul lui Dumnezeuvine el insugi la existenlagi ca om, dar ia 5i legile omului, insa in mod deplin in libertateca sale implineasca liber, gile iblosegte gi sa ajutesemenilorsaisa le implineasci.Chiar in modul veniril ta existentaacceptali unele din legile venirii la existenlaale omului, dar nu toate,nu 5i pe cele strdmbate care au fdcut greaimplinirea voii lui Dunlnezeude catre el. Fiul lui Dumnezeu se nalte ca om el insugi ditt Fecioari, ficindu-se conceput din trupul ei curat qi curat din ea. Cum a putut face pe Adam 9i ndscdndu-se pe Eva mai presusde legile obignuite'a$as-a putut tace pe Sine orn in partemai presusde legile obignuite.El se nu face,gi ca om, Subiectce vine de la Sine ca existenla, ca un subiect deosebitde Sinc. E supremainallare a insa riimanand de Subiectdumnezeiesc, omului la treapta tru iubire. de Subiect qi Subiectomenesc Omul vede qi in aceastaca exista un factor care este Airealizlnd astfelcalitatea exclusiv Subiectsuperiorlegilor;i Creator prin aceasta oarteneratatal lui Dumnezeu'cAtr;i al celorlallioameni' iubirii' unor legi prin caresaslujeasca Aceastaarataci in Dumnezeuinsu;i' mai precisin Fiul al unei lumi supuse de-a se lui Dumnezeu,e data putinla, dar nu necesitatea, Lumea supusi legilor ca obiect nu poate fi de la sine 9i nici omul care este supus in parte legilor, dar in parte face qi om, dar nu numai om ca loti oamenii, ci partener con;tient de ele gi capabil sa le foloseasclcum vole$te' al lor ca om, ram6ndnd9i Dumnezeu. fiind insa chemat si le foloseascAin mod liber pentru 135. L-am cunoscut astfel ca Subiect intre noi pe ne-a venit in iubire gi prin aceastasa se ridice la unirea cu Dumnezeu' Treimii 9i prin acesta Unut din Subiectele fAra a pierde umanitatea9i calitatea de creaturi' maximtr apropiereSfAntaTreime, dar prin perdelele simAclasta a fost posibil pentru ca omul nu e numai boalelor u-une, care gi ele sunt moduri ale iubirii lui de Ao n s t i e n t ; l s u p u su n o r l e g i .c i 5 i d a t o rs a l e i m p l i n e a s c c oameni. pentru liber, viizind in ele voia lui Dumnczeu.De aceea, 136. lar tn viala viitoare acesteperdele materiale se oameniDumnezeuestenu numai Stapan9i Impirat care vor facetotal strlvezii. Materia se va face total luminoasi pnn organizata dAlegi, ci gi Tati carele da naturasupusa. qi incoruptibili; trupul nostru se va umple de lumina qi ascultarea intre ei ea iubirea prin a realiza legi,-pentru irupului iui Hristos pe Tabor. Trupurile celor ce au iubitoare de El. Astfel' omul e nu numai obiect supus p e p a m d n ti n c o m u n i c a r ec u E l c r e s c u td u h o v n i c e q t e implineasci qi dator sa unor legi, ci qi subiectcapabil v o r f a c e a t a t d e s t r a v e z i i 'c i v o r f i c a n i S t ei m i t a r i s e sunt acestea caci leeile sau voia lui Dumnezeucu iubire; ale ingerilor. Aceastava produce o suprema unlre lcp.iale iuuirii 5i prin implinirea lor serealizeaziin crealie c u D u m n e z e uc e l U n u l c a r e a l u a t t r u p u l n o s t r u q l v a duhlacalitate iriparalia lui Dumnezeuca Tata.in aceastii t ransfigura tot universul' ridicindu-l peste legile n" inuuia Hristos si vedem pe Dumnezeuin rugaciunea gravitalieiqi compoziliei, f;ira a le anula' vlala penru adevarat qi prograrnul e care ru)stru, Tatal 137, Aceastaunire a celor stmlili qi a universului ca Tata iubitor cerind lui oamenilor,av6ndsa-l iubeasca care sunt legali cu Hristosin lumina lui va coincide prin Dumnezeuajutor sa-l implineascii. a lucrarilor minlii noastrecare cunoa;rc cu o..odihna" n-u e cA omul rugaciune De aceeise spunein aceasta cele ale lumii, separindu-lede Dumnezeuqi intre ele iii numai obiect, ci 5i subiect dator sd implineasci legile vor fi deci mArginindu-leprin dcsparlire.Toli qi toate. dubli calitatea crea$eisau voia lui Dumnezeu. AceastA vazuteuriite in Hristos - DumnezeuCel Unul in lumina omuiui e presupusade caraclcrtl de porunci pentru el al

230

Note la

-Numirile

Dumnezeiegti scoate prin jertfa de sub robia diavolului care prointrucdtumple luea egoismulin noi, e sfin1enia, moveazA noastrade curalia lui Dumnezeu.Autorul vede importanla lui Iisus Hristos, nu vede numai un Dumnezeuca unitateabsoluti, mai presusdc viala noasra 9i lipsit de iubirea prin care vrea sa ne mantuiasca. 145. et e in adierea sublire (sim1ittr de proorocul Ilie), pentru ca trebuie o simlire deosebit de sublire, de pentru a-l sim1i. spirirualA 146. gt e toate cele ce sunt, pentru ci prin El sunt toate,dar e temelialor, mai presusde ele. t47 . gt e qi margineatuturor,ca margineaabsolutA' firi El neputdnd fi nici una din existenle.Dar e marginea nemarginita.Nu e alta margine dincolo de El. 148. E casa, locagulin care sunt toate.Nu e supus nici unei relalii, dar toate, tlind in relalie cu toate, sunt depenprin aceasta dependentede El, in afari de aceastd denla neputdnd fi ninric. Pe toate le face sA se intoarcA spreSinein mod unitar,darcelece sunttinutein legitura cu El fari voia lor nu se bucurd de bunatatealui, de fericirea,de bucuria data de El.

revarsata din El. Prin aceastavor fi vazute toate intr-un caci vor fi vazutein Cel ce fel mai presusde cuno;tinga. e mai presus de toata fiin1a celor separate,printr-o mai presusde cunoqtinld. cuno$tin!a 138. Cici El insuqi,ca Cel ce e Cauzatorulqi Suslinatorul tuturor intr-un mod unit, mai presusde felul in le cunoaqte ium lc vede legatein viala pdnrAnteasca, noi' despi4indu-le mod mai presusde cum le cunoaqtem de raliune, lui e mai presus gi miirginindu-le.Cunoagterea El insugie de cuvdnt, de atingere,de parere.$i de aceea mai presus de toate acestea. 139. Dar Dumnezeu fiind iubirea sau Binele prin Sine, pe de o parte El este o unitate treimica, pentru ci iubirea sau binele nu poate exista decit intre Persoane. Cu cdt e mai mare ca Bine, cu atat e mai vadit ca relalie intre Persoane,dar qi in cea mai desavirgita unitate. Dar acest fapt e qi mai presusde inlelegere. 1.10. Oe aceea,neinlelese$i negreite sunt li duhurile ingeregti care sunt pe de o parte rezulhte ale actelor de bunatate ce iradiazi din Cel mai presus de tot ce cunoa$tem noi ca existent,ca fiinla, gi pe de alta' primilea acestoracte de duhurile cere$ti.Pe acesteale imite gi oamenii, ca creaturi spiritual-corporalecongtiente, arunci cAnd se ridica peste lucrurile ce le vld despArlite li compuse. 141. pe de alti parte, prin ridicarea aceasta neanulind cele ce sunt in jurul nostru, ele ne fac si liudAm Adevarul mai presus de adevarul lor, drept cauza, fiinla, via1i, unire a lor, vAzAndu-l ca mai presus de fiinla. de vialA, de existenla lor, de orice nume, ca pronie gi bunatate, ca obArgie9i suportul tuturor. Ii dim toatenumelecelor bune createde El, dar cugetamaceste nume mai presusde toate numirile celor create. Vazdndu-le cauzate, din aceasti calitate a lor, il laudam ca pe cauza lor. Folosim mereu paradoxul prin care ii atribuim toate cele bune ce le cunoaqtem, dar in acelaqitimp i le negAmpe toate, fiind in calitate de cauzA ultima, cum nu pot fi ele, mai presusde toate. Dumnezeu i se cuvine qi numele Stapanil42.rui torul qi imptrratul impiralilor sau Domnul domnilor. pentru ca nu e Stapan,Impant qi Domn numai Peste unele existenle,ci peste toate; chiar peste cei ce au o relativa pozilie de impirali, de stapdni, de domni peste lucruri qi oameni. Cdci gi ei sunt supuqiunor legi. Dumnezeuinsi nu e supusnici unei existenle,nici unei legi. pestetoli li toate,fiind din veci El e SubiectulstApanitor prin Sine qi fiind Creatorul $i Suslinitorul tuturor. Nu se pestetoate poatesanu cugetamo astfelde fiinta, stapana nici unei puteri sau legi mai presusde toi ce Si nesupusa este prin faptul ci nu este in relalie nevruti cu altele qi supusdaltora. 143. et e Cel Vechi de zile, Cel farlinceput Ei Cel ce nu imbatrineqte.N-are inceput, pentru ca n-are pe nimeni care l-ar fl creat. Nu imbatrane$te,pentru ca nu e supusnici unei legi carel-ar corupesau l-ar imbatrdni.E nefiind supusunor legi careschimbiitoate. neschimbabil, prin excelenli. Se dau 144. E mintuirea, dreptatea aici toate efecteleintruparii qi jenfei ca om a Fiului lui Dumnezeu:El e mAntuireanoastri, intrucat scapii firea intrucdt ne ridica la imnoastrade moarte,e dreptatea, intrucit ne plinirea voii lui Dumnezeu, rAscumpa(area,

Capitolul II
149. Ori"e nu^ire dumnezeiascase atribuie intregii dumnezeiri. adica tuturor celor trei Persoane dumnezeiegti. Caci, prin dumnezeireaintreagi, autorul inlelege nu fiin1a in Sine a lui Dumnezeu, ci fiinla purtata de cele trei ipostasuri. Toate cele trei ipostasuri au in comun toate i n s u q i r i l e s a u n u m i r i l e d u m n e z e i e g t i .D i o n i s i e n u gindeqte la Dumnezeuca la o unitateuniformA,ci ca la Dumnezeu cel in Treime, degi pe de alta parte toate cele dumnezeieqti le sunt comune celor trei ipostasuri. 150. Oar tocmai pentru ca autorul inlelege prin d u m n e z e i r e ai n t r e a g A d u m n c z e i r e a p u r t a t i d e t r e i t o t a g ad e m u l t g i d i s t i n c l i a el accentueaze Persoane, lor in Dumnezeu. 151. Cete comune intregii dumnezeiri sau tuturor nu le numeqteautorulsimplu: fiin1a, celor trei ipostasuri, viala, inlelepciunea,ci suprabunatatea,dumnezeirea, etc. Adausul de sttpru aratacele fiin1a, suprabunatatea proprii lui Dunrnezeu, de cele faraacestadaos. deoscbite se explicAdin faptul cA cele in.udit"u, dar qi deoscbirea ale lumii sunt create de un Creator care prin aceastae 5i gi inrudit cu ele.Dumnezeuca necreat deosebit li Creator insugiri intr-un fel superior,neinlelesde noi, are aceste experienlanoasra. Cele createsunt pentru ca dcpiqegte deci qi insuqirilelor. Dumnezcu gi insu;irile lui cauzate, ce Aceastainsearnna gi pur cauzatoare. sunt necauzate Dumnezeu e lipsit de orice pasivitate.El nu e gi obiect nici sau gi pasiv,ci exclusiv Subiect.Nu sta sub puterea ci e deasupra tuturor. $i unei legi sau puteri superioare, deloc trebuie si cugetamca exista o realitatenesupusA deci exclusiv ca Subiect pur activ $i alteia superioare, atotputemic,adicao realitatccare e iniltati de suprema putere, neavand in ea nici o pasivitatesupusa alteia, a toateceledcoseultimd, putdndcreaqi fiind cauzatoare bite de Sine din nimic, nedepinzindde nimic in puterea ei asupratuturor, chiar in crearealor.

231

Note la Numirile Dumnezeiegti Dar chiar realitateacare e pur Subiect qi atotputemica ar fi o nu poatefi un SubiectIipsit de iubire, caci aceasta mare siiriiciea lui. In puterealui trebuiesAfie o bogalie fcricte;i bogalienu Iar aceasta gi o fcricire nemarginita. poateti lipsita de comuniuneaiubirii. Aceastainseamna pe de o partece Dumnezeu esteo existenlainterpersonali' bogalie gi fericire qi plenitudine fara pe de alta ca aceasta ar caci aceasta lipsuri nu are nevoie de nici o schimbare, prin care cademai jos sau tinde presupune o slAbiciune spreo imbogalire,spre o innoire. 152. Revenind la adaosul de suPrc, atribuit insugirilor qi numirilor dumnezeiegti,autorul numeqte intre altele unitatea dumnezeirii tripersonale mai presus de orice unitatein creaturi.Caci ea e temeiul creatorqi suslinaroral oricii.fei unitali 9i identitili. Acesta e de fapt de noi, fiind altfel decAttoatecelecunoscute necunoscut, qi neputinga Dar necunoaqterea ca unelece sunt cauzate. a oricAreicunoagteri. exprinrariiIui sunt o antecedentA 153. I-a fel, lui Dumnezeui se poate aplica gi aflrlor. Putemspune pentruci e gideasupra mareagi negarea, ce este,dar qi ca nu este.Dar ultinta o putem spuneca depaqirea atlnnirii care l-ar ardtadependentde ceva. Pe Trebuie de alti parte,El e mai presusqi de orice negare. si depa5im gi at-irmareagi negarea cAnd vorbim de El. Depagim afirmareacare il dehnegte,de exemplu, ci e lor' cdci dar 5i negarea inlelepciune. fiinla, ca e bunatate, nu poate fi lipsit de nimic bun. L54. Despreipostasurilelui se poate spunece sunt mai unite unul in altul aqade mult, ci sunt supra-unite, ca orice unire intre ipostasurile create, dar gi neconfundate.Un exemplu palid il avemintre oameni,carecu cdt sunt mai interiori unul altuia, cu atet se simt mai mult bucurogide experienlaunuia prin altul saucu atat simte umane celuilalt.Dar persoanele unul mai mult realitatea simt mereu cd nrai au un drum de fAcut pini a se aveain dumintregime una pe alta, cum nu simt Persoanele nezeiegti. 155. Cum putem inlelege ctr fiecare Persoani a r e t o a t a f i i n l a d u m n e z e i a s c i ,d a r i n dumnczeiascA m o d d i s t i n c t u n a f a l i i d e a l t a ' ?C u m p u t e m s p u n e c a o Persoani are toatdfiinla qi cele ale fiinlei ca Tata, iar alta ca Fiu'? Prin ce se distinge o Persoandde alta, avdnd totuqi tiecare toati fiinla sau suprafiinla divini'l PArinlii au dat mai multe exemple din planul flzic. (De exemplu, Sldntul Vasile spunecd Petru are piirul negru, iar Ioan parul blond. dar fiecare are par ca 5i celalalt.) Nu se progresaseincA suficient in inlelegereadeosebirilor spirituale intre persoane,incluzind totuqi posesiv,de catre fiecare,toata fiinla. O oarecareapropiere de precizareaacestui fapt s-a dat prin tertnenul perihorezA,care ar putea fi tradus prin interiorrtale reciprotu. Propriu-zis, aceastada sensul adevitat al ce-9i devin interioare fard comuniunii intre pcrsoanele si so confunde, stare realizatd ca model supreln in SfdntaTreimo. Acestail putcni interpretamai coniplet, ca Tat6, spundnd, de exemplu, cA Tatil. trdLrndu-se include qi trairca tilialiei Fiului, dar nu ca Fiu, ci ca Tata. Chiar un tata omenesctriielte in simlirea lui de tata li ceeace triier;te fiul ca fiu, fiind astfcl chiar prin acesteproprietiili personale qi distincli 9i uni1i. Sunt unili ldri a inceta sa fie distincli. Numai Tatil are proFiului triieqte pe Fiul. Darin nagterea prietateade-anaqte 5i pe Fiul ca pe cel pe care-l naltc, cum va spuneautorul Sunt un i t e ;i d i st i n t t e unu.frt cevamaidcparte'. 1dcleu lto. In faptul cd Dumnezeue Tata care traieltc in Sine !i simlireaFiului, e implicatanu numai distincliain ipostasuri, ci 9i deofiinlimea.Daca n-ar aveaFiul tiinla Tatalui, n-ar simli tlccaredin ei pc celalalt.Daci Tatil n-ar avea un Fiu dc fiin1alui, n-ar avea pc cine iubi ca desavirgit unit cu El. Fiul, iubind pe Tatal, are aceea;i putere nemarginitain iubuea lui ca TaGl. Numai pentrucd sunt deosebili ca Tata li Fiu, pot trai aceea5iiubire nemirginita, deSiin moduri deosebite. La oanreni,nu e intrc loli relatia de tata ti fiu, deci calitate.Dar ei triirea fiecaruiade catrc fiecarein aceastii inlelegerea existenlei, se simt unili pentru ci au aceea5i ca ipostas dureri gi bucurii, dar flecarele traie$te aceleaqi aparte in unire cu allii in mod actual sau are pulinla stari,ca cei ce sunt de o fiin!;], virtuali de a triii acelea5i dar deosebi$ ca persoane.Traicsc qi oamenii acceagi fiinla in mod unitar, dar in mod deosebitca persoane deosebite.Deosebireain persoanenu cxclude triirea unilalri clcfiinla si unitateade fiinld nu excludetrairea ei i n m o d u r i p e r s o n a l ed e o s e b i t e .D i m p o t r i v A , n u m a i le da viala reala. aceasta 156. Oar mai este qi o distinclie intre iiinla lui Dumnezcu care riirnine una in necomunicareaei qi sprefapturi,cccace ne face procesiunile ei, din bundtate. n , a rn e d e s p a 4 i t s a t r a i m p e I ) L r r l n e z e u , , m u l t i p l i c a t "d tlecaredin darurilelui. Fiecarefapturaprimelte pe Dumcit gi ncconfundate, nezeuunit. atAtin ccle trei Pcrsoane tiinlei intregi a lor. E ca un punct din centrul in prezcnga cercului.caree prczentin toatepunctclede pe periferie' prin acestea. dar e 9i neimDumnczeu se ilnpafia$e$te pirtilit. Supraunitateadumnezeiascd...se multiplitd hinthute potrit,it distincliei tluntne:eie;ti in darurile ne.st intre ele (...) Eu e LdLt:otulur(,r cebr de^care se int' pdrtdysc neinrydrtti;ibil celepartitipote.In nici un dar creaturilcnumai dc o parte din dumnu se imparta$esc intreagaqi ea rimine totuqigi ci de durnnezeirea nezeire, nici una nu se impArtale;te de intreaga tiinla dumnezerascd. 157. t-a obieclia ce s-ar putea face ca tiecare aratain sine alta intipdrire a dumnezeirii, deci nu ar prirni pecctea c i a c e a s tv ar r i e t a l c i n t r c - g id i u m n c z c iir. ; r u t o r url i i s p u n d e ci dc capacitatea a intipanrilor nu depindede dumnczeire, a fieciirei fapturi de-a primi intiparirea dumdeoscbitar nezeirii celei unice. Faptudle lipsite de minte se itnnurnai de lucrarcaproducitoarede fiinli, nu ;i pana$esc d e c c a d a r i t o r r cd e i n l e l e g e r c . 158. Oar DurnnezeuCuvintul s-a fdcut distinct in legaturalui cu oamenii ia1:ide Tatal gi de Duhul Sf-int' prin faptul ci nuntai El lucrcazi asupralor prin untanisa e tolu$i tatca sa. Dar Cel ce lucreazliprin umanitatea 'I una cu at,rl 5i cu Duhul qi sunt simlili r;i ace5tiain lucrarea lui F{ristos,totu:1iHristos e sinrlit ;i in rnod distrnctca Fiul caregi-ainsugitipostaticmodul omenesc d e - a l u c r a a s u p r a n o a s t r d .S e s i m t e d i s t i n c t , d a r de Taril qi de Duhul Stint. Caci Fiul rirnine nedesparlit ca sa neschinibat chi:u in aceastilucrarcprin unranitatea pn-nea. DumnezeuCel ce lucreaza

/.iz

'

Note la Numirile Dumnezeieqti l5g.Frpturileprimescceledumnezeieqrinum a p ri n imparta$ire. Dar dc liingadumnezeiasciallata la temelia lor nu se pot imparti$i. Aceasta inseamna cA ele se inrpirtiiqesc numai de puterilece vin din tiinla dumnezeiasca sau dc puterileindumnezeitoare . ceir.sta rati A iara5i ca, dupa autor, lunrea e crcata, nu e din tiinla dunrnezeiasci cum au socotit unii, crczindu-l inllLrengat de panteismulplotinian. 160. Numai Fiul gi Duhul Sf6nt ies din dumnezeirea Tatalui ca niqte mladile sau flori, deci sunt de aceeagi fiinlA cu El. 16l. Oar faprul ca Dumnezeu Creatorul qi Susflnatoml tuturoresteunTatii,unFiugiunDuhSfAnt, imprinra :;i fapturilor un caracterpatem, filial gi Ie face si le serlene,dar Ei ritnrin in patemitatea:;i filialia lor gi sunt prin depiigire deasupra celor din fapturi. Intrc ele nu existiinrci o inrudire, a;a cum nu exist:iintrc celecauzate gi cauza lor. Cele cauzate au thipurile cauzelor, dar cauzeleinsele sunt mai presusde cele cauzate. Iar daci Dumnezeu este numai Cauzii, neavdndnimic cauzarin Sine sauin cecace face,El creeazicelec auzate din nimic, caci altfel n-ar mai tl cauza purii. Faplurile sunt, in venircalor la existenld, exclusiv cauzate, chiar dacAsunt a d u s el a e x i s t e n i a ca sa sc cauzczc i n p a r t eg i p c e l e intreolalti, avandin aceasta un .llrp al lui Dumnezeu.Cea mai mare posibilitatede-a fi qi caLrza intr-un fel voiti de sine. de a fi deci necauzate. o au numai fApturilecreate cu voinla libera (ingerii qi oamenii). Aceastapentru ce sunt createca sd realizeze o legituri de iubire intre ele 9i cu Dumnezeu,cile are ncvoic :;i de o voinlA libera. prin Cauzapura.de Sinc existenti, ele preexisti existenta oareculn ca posibilitatc in fiinla lui Dumnezeu' prin voinla lui. Adica Dumnezeu pre$tiedespreele, inainto nimic. prin Dumncieu a primit capacitatea de-a trai Dumnczeu ale salein ele sau de-a le cuprindein inftnitateasa $i de-a lc lzrce participmte la Sine. Dumnczeu Cuvintul a fAcut tlrea omeneascd tnediu capabildccuprindereauniversuluiintreg,pentrucieae mijloculcrealiei,avdndorclaqiecon$tientacuingcriiprin spirit gi cu ordureamaterialA. DunrnezeuCuvAntulpoate uni prin firea omeneasci toatii crealia in Sine, o poate indunrnezeiintreaga. In al doilca rind. ficAndu-seom, iqi menlinecalitatea de Fiu gi prin nir$terea din umanitate,putdnd face gi pe oamenifiiailuiDumnezeuqiprineipuneinrelaliefiliala toati crealia cu Tatil gi o poate umple in mod filial de Duhul Sf Ant. El se poate face 5i Fiu al omului qi prin accasta face qi pe oameni fli ai Tatiilui. Relalia de TatAgi Fiu in crealie se reflecti nLrmli in unranitare. In planul biologic ;i vegeral, innrullireaprin sanlan!a nu reflectA in nrod spiritualrelalia parenri-filiala.in ingcri na$terea nu existi deloc.Ei intra in relalia tilialii cu Tatal prin uniea cu oarnenii.ca 5i narrura. in al treileaiind, numai omul a c6zutin moarleprin pacar,avind rimp material.ingerii despa4ili de Creator n-au cazut in nrornea cu trupul, ci intr-o moarte spirituali.inaqa[cl.caFiulTrriluinuscputcanagregidinrr_un astl'elde inser cazutca s;l-i scaoede ,r.ru-t". in tegaiuracu acestea, acceniuiimtoru$i importanla ingerilor.Dacin_arfilume^lor,crealiavaz;tiiarfiopa;A :yioarba,ciici n-ar aveanici oarneniisulletec;rresunt in icgatur:rcu ingerii cit sunt pe prnranr gi ajung in comu-

162. o,trocmai prin vin faptur ca toare fapturle ra lTX"#Tilff'.x"nffi:i:;ili?::l'.j;$:i::,::];

nu va despi4i pe oarneni de ingeri gi tot universulvazutva cip:ita o stare tr:nsparenta. lurninoasa, in care ingerii gi ,."';;,, .,^; ^,.;;;'"^;;,; "'T::J,"jjr":$.i!i113#t'*1llai ., oameni gi lumea noastra'in general ' 5i Dumnezeu'cum searatainviziuneapatriarhuluileeohEi nc conving despreexistenlasutletelornoastre, dar qi despreDumnezeu,fiind intr-o comr.rnicare mai simliti cu noi (ca ingcri buni:;i rai). Ei ne irari insa prin lumea noastrdsi putinla ::f;:j:'ll,t{:::::::l f.::l c a Fiul lui Dumtlezc'u i . s u i i,'l' s a s e f a c do m ' l u i n d t r u p

lecrea. Daca n-ar voinla de-a avca ac"urti p.""*isrentdin

lui Dumnezeu, El n-ar fi un Creator atotpuremic ai adevarat, c i ar eurana orbeqte din El, lardL voia qi preqtiinla lui despre ere. El e creatorul voit al lor, pentru ca e narc^n,t t-. ';;:" . l 6 J ' A i. c i,s e p u n e i n r e l i e f t a i n a u n i r i i f i r i i o m e n e s t i_. - inclusiv a trupului ei - cu ipostasLrl dumnezeiesc al lui risus Hristos. E o raini de neinlcres. 164.DarrabazataineiuniriiluiDunrnezeucuvantul

sunt o scari inrre

rorasa cufirea omeneasc.r sra raina <te mare c6Dumne zeu

Cuvintul a putut crea fileir onrcneascicu calitatL'a ci de mcdiu posibil al lucrarii PersoiLnei lui prin ee. E nrarea rrrinunc a firii omene;ti, clre vfuretot din prrterealui Drrrnnezcu. Dumnezeu Cuvlntul a ntaniicstat prin crealieputinla de-acuprinde totul in Sine ca intreg, ie-a fi Ccl dcplin in cele ie au nevoie de celc c:[c-le pot d e s a v i r q i ,d e - a f i c e l n c m A s u r aitn c e l e m z r s u r a t e ia ,r tinzdndsprecelenernesuratc. El le-a fiicnt pe roatccaCel ce poateda lbrmA ruturor cclor fdra lbrmi. Primeqre pe cele carora le-il dar fiinla. viagiiin Sine, ca Cel cc e niai presusde tlinla Si viala. MinLrner e ca a putut trai El ca Dumnezeu celc ale omului, fitcindu-qi conrune cu noi cele ale noastre,fari sa se micgorezein supraplinatatea lui. Era rrrai presusde fire in cele ale firii no;rstre, mai prcsus dc fiinlir in cele ale fiinlei noastre.Dar aceasta gi in lcganrracu ea lumea aratrica fdptura onlcneascil., intreagd, desi fAcuta din nimic, qi prin ea insaqi este

t""ffi:' [".il,nfill;:?'iit;,' ..," dumnezeieqti in

distinclii se ntenlin qi unirilc dumnezeier;ti' a{inrla ca. diruindr'r-se in mod supcrior' Dumnezeu se distinge in rnttdunilur,se htnulle5tein nnd unrtor,.fiirti.sti ittsdtlin stQrcu de Urrttl. Aceastapentru ci Dumnezeu' fiind in mod mli presusde liittli' produceca o mul;inre unitarii lunlea,pentrucdnuestenimiccaresdnu-laillalatemelia sa pe Ccl mai presusde ceeace este.El liind in toate.e Unul' care nu e nici parte a mullimii. nici un inger dh pir1r. El nu Participiila un Unul supcrior lui, ci toate participala El. Arc in Sine capacitatea de a le dii putinla luturor si participela el, ca o unitatecare nu exist.iprin participareala vreo unitate superioara. Orice unitatc se poateimparli, cu riscul dc-a se de'sliin1a. El nu se poate imparli. pentruca nu sc poatenici desfiinla. El este unul prin Sine, nu prin participarela Unul superior.

233

Note la Numirile Dunnezeieqti

CaPitolul III
166. Ca se inlelegem in oarecaremiisura darurile bunitAtii lui Dumneieu, trebuie sa ne inillAm prin rusaciunespre Sfdnta Treime, obir$ia bunatalii' ca iubirii prin Sine. Prin rugiiciune urcam spre str-uctura degini separeca El secoboarala noi Totugi, Dumnezeu, Dumnezeu inilllndu-ne, se face mai apropiat de noi' Dumnezeu esteintr-un fel pretutindeni, dar prin rugic i u n e n o i n e d e s c h i d e ml u i s a u E l n e a j u t a s a i n e deschidem. 167. Se accentueaz6importanla pre sbiterilor, in care se includ gi episcopii, care au o anumita b a t r a n e l ei n l e l e a p t a ,p r i n c a r e a u p r i m i t i n v a l a t u r i l e in mod iuccisiv de la Apostoli 5i le pot qi suntdatori si le predea altora. Ele iunt invalate dintr-o tradilie ce vine de la Apostoli.

CaPitolul N
168. Mui presus de lucrlrile indumnezeitoare' 169. Existenlaesteidenticacu binele.Cdcibunitatea e o existenla doritoare si se daruiasci din prisosinla ei' Binele deslvlrqit este existenla deslvdrqiti Dq19"9t estebinele desivdrqit,pentruca nu e nici o lipsa in El' El e binele prin inslqi fiinla sau existenla lui. Dar binele.e seintinde qi altora qi prin totodati bun&ate.'$ibunatatea aceastaqi cxistenla. Dar la aceastaintindere nu poate inainta, iaci nu poate inarnta de la nedesiv&qire la desavirqire. Dumnezeu trebuie sA-;i dea existenla sau bunatatea sa desavirqite din veci 9i altora li ca atare nu ei 9i de ooate fi decit o Persoina, bucuroasi de bunAtatea intinderea ei $i catle allii. $i cei cirora le intinde aceastA desave$iultrebuie sa se poatabucura sauexistenla bunatate gi ei de ea. Din bunatatea lui Dumnezeu rezulta deci ireimea lui. Bunatateasuprema face o Persoanasa se diruiascAaltora total sau si-9i daruiasci insigi existenla sa celorlalte, dar fara sA se confunde cu ele, deci au aceeaqifiin1i in trei Persoane. $i aga e Dumnezeu din veci. 170. De acestedouA grade vorbeEte5i Sf' Maxim in Anhi gua, caPitolulVII. Oar buniitatea desavArgiti este pentru Duml7l. nezeu sa creeze 9i minlile netrupeEti5i pe cele omenelti lui li sa-i arate bunatatea in trupuri. capahilcsa cunoasca de bunatatealui. minlile superecun'o5tin1a.'inriparire rioare netrupeqti ie-o arata gi celor inferioare netrupeqti mintilor omenefti in trupuri, iar cele inferioare si :rccstea gi cele in trupuri o arata in forme de recunogtinla cAtre iele superioare.Iar existenla lor e pe mtrsurabunatdlii ce li se di ca fipturi create,mirginite. Ele nu sunt emanaltl n-ar mal ale lui Dumnczeuqi uneledin altele,caci aceasta fi un act al bundta$i voite. Bunatateace le-a aratat-o faptul cd le-a . Dumnezeu credndu-lele-a arAlat-oqi in lor ca nl$le creatDcntruvelnicic ti revalsamereu asuPra rirzc iarurile silc, ca niqte dovezi ale iubirii ncincetate' cum revarsagi cele mai inalte darurile lor asupracelor lui Dumnezeule unestepe toate' mai de jos. Bunatatea sprecele 172. Treptelernai de susi;i aratabunatatea mai de jos qi le ajuta sa urce spre ele, iar cele de la cea

mai mare inAllime urci spre Dumnezeu. Astfel, toate r e o r e z i n t do s c a r du n i t a r i d e s a v i r q i t o a r ei n v e c i , c u i z v o r u l b u n d t a l i i n e s f d r 5 i t ci n D u m n c z e u . C h i a r a n i m a l e l e ,p l a n t e l e ,n a t u r ai n t r e a g Ae s t el i n u t a i n t r - o cc le-a u n i r a r eq i s e r v c s co m u l u i p e n t r u b u n a l a t e a sidit-o Duntnezeu. l)orinla dupi o bunatate ql o u n i r e t o t m a i m a r e c u D u m n e z e u9 i i n t r e e l e i n t r e l i n e g i v o i n l a d e i n l e l e g e r ei n m i n l i l e c r e a t e . existenla 173. Dar, dacaDumnezeudil prin bunatate si fiinta. El c mai prcsus de existenla $i de ninla. mai ae l e d a . A s t l c l . l u i n u p r c r u . d c v i a l a g i d c i n l e l e p c i u n ec i se mai potrivesc acestenume care au un lnceput !l o cauzi, fiind fara inceput l;i cauza.Dar El le da tuturor chinurile de fiinti, de existen!a.de bunatate'de vie1a. fiind cl insuqi mai presus de elc. Avem aici teologia caree totodati mai prcsusde tot ce cunoattem negadvA, pozitiv nu au un fundarnent noica pozitiv; ele in realitate in ele inselc. L74. Expresiecontrarapanteismuluineoplatonic' L75. Dumnezeu a creat 5i universul intreg intr-o a r m o n i e , c a r e c $ l e a o b u n a t a t ep e n t r u v i a l a 5 i inlelegerea omului. $i le susline pe toate in aceasti unitati armonioasAgi in stare si fie inleleasa de om, soarelui vizut' strabatandu-lecu lumina sa, asemenea Toate sunt bune intre ele 9i pentru om prin aceasta lui Dumnezeu Numai armonie.in ele se aratabunatatea in sensulacestase poate spune 9i despreele cii sunt bune; cA seryesc vielii qi progresului spiritual al oamenilor qi uniulii dintre "i; no iunt. cele create,bune uncle altora ;i dumnezeiegti. Dar armonta omului, cum sunt persoanele inrre oameni9i ei trebuie lor e o condilie pentrubunatatea sa le menlina gi pc ele bunc' in accstsensde cilPacitate de slujire a lui. 176. Autorul trece acum la identificareabhelui cu lumina. Armonia tuturor, care foloseqte omului ca bunatarc, estetotodatao lumini. Chiar bunatateafepturii conltiente fata dc aha lapturi congticnti e una cu inleiegereareciproca,dar ;i cu inplegerea c-alun]iJtl.a uniueisului atai de tblositor prin armonia lui. Astfel, sau o curatle bunatateaarc in ea gi cunoqtinla adevaratar sude intunericul negtiinlei.Dumnezeu fiind bunAtatea premd, izvorAtoare de lumina, e 9i lumha suprema' izvoritoare de lumini. din Dumnezeuse 177. Lumina izvordtaca bunAtate arata $i in faptul cl produce nu simple existenle. ci mai presui de toaieexistenleinlelegitoareale lui qi ale lumii ireate de El. Existenlele cele mai de sus' create de Dumnezeu, sunt nu numai inlelegatoare,ci 5i inteligimai de jos. Toatc tind spre bile pentru cele ingelegatoare lumina suprcma, spre inlelcgerea ei, care rimdne insi in in mister. in inlelegere.ascunsA veci neepuizatA 178. p" aceease 1i numeqtefrumuseleatractiva' .i t u n u m a ic u l t r m i n a c 1 7 9 . D a r b i n e l ee i d e n t i t r c an gi cu frumosul.E frumos,pentruca e armonios.Iar binele tuu lumina supremA,niciodata deplin primitA iopr.. toate deplin,e 5i un frumos din careizvorAsc sauinleleasa frumuselile, ca armonii dintr-un izvor mai presusde toate armoniile. Aceastaizvoratoarearmonie din El e un nou motiv Dentrua fi iubit. Dar acest frumos e iubit qi pentru ci e identic cu binele.Exista o frumuselea binelui care de armonie,pentruca cel bun cautasAfie nu e deosebita

234

Note la Numirile Dumnezeie5ti in armonie cu toli Si cu toate.Toate frumuselile din lume sunt iradieri din frumosul unic, care e cauza lor mai presusde mullirnca tuturor armoniilor. Frumuseliledin crealie sunt participante,Frumosul, cauzA suprema,e participat. Nu e identitate de fiinla intre El gi ele ca in panteism.El nu e numai izvorul tiumuse$lor din creagie, ci intrelinc Si o setedupa frumos, ca bine, sau exerciti o putere atractivdasupralor, fiind qi prin accasta cauza a unitilii tuturor. El e pururea ttunros,din veci gi pAnA in veci. E gi cl un semn al bogAlieincnrirginite a existenlei. Ca frumos ce intreline in toate seteadupd el gi intre ele, e gi El o cauzi a unirii tuturorcu EI gi intre elc. El intreline gi comunicarea intre toate,dar qi pe fiecare,pentruca din unhea varietalilor lor armonioasesa se nasca Si sA se intrelini frumuselea. 180. Miqcareafirl sfdrEit a minlilor (duhurilor)celor gi mai inalte spre bunatatea9i lumina dumnezeiascir voinla de primire !i de comunicare a bunatalii gi luminii primite celor mai de jos e gi in linie dreapti gi circularA. Caci pe de o parteies din ele spreceeace privescEi dau, pe de alta se intorc spre ele cu ceea ce primesc qi cu bundtateasporita cu care se aleg din daruirea ei. $i, intrucdt ea e qi un urcuq,are qi forma unei spirale. 181. Toate tind spreDumnezeuca bun gi frurnos.ca spre bhe qi frumos prin insugi faptul ca exista.Ciici nu pot ti in afara lui. Dar fiind in El, sunt intr-un fel printr-o putere mai presusde a lor, deci intr-un mod mai presus de fiinia. Nu e nimic fiiri sa-li aibii ultima suslinere in Cel mai presus de fiinta li fara sa panicipe la aceasta calitatea lui. Din cauzaca toatesunt in El, toateil iubesc pe El gi se iubescintre ele, unelein mod con$tient, altcle prin firea lor, fiiri sa-gidea seama.Din pricina aceastase suslin toate,cAci in aceastii suslinerereciprocdse manifesti puterea suslinatoare a Binelui in care sunt. Pentru bunatatealui supremAle iubegtepe toate, le atrage pe toate,le desavirie$tepe toate. 182. Autorul pledeaza pentru identitatea de inlelesa cuvintelor eros gi agape inrpotriva unora care dAdeau cuvinrului eros un inleles infirior. in timpul mai nou se face o deosebire intre aceqti doi termeni. Unii teologi moderni (Nygren, tro.s und Agape) socotescci erosul e iubirea omeneascafali de Dumnezeu. plina de elan spre infinit, iar agapee iubirea blAndi4, ocrotitoarea lui Dumnezeu falii de oameni. Dar, in general, azi se folosegte aproape numai cuvAntul agape atat pentru iubirea lui Dumnezeu faqAde oameni, cdt qi pentru a oamenilor fala de Dumnezeu. 183. Autorul consideriici unii vtrd in dragostea de Dumnezeu extazul (iegireadin sine) omului, produs in el de misterul infinit al lui Dumnezcu.Dar el susline ca qi Dumnezeu traieqteo ieqiredin Sine in dragosteafala de oameni pentru covar$itoarealui iubire fata dc ei. E un extaz coborAtoral lui Dumnezeu uitind de mirimea sa prin miirimea iubirii sale de oameni gi din grija fala de ei. Erosul acestaextatic Ai-l arata Dumnezeu gi in qi rdvna iubirii rivna lui de-a face ca ei, pentru a cAgtiga oamenilor. E o ieqire a lui Dumnezeu la oameni, fiiri sa se faca totugi deplin aratatlor. N-ar putea fi incalzili oamenii de erosul nesfirgit fala de Dumnezcu, dacA n-ar fi patrunqide erosul lui. 184. Durnnezeue eros gi iubire, ca Cel ce creeaza gi susline, iar indrigit qi iubit ca Cel ce atragecele create spreEl, ariitAndu-se frumos qi bun. Prin prirnanumire se miqcdin She in iubireatiri inceputgi sfirqit, prin a doua migca cele create, intorcdndu-lespre Sine. 185. Erosul, fie dumnezciesc, he ingeresc,fie sufletesc, fie ca migcareinconqtienta in toate, e o putere unificatoare, rnigcAnd pe cele superioare sprepurtarea de griji a celor inferioare, pe cele inferioare spre inlelegerea celor nrai inalte gi pe toatespre unitateneconfundati. 186. Toate sunt linute prin eros in relalie, nici una nu poate propigi in bine fari celelalte. Dumnezeu, izvorul binelui, e nesupus relalici. fiind dincolo de toate, dar facdndu-lepe toate sA tinda spre El gi unele spre altele. Prin aceasta arataca e intreg in toate,intrucdt aceeagiunicii putere le line in unire pe toate qi le tace si in aceasti unire identicii, neconfunddndu-le, sporeasce cdci le dii tuturor fomle diferite ce cauta a se intregi gi a se armoniza. Deosebireaintre Dunrnezeu,ca nesupus relaliei,gi toatecelelalte, ca supuse relalieisaunecesitdlii de-a se aduna,il arati pe izvorul bin-eluica necreatgi Creator, iar pe toate celelalte create. In panteism toate sunt supuse relagiei. 187. Oar autorul ia de la unii intrebarea: dacatoate tind spre izvorul cel unul al binelui, cum mullimea demonilor a ciizutdin dorinlabinelui gi se facecauzatuturor relelor'l Cum rAmdnind demonii in existenla- care e un bine - au inrpreuni cu bhele qi ri4ulin ei'l intrebdriaudeqi altele:ce esteceea $i pe bazaacestei ce face in ei raul? $i, in general,ce esterdul'] Cum, daci estein ei existenlaca bine, poateproducerAul?Sau daci rdul e din alta cauza, care e acea alta cauzA'l$i cum doreqteceva din cele ce sunt r6ul, deosebitde bine? In rdspunsul la acesteintrebari autorul dezvoltii pe larg explicarea riului. 188. Uai intai raspunde ci rrTul na est e d i n bi ne. CAci nici riceala nu este din foc. Firea binelui e si aducAla existenldqi sAmdntuiasci,iar a rlului sa. strice.Dar raul areca suportexistenla, nefiind decAt in ceeace exista.$i. dacae afa, rdul nu estecu totul rdu, ci are ceyadin bine. Pe linga aceasta, toate cele pe care le fac'e rdul, Iefitce pentru L'di separ bune.Riul nu e de sine gi. deci, nici nu line de existenli. Dur atunti tum va fi rriul in cele ce srrnrsaudorind binele,adicdexistenla'? Dacii ar fi cu totul rau, ar fi neexistent. Binelee simplu existent,pe cdndrAul e qi in cele ce sunt gi in celece nu sunt.Riul lupta contra existenleica bine, dar n-o poate destiinla total, cici in aceslcaz n-ar nai fi nici el. Nimicul nu poate lupta cu existentul sau cu binele prin el insuqi, ci are lipsi de existenla sau de bine, ca si lupte contra existenleisau binelui. RAul igi ia putereadin existenlii sau din bine ca si lupte contra existengei sau a binelui, dar cu pirerea ci luptir pentruexistenlasau pentru bine. E contrar existenleigi toruqi are nevoie de existenli ca suport. Dar atunci este raul de la Dumnezeu care e izvorul existenleigi al binelui'l $i rotuqiriul nu e penru cd il vrea Dumnczcu qi pentru cii tinde spre Dumnezeu. De accea riul nu e totuqidin Dumnezeuqi nici pentru Dumnezeu.El nu poate fi explicat cugetandizvorul lui ca o esenia idenricii cu esenla binelui. El nu poate fi

235

Note la Numirile Dumnezeiegti contrarexistrugerealui totala:folosireafo4elor natLrn.i tenlei lor ca oamcni ;i cornuniunii dintre ei. Fiecarc faptura con;ticnta sau unealtd din lume e facutrideplin bund, in sensulci i:;i poateinrplini rostul o slahirea binelui ei de care rau inseamna ei. Coruperea ci e facutamai pulin buni. de ea,nu in sensul reprezentat Caci nici o creaturi nu e iruni in gradul infinit ca izvorul binelui qi nu e fiicuti ca una ce nu poateinaintasau slabi in bine. Numai Dumnezeu cste binele ncsfArSit;i, ca atare, indefinit. in aceastitbogtlie nesfariita a lui e putereaprin care di tuturor chipul lor definit sau binele deplin pentrurostul lor. Sprc deosebiredc riul care nu e in sine 5i pentru sine in sine,binelein celein ciue e deplin totalA saustricaciune face cele deptine qi nealllestccate ;i in intregime bune. Cind riiul aparesaue produsin cie, lace binelenedeplin pentru lipsa adusdin hine. a lui Dumnezeuse diruieqteqi desavArgitA Bunatatea ea gradat fapturilor, pe mdsuraefortului lor' aflindu-se in unele din ele in grad maxim, iar in altelein mod mai redus, pinA la ultimul grad. Dar ele se inlbind spre armoniaintregii crealii,folosindu-scunelede altele,cele mai de sus purtand grija de cele mai de jos' cele mai de jos inaintAndsprebinele celor mai de sus. Orice existenli e piirtaqala bine prin faptul ca existii. $i aceastase arati in vreuna sau alta din insuqiri. O existenli fard nici o insuqirenu e nimic, deci n-arenici o parta$iela bine. milcare Chiar ccl ce se migci sPrerele are in aceasta ceva din bine, ctci socotelteca se misca spremai multa via1i. Chiar in pofta lui esteo partc din bine, de;i poftind ceeace e numai in aparcnlabun, dar nu e bun de tapt, lipsabinelui sau sldbe;teviala sa r;ia altora,deci mare$te a existenlei.Dacd cineva s-arinrai total, n-ar mai exista, deci n-ar mai fi nici rau. Raul total, care nu vrea nici existenlasa, nu exista.DacAn-ar participadeloc la purtareacxistcnleilui Dumnezeu.nici n-ar fi. caznu Raul nu poatedesliinlacevatotal,caciin acest mai e nici el. Deci intruc6t face :;i cl ceva, arata ca el participAtotuqi la bine. De exemplu in boalAnrr dispare trupului, caci in acestcaz n-ar subzista toala orgrmizarea :;i dezordine de organizare nici boala.Ea esteun amestec cu binele' nu e niciodatA in trup. Raul este atnestecat numai riu. Un rau cazutctt totul din bine,nu va fi nici el. Autorul a dezvoltatmai mult ideeancputinleiraului de-a ll exclusiv prin sine, fdrd bine. Dar aceastanu riiului nel'ericirca nu simteadeseori insearnnicAexistenla nedomolita de binele existenlei. Existetrla demonilor suferii la extrem de riul introdus de ei in cii' cum poate suferi qi existcnla cclor ce se lasii cucerili de demoni. ldeea e ca suferinlaraului nu o poaretrii deciit ceeace desfiirtlaticu totul de O existenla existi saucel ce existA. rAu nu mai sufcrii. In aecastiise arf,td' um spunc' 9i caracterul pozitiv al negaliei pe care riiul il aduce in existenla. Dar aceastanefericire a amestecariicu rdul o triielte sevcdc platape nunraiexisteniacreau. insi $i in aceasta care trcbuie sii o dea pcntru folosirea libertalii contrar lui Dumnezeu. Dar aceastanefericire sta $i intr-o cumpanA cu amagireain ciire riutatea, sau egoismul 5i mindria alese liber, socotesc ca-Si intaresc existenla $i gasesco

explicat prin panteism. in acestcaz' nu se mai poate face ambiguu intre bine qi rau.Accstcaracter realA o deosebire al raului nu se poateexplica dccit din faptul ca in fala lui Dumnezeuapareprin crealieo existcnladotatacu libertatea de-a folosi existenla gi contrar ei sau de-a lupta impotriva izvorului adevaratal ei ,si,deci, al binelui, cu piiierea ca lupta pentru el. Dar, intrucit creatura nu-l iecunoaqtepe Dumnezeu ca izvor al existenlei sau al binelui, ci crede ca are in ea insiiqi,ca existenli izolati' de a fi gi de a spori, acestfapt o face sascadi.. puterea Pe <ieo parte riul nu are o obArqieproprie, deosebiti de obirqia existenlei,pe de alta poate socoti existenla primitri de la Dumnezeu ca avAnd-oprin sine in ceeace este5i in cee:tce poate deveni. Rdul n-are,deci, o existenla proprie, ci aparedin existentadata de Dumnezeu' dar folositaca exislenlanevenitilde la Dumnezeuqi firi ca ea poate creqte numai in legaturacu recunoa$terea Dumnezeu,ca izvor neslirlit al ci ,siin comuniune cu toalacrealiacaree de la Dumnezeuqi in care Dunrnezeu unitar in El 9i pentru a creqte a pus toataexistenlacreata, igi rupe exisdin El. Cind libertateafdpturii congtiente tenla sa de izvorul ei dumnezeicsc 5i de tot universul,ea pa4ilor universuluicu qi poateslabi qi e-xistenla slAbeqte carecstein legatura,dacdaceleanu i se opun. raul deci marginite, unor fapturicreatc. Faralibenatea n-ar putca exista. Dar Dumnezeu n-a dat fapturilor a raului 5i in acest necesard Iiberlateca o samanta aceasta sensraul nu e de Ia Dumnczeu. Dar Dumnezeunici n-a creat toate fapturile fdra libertate ti fara constiinla' Caci in acestcaz n-ar aveain ele chipul lui Dumnezeu;li n-ar putea li bune, neavind voinla prin carc pot fi rele; n-ar putea iubi pe Dumnezcu Cel bun qi iubitor, daci n-ar S-ar cadeaiarigi intr-un panputea li sd nu-l iubeascd. teism lipsit dc buniiute. de iubuc, de sens 189. Oar, daca riul nu e decAtrezematpe existenla dati de Dumnezeu,el nu existitca o fiinld propric' cum nici ca ipostaspropriu. existaloate tbrmele de existenla, El apare in hinlele sau ipostasurile existente de la Dumnezeu, acesteadin umri folosind contrar firii lor puterile ce li s-au dat spreinaintareain binele adevii'rat' sau in Dumnezeu, ca izvor al existenlei lor pentru snorireaacestcia. Rdul tu rdu nu are liinlri proprie, ci ietu <eJace el nunrui tle:hind qi tttrupe substottlucelor lui nu ce sunt. Chi:u dc se milci 9i el, prin nrigcarea dezvolti pozitiv cele ce sunt. ci lc corupe.El n-;rc nici ninta, nici putere proprie, ci se foloseStede putcrea in ipostasuri,dar pentru coruperca flinielor concretizate fiira a le puteadistrugc-' caci Dumnezeunu lasa t'i-in1elor. tiin;ele sd fie distruse-, ci slibindu-lc, cum slabeqte 9i puterea lor, folosind-o strdtnb. Dunmczeu, dind faplor, le-a dat prin accasta turilor fiin1aqi puterea li puterea putericum voiescprintr-trnetbrt al lor. dc-a tblosi acestc datadc Dumnezeue implicata:;itrebuinlaunui in putcrea efort al lor, dar gi putinla de-a Ie tblosi fie sprecrc;terea in Dumnezeu,a puterii date lor de la Dumnezeu fie spre puteri.De aici paradoxulcAin sav6rSirea slibirea acestei gi o putere,dar gi o slibiciune, nrai alesca rezultat riului er al folosirii puterii lor, conrar firii' Prin libertate oamenii sliibcsc sau fac rele sau fac mai greu de fblosit qi natura lui Dumlor in inlelegerea carc li s-a dat spre cre$terea nezeugi in comuniuneaintreolalta De aici se exp[c:i gi acest sens al rAului ca itrpulinare a binelui, IirA dis-

236

Note la Numirile Dumnezeieqti Darqi hceastaeo falsa folosire ,,mdngliere" in aceasta. a nazuinleispre bine. pe careo poateaduceriul in existenli, Dar nefericirea puteri nu chiar de puterileei, aratdca aceste folosindu-se a lui Dumnezeu.CAciin acestcaz sunt din fiinla necreatd posibilitatea raului ar fi dati chiar in Dumnezeu.Aceste puteri sunt createdin nirnic. $i fapturainsaqie creatadin ninlic. Panteismulnu poateexplica raul. Faptura creatd poatc folosi prin libertate puterile create date ei de Dumnezeu contrar rostului lor, pentru ca nu sunt de esenlA divini :;i prin libenatea cu care este cinstita p o a t e s a f o l o s e a s c i a c e s t ep u t e r i c h i a r c o n t r a r l u i D u m n e z e u - a m a g i n d u - s ec u i d e e a c a e a i n s a g i a r e in sine izvorul existenlei intinite sau cu ideea ca totul are caracterul unei realitali care se miqcd intre existenla gi non-existenlii, fiirii nici un sens. De rau e legatA gi putinla fapturii ralionale mirginite de a-qi intuneca raliunea, fAcind-o sd admita un non-sens in exlsten!4. Autorul afirmind ci rAul nu se poate rezema decAtpe putinla e x i s t e n l i ic . a n u e c u t o t u lo p u se i c a n i m i c , n e a g a ca el si aibi un izvor propriu. Nimicul n-arenici o putere in el. Apoi cunr s-ar fi inleles doud obdrqii capabilesi produca doui tbrle contrare, care totuqi sa se imbine'? Raul nu are o obirqie proprie. Dar nu poate ti nici din Dumnezeu. Cdci e absurd cu dintr-un principiu sriirtslt doutilorle cu totul contrare.Deci nu se poateadmitenici riului, nici o provenire in explicarea un dualismde esenle a raului din izvorul existenlei,care nu poate fi mArginit de o forla contrari. Izvorul existenleinu poatefi impii{tit, c6nd altfel.Raul fiind cind aqa, nici nu se poateschinrba, nu poate fi cxplicat decdtdaca alaturi de Dumnezeucel necreat;i creator existi qi o realitatecreata dar libera, pudndu-se folosi de existenla sa creau, marginita Si libera. Numai relalia intre un Dumnezeu personal, necreat;i creator li o existenlapersonalacreau poate explica binele qi riul. O esenldunica din carear iegitoate intre bine qi a;a cunl sunt, nu poate explica deosebirea riu. Un Dumnezeutripersonalesteidentic cu binele pur qi cu izvorul binelui. Dar un astfelde Dumnezeucrednd din bunitate existenlemirginitc qi libere, care sa rdsce lc-o di punda iubirii lui, poateexplica - prin libertatea lor spreEl saucontrarlui - qi pcntru dezvoltatea acestora raul. Dar acest riu nu-l poate atinge in bunitatea lui nemirtinita. 190. Dar nu numai in Dumnezeuestebinele,ci qi in fapturi congdentcqi liberede El. Caci cele mai aprop.iate iqi au origineain El gi primescde la El tot mai mari daruri necreate ale iubirii lui. Dar unii din ace$tiingeri au putut iadea din bunahtea curata, nevoind sd recwloascApe Dumnezeuca izvor al existenleilor. Ace5tiadevin rAi nu prin Iiin(a, ci prin libertate. Dar intrucit rdrmin in exist e n l a , r a m a n i n t r - u n a m e s t e cd e b i n e ; i d e r a u . Depiirtindu-se de Dumnezeu, ei suferd riul gi ca o arataci poatefi gi pedeapsia lui Dumnezeu.Dar aceasta altcerrace apare ca rdu, dar in realitate e un bine care nu poate fi in comunicarecu raul pentru ci vrea sAreaduca Ia bine. Astf'elqi cel bun in pe cei rai prin rdul pcdepsei, grad suprem sau nemarginit se poate folosi de un rau aparcntspre bine. Demonii nu sunt rai prin fire, caci in acestcaz ar fi rai pentru ca Dumnezeu i-a facut aga,sau n-ar face parte din existenla, sau s-ar distruge p6 ei lnqigi. Sau dacl ar fi rii prin fire, qi-arnimici insagiexistenlalor. Ei sunt rai prin lipsireaa ceva din bureleexistenleilor. In generalacesh un bine din carelipse;teceva,sau careaduceo esterarul: neorinduiala in orinduiala celui ce-l face qi a altoradin al binelui. izvorul nesfArgit creaturi- dar nu in Dumnezeu, Dacd diavolul ar fi cu totul nepartaqla bine, nici n-ar exista. Daca den.roniiar fi rai prin fire, ar fi fost pururea rai. Dar rAul e schimbiicios,e nestatomic. De aceea denronii nu sunt de la inceput rai, cdci au primit fi.inla bund din Dumnezeu.Sau dacaar fi fost purureardi, n-ar fi rai. 191. Nici sufletul omenescnu e rau prin fiinli. Caci cind e rdu, e din lipsa in fiinla lui facutd buna, prin cadereadin sldbiciunc.$i in demoni qi in suflete,raul e o lipsd a deplinataliibineiui. 192. naU nu vine nici din trupuri. Cici in acestcaz n-ar tl si duhuri rele. 193. Raut nu e nici una cu materia.Caci qi ea face parte din lume. in care esteo ralionalitate g! o frumusele. Ei i se potrivesctoate formele frumoase.Insa i le di qi Dumnezeugi in parteomul. Daca toateale lumii suntdin unelepe alteleesteqi ea (materia) bine gi se completeazd o operAa lui Dumnezeu,principiul binelui ;i numai al binelui. Daci materiae necesaripentruintregimealumii, Cum ar ea nu e rea prin sine.Caci rAul nu e o necesitate. lumii, necesari binelui'?Materia fi materia ca necesard Dar aceasta nu e propriu raului, care nagteqi hraneqte. numai corupe.Faptulca materiaatragespreea,nu o face rea, cum zic unii, cdci atragereaei nu e irezistibili. Trebuie infrinata numai o atraclie exagerati spre ea. Dar omul a introdus qi in materie riul prin pacatul lui, fari sa o faci cu totul rea.Cum se va vedeadin unele texte citate din Sf. Simion Noul Teolog, intr-o nota la o scolie a Sf. Maxim (Capitolul IV $33), materia a fost ficuu4 la inceput ca luminii incoruptibila,in care aveau si se vad6 oarneniiintre ei, qi Dumnezeu.Sd.fielumind, a zis la inceput Dumnezeu.Dar avdndin vedereci omul va sldbi legaura cu Dumnezeuqi se va aplecamai mult spre acestmediu, Dumnezeua pus in ea gi posibilitatea de-a deveni opaca $i totodatasupus:ilegilor care o fac necesara hranei omului gi coruptibila. Dar prin aceasta folositoare materia nu devine cu totul rea. Ea a rdrmas o transparenla tot mai mare vielii omului gi poatec^a$tiga pentruoameniicurali. In viala viitoareea va fi. pentrucei apropialideplin de Dumnczeu,cu totul luminoasi. Poate a c e s tl u c r u e s p u s c a o p r e v e d e r eg i i n a v e r t i s m e n t u l dat omului de Dumnezeu: CAnd veli mdnca din pontttl turut;tinlei binelui gi rdului, cu nodrtee veli nurl. Natura va deveni pentruel qi buni gi rea,in sensul nu devinc numai rea, cA chiar in fblosireaei ca mAncarc, ci rdmdne 5i buna; dar qi in sensulci prin expericnla ce o va faceomul prin materiadevenitacorupdureroasA tibili deci qi prin trupul lui supusmo4ii, va spori intr-o spiritualizare luminoasi a materiei qi in viala viitoare ea va redevenicu totul lumini,^cum ii zice poporul romdn cosnrosului: lume-luninti. In capitolul despre ingeri, Dionisic spunecAchiar gi ingerii de pe trepteleinferioare au o legitura cu materia, putind apareain forma de trupuri materialegi lblosind sunetulei qi in vorbire. Dar nu numai ei se fblosescde materiaastfel devenita,ci si demonii.

237

Note la Numirile Dumnezeiegti Dar agacum pentnt cei ce se vor uni prin inviere cu Hristos materia va redeveni lumind, agapentru cei pentru care materia a devenit opaca, sau socotita ca singura realitate, folositi numai pentru trebuinlele materiale, pentrucei ce vor fi despa4ili cu totul de Hristos in viala viitoare ea va deveni un innrneric extrem. Ea va fi intunericuliadului lipsit de sens,cici ng va mai aveanici macar rostul de a-i hrani. 194. nrU e o lipsd in bine, sau in existenla. Ceci o lipsd totalanu poatelupta cu ceeace este. 195. Raut e din lucrarea libera, nu din fiinla fapturilor, sau din Autorul lor. E din lucrarea libera a lor, care are in ea pe de o parte puterea data de Dumnezeu, pe de alta fblosirea cum nu trebuie a ei, prin libertatea fiipturilor congtiente. 1.96. inceoutul binelui e unul. Dar relele au multe inceputuri.insa au inceputurilein celemulte bune ce vin de la Dumnezeu iar sfdrqitullor e tot binele. Caci tind toate spre bine, dar unele spre un bine care li se pare bine. Rdul e contrar firii, contrar inceputului gi sfirgitului adevirat al lucrurilor, conuar binelui gi scopului real al si stricecAtde nrulte,dar nu reugelte tuturor.El reuqeqte si distrugAtoral nimic, ci numai sa dezordonezeqi sa ura[easca. 197. Cum se impaca rdul cu Providenla carc s ingrijeEtede toate'l Daci rdul e in existenle,qi nici una din ele nu e lipsitacu totul de bine, in toatecelece exista se afla Providenla, sustinandu-le.Ea indreaptA qi cele ce se fac riu spre folosul celor ce le fac, sau al celor catre care se indreapti riiul facut. Dumnezeu voiegte prin ProvidenlA ca toli sa fie mdntuili. Dar nu le impune mantuireacu sila celor ce nu voiesc. Insa ii menline pe toli in existenlave$nica. 198. Unii spun ca daci riul e din slibiciune, el trebuie ienat. Dar slabiciunea aritate in rau nu e lipsiti cu de voinla. Cel ce face riul se impacd cu slabiciunea care il face.Nu lupta impotriva ei. treba: de ce atunci ccle raiionale gi ingerii, care sunt de Dumnezeu,decdt numai minli pure, sunt mai aproape Autorul raspunde cA sauchiarnesensibile'? cele sensibile, viaga, raliunea, mintea face o creaturd mai aproape de Dumnezeu, pentru ca in acesteinsuqiri e un plus de exisrenla.Altfel e traita existenlade cel ce vieluiegtegi mai intens, de cel ralional qi de minlile pure ale ingerilor. 202. Se vede gi de aici ca autorulnu e panteist. Existenlacu adevdratexistenta,mai presusde existenld, care e numai din dar, sau din participare, se de aceastaprin faptul cii nu e creatA,ci creadeosebegte toare in toate formele de existenle.E o deosebirede fiinlA intre ele, nu numai de grad. Deci autorul e strain de panteismul careconfundAin {iin1i pe acestea doua. Ceea ce face pe Cel mai presus de fiinla Creator, e bunatatea. Dumnezeunu e o esenll Iar bunatatea implici libertatea. din care emani t':ird voie existenlele. Nu e o existenll asemenea lor. Fiind suprafiinlial,sau mai presusde a fi, nemiirimplica in ea $i bunatatea aceasta supraexistenlA ginita qi total libera. Fiind Cel ce face toate, e insaqi putereaacesteifaceri; fiind Creatorul qi.suslinatorulveacurilor, e insigi puterea lor; fiind Creatorul timpului, e insiqi putereatimpului. Toate il au pe El ca putere suslinatoare. $i totugi El e celor ce sunt,caci deosebitde toate.El e chiar existenta El le-o da. $i totu5i e mai presusde existenlalor. Cele sunt,intrucit au o detinilie.Dar gi mi;cindu-se, El c'reate e putereastabilitalii gi mi:;ciirii lor, dar e mai presusde gi miqcarea lor. El a fost deci inaintede toate, stabilitatea daci Ie-acreat gi va fi purureadacAle sus[ne., 203. pt preexist6tuturor qi de aceeatoate sunt din inainte de existenlalor qi are puterea El, carele gdndegte in El se constituiegi de-a le aducela existenla.De aceea se menlrn toate. ca atare.viala ca 204. oin Dumnezeuesteexistenga in generalitatea atiue,raiiuneaca atare,astfelca acestea, concret:incdt lor, se fac inceputuri ale celor ce subzistri pe de o parte ultimele existd prin particip:uea la cele generale,care sunt tot atateainceputuri, dar prin acestea participi qi la Dunuezeu careesteinceputul celor generale. Dar cele generalenu existAconcret,ci le vedem in ccle ce exista concret. Fiecare persoandparticipa la fiinla umane ca la un inceput, dar aceastaparticipa la lucrarea lui Dumnezeu, facitoare a fiin1ei umane. Prin existenla de sine, prin viala de sine, autorul inlelege fiinlele sau insugirile generale. Dar acesteasunt incadrate in relalii, pe cdnd lucririle lui Dumnezeu ca inceputuri, nu sunt stipanitede vreo relalie.Aici se arataiariiqici autorulnu gdndegtepe Dumnezeu ca o esenlade care seimpitutA$esc toate fard voinga lui. au in Dumnezeu 205. Toate formele de existenlat inceputurile- in lucnirilc lui Dumnezeucaresuntin El o chipurile lor, se unitate,dar pe masurace se realizeazA lor. Sunt cum se aratagi produsele aratdin ele deosebite, ca liniile ciue pomind din centrulcercului,sedistingintre ele qi se distanleazii tot mai mult, pe masurAce sunt mai departate de centrul lor dunrnezeiesc. ca centru 206. Sufletulesteun chip al lui Dumnezeu, din a cirui unitate de puteri pomesc puterile ca mod un lucru saualtul. distinct,cAndsufletulvrea sa realizeze $i agacum sulletul e intreg in lucrare distinctA, aqae gi

Capitolul V
199. Autorul se va ocupa nu cu explicarea existenlei mai presus de existenla a lui Dumnezeu, ci cu iegirile lui active, creatoare ale celor create, sustindtoareale lor gi inelletoare spre Sine. Autorul numefte continurr pe Dumnezeu mai presus de fiinlti, adicd mai presus de existenlii, dat fiind ci fiinp vine de la af. Vom vedeamai incolo ce inlelege prin existenlii sau prin cele ce sunt.Chiar a fi sau existenlaa$acum o traim noi este o taind. Nu gtim ce inseamnegi cum se produce.Sin4im numai ca nu e prin ea, ci prin Cineva mai presusde a fi, sau de fiingain sensultrait de noi. 2 0 0 . T o a t e a c l i u n i l e c r e a t o a r e ,s u s l i n a t o a r ef i de fiin[4, sunt cel mai presus ale lui Dumnezeu inallatoare cuprinse in numele de Providenla. Ea e cauza tuturor celor create, fiind una gi in acelaqi timp multipla in lucrarile ei producatoare qi suslinatoare ale tuturor forumanaesteuna melor de existenla,a$acum qi persoana in lucririle ei, dar lucrArilesunt multe. 201. Afirmana ca existenla e primul qi cel mai mare dar, de care se impartalesc creaturile, unii ar Putea in-

238

Note ta Numirile Dumnezeiegti

Dumnezeu intreg in orice lucrare a lui qi operi a acestor lucriri. 207. Existenla este a lui Dumnezeu qi nu El al existenlei. Se accentuear,l prin aceastacaracterul lui de de Persoani.Desigur existenlasau fiin1anu e despia4ita se ca celece au fiinla. De aceea dumnezeieqti, Persoanele congtiinla semanifesta spuneqi inversul.Dar in Persoane dispunirii libere de tlinla sau de existenF. Libere nu in sensul cA ar putea face prin ea orice. Face nunrai cele bune. Dar le face cu libertate' nu se fac fard voie. 208. g o reciprocitale intre Subiect din veci 9i existenlalui; nu estcEl fara ea. nici invers. 209, Se exprima aici raportul intre Cel existentfari inceput qi celc ce au existenladin El. 210. Dumnezeua ficut. face 5i va face. 211. Dumnezeu e mai presusde toate li in acelagi timp Cauzatorul tuturor. Faptul caie mai presus de toate cu toate.De aceeain El sunt nu-i line in necomunicare toare.ca Cel ce e cauza tuturor, dar intrucAtnu sunt in formele lor distincte. acestease pot nega lui' El e fari form6, dar e cauza tuturor formelor. 212. Raliunile lui Dumnezeu despretoate, unite in El, se numesc modele sau predelermina,ri.Dar ele devin predetermhiiLri distinctcnumai cdndDumnezcuhotirdqte prin voinla sa creezcfiipturile qi si lc condueaconfonn ior. Prin aceasta autorul arata iara9i pe Dunrnezeu ca sau comuniunetreimica de Persoane. Persoand, e inceputul r;isfirqitul tuturor.Cici 213. Dun-rnezeu orin cuqetarea 5i voia lui secrcazali sc conducloate.dar ca sdinaintezespreEl. ca sddevind ie creaz--a si sc c-onduc Dar in aceasti lui in bun,Itate. Eiprin eleiot mai asemenea calitate Dumnezeu e qi marginea tuturor celor create' intrucdttoatesunt facutesa inaintezespreEl, ca margrne nemarginita.Nu poate fi o margine dincolo de El' mai presus de El. Numai spre El ca existenla $i bunatale nesfirqitapot inainta toatein mod pozitiv. El e incepuul tuturoi ca Cel ce e cauzalor gi e sfdrqitultuturor,ca Cel ce e linta lor. Dar chiar in calitate de cauza le creazAsPre a inainta spre El. El e cauzalor finalii. 211. gt e marginea nenrarginita' dincolo de care nu se poatctrece. 215. Dumnezeuesteastfelqi Cel ce iesedin Sine qi in Sine;este5i statomicin Sineqi migcitor Ccl ce ramAne al tuturor spreSine.Aici e origineadeoscbiriiintre fiinla invelaturapreluata lui Dumneieu qi lucririle lui necreate, de Sf. Maxim Marnrrisitorul qi Sf. Grigorie Palama' despre un Dumnezeu prezent in lume 9i activ in ea, sfinlitor al tuturor,nu un Dumnezeuexclusiv fiin1ainaccesibi.li,carelasdlumea nepartaiade El, ca in Occident. comuna. Ea nu e despa4ita de ipostasurile in carc se manifesta, dar prin cugetarei1i dai seamacA e ca un fel ei esteizvorul de izvor din care sorb to1i.Dar deasupra suprem,care nu se mai nume$teviala de sine, sau vrala generali. ci supra-viali (tln+(<on)' cAci..nu e iondilionan de ceva mai inalt. Deci ipostasurilecare participala viala generali ca atiue,la viala de sine,viala in sine, participa prin ea la supra via1A.Sunt doua trcpte participdri. de 'Aga s-a vorbit gi in capitolpl anterior de existenla insasi sau in sine (citoe?vct), ;i de supraexistenli (tnep td etvcrt). saude suprafiinla (rbnepoDoio), care cum parnu participala nici o alta existenlasuperioara. din ticipa exiitenla in sine gi cum Participaipostasurile care e dincolo ultima. Din Dumnezeucel supraexistent. de existenli, pentru ca nu are nici o cauza a exlstenler' panicipa ipostasurile. provine viala in sine qi la aceasta beci viala in sine nu se poateexplica prin ea insigi' Ea are pe Dumnezeu cel supraexistentdrept cauza a facerii gi suslinerii ei. Ea nu poatefi fira Cel mai presusde fiinla. de inlelepciuneetc. sau de existenlA5i de via1A, Autorul a pdtruns ca nimeni altul relalia intre D u m n e z e u c e l s u p r a f i i n l i a l 9 i c r e a l i a c o m p u s t rd i n s u p o r t u r i c e s e i m p t r r t l g e s cd i n e x i s t e n l a q i v i a l a g e n e r a l Ac r e a t a l i s u s l i n u t a d e E l . U l t i m a n i c i n u s e nici nu e desparlitide El' ionfunda cu El in senspanteist. intre El ca Cel ce nu e cauzat,ci e E o discontinuitate intre El 9i celece au exclusiv cauza,dar gi o continuitate ctc. - cauzate'deci radical existenli, viald, inlelepciune, de El, avdndul pe el cauzatotala' prin aceasta deosebite a existenlei9i vielii lor. deci creatoare 217 . in experienla qi din viala creata generalese cuprind potenlial toate treptelede existenldqi de vialii' dar gi toate formele indiv^idualeale celor ce apartm aceleiaqi fiin1e comune. In fiinla umana se cupnnd umane.Afa se explici 5i faptul toate formele personale arenevoiede alta9i toateseintregesc' ci ficcarepersoand ingeriior, ca minli pure. li s-a dat nu o existcnla 9i ci una ve;nica 9i nemuritoare.Caci de viata trecatoare, exiitenla lor e legata 9i gAndirea gi dorirea de inillzue lui Dumnezeu in Dumnezeu.Caci bunatatea nesfdrgitA fala de ele e nesfirgiti qi vrea sd se bucure la nesfArqitde ea qi fipturile constiente. De aceeagi demonii vor dura veqnic,ceci ca existenla gi gAndiregi viali nu pot aveaalti cauzi. Ei au fost ingeri buni dar au devenitdemoniprin voia lor. Cici Dumnezeu a facut fApturile con$tientepentru a se bucura de iubirea lui qi deci qi El de iubirea lor. Dar o iubire ftrra voie liberA nu e iubire. 218. Dumnezeu a facut pentru inviere gi nenurirea de dupa aceeagi trupurile oamenilor umplute de sufletele care prin raliune qi inlelegere tind la o imbogAlire nesfbrgitain Dumnezeu qi la manifestareaei prin irupuri. Filosofilor panteiSticare afirmau ci cele iensibile fiind coruptibile' nu pot fi nemuritoare' ctrci aceastae contrar firii lor, autorul le rtrspundeca atotputerniciei lui Dunrnezeunu-i estenimic contrar firii'

CaPitolulVI
216. Autorul nume$teuneori viala insi;i sau in sine de ci vi atagenerala louto(ror1;, nu viala durnnczeiasca, care se impirtii$esc toate ipostasurile ei (ingeretti' omencsti, animale, planre). Cand priveqti mullimea de oameni dintr-un sat,sinili ca toli se hranescdintr-o viala

239

Note la Numirile Dumnezeiegti

'

CaPitolulVII

219. liri inlelege prin inlelepciunea insiqi sau in nu Pe cea generala,produsa sine, pe cea dumnezeiascd, d e e a . $ i e p o s i b i l 4 a c e a s t aa l t e r n a r e 'p c n t r u c a $ i inlelepciuneacreati se na;te gi se menline din iradierea celei dumnezeie;ti. De aceea qi continua spundnd ca Dumnezeu e mai presusde toata inlelepciunea. 220. Se afirmA din nou sensulpozitiv al negaliilor atribuitelui Dumnezeu.Dumnezeun-areinlelepciune9i raliune, pentru ca e mai presus de inlelepciunea 5i raliuneanoastri. Cele negatein legatura cu Dumnezeu trebuie inlelese in sens contrar, deci ca pozitive, mai atribuliilor pozitive aplicatecreabine zis ca superioare turilor. 221. Vfingte ingereqtinu cunoscin mod impl4it 9i ci in mod unitar' pe succesivinlelesuriledumnezeicqti, prin trupuri cunoscdnd cdndraliuneasufleteloromenegti, cunoscinlelesurilelor in sensibile, gi prin cele desparlite dar le pot adunaca 9i min$le ingereqti'in irod desparlit, inlelesuriunitare. 222.oinEl cainceput. 223. Nu le dii numai forma, conform panteismului, ci fiinla insdgi. 224. Dunnezeu le gtie toate nu prin privirea la ele, ci av6ndu-lein Sine inainte de-a le crea in mod unitar. Dar dupa ce le face,le cunoaltepe toateca pe celelacute de El 9i le vede in unitatea ce-o au in ele inainte de-a fi facute. El cunoaqtedeci in Sine in mod nematerial cele materiale Eiin mod neimptrrlit cele imp54ite. Cdci le face pentruele, ca pe unelece imparlite gi sensibile materiale, suntmarginite,deci createdin nirnic, deci nu ca emanind c.i a r d i n E l . C i c i i n a c e s tc u z n ' a r a v e a a t o t p u t e m i e i a rdmdne dc fapt in El insuqi. Dar facand unele fapruri impa4ite 5i unite ca trupurile. prin legitura conqtiente, ce-o menline cu ele, le da putereasd se adune qi ele in unitatea lui, firA si se confunde, deci si se anuleze ca creatun. 225. oar cum cunoaqtem noi, oamenii, pe Dumnezeu cel simplu, din cele compuse'l Din ordinea lor. Aceastale di o unitate. Aceastale a r a t Ac a p r o v e n i n d t o a t e d i n u n i t a t e a l u i . T o a t e i g i au modelele viriualc in cugetarealor de care El ca o unitate.De aceeail cunoagtempe Dumnezeu din toate, dar gi ca Cel cc e altfel 9i in afari de toate.Adica pe de o parte il cunoagtem,dar pe de alta nu-l cunoa$tem. Caci le are toatein Sine ca nrodele,dar e mai presusde toale. E toate in toate ti nimic din toate. a lui Dumnezeu cunoa$tere 226. oar pesteaceasta din toare.ca CLI ce e cauzalor, dar nu e ca ele, existd9i o cunoalterea lui Dumnezeude care noi prin depaqirea de mintea noasfa in unilatealui mai presus lor qi ridicarea prh care cunoaltem lumea creau in impartirea ei. pe toate 227.in mod specialDumnezeu le creeaza prin Cuvintul seu, care e Raliunea unitard.in care se prin cel ce se alipeqte iuprind raliuniletuturor.De aceea, pe toate credintade Cuvintul lui Dumnezeule cunoagte .iuccLllac c a s l ac c a u n i i c . i n u n i r e e u t o l i . C u n o a $ t e r ea cel inCuvAntuluidumnezeiesc mineazi in cunoaqterea lor trupat, ii unelte pe toli. precunl nccunoagterca

adevfuata, sau socotirea lor ca despa4ite de Dumnezeu alta Cuvintul, ii dezbina pe oameni. fiecare catutend lui Dumnezeu explicare a lucrurilor. Dar cunoa$terea tuturor e unita cu credinlain Cuvintul din cunoaqterea El, caci El e mai presusde inlelegereadeplinAa lui de catre nor.

Capitolul VIII
228. P*erea dumnezeiascae deosebita de Puterile sau ingeregti.Autorul se gandeqteaici la supraceresti cerul altrilor. In toate cele cc sunt e o putere,qi la baza iaraqi puterii lor e putereadumnezeiasci.Se depaqeqte ItAt despa4ireaintre lumea creata $i Dumnezeu,cAt 5i panteista a lor. Oriundee ceva'e o putereqi confundarea e produsd gi suslinutAde putereadumputereaaceasta nezeiasci. date caracterizariale puterii dumnezeiegti 229. Sul:.'t care il aratape Dumnezeudeosebitde toatacrealia El e mai presusde tot ce putem noi experiaqi gAndica putere. Cacie Cauzatorultuturor formelor de putcre5i' tiind mai de la Sine. Dactr presusde ele, El are putereacreatoare nu exista existentafara puterc ai putere fara existenla, dacl insigi existentae putereqi putereaexisten!i' Dumnezeu tlind mai presus de a fi (suprafiinlial)' e mai presus qi de orice putere. supraputernic.El are puterea ireatoarede la Sine. Toate puterilecreate- incepind de la cele ingereqtiqi pAni la cea a niateriei - sunt dependente, deci marginite. A lui Dumnezeu cste independenta, deci cu adevdrat El e nemarginit. C)rice treatura, cit de putemica ar fi, se simtc dependentii de puterea superioari a altora gi in ultimi analiza a lui o slabiciunea lor. Dumnezeu bitttn".eu. Si-t in aceasta nu simte putcrealui dependcntide nimic. C h i a r i n s e n t i m e n t u l d e d e p e n d e n l da l c e l o r constiente.sau in faptul constatatal dcpendenpi celor e implicata existcnla unLriizvor al puterii incongtiente, r luluror putenlor. gi cauzatoare supreme.indepcndente din lume nu-qi au, pe de alta Toate cele inconStiente parte,rosftrldecatpentruonl, iar omul trlre$tenecesltatea -a sd d e - a c r c ; t c l a n c s f i r q i t p ( ' n t r ue x i s t e t l l rs u P r e m sc in ea,aqacum dorelte fi culn nu poate durezela nesthrriii dura in sine; de-a dura in existenla care are toatA sunt de la aceacxistcnlaqi mullumireain ea insir;i.Toa'.e dureaza Drin ca. in puterea ce le e dati ste li existenla lor. Simpla existenlii a materiei, fAri nimic in plus (via1d.simlire, c o n q t i i n l a )a , r a t Ac a $ i e a c s t c d e l a D u m n c z c u .D u m n e z e u , c r e A n dd i f e r i t c g r a d e d e e x i s t c n l a , a c r e a t d i f e r i t e g r a d e d e p u t c r e . D a r c e l e i n f e r i o a r cs u n t e c e l o r s u p c r i o a r e9 i c e l e s u p e r i o a r el _ gi ele necesare d a u u n r o t t c e l o r i n l e r i o a r e 5 i f o l o s i n d u - l e .I e r i d i c i l a o p a r t i c i p a r el a f o r m e l e l o r d e e x i s t e n l aq i p u t e r e superioari. Fdri materie n-ar exista trupurile' prin c a r e s e e x p c r i a z At o t n l a i m u l t f b r m e l c v i c l i i s p i r i t u a l e . N u n u m a i o m u l r i d i c a m a t e r i a ,s p i r i t u a l i z i n d - o prin trup, ci gi materia ajula la imbogalirea spLrituala-a brnului. dcscoperindprin trup multelc cnergii aflate in lui spiritualA. m a t e r i eg i t b l o s i n d u - l cp e n t r u c r e s t c r e a din Otunenii, la rlndul lor, se ridicir prin experienlt-le trupurile lor la simlirea legaturii cu ingcrii' dcci qi

240

Note la Numirile DumnezeieEti ingerii igi imprimi prin oameni in materieviala lor spirituila. Faptul ci toatesunt createpentru o unitate,arati Si el cd toateau un Creatorunic gi toatesunt suslinute de El qi ajutatesA se ridice la trairi tot mai bogate ale vielii Si puterii spiritualea lui Dumnezeu. ' in puterilc date creaturilor se afla $i mifcarea lor. $i migcari tind in mod firesc spre un bine mai mare, aceste din intirirea legdturii cu Dumnezeu, care e izvorul a tot binele.Chiardorinlalorsprebineeoputereimprimald in ele de Dumnezeu. Dar crealia materiald qi animali se foloseqtespre inaintarea ei qi a lor in bine de creain specialde om, care e la mijloc intre turile conqtiente. ingeri qi creaturile inconqtientegi deci intre accsteagi Dumnezcu. Astfel putereanu e numai una cu existenla, a ci $i cu buniratea. O skibire in urmirirea conStienta binelui, e o slabirein puteregi existenlA. in relief unitateaintre toateformeleuniverSe scoate sului creat, o anumitd afecliune conftienta sau incon$tienEintre ele, conlucrarealor fara sa se confunde. Ciici tlecare formi iqi are importanla ei. Numai raminind toate in legaturAintre ele qi cu Dumnezeu, izvorul unitar de puteri al tuturor, cresc gi ele in putere. In afirmarea egoisti a cuiva, sti slabirealui. RAul vine din acliunea liberA a omului impotriva acestei unitati, condus de egoismul care socotefte ca bine. Autorul spuneca materiac sinrpla lucreazi pe_ntru in existenla(de la a fi, e i vdt). Aceastaera mentalitatea timpulluiqialluiMaxim.Materiasesocote$teoexistenlii informi, pasivl se socotea ca Dumnezeu 5i omul ii adaugi nigte forme. Dar gtiinla a descoperit cd in materie suntputeri(energii)uria,ge.Dacielesuntlisategilblosite real,ci ca Cel ce estemai presusde existenladependenta gi marginita a creaturilor. gradelorgi formelor 23 1. Strins unitacu repartizarea de puteredziruite de Dumnezeucreaturilor.stAdreptatea spre folosul tuturor,cunl am ariitat lui. A facut-o aceasta in cclc nraimari inainte.Cici celenrai mici suntincadrate li toate igi sunt de folos reciproc. La obieclia unora ca Dumnezeu nu s-a ardtatdrept facAndpe uneleralionale, p e a l t e l e n e r a l i o n a l ep , e u n e l e p i e r i t o a r eq i p e a l t e l e nemuritoare. se riispunde cl cele nraterialeqi aparent pieritoaresunt gi ele fiicute pentru a ti spiritualizategi spiritualaa ajutAndgi ele la cregterea facutenemuritoare, primelor. Materia e thcutAr;i ea sa dcvina lumina de la inceput,sau mai sus de ea, prin spiritul omenescumplut dedumnezeire.DreptatealuiDunrnezeusearataastfelin taptul de-a suslhe pe fiecare in rolul cuvenit lui in intregului univers. dezvoltarea 232. Se raspunde unei alte obieclii la afirmarea dreptAliilui Dumnezeu:pentru ce tolereazica cei drepli qi buni si fie ficuli sd sufere de cei rai'l Raspunsul arat6 ca nu prin alipirea la cele materiale gi trecitoare sporesc cei drepli in putere gi in fericire. Ei gasesc o fericire in puterilespirituale$i sepregatesc in sporirea superioara Ei mai pentruo astfelde fericiredupa viala pamdnteasca. raul intre oanreni. si nu creascA iontribuie prin aceasta prin dreptatea lui, laprurile 233, niurand Ounrnezeu. comuna .e li s-u dat, neconsa se mentina in rdnr.luiala qi nedezbinare prin atin.narea egoistA,lufunddndu-.se creazi prin iceasta r6nduiila la insaqi md-ntuireaqi fericirei lor vegnici. Le ajutn prin aciasta sa ramana intr-o egalirarea importanlei lor, chiar daci ele sunt

rAul produs astfel, ntai ales de egoismelecolective.inseamnanu numai dezordinein natura,ci gi suferinlein viala oanrenilor. Se produce o corupere generald in natura, dar gi in trupul omenesc, care-l duce pAni la nu distrugeputerilemateriei.cici ele moarte.Dar aceasta u-noi forme in forme identice se combini dupi.o*p"."u a lui, Moartea trupului, ca desconrpunere sau deosebite. adusi de sl:ibirea spiritului cu." nu mai line natura lui 5i e primiti insA de om din forla a lumii in unitate,-cAnd spLituata, intre care credinla in Durnnezeu gi iubirea aproapelui, poate fi invinsa p.itr .ecompunerea elemenn-a avut-oca om Dar fo4a aceasta telor tiupului personal. decit Dumnezeu Cuvdnrul, care o comunicA gi celor ce se unesc cu El. invierea va inalla trupurile Ei in general materia la stareade luminA, li care ar fi dus-o omul daca n-ar fi gi corupere, intervenitpacatul;el insa a dus-o la opacitate cautdndin ea pliceri nespirituale. 230. Se iaspunde la intrebareacum e Dumnezeu abtputemic, daci nu se poate nega pe Sine. Se araraca aceistaarfiunacunepurinla.Eln-ueslabitinputereprin privaliune, cAci aceasian-ir mai fi putere; niii nu poate ignoro ""uu prin privaliune.El se poatecobori la nivelul JaUiciunii onieneqti,ia so comuni.e cu oamcnii, dar o in acelagitimp, cu voia qi rdnfne de aceea, face aceasta in atotputemiciasa. Dumnezeu se poate exprima prin negali;ni, darnu ca unul ce ar fi lipsit in mod realde ccea cei si neagi, ci ca Cel ce e mai presusde toateatributele exisrenleiireate. El nu este,nu ia Ccl ce nu estcin mod

il,:i"':1fi:i:T,rfi"#*,iTL:: [,ffi;T,T,il; lLT"h!trfJ:i"?,'-t]$H'#J;#X

formelor lor. t t* ---..^, Capitolul IX 234. tui Dumnezeu i se dau in Scriptura numiri opuse,dar toate sunt incadratein bine. Nu se spuneci e gi bun qi riu, ci numai cii e .9i mare 9i mic, 9i acelagi5i CAci toata cu creaturile9i neasemenea. altul gi asemenea varietateacreaturilorilaupeElcauzii,decipentruaceasti varietate are o temelie in E[, sau mai bine zis in voinla variatii, dar in_care lui. CAci produce o crealie_bogata, toate se intregescreciproc.El e mare, pentru ca existi o crealie uria$a gi componente mari in ea' dar e 9i mic, pentru ca e Creatorul componentelor mici. E asemenea cu toate, pentru ci toate sunt din lucr:rea lui, dar gi cu ele. fiind infinit mai presusde ele. Este neasemenea in toate,dar in fiecarelucreazi ca altul. acelaqi 235. Dumnezeu se aratamare nu numai pentru ce universulcreate mare,ci pentruca El e simlit ca neslhrEit mai mare ca universul. El dii mereu alte Si alte daruri creaturilor 9i o va tace aceastain veci. aritAnd mtrrimea sa ncsfhrqitA' 236. Dumnezeu se face in acelaqitimp mic, sau iqi ultramici lui pe miisuracomponentelor face mici puterea ale univcrsului. Caci nu vrea sti le copleqeascA.prin mirimea lui. Dar incadrind pe cele mici in mirimea universului, se arataca mare chiar in micimea lui. E o nematgini6. Se extinde din cele in micime nestdp6nita,

241

Note la Numirile Dumnezeieqti e o cfie apare aritand cl e in toate' in micimea lui dupi alanciin" n"tfatgiti, pusain valoare cAnd voieqte 9i cum voieqle. 237. f ecetaqi qi la fel in etemitate, nescezut' nedeqi schimUat.Clci are-in-Sinetoate in mod neschimbat' de contrare. Cici in El formeaza o unitate mai presus ce nu orice unitate dependenti de El. E Acelaqi ca Cel E creste.caci e dincolo de tol cc ar puteasa i se adauge' penru ca intr'-oidentitatemai prcsusde orice identitate' ea' ni.i nu i se aaaugii ceva. nici nu poate pierde ceva din El 238. evano o iaentitate care le cuprinde pe toate' presus de se aflA in toare. orical de variate. dar e qi mai drn vecr formele lor, care prezinta definiri ale lor cupnnse Fiind il-Ei, i; initi,u,"u lui mai presus de orice formi' in toate cele variate El apare qi ca altul' lor 239. foate fiind din puterealui, El esteasemenea cu Sine' dar si te ar*ieste o tot rnui mare asemanare Celui nemigcatin sensul amintit, nemigcat din Sine spre de El qi sprecrelterealor' "-..-"u.*iit"n1"lor deosebite pe masuracreamiscare ilnpa(ita. variata 5i micqoratA dar ru.ilo, .-. i" pot milca astfel5i clc in mod marginit' ut ci mitcarea intre PersoaneledumT:$"TT:"nruar gi cea intre fapturi 9i intre ele 5i Dumnezeu'nu nezeieqti po^t" n al.at iubirea. iar iubirea esteuna cu binele De lceeu spune Sf. Ma:<im cl omul e facut si inainteze de la a bun e*irt.nia, sau de la a fr.la existenla bund salu .la Ji Miqiarea spre bine' sau spre unitate intre ele e propne componenreloiexistenlei.Binele e propriu exisrenlei9i in bine, pentru ca exlstenlae in ei e implicata cregterea de la Dumnezeu.Di aceeaa fi e cea mai mare taina' pentrut ci e de la Dumnezeu'caree cxistenlaprin dehnilie prin Sine' $i de aceeaexisiO rilvl. sau supraexistenla riiu ienta venita de li El nu mai e nimicitd, chiar cdnd e refolosira.cu in demoni. Chiar inlelegereaca milcare, ciproci intre persoaneslujeqte iubini' cacl alum.a rn dumDumnezeu intimitateafari margini a Persoanelor nezeiegtigi urmarcatein fapturi aproplereainre ele Sl - --Ou*n"t.u Dumnezeu. le sus$ne pe toate ca altele, apAr6ndgi El in ele ca altul qi altul, tocmai pentru a le atragepe unele ca spre altele ca demne de-a fi iubite' Ele se suslm pentru ca sa aspire si fie tot mai aie-enea gi neusemenea inre ele 9i cu El. asenrenea

ffiil;ru

cu ele' iemane infinit mai preius de asemanarea cauzeiultime' dar cauza Cele cauzatesunt asemenea cu ele' fartr cauzA este totdeauna profund neasemenea tuturor li ficAndu-le pe toate sa creasca Fiind asemenea EI este 9i Cel ce le susllne ll le asemanare. in aceasta in unitate. spore$te ' lui' 9i neasemenea 240. oeci toate sunt qi asemenea pot spori in imitarea lui' Dar El tllnd Fiind asemenea deplini nesfarlit, nu pot;junie niciodata la asemtrnarea cu El. ca 24L. Dumnezeueste 9i Cel ce ste !i gade'El stl in mod neclrntit5i lucreaz6 idcnritatea Cel ce'si pastreaza esteli cauzasrabilitaiii fu f.f ,Jr"'Uin"l" tuturor.De aceea dln formeior si a migcariilor statomicespreEl' Neleltnd prin darurile ce le dl' Sine, nu se micSoreazA 242. Oar Dumnezeu e qi Cel ce se mi$cl Dar b'l e miscarea nu-l face sl se schimbe sau micqoreze e numai iq-.i-ti-is.irufmilcator. Nu se poate spune ca.El daruleSteoln nemiqiat. clci are o iubire fala de toate E-l oe mlcl' Sine atita cit pot primi creaturile neslarllt a."r"uii" f"fl aJ El. teza lui Aristotel desprenemiScatul prin iubire' devine'rnleleasA miqcAtor 243. Dumnezeuesteli egal cu Sine nu numai ca Cel tuturor o ce rimane in nesfdrgireasa, ci qi ca Cel ce.le di "gJitut" prin interesul lui pentru-toate qi o importanla intreg . crealiei.ca pentru realizarea eldA . . --l uel Dumnezeu nu estenumai izvorul existenlel'ca facute "".tt", ii gi al miqcarii, pentru cele ce nu pot fi spre desavirsiti li infinite ca El, ci au sa inainteze conceplta desaua.iire, cu ajutorul lui Se vede 9i aici a lui Dionisie. Dc altfel existenla adeviirata nepanteista fi o existenla incremenitd' Chiar in Sine' ;;';r; intre.cele butin.t.u cel in Treime are mi;carea iubirii 'trei Persoane.Dar aceastae o migcare neschlmbata' nu crelte;l nu Dentru ca este o iubire infinita' care sale.spre miEcarilor baza la sta aceasta fUi5carea icaae. sim.to .i."ri. li a miqcarilordin creaturi'Caci 9i acestea a unltal[ migiare intre ele Ei spre Dumnezeu'ca dovada unitate' lor si cu Dumnezeu, a voinlei de-a spori aceasta lor mijloc de dezbinare' Nurnni taut face miqcarea migcaredesavirlita a iubirii intre Persoanete Aceasta ea spre Sfintei Treimi il face pe Dumnezeu nemllcat Pnn migcarea posibila face tot ea El.-Dar de a"o."Uil "tuo

timp lor'in acelagi in,*. ,p.. El cuvoia

CaPitolulX

214. prn durerile dulci se face voia lui Dumnezeu cel iubit. cilcindu-se pesteegoismulcarepromite placeri amdgitoare' 245. Durnn"""u e cel mai batrdn sau Cel mai vechi' fiind infinit inainte de toate. Dar e qi Cel mai tAnar' cdci ni.ioauta nu irnbatrnneqteqi e linta spre care inainteazi care toate.Cici ceeace e tinta noastra'e mai tinir ca nor' inaintam spre ea. El nu imbatraneste, Pentru ca nu^se tij.a, .i ri*an" -.."o in Sine la fel' E cel mai batrdn' "u'in""putut migcarii tuturor, dar qi cel mai tanar' fiind se mllca toate' linta neschimbata spre carc 246. ca atare,Dumnezeuesrcnu numal etem' cr ll veacul in care se milca cele ce vor dura veqnic' insa 9i timpul sau baza rimpului in care se migca El se mipi De naiianau-t. pe toat;' dar ramene in Sine nemiqcat' in Sine.dar ;i timpul in caresemi;ca e qi eremitatca aceea toate qi veqniciasprecare se mi;cA Fiind origtneacelor ce sunt aduse la cxistenli li susllnute rn mtlciue lara timpului Ei veqniciei' sfArqite toodata deasupra 247. Oar intrucAt cele create sunt f,acute pentru a ve;nice' inainta in El in veci' primcsc 9i ele numirea-de spre El sau in El in tinlp Ele sunt dect desi inarnteaza de vegnicialui, nu prin ele cum veinicc prin imparrasire a prln esteEl. El e in slns propriu veqnicpentruca du^reaz vecr' tsl El in veci qi le faceli Pe cele createsa durcze ln "rt. Cuutuiotut u"gttiil"i. Mai bine zis El esteetern' cici nu e numai fara sfir:;it' ci qi fara inceput' Creaturile nu sunt orin ele rncoruptibile.cum esteDumnezeu' ct pnn voita de El. Sunt incoruptibileintrucit sunt imDartasirea insA. 5i stareprin lcg:ituracu El Ele su.nt aceasla in tinute iemporale.Numai in timp inainteazaln ve$nlcre'cacl

242

Note la Numirile Dumnezeieqti cresc spre ea- Ele au o neschimbare, intrucdt rlmin in aceaste mi$care in El, pe cand El este neschimbat nu printr-o migcare spre o tinta mai presusde El. Din acestea incA se vede deosebirea de tiinli intre Dumnezeu $i celelalte, adici o conceplie nepanteisti. Creaturile unesc in ele timpul cu ve$nicia, intrucat raman qi devin veqnice prin neoprirea inaintarii in Dumnezeu, Cel etern prin El insugi. Dumnezeu insd este pur etern sau velnic prin Sine. Veacul este un intreg al timpului, un timp cu o linta ca sens;sau esteo intalnire intre etemitatealui Dumnezeu qi timp. Veacul este mai mult sau mai pulin tinpul avdnd drept linti eternitateasau fiind mai mult sau mai pulin coplesit de eternitatealui Dumnezeu. Veacurile sunt qi intreguri temporale gAndite de Dumnezeu cu voia, inainte de-a le da fiin1i, sau care au primit fiinll de la El, sau care s-au umplut de etemitatealui Dumnezeu dupii ce s-au creat de El. Astfel, Dumnezeu Cuvdntul s-a niscut inainte de toli vecii. Dar pot fi gi intreguri temporalepreStiutede Dumnezeu in curgerea lor sau care au ajuns la un sfirgit care nu e o unire cu Dumnezeu. Dar ajung qi la unirea cu El cAnd dialogul cu El e temporal qi vegnic sau tot mai velnic, pe misura sporirii dialogului. Dar e gi o veqnicie a monologului nesfirqit al omului cu sine insugi, sau a falsultii dialog cu demonii qi cu dugmanii sai, socotit de el ca supremul dialog. Lumea ingerilor este mai vegnici in sensbun decat cea a oamenilor. pentru cA este in sens mai propriu. Ingerii nu cresc cu timpul. in timp. Fapturile umane fiind suflete imbricate in trupuri trecatoareqi coruptibile, mai ales dupi pacat, au un mai mare grad de temporalitate.Dar 9i ele sunt destinatesa ajungi qi cu trupurile, ba chiar cu universul vazul cu care sunt legate, in veqnicie. Dar la covArgirea timpului prin vegnicie, fapturile umane qi universul material vor ajunge numai prin inviere. Atunci toattrmateria universului cu care e legate gi cea a trupului, va redeveni lumini, cum aveasd devinAdacdnu interveneapacatul. Universul nu va mai aveanici o opacitategi intunecime in relalie cu Dumnezeu.Dumnezeu,izvorul luminii sau al sensului nesfArqit qi al iubirii nemArginitei se va vedea gi simgi prin toli oamenii gi prin tot universul. Toate vor rai unitatea deplini cu Dumnezeu qi intre e l e .D i m p o t r i v e , p e n t r u c e i c e a u c u l t i v a t d e z b i n a r e a egoistii qi duqmania,universul va deveni cu totul intunecat. Dar intunericul acesta va fi sporit de intunecimea felelor dugmdnoase.Se vor trai toate ca intuneric qi in acelagi timp intr-o chinuitoare singurdtate.Vor trai qi ele o incoruptibilitate in sensulci nu vor putea fi nimicite de rautatea dintre ele. Cici Dumnezeu nu-qi reneagacrealia,chiar dacao lasi si se simtA straina de El qi in suferinla duqmaniei gi dezordinii. impAralia lui Dumnezeu care va dura in vecii vecilor. va fi o impara$e care va reprezentaapropiereamaximA a lui Dumnezeu ca fmpiirat TatA qi a Fiului ca Impirat Frate,de oameni gi a oamenilorintre ei. Prin Hristos, Dumnezeu a coborit gi el la trairea in vecii timpului gi amintireaei o va pasfa trzmsfigurata in carea adunattot ce s-atrAit vecilor adicain etemitatea ca drum sprevegniciede oameniqi de Fiul lui Dumnezeu facut om, care va face Ei pe Tatil gi pe Duhul Sfint sa realizezecu preluire transfigurareacelor ce au fost triirc cu iubire in timp. DimpotrivA, acesteavor chinui in veci pe cei s-au imprimat cu incipalanare, in triirea lor in spirit, de duqmanie 9i de egoism.

CapitolulXl
248. Paceanu poate fi decAt intre mai multe. $i e paceintre ele cdnd cauti sAse intindA fiec;uc la nesf6rgit. E un paradox faptul de-a ramdne toate in granilele lor gi totuqi de a aveao pace,o armonie intre ele, avdnd fiecare nevoie de celelalte. E pe de o parte o despirlire intre ele. pe de alta, ceva ce le une$te sau o necesitatea hecareia e Dumnezeu. de celelalte. Cel ce le une$te 249.Paceae tiiauta.Nu e galigioase.in pacenu-Ei striga fiecare voinla de-a se intinde peste altele. Deci pacea e liniEte. 250. Paceaintre toate, care ramin totuqi multe, nu numai pe o inrudire lAuntricAintre ele. ci pe se bazeaza faptul ca ele sunt produsul unor procesiuni ale lui Dumnezeu, care in Sine ramine Unul. Prin unitatea manifestati in toate actele deosebiteprin care creeazi gi susline toate, le sus;ine gi le aduce gi pe cele create gi suslinute de multele procesiuni ale lui Dumnezeu, in unitatea sa, fArA si le confunde. Aceasta unitate mai piesus de orice unitate din lume n-o putem inlelcge qi exprima, dar putem cunoalte varietatea participarilor creaturilor la procesiunile sau lucrArile creatoare qi suslinatoare variate, ce pomesc din participari care le unegte,farA sa le confunde. 251. Unitatea izvorului dumnezeiesc al procesiunilor creatoare gi sustinatoareale tuturor, susline intre acesteao legatura, care in cele conltiente ia qi caracterul unei afecliuni. Toate se bucurd de toate, ceci toate se intregesc qi se imbogalesc din bogada nesfargitl gi bunA a lui Dumnezeu care se revarsa in toate. Cici insiiqi unitatea dumnezeiascasfAbate prin toate, prin lucrArile pomite din ea. Cel mai mult se imbogalesc de darurile dumnezeie5tiingerii, ca minli pure care tind prin fire si inleleagd pe Dumnezeu Cel Uirul gi sa rispundi prin aceastaiubirii lui. Intre ele 5i Dumnezeu se realizeazi o unitate neconfundata, caci ceea ce inlelegi mai mult, iubegti mai mult, sau voinla de inlelegere e animata de iubirea celui pe care voiegti sA-linlelegi. Prin inlelegere se realizeazio anumita unire intre cel ce inlelege gi cel ingeles.Dar iubirea face pe cei ce inleleg rnai mult prin superioritatea lor si comunice gi celor inferiori inlelegerea lor ;i prin aceastasd-i apropie de ei. Unii obiecteaza ci dacii fiecare vrea sd rdmAnAel insuqi qi sA se afirme pe sine, cum mai dore5te paceacu altele?Autorul rispunde ci prin faptulinsugi ci fiecare vrea sa ramana in identitateasa, nu voiegte nici si se amestececu altele, nici si se dezbine de ele, cici in amAndoua cazurile se pigubesc in identitatea lor. Prin din identitatea lor, pacetoatesuntpe de o partenemiqcate pe de alta sc migciispreiniillarealor in Dumnczeuqi spre imbogilLea lor in legaturd cu altele. Prin pace sunt qi miqcate qi nemigcatein identitatea lor gi se bucurii ca gi celelaltesAfie la fel.

243

Note. la Numirile Dumnezeieqti 252. Cniw dacl unele se afirma pe ele impotriva lor, adicA altora,nu voiescsi cadi cu totul din identitatea din unirea lor launtrici qi sa devini nestabile. Iar stabilitatea in ele insele nu o pot avea decAtin lggiturtr cu celelalte,deci printr-o anumita pace cu ele. Intr-un fel sunt qi ei doritori dc pace, deqi se ingali socotind ca se menlin prin alipirea la celc trecatoareqi prin dezbinare. 253. Cet mai mult ne ajuta sa pistram paceain noi' intre noi qi cu Dumnezeu,Iisus Hristos.El ne-aimpacat ca om cu Sine qi prin Sine, ca Fiul lui Dumnezeu,cu Tatal.El ne-aadus,ca Dumnezeu,paceadinaintede veci intre Sine gi Tatil. 254. n pusi gi aici problema existenlei qi creqterii in Dumnezeuprin participare,no{iunecare n-a fost deplin Ideeadc participare in scrisulvechi bisericesc. clarificata o folosegtc 5i Sf. Atanasie. Creaturile exista 9i cresc Ele spiritual prin participare Ia puterile dumnezeieqti. sunt nu numai subiecteale existenleigi puterilor create din nimic. ci qi ale puterilor dumnezeieqti.care le suslin pe primele.Deosebirea lor de Dumnezeue cd Dumnezeu ie ire prin fiinla, pe cdnd ele Ie primesc ca raze de la nici una cu D u m n e z c uE . le nu sunt prin aceastit D u m n e z e u ,n i c i s e p a r a t ed e E l . N u e n i c i p a n t e i s m , n i c i s e p a r a t i s mi n t r e l u m e q i D u m n e z e u . D u m n e - z e u e deosebit de creaturi prin fiinla, sau prin faptul ci El e mai presus de fiinla sau de existenla (o!oicx, de la etvdt) creaturilor, pe care ele o au de la El dlept cauzA' In aceasta pe cAnd El o are necauzata$i cauzatoare. ialitate Dumnezeuca fih1a este9i neparricipabil. 259. fiina Unul care le cuprinde potenlial pe toate. nu e nepartala nici o existenla din El sunt toate.De aceea qi prin puterealui. Toate au de El. Toate sunt din Puterea fost gAnditein prealabilde El qi sunt meniresd se adune in El. El esteunicul Unul, dar 9i Ce[ capabilsi le cuprindi pe toate. de El ca Unul' precumtoate 260. Toate sunt parta5e trebuie de Unul. Orice numerotare numerelesunt pafla$e sl inceapa de la unul gi oricdte sunt cele nunrarate' formezrziimpreunA o unitate. Doi formeazi o unitate, zece, o grupa unitara. Iar de sunt mai mulli' formeazA impreuni o grupare unitaril: sunt legali toli intre ei prin ceva. O jumdtate a ceva,e legata$i ea de unul' din care face oarte. i6l. O* toate din univers, oricit de multe ar fi, nu sunt numai o unitate'intreele, ci provin ;i din Unul mai presusde elc. Caci acelUnul e nrai inaintede orice unul, a tuttlror. s a ud e i n t l i u l l u n r e s c 1i de oriccunitate Orice unul creatse afla fard savreain rclaliecu altele, de orice qi suticient deci nu e unul absolut,independcnt una de alta' sieqi.Daca toate din lume sunt dependente lumea intreagdtrebuie si fie 9i ca dependenti de Unul independent,absolut, nesupusrelaliilor, care deci are toatein She. Lumca cu unitalilecompuscsaudependente este astfcl o dovadi pentruexistenla sau supraexistenla care are totul in Sine. E unui Unu absolut,independent, un Unu prin Sine. Numai El poate un Unu desAvdrqir, explica unitatea lumii, compusAdin unitilile ei, sau in care toate unitalile au nevoie unelede altele. Toate unitelile createsunt pasive'supuse'iar unele;i petima$. Unul suprem c numai activ. El e desavArqit liber, deci atotputemic.Caci o litrcrtateslibita inseamni o putere impulinata. lar libertatea adevaratalucreazA binele.Deci in Dumnezeunu e nici o pasivitate totdeauna de fiinla deoscbirea sau patimi. Se vede gi din aceasla inre Durnnezeuqi lume, contrar oricarui panteism.$i numai o libertate desavarqitapoate fi la <lriginea lunrii. Cici ceeace e lipsit de puterein el insugi' nu poateavea origineain el. Cele multe sunt una intr-ttn intreg, sauprin legaturile dintre ele. Clci nimic nu sta de sine.$i toatedin univers sunt intr-o unitate,iar aceastiunitateigi are originea in Cel Unul nrai prcsusde ca. Acel Uttul cstc in toate prin lucrdrile lui carein El sunt una. Pe toatele-a avut in gindirea sa Cel Unul. Daci n-ar n-ar fi celemulte Sileg.ituradintre fi El ca Unul nesfArqit, e l e . C e l U n u l e s t ec a u z at u t u r o r . 262. Oar DumnezeuesteUnul 5i totuqirodnic $i in Sine insuqi. E Unul ca Tatil Fiului, care e 5i El Unul pentrucAin actul rodnicieisaleTatil e infinit. $i amlndoi sunt una. La fcl e Unul in Sine qi una cu Tatal gi cu Fiul' Duhul Sfint. Dumnezeu e Unul care nu exclude faptul de-a fi mai presusdc unltate $i mullime. E intreit. E prin aceasta Unul qi totugi Trei. Sau sunt Trei qi totuqi Unul. Fiul e chipul Tatalui despreSine insugi, nedespirlit de Sine. Taul se cugetape Sine. 9i chipul cugetatal sau insuqi e Fiul. Dar El iqi qi iubegtechipul sau,adici simte bucuria de El; dar penru aceasta 9i Fiul trebuiesal iubeascii'$i simlirea nedespa4ita de Sine e Duhul Sfint. Tatal e mintea ce se cugetaqi se bucurade Sine, sau se simte pe

CaPitotulXII
255. oaca existi o sfinlenie in lume' daci existi o domnie in lume, trebuie sa existe un izvor al lor mai presus de ele. E un izvor nesfirqit al lor, cdci conducepe cei sfinli li pe cei cu o autoritatespiritualain lume spre Autoritateaadevaratiinsa nu o tot mai indta autoritate. e cea ciue sc impune cu sila. Fiecare om are o autoritate asupra naturii: ingerii au o autorilate asupra oamenilor, dar o autoritate iubiti. Adevarata autoritate e uniti cu sfinlcnia. care e una cu curAlia $i iubirea. Dumnezeu are o sfinlenicce se revarsagenerosca iubire cur:lla'neegoisti, in ingeri qi in oameni. 256. Dumnezeu nu e numai desivdrgit sau nemirginit, cum sunt desavar$iteqi se pot intinde nemarginit in El El cele create(ingerii, oamenii),ci e supradesavdrqit. e marginea nemirginita a oricarei faPturi, a oricarei nemarginiri in care se pot intinde fapturile. Din aceasta vin darurile in veci nemarginite,nesupranenrdrginire sfirgite in toate crealurile.

CaPirolut XIII
257, lvem mereu in aceslescrieri deosebireaintre fiinla impartaiila qi lucrarile ei ce vin in toate, invalaturA afirmata de St?ntului Grigorie Palama. 258. fste Unul, pentruca estetoateEi mai presusde toate.Le cuprinde pe toate qi e mai mult decit toate. DacA nu le-ar cuprinde Pe toate qi n-ar fi toate din El, n-ar fi unicul Unul.

244

Note la Numirile DumnezeieEti Sine. Dumnezeu e minte, care se cugeta 5i se voieqte simlind bucuria de Sine sau de chipul sAu9i de simlirea gi sa. Astfel e Unul qi totuqi intreit. Tatil cugetdndu-se ca chip al siu, se vedc in chipul sau 9i ca cunosciindu-se pe care voie$tesii o creeze pudnd cuprinde umanitatea Fiul' ca chip, este pentrua-giextinde iubireasa.Dc aceea Cel ce asumi cu voiaTatalui umrtitatea, pentrucaTatil sa se vada in chipul sau ca putdnd crea qi subiecte iubitoarecrearedin nimic. Omul estc r;iel un chip al Treimii nu numai ca cel ce prin altul qi sebucuradc acelaprin al treilea, seimplinegte ci qi ca ccl ce are qi el un chip al sau gi se bucura de el. mea tald de ntine, ma aratdca doimc li Responsabiliratea in acela:ii timp ca unime. Bucuriamea tali de chipul meu presumi aratdca treirnc ;i totuqi ca unime. Dar aceasta cad Faraaceasuresponsabilitate puneo Trcime suprema. in grosolanie,in nesimlire. Aceasta grosoliinie gi nesinrlirc e produsa de orice panteism care anuleazi valoareapersoanci. Poate chiar in rugaciuneainimii in care mintea privcate spre inimi $i se trAielte unitA cu ea, bucurindu-se de ea ca de chipul iubit gi iubitor al sdu' se traie$te legaturacu Durnnezeu Cel Unul qi intreit. Unul supremnu se poate trai ca Unul pustiu, singur. unitate aceasta Nici omul cdnde singurcu sinenu traie$te ca o singuriitate. 263. Toatecreaturilesunt gdnditedinaintede veci in unitateatreimii qi se aduni in ea. Faptul ci sunt mul1i,nu le impiedicl de-a fi una, cum gi Dumnczeupe de o parte Din El e Unul, pe de alti parte o Treime neconfundata. gi se desavir;csc gi spre El sunt toate;in El sc mAntuiesc in fericirea unitalii. Cel Unul e dinaintede tot unul creatde toatamullimea unitara.El cuprinde in Sine pd4ile qi intregurile,pentru ca e Unul mai presusde orice unitate.El cuprinde hotarele qi nehotamicia sa, marginilc qi nemarginireasa. Sau hotareleqi marginile nu mai sunt deplin hotare gi margini care separa,ci disting gi unesc.El e marginea nemirginita a existenlciinsiigi, sau a crealiunii intregi. Aceasta existi numai pentruca esteEl ceI nemlrginit, cel intr-un gol, ce c cauzaluturor. Nu se poateopri existenla nu poate fi prin sine; nici nu poate fi ea insigi' in nepuca marginiti in nemarEa traiegte tinlele ei, nemerginita. ei in absolutullui. lui, relativitatea -ginirea tuturor care,ca multe, senumiri. El Fiind cauzatorul produce qi pe unul generalal creatiei,dar qi orice unul care reprezinti firi, specii, nezunuri.Orice unul din crealie de El ca Unul din crealieseinrpiirtAqesc qi toatenunrerele mai presus de ele, gi cauzatorul lor. Ele au fiinla sau pe cdnd Unul mai presusde existenlaprin impartAqire. tot numirul 5i numere e Unul prin Sine. El hotamiceste pe fiecare din numere. Nu se poate inainta Ia infinit prin numdrare.Dar Unul Cauzatoral tuturor numereloreste pentruca pnmesc de El suntnumarate infinit. Cele create existenla gi nu sun! Unul infinit cu el insugi. ci sunt mArginite. Numerele reprezinti marginirea celor create nu existi prin ele. gi de aici faptul ca cele numArate cauzati de existenlA saude existenla Fiind mai presus marginite,Dumnezeue qi deci compusiidin componente ca e Unul in fiinla mai presus5i de numar. Cdnd spunenr giintreit in Persoane, nu inlelegempe Unul gi pe Trei cum inlelegem pe unul qi pe trei create.Acestenumere n-au De aceea in Dumnezeuscnsulmarginit ca in cele create. lui Dumnezeu nu i se porrivegtenici vreo numire. Cici unora de altele,deci o marnumirile indica deosebirea ginire a lor, chiar dacaexistaintre ele o legitura care le unegte,dar nu intr-o unitate infinita. Noi ii dam lui Dumnezeunumirile noastrecareexprimAmArginitulsau un miirginit in care iradiazi din intregirnea lui infinita. pe de o partenu i se potrivescnumirile luatede De aceea la creaturi,dar pc de alta intrucAtproprietalilelor vin de al acestor gi lor un sensdumnezeiesc la El, li se potrivegte numiri. Li sc poate spune qi unor oameni care cresc in sau dunrnezeisau indumlegaturi cu El, dumnezeieqti nezeili, ca subiecteprin participareale unor lucrAri gi insuqiri cAroraDumnezeule esteSubiectprin fiin1a.Dar Dumnezeuinsugi ca Unul qi izvor al unitalii prin Sine e numiri. Lui i se potrivelte mai mai presusde toateaceste nu ca lipsit de bine negareaoricirui nume. Dar aceasta ceeace neagi ele, ci ca fiind mai presusde aceasta.

A celui intre sfin1i DIONISIE AREOPAGITUL

R

ljespre

TEOLOGIA MISTICA
Capitolul I Cdtre Timotei
ca $tiuprin cunogtin[a celece sunt,ci socotesc lor pe Cel ce-apus fntunericulacoperdmAnt al lui (Ps. 17,13).Iar daci mai presusde Treime mai presus de fiint4, Supradumlumini tainice, acegtiasunt* dumnezeiegtile nezeule,Suslinitorul inlelepciunii dumnezeieqti cei strAinide taine despre cineva ce ar spune a cre$tinilor,indrepteazi-nesprevarful mai prelt6v pdl,l.ov sp6oroV), care caractesus de cunoa$tere $i de exprimare gi culmipresusde toatecele idzeaz|cauzaagezatamai nant al ra[iunilor unde misterele simple*, existentelor urmi ale din li spun cA ea nu e teologi ale neschimbate frumoase,absolute intru nimic mai presusde formele vizute de giei sunt acoperitein chip supraluminosin intunericul tainic ascuns, supraluminand ei, ca fiind fari Dumnezeu $i de multe trebuie si seatribuie Fa[ade aceasta lor in cel mai mare intuneric Ai 1"1uti26s? supraaratarea ce e Cauzatuturor,toate Durnnezeu, Celui lui totul vedere* chip cu in fara minlile umpland nearatatli nevazut de strilucirile suprafru- afirma[iile caretrebuie sAsevadala ea* qi mai principal toate negaliile,ca fiind mai presus moase. Aceasta o doresc eu. Iar tu, iubite ca negatiilesunt Timotei, prin ocupareaintensi cu vederile de toate li sa nu socoteasca cAea este opuse* afirmaliilor, ci mai degrabA tainice, parAseftesimlurile* qi lucririle presus toate. privaliunile de mai de toata $i gi inteligiinlelegatoare ;i toatecele sensibile negaliagi afirmaliarbb. bile qi toatecele ce nu suntqi sunt- 9i tinde in chip ne$tiut,pe cat e cu putinta, spre unirea cu Cel mai presus de toatA fiinla* qi $3 cunoltinla. Caci prin ieqireacura6 din tine $i din toate, nesupusarelaliei cu ele, qi absoBartolomeu* spune dumnezeiescul De aceea intunericulutd*, vei fi inallat la strAlucirea inlaturand toate qi ieqind cA Fologia (inva[atura despre Dumnezeu lui* dumnezeiesc, cA negaliile Scriptura)este multa gi foarte pulina $i inseamnd din toate.Dar aceasta Evangheliaestelarga $i mare, $i iara$ifoarte cu privire la El nu se opun afirmaliilorrb{. Mie mi se pare ca el a inlelesin concentratA. mod mai presusde fire faptul cd buna cauzi $2 a tuturorestemult graitoare*$i scurtgraitoare ca una ce nu are nici Si totodatanegrAitoare, se afla in mod deoarece nici inleles, cuvant*, neiniliati* din cei ca nimeni ia seama Dar Iar aceqtiasunt suprafiintial,mai presusde toate $i e descoin taine sA nu audAacestea. sHpani|i de cele existenteqi-gi inchipuie cd perita $i cu adevarataretata numai celor ce srabat toatecele sfinte qi curate!i au depa$it nu e nimic in mod suprafiinfial mai presusde

247

Despre Teologia MisticA tot urcugul tuturor culmilor sfinte qi toate i i a u p a r a s i tt o a t e l u m i n i l e d u m n e z e i e q tE in ecourile*qi cuvintelecerelti ;i au patruns zlc cum adevarat, cu este unde intunericul Scrioturile, Cel ce e dincolo de toate' Caci Moise* nu primelte simplu dumnezeiescul intai el insuqi9i si sa se curaleasca Dorunca ca sa neasemanatoare, cele de desparta ie audadupa loata curatireatrambileleputemic qi si vadd,sub multe lumini, razele sunatoaie curatesi bbgat revirsate ce fulgeraudin ele; si dupa aceel s-adesparlitde cele multe Eicu iei rirai de frunte dintre preoli a ajuns la culmea urcuqurilordumnezeieqtlDar nici nu se intalneqtecu Dumnezeu Drin acestea ci insusi si nu-l vede pe El (cici e nevazut)' ca socotesc locui unde a stat*. lar aceasta inseamndcA cele mai dumnezeieqti9i mai culminantedintre cele vazute$i inielesesunt (prin preniqteraliuni supuse*qi subordonate de toate,prin Celui ce e mai presus su-puneie) care se arataprezenlalui mai presusde orice inlelegerein virfurile inteligibile' in care se afia ca in nigtelocuri proprii:era o prezenle carese afla in cele vazute!l ln cet ce vad; $l atunci Moise s-a eliberatde ele 9i de ei*. urmand sa patrundi in intunericul ne;tiinlei la Cel cu adevarattainic, intrare prln care ca sa cunoscule, parase$te toate perceptiile nevazut, nearatat totul cu in Cel $i iiuneatiind-intresd incoIo de toate.nemaiaflandu-se in nimic, iici in al sdu,nici in al altuia. Caci in sens cu Cel necunoscut era unit desavdrqit bun prin neluciarea oricarei cunoalteri* li de minte. prin faptul cA cunoscind mai presus nu cunolteanimicio'.

CaPitolul II Cum trebuiea ne uni cu Cauzatorultuturor gi mai presusde toateEi a-i fnchina laude
tn acestintuneric supraluminos (mai presus de lumina) dorim noi* sa ajungem qi sa vedem ;i sa cunoaltem prln nevedere$l ceeace e mai presusde veoere$r nestiinta fi virzut'nici cunoscut' neputand cunoEtinla, este a vedea $i cunoa$tecu Caci-aceasta adevarat;gi a lauda in mod mai presusde fiinta pe Cel mai presus de tiinla' prin intuturor celor ce sunt*. E ala cum cei latuiar'ea ce fac o statuie naturala, inlaturdnd toate adausevederii curatea celui acoperamintele aceasta' prin depArtafea ascuns,descopera, ceeace e ascu;sin el insugi.Dar trebuie,cum socotesc, sa lAudim negaliile*' contrar afirmafiilor. Caci incepind de la cele mai dint6i, ajungem la acelea(de la afirmalii la negalii), coborindprin celedin mijloc la cele din urmi. Iar apoi, facind din nou urcu$ulde la cele din urmA la cele mai de la inceput' in mod desconegAmtoate,ca sa cunoaqtem acoperitade e care necunoltinta acea pe;it ioate cele cunoscutein cele existente* $i se vedem acel intuneric n\ai presus de fiingd' caree acoperitde toatalumina din cele existente268.

CaPitolul III e (afirmative) Care sunt invdldturil e cataJatic despreDumnezeu (negative) gi care sLmtcele apolatice
am aratatcare in invaldturile teolog,ice, mai cele sunr numirile iroprii ale teologiei gi bune* dumnezeieqti firii cum sau catafatice i se zice unica qi cum treimica; care e in ea; parlnli*"u qi filialia de caresevorbe$te 248 ce vrea sl insemne teologia Duhului; cum, din binelenematerial9i neimparlit' au iradiat luminile din inimi; li cum au ramas'cu toata iradiereacoetema,neieiitedinstdruin[ainEl qi in Ei* 9i intre Ei; cum Iisus cel mai presus

Despre Teologia Mistici plini de de fiin16* s-a facut fiin1a26e adevArurilenaturii omenegti;9i toate celelalte cate s-au spus de Scripturi. Iar in scrierea , um se D e s p r e n u m i r i l e d u m n e = e i e S t ic bun*, cum e Cel ce este,cum e viatA, numeqte inlelepciune qi putere qi cite alte exprimate qe numiiile dumnezeieqtiinteligibile. Iar in Teolosia simbolica am aratatcaresunt trecela celedumrile ddla numirile celor sensibile care nezeieqti,care chipurile dumnezeieSti, metaforeledumnezeiegti9i pa{ile qi madularele,care locurile dumnezeie;tigi podoabele, care maniile gi doririle gi supirArile, begiile9i trezviile, care juramintele, care blestemele, cares6rile de somn, care vegherile li cate alte forme figuratecu sfinleniealechipurilor simca tu ai vAzutcum cele din bolice.$i socotesc urrna sunt mai mult graitoaredecdtcele dintii. $i de fapt au fostnecesare* {lnttdldturile teologicepentru o explicaremai concentrata dtn Teologia sima numirilor durrrnezeiegti bolicd*. Cici, cu cat urcam mai sus, cu atat raliunile celor vazutein suntmai concentrate cele inteligibile*. De aceea9i acum, patmnz0nd in intunericul nrai presusde minte' vom afla nu o vorbire scurta,ci o nevorbire gi o neinlelegeretotalA*. Iar de acolo pogorand cuvantul,ca de la cele de sus* spre cele din urna, pe masura pogorarii s-a lArgit intr-o lalime asemanitoare. Iar acum urcand, pe masura urcugului se scurteaza$i dupA tot qi se va uni urcu$ulse va faceintreg fara^grai intreg cu cel inexprimabili'u. Dar pentru ce spun in generalca, pomind de la afirmaliile dumnezeiegti, ajungem la negalia duma celor din urmA?Fiindcd vrem sa nezeieasc6 vedem pe Cel nlai presus de orice afirmalie din ceea ce ii gste mai inrudit, trebuie sA pomim de la cele dinmi* afirmatii de baza. de toatd ce e mai presus Dar pomind de la ceea negatia*, adici de la afirmalia de bazd*, trebuie si nesam cele caresunt cele mai straine de El27l. Suu oar" nu e mai mult via[a li bunatateadeclt aerul qi piatra*? Sau nu se saunu spune supara li nu semdniemai_m-ult, mai multj/r? inlelege nu se li

Capitolul IV Cauzatorul,care e mai presusde tot ce e sensibil, nu e nimic din celesensibile

Deci spunem ci Cel ce e cauza tulturor, fiind mai presusde toate, nu e nici lipsit de caci lipsit de ratiune, fiinla, nici lipsit de via1a, nici lipsit de minte, dar nu e nici trup. Nu are nici formi, nici chip, nici calitate saucantitate sau volum. Nu e nici intr-un loc*, nici nu se vede, nu poate fi nici atins in mod sensibil' Nici nu se simte. nici nu e sensibil' Nu are nimic neordonat,nici tulburare; nu e suparat nici de patimi materiale.Nu e nici fdri putere, nici supusunor slAbiciuni.Nu e nici lipsit de lumini gi nu e supus nici schimbarii, nici coruperii, nici impirlirii, nici vreunor privaliuni sau curgerii. Nu este ;i nu are nici altcevadin cele sensibilelT3.

Capitolul V tot ce esteinteligibil, Cauzatorul care depd$e$te nu e nimic din cele inteligibile
IarAqiurcdnd, spunemca dumnezeireanu e nici suflet, nici minte* gi nu are nici inchipuire, nici opinie, nici raliune, nici infeles.$i nu e nici raliune,nici inleles.Nici nici nu seinlelege.Nu e nici ochi, nu sespune, nici ordine, nici mirime, nici micime, nici nici nici asemanare, nici inegalitate, egalitate, nici nu sU, nici nu se milca, nu neasemanare; arenici linigte.Nu e nici putere,nici lumin6. nici nu e viala. Nu e nici Nici nu vieguiegte,

249

Despre Teologia Misticl fiinfi, nici veac, nici timp, nici nu exista atingerespidtualea ei. Nu e nici gtiinF, nici Nu e nici imparAlie,nici inlelepciune. adevAr, nici unul, nici unitate*, nici dumnezeire,nici noi. nici Duh, cum il cunoa$tem bunAtate*, Nici fiime, nici parinlime, nici altcevadin ale noastre sau ale altcuiva dintre exisNu e nici ceva din cele tenlelecunoscute. c e n u s u n t ,n i c i c e v a d i n c e l e c e s u n t ,n i c i n u o c u n o s c p e e a e x i s t e n t e l e * ,c a e x i s tenle. Nu este nici cuvant pentru ea, nici nume, nici cunogtinti.'Nu e nici int u n e r i c , n i c i l u m i n d , n i c i r A t A c i r e ,n i c i a d e v a r .N i c i n u e s t e o a f i r m a r e a e i , n i c i negare. Ci f6cAnd afirmagiile gi negaliile celor de dupAele,nici nu o afirmAm,nici nu o negAmpe ea. Fiindca este mai presusde toatd afirmarea.ca cea caree cauzaunicA a tuturor; $i mai presusde toata negatia,ca pe toate, care e simplu cea care le depAqegte de toate gi dincolo de toate27a. dezlegatA

SCOLILE SfdntuluiMAXIM MARTI.JRISITORUL Despre TEOLOGIAMISTICA

Capitolul $l

Unde (misterele) srrzple. Simple qi absolute sunt fari simboale,a$acum sunt, cele inlelesegi contemplate nu prin parabole.Iar absolutea numit pe cele nesupuse prin dezvoltarea numirilor sau simboalelor,ci toatecele existente prin incetarea 5i inldturarea inlelesurilor a numit-o in cele dinainte nelucrare a sfintei migciri, iar aici yv6<pov) 9i intuneric atottenebros (oxoT etrdtotov nevazut. dupa Psalmist: NoLtrgi inluneric in iurul lui (Ps. 96.2)l qi: A Ttus intunericul acoperdntlnt al lui (Ps.17,13). Minlile fdr'd vedere. CAci nu sunt pline de ochi simlitori, ci fiinla lor, ca minte vieEitoare, e ochi atotse numescin Scripturacu ochi mul1i. asculit;de aceea Pdrdse$te simlurile. Arati acelaqi lucru in mod paralel; caci cele sensibilecei vechi le numesc neeri.slente, ca partafe la toatA Prefacereagi nefiind pururea ca unele aceleagi; iar celor inteligibile le spunee-r'lsrerte, ce sunt nemuritoareprin voia Celui ce le-a facut gi nu-gi schimbi fiin1a. Acestea le-am expus de multe ori in De.spi e nuntirile duntne:eieSti. scrierca Mai presus de toatd fiinla. De simplitate gi mai presus de toata unitatea. Cum se int.inde cineva spre Dumnezeu. am expus gi in capitolul V din scrierea Despre numirile duntne:eie;ti qi vei afla gi aici dupi pulln. Nesupusd relaliei - gi absolutll. Socoteqte nesupus relaliei extazul. care e despi4irea de orice relalie sau nestapanireade nici o relalie, nici fa14 de vreuna din creaturi. Strdlucirea intunericului. $i aici a numit intuneric (neinlelegere). totalanecuprindere
R1

acesteale-a spus despre cei ce au crezut in numele lui Hristos, care nu au ajuns la cea mai desavarlita cuno$tinla, ci masoari adevirul cu prrerea lor 9i nu cunosc deosebireacelor ce sunt in mod propriu gi sunt prin nume identice; cici sunt qi ele ale Celui rnai presus de cele ce sunt, care insa e qi mai presus de fiinp; deci cei de felul acesta,ca neintroduqi in taine (o,p6r1tot), (sunt c're;tini neprogresuli in cunou{lercu lilinelor, spre deosehire de cei ce refuzd cre;tinismll, n. trad.), socotesc ca cele mai inalte sunt cu adevirat un intuneric neluminat, aceastaumbrl care acoperi pe Dumnezeu gi-l ascundepe El de vedereatuturor; de aceast{ idee bolesc cu adevaratgi mulli dintre noi, ca unii ce nu cunoaftenl Iumina prisositoare care intuneci toata vederea. DacA intre noi, ce si zicemdespre deci sunt,zice.unii ca aceqtia idololatrii care sunt cu totul nepanagide toate cele tainice q) in mod 9i se inchind celor striine'l Deci existenle (<iv, propriu sunt cele inteligibile (spirituale);dar cele sensibile au aceleaqin umi1r; iar peste acegriasunt credincioqi.i ce se afla in cele coruptibile. Trebuie (sd se vadd) la ea. Totul estein mod potrivit lui Dumnezeu qi ninric in mod mai presus de fiinli; aceasta este qi alinnalie qi negalie. fiindci amAndoui Dar ce sunt aratAin mod propriu mlrirea dumnczeiascA. inlaturarile negaliilor Ei menlinerile afimraliilor qi cc sunt privirile, se lamure$te qi aici qi mai ales in al treilea capitol; dar le-am expus in mod deosebitqi pe larg qi in scierea Despte nunirile dumne:eicstiSunt opuse, In Dumnezeu negaliile nu sunt opuse afinnatiilor; cAci Dumnezeu este mai presus de toatA negalia $i ahrnralia. Citeqte aceasta5i in scriereaDespre ierorhio cereascd,pu$n dupA inceput.

$3
De aceea dumnezeie scul Bartolotnea. Noteazi qi de invalatrrridumnezeiegti aici ci nu sunt inchipuiri aceste ale marelui Dionisie; caci pc linga faptul cA a arnintitin scrierilc dinainte dc unele afirmaiii ale unora care au convieluit cu Apostolii, acum aduceo afimralie apropiatii prin ceeace spune a dumnezeiesculuiBartolomeu aratatA (td <pnoiv); caci dacA n-ar Ii invalat aceaslain mod ca aducede nescris, n-ar fi zis: a spus(69q). Dar noteaza la el qi afimraliaca teologiae mulu li foartepulini. Cel ce Srdie{te Mult grditoare, gr. [olul6To. mu!rc (noLttL6Yoq,), pune accentul pe penultimele; dar

Nimeni din cei neinigia(i. Noteazi ca neiniliali (opor'1totrg.t de taine,inviluili nume$tepe cci nepanagi in cele sensibile qi care nu-;i inchipuiesc nimic mai presus de cele ce sunt. Despre cei nciniliali vorbeqte indata mai jos; 5i noteazaca socotelte ca allii pe cei gi ca allii pe strdinii de taine neiniliali lapurltouq) (sprioroug) sau ncintroduqi in ele. Iar dacd mai presus de aceEtiasun r. Cele dinainte de

251

Despre Teologia Mistici si t'el r'e are net'oie de mulie clvirrle tnohiloyoq,), irebuie sa punA acccnrul pe antepenultima.precurlr 9i primul nds<'ur (tttrDt6ToKog) e antepenultim; iar fen'teiacure rut;le prima datri (ng:ltof6Koq) este penul-a tima. c unr zice H omer: C i nyrtt. cttre a ndscut pr nu' n tnttintede a Sti. nds<'ut Nici cuvint. Cuvlnt ce reprezinti firea proprie in cele cxteme. A;a cugeta1i despreinleles. Toarc [umiiile iumnizeieSti Si'ecourile. Ecouri 9i celespusein Scripturi despreDumcuvinte cerestinume5te nezeu.ca rpi "" nu dupa inlelesul omenesc5i panrlntesc,ci dupAinlclesuldumnezcicsc. spusc si nrcdate ' cdexplicaceledespre Dimnezeiescil Moise' Notcaza Ir{oisc, ci, urcdnd ir munte 9i in$nd in inruneric a vdzut' pe cit c cu puttnla omului, pe Dumnezeu.Noteaza $ ordinca cclor .saviq site cu Moise inainte de-a se invrcdnici sl intre in intunericul dumnezeicsc. Ci tocul unde a stat. Care e locul in care a stat Dumnezeu inainte de lr{oise qi ce este culmea celor inlelesegi a celor vizute' am explicatla sf6rqitulprinului capitol drn scricrea De.rpre ierurhia cereasL(i. l'61oug) Supuse. Ralruni supuse (uno0etrxo\ numegi. pe cele ce descriu sau prin care se contempla lui care a spusca sunt subordonate(supuse) existenleic, Dumnezeu; caci prin ele sau prin persistenla li pastrarea lor, invAlanlca El esteprezenttuturor,nu prm scnlnlLlare' ci prin pioviclcnF; iar culmi inteligibile numclte fiinlele ce se afli in iurul lui Dunnrezeu, ccieqri!i inlelegatoare pc cutei"-o numit 5i locuri preasfintcale lui Dumnezeu' iala de care este de asemenea mai presus sau liber' neavdndninric propriu lor. ei. - s'u eliberat de -Expl\care 9le Ei de $i atunci pe careinlelege-oaga:Moise. dupi conientlata a sptrsei, Cecele desficut s-a cc a vizut locul unde siateaDunmezeu. vazute,adica de toate cele sensibilc 9i de cei ce vad' adicii de toli cei ralionali sau de liurple inteligibile (ingeri).Si intre care sunt qi suflelelenoastre;9i atunci a inlelegatoare, inlatln intuneric, adica in necunoallerealui Dumnezeu' a ajuns in cunosrciloiuc' unde parasindtoatc inlelesurile dincolo de toateinlelesurilc mintea neatinsa5i necunoscutA alc lui Durulezeu, unindu-se cu el in acest cunoscatoare moci prin neltijnla qi nclucrare; nu vorbesc de nelucrarea priviorivitoarcla iine a rninlii propni. nici de nclucrarea ioare la altul. prin faprrrlde-a nu mai cugetanici la she, nici la altul, ii de faptul ci' unit cu Ce[ cu desivirqire a cunoscutdincolo de toatacuno$tinlatotul necunuscut, Celui dc dincolo dc toatc lar cunr.se prin nccilnoa$terea o spuncll Jlcl.9l cunoalteDuntnezcuprin necunoaqtere. aln .*pur'o si in capiiolul II din scricrcaDespre nuntirilc dum,,i:eiesti.Dar ircbuie ltiul ca in Exod' unde s-a scris ca N'loisei intrat in intunericul unde era Dumnezeu,in se spunealirf?/. cecace cei 70 (Septuagintu)Si evreiegte Achila gi Teodotion au redat prin intunerlc (Tv69ov)' Simacha tAlcuiturt(el prin ceata(6!ri1l1lv)' Iar Evreul e nunteletariei.La ea a ajunsMoise' Caci cAuru.l'el spune soun ca sunt saptctarii' cAroralc dau qi numele a Sapte ccruri. czre nu'c ncvoie sA le spunem :rcum Am citit 9i dcsnreacestc $dptec('ruri qi in disculiadintre Papiscus lason,dc*crisi de Ariston Pelleos. Cc cate scrieClcment ainvdliiturilor teologirc din Alexandria in canea a $aptea (H.rptnypo:ekt')unde vorbeqteSf6ntul Luca' Totugi. intunericul inples cu necunoqtinlalui Dumnezeu l-a t6lcuit qi in Episnlele lui. Iar deplin scrie ca mai <lumnezeiesc el in Episutlu a cincea. despre 'Nelucraria oricdrei cunoaqteri.Noteazi ci prin nelucrarcaoricAreicunoagterine unim cu Cel necunoscut'

CaPitolul II
(tntuneric)- nai $i aici se vorbe;te despre ln acesl intunericul dumnezeicsc ;i despre necunoltinla' $i innoteaze ca a ajunge sub intunericul durnnczeiesc prin ncvedere 5i necunogunla seamni a vedea;i cunoaqte pe Cel mai presusde vedere qi cunoqtinla, chiar prin-a nu este.zice. a vedeagi caci aceasta vedea.nicii cunoaste; cunoalte cu adevaiat. Dar niciieri nu explici astfel prin necunoritinlA;dar citqtc SiEpist<tlaa V'tt cunor;iin1a cattreD0r0lei. Prin (tnldturarea) tuturor celor ce sur!' AdicA prin cevadin celeexistente; a nu cugetaca fiindu-i connatural nume$te aceastainlalurare (a<paipcotv). Iar^ statuia ca in piatra nutu.uja" cea facuti in matcrianeprelucrata' intreagaasacunl este.cind sculptcazictnera !rco vlelultoate.iu- arati 5i Eunpidc itt Andr,'medt. dc pildi: C hipul vreuneifecioare A;i:atti in formo ei pntprie in :idurile statornice Lucrure a unei mAini PricePute. A numit statuie narurall forma propric a ci din piatri cilcrlpcr rfig n|rpaqS. Dar qi cind se laut6pogpov sculpteazadintr-o parte a urtui copac ce sc inalla 9i infloreqte.facindu-sc din ea o panc a unui pat. preculn zice Homcr in Odiseea. ca a ficut Ulysse; sau ci a sculptatintr-un astfelde copac un semn al victoriei Dar ca de pildA cAnd vorbcsc ai de piesedin pietre pretioase, o gcJ acoperi' tacAndu-l de pamAntul smaraldule cur:i1it s t r " l l L r c i t o n re v d z u t a . a d i c i ( c i y q l , p o ) sratuie a spus clir-rd gindit s-a la aceasta ales Mai icryI<ilopa;. ca poetul Dionisie in cafiea adosa a Liticektr cele de fa1a, (At0tKAv): Din uspidi inflorind ruinic sau din umetisl, A ftit ui o statuie de y rfir. un iatittt negru ca sdngele' Toate acesteaaratAmulta invalatura a acestuibarbat' Dar trebuie, cum socolesc, (s'd lduddm) negaliile' Textul de fala il explicd Parinteleinsu;i in cele urmatoare' Afirmaliile (06otg) se atribuie in nrod propriu lui Dumnezeu(iiindca estej;a;a sunt de pilda: Ccl ce este,via1i. lumina fi cclelalre;iar negaliile (drP(Itpotq), cdte se neagaca striiinelui Dumnezcu.ca de pilda ca Dumnezeu nu e truD sau suflet, nici ceva din cele cunoscutesau cont -piute prin inlelegere.Sau ceeace sunt afirmaliile qi ncgaliileldqcrtpeoctql am cunosculin mod 106.oerg; diferit in sciereaDespre numirile dumne:eie;ti' in cele existente.Cunoqtinlele despreccle ce sunt nu acopera,zice. necuno;tinla lui Dumnezeu.ci il aduc lui Duntne:eu dinfdpturi mai la aratare;(c'urutStinlele la iveald necunootler?( Iui Dumne:eu,n' degrabd st;<tt

252

Despre Teologia Mistici trad.). Caci lumina din existenle trebuie considerata ca o a celor ce exista,caexistenle(deci deoseb i te cunoaStere de Duntne:eu, n. trad.), precum aflam gi in cele urmatoare. se insolesc cu cele care pot fi impa4ite Si despa4ite (divizibile qi separabile)qi se inmullesc impreuni cu ele (diviz:rea) celor sensibile'La spreimpA4ireaqi despa4irea cele din urnui, adicd de la invilAtura teologica. De la cele dialdi. Numeqte cea dintii pe cea mai propriu sA-iajute inlelegerea,pentru cl Dumnezeu insugi a fost Cel ce s-a numit pe Sine Cel ce esre(o c6v). Mai presus de toatd (negalio)' Arata cum sa ne folosim de afirmalii qi negatii cu referire la Dumnezeu 5i ca afirmaliile le facem pomind de la cea dintii ;i mai inrudita lui Dumnezeu;iar negaliile, pomind de la cele din urmd qi mai depanate de El. Ajirmagia de bazd. Afirmalia este un cuvant care fie ceva implicat, fie impreuna enunla fie ccva contestat, legat,de pilda Dumnezeueste,Dunlnezeuestebunatate. Cici cuvdntul enunlator (unooettxtl) arata fie generalul, fie ceva contestal, fie ceva implicat. Deci e o declaralieenuntatoare(unoOettril xcrtdgoorq) saude bazadespreDumnezeu.ci El esteviala saubunetarcamai mult decAt aerul sau piatra; iar inlaturarile se fac prin cum prin enunlare, nega[iecontrardafirmaliei;afirma1ia,' s-a spus,e o declaraliepozitivi, pentru ca Dumnezeue viala sau aer; iar inliturarea care neaga nu-l suparape Dumnezeu,nu-l mdnie; in afirmalii incepem de la cele mai inrudite; caci e mai proprie lui Dumnezeu viala qi bunatateadecdt aerul gi piatra. Iar in inlaturari urcAm de la cele din urma, de pilda ca nu se indica Dumnezeuprh cuvdnt 5i nu se inlelegeceva mai propriu lui Dumnezeu decAt a nu se infuria qi a nu se mdnia; gi in general incepem de la a doua din negalii, de pilda spun6ndmai mult cA Dumnezeunu se mdnie, nu se infurie, decatce gi ci nu se mdnie decdtca nu inlelege.Urgia nu vorbeqte pentru cd furia (Kpdrtldl,n) esteo supdraremare qi asprA, (xcrpqndl,n) tulbura capul 1td xripcl qi-l miqca mult lndl.l,ouoo) ; iar mAnia (pfiug) nu este furia scurti, Deci urcdnd de la cele sensibilespre cele ci stdruitoare. negalii sd nu fie inlelesein mod inteligibile,toate aceste cobordt, ci trebuie la fiecare din cele spusesa auzim ceea ce a spus fericitul Dionisie; cici Dumnezeu nu e nimic din cele auzite,cunoscute sau inlelesede noi; dar nici din cele ce cunosc toate Puterile inteligibile (ingereqti). Caci loate cele spusesunt de la Dumnezeu 5i daruri ale lui; dar cum este El care providenliazi in mod propriu prin ele? Dar toate le-anl explicat in mod deosebit in scierea D espre nuntirile dumne:eiefti. Caci toate acestea sunt accidenteEi se afli in fiinlele de dupa Dumnezeu; iar Dumnezeu este mai presus qi de fiinla qi Cauzatorul acestora,deci mai presus de ele. Sau altfel: viala qi bunatatea, acestea sunt afirmiri sau insuqiripozitive, nu furia, nici m6nia; acesteasunt negalii sau stdri ce trebuie inlAturale(de la Dumnezeu). Decdt aerul qipialra. Aerul, dupi cele spusein ca4ile Regikr,este unda sublire.Iar piatraa vdzut-oproorocul. Viala gi bunototeo sunt afimralii gi indicalii proprii despre Dumnezeu. Iar dintre nega!ii, dimpotrivA, sunt 5i sfaine $i depane de Dumnezeufuria qi mdnia; iat u nu le spune e mai potrivit lui Dumnezeu qi mai propriu, deoarecee mai presusde orice minte qi cuviinla.

Capitolul III
qi bune. AratA ce cuprinde Cum firii dumnezeicEti tnoscierea i nv(i!(iturilor teologice (@ololtx6v turui)oeov). Temele qi motivele teologiei referhdu-se qi luminata a dreptei la toati cuno$tinla dumnezeiasca credinle - si se qtie cum e unicA firea dumnezeiasci, pe carePerintii mai noi au numit-o de oliniri (ol-tootiotov); qi cum qtiind-o intreita, ceea ce inseamnd inlreit au voit sa arate proipostdticu ('[p1oD[6oTc[tov), prietalile Persoanelor5i ce spun ele, ca de pildi parinlimea qi filialia qi care este puterea sfinlitoare qi teologia Duhului dumnezeiesc; 5i cum s-a zts:Cuvdnt bun a rostit inima meu (Ps.44,1);qi cunr s-avorbit despre Duhul inchinat. carede Ia Tatdlp ulcede qi cum esteFiul lor; gi cum sunt in Tatil gi Duhul in ei gi in comunicarea Fiul gi Duhul in mod coetem qi nedesparlitSi neimpa4it intre ei gi cu Tatal, intr-o unitate din care nu ies. Dar trebuie qtiut ca persistenla lpovri) Ei starea (o'cdorg) e altcevadecit persissunt acela$ilucru; insa migcarea Deci spunenl cii qi in firea dumnezeiasci, care e ten1a. in persistenla ei nemigcata, se arata ipostasurile mutuala intre ele. nrigcindu-se in lo^cuirca existenla in El qi in Ei. Inlelesulcelor spusee acesta: Sfintei Treimi cste coetemagi nu altfel a existatqi altfel s-a constituit dupi aceasta;nici n-a fost in Ea vreo ci deodataqi impreuni esteFiul despa4iresau prefacere; din Tatril 9i Duhul Sfint qi nu dupi El. Cum lisus cel mai presus deJiirtld. Noteaze aceasta conra Nestorienilorqi Acefalilor. Cum (se nurneqte) bun. E ceea ce se cuprinde in e ttunit ile dunne:eieSti. Des,tz scrierea De fapt au fost necesarc. Pentru ce InYildturile ('Ytto'Eufi6oerq) $i scrierea Despre numirile dumne:eiegtisunt mai scurledecdtTeologia simboliuiSimbolic,i. Spune ca intAi a fost necesareTeologia simholitii. (Ragiunile) celor vdzute in cele inteligibile. A numit vederi ale celor inteligibile contemplaliile p o t r i v i t e s i m p l i t a l i i I o r n e m a t e r i a l e .I a r i n v a l u i r e a (nepto,6l"l,ovTot) a pus-o in loc de reducere (o1)ot6l,l,ovrot). Ci o nevorbire - totald. Nevorbire 1ol"o1icvl nume$te neputinla de a exprima prin cuvant cele mai presusde cuvint; qi neinlelegere iavoloicv;, neinlelesul qi ceea ce nu poate inlelege cineva mai presus de minte. Iar de acolo, - ca de Ia cele de sus. Fiindci cele inteligibile (t& vontd) 9i mai presusde minte ale lui Dumnezeu sunt unitali qi Dumnezeu este Unul, ba mai degrabanrai presusde Unul, cu dreptates-auconcentrat ca neirnpa4itegi neinmullite.Iar celede dupd Dunmezeu, cu clt coboaramai mult sprecele sensibile,cu atAtmai mult

2s3

Desprc Teologia Mistica

Capitolul N
Nu e nici tnt-un loc. in mod necesar Parintele a asigurat prin acestea pe ascultdtor ca nu cumva prin negaliile urmatoare sA creada ci dumnezeirea nu existi in general; ci prin aceste ahrmalii aratA ca o presupune exi.stAnd; iar prin acelea (prin negalii), ci nu e nimic din cele existente, ci e mai presus de fiinli.

CaPitolul V
Nu e nici sutlet, nici minte. CAci acesteasunt deosebite intre ele, (cum s-a aritat mai sus); nu e nici inchipuire, opinie, raliune, inleles,care si se contemple cu nrintea.Mai trebuieauzit ca nu areriliune ca raliunea noastra; nici inlelegere ca in creaturile inlelegitoare. $i la fel trebuie cugetatecele urmetoare; qi la acesteatrebuie a d A u g a t :a l a c u m l e S t i m n o i ; m a i s p u n e c l f a c e afirmaliile celor de dupa ea, adica de dupA lrea dumsau ale creaturilor, cdnd zice ca ele sunt viala nezeiascA, sau luminA prin cele vazute in cele ftrcute, din care inlelegcm pe cele ce le-a dat subzistenla acestoraqi prin ele nu introducem vreo afirmalie a firii lui dumnezeiegti; gi iariqi facem negalia spunand ci dumnezeirea nu e nimic din acestea. Nici unul, nici unitate. Unul gi unilatea se deosebesc intre ele; primul arati pe Cel aflat deasupra tuturor, a doua calitatea.ca alb qi albime, bun gi bunAtate.Noteazi nu e fiin1a lui Dumnezeu,precum cA nici dumnezeirea nici vreunadin cele spusede ei, nici din cele opuse lor; nu e nici una din ele fiinla lui Dumnezeu.Cdci acestea nu sunt fiinta lui, ci opinii despreEl. De aceea9i Sextus, filosoful bisericesc, gi Grigorie Teologul, in al treilea nici Cuvdnt teologic al lui, nu indicii nici dumnezeirea, nena;terea.,niciparindmea ca fiinla a lui Dumnezeu. ce nu e nici Nici dumnezeire, nici bundtate. Note2na Duh, cum il qdm noi, nici fi.ime,nici parinlime;9i (expresia) cunt stintnoi ('cd <i4 qpdg ei6evatl se referi la negarea celor prezente.CiEiaratA ceearc ;tint noi. Nici nu o cunosc pe ea existenyele.Sa nu te tulbure acest capitol li sa socote$ti cA acest barbat hulette pe Dunrnezeu; cici scopul lui este sa arate pe Dumnezeu nefiind nimic din cele ce sunt.ci mai presusde cele ce sunt; cum poatefi socotit cdci daci El a produs toatecreAndu-le, ceva din cele ce sunt? CAci a spus cd nici cele ce sunt nu cunosc pe DunrnezeuCauzatorul tuturon pe de alta parte' e pierzaniesigurd a nu cunoaqtepe Dumnezeu; de aceeaa lamurit repede,spun6ndin calitatede ce esteEl; adici nici una din cxistenlenu cunoa$tepe Dumnezeu ala cum este El: adica fiinla lui este neinleleasa9i mai presusde fiintA sau de existenlaa5acunt exisu ea; cAci s-a zis: Nimeni ttu cunoo;te pe Fiul decdt Tutdl, nici pe Tutdl tru-l cunoaite

cineva,decdt Fiul Mar.1l,27); qi marcle Dionisi6 atlauga gi zice (ca nimeni nu cunoalte pe Dumnezeu ca ceea ce existenleleca ceea este),nici Dumnezeuinsuqinu cunoaqte ce exista,adicanu $tiesa se atingade cele sensibilein mod e impropriu lui sensibil sau de fiin1eca ninla; caci aceasta Dumnezeu;fiindcd noi oamenii inlelegem cele sensibilece sunt fie prin vedere, fte prin gustare, Freprin atingere; iar cele inteligibile (spiriruale)le cunoaqtemfie din invAlitura prin sau instruire sau luminare; iar Dunmezeunu cunoagte moduri celece sunt,ci are cunostinla nici unul din aceste cuvenita lui; aceastao di de inleles Du'iel, icAnd: Cel ce cunoe[te loote inointe defacerea kt, ceeace inssurme ce nu prin raliunea potrivid celor existentele cunoa;te Dumnezeu (carc estecunoalrereasensibila),ci prin alt mod al cunoagterii Iar ingerii le cunosc pe ele in mod spiritual 5i nematerial,nu in mod sensibil,ca noi; astfel deci qi Dumnezeu fiind incomparabil mai presus,nu atingAndu-seprin hinla cunoa;r cele celece sunt('[d ciwc) saufipturile nu sepot ce sunt.A,1t'41: intinde peste fuea lor in inlelesurile lor. Deci privind la ele insele, nu cunosc luea dumnezeiasci, aqacum este ea Deci a5agi firea dumnezeiascd.privind la ea. nu cunoa5tecele ce a aratat-o frhpi lo[ aceasta sunt ca fiind in Sine dupa raqiunea supundnd:intrucdt sunt existenle - fiindca este mai presusde toate cele existente qi are insaqi existenla in mod mai presus de fiinF; cici altfel n-ar spune cineva ca nu cunoagte Dumnezeu creaturile lui. Prit'iutr Ia aceeasi'.Pentru ca neprihinita Treime, in ceeace esteea nimeni nu cunoa$te sau nu estein Ea nimic in a5afel' ca sa o cunoascape Ea fiindcA cum esteE4 caci noi cunoaltem ce esteomenitatea, sunten oameni; dar existenla neprihanitei Treimi nu cunoaltem ce cste; cici nu suntem din frinp Ei; astfel nici celece sunt,canoi; celeexistentein nu cunoa$te Dunrnezeu caci nu esteceva din cele ce sunt sau din ele insele. CAci deqi Dumnezeu insugi este Duh 5i s-a numit astfel Sfantul Duh. dar nu esteDuh cunoscutde noi saude ingeri. Dar de ce spundndmai sus,ca nu e luminA' nici adevir, cobordnd iarlgi, zice cd nu e intuneric, nici lumina, nici ratiicire' nici adevdr? Deci e cu putinlii sa cautim a spune cl intAi vorbe$tedesprelumina in mod absolut 9i ca nu e in ea nici o ratacircposibila ca in lLinleleingerilor, ci e adevdrabsolut prin sine gi adevarnecauzat.Iar de cele urmetoare,ce nu sunt nici din cele spreceva,cum e lumina ce se prefacedin intuneric, schimb6ndu-sedin lumina virtuald in lumina acruala,din relaliile inne lumini qi intuneric; caci nu e nici intuneric. nici lunrin:i; de aceeanici nu se preface prin opozilie din ceeace e virtual ratAcirein adevaractual.Cici sunt cele de al doilea fala de El (posterioare toate acestea lui), provenrnd in mod providentinl din El; deci nu este nimic din cele (care sl fie) de la El.

254

NOTE la TEOLOGIAMISTICA

Capitolul I
264.Damnezeu e mai prelus de cunoagterein ceea ce este in Sine, pentru ca este mai presus de existenla cauzata, limitata,posibil de cuprins, ala cum cunoastem noi. Dar ;tim ca exista, deoarececaracterul dependent al lumii arataca trebuie si fie o cauzi independenta,nelimiei. Existenlalui e prin aceasta tatAin conlinutul qi puterea mai presus de orice indoiali, deci e supraluminoasd,dar ce este in Sine e acoperit de intuneric penFu putinla noasra de cunoaqtere. 265. Deosebi$ de cei ce recunosc pe Dumnezeu ca Cel de care depinde lumea care nu poate fi prin ea, sunt dou6 categorii de oameni: a) cei ce cred ci, cunoscAndpe Dumnezeu ca Cel de care depind toate, $tiu totul despre EI; ei nu recunoscmisterul care acoperi pe Dumnezeu ca un intuneric: b) cei ce socotesc cA nu existenimic afara de lumea aceastavazuta; gdndirea nici unora nu merge pana la capat. 266.Fa1ade amiindouicategoriile de mai sus,gindirea adevirata admite cd despre Dumnezeu se poate afirma pe de o parte ctr are toate cele ce le are lumea, dar pe de alta trebuie sA i se nege cii le are aga cum le are lumea, pentru ca in El totul este necauzat,independent, nesupusrelaliei, cA El este in calitatede cauzatoraltfel decat toate: conciliere intre afirmalii 9i negalii. $i mai presus gi de unele gi de altele. Oricit am mari insugirile pozitive ce i le acordam lui Dumnezeu, El e deasupra acestora.Iar negaliile nu inseamni simpla negarea acelor insugiri,ci indica faptul ca El e mai presusqi de ele. Cdci ii neginr insugirile privite in lume, ca pe unele ce sunt insuficiente in a-l exprima, el fiind infinit mai presus de ele, dar avindu-le intr-un fel cu totul deosebit de cum le are lumea. 267. Oe aceea,teologia nu numai ce poate spune multe despre Dumnezeu (atribuindu-i toate insugirile lumii bogateqi complexe)sau puline, mullumindu-sesA spunddoar cA esrc,nu cum este,ci poateqi sAnu spuni nimic, czai chiar a spuneca este nu aratAcA inlelege pe acestesteal lui. Dar existi un alt drum spreDumnezeu: trairea intalnirii cu EI, depaqind toate inlelesurile afirmaliilor gi negaliilor cu privire la El. E o intilnire cu El in intunericul lipsei de inlelesuri qi de cuvinte, dar un

intuneric supraluminos; in aceasti intllnire se triieqte Dumnezeu in modul cel mai intens Si mai convingator. Aceasta raire e pe de o pane o despA4ire de toate cele ale lumii, pe de alta experienla fulger6r[ unei lumhi orbitoare, inexplicabile, ba chiar a unor puteri care zguduie fiinla omului asemenea sunetuluicoplegitoral unor trimbile. Aceastaexperien!de culmea cunoaqterii lui Dumnezeu, la care poate ajunge cel care se desprinde de toatecunogtinlele lui DumnezeucAqtigate din lume ca operi a lui. Cu cit igi di cinevamai mult seama de marelia gi complexitatealumii gi a omului qi a relaliilor lui cu lumea gi cu semenii, cu atdt poate experia, prin despi4irea de ele, mai intens intAlnirea cu Dumnezeu. Numai cei ce nu cunoscin profunzime lumea qi pe om tainci lui Dumnezeu, suntincapabili$i de experienla care e infinit mai presusde toate ale lumii.

Capitolul II
268. CunoEtinlele cAgtigate din cele createmai mult acopera necunostinla lui Dumnezeu, echivalentAcu conqtiinlamisterului lui. Ele ne dau mai mult iluzia cii cunoaftem pe Dumnezeu, acoperind de fapt marea lui taina, care este cu totul altfel decit lumea. Ele nu ne permit sa vedem intunericul care acoperii pe Dumnezeu gi care. in mod paradoxal, ne spune mai mult ceeace este El, decit cunoqtinlele pozitive cigtigate din lume.

Capitolul III
269. CuvAntulcel mai presusde fiinla s-a ficut 9i creata. fiinla sau fire omeneascA 270. Ct cit vrem sd cunoa$tem pe Dumnezeumai mult din creaturi, cu atat trebuie sa folosim mai multe inlelesuri gi cuvinte in cunoagterea gi exprimarea lui. Pentu ca in creareagi suslinerealor s-a folosit El insugi de iradierile lui ramificate. $i, cu cAt vrem sAne ridicdm de la creaturimai aproape de El, ca Cel Unul qi mai presus de toate, cu atdt ne folosim de mai puline inlelesuri $i cuvinte, pini ce in unirea cea mai accentuati cu El renunlAmla vorbire gi la inlelesuri,pentru cA El estein unilatealui mai presusde ele.

255

Note la Teologia Mistici presus de toate negalia este afirmagia cN 271. .}.lai DumnezeuesteCel ce este. 272.pomim de la afirmalia lui Dumnezeuinsuqici .rte,pentru a-i nega toate celelalte luate de la creaturile de jos. presus de raliune. DacA in capitolul anterior s-a spus ca nu e lipsit de viala, de lumini, de ordine, acum se spune cii nu e nici via[4, nici lumina, nici ordine, fiind viaii, lumind. ordine mai presus de via1a, lumina, ordinea creata, in calitate de cauzi a lor, lipsite de marginirea a ceeace e cauzat.Mai uimitoarc e declaralia ci Dumnezeu nu e nici unul, nici adeviir, nici bunatate, nu are nici noi: nici caractermiirginit fi cauzat,a$acum cunoa5tem cunoltinlii cum e cunoltinla noastra.$i mai indriznel se spune ca nu e nici Duh sau Tati sau Fiu, cum cugetam noi. Toate se neage,nu pentru c4 nu sunt la El, ci pentru ca nu sunt a$acum le cugetamnoi. Negaliile referitoare la El sunt mai presus de afirmaliile cugetate de noi in gradul suprem. Nu se poate spune ca Dumnezeu nu e toate acestea,ci le negam doar forma gi gradul in care le cunoa$tem noi, rnarginirea, caracterul supus inlelegerii noastre. Cdnd pomim in cunoa{terea lui de la afirmalii, trebuie sd negim cele ce sunt straine de El sau insuqirile lumii vizute qi marginite. Cind voim insi si ne ridictrm la cea mai mare inillime a lui Dumnezeu, trebuie sd pomim chiar de la negarea celei mai de baza afirmalii, renunlAnd a vorbi chiar de existenla lui. Dar, in general, e mai uqora-i nega lui Dumnezeuinsugirilenespirituale, decAtpe cele spirituale.

Capirolul IV
273. Se indica ceeace se poate afirma despreDumnezeu5i ceeace trebuiesAi se nege,ca existenliispiritualii. Dar qi afirmagiile referitoare la Dumnezeu au un caracter mai presus de inlelegere. Nu e in El nici o nu e tulburare,nu se poate ivi in El nici o neordnduiald, supusnici unei patimi sau pasivitali.E absolutliber. Nu e supus nici unei schimbari, fiind desavirqirea i'arAnici o lipsa.

CapitolulV
274. Oacit in capitolul anterior s-a spus cl Dumnezeu nu e lipsit de minte, nici de raliune, aici se spune ca nu e nici minte, nici raliune. de Pentru ca mintea gi raliunealui nu pot fi ?nlelese creatura.E minte mai presus de minte, e raliune mai

Ale celui intre sfinli DIONISIE AREOPAGITUL

EPISTOLE
Epistola I (monahul Cdtre Gaius* terap,sutvl )
s intunericul e facut sd disparade lumina qi qi mai mai alesde multa luminA.Cunoqtinfele ales multele cunostinte fac sa dispara inlelegindu-le in mod Acestea, necuno$tinta. in mod superiorli nu ca privaliune*, declarA cA cei ce au lumina adevarata suDraadevarat gi cunoqtinfaexistenlelor (lucrurilor) ramdn lui Dumnezeu qi a infara necunoagterea lor tunericului lui mai presusde cunoaqterea li se acoperade toata lumina, care ascunde pe lui. $i daci cineva,vAzdnd toatacunogtinla Dumnezeu,a inteles ceeace a vAzut,nu l-a (creaturile) vezutpe El, ci cevadin existenlele Iar El, rdmAnAnd apzat lui* qi celecunoscute. de fiinla (de de minte gi mai presus mai presus nu existenp),prin insugifaptul cAin general{' secunoscli nu sunt (celecreate),secunoa$te in mod superiorca estemai presusde minte. in sensmai inalt, deplinaeste, $i necunogtinla cunogtinF a Celui ce estemai presusde cele cunoscutelT5.

EpistolaII
Cdtre acela$iGaius terapeutul(monahul)
Cel ceestedincolo de toate* estemai presus celorindumnezeiti $i devenigibuni, Cel ce e gi de obdrgia mai presus de inceputul a tot inceputul gi al qi de obdrgia dumnezeiasca bunatalii,daca inlelegi prin dumnezeire$i a$a-numiteiindumnezeiri qi bunatAliestedin(deinceputul)dumnezeiasca gi bunatate*darul binefacatorgi indurffIezeitor $i colo de obdrqia liind de neimibunatatii deoarece, de obArgia unitateade neschimbata Supradurnnezeului Si de imitari rela[iei*, e mai presus qi ne tat $inesupr.rs prh carene indumnezeint Suprabunului. fac'embuni. D'e faot. daca aceasta se face gi de relalii,Si de cele imitate gi de cei ce se imparta5escr/ inceputul indumnezeirii qi al intbunarii

Epistola III Cdn'e acela.liGaitts terapeutul(monahul) are aplicat intrupdrii are tndatd gi ce fnYeles Ce ingeles
o da de ingelesScriprura(cf. Mal.3,l), ci Cel inclata inseunnd c6, contrar nadejdii*, din sala de pAnaaici scoatela lumina iubirca mai presusde lii"ta e iegitdin ascunzimea nearAtarea Dar este ca aceasta aratare,ludnd fiin1ain mod omenesc. de oameniceaprin Hristos.Socotesc

257

Epistole
nici unei ratiuni ;i nici unei mingi'ci inteleasa ascunst qi dupi aretare sa].' c3 se spun mai ramanenegraiti qi chiar inleleasa. spusA chiar lama pnn aceasta in a-ratare. dumnezeiegte, Sl $i necunoscutA-". ramane nelacanou-se ascunsa, lui Hristos a rAmas

EPistola IV Cdtre acela{i Gaius terapeutul(monahul)

Cum zici ci lisus*, Cel dincolo de toate, s-a asezat fiintial in acelaqi plan cu toli l Caci,nu se zice aici om ca Cel ce e oamenii cauzatoruloamenilor*, ci ca Cel ce El insugi estecu adevirat om, dupa fiingaintreaga'Dar pe Iisus* in mod omenesc' noi nu-l separarn Caci nici nu estenumai om, fiindca nu e nici de fiinla. numai ca om. Ci iubimai presus torul de oameni prin excelenlds-a fdcut om de fiinla fAcdnduCel irai presus cu adevarat, se din fiinla omeneaica,fiinla mai presusde mai oameni* qi ca oamenii. Dar Cel pururea. de supraplin pulin mai nu este deiiinta Dresus sitoare' iuprafiinli alit ate, din bogAliaei pr^iso s-alacut lllnla Si venindla liinta cu adevarat, de tiinla* 9i lucracele ale omului mai presus mai Dresusde om*. $i a aratat Fecioara de fire' iar apa zamiilind in mod mai presus suportandgreutateapicioarelor nestatAtoare materiale $i damanteiti qi neceddnd,-.ci tinlndu-l printr-o puterenlal presusde Ilre nescufundat (cf. Mat. 14.25). Dar cine ar Duteaaminti de toatecelelalte,atat de multe, ir.in .ute cel ce priveqtein mod dumnezeiesc mai presusde minte cele ce se va cunoaste iubirea de oameni a lui lisus. afirmi de.spre o putere*expricareau in 6le.prin depAqire. mata prin negalie? De fapt, ca sA.vo,rblm nu eranici om' nu ca nelllnd om' rezumativ, ci ca fiind din oameni'era dincolo de oameni si fAcut cu adevaratom mai presusde om' A s t f e l , n e l u c r a n dc e l e d u m n e z e i e l t ic a D u m n e z e u *n , i c i c e l e o m e n e $ t ic a o m , c i D u m n e z e ui n o m e n i t c o n v i e l u i a c u n o i , implinind o oarecarelucrare noua* t e a nd r i c 4 1 7 8 .

EPistola V Cdtre Dorotei liturgul (diaconul)

cdtremine' inraritu-s-a{i nu intunericul dumnezeiesc este lumina cunogtiil(aTade (Ps. 138,6). E ceeace spune pot sd o ajun,g locuie{te cA spune se care in neaDropiatd c a a c u n o s c u tp e P a v e l ' d u m n e z e i e s c u l l i fiindca.este Dumnezeu(cf. I Tim' 6.16)' $i ca fiind nlai precunoscandu-l bu*n"t.u, nevazuti,ca unace intreceputinlavedenl'll De cunoltinla. inlelegerea toata de sus lu$i de pentru revarsarea tot ea e neapropiata L u t n e c e r c e l a t e ;t s u n t aceea iudecalle mina covar{itoire mhi presusde fiinld, in el de netles' (Rom. | | .331 Lui cdile Si neDitrunse cunoasca sa $i aiunse*tot iel ce e invrednicit Ltri'caree maipresus Lui Sipuc'ea crisclarurile viaa pe Dumnezeu' prin insugi faptul ca s"a Caci l-a aflat pe +'Z). mintea toatd lpitip. de ajungand Caci nu-l ved;, nici nu-l cunoa$te. toate de presus mai ce e $i l-a cunoscul de vedere$l cle Cel in Ccl mai presus cu adevarat iiindcd presus de ingelegere, m;i ce e Cel De aceasta.ca,e.ste c h c unoa$te iar.prin cunoa$tere. tu[iind Cauzatorrrl de toate. dincolo Lste ;r lntellglDlle' dincolode toatecele senslblle turor279. s-a Minunatd cu proorocul: Jlcut De aceeazic

258

Epistole

Epistola VI Cdtre Sosipatrulirurgul (diaconul)

Nu socoti biruin1a, sfintite Sosipatre,a injura credinfa sau opinia care nu se aratA bunA;nici faptul cd respingicu dreaptajudeCaci e posicatAcele bune ale lui Sosipatru. bil* sa se ascunda 1ie qi acelora in multe falsun qi aparenteCel unul gi ascuns.Nu socoti nici cA, daca ceva nu e rogu, e numaidecatalb; nici daci ceva nu e cal, e numaidecatom. De vei face aqa,ascultandde mine, vei reu)i sa vorbeqtiimpotriva altuia, de tine se dar pentruadevir*, incAtcele spuse nu poatAfi respinse.

EpistolaVII Cdtreierarhul Policarp*

in mod cinstit catreel ci Elinii nu se folosesc d e c e l e d u m n e z e i e g t ip e n t r u c e l e d u m Eu nu gtiu, cdnd vorbesccatre Elini sau nezeieqti,incercind si alunge adorarealui lui Dumnezeu. Dumnezeuprin inlelepciunea cAtrealfii, daci ma pot incredein mine ca om celor multi*, care vorbesc cea a de nu de bine gi dacdpot cunoa;teqi spuneadevArul $i insuqica atare,a$acum estein realitate.Ciici raman lipiti in chip material gi patimaq de acestadovedindu-sein chip drept ca atare miturile cele ale poelilor gi se inchinA creaturii in locul Creatorului, cdnd nici insuqi prin legea adevaruluigi ardtindu-seclar, tot in mod cuvios de Apollofane nu se folose$te ce este altfel, dar imita adevarul, se va pentru cele dumnezeie$ti. dovedi* ca e mai degrabaaltcevadecit ceea cele dumnezeieqti cu el. Deci Caci adevaralii filosofi trebuie sa se inalfe ce estecu adevArat $i neasemenea prin cunoqtinla existenplor (lucrurilor creadevaruluisacome de prisosca sustinatorul Pavel bata pe ace;tia sau pe aceia. Caci fiecare ate)*, bine numita gi de dumnezeiescul inlelepciunea lui Dumnezeu(cf. I Cor. 2,7), afirmh ca el are moneda impAraliei, cind cit gi al poate are vreun idol al vreunei parli dlrt spre Cauzatorulatat al existentelor, adevar. $i, daca il vei respingepe celalalt, cunoqtintelor. $i, ca sa nu i se para lui cum nu secualtul gi apoi indata altul se va sfadi pentru el. A p o l l o l a n ec a e u r e s p i n g , Iar daca va fi recunoscutdin chip drept vine, opinia altora qi a lui, ar trebui sd ratiunea qi va rAmdne nerespinsade toli . qtie*, dacd ar fi intelept, cA nu s-ar putea de s c h i m b a v r e o d a t a o r d i n e a q i m i r ; c a r e a tot ce nu seva arata ceilal$,se va respinge ca adevArulreal prin persis- cereasca,daci nu l-ar avea pe Cel ce e la sinein toate, pre- suslinatorulgi Cauzatorulei, careo mi$cApe tenla lui neclintita. Deci, cunoscdnd, nu m-am grabit aceasta bine aceasta, cum socotesc, (cf. Dan 2,2I X 5i e Facitorultutl.l-ror sa graiesc catre Elini sau catre allii. Ci ini lor dupaSfinta Scripturaj6'. qi DesavArqitorul a j u n g e s a - m i d e a D u m n e z e u s a c u n o s c Cum, deci, nu trebuiesA-lvenerim pe Cel pe i n t i i a d e v a r u l ,a p o i s t i i n d u - 1 s , a v o r b e s c carc-l cunoa$ten $i din aceastagi sa nu-l desoreel cum trebuieJso. admirAm pentru puterea lui, a toate cauzaCum sa nu-l admir toare qi supranegriiita'l de El* intr-o qi mi$cate luna sunt cdnd soarele $2 puteregi stabilitatemai presusde lue (cf. Iosua neschimimpreunacu nemiqcarea 10,12-14), Tu insd spui ca solistulApollofane* mi bdrfegte$i ma nume$teparicid, ca pe unul ce batAa universului* in toate gi toaterAmanca masuraa zilei intregi pentru toate sau mai nu ma folosescin mod cuvios de ale Elinilor Cum sAnu-l admir, cind mult decataceasta? contraElinilor. Dar e mai dreptsAspunemnoi $l

259

Epistole toatecele mari gi cuprinzltoare, astfel purtate, de ele?$i. in vrcme celectrprinse nu amestecA ce in cele de jos o zi din cele succesive aproapese intreie$te* (cf. IV Reg. 20'11)' mergana pAna la aproape douAzcci de ore (sic).pe ciintl de altfel tot ocestIimP* se uratd in iriri contrare $ intoarce prin asrfel de mai presusdefire in celealefirii de contraste pe drumul lui* scurteazi Saucdndsoarele ro.s. in iaraqi migcarealui de pestezi' readucand mod minunat calea lui noui intreagala mai Dutinde zeceore?E ceeace i-a uimit pe drept lui Ezechia qi i-a supus iuvant si pe Babilonieni tara lupta, ca unuia egal cu Dumnezeu9i mai presus de oatneni 1cf.II Reg.20.ll). $i nu rnai vorbescde marile fapte din Egipt saude alte semne ale lui Dumnezeu savarqitein alte sdrbatorite pArti,ci de celecomune;i cere$ti, ca irreiutindenili de toli. Dar Apollofanezice ca ele se povestesc iccsteanu suntadevarate, in cercurile(sacre)*persane ;i le sarbitoresc doar inca nragii in amintirile intreitului Mitra*. Dar si-i fie ingaduit lui sarimAna in lui pentru ne$tiintasau neexperienta acestea din lipsi credintei.Deci spune-ilui: ce spui in linrpulcruciimantuiaratata desprieclipsa toare'l AmdndouA s-au vazut prezente:luna cu soarelein Heliopole* in mod aratandu-se minunat (paradoxal)* (cAci nu era timp de in mod rAmflne conjunclie).$i iar5qi,aceasta* mai Dresusde fiecare de la ora a noua pane seara,in fala soarelui.Dar mai adu-i aminte aceluia qi de altceva:caci a vazut aparitiaei de la rdsdritul gi mergAnd pina la apusul qi iaraqinici atunci apoi di.spardnd soarelui, la diametrul iu totul,ci aratindu-se disoArAnd de fire ca acestea lui. Unele lucruri mai presus timp, fiind posibilede s-aupetrecutin acelaqi care face facut de Hristos, atoatecauzatorul ce nu au numar. cele mari qi minunate, $J de-1iesreingaduit,spune-mi-le Acestea, pe mie, Apollofaneli, de poli. respinge-ma mine. c'elcaream fost Si atuncide fala cu tine cu tine 9i le-amjudesi le-amvazutimpreutld Dar nu fiind inallaliimpreuna. iat impreuna, sale gtiude undea inceputatunciApollofane. cele explicind catre.mine. a spus fnleleaga $i o. bunuleDionisie' strnt Acesrea. iniAmplate: AtAtea fie rasplulite foptelor dumnezeieEti' spuse de noi in Epistolo. lar tu, care e$ti cele ce lipsesc'sa aduci capabilsa intregeqti deplin la Dumnezeupe barbalul care e mult infelept, dar poate neinstare sa invele cu bhnd6te adevarul suprainlelept al credintei noastrel82,

EPistola VIII ) Cdtre D emofil* terapeutul(monahul

$1 Istoriile Evreilor spun. o, bravule Demnfile. si cA acel sfdnt Moise s-ainvrednicit, Dcntru multa lui blAndele,de aratarealui bu-nezeu (cf. Num' 12,3,8).$i, dacdil descriu o dati gi ca lipsit* de vederealui Dumnezeu, nu il arati despirlit.de Dumnezeu, Caci spuncd decntcdnderalipsit de bldndefe. Domnul se suparape el cu rndnie c0nd era gi se opunea voilor dumfoarte indrazn-e1 nezeie$ti.Dar cdndil prezind neopuscererilor hotaritl ale lui Dumn6zeu,il laudapentruimitareadeosebiti* a bunAtafiilui Dumnezeu.De fapt era foartebland $i pentru aceastae nuflut slujitorullui Dumnezeu 9i mai vrednic decat to[i proorocii de vederea lui Dumnezeu ( c f .N u m . 1 2 , 6 - 8 ) . Dar qi cAndunii lipsili de ruqinese luptau impotriva lui qi a lui Aaron pentru preo0e $1 pentru posturi in conducereapoporului, se a toataiubireade slavd*9i de iidica deasupra s6panire ;i preda ocrotirea poporului celui alesde Dumnezeu(cf. Num. 16,16).Iar c.1nd s-au conjurat impotriva lui qi osdndindu-l pentru hotArdriledinainte il ameninlau,gi blAndulMoise strigape sc revoltau, aoroape Cel bun spre mantuire qi i:;i manifestaindar cu multa bldndele,ca sanu fie drAzneala, cauzatorulnici unor rele celor condu$i.Caci cu Dumnezeucel bun qtia ci cel ce vorbe$te irebuie sa se intipareascade o cat nlai mare

zffi

Epistole cu El, pe cet e cu putinF, qi sa asemanare devina con$tient de lucrArile lui binefacitoare. Dar ce l-a ficut pe parintele dumn e z e i e s c *D a v i d i u b i t d e D u m n e z e u ? Faptul ca era bun gi bun cu dugmanii. Aflat-am, zice Cel suprabun gi iubitor de bine, barbatdupAinima Mea (cf. Ps. 88,20). bund,ca l-a gi daruit cu o stapanirex De aceea sAaiba grija gi de duqmaniisubjugati(cf. Ieq. 23, 4-5). $i lui Iov i s-a facut dreptate,fiind lipsit de rautate(cf. Iov 42,10). $i Iosifnu s-a iazbunatpe fiatii uneltitori (cf. Fac. 50,21). $i Avel l-a insolit simplu ii fara binuiali pe ucigatorulde frate (cf. Fac.4,8). $i Scripfura de ii laudape toti cei buni, carenu segendeau mai inainte la cele rele, nu se preficeau, dar nici nu se mutau de la bine din pricina rautatilor altora, ci dimpotriva, imbunnnd in chip dumnezeiescqi facand deschigipe cei rdi, revArsauspre ei multa lor bunAtategi-i chemau cu bldnde!e spre o purtare asemanatoare. Dar sA urcam mai sus* $i sa nu vestim barbatilor sfinli, nici numai numai bldndetea ingerilor de oameniiubitori, carese bunatatea miluesc de neamuri $i se roagApestemasurA pentru binele lor (cf. Zah. l,l2) gi cearta multimile pierzatoare $i rau facatoare (cf. Zah.3,2) qi le duc sprerele (cf. Is. 32,7),in vreme ce se bucuri de mantuireacelor ce se lasArechemali la cele bune (cf. Luc. 15,4), nici toate celelalte cate le predd Scriptura ci primind razele despreingerii binefdcAtori, binefacAtoare ale lui Hristos Cel cu adevarat sane lAsamconduli in chip bun* gi suprabun, lucrari luminos de ele spre dumnezeieqtile ale lui. Caci,oare.nu e propriu binefacatoare bunAtafi negriite qi mai presusde inlelegere, ca face fapturile sa fie qi ca pe toate acestea le-a adus la existenla gi ca voiegteca toate acesteasa fie pururea* aproapede El gi pe de El, dupacapacitatea ei profiecareparta$a prie? $i, oare,nu le arein iubire qi pe cele ce de El gi rAvnegte*gi tine si nu se depafieaza sefacanebinevoitorfap de cele iubite carese fring* pentru El qi rabda pe cei ce il birfesc Ba, fagaduieqte sa-i vinin zadarqi se apara? dece qi cAndse 1in la distanlade El. $i, cAnd se apropiede El, vine spreei* qi-i intdmpina gi-i imbrAligeaza intreg pe ei intregi, unit cu ei, gi nu-i invinuieqtepentru cele dinainte,ci iubegte cele de acum qi face pentru ei o sarbdtoare qi poftegtepe prieteni,'adici pe"cei buni*, ca sa fie loca;ul tuturor celor ce se bucura (cf. Luc. 15,24).Iar Demofil, gi oricarealtul ce seopunecelor bune $i I certatcu dreptate, a invAlat cele bune gi se imbundtategte. CAci,cum n-ar trebui,zice, sa se celor pierduti gi bucurecel bun de mAntuirea de viafa celor omorali?(cf. Luc. 15,32).Ba, ia gi pe umerii Sai pe cel ce de abia s-aintors de la riticire qi migca pe ingerii buni spre bucurie. $i e bun cu cei nemullumitori qi rdsare soarelesau pesterdi Si huni (cf. Mat. sufletulsaugi-l punepentrucei 5,a5)ti insugi c e f u g d e E l j 6 i ( c f .I o a n I 0 , l l ) . Iar tu, carete-aipomit impotriva preotului sfintit, cum aratAscrisoriletale*, nu $tiu cum ai respinspe cel ce zici cit e necredincios$i gi l-ai impins fdc0ndun lucru contrar pacAtos ;i marturisindca 1ie.Apoi, acelarugandu-se relelor, tu nu te-ai a venit pentru vindecarea temut, ci $i pe preotul cei bun l-ai certat cu indraznealdcA a fost milostiv cu cel ce s-a pocait $i aiertat pe cel lipsit de evlavie. $i la sfdrqit ai zis preotului: Iegi! gi ai intrat cu asemenea(vorbe), fara sa fie ingaduit, in Sfintele Sfinlilor*, gi ne altar, $i ai sustras scrii noua ca pe cel ce avea si intineze cele din purtarede grija gi le-ai sfinte l-ai departat pAstratneintinate. Nu e Deci, acum ascultacele ale noastre. ingdduit sd invinuiegti pe preotulx care licele mai presusde tine sau pe turghisegte monahii de-o treaptd cu tine, chiar daci pare sAfi aratatlipsa de evlavie falAde cele dumnezeieqti, chiar dacd s-ar dovedi ci a fAcutcevadin celeoprite.Caci,chiar daci s-a in cele facut cevanecuvenitqi fAri rAnduiala dumnezeiegtiqi in cele rdnduite gi legiuite, nu e un motiv sAserastoame chipurile aceasta Dentru Dumnezeu. ordinea Dredanieidumirezeiegti. Caci nu i-a impa4it Dumnezeuin Sine. Pentru ca, in acestcaz, cum ramane srabilaimparalia lui? (cf. Mat. 12,25). $i j u d e c a t a e s t e , c u m z i c e S c r i p t u r a ,a l u i Dumnezeu, iar preo[ii sunt vestitorii* $i dupA iet0lcuitorii judecAlilor dumnezeieqti rarhi (cf. Mal. 2,7), iar de la acegtiase da gi prin mijlocirea 1iesainveli cele dumnezeieqti liturgilor (diaconilor)* cdnd e vremea,odat6 ce prin ei te-aiinvrednicit sd fii* monah.Sau oare nu spun aceastagi sfintele simboale? SfinteleSfinflor CAcinu s-auinAltatdeodat6 pentru tof. Ci de ele se apropie mai intdi

261

Epistole celor sfinte(a episcopiordineasAvdrgitorilor lor), apoi treapta* preolilor $i pe urma acestora cea a liturgilor (a diaconilor). Iar celor randuifi ca terapeuli le sunt rezeNate porlile altarului*. Iar cAndslujescqi stau de fa;A,nu o fac spre pdzirea lor, ci pentru ordinea li con$tiintade ei inqiqi se apropiemai mult de sfantatreapta preoli decatpoporul. De aceea. in i preotilordrimindu-i pe ei ii rdnduieqte c h i p s f a n t p e n t r u c e l e d u m n e z e i e q t ii,n credinfAndu-le unele slujiri mai liuntrice. Caci, de fapt, cei ce stau in mod simbolic in altar vad gi aud cele iurul dumnezeiescului lor in mod clar; 9i, iumnezeieqti descoperite venindin chip bun spreceledin afarasfintelor ascultAtori perdele*, terapeulilor descoperA $i poporului sfintit li treptelorce se purifica dupa vredniciecele sfinte,pazitebine, neprihanite,dacAnu ai patrunsin mod forlat la ele, silind sa 1i se dea lie Sfintele Sfingilor fard voie. Dar spui ca ai gi pazit cele sfinte, deqi nici nu ai vAzut,nici nu ai auzit,nici nu ai ceva din cele cuvenite* preotilor. precum n-ai cunoscutnici adevarul Scripturilor, luptand impotriva lor in fiecare zi sPre tulburarea asiultAtorilor.Dar, daci cineva a incredinlat cuiva o conducerea poporului farA porunca imparatului e cu dreptatepedepsit.$i' dac4 cineva a indraznit* sa judece un conducator cineva, carea facut dreptatesau a osandit.pe cunoscand cale facute de el (nu zic Iar din funcgie? oareil scoate respingandu-le), ca te pomeltl tu, omule, e$ti atdtde cutezAtor impotriva celui blind qi bun 9i impotriva dreptului sAu ierarhic. Si acesteaar trebui qi cAndfacdndcinevacelemai presus spuse lui* socoteqtetotu$i cd face trehpta di nu e ingac e l e c u v e n i t e .C a c i n i c i a c e a s t a de a duit nimanui. Cdcice lucru a facutOsea, mAniatpe Dumnezeu(cf. II Paralip' 26'16'19)'! Sau Sau Saul sacrihcind (cf. I Reg. 13,9)'? pe Iisus cu demonii tiranici, cdnd recunoqteau (ct Marc.3,l l)? caFiullui Dumnezeu adevdrat* Dar e de respinsxca invalator despreDumnezeu cel srain de episcopat.$i fiecare va rAmanein treapta lui de slujire. $i singur arhiereul va intra in Sfintele Sfintelor o i n t o a t Ac u r a l i a i e r a r d a t Ap e a n l i a c e a s t a hica bea dupa lege (cf. Lev. 16,2Ieq.30'102l;Evr.9,7). $i preotiivor acopericele sfinte, iar levitii nu vor privi la cele slinte, ca sa nu moard lNum. 4,20). $i s-a aprins de mAnie Domnul impotriva indraznelii lui Osea (lI 262 Paralip. 26,19) gi Mariarn s-a umplut de leprA*-incercind sa dea legi DAtitorului de teli 1ct.Num. 12.10). $i demonii-ag.s?l! fiilor lui Scheva*(cf. Fapt. l9'14-16) as-upra Sinu i-am trimis pe ei, zice,Si ei au fugit-gin.u ie-amvorbit lor Siei prooroceau([er.23,2I): jertleqte un vilel e ca care-mi si: neevlaviosul iel ce omoaraun caine(cf. Is. 66..1t desAvirgiti Si, simplu vorbind,dreptatea a lui Dunuiezeunu rabdape cei fara de lege' Iar celor ce zic'. in nurnele tdu am savArgit multe puteri (cf. Mat. 1,22),Ie spune:N,r vd de la Mine pe voi,fdlarnicilor, plecagi cunosa toli cei ce lucrali nelegiuirea (Mat. 7,23). Caci nu e ingiduit, cum zic SfinteleScripturi' a se savarli nici cele dreptecu nevrednicie*. Fiecare trebuie sA ia aminte la sine sd nu cusete la cele mai inalte Si mai adAnci,ci si dupavrednicia culete numaila celeporuncite lui (cf. Rom. 11,20).
l1 Y4

Deci, cum zici* ca nu trebuie corectati (invinuiti) preotii neevlavioli sau care fac ceva din cele necuvenite,ci le e ingaduit sa pe Dumnezeucelor ce se laudd necinsteasca numai cu leBea Prin cdlcarea legii? (Rom. 2,23) Cum mai sunt atunci preotii Cum mai vestesc invafatoriai lui Dumnezeu? pop-orului virtu!ile dumnezeiegti, puterealor? Sau cum vor luneiunoscdnd mina cei intunecali? Cum vor transmitepe ca esteDuhul necrezand Duhul dumnezeiesc, Sfint prin deprindere gi cu adevdrat?Eu i1i De fapt, Demofil nu voi raspunde*la acestea. de e duqman,nici nu voi suferi sa fie stApdnit Satana.Dar fiecare din trepteledin jurul lui decit ceamai Dumnezeue mai durnnezeiascA gi de.adevar apropiate mai cele departata. $i de' lumina-sunt mai luminoaseqi mai luin chip minitoare. $i sanu inlelegi apropierea spatial*, ci ca o capacitate primitoare de Dumnezeu.Deci, daca treaptapreotilor este luminitoare, fAra indoiala cel ce nu lumineazi a cdzut din treapta qi puterea dar gi mai mult cel neluminat.$i preoteasca, cutezator pe unul ca acestade il so-cotesc celepreolelti)t nu seteme'nicinu savar$elte lara celedumnezele$tl salucreze seru$ineaza vrednicie qi socotind cA Durnnezeunu $tie credecA poate cele de care el esteconqtient,

Epistole in chip amdgipe cel ceinqelatde el il numegte sa-i spuni lui mincinos Pirinte qi indrazneqte vorbe (caci nu le-a$ spune rugAciuni) qi le aplica,prin numele lui Hristos, simboalelor* Acesta nu e preot, ci duqman dumnezeieqti. pe sine gi luptA inarviclean,ce se amage$te mat cu sabia impotriva poporului lui Dumnezeu(cf. Mat. 7,15). graind, cu?n'spunScripturile, cel necredingi in multe (cf. ciosin pulineestenecredincios Luc. 16,10).

$4

celealepoftei, maniei Acela,deci,hotaregte qi raliunii dupavrednicie*,iar lie diaconii dumpreofii, iar ierarhiipreoti,lor gi acestora nezeie$ti $3 gi ierarhilor apostolii* gi urmaqiiapostolilor.$i, daci vreunul din aceiase abatede la ceeace e convenit, va fi indreptatprin sfintii de aceeagi Dar nu e ingdduitlui Demofil* se vina cu a c e s t e i n v i n u i r i . C a c i , d a c i S c r i p t u r a treaptdqi nu seva ridica treaptapestefieapta,ci fiecareva fi in treaptalui qi in slujirealui. cele drepte (iar porunce$te sa se urmareasca Atdtea sa-!i fie spusede noi despretrecinevacAndvrea sd cele drepte* le urmdreqte dea fiecaruiacele potrivite vredniciei lui), se buinla de-a qti gi face cele ale tale.Iar peritru cuvine tuturor si le urmireasca nu contrar birbatul care, cum zici, e neevlavios gi decizut din omenie, nu $tiu cum sa pl6ng* vredniciei qi treptei lor. Caci gi ingerilor e stareazdrobia a iubitului meu. Caci pentru drept sd le acordecele dupa vrednicieqi sa fie De ca ai fost dat de noi terapeut? ce socote$ti vazuti ca deosebili, dar nu de cAtre noi, o, fapt, oare nu socote$tica eqd pus de noi se cuvine sAse facaprin Demofile. ci aceasta sluiitor al lui DumnezeuCelui bun* din treei nouA de catre Dumnezeu,iar lor de citre buinla de-anu fi strainde slujireanoasftasub ingerii mai inalti ca ei. $i simplu vorbind, in (create)se acordacele dupa privirea lui DumnezeuSide a-l ciuta pe El, gi toateexistentele vrednicie prin cei dintAi celor de al doilea de de-a sluji alli preoli, qi de-a fi dus spre de ei, qi de-a nu fi slujitor neimde toate$i atotdreapE. desavArqire catreproniamai presus blAnzit al neomeniei iubite? Caci, oare noi Caci cei ce au fost rAnduili conducatori ai prin noi gi altora de catre Dumnezeu au primit $i dreptul inqine ne desavdrqimin sfingenie sa acorde celor de dupa ei gi supuqilorcele nu avem nevoie de iubirea de oameni a lui cum zic ScripDotrivitevrednicieilor. Deci Demofil sAarate Dumnezeu?Sau nu sdvdrgim, necredinprin cuvant*, minia gi dorinla pentru cele turile, pacatul indoit*, asemenea cioqilor (cf. Ier. 2,13), neqtiindprin ce ne fieapta lui, ci vrednice $i sa nu nesocoteasca ispitim sauchiarjustificindu-ne pe noi in$ine cele incu cuvantul superiorsa stapaneasca* ferioare.Cici, daca vdzdndin piali pe slugd g i s o c o t i n d c a v e d e m , d a r i n r e a l i t a t e Ficdnd ala s-a batjocorindpe stapan$i pe tinar pe batran $i nevazand(cf. Rom. 1,21-23)? qi ma indoqi lovindu-i, am uimit cerul ;i m-am inspAimdntat pe fiu pe tat6,ba li atacandu-i iesc in mine insumi. $i, dacan-aqfi citit scriaparea lipsili de respect daca, nevenind in ajutorul celor mai inalli, n-am striga, degi sorile tale, care nu erau de trebuinfa, qtii bine ca nu aqfi fost convins,dacaallii ar fi voit sA i-am vedeape aceianedreptalili,cum nu ne vom ruqina trecnnd cu vedereacuvantul ce ma convingd despretine, ca Demofil nu sodin manie qi cote;te* cA Dumnezeucel peste toate bun e nedreptale$teqi nesocotegte, data de Dumnezeu,trezind de oameniiubitor, nici pe sinenu sesocoteqte pofta, stapanirea qi nedreapta neoranduiala;i ca avandnevoiede Cel ce miluiegtesaumanin noi necuvenita gi pe preolii invrednicili dispozilie gi nearmonie'l In mod cuvenit tuieqteqi hirotonegte sa poarte cu bunatatene$tiintelepoporului, fericitul nostrulegiuitor de la Dumnezeu*nu facandu-ibineqtiutorica gi ei suntinvaluili de aproba sd se a$ezein fruntea Bisericiix lui Dumnezeucel ce nu se afla cu bunArinduialA slabiciune. Dar sivirgitorul incepator al prin sfinleniei* urcaaltacale qi fiind desparfit in fruntea casei sale (cf. I Tim. 3,15). $i, de de cei pacAtogi*(Evr. 7,26) arataca in sine;tie sa aceasta fapt, cel ce qtiesa lina rdnduialA o lina gi in alfi. $i, cel ce ;tie salina rAnduiala pilda a iubirii fala de noi iubirea preablandA a pastoruluifala de oile sale (Ioan 10,14).$i in casa altuia ;tie sa o fina qi in cetate.$i aceasta ;tie sa o $ni qi in popor. $i, simplu numeqte viclean pe cel ce nu iarta datoria

263

Epistole impreuna sluiitorului sdu (Mat. 18.34) qi nu foarte transntitemaiar in partedin bunatatea mare daruiE lui. Dar il indreptalegte sa se bucurede darurilesale*pe cel ce faceaceasta, ceea ce trebuie sa respectqi eu li Demofil' Caci si celor ce n-au crezutin El* in vremea Datimii salele-a adusiertareade la Tatal' dar i-u ""rt"t gi pe ucenicipentruca i-au cerut fara Samaritenii ce l-au alunmila si fi-ebsdndili -Aceasta este bogalia insat (Luc. 9,54). a epistoleitale,in carerepeli susli Erazneata il rAzbuni' tareca nu pe iine, ci pe Dumnezeu Dar spune-mi:rAzbunipe Cel bun prin rautate? $5 Catcinu avem* Deci si nu facem aceasta. arhiereu care nu poute sa patimeascdim\r-e.' (Evr.4'15)' noustre unacu noi in slahiciunile ci estelipsit de rAutate 9i milostiv.Caci nu va certa, nici va striga(Mat. l2'19)' $i El este blAnd (cf. Mat. 11,29)$i iertfa de impdc.are pdcatele noastre(l Ioan 2.2;' Deci nu Dentru nici daca brimini pomirile tale nerAvnitoare, (cf' Num. 25' vei imitd de mii de ori pe Fineas ' h i a rd a c a l - 1 3 ) s i p e l l i e ( c f .I I I R e g '1 8 ' 4 0 )C auzind pe Iisus spunand acestea'nu le-au plicut ucenicilornepirtaqiatunci de Duhul btanasi bun (cf. Luc. 9,54).CAciqi preadumnezeieicul* nostru invatdtor in cele sfinte invatd pe cei opuEiinvalAturii lui Du.mnezeu pe cel ne$tluca nu trebuie sa pedepseascAx nici pe orbi, ci-i tori, precumnu pedepsim calau;im.Dar tu-qiomului careincepesa-$i deschidi pupila ochiului luminii te opui 9i p^e cel ce cu multa sfiala se apropie de ea il respingi (qi acesta e un lucru vrednic de osa;dil, uitind ci e omul care, bun fiind, t e m u n l i ( c f . M a t . 1 8 . 1 2 )i'l c e a r a t a c ip dupA ca;ta Hristosgi dupa ce a fugit il cheamaqi Acesta aflindu-I, indati il ridicd pe umen (cf. Luc. 15,5).Nu ma rog sanu gAndimrau nici sAnu impingemsulita noi insine, despre si sorenoi (ci. Mat. 26,52).Cei ce cautA* sa sale pe unii sau'dimpotriva. nedieptaleasca* ceeace au faca bine, nu le-au fdcut acelora voit ei, ci insugindu-giimplinirea bunatalii ei inqiqide virtulile saurautaliisevor umplea sau de patimile opuse.$l cel dumnezeieqti dintAica urma$iai ingerilor buni gi impreuni calatoricu ei, $i aici qi acolo* in toatapacea 264 $6 Aiuns cAndva*in Creta,m-a primit Carp (cf. Iitim. 4,13),barbatsfint ca nici un altul, invrednicit pentru curatia minlii de v.ederea lui Dumnezeu. De fapt, nu voia nici sa se Tainedacantr i searita in de Sfintele aDropie uie*.a slintelor rugaciuni predesavarlitoare*. o vedere binevoitoare. El zicea ci, odata ce l-a intristat un necredincios(iar indin a fost ca acelaa atraspe-cineva tdmplarea in Dumnezeu BisericaIa ritacirea necredinlei in timpul unor zile vesele*), trebuie si se ca primind cu bunatate. amandoi roasepentru aiuiorul MAnruitorului'Dumnezeupe unul sa-l intoarca, iar pe celalalt sd-l invinga.cu bunatatea. $i n-a incetat sa-i sfAuiascaviala p a n a a s t a z i q i ^ s a - ia d u c a l a intreaga* cunostinta dumnezeiasca'incdt qi cei ce lor, $i asemenea indoielnicA' avea;o iudecata o indrdineala firA minte au fost silili sA se cumin[eascaprintr-o dreaptajudecata- Dar simgindin inainte de a i se intdmpla aceasta' qi amaradugmdnie multa cum, sine, nu Stiu (cA era ciune, a adormit. Iar intunecdndu-se, indispozilie' aceastA in ce era vreme in seara). pe la miezul noplii (fiindci obiqnuia.inacea pentrucintariledumvreme* s6 setrezeasca incAdinaintede-asetrezibine din nezeiesti). mereu somn, caci era obosit. intrerupAnd sornnul,nu s-a simtit in afaratulburArii*. Iar rugaciune,nu avea stAndla dumnezeiasca zicAnd ci se simfeaincAapasat, toatalini$tea, ci nu e drLptsatraiasci oameniicaresuntfarA credintain Dumnezeu qi care se abat de la si libertatea de toate cele rcle, vor primi in veaculpurureafiitor bunatdfileatotfericiteqi caree vor fi purureaimpreunAcu Dumnezeu, cea mii mare dinire toatebunatalile*.Iar cei din paceadumdin urma vor cadeadeodata qi a lor gi aici qi dupa moarte*.9i nezeiasca vor fi imp;euna cu demonii neimbldnzili. ne dAm toata silinla si fim Pentru ac'easta cu Dumnezeucel bun qi cu Domnul tuturor si sa nu tim desparliliprin cei rAi de dreptul bumnezeu, suferind de la noi inqine dupi vrednicieceeace ne producecea mal mare teama. Si de aceeama rog sa fiu lipsit de cu toate'relele. Dartasia $i de voiegti.i1i voi a unui sfant vederea dufflnezeiascd iminii* de adevirull84' caci spun nu rdzi, si UarUut. $i

Epistole
cAiledreoteale Domnului. Si zicAndacestea. se ruga iui Dumnezeu sa l; puni fara mila ca printr-un fulger*. capAtvielii amandurora spuneca i sepiireaca vede Dar zicAndacestea, nrai deodata casain care se afla, crapAndu-se intni qi apoi despa4ita prin mijloc in doua, incepAnd de la vAr[, qi o oarecare flacara in fata lui, coborind din cer foarte lunrinoasa odna la el (caci locul i se parealuminat ca 2iua).Iar cerul il vedeadeschisqi in spatcle cerului pe lisus, avand in jurul lui ingeri se cu chip omenesc*. nenumarali $i acestea aratau de sus Ei il umpleau de uimire. Iar in jos, spuneaca vedea Carp, aplecdndu-se p i m A n t u l d e s p i c i n d u - s ec a o a d a n c a prapastieintunecoasi gi pe barbalii aceia, careil suparasera. standinaintealui la sura prapastiei,tremurAnd,infricali, ca ce'i ce vor cadea in prapastia de sub picioarele lor*, iar mai de jos, din adAnc*,se ridicau $erpi ce se miqcau in jurul picioarelor lor, imprejur, dar gi apisAndu-i uneori tdr.lndu-se qi atragindu-i,alteori mu$candu-i cu dintii qi cdutAnd prin saucu ghimpii saustorcAndu-i toate sa-i arunce in adAnc.Dar erau gi unii Ia oameni in mijlocul gerpilor, repezindu-se ei gi impingdndu-i,qi lovindu-i, Sitragandu-i. pe de o parte ca suntgatasAcadA, Iar ei pAreau vrdnd, pe de alta nevrand, siliti treptat de Iar Carp riul* din ei, deci qi din convingere. in jos gi sa ziceacd aveaplaceresApriveasca uite de cele de sus. $i era supArat$i nemullumit cAaceian-aucazutinca qi ajutaspre se supara aceasta de multe ori, dar neputand, qi se tulbura.$i silindu-secu greu sa vada iaragi,cum vazuseqi inainte,virzu pe Iisus privindcu mila la ceea qi ie;ind ce seintampla din tronul lui qi pogorAndpina la aceia gi pe ingeri d0ndu-lemana sa ceabuna*, av6.nd in jurul sau, apucind pe fiecare din cei doi barbali din alta parteli zicAndIisus lui Carp: gata Dar sLlnt Ai intins mAna* sa ma lovegti. sApitimesc iaraqipentruoamenica sa-i mansAnu pacAtutuiescqi imi esteplacut aceasta, iasca alli oameni*. Deci ia seamaca e bine pentru tine sA vezi schimb0ndu-se vieluirea in vieguireacu Dumcu ierpii in prApastie nezeu li cu ingerii cei buni qi de oameni iubitori*. Aceastaesteceeace auzindeu. cred ca e adeviratl85.

Epistola IX Cdtre Tit* ierarhul Care a fntrebatprintr-o epistoldce e casa tnlelepciuniigi ce e paharul gi bauturilelui $i ce sltnt mAncdrile
cunoa$tem numai prin simboalelesensibile, apropiatelor. Dar trebuie ca. privindu-le, sa le vedempe ele in ele insele,ajunsedezvelite vom cunoalte SfAntul Timotei, o, bunule Tit, nu r;tiu ;i curate.Caciprivindu-leastfel, ca pe izvorul vielii qi-l vom vedea dacAa plecatfara sa audavreunul dintre sim- cu venera[ie* din El insugi$i gtiind de Sine (scripturistice) netilcuitede unul ce sereva-rsa teologice boalele ca unul prin putere, simplu,de sinemiqcator, de sinfutlic'd* i-am tilcuit nline.Dar in Teologiu pe sine,ci fiind despre Dumnezeu, sine lucrdtor.neperasindu-se toatecele ale Scripturilor Ciici cuno$tinlatuturor cunoqtinlelor careDarmultoraca suntcuvinteciudate. !i pururea privindu-sepe Sine prin Sine. in cei nedesavar;ili cu sufletele se inatat lui cat $i Am socotitca e de trebuinfa o urata aiureala cind PArinlii tipareqte* pecit e cu putinla, formele inlelepciunii negraite descoperi prin unele aitorasdli seexplice, g h i c i t u r i a s c u n s eq i i n d r a z n e l ea d e v a r u l de tot felul ale sfintelor chipuri despreDumcelor innezeu.CAcicele din afard* se aratacat de mult dumnezeiesc $i tainic,de neinleles nepotrivita, improbabilaqi cei mulli nu credemcuvin- sunt o sinrbolizare tinali. De aceea Eaprezinta, de pildA,nagterea fantezista. dumt e l o r d e s p r e t a i n e l e d u m n e z e i e q t i .L e

sr

265

Epistole c6ci cele atotsfinte a Celui negraitqi irevtrzut, mai presusde fiin1a'inchipuind un nezeiascA de cei neinilia[i' Ele se mineviabile sunt nu ffupe$tet nascand panteceal lui-Dumnezeu descoperi numai adevarateiiubiri a celor 5i proiectindin icf. Ps. 109,3)un Dumnezeu (ct' evlavioqi,capabiliqi in staresa seridice peste de om inima dintr-o pomit aerun cuvant la cele dezbrAcate toatAfantezii copilareasca is. aa,1). Iar pe Duhul il descriuca o suflare simboale qi sa reaca pnn slmsfintele de prezint4 Ea glra (cf. 32,6)' Ps. DomitAdin Dliutile potrivite nlinlii $i prin capacitatea sAnullui Dumhugt.t"uFiulii: ca completand spre adevarulsimplu' contemplative but.iii o aducAndu-i ndscator, neieu ae Dumnezeu dincolode slmboale' gi aflat fire presus de mai pe acestea sauinchipuindu-le laudatrupeasca trebuie sa se inleleagaqi aceea, linea Pe de sau pomi de forma in in mod natural sau invalatorilor despreDumplantesaude flori ce aparuna din alta sauca aceeaca p-redania este indoitA: una e ne(teologilor) nezeu lumistraluciri ca ni$te idsnin de ape* sau i a r a l t a a r a t a t ai l m a l t a i n i c A , s r a i t a * s i de raze sau ca alte sllnte noaseproducAtoare gi simbolici* una 5i manifestata Eunot.uia: chipuii tdlcuitoare ale invataturilor iubirii de adresata alta sfinlitoare, acte in despre Dumnezeu cel mai presus-.de negrAitul c a d o v e d i t o a r e : li intelepciune si i i i n i a . t u . i n c e p r i v e g t ep r o n i i l e i n t e l i g i p e d e o parte c a g r a i u l . i u i m p l e t i t $ i s i b i l e * a l e l u i D u m n e z e us a u d a r u r l l e s a u pe spuse' cele cu adevArul leaga* convingesi arAtarilesauputereasau unirea sau.scopul in Dumnezeuprin ridica i.tion"u-ra alta de 9i s a u sau stabilititea sau procesiunile in preas.linp e D u m - inirien neinvilate. $i, de fapt' nici d e o s e b i r i l e9 i u n i r i l e i l i n c h i p u i e slurlu Tainelor' ale desavArqitoare acte tele fiaren"r"u o.n"n"qtesauin forma multipla a nu se legiix. tradiliei ai sau ai nostri initiatori ;i-l ili u utto. animale $i plante qi pie^tre' potrivitelui Dumnezeu' la simboalele* de retin arrne imbraca in podoabe femeieqti sau in ci vedemqi pe atotsfiniiiingeri.aducAnd.u-ne barbareqi-l invAluiein smimA' in piesede orin ehiclturi* in chip tainic cele dumartA; aramA$iiilde$, topite ca intr-o opera d h e z e i e q t i .$ i p e I i s u s i n s u g i i l v . e d . e m qi-l prezintaca pe un meiter fiurar sauil i!31 qI in parabole Dumnezeu despre invatandu-ne la arata ale celor ie iai saupe caresaupe tronun saurl l u c r A t o a r e T a i n e l e o r e d d n d u n e bspete*cu mancaruripregatite9i bdnd qi imprin chipul celor de pe.masa*' humnezeieqti sau adormind 9i in starede bepe' baiAndu-se de neintinate. sa se pastreze cuuen'ea se Caci Dar ce s-ar putea spunedesprefuriile' inc.t Slinlilor'. Sl'intele 9t numai nu cei mulli iristdrile, juiamintele de tot felul despre insasivihtaomului*. careestein acelaqi timp despre parerile de rau, despreblestemele, neimparlita Si impar!ita. sA fie lu.minatA itraniit. de multe feluri qi indirecte*,despre potrivit ei de cunogtingele dumnezeleitl: .$I despre lupta n e i m p l i n i r e af a g a d u i n l e l o r , a sufletului*sa tle ncllpartea nepatimitoare ' . d e s p r e: 1 t : : . 9 cu giganlii din Facere ale chipulata Ia ceie simplegi atotluuntrice spu;e:a Dumnezeua uneltit-o cu barballl rilor dumnezeieiti,iar ceapatimitoarea lui sa pe vreunll' cr nu ca sa nedreptaleasca a'ceia denatura fie vindecata ;i saurceprin uniLalea l o r ( c f . F a c . I 1 , 1 - 9 ) ;d e s p r e p e n t r us a l v a r e a pnn chtpunleslmxtotdumnezeieltl cele sDre Iiitut ." s-a facut in cer pentru viclenia-gi bolice pregatiteanterior.Caci acestea suntca pe cei ce, iaia.lr.u lui Ahab (cf. lli Reg. 22'19-38)l niqte aratA inrudite 9i. ierd'ele pentrucel trupe$tl de dragoste desnreCdntarea ln moo clar fi'ra acoperSmlnte. inteleeAnd pentru indrizneala qi despre 5) 4 (Cint. li despre Dumnczeu (Scriptura;*, inlatitutu capabil ioute "etetutte ifintite forme compusg* li prodic in ei in;ili un chip oarecare. chipuri impa4ite ale uiitut" alecelor ascunse' spre inlelegereai mlnunatel conduca sa-i gt chipuri.figurate celor unite qi neimpArlite. invdfAturi(a Scripturii). llpslte-cle lorma fara celor ale ll multiforme inlAuntrul lor .ftip, u caror marelie ascunsa le-ar g.asi.pe cineva, vedea putea-o daia ar $2 9i pline toatepline de tainA9i dumnezeieqti de multa lumind a cunoqtinlei de Dumitl t? 9 $i insigi crealia lumii qi lucrarea nezeu.cici sa nu socotim aratdrileacestor ale lul nevazute celor a intreagA iompozilii ca chipuri formate mai presusde aratarea gi dumnezeieqte zice precum Dumnezeu, cunoltlnta o ca sprecei muiti noi 1i proiectate 266

Epistole
teoloDe aceea, Pavel* qi raliuneaadevarate. gii* (autorii Scripturii) le privescpe unelein mod potrivit cetalii* qi dupAlegile lor, iar pe altele cu curatie qi neintinare;qi pe unele in chip omenescgi mijlocitor, iar pe altele in gi in lucraredesAvArqitoare; chip supralumesc gi uneori le vad din legile aratate,alteori din rAnduielile nevizute,dupAcunt le-aucugetat autorii Sfintelor Scripturi qi se potrivesc minlilor (ingereqti)Ei sufletelor.Caci tot cuvdntul despre toate ce stau in fafi cuprinde nu o istoriesimpla*, ci o puterede desavirqire a vielii. Deci trebuieca qi noi, in loc de-ale gindi ca norodul obiqnuit, sa venim in mod sfinlit* inainteasfintelor simboalegi sa nu le necinstim, odata ce sunt roduri gi forme ale qi chipuriaritateale dumnezeie$ti trasAturilor de firel86. vederilor negraitegi nrai presrrs CAci, de fapt, nu numai llrminile mai presus de fiinla* gi cele inteligibile qi simplu cele diferenliatein simboale dumnezeiegti sedratA figurate,cum sespunede pilda lui Dumnezeu cel mai presusde liinga foc gi de cuvintele inteligibile ale lui Dumnezeu arzatoare (cf. Deut. 4,33), ci qi ordinele de chip durnale ingerilor inteligibili 9i in acelagi nezeiesc timp inlelegatori se descriuin forme variate gi de multe feluri qi in chipuri arzatoare. $i acelagichip al focului trebuieinleles altfel cAnde spusdespreDumnezeucel mai presus de inlelegere gi altfel cand se spune despre proniile sau cuvintele lui inteligibilex; qi altfel cind e spusdespreingeri. $i altfel e in[eles cdnd exprimA cauzax,altfel altfel cAndexprimii cAnd exprima existenga, qi altfel cAndexprima altele,preimpartagirea gi felul cunoagterii cum qiinlelegereaacestora* sfinamestecate nu trebuie lor e deosebit. $i ci explicatepotrivit cauzelor tele simboale, sau existenlelor sau puterilor sau treptelor, saudemnitalilor, ale cAror forme revelatoare sunt.$i, ca sa nu trecemin epistoladincolo de cele cuvenite, sa ne indreptim spre cermai inaintede voi*. $i celor propuse cetarea ee s a s p u n e mc a t o a t a h r a n a d e s i v a r q e g t p qi imnedesiivdrqirea cei hranili, tamAduind slabiciunea plinind nevoia lor gi vindecAnd gi pAzindviala lor qi ficdnd-o sd infloreascA gi sa se reinviorezegi daruindu-lelor o bunA scaparea de tristele simlire vie, aducAndu-le gi procurandu-le bucuria gi de nedesAvArgire qi desAvArqirea-6i.

$3
de cAtreScripdeci,e laudata Cu dreptate, turi inlelepciuneabuna qi mai presus de inlelepciune,infaliqAnd-oca pahar tainic Ai iubind sfdnta lui bautura,iar mai inainte de oferind cu glas inalt hranatare celor aceasta ce o dorescdin nevoia cea buna de ea (cf. Pild. 9,2,4). Deci infelepciunea dumimbie la hranaindoitA:la ceatare$i nezeiasca durabila gi la cea lichidd* qi curgatoare;qi ei proviofera qi procuradin paharbunAtAlile d e n l i a l e . P a h a r u l ,f i i n d r o t u n d * g i l a r g d e s c h i s ,e s t e s i m b o l a l p r o v i d e n l e i f a r i inceput qi fara sfArgit* venind pestetoate qi cuprinzatoare a tuturor. Pe lingd aceea, in indreptdndu-se spretoate,ramane deoarece sine insigi gi in identitatea nemiqcata;sau fixatd fara rim.lne totodata cu desavArgire ie;ire de sine, paharulramQnegi el statomic gi negolit.Se mai spunecalnlelepciuneaSi-a qi m6ncdrile casd* gi in ea daruie$te ziclirsieSi qi paharul(cf. Pild. 9,1-6),ca tari qi bAuturile sa fie tuturor celor ce se adunain chip dumvAditca Cel ce la celedumnezeieqti nezeiesc e Cauzatorulexistenfeigi al bunei existente $i providen[adesavArqitd gi iese la toate Si este in toate* gi cuprindetoate; gi iarAqicA estein tuturor qi nu e nimic in Sine prin depaqirea* nimic prin nimic; ci e ridicat (scos)din toate, fiind Acela;i in Sine la fel gi etem li stAnd*qi rAmdndnd9i fiind pururea in acelagi qi la fel qi neieqindnicidecumin afarade Sine*, nici din Scaunul sau gi neparasindstAruireain se afli locagulsaunemilcat. Dar gi in aceasta lucrnndtoatecele bune qi implinind purtarile spre de grija desavdrqite. $i indreptAndu-se toate, ramAne in Sine, qi stand pururea $i ci, nici nu sta,-nicinuse.migca, miqcdndu-se, cum ar zice cineva, avAnd lucrArile provigi perseverenla in denliale in perseverenlA provitlenla. in modconatural cu toateti totodatA mai oresus de lu'els8.

$+
Dar care e hranatare gi care cea lichida? sunt laudateca daruitegi proviCdci acestea cea bunA. denliatede infelepciunea H r a n a t a r e * s o c o t e s cc d e m i j l o c u l desAvArgirii$i identitatii inlelegatoare$i se imdurabile, prin care cele dumnezeieqti

267

Epistole p a r t a $ e s c - c a o c u n o $ t i n t As t a t o r n i c a , putemica,unitara* qi neirnparlitd- acelorsimatoareprin care preadtlnmezeiescul liri in geleg o Pavel,dupace a primit-o de la inlelepciune, tare(cf. Evr. 5,14). predi ca hranacu adevarat qi seindreapta Inr cealichida e ceacaresevarsA spre toate printr-o curgere grabita qi prin multe, variateqi impa4ite* forme calauzind* pe cei ce o primescpotrivit lor sprebundtatea 9i cunogtinlade Dumnezeucea simpla gi neclatinata. De aceeaScripturile dumnezeielti aseagi inteligibile $i cu roua celedurrurezeie$ti mdnA gi cu apa;i cu lapteleqi cu vinul qi cu mierea, ca prin pentrupulerealor de viald nascatoare ca prin lapte, de via[A inapa $i crescatoare taritoareca prin vin ;i curalitoare$i pazitoare ga prin miere. Cici acesteale daruiegte cu imbelr;udumnezeiasca Inlelepciunea g a r e c e l o r c e s e a p r o p i e * ,p r o c u r a n d u - l i e r i n t r - o b o g a [ i ed e s e $ i r e v a r s e n d u - l i - sp inseamnA o s p e l ef A r al i p s u r i . C a c i a c e a s t a e a s e o s p a t a c u a d e v a r a t * .$ i d e a c e e a de de viata$i hranitoare liudata ca facatoare copii* $i innoitoaregi desavir;itoare:8e 1cf. P i l d .9 , 5 , 1 1 ) . a toatalipsa de miisurAqi totintr-o depaqire odataa;ezatin afarAqi dincolo de toate. ne vont impartaqiin Pomind de la acestea, acela;i mod* qi de ospeleledreplilor din Impiua[ia lui Dumnezeu.Caci venind, zice, tnsusi Imparotul ii va a.Ie:a Si le vct sluji (Luc. 12,37). Acestea arata o impArtagire conruna gi in bunA inlelegere a Slinlilor de gi BisericacelorintAi bunataliledumnezeiegti nasculi inscriqiin ceruri gi duhurile dreplilor gi umplutede toatabunAtalile. desavdrqite $i a$ezarea* lor socotimcA e odihna de multe qi vieluireainduntosteneliqi viala lirrigtita nezeitain lumina gi lara celor vii, plina de imtoata simlirea sfantA r;i impArtAgirea de bunatatilefericite,prin cares-au belqugata umDlut de toata bucuria. Aceastainseamna Iisus gi poftirealor ves'elia*ce le-o daruiegte la ospa[ gi slujirea lui r;i odihna veqnicA diruita de El gi daruirea $i revAr.sarea bunatalilor de carele va facc El parte-ou. $6 $tiu bine ca vei cere sa-[i explicam gi cuvintul despresomnul in sensbun* al lui vorbim de el, inlelegem ca Dumnezeu.'Cdnd esteridicarealui Dumsomnul dumnezeiesc nezcupestecei providentig$i ti faptul de-a nu e avea nimic conlun cu ei-vr. Iar vegherea atenlia qi grija lui de cei ce au nevoie de qi rnAntuirea lor, spre a-i ridica la cregterea De aceeasocoalte simboaledumnezeieqti. tim de prisos sa repetim acelea$i lucruri parind ca spunemaltele,con$tienli aceloraqi, cA voili sainaintali in cele bune,incetamcele in spusedupa ce am infaligat,cum socotesc, epistola noastri cu prisosinta cele datorate scrisorii voastre.Va trimitem toata aceasta in careveli afla teologiesinrbolica*a noastra. impreunA cu casa ingelepciuniiqi cei tapte stilpi explicafi qi hrana ei tare, inpirlita in jertfe qi pAini; Si ce esteamestecul vinului 5i din belialui lui Dumnezeu iaragice e veselia gi insegicele spuseacum,explicatein ea mai buna tAlpe larg. Ea este,precumsocotesc, cuitoare a tuturor simboalelor,in acord cu sfinteletradilii gi adevaruriale Scripturilor.

$s
in acestinleles de sfflntospatse spuneca gi insuqi Dumnezeu cauzatorul tuturor bunurilor seimbata* pentruospatulsupraplin sau.mai propriu gi mai presus dc inlelegere vorbind, pentru obiqnuita buni lucrare gi negraitdqi mai presusde orice desavdrqitA misura a sa. CAci, precum la noi belia e o gi o iegire din minte qi plinatatenemasuratA cugetarein sensrau, ala la Dumnezeubelia decdtca o lipsa nu ca altceva, trebuiein[eleasa tuturor bun a supraplinata$i in sens de masurd bunatailor, prezentainEl cain cauzalor. Dar ieqirea (extazul) din cugetare ce urneaze beliei trebuie socotitadrept starearidicata a prin carefiind in[elegere, lui Dumnezeupeste iniillat cu cugetareapeste cugctare qi peste putinta de a fi inleles* qi pesteinsugi faptul de-a fi gi simplu pestetoate cate sunt bune, Dumnezeuesteimbatat qi totodati* iegit din El (in extaz)qi din toateqi totodaHsupraplin,

268

Epistole

EPistola X* Cdtre Ioan Teologul,Apostolul gi Evanghelistul, care ti-a incheiat vieluirea tn insukt Patmos
Ma adresezsfdntului tAu suflet, iubite, Dentruci imi esti mai familiar decAtmulli' bucura-te cu aaevarat.iubite. foarte iubit Celui cu adevaratdrag 9i dorit qi iubit. Ce minunat lucru este adevarulspus de Hristos c A a t u n c i c d n d c e i n e d r e p l ii i a l u n g a p e ucenicidin cetAli(c[. Mat. 13,34t' ei i5i orimesc cele vrednicede ei 5i cei rai sunt de ei' qi se departeaza hesparlilide cei st'in1i Cu idevarat,celevazutesuntchipuri alecelor Caci, nici in veacurile* ce vor veni nevezute. nu Dumnezeuva fi cauzadespar[irilordrepte de El, ci cei ce se vor despar[ipe ei inqigi in mbd deplin, aqacum ii vedem pe cei buni aiunsi la unireacu Dumnezeu. Aceasta' d e o a r e c ef i i n d i u b i t q r i a i a d e v a r u l u i ,s e de cele materiale de impAtimirea deDarteaza si.'in libertateaiotala de loate rclcle 9i in de toatecelebune' dumnezeiasca drasostea iubtsc dreptatea 5i sfinlenia: l^t' o incep in de viala p.rezenta' desparlindu-se c h i p i n g e r e s cp e c e a v l l t o a r e .v l e l u l n o l n miilocul oamenilorcu toatanepatimirea9i in numele lui Dumnezeu*, in bunatateqi plini bunuri. de toatecelelalte Iar oe voi nu sunt atatde fArAminte ca si vA socotescpatimind ceva. Ci, cred ca 5i Datimile trupului le simlili numai ca sa le judecali.Iar pe cei ce vi nedreptalesc 9i.soiotesc sa va strimtoreze,fara sa-i invinuiesc Evangheliei*; ca nu vAdin chip drept soarele care de acestea doresc sa-i vad lasdndu-se impotriva lor, ca sa se intoarcaspre lucreazd de ei. ca sa se bine. iar pe voi apropiindu-va de luhina. Iar pe noi nimic impArtaseasca de ltrminaatotcontrar* sa nu ne lipseascA a lui Ioan; acum ne intAlnim in stralucitoare memorie gi in innoire cu teologia ta iar pestepulin ne vom unl cu vol adevarata. deqi e un lucru ininsiva (o spun aceasta. vrednic de C'acisunt neindoielnic drazne(). crczare cind, aflAnd gi spunAnd cele mai inainti: cunoscutede tine de la Dumnezeu, din Patmos, inchisoarea cAvei parasi socotesc si vei reveni in Asia, si vei face lucrdtoare icolo imitarea de cdtre tine a bunAtAlilorlui Dumnezeu, qi vei preda predaniilecelor de duoa tine.

SCOLILE Sfdntului MAXIM la

UANTURISITORUL

EPISTOLE

Epistola I
Gaius. Presupun ca acest Gaius cstc cel clruia i-a scris dumnezeiescul Evanghelist Ioan a trcia Epistol(t, vizind gi in aceastao marturie despre cei cu care a barbat. Iar convieluit dupi Apostoli acestdumnezeiesc cir terapeulia spusin capitolul Yl al lerarhiei bisericeSti se numeau monahii, unde spune gi cum s-au constituit se netiind clerici, dar totu5imai susde popor. Pe ace$tia arata ca-i admira Filon Iudeul, in scierea Despre iulrt contemplati'a sau Desprerugdtori, numindu-i terapeuli, unde descrievieluirea lor pulin inainte de sfArqitulcarlii Dar citeqtecuvinteleinsele ale lui Filon. acesteia. dupi Nu ca priva(iune. Sa nu inlelegi, zice, acestea, inlelesurile comune, fiindci precum intunericul e desfiinlat de lumina, gi mai alesde multi lumina, sauprecum cind vin careesteqi ea intuneric,seopreSte necunoqtinla, c u n o $ t i n l e l e q i m a i a l e s m u l t e l e c u n o g t i n l e ,a ; a g i c u n o g t i n l a c a r e s e a m A n a .p r e c u m a m s p u s . c u necunogtinladin neinvilaturd; dar cu c6t se lumineaztr cineva mai mult, in privinla lui Dumnezeu,qi aduni cdt mai multa cunoqdnli a existenlelor(creaturilor),adica a cu atAt mai mult, urcind celor intcligibile qi inlelegatoare, in cunoqtinladesprc Dumnezeu.va cunoaltc necuprinderea sau necunoqtinladesprc El, care sunt lumina gi cuno$tinla mai presus de toate cele cunoscute; qi ca cu tdcerea negriiireadespreDumnezeu. urmarecinsteqte Deci nu prin privaliuneacunogtinleise vorbei;tedespre necunogtinlalui Dunrnezeu,ci prin dcpagireagi intreadici hindcaia cunoscutcineva cereaa toatdcunor;tin1a, pe Cel necunoscut5i necuprinsde toli gi de sine insuqi. Acesteas-auspusgi in capitolul I dinTeoktgitt mistitti 51 in capitolul II al scrieriiDespre nunirile duntne:eieSti. Ci ceva din existenlele (creaturile) lui. Cu cit are c i n e v a , z i c c , m a i m u l t a c u n o t ; t i n l aa e x i s t e n l e l o r( a creaturilor) gi lumina existenti, adica inlclegerea a d e v i r u l u i ,c u a t a tv a v e d e am a i m u l t c e l en e c u n o s c u t e nu se arataluminii sau ale lui Dumnezeu. Caci acestea cuno$tinlei prin lumina sau cunoltinla, ci n.raidegraba se ascund posesorilor lor; qi sporirea gi creqtereain acestea,adicd in lumini qi cunogtinlA,arata pe Dunrnezcu nevizut qi necunoscut;pentru ci cel ce a vAzut pe Dumnezeu gi a inleles ceea ce a vizut nu l-a vizut (creaturile)lui cunoscute. pe El, ci ceva din existenlele Prin tnsuqifaptul cd in generaL Trebuie subinleles

gi prin acestea cele existente gi cunoscute.Iar nu sunt s-a adus, fiindci este se referi la cele ce sunt (create); iar Dumnezeu este gi mai presus de esre, pentru ca este necreaL

Episrola II

Cel - dincolo de toate. Aceasta a spus-o de multe nuntirile dum' ori, in mod deosebitgi in scriereaDespre insa in capine:eie;ti, prin excelenlaa explicat acestea tolul IX al acelei scrieri, spre sfirqit spundnd cum Cauzatorultuturor este qi dumnezeiregi bunitate gi suDar trebuie pon al dunrnezeiriigi mai presusde acestea. citite astfel:ne intrebim cum e Dumnezeuob6rgiadumestedarul din Dumnezeirii'lDe inlelegi ca dumnezeirca nezeu prin care ne indumnezeim, deci nu Dumnezeu insugi,ai riispunsul;dar Dumnezeuinsugispunca estegi fiin1a mai presusde fiinli, care e gi mai presusde obdrqia daruitaqi harazitdde El, adicade indumdumnezeiascd nezeire; qi la fel despre celelalte. Apoi argumenteaza zicdnd ca dacAdarul din Dumnezeu se face inceput al indumnezeirii noastre.e vadit ci Cel ce e Cauzatorul mai oricdrui inceput tiind 5i inceput sau, mai degrabA, sau presusde inceput estedincolo gi de zisa dumnezeire Cici Dumnezeu nu cAqtigiiprin obdrSiadurnnezeiasca. cu noi binele,ci il arein al ararelaliei;noi insii prin relagie pe cAndEl esteneschimrelalie,cdci suntemschimbatori, bAtor. Dacii - prin dumnezeire Ei bundtale. Nu vorbi, zice, de dumnezeirea ti bunatateaprin fiinta, ci de darul binegi ficator gi indumnezeitoral lui Dumnezeucel adevarat bun. Caci acesta esteincepurulgi cauzaindumnezeiriigi imbunatelirii gi in acestsensse spuneci Dumnezeueste gi obdrqiabunAtAlii; mai presusde obdrqiadumnezeiascii gi aga trcbuie inlcleasl. Dar noteazagi de aici ci dumnu sunt insiigifiinla lui Dumnezeu; nezeirea li bunatatea s-a spusin capitolul cADumnezeue gi dincolo de acestea XI al scrieriiDespre numirile dumne:eie;ti. De neimitat qi nesupus relagiei. Dunnezeu e Cel ce nu are ceva prin relalie,ciici lucrurile sunt din imitarea lui qiin rclaliecu El. impanafindu-scai imitdndu-lin ceea ce fac. Iar de Dumnezeu a spus c:i este de neimitat gi cinevalnai mult relaliei,fiindci cu cit inainteaza nesupus in imirarea lui Dunrnezeu qi in relalia cu El, cu atit inlclege nlai mult ci Dumnezeuramine de neatinsprin

271

Epistole
imitalie gi relalie. Duntne:eu, se vorbe;te de o negalie prin depd;ire. n. trad.).Dar ce estcafirmalia am spustttai sus,in capitolul insd cum in Domnul nostruIisus lll alTettktgieimi.rtice. Hristos afinnaliile au un inlelesde negalicprin depaqire' Caci deEiafirmAnidespreHriso explica ccle ontenegti. tos, spunind ca e om qi e din Feciozuidupa fiinla noastra' dar taptul din umra areinlelesul ascunsqi mai presusde ci nu minte al negaliei.Caci va spunecel ce audeaceasta e onr, fiindcA e din Fecioara,ci mai presusde om, deqi zicind ca a dupA celelaltee om. $i o explicii 9i aceasta' spunecii esteom in mod afinnativ aratace nu csteom in ci mai presusde om, prin minunile facute scns ncgativ,. de El. ca Dumnezeu.Zice cA Nelucrdnd cele dumnezeieqti Dumnezeu nu lucra ccle dumnczeiegtica Dumnezeu, fiindca le lucra prin trup qi nu prin dumnezeirea goall. ca om; c6ci Totuqi erau dumnczeiefti;nici cele omeneqti dAnd timp le lucra cind voia, cu putcre dumnezeiasca trupului sd lucreze alc lui: dar crau totu;i omcncgti:iar cwdn::]ijjinomenit il arutd intruput. Iar lucrareateandrici qi omeneasci (despreltrt'rarea inseanrni dunrnezeiascA teundricd rorbetle SldntLtl Maxin nti nrult ln parleu intdi din Ambigua, ((re e d doua din ptrnct de t'edere croruilogic, n. trad.).Caci agaa convieluit cu noi, adicd pentru noi, pe pamAnt,lucrind. cum 5i-a propus, cele qi ccle omeneqti.Dar noteazdunirea mai dumnezeieqti presusde fire !i negriita a Domnului. pentru cd nu lucra cele dumnezcieqtica Dun-nezeu(fiindci era om)' nici cele omene;ti ca om (cici era 5i Dumnezeu).De aceea Grigoric Tcologul vorbeqteminunat de dumnezeicscul un fel de imbinare a firilor, deci gi de o impreunarea nun.ririlor qi in mod perihoretic (prin intrepatrundere) intre clc. prin raliunca cocxistenlci.Dar cutn nLt liicea gi ulnblarea ca Dumnezeu,o arat.1 fapteledumnezeieqti in mod trupescpc nrare cu picioarelc;ciici c in puterea apele,dar nu c propriu lui lui Dumnezeu sa intareasca Dumnezeu sA umtrle cu picioareletrupeqti.Nici nu sunt ale dumnezeiriitrupul, picioareleqi oasele.$i e iaraqiin puterealui Dumnezeu sa faca Fecioarasa zamisleasca; dar nu e propriu dumnezcirii sa ia chip pentru vcdcre gi La fel sunt valabile pentru celelaltemadulareonrenegti. caci n-a ficut ca onr cele qi ccle contrarepentru acestea; dar nu eraaceasta Fiindca eraom din Fccioara. omencAti. l i i a r i ; i e s t cp r o p r i u p r i n o m . C a c ic c o n r e d i n F c e i o a r A$ omului sa umble cu picioarele;dar a umbla pe ape nu e propriu omului; cdci care om a facut aceasta? O oarecare (lucrare) rroud' Nimeni si nu declare' adoptlnd o vorbire nebund, pe Domnttl lisus teandrit (0eav6pitnv); cdci n-a spus teandrit (eecv6ptrtKlv) de la 0eov6pi, nq, ci lucrare teandrica 10eav6ptxt1v), adicao lucrareimpletita a lui Dumnezeuqi a omului. De acceaspunecd Dumnezcus-ainomenit (ov6pto06vto;, qi nu ca Dumnezeus-aficut om. A numit numai lucrarea imbinata teandrica:caci a lucrat numai ca Dumnezeu, cind nefiind dc fa1a.a vindecat pe sluga sutaqului;qi numai ca om, degi era gi Dunrnczeu'clnd mlnca 9i se intrista.Dar a lucratin mod imbhat minunile.vindecind ochii orbilor prin ungere gi oprind curgereacelei ce-i prin atingere. curgca sAnge,

Epistola III
indatd fnseamnd cd, contrar nddejdii Socotesc cl Gaius a intrebat dcspre acea proorocirc a proorocului Maleahi, carespune:$i induta va veti in rentplulsdu (in Biserica sa) Dttntnul pe core voi il criutali ;i ingerul legdnfinrului.pe core wti il dot ili (Mal.3,1). Credeca a ca Aceastasocotesc din laptul ca adauga: intrcbataceasta o da de inlclesScriptura;qi tilcuie;te aici in mod minunat Scriptura ca referindu-sela Domnul Iisus Hristos. Dar noteazd gi cum explicd cuvdntul indarri (d(oi<pvqg); qi noteazi gi spusaca Hristos s-a facut fiinla in mod omenesc. Dar este ascurrs.Ascunsspune de multe ori in loc de Dumne:eu gi ascunzimein loc de dumnezeire,ca in cuvintele de mai sus. Deci ascurlsa spus aici'in loc de ca nevdzut. D unttte:eu,

Epistola N
Cum zici cd lisus. intrebi, zice, cum e aceastal Noteazaca inEebareae cum se intimplii aceastainiconomie (in urma intruparii). deoarecegi fara aceastase zice om ca cel ce e Cauzatorgi Facatoral omului. C'dci nu - om caCel (ce e) Cauzatorul oamenilor. Aceastao spuneqi africanul in C ronografe; caci se zice estein to1i.Dar Dumnczeututuror celor din El, deoarece in iconomie (in umra intrupirii) i se zice om Celui ce s-a facut tiinla dupa toatafiinla, precum s-a spus:Intru cure loLuie[le toatd plindtatea duntne:eirii trupeSte (Col. 2,9); dar ia seamala toatecuvinteleEpistolei; cdci e contraraoricareierezii, mai vechi ;i mai noi. Dar noi (nu-l separdm) pe lisus. Nu definim' zice, pe Hristosca uman.adicanu vorbinl dcspreom ca.strain. pentru raliuneafiinlei, despi4ind comunitateafirilor. ci in mod vadit pentruraliuneadunnezeirii. Cici a adaugat: Cici nu e numai om, ci qi Dumnezeu.Caci deqia asumat intreagafiinla a omului, nu-l despa4im pe Fl de dumnezeire; fiindca adauga: caci nu e numar om; apol' de fiin1d, adaugi: Nici numai mai presus aceasta, spundnd intrucit e qi om. de oameni.pentru M ui presusde oameni.Mai ptesus ca e din FccioaraMaria; dar ci oamenii. pentru tinlpul sau dupa legile creagiei. petrecutin pAntece, $i din fiinla oamenilor, pentru cA precum a spus Sfintul Parinte' Fecioarei. sl?ntul trup il lui Hristos estedin sangele S-afdiutfiinld mai presusdefiinad. A numit Sidupa intrupare dumnezeireasuprafunlialinte. Iar suprafiinla acastciaconstd in faptul ci e mai presus de fiinla"de inielepciuneqi putere. - mai presus de om.E cu adevirat om, pentru ca $i e propriu voinlei oameneqti sa fie din femeie; dar mai ca oresusde om, fiindca a fost din Fecioara.$i noteazA cum au socotit irupul lui Hristose pamantesc li nu ceresc, unll. Prin depd$re, o putere. Iata cum vorbe;te 5i aici de depti;ire, in opozilie cu celeinleleseca privaliuni; (cdrrd se nedgu lui Dunne:eu nuirgittireu. e t' ne-gd|eft t't. prit,uliine; cdnd se aJirmu o putere necuplittsa a ltti

272

Epistole

Epistola V
1n el ajunge. Ceea ce spune aici Parintele, inlelege-o din pilda ochiului trupesc.Cici ceeace face a b s e n l a l u m i n i i , p r o d u c i n d n e l u c r a r e ap u t e r i l o r vizatoare, aceastao face qi privirea directa la soare in amiazazilei.

Epistola VI
Cdci e posibil.Se poare, zice. ca cineva intre alte o minciuna vAdita,elinsu$i sa se abatii multe, respingdnd de la adeviir.care este unul; cdci unul este adevarul'dar e ascunspentru taina dogmelor 9i are nevoie dc rnulta de pildri Ncstorie' unitAcu harul dumnezeiesc; cercetare respingind cele ale lui Arie 5i Apollinarie. sau allii ca el, alc altora aseminatori,au cizut in altc erezii aiurite.Dar nimeni si nu se simti indemnat prin aceastase nesonu coteasciiscrierilePitinlilor impotriva eterodocAilor; o spunecerind si nu respinga aceasta Eiristoame opiniile celor necredincioqi (caci cum ar aparea el insugi respingAndin scrierea Despre nuntirile dumne:eie;ti opuriile lui Elima?); ci cd, potrivit cuvintului de mai inainte, nu trebuie si se mullumeascacineva de a grdi impotriva altora, ci de-a expune in chip exact li spre dup.iimpreinvAlaturi cuvantuladevdrului,folosindu-se Altfel : jurdri de combaterea razvrdtirii necrddinciogilor. nu trebuiecombitute opiniile altora,ci intaritainvatatura proprie;nici nu trcbuiesi sescrieimpotriva uneicredinlc sau opinii carc nu aparebunii. ci pentru adevdr.$i cunt in Epistola unnatoare. o lamureqte trebuiefacut aceasta, Pentru adevdr. Noteazapentru ce trebuiesi se scrie numai pentru adevar$i nu impotriva altora. Epistola $l Policarp. Sfdntul acesta Policarp a fost episcop al Smimei din Asia qi ucenical Sldntului lozn Evanghelistul, cum spune Irineu in atreiacltrle Inploivl gtto:ei L'Lt nunrc ntintirutsl el a murit ca nlartir prin foc. Acclali dumnczeiesc Policarp are Si Episrola cdtre Filipeni. AceastiEpist(,lda fericitului Dionisie di gi multe minunate Ei uimitoaredatc dcspreeclipsade soareintAmplalA in timpul crucii lui Hristos. Se va dovedi. Se va dot'edi indeob;te; caci a$acere fraza (se purre idol in loc de imitulie).
A] Y:

VII

Sofistul Apollofane. E vorba de sofistul Apollofane, care tuseseprietenul marelui Dionisie 9i il birl'ea pe el pentru ci se facuse cre;tin Ei grAia impotriva Elinilor omeneascie n. trad.).(Caci 5i inlelepciunea @dg.Anilnr. de la Dumnezeu.) $i nu (vorbesc) de cea a celor muQi. Spusa trebuie inleleasaa;a: ;i nu vorbesc de pdrereacelor ce riimin lipili in chip material Si patima$ de cuvintele sau patimile poelilor. Cdci - prin cunoqtinta existenlelor (lucrurilor cre'

ate). A numit cunoftinla celor ce sunt, observarca miqciirii cerurilor qi privirea celorlaltepa4i ale crealiei' dupa nomrercca una a inlclepciunr.i.care cere sa se (crcaturile)ca ccle ce sunt existcnle existenlele cunoascA (creaturi).Caci glasul Apostolului a spus in Episnh I lui ctitre Crtrinteni (1.71):Derrureceintru fntelepciunea Duntne:eu lunteu n-a cunos(ttt prin inlelepciune pe armonia 1i ordinea Dunute:elt: el a inleles prin aceasta (a cunoltinla existenlelor aratata in crealie.Deci noteazd: de ceea lucrurilor) se nume$telllosolic qi ea c deosebita ce numelte Apostolul in Epi.rtoh I tritre Corinteni inlelepciunea lui Dumnezeu. (Caci a spus Ia inceput scopul pentru care n-a scris nici impotriva Elinilor, nici a altora.) Apollofane - ar tebui sri glie. Din marturisirea de cltre Elini a ordinii tuturor lucrurilor, conchidcci Dumadica din faptul nezeue cauziia lor, zicind: din accasta, cd soarele;i luna rnenlinhotarclcorinduite alc zilei 9i ca tot ciclul cerului se invirtegtc injur, ldicii de la riisirit la apus, trebuie sA cunoascii pe Dumnezeu orinduitorul tuturor. Pentru cii, daci n-ar fi purtate ctt cerul care le cuprinde, soarele qi luna qi sf-eraneabatutaa stelelor nemiqcateinvirtindu-se de la risarit la apus, soarele9i luna ar avea o mi5carecontrara tuturor celor ce se insecunoa$te virtesc de la rdsirit la apus;astt'cl li se admira cu dreptateDumnezeuca flind Creatorulr;i orinduitorul universului. Accstealc-a cxplicat impotriva lui Apollofane, care spune calcerul nu s-a constituit imprcund cu a stelelorprin voia soarcle.(Despreordinca persistentd cdnd voiegteEl, a care totugie schimbata lui Dunrnezeu, se vedeirla lisrrsNali :;i Ie:echiel-) cele se infali5eazd Cdnd soarele - de EI. In acestea ale lui lisus Navi Ei se spun de istoria lor Sfintului Policarp,ca sale spuniilui Apollotane.Deci zice: Spune-i t o a r c l cq i l u n a l a o l u i ; i n v a [ a c u m D u m n e z c ua a q e z as distan[auna de alta gi dupa ce a apusdc sorre; spuneca a alezat luminatorii la locul lor, dindu lc o stabiliute oarecareprin putereaneviizutaa lui Dunrnezeu'Cauzatorr,rllor. $i a ficut universul nemiqcatcu cei doi luminatori; caci nici cerul. nici celelalte stele nu se cu cei doi luminitori. $i nu ci stau nemiqcate inr'"1rtesc, numai pentru pulin s-a oprit drumul universuluigi migcarealui, ci ziua intreagi. cum s-a facut in cazul lui Iisus Navi ziua dubla de 24 de ore, ctlm o spune clar accnstalisus al tui Sirah in cintarea Plirinlilor. Apoi adauga:iar daci ar spuneApollofane e cu neputinld.ctit'i ntr 5-qoprit ochtd tu cei doi lumintitori cerul gi t'elefulte ci utelea se nti;r'ttu{i ocesle n-d slut, rebuie sa i stele', trebuiesa te intoarci pe tine qi mai se raspunda:aceasta lui, carea mi$catcerul mult la Dumnezeu.sila cunoqtinqa carc cuprindcalumindtorii,dar linea nemigcaliluminatos r a l i o 5 i m l i m a r cp u t c r e r i i c u p r i n ; id c c c r .C i i c i a c c a s l a stele, ceml gi celelalte a lui Dumnezeucare,Itriqcirndu-se a t?cut soarcle;i luna si steanemigcate 5i sa nu fie duse de acecaqimigcarc a universului, cu care sunt 1inu1i purureain migcare. Stabilitate mai prestts de fire impreunil cu (nemiscarea) - universuhri. Spunc cA odata cu polul rdrnasnemi;cat (caci ala a numit universul),s-a produs gi stareape loc a soarelui gi a lunii. Sau, ntai bine zis' sDune.a lbst cu nrult rnai minunat lucru ca in vreme ce polul se invdrtea (l-a indicat pe acesta vorbind de toate,

273

Epistole
de cele mai inalte gi cuprin:dtoare), soarcle qi luna (cici acestea sunt cele cuprinse) nu erau invArtite cu cerul cuDrinzator. (O zi) din cele succcsive aproape se tntreie$e' A adaugat uproape, deoareqeziua aceean-a devenit prin pAndla locul inmullire intreita(de 32 de ore) de la rAsarit de unde s-a dat semnul, fiind zece de la rasarit qi forma a douisprezecepana ta ultimul apus.De aceeaqi cuvAntuluis-a folosit qi aici, pentru cd polul insugi impreuna cu soarele gi-a ficut inconjurul acela mai presus de fire in intervalul a24 de ore; saunumai soarele. De attfel tot acesfiirzp. Spusa se inlclege obiqnuit astfel: universul intoarce aceste migcari contrare' reluAnd dupa atata distanta de timp acelcaqi pozilii. Acestease arataqi in carteaa IV-a a Regiktr qi mai ales in edilia lui Simach qi in cartea II-a a Puralipomenelor' Sau - soarele pe drumul /ui. Milcarea anualA a soarelui face cinci intoarceri: urcuqul dinspre miazanoapte, adica de la echinocliul de primavara pini la solstiliul de var;i qi coborAreaspre mirzdnoapte de la solstiliu pdna la echinocliul de toamni gi coborirea de la miazazi sau de la acestechinocliuspre solstiliul de iama gi de la el iariqi urcuqulspre miazAzispreechinocliu: 9i il .incilea, cel contrar intregului curs. Deci indicdnd miqcareade direclie incinciti, a indicat migcareacunoscuta qi obignuita a soarelui. Iar ceea ce spune Parintele prin acestea,sA le inplegem astfel: sa presupunem ca soarelea fost in ziua aceeaIa ora rdsarituluiin prima parte a Berbecului,cind nu aveaminute; deci in alta parte el nu putea reveni, pentru cii nu implinise miparea dinainte incincita. prin cele 365 de zile qi prin patru anotimpuri. Deci in l0 ore, de la I 2 in care era pana la locul in se desfagura care-:;ifacearasaritullui, adica la prima ptrte a Berbecului, incincitd, adicaimplinind perioada refic6nd in ea rniqcarea unui an; qi in alte l0 ore revenind prin intoarcerela locul unde era cAnds-a dat semnul, a implinit' ca sii vorbim prin in prima pfie qi jumatatea a Berbecului, presupunere, aceeagirnigcareincinciti prin desprindereaa ceea ce a numit in mod analitic; cici nu era cu putinla si fie el iaraqi a Berbecului.odata ce s-a despa4itde ea, in Daneaaceasta deiat prin zilele anului, precum s-a spus. Si povestesc tn cercurile (sacre). ln loc de: in istoriile. Le sdrbdtoresc - (tn amintirile tntreilului) Mitm. Perqiinumesc soareleMitra. Deci intindereazilei inchinate lui o socoteauintreilA. Mai ia seamape ldngi aceasta panala ora gi la intunericulcares-alasatde la ora a $asea i noua pestetot pimantul, in vremea ristignirii Domnului, de care vorbegte Parintele. in Heliopole. Poate vorbe;te de Heliopole din Egipt; cAciexistainca in vremeaaceeaacolo' in mod minunat (paradoxal). Clci spun ce nu se producea altfel eclipsa, decdt prin acoperireasoarelui de catreluna. descrise $i iardqi aceasta. Noteaza aici solulia tainei de EvanghelistutLuca. CAci nimeni n-a istorisit taina modului!i a minunii, decdtnumai el. Caci dumnezeiescul Luca spunAnd ca de la ora a lasea s-a produs intuneric prin crucea Domnului, soareleeclipsindu-se, eclipsa,luna toli s-auindoit pentru ce s-a numit aceasta "fiandu-se in a l4-a zi, deci neexistind o intdlnire intre soare gi luni. Aproape toli exegelii de mai tdrziu, traind mult timp dupl aceea,au cugetat ci soarele insugi qia oprit razele trei ore pdn6 la noui; aici s-a indicat qi un mod minunat al eclipsei.CAci,zice,de la rAsaritfiind ora 14 (cAci nu era un timp al conjuncliei),a cazut o putcre deasuprasoarelui 9i a impins inapoi spre rasdrit discul solar.-De aceeaa venit luna gi s-a agezatin locul lui, acoperindu-l pAnt ce a venit inapoi discul lui. Deci trebuia, daca ar fi fbst o eclipsa obiSnuiu' din aceeaqi pane sase producagi eclipsagi dispariliaei, de pilda cind iuna trece prin cursul ei de sub soare,sa se aratede la rasirit prima parte a discului solar,cea rlsdriteanii'care deci de acolo, dh parteade a gi inceput sd fie acoperita; discul solar. luna trecdnd ralarit, incepe strse descopere spre apus qi descoperind prima p;rte a soarelui' prin prima lui pirisirea gi treccreapestesoare,descoperind parte, adica cea de la rdsalrit.Dulr in timpul patimii mdniuitoarenu s-aint.lmplat aqa,ci dimpotriva. Caci venind luna de la rasarit, a acoperit soarele;i a ascunsintreg discul lui; apoi n-a mai trecutsprcapus,ci s-aintorsiardgi spre risiirit gi a dezgolit prima parte de catre apus a disculuisolar:cici s-arni;catinapoi, pe ditunetrulcontrar al soarelui,spre rasarit;deci nu s-a ficut acoperireaqi parte.A amintit 9i Flegon'cronidin aceeaqi descoperirea c arrea C ronrtgrafiilor lui, in carul elin, in a treisprezecea spunandca ea s-a a treia Olimpiadi, de eclipsa aceasta, oroduscontraobiceiului;dar n-a descrismodul ei. Dar qi Africanul nostru in a cincea parte a Cronogn$ilor Si ca scriind de Eusebieal lui Pamfil e pomenit in aceleaqi eclipsa. aceeagi Epistola $l Demofl. Acest Demofil era monah' cum spune $i Certind pe prestitlul; caci nunreaupe monahi terapeuli. biterul lui qi revoltdndu-secd a primit la pociinla pe careva dintre pacato$i,l-a fugarit pe cel ce se pocaia in locul lovindu-l, iar pc presbilerl-a alungatgi s-a agezat hirotonisitprin sine.Noteazi decicdrelele lui ca presbiter Deci cu dreptatezice:O ' erau qi in vrentcaaceea. acestea viteu:ule Denufil, os6ndind taria lui necuveniti 5i nu criticind pe monah. gi prin aceasta evlaviadumnezeiascA $i dacd (tl descriu) o datd Ei ca lipsit. Adici atunci cind Scripturilezic ci El s-arevoltatimpotriva lui Dumnezeuqi s-aintors de la fala lui. Dar inainte,zice,il aratl pe el ajuns in afara blAndelei qi apoi suferind cizut de la vederealui Dumnezeu. Deosebitd. Noteazacii Moise era deosebitin imitarea lui Dumnezeu pentru blandeleapentru care se numea slujitor al lui Dumnezeu. Iubirea de slavd.Iubirea de slavainseamnaa iubi qi alesde judecatalui Dumnezeu Nu acesta a dori cinstirea. (eeoKpi'EQ) saconduci, ci cel judecatde Dumnezeuapt pentru aceasta. Dar ce (l-a fdcut) pe pdrintele dumnezeiesc. pentruHristos' Numeqtepe David pirinte dumnezeiesc. Pavel: Chentut h Evanghelict CAci zice dumnezeiescul pe care u fagaduit-o mui inainte tn Sfintele Scripturi despre Fiul stitt,ndscut din stimdnyt lui David dupa trup (Rom. I , I -3). Deci cu dreptatee numit David parinteal lui Dumnezeu. VIII

274

Epistole
De aceea I-a qi (tldruit) cu o stllpdnke. S-a scris in lege ca sa ridice gi pe dugmanulcazut subjug. Dar (sd urcdm) mai sus. La ceea ce e mai inalt' Norcaza iubirea de oameni a ingerilor, care se roaga puterile pentru neamurile lui Dumnezeu 9i pedepsesc adica Pe demoni. apostasiate, Domnului Cel cu adevdrat Dan. Despre bunAtatea Dumnezeu(carein realinostruIisus Hristos,adevAratul tate tace sAfie, adica menline in permanenla). pururea. Flundcit $i - voieqteca toate acestea sd fie 9i a spus toute, iar in toate sunt 9i cele neinsuflelite^ neralionale, adatga dupd capacitateu /or, moderind 'orin opozitie ceeace a spus. qi ne in$i' rdv'negle.Cum iubegte Hristos toate ne aude5i ne ajuta deamnasi nu cddem din El, de aceea gi ' Mdngiietorul. Se frdng. A se tiAnge e a se zdrobi. Se folosegte cuvintul qi pentru cei morli care, vizind aminati intilfringere nirea cu Cei ce-i iubesc,se folosescde aceastd trupeasca. De aceea se inlelege 9i pentru alte lucruri asemdndtoare. Cdnd se apropie (ile El)' vine (spre at). Se presupune desprefiul cele ale paraboleidin Evzulghelia in acestea Minunat spune qi lntreg pe risipitor; gi cele asemenca. ca e intregi, ruginAndpe creticii de atunci, care spuneau mantuit de Dumnezeu numai sufletul,nu 5i trupul' Deci zice ca intreg Domnul. care a luat sutlet qi trup, ne-a mintuit pe noi intregi,cei din sufletqi trup. Existauatunci nigteeretici ai lui Simon, cum arati Irineu 9i lpolit. $-icei a i l u i O r i g e n c u g e t a d o g m a t i z i n d a c e l e a g i .U n i t lneptgtrq) cu ei sau imbinat (fteput^crKeig) cu ei' Adicd pe cei buni. Noteaza de cine spune ca sunt prietenii chemali; dupa pulin arata ca inlelege prin ei pe ingerii buni. Observi 9i cuv6ntul: Cu stl.fie locasul tuturor celor ce se huctu'd.' Iar tu - cum aratd'scrisorile tale.Tu' zice, o, Demofile, ai injurat pe preot, care a spus ca trebuiemiluit, adica e vrednic de mila cel care, fiind lipsit dc evlavie' cici caDemofil ainjurat presbiterul; s-apocait.Socotesc cum s-a ca preolii sa fie numili presbiteri, se obiqnuieqte aratat in Iirorhii hisericeascd' Dar gi aici. pulin mai departe,voi arataceeace zun spus.Propozilia spune.in trecere:Ocfua$tipe preotul care a iertat; qi: Cel neevlavios meriti sd fie miluil sau vrednic de mila. Ai sustras Sfintele Sfingilor. Le-ai sustras,in loc de ci ai sustras le-ai umilit gi le-ai micqorat:sau nu aceastil' in loc de le-ai luat, cum s-a spus,sau1i le-ai insugitde pe e permis numai presbialtar gi le-ai purtat, degi aceasta teriloi qi diaionilor, caci legea zice: Preolii vor acoperi gicele spusein paginaumlatoare. Sfintele ' N u i ingadiit (sd tnvinuieSti) pe preotut. Nu trebuie sa fie invinuit presbiterulde diacon sau de monah chiar de pacltuicqte, cu atit mai pulin de laici, in-.afara.de reptei monahilor sau a liturgilor, ereiie; caci e dcasupra adici a diaconilor. $i cu mult mai mult nu e ingiduit sii de crneva. fie acuzatePiscoPul Iar preoSiisunt vestitorii' Noteazaca 5i preolii sunt vestito; qi tdlcuitori,adicainvalatori ai judecalilordumdupa ierarhi; Ei de aici sc arataci lipitr')/rl s-a nezeieqti, de monah' scris desprepreotul alungat;i ocArdr P ri n' m iji o cire a t it ur gilo r ( d i aconilo r)' N oteazi ca cei ce cer ta afle de la presbiteri cele dumnezeie5ti nu prin ei, chiar de sunt monahi. ci trebuie sl o faci aceasta prin mijlocirea diaconilor qi aceastacAnd va fi vremea ootrivita. Prin ei - sdfti. Precum am spus mai sus'in lerarhia bisericeuscd,in capitolul despre sfinlirea monahalA, monahilor li se dtr schimamonahali prin preot. Treapta. Despre treptele biserice;ti qi care e slujirea monahilor. Caci pe ei ii numeEteterapeuli.Acesteale spunein Ierurhiu hi.teriteuscti Po(ile altarului. Ceci terapeulilorli s-a incredinlat pazirei porlilor biscricii, cum zice in Ierarhict bi seri ceu sctiin capitolul despreslujirile sfinlitoare' putin dupii ' incepurulcapitolului. Sfinteior perdele. $i atunci existau perdelein jurul Sfintei Mese. Nici nu ai ceva din cele cuvenite Noteazi cA cel ce de se apropie fiire randuialaSi contrar sfintelor canoane nu e crezut,nici ca vede' nici cA aude,nici cd cele-sfinte are ceva din ele, deqi se atingecu mdinile de ele. A indrdtznit.E pedepsitin gcneralcu dreptltte. Cdnd facdnd cineva cele mai presus de tredpta lui. Chiar de facc cele cuvenite, daci nu lin de treapta $i lui, trecepesteceeace-i esteingdduit. demnitatea Demonii - cAnd recunoEteau(pe lisus) cu adevdmt' pe Iisus ca Dumnezeu. Despredemonii carerecuno$teau Dar e de respins.E respins (eKKnpDKToq) ca manor Dumnezeutot cel strainde episcopat' al invalaturiidespre $i Mariam s-a umplut de leprd. Noteazacauzapenlru iarc s-a umplut dc lepra Mariam, sora lui Moise' sltritasupra $i - asuprafiilor lui Scheva Dcmonii au pentrucd.necrezindin Hristos ;i nefiind fiilor tui Sctreua - a u e x o r c i z l t ,c e e ac e n u l e e s t e h i r o t o n i l it F a p r .1 9 . 1 4 1i . ingaduii decit numai exorcigtilor.Aceastase spune in Fuptele apostolilu". Nici cele dreple cu nevrednicie. Noteaza ce spune: ceeace e drept,cum zice Moise sesdvArgeqte Cu dreptate ceeace e drept (cf. Deut. I 6.20); Einu e ingaduit a save-rqi fara vrednicie. Vei citi despreaceasta li in cele urmatoare' Mai pe larg le aratd acesteaOrigen in capitolul X al P ldngeriktr lui I eremiu. $2 Deci cum zici. lJn cuvint spus ca din partea lui Demofil cum nu trebuieinvinuili preolii neevlavioqi' Eu tgi voi rdspunde. Raspuns, la obieclia desprc lucrarile rrreotului. ' Pogorfile qi $i sd nu (tn(elegi) tn chip spafral. trepicle ingeregti nu trebuie inlelese spaliitl sau ca se a p r o p i e s p a q i a ld e D u m n e z e u . c i d u p a c a p a c l t a t e a flecaiuia;iaci Dumnezeunu e in spaliu;deci nici Puterile inteligibile (ingere;ti). Prin numele lui Hristos, simboalelor. Adici savlrgirea Tainelor. Sunt in chipul lui Hristos' pentru ca preolii, tblosindu-sede daruri sau de simboale' au treapta lui Hristos.

$3
Dar nu - lui Demofl: Caci nu e permis. zice. lui Denofil, care e terapeut, sA aduci invinuiri acestor DAcate.

275

Epistole
Iar cele drepte. Ce este a transrnitein mod drept cele drepte;i cA ingerilor li s-a incredinlatceeace e drcpt. Deci Demofil - prin cuvdnt. AdicA Demofil sii-qi pedepseascA neralionalitatea, minia gi pofta iubirii lui de stApanire.Dar noteaza ca in toate.existenlelese transmit prin celc dintdi celor de al doilea cele ale demnitiilii lor. Sd stripdneascd. SAstApaneascA, zice,raliuneam6nia gi polia; caci accstea suntcele inferioarc;cAciin relinerea lor se aratAstipenirea qi puterearalionali, ca sa nu se foloscascisimplu de ele, ci spreceva folositor. Legiuitor de la Dumnezeu. Numeqte pe dumnezeiescul Pavel. Nu aprobit - (tnfruntea) Bisericii.Dn Epistola ctitre Timotei. $4 Holdrette - dupd vrednicie. Noteazi ordinea vrednictr dc laudi a Bisericii, ca diaconii sA indrepte pe monahi gi pc diaconipresbiterii9i pe presbiteri episcopii; iar pe episcopiapostoliiqi urmagiiacestora. Iar corecuuea in urmagii apostoliloro fac cei de aceeaqi treapta. $i ierarhilor apostolii. Noteaza ci apostolii gi urmagii apostolilor sunt mai mari ca episcopii; qi ca fiecaretretruiesdfie indreptatdc cel mai inalt. Iar urmagii ca sunt patriarhii de acum. apostolilorsocotesc Ntt Etiucum sd pldag. Noteazaarnaraciunea saumai degrabacompatimireaParintelui. De fapt oare nu (socoteEli cd) - (al lui Dumnezpu) Celui bun. De lapt de nu socote;ti cii eEti pus de noi terapeutal celui bun. cu siguranlaca egti striin :;i noui, gi intregii Biserici. Dar noteazAcA in parohia marelui Dionisie s-a greqit qi cii el insuqi l-a fAcut pe Demolil monah al Bisericii. Pllcatul tndoit. Noteazi ce numeqtepicat indoit cdnd pacatuind,cineva ignord ca a pacetuit.Aceastao spune Ieremia, cum lAmuregte in cele urmitoare'. Fiindcti ui pdcdtltit tle doud ori, pdrdsind.u-Md pe Mine, i:t'orul vielii (ler.2,l3) gi cele urmitoare. Cd Demofil (nu) socotegte.Multa $i mare este mingAierea compatimitoarc pentru pacitosi. Dar sdvdrqitorul tncepator al sfin(eniei. Aratl pe Domnul cA nu porunceste cele asemenea celor fdcutede Demofil. Prin aceastu de cei piicdtoqi. Caci pdcat n-a fdcut, nici nu s-a t(Iat vicleSug tn guru lui; o spune aceasta Apostolul (l Petru 2,22). Cu aceasta consunA: Despdrgit de cei pitc'ittoSi .fiind Si mai tnalt decitt cerurile (Evr.7,26). il tndreph\egte sil se bucure de (darurile) sate. Adicii de iubirea sa de oameni qi nu de intuneric qi pedeapsa. Cdci qi celor ce (n-au crezut) tn El. Aceasta se aflA in Evangheliadupd Luca. cum spuneDomnul citre ei:Nl;titi rticurui duh sunteli'! (Luc. 9,55). Poatea spus-oaceasta aritind ciirui har au alessa-i slujeasci;dar poategi Pirintele, privind la acest pc care l-au primit dupd inviere, a spus dar desAv6rgit pentrucd s-ascris:Crici irttti nu eru Dultul Sfdnt, aceasta, petltru Lu lisus.ittcti ttu .fusese.rrtlit (loan 1,39). lar invdlAtor in cele slinte il nunregtepe Apostolul Pavel, intrucAtl-a hirotonit intru arhiercual Bisericiidin Arena, cum s-a scrisin sfinteleCarsfilul ii upostoliLe. N u tre buie sd pedepseascd.Noteazi cuvantul frumos gi folositor ca trebuie sa fie invatati qi nu pedepsilicei ne$tiutori,precum conducemqi pe orbi, nu-i pcdepsim. Iar prin xctc xoppqg unii inlelcg rinrple (Kporcrqov. partea laterold u li unlii n. trad.) allii obrazul iar algii o pane a capului (pupila, n. trad.). $i e pret'erabilsA se spuna Kdpprlv decdt rp6ta<pov, ciici li Homer o numeQte Kdponv (in dialetrul ionic;i atit vechi,n. trad.). In aceasta parte a capului a lovit Derrrofil pe cel cc se pocala. Cei ce cautd. Aratdcd cei ce au alessanedreptiilea\cA, sd faca bine, nu au ,sifacut.cum au voit. E vidit cd unele din taptele bunc nu sunt voite, iar altele din cele ce nedreptdlesc se fac din ncputinta. Sd nedreptdgeascd. Noteazii ci unii voiesc si urmeze celor ce ncdrcptdlesc, allii celor ce fac bine,chiar daci nu t r e ci n l a p t ae r l c c c l e - a uv o i t . fi aici gi acolo. Dreplii sunt urmagii sau urmitorii ingerilor qi impreuni ciliitori cu ei nu numai in veacul viitor, ci qi in viala de acunr. Ceu mui mare dintre toate bundtd.lile. Cea nrai mare dintre toatebunatalilee a fi purureacu Dumnezeu. ,fi arci ,gidupd moarte. Pilcitoqii se pedepscscqi in viala aceasta qi in ceaviitoarc, tiind osindili impreunacu dem-onii de caffe patimile proprii pe care le-au ales. Ili toi aminli. Noteazdcd e vorba de vederea Sl'dntului Carp, plina de toata frica 5i mdngAierea. $6 Ajuns c6ndva. O povestire frumoasii, cA nu trebuie blestemalipacato$ii, chiar dacii pacatuiesc impotriva lui Dumnezcu. Ia seanradeci la istoria care descrie mila negrditAa Domnului nostru Iisus Hristos qi desprecei ce se pociiesc.Vorbeqteinsa gi de sfinleniadumnezeiescului Carp. Acest Carp e cel de care amintegteApostolul in a doua Epistold uitre T.innrei (4,1j). In vremea (sfintelor) ntgdciuni predesdvdrqitoare. P r e d e s i v i r q i t o a r e( n p o T e l e i o ! ) n u m e a u A t e n i e n i i rugaciunilenunlilor dupa jertl'ei ci.ci numeaununta sfirqitul (Tdloq), ca dcsivlr;ind ccle ale vielii; aceasta se arata din multe piese de teatru ale poelilor. Deci aveau nunta ca tainii. $i ziceau ci rugaciunile sunt anterioaredesivir5irii qi inilierii (fipoteli(oeq,t fi ttpopul.ioedt) gi oarecurncuralind sprc pregatirea p e n t r u t a i n i i ,c u m z i c e C r a t i n o s i n d r a m a P y l e a . M a i alcs numeau taine sfirgiturile gi ceremoniile (nunlile) 1t6l.q 9i Tl.sTdq) vreunora din zeii lor mincinogi, ca desivirgind gi ducdnd la desiivAr5ire pe cei ce le primeau. Deci marele Dionisie, numind ceeace se numea in chip necredinciosla Elini taind a adevdrului,a

$s
Deci sd nufacem aceasla, Cdci nu avem. Sa ai multe bunatali.Parintemult compatimitor. Cdci Si preadumnezeiescul. Noteaza ca numegte pe ucenicii Domnului nepiifia$ide Duhul Sfant cAndcer si ardii cu foc pe Samariteni, cum aflim in Evanghelie. Dar

276

Epistole numit rugaciuni anterioare desavArqirii (npotel,eioug eu16g) cele saver$iteinainte de taina de viala facatoare pennu curalirea $i imp.uta$irea neosAnditade darul atotdesdvirqit gi desivirqitor. Iar primit 1e(evcycilyqoe) spune in loc de m-a printit L'ooa.tpete. In timpul unor zik vesele. Erau unele zile ale inchinatorilor la idoli, pe carele numeauvesele('ll"cpiog). Dar unelezile erau veselein mod parricular,ca cele in care cineva se casitorea sau dobdndea un fiu. iar altele erau veselein mod comun gi public, ca cele in care se proclarna un imparat, ceeace provoca vesclii ('l-Icrpio6,) publice. $i in ele nu era voie sd se poarte doliu, dar se siivirqeau 5i spedacole qi jenfe publice in irecare zi qi cei ce jeleau incctau gi vedeau spectacolelegi petreceauin ospete neincetatein anumite zile din cele vesele('ll.opiorg). La adicd diavolul, cum li se pare Manicheilor qi Mesalienilor, ci ca faptuirea r6ului din supunere,intrucdt ddm carc ne amageltecontinuugi care Ioc in noi ingelatorului ia puteredin noi impotriva noasffa;caci, dacanu ne-am penlru ce ne supune,n-ar aveaputercirnpotrivanoastra, ajutorullui Dumnezeu, carene sprijina,cum esteaproape aratacele urmAtoare. Ddndu-le mdna (sa) cea bund. Observii negraitamili a Domnului. Ai tntins mdna. Adicdmdna lui Carp. Sd nu (pdcdtuiascd) alli (oameni). Adici si il rasdgneasc{ Domnul vorbcqtc de Carp. Buni qi de oameni iubitori. Observi ci gi Domnul declarape ingeri buni gi de oameni iubitori.

Epistola IX

Romani era o astfel de zi veselii ('ll,cpioq) o sarbatoarc $l speciala in cinstea maicii zeilor lor, n-raibine zis a demonilor. cunr zice Demofil in scriereaDespre jertfele Si Iil. Acest SfAnt Tit este un ucenic al Apostolului, care sdrbitu'ile la cei vchi. l-a pus qi episcop al Cretei. cum spuneEpistola dumVia(a tntreagd. Adici pina va dura viala prezenta. nezeiescului Pavel scrisi cdlre TitDe notat ca iubitorii de Durnnezeutrcbuie sA sfituiasca in Teologia simbolicd. Arata ce cuprinde Teoktgia toata viala pe cei rdtaciJigi s6-i atraga la cunoa$terea simbolicria marelui Dionisie. ciici unii spun din adevarului.Deci c dc notat qi aceasta; Se tntipdre $te. la fomra (aaop6p( oieo'r), pdt r unde neinvaliiturecontrarul,folosindu-sede spusaApostolu(evdflqrdlao0cr lui, care zice: Pe omul eretit' dupd prinn ;i a doua rcri eprpal,eiv) ceua in mintea lui sfatuire ocole;te-1(Tit 3,10); ei nu inleleg scnsul celor din lucrarea pictorilor care, ludnd seama la adevir, Caci nuspuse,limurit nrai alesdin spuseleurmatoare. zugravescicoancle.Iar pirinli ai inlelepciunii negrdi@ mai atunci e binevenildocolirea, dupa intiia ;i a doua numefte pe proorocl. pe sfdtuire.cind cel ce inva;i se hotarAltesa-l ocoleasca Cdci privindu-le asfel, vom cunoa$te cu venera{ie. vreunul, $tiindca acelasementinecontrar;dar o ascunde Vont t'uttousteur veneralie in loc de ti-l t,ont htsusi cu judccdndu-sepe sine insugi. Caci e vadit ca aceasta, er'lalie, il vom cinsti, il vom admira,vom h uimili. Noteazi qi starea referitor la Sfinta gi inchinata Treime afimrnrea:I:wn'ul celor ce vin la sfinlilor invalatori li sc descoperA t ietii reydrsar in El insu;i qi stdruind in Sine in.su;i; cAcix ei. Iar al1ii,dup<iirttitiu Si u tltna sfdtuire, au inleles ci qi de-o fiinlimea qi monada inaintAndin arataprin aceasta a$ aratainvalitura Vcchiului qi Noului Testanrent. Treimea ce sU in Ea; aga spune qi Grigorie Teologul in Fiindcd obiSnuia in acea (vreme). NoteazdcAtradilia prima scriere despre Fiul qi in a doua despre Pace. Dar psalmodierilorde noapte. apostolici a predatcanoanele noteazaqi spusa:Pururea privindu-se pe Sine; o spunegi In afara tulburdrii. Particula negativa nu trebuie despreSfSntaTreime. aceasta combinatd cu spusa tn uJura tulhurdrii, pentru cd nici Cdci cele din afand. Adica ale inchipuirii simbolice. sonrnuln-a fost mult, fiindca il intrerupeamereu,nici nu era in afara tulburarii. pentru ci se intrerupea somnul. Iar cuvdntul cdr (oa6oqg) e in loc de muh (noLlfrg); iar Se ruga lui Dumnezeu - ca print-un fulger. Fulinlelesul lui in ufurd se deducedin sensulcuvdntului. gerul este o migcare de sus in jos in spirali a aerului Un pdntece al lui Duntnezeu, ndscdnd trupe$te. infocat-Acestaarde.de aceease zice gi ce consuma. Din pAntecelelui Dumnezeu se referi la'. Dirt pAmece Nenundrali cu chip omenesc. Noteaza ca ingerii tnainre de luceafdr (Ps. 109, 3). Iar cuvdntul in aer se apar gi cu chip omenesc. referAla Cuvdrtt butt sc'<ts-a inima mea (Ps.44,1). SuDe sub picioarele lor. NoteazA nestatornicia de sub flarea respirati (sullata) se referi la: $i cu duhul (supicioarele Ior, ceeace aralAu$urAtatea voinlei; cAci daca flarea) gurii lai (Ps. 32,6). Iar sAnul,la'. Unul Nriscut, ('areestein sAnulTatdlui ( Ioan I . I 8 ). in fonna de planti n-ar fi voit. n-ar li cazut. Din adAnc, Noteazdcum diavolul arunci pe oameni saudupa chipul plantelorsereferi la pontul vielii (Apoc. in intunericul cel mai din afari, pe care aici il numegte 2,7). Din radacinae pentru spusa:Ca o riidacinaTe-ai adinc, adicA groapa fAra fund. fie ratacindu-i, fie ridicat, Fiul Meu (cf. Is. 53,2). Prrn spusa:Va inflori gi impingAndu-ipe cei ce asculti de el. Se intAmplauneori odrasli lacob (cf. Is. 27,6) se inlelege Hristos, al ciirui cd ia qi oameni neinfr6nalica impreun:ilucratori cu el in rod mAntuitor a umplut pimintul qi cele asemenea. ratacireaaltora, ca qi pe inchinatorul la idoli pentru cel Noteazi deci cum s-a spusdespreDumnezeupAuece gi inqelatde caree vorba aici. De aceea vedeqi oameniintre ntstireu c'uydntulli qi cele asemenea. qerpi,adicAdemoni atragandpe cei biruigide ei. de care Sau cu ld qniri de ape. Izv oared,eape dupii spusa:Ia ne va eliberaDomnul. Tine este i:tnrul vielii (Ps. 35,9) sau: M-uu pdrtisit pe De rdul. Noteaza ci e vorba de rdu, adicit de pecat, Mine. i;v<trulapei vieyii(ler. 2.13); qi alteleca acestea. pe care il vedem nascut in mod principal din libcrtate. Iar Iar stralucire i se spuncpentruca estesr'dlucireu sluvei fdrd t,oieSrsilili nu trebuieinleleseca o puterece-i sile$te, (Evr. 1,3)gi:Doamne,intru luntinaTuvontvedeuluminri

z'r7

Epistolc
(Ps.35.9) si cele aproPiate. in ce priveEte (proniile) inteligibile' Ele arate pronrite, ca de exemplu: Cu un t'ttltur vtt acoperi cuibul sr'tu Iu iDeut. 32,t 1) 5i celelalte.Sau darurile.de exemplu: Cel ce dti hrand la tot mdna Ta (Ps. 144,16) Si'. rlesthizi esteqi mai mult un semn truoul (Ps.135,25);caci aceasta vazul al providenlei. Sau"urdtdrile' pentru ca s-a facut (l-ac' lb) in ctrip de om sfin1ilordin Vechiul Testament si ca buhul Sf6nt in chip de porumb' Dar providenla se caci s-a spus celor necredinciogi; irara r;i in pedepsirea (Osca orrn oiooto., Si ttt fi ltr t'rtp,tnlera qi ut purdr'sll i j,zi. rar putcrile iui le reprczintdochri 9i numele altor (lui Dumnezzu) rnadutut. irupegti.lar intre cele proprii c. u m s e s p u n el a A ' t ( ' s ( A m o s ' / ) ' e s t e1 i n c i m b l l r n z i r e a a nu patimi 5i a nu se Caci e propriu firii dumnezeie5ti rcle' precum tmblan;i. dupa cum 5i a pierdedcprLnderilc (mtslutl(tr) s-a zis: Dunne:eul ttt'rlru eile rtt( pierul(tr (Deut. 4,2.1).Iar celelalteinlelesuri ale celor spusesunt mai inalti vidite celoriubitori de osteneali.$i inlelegerea pot si alegonca a lor nu e nepotrivita cu ele Dar se inlelele prin ele 5i scopurileEi stabiliralile'ca n-eschrmcare se lncrupuhrii dumnezele$tl' barea5i neprefacerea i . t . p ' . i n p i e t r e l e d e l a t e m e l i e l a r p r o c e s i u n i l c5 i inmod bunitalilor existente rdsp6ndirea deorebitile'a.uta fresc in El, ca in pilda crinului ce raspandelte buna mireasma,din care pricini i se qi spuneflourea cdntpului ca si crinul t'diktr (Cant. 2,1). Iar unirile trebuieinlelese intou.."r.u spre El qi legatura cu El a fipturilor'.motiv lar o"nou.u." e^indicaiqici piatra din capul unghiului podoabelefemrnine.pomenitc la Isaia' descriu bogalia tc i f ls' 3'18-24)' i u m n e z e i e q( a p r o v i d e n l cd Itorfelurita Iar smima,arima 5i fildequltrebuieinplese ca providenla qi purificatoare' care reface sau ii pute."a deosebitoare lar Dar se descriu qi cele prin care se inarnreazacmeva care pierdc 9i desfiinlezzacele ele inchipuiesc-puterea contrare. Iar la armatura putemicd se^referi poate $ t; ,rsn i,nt aurit (Pi 4zl'11) si: incinge sabi.a.Ta ;;;; peste m i i l , , t l u lT t i u , P u t e r n i t e r P s 4 4 ' 4 ) C a c i s a b i ae Filarh' La fel esteun meSter arma asora. cum istorise$lc tot cel ce lucreazi prin foc' faurar ' Sunt ospeleca in Evanghelie(cf' Luc' I 5)' ia ospege. pentrufiul risipitor' canJie tJieuiletul cel gris 5i celelalte De multefeluri Ei indirecte' Vorbclte desprenelnlplinirea fagaiuinlclor, intrucit cele prczise nu 5s viid iuse ta linrl; de piida. ca sa aratampuline din celemulte' lt i u ( l 'a c : t ' t > | I a c o b .F i t 'te d rt m ntt I l t ( tI cI L t t catre spusa qi cele despre rAminerea.la imParalie ' :at"l."!tl .ll: nu s-allnpllnlt' oar carenumai la Jratare i)arid. prezicere Cici ceea ce s-a nicidecum in inlelesul ei adeviLrat' din iaeaduit lui lacoL despre domnia lui 9i a celor lui s-a implinii in sens inalt in Hristos' ca 9i #;r;f" p"l"altllil sta^pinirea catreAvraam desprefagaduinlele -despre'binecuvAntarea neamurilorin el lar Iagidulnla si iatrc bauid se rclcrd numai la Hristos La fel 5i cele ce par spuse desprc Solomon in Psalmul 44' Deci l-agad i f e r i t c 'l e - an u m i t d e lu*1it. u...,.u. avind inlclesuri de la multe l-eluri,dar nu ca pe unele menite sa se abati cu adevdr,ci ca celc ce vor descopericeeace se a$tepta dupe ( tr' t ca e sfanta ttldnl u (Despre r n t u eu i C adevarat. aceqrisfinli; cici Teodor de Mopsuestiaa calomniat-o foane nebune;te;. Forme compuse. Forme compuse nume$tecele ce se fac in mod simbolic mai presusde ele insele' mai presus srmplu^ln de a fi inlelesea$acum apar qi sunt prezentate scris; caci nu ," duu drepi chipuri ci numai acoperimdnt si chip al intclesurilor9i vedcnlormai adinci' Daraceasta cei l- rfJn. p"itou ca simhoalelenu au fost inlclesede in.lpuUtti ca forme compusetainige mti.prg;us"de ele ccledin lala tor i n s e i e :o s p u n c .c a s a n u s e c o n s i d e r e demnede disPreluit. Una - nigraita. E inleleasa prin ea tradilia negraid ca una ce se si tainicaa Scripturii. comunicatasimbolic' a sfinlirii liprinla prin siinboalc:dar ea e 5i sdlarEitoare (TeleorlK(v), ca una ce preda actele sfinlitoare ale Tainelor printr-o tradilie sfrnlitoare'Acesl conltnut negraite inrplctil cu cuvlntul. carcpnn smbolul expnmaou igr E unit cu'conlinutul ncgra.it5i rainic' Caci in simbol public, ca.inpasca gese$te o umbra adevarulnecunoscut Iegii, Pasca adevarata.precum s-a spus:Pagtele nostru Hlistos, s-ajertfir pettu u noi (t Cor' 5'7)' Iar o altapartea tradilieiteologice(scripturistice)este aratata ti cunoscuta nu prin sirnboale; pe aceastao nu-"qt"'qi iubitoare de inlclcpciuneqi dovcditoarc'Ea este."u.-e ne predainvalaturilenloralenaturaleil cele arc o putereconvlngatoale de fAptuitalecrealtei.Aceasta legatcu cclc ce lc spun; mai uadita5i un adcvarnrai strdns ptit ua"rttu este mai doveditoare Latura si.mbolici nu '-a efiou,".au de-a convinge, ci o lucrarenevazuta;i cienta care intareqtesufletele tainice 9i contemplauve orin ehicituri tainice sau sinrboliceqi le intemeiaziiin hrisris prin taineleinvatatcnu prin cuvant'ciprin ticere unor llugi prin elc lumineazarttiltca prin dcscoperirca minari ale lui Dumnezeu sprc inlelegereatatnclor.reia Scrlptunlor) c a t r a d i l i at c o l o g i c i( priite.Deci noteaza c u r n 9 i c a r ee s t e E s r ci n d o i t ai d u b l a r 5 i i a s c a n r a dc slmlre sivargitoare $i una simbolicd SimbolicA9i ca celeale cultului prin simboale, " aauau." ." savirgeqte dir Lege 5i ca Tainelesfrrtelor lucrAnlainiceale noasre: lar cea suntnraiinaltc 9i nraiduhovnicc5ti' d"r alc-noistre iubitoarede inlelepciuneqi doveditoareprin inlelegerea iapturilor gi a unor iconomii dumnezeie;tiqi a tilcuirii a celbr spusedespreDumnezeu'se spune contemplative inr iScriPturi. direct ---Con ngi leaga pundnd Si leagd. Convinge 9.i a d e v a r u lc a o l e g a t u r a9 i p c c e t ep c c c l c s p u . s e . l l l a c slmDollca.ll c r e z u t c e l o r c e a s c u l t a .I a r p r e z e n t a r c a l u i D u m n e z e up r t n f a n r i l i a r i e c r e d i n c i o E i c e i face p 'sauarqire. . i prin p r i n d e p r i n d e r e af l r p t u i t o a r eq cele n e i n valate i n i l i e r i n u m i t l e a . u i " p L 9 i chipuri, PuoraloTiqq) luSr6dxtouq Sau ai tridigiei /egii. Nu numai tradilia legu'.ct 5t sivirsirea sfinteior Taine a fost legatade simboale'$i n, " de mi.tue, odatece 9i ingerii ne aduc taineledumarata nezeiegti prin ghicituri. $i insugi Domnul se invaldndu-nedeipre Dumnezeuin parabole' Iiin tradilia inviilaturilor desprcDumnczeu:unaeste lunegrdiui si tainica. carc e simbolicd !l slrnUtoare .ll iar alta e aratata $i cunoscuta' care e iubitoare cra"toare; de intelepciuncAi doveditoarc9i convingirtoare.. .. Iie la simboalele. Prima lucrcazd pnn slmbollca in naturald,a doua ne-a predat invaleturile neprihinite Scriptun. - -i'rin ghicituri. Prin ghicituri. cum face ingerul din ZoiorioTcf.Zah.3), care da chipul lui Iisus Iosedecai

278

'

Epistole
imbricimintea lui gi vorbeqte despre El; 9i Gavriil la cele despreHristos, spunind cele Daniel care istoriseqte Iar lucratoare la El; qi alteleca acestea. tainicereferitoare ale celordumnezeie;tinume;te saupe celece fac pe omul de ele Dumnezeu sau pc cele lucrate ce se impana$eqte de Dumnezeu. Prin chipul celor de pe masd.. Prin cele ale mesei (tpon6(rootv) numelte Tainele sdvdrqitepe Sfdnta Masa prin binecuvantarea pdinii 9i a potirului. Dar noteazdca qi Vechiul Testament gi cel Nou ne preda multe prin simboale;gi pentru ce. Viala omului. Socotescca el a numit viala omului neimpa4ita intAi pentru lucrarea corporaliia sufletului, qi multele p14i ale trupual doilea pentru complexitatea lui. Priveqte cdt de minunat reda ccle ale sufletului. Vorbind de ncimparlirea sufletului, o numelte partea este ceea cc e mai sublre in nepatimitoareiiar aceasta suflet 5i, cum ir zice cineva,floareaIui, careestemintea, din care rdsaregi puterearalionala;prh minte sufletule tainele qi intelegator; in minte se vad in mod cunoscator simple gi oarecum dezvelite, fara simboale. Iar parlea impa4ita a lui esteceeace nume$teqi parteapatimitoare (pasiva$i patimaqa), puterea sufletuluie unita iar aceasta cu simlurile prin duhul, care e la mijlocul sutletului qi trupului; in duh au temelia puterile simlirii qi ale inlelegerilor cunoscdtoareprin gdndire. Aceasta este parteapAtimitoarea sufletului,intrucit sufletul e minat prin simlire spre impatimirea lui de cele sensibile. Aceasti partea sufletului,putem spunecd nu e curateca gi cele mintea,nici nu poatecontemplaceledumnezeieqti qtiuteqi inteligibile in mod nemijlocit, ci are nevoie de ceva mai ingroqat,de o calauzaspre cele simple gi netrupesti, lucru pe care il implinesc simboalele ce conduc gi vdzute. prin cele irnpa4ite,adica prin cele sensibi.le $i partea nepdtimitoare a sufletului. Partea nu total a sufletului estecea inlelegatoare, nepatimitoare ci neavdnd pomirile de patimire(de pasivitate), nepafla$A in afiua pdtimirii, intrucdt trupul cadesub multe inriuriri rele, pc care sufletul nu le suportA fArl propria voire. celedin patimito;uea sulletuluie ceacarepercepe Partea afari prin simluri; ei au spuscd s-au predatin mod trupesc prin simboale cele dumnezeieqti,prin care suntemridicali celor nemateriale. la vederea in mod clar invdldtura despre Dumnezeu (Scriptura). $i cei ce aud invalatura clara gi goala de acoperAminte despre Dumnezeu igi intiparesc in ei unele chipuri spreinplegere, cdliuzind prin ele pe asculdtori. Altfbl: teologia clara e, de pilda: S-a aritat Domnul lui Avraam saului Moise gi:A :is Domnul (leS.'7)tti: A.lbst cuvintul Donuutlui tdtre pntoro c (Ier. 47, I ) gi cele asemenea. Iar clarde cind nu se aratdDomnul prin simboale e vedereaevlavioasi pe care figurate.lar formd l'igurata o printinr prin astl'elde spuse,potrivite lirii dumnezeieqti. Un chip oarecare - spre tnlelegerea. Precum prin pomi dumnezeiesculAtanasie infaligeazaipostasuriJe inchinateiTreimi gi ceilalli sfin1idin altele.Dar qi crealia lumii a fost produsd ca un fel de simboale ale celor nevazuteale lui Dumnezeu. $2 Precum zice - Pavel. Apostolul zice aga:.Cele nerd:ute ale lui, veEnicolui putere, in.fdpturi se vdd (Rom. 1,20). Iar Hristos (caci pe acesta il nume$te CuvAntul adevarat), zice'. Dacri v-am spus vr-tudcele pii ntAnte;ti ;i nu le credeli, cum veli crede de vd voi spune youii cele cerz;ti'l (Ioan 3. I 2) :;i toateceleca acestea. De aceea teologii. In mod cuvenit gi legiuit arata cA privegtebucuriacelor ce tac cele bune gi chinul gi osinda Iar sfaturileqi indemnurilece feresc celor ce pacatuiesc. de releleviitoare le numelte purificatoaregi neprihAnite. ca de pilda: gi mijlocii, intrebarileinteresate, Iar omenegti tdu"!(Fac.4,9); Si:Pogordnd voi vedett U nde este.fratele (Fac. i8,21); fi: Domnul cercetea:d pe cel drept;i pe cel necredincios(Ps. 10,5).Acesteasunt la mijloc intre cele ce ii convin lui Dumnezeu qi intre cele ce apar cu totul tlarelor qi materiilor neinsunecuvenite, adici asemenea flelite. Iar facute mai presus de lume gi in chip pe cele ficute in chip desivdrqitor, numegte desavAr5itor, potrivit cuvintului qi singurei vornle a lui Dumnezeu. violatdin pustie Legi vazute,ca ceacare scuzao f'ecioard qi cele asemenea.Iar rinduieli nevazute ca cea care sptne'.L-am iubit pe lucoh, iar pe E.wu l-um urdt Sraltele (Rom. 9,I 3). Pirintele le-a prezentat in multe ca aceasta feluri, pentru ci pe unele ScripturaJe-apredat in mod simbolic, pe altele in chip neprihanit gi mai presusde lume. i n mod potrivit cetltlii. O panea fi)osofieiestepractici, o alta contemplativd-Si o partea celei practice(faptuitoare) ca carese nume$te$i sociala(cetaleneasca), esteob$teasca! cea legiuitoare, iar alta individuali, ca cea etica- Iar la mijlocul celei practiceesteceaeconomicrl iar o partea celei contemplative este cea naturala, care cunoa$teprin cele care estegi cosmologicii; iar cea sensibilegi schimbatoare, vtdtoare (intuitiva) qi teologicdcontemplaceleinteligibile gi eteme. Iar la mijlocul celei contemplative estecea care cunoalte cele eteme gi sensibile,care este astronomicdqi nu vorbe$teScriptura,iar Evreii o matematica.De aceasta av,in Deutentnom. Nu o ktorie simpld. Cele spuse in ScripturA in mod simbolic sauistoric nu descriuo istorie simpla"ci o desiv\ire care caeste scopulshnli.lor, a vie$. Iardesavdqirea viegiizice este ca prin Scripturi sa se des4v6rpascacei ce sunt invalaf spre viala veqnici Iu aceastao urmareste in mod necesar inlelesulinalt qi alegorical ei. Sd venim tn mod sfin{it. Scrie a trece (6tapoivetv), in loc de a patrunde(61cpdll,tv). Aceastainseamni a patrundegi a intra sau a ajungeinliuntrul lucrului. Aga zice qi Diogenian. Luminile mai presus defiin(d.Lumini mai presusde nume$tepe atotneprihin1a,inteligibile gi dumnezeiegti hanita qi PreasfintaTreime. Iar intcligibili, ingerii superiori. Deosebirea acestoraam ardtat-o deplin in scrierea ti D e.spr e numiriI e duntne:ei eS Despre proniile - lui inteligibile. Despre providenle vorbeqteca in Evanghelir:Foc unt venit sd arunc pe ptlmdnt (Lrsc. 12,49).Desprecuvinte,ca la leremia:Na sunt c ut'i ntele M eI e uSam lbc ul. :i ceD omnul (ler. 23,29). ref'eritor la DumChipul focului trebuieinlelesdeci altf'el nezeugi altfel referiror la cele inteligibile,la ingeri adicA qi la providenlelegi cuvintelelui Dumnezeu. Cdnd (exprimd) cauza. Chipul focului in sens de cauza se refera la cuvintele Domnului; iar in sens de existenlii, la Dumnezeu; iar in sens de impiifla$ire, la )1q

Epistole lnseri. Iar in sens de cauzl e deosebit de cel in sens de i;pnrtaqire; primul arata fiin1a care este prin ea insaqi, care este al ingerilor. avdnd adaoschipul dumnezeiesc, ce provine lar ceeace exisla cstecuvdntul dumnezeicsc, din Dumnezeu. Precum qi tnlelegerea acestom. Chipurile se referi (substanle), chiar daca sunt identice. la subiecte Cercetarea (celor propuse) - de voi. A venit spre qi tema din Prrt erlte despreinlelesulhrlnei' cercetare $3 La cea lichidl!. Noteaza ci a numit hranl Ei biuturi lichida. Paharul - rotund. inplesul paharului 9i al rotunjirnii lui. Fdrd tnceput qi fdrd sfdrSit' DeclarA providenia lui Dumnezeu fara inceput, nu pentru ca le-a precugetat incepdndsAexisle deodatacu lucrurile, dupa acei lipsili d c m r r t e c x r e s p u n :o d a t a c u D u m n e z e us u n t t o a t e ;c i pentru ca gi inainte de-a fi fost fAcutelucrurile de catre bu-nereu, (existenlele),au fost ideile saumodelelelor adica etemele lor inplesuri (de care am spus in scrierea Pavel Despre nuntirile dumne:eie;ti ca dumnezeiescul le-a numit predcterminari)qi ca in ideile 9i inlelesurile ale lui Dumnezeu erau prefigurate cele ce vor acestea f i a d u s el a e x i s t e n l a ;5 i c a p r o v i d e n l a l u i D u m n e z e u a p r e e x i s t a tf a r a d e i n c e p u t i n t r e g i i c r e a l i u n i . C a c i a a[arlinut proniei lui Dumnezeu sau cugetarii lui v o i a s c d s a p r o d u c a c r e a ! i a ,c a i m p l i n i r e ant"iiou.e-sa a bunatalii lui inainte cugetatoare (proniatoare)' Ca umrare, providenla (pronia) e declaratAgi fara sfarfit' ca cea care uu fi cu ingerii nemuritori :;i cu noi' care vom fi fiicuti ncmuritori. 5i va fi toatecelc bune pentru nol' inlelepciunea Si'a zidit siagi cosd. Arata .ce insea*na ca inlelepciuneaEi-a zidit sie:ii casa 9i in ea in ea' pregateste -b,src cele ce le-a spusgi sunt in afaraei 9i " tn toate. Despre aceastas-a vorbit in scrierea cum sti li se mi5cA.Dar Despre numirile dumne:eieSti, noteazi ca numegtepropriu-zispe Dumnezeu. in Sine prin depdgirea. $i in acestease arataprin cA nu trebuiesa inlelegem ceeace se spuneca deptiSire o privaliune 5i inexistenla. ce este casa $i stdnd. Aici mi se pare ca exphca (6oticr), adicara mdnereu cumeste; cici in grecefte cds i (otio) estede la.r/ard (ilori). Nicidecum tn afard de Sine. Deoarece a inleles prin c u v d n t u l s t i n d p e r s e v e r e n l ai n n e s c h i m b a r e , i a r cu referire la providenla' trebuie. sA mi;cltndu-se me, ca sa seinleleagacum secuvlne' adaugim i n i ntr eg,i Caci nici nu stain intregime,ca qi cdndnu s-armiqcaprin , a 9icind s-ar i n i n t r e g i m ec providentA n,i c i n u s c m i S c a sa. A/tlel: a spuneca Dumnezeu muta din-persevercnta lui provili.slri, fi ie ;i ni;cri pltrurel' ardtandlucrarea Sauchiar a spunecdniLi nu std, denlialain perseverenla. niti nu se mi;cd arali perseverenla lui in providenla' Toate cele de aici le-a explicat de multe ori in scrierea i e;t i' D esprenuni r i le d umne=e ti4 Hrana tare. Care e hrana tare Si care cea lichida Hrana tar e desivdrqirea durabila. Puternicd, unitard. Spune ca cunostinlaunitara 9i neimpa4itadespreDumnezeunu impartein cuvinteleei ci il f acesacugetcintr-un materiale, minteain inlelesurile nrod unitar firea dumnezeilsci mai presus de lire 9i de neapropiat- pe cel ce are simlurile omului launtric depentru aceasla. pnnse ' $i impdrgite. Socotesc ca in general accastaimplicA in sine curgerea gi cele unnitoare. Cdlduzind. Ctrci nu intr-un singur fel, ci in multe 5i variatel'eluriltim sa conducempe cei pe carc ii invatarn spredesivirgireacunoltinlei lui Dumnezeu.(Adici pencu roua, cu apa' cu ru ce aseamanicele dumnezeieqti laptele,cu vinul gi mierea). Le ddruieSte - celor ce se apropie. Spune ce arati simboalele. A se ospdta cu adevdrat. Noteaza ca Parintele deriva de ospa!leutoliaq) de la bine (t0) li a numele grecesc fi (6Ierv). F-dtdtoare de viald Si hrdnitoare de copii. A hrini tinerii buni. Aceasta (xoopo'[po9og) e din Homer; cici x6poq, inseamni tAnar iar prin addugarea lui t devine xo0poq,; de aceease spune KoupoTpogog, hrinitoare de copu. $5 Se spune cd - Dumnezeu ' se tmbatd. Noteaza cum se spuneca Dumnezeuse imbata qi de la cire vine belia nourtta; qi in ce sens vorbcgtedespre extaz (ieqire) la Dumnezeu. Fiind - peste putinla de a fi tn\eles. Dumnezeu e mai presusde-aingelege 9i de-a fi inleles'ca 5i deasupra lui a fi. imbdtat Si totodatd. Noteazacum se spunein mod conccntratci de Dumnezeuse zice ca e imbdtat qi iegit din sine (in extaz). Ne t'om tmpdrtdqi^tn acelagi mod. Aratd care sunt cinele sauospelclein Inrprimliaeerur^ilor. Aqeztrei. Arari .a iqctrt"" in imparalia cerurilor csteodihna $i viala fara lipsuri Ei cele urmatoare. veselie sau bune cugetare Veselia. Prin se esteveselia:eoqpootvn). (ei)Qpoveiv; caci aceasta Iisus. inlelegecu adevarat

$6
Somnul in sens bun. Arata cum a inleles dupd Dumnezeu, somnul 9i Privegherea. Teologie simbotica. Noteaza ce cuprinde Teologiu sintbolicri. in ea s-a tratat mai pe larg despre aceste chipuri.

Epistola X
Epistola. Epistoh este demna de vechimea sf6nti qi de uienicul pe care il iubea Iisus' marturisindu-i mullumirea. Se poate deducedin ea 9i din Epistoh VII cdtre Politarp, ca atunci c6nd a scris-omareleDionisie avea in jurul a 90 dc ani. Ciciin Epistrtlu Litre sfQntul Policarp spune ca aflindu-se in cetateaHeliopolis din

280

Epistole E3ipt. a vizut o eclipsl a soarelui in vremea crucii lui Hristos, care a avut loc in al 18-lea an al imparaliei lui Tiberiu; caci in al l5-lea an gi-a inceput propovaduirea Domnul lisus, cum se aratiiin Evangheliadupi Luca. $i propoviduind trei ani qi puline luni. Domnul qi Dumnezeul nostru pitimette de buni voie, deci in al l 8-lea an al lui Tiberiu. Iar Tiberiu a impdrilit 23 de ani, incdt de la patima mintuitozLrepdni la moartea lui Tiberiu au trecut cinci ani. Iar sfdntul Evanghelist Ioan a fost exilat in insula Patmos, una din insulele Cyclade, in ultimul an al. imparaliei lui Domilian. Iar acesta a imparaft l5 ani qi 5 luni. Deci de la anul l8 al lui Tiberiu, cdnd a fost eclipsa. pina la moartea lui Donrilian sunt 64 de ani qi 7 luni. $i presupunemcd dumnezeiescul Dionisie, cdnd a viizut cele din vremeacrucii Domnului ci tof anii ce-i aveapAna avea25 de ani, inc6t socotesc la scrisoareacatre Policarp au putut ft 90. De exilul qi preasfAntului Ioan in vremealui Domilian pomenegte Irineu in cartea III gi V, a scrierii Contra ere:iilor.unde a insemnatqi timpul. Dar qi Clement al Alexandriei in scrierea:Care bogut se va mintui'! Cdci nici tn veacurile. Noteaza ci nu Dumnezeu e pacitogilor in latura de-a stdnga, ci cauza separdLrii pacatogiiingiqi sunt cauzeledespdrlirii, despa4indu-secu pe ei de Dumnezeu. desdvdrgire $i fn numele lui Dumnezeu. Numele lui Dumnezeu inseamna sau a facc ei totdeaunatoate in numele lui Dumnezeu,sau ci cei ce se numescdin Dumnezeusau lui, se nunlescqi ei dumdin Hristos,vieluind asemenea nezel. Soarele Evangheliei. Numeqte cu dreptate soare al Evangheliei pe acestdumnezeiescIoan. Deci zice: Ci eu invinuindu-i gi ocirlndu-i pe cei ce te-au inchis pe tine, soareleEvangheliei intr-un loc, mA rog sa te vada gi sa alerge la tine, ca si se mdntuiascA lumindndu-se. Ciici precum qi-a pierdut mintea cel ce socote$tesA inchidi soarele acestaintr-un loc, aqa qi ace;tia qi-au p i e r d u t m i n t e a s o c o t i n d s a m a r g i n e a s c i ll u m i n a Patmos. Evanghelieiimpreunacu dne in -insula Iar pe noi nimic contrar. In loc de nici find tu departe.Dar noteazaca marele Dionisie a qi proorocit, spunind clar ci Dumnezeui-a descoperitca qi sfdntului Ioan ci in scurt timp va fi eliberatdin exilul in Patmos; ceeace s-a qi intAmplat. Caci precum am spus,in scurt timp dupi aceea,in ultimul an al impiritiei lui Domelian a fost alungat din Patmos, pornindu-se prigoana lui Domelian; apoi in jurul morlii imparatului, Ioan, cel mai mare Evanghelist,vededumnezeiasca Apocalipsi.

NOTE 1a EPISTOLE

Epistola I
275. Lumina cuno$tintei lucrurilor createne ascunde intunericul sau misterul in care ne intdlnim cu Dumnezeu. Lumina aceastane pi.ueazd de trairea experienlei lui Dumnezeu.Intunericultainei lui supranecunoaqterii lucrurilor. Cu e acoperitde lumina cunoagterii luminoase de mai pulin lucrurile sau ne dam seanra cdt cunoagtem o r r e a l i . c a c e l ec e a u o c x i s t c n l i n e s i g u r i ' n e e x i s t e n l la mai mult pe Cel ce lipsitdde fermitate.cu atAtcunoaqtem pe acestea. Pc Dumnezeu susiinandu-le estecu adevdrrat, ca e mai presusde cele cind ne dam searna il cunoagtem cunoscute.

Epistola

III

'

Epistola II

276. Se face o deosebire intre Dumnezeu in Sine gi lucranle lui lacatoare de hine qi indurnnezeitoare. Dumnezeuin Sine e mai presusde Dumnezeuca obirqie sau ca inceput al bunatatii qi al indumnezeirii. Darurile ce ni le comunica ne ajuta sa imitam pe Cel de neimitat in Sine qi si ne indumnezeim,dar El ca obirgie a acestor cAci nu daruri riim6nede neimitat gi ca Supradumnezeu, putem deveni obdrqiea binelui gi a indumnezeirii cum este El. Noi ne indumnezeim 5i devenim buni prin impiniqire de darurile ce ni le comunici; El insAesteprin Sine Dumnezeuqi bun, deci de o bunatategi dumnezeire deosebiti prin fiinla de cea dobAnditade noi. Noi ne facem buni ;i ne indumnezeim prin relalie cu El, prin darurilebenevoleale lui. El esteDumnezeugi bun nu prh relaliacu ceva saucu cinevadeosebitde El. $i trebuiesa fie cinevacarearebunatatea li e Dumnezeuprin Sine' ca inceput al bunatalii gi indumnezeiriidaruite noua. Nu e nici o autoritatedeosebitade El sau superioari care-l indeamna la bine. El e bhele prin Sine. El e binele nerelativ. Avem aici o deosebireradicala, nepantcistii intre Dumnezeuqi crealiune. $i trebuiesaexisteun astt'el de inceput fara de inceput al bundtilii, iubirii, puterii $i unitalii tuturor. Trebuie sa lie o existenli prin sine,deci care e binele prin sine,nemarginitde nici atotputemica, fericitli gi absolut liberi a o autoritate.E spontaneitatea de nici o dependenla. binelui, nemdrginita;i nemicqoratA nemirginita a unui bine in Sine' explicii Putereaaceasta. in relalia cu El. gi orice bine in alte existenle,

277. Dumnezsu rlmine mister li dipa intrupare. De Dar pe de altl pane se faceqi cunoscutca Dumnezeu. aceeapoate spunedespreSine cine este gi pot spune gi oamenii, dar de pe altA parte rAmAnede negrait. Precum in intdlnirea cu Dumnezeu cel neintrupat traim atat prezenla, cit qi taina lui, aqaseintdmpli gi cu Fiul lui cel intrupat. Pe de o parte se face mai cunoscut, dar aceasta Fiului, tainalui. Cum sepoatetaceipostasul nu epuizeaza ipostas al firii omeneqti'l Cum priveqte Dumnezeu prin ochi ornenegtigi cum il vedeauprin ochii lui omene;ti Apostolii qi ca om apropiat gi ca Dumnezeumai presusde Cum graia Dumnezeu prin cuvinte omeneqti, inlelegere'? dar se simlea in cuvintul lui puterea dumnezeiasci necuprinsi'l Se aratAin aceash ca omul e creat de Dumnezeu,cd nu e prin hinla contrar lui Dumnezeu,ci poatefi ficut in modul cel mai intim chip de tainl al lui. E gi omul o taina,degio traim in imediataintimitate. Pe de alta parte, in degi mirginit, umanul e facut sa inaintezesau sacreasca Dumnezeu la infinit. Epistola IV

278. niul lui Dumnezeu fiind mai presus de fiinli sau de existenli (fiinla de la gr. etvat) s-a ficut fiinla, deci existenla cauzata,marginita, creata,ramanand$ Cauzatorul ei Cel mai presusde fiinla. Dar s-a facut totufi fiinla mai presus de fiinlA, pentru ca nu gi-a luat luea umani ca noi din legaturadintre bifbat gi ferneie,ci a luat-o din Fecioara,punind in ca in lucrare putcrealui D:u luea lui omemai presusde lucrareaomeneasc,r. dcqie facutdfiin1dmai presusde fiin1a- cum zice neasca. in Sco/li SfAntulMaxim - a fost totugi gi lre omeneascA. qi negalie.Caci esteom E qi aici o imbinare de afirmagie ca noi, dar in acclaqitimp e om mai presusde noi, cum nu se poate constitui prin legea flrii. Avem gi aici nu o negalie simpli, ci o negaliein sensulde depigire a ceea cele in crealieprin lcgile dateei. NelucrAnd ce se petrece numai ca onene$ti numai ca om, nici cele dumnezeieqti Dumnezeu, lucrarile lui sunt teandrice.E un temren nu e o alnesteintrodusde Dionisie Areopagitul.Aceasta care panteistaintre uman gi divin. Caci Dionisie nu vorbeqte de o fiinla teandricii, ci numai de o lucrare

283

Note la Epistole teandrica, in carc subiectul.e unic' dar firile doui. El uneqtelucrarile lor intr-una, fara str le confunde, dar nu distincte.ca izvoareale unor si fi;ite. Daca fiintele riirnAn iucr:iri distinete,iucrarile unile de ipostasrimln ;i ele neconfundate.Ele pot fi unite prin ipostasul lor unic. dar nu gi fiinlele sale. Cele doui fiin1e rdmdn necompuse lntr-una, ca doui surse de lucrari difcrite, pe care intr-o Iucrareunitl, cel unul, compus,le unegte ipostasul nrodurilol' saunoua,farasale ionfunde. ,,prin noutatea Aceastainvalaturi a dezvoltat-oSf6ntul Maxim in AmDigaa,capitolul5 d; Taina iconomiei lui Hristos,,asalvat deodati atAt deosebirea lucrarilor' cAt 5i unirea lor, cea dintii putAndu-se contempla in chip nedespirlit-in ratiune; naturali a celor unite' cea de a doua cunoscindu-se in chip necontopit in modul unitar al celor slvArgite" (ed. rom., p. 58). Aceastapentru ctripostasul cel Unul al Cuvintului s-a facut,,compus" prin asumarea trupului (ed. cit.. p. 48), dar firile lui au ramas douA, nerealizindu-se o fire compusd. Cdci in acest caz fi fost nici Dumnezeu,nici om. Hristosnu umbla n-arn.rai pe ap6 nescufundat, nici ca omul obignuit.nici ca Dumnezeu.Dar umbla cum numai omul putcaumbla 9i nu se scufundacum numai Dumnezeu nu se poate scufunda' Era autentic uman gi autentic dumnezeiesc in fapta dar ea rezultaca o lucrarenoua li penru om $i accasla. E cevaanalogcu privireaomului prin pentruDumnezeu. ochi. Ea nu e pur trupeasca,nici pur sufleteascii'dare $i E o lucrare nouA autentic trupeascaqi autentic sutleteascA' fali de amAndoua. de ele, cere nu mai depinde de nimic superior lui. Pe de o parte lumea esteo ordine minunata, pe de alta se simte' in realitateacomponentelorei, ci nu e de la ea. Deci trebuies;i fie de la un Creatoratotinlelept 9i atotputemicDar lumea vazuta se arata dependenta de un spirit suprem qi prin faptul ca e maleabili pdna la. un anumit grad chiar de spiritul uman, care se simte el insuSi dependent de toate imprejurdrile, dar mai ales de o putere suDrema. ' Omul e miqcat de aspiralialui spre o existenlivegnicd gi fericiti qi lumea e facuta sa poata fi miqcatd5i ea de catrc el. in folosul acestuiscop. Aceastamigcarespre o nu poate sAvinA omului 9i lumii linta finala desavArqiti declt clela Creatorul ei. care unegtepe de o parte menlinerea lor intr-o ordine minunata' pe de alta ii face sa se migte spre o desivAr;ire pe care nu o au inca. 282. Putereasupremaa lui DumnezeuasupraIumii dar se vedenu numai in ordhea ei minunata9i statomica, de un factor superior9i stlnd timp depcndenta in acela5i deplina la dispoziliaomului in aspiralialui spreo f'ericire lumii in gi etema,ci qi in faptul ca uneori maleabilitatea iaport .u Dumnezeu se arata li in minunile sAv6rqitede Dumnezeu in lume, in acest folos al omului flicind ca unele sa se savar$easciin mod deosebitde cele ale ordinii generale. in cadiul lor. Dumnezeu poate produc-eastfel ale lumii de fenomene.aducdndin anumitecomponente o putere superioarapentru un moment sau tlmp oarecare' a universului. careinsa nu stricaordineageneralA Daca omul poatepune, in anumitelucrArifolositede el, puteri noi din spiritul sau,cum n-ar puteapune Dumde puteri noi, cu mult mai mari' in anumite nezeu astt-el pa4i ale materiei, pentru scurt timp? Prin acte de sfinlire Dumnezeuaduce i tuturor lucrurilor qi acteloromenegti, Omul noi puteri in ordinea lumii gi a vielii onrenegti' insuli poate deveni sfAnt gi dumnezcu prin eforturile sale ajutat de puterile lui Dumnezeu.El nu se poateimpica cu gindul ci scurnpii decedali au dispirut de tot. Congtiinla unei vieli limitate la cea din lumea aceastaar fi pentru om un chin, chiar daca ea ar dura la nesfArqit.El are astfel experienla mirginirii lumii. $i el nu se poate impaca cu posibilitilile 9i orizonturile mirginite 9i monotoniu pe carc i le dtr lumea aceasta.De aceea,el trebuie sA traiasca o pregustarea veqniciei reale, prin gdndire gi experienla, inci in cursul vielii piimantesti. Aceasti deichidere spre vegnicie'inca de pe pamant,e temlia credinlei. $i plictiseala, imposibil de suponat la nesfarlit cu viala in lumea aceasta, face pentru el moartea nu numai un eveniment al tristelii, ci 5i al nadejdii qi al eliberarii. Daca prin trupul inviat al lui Hrisots 5i prin Duhul Sfdnt care din El se comunici in Taine credincioqilor' intarind spiritul lor, materia devine un mediu de intAlnire cu Dumnezeu qi cosmosul intreg inainteaza spre transfigurare qi desavdrqirein viala viitoare (careia lumii minunile ii sunt o anticipare), prin considerarea ca unica realitate,f?rii alt rost decAta satisfacepoftele rupesti ale omului ea (nrateria)devine pe de o parte opica, intunecata, cum devine intunecata ti fala oimenilor care nu cauta decat aceste placeri qi se dugmanescinre ei luptdnd pentru ele; pe de alta face ca ldinla sa nu vada in armonia tainica a naturii transparenla ei pentru Dumnezeu, ci si dezlanluieenergiile

Epistola V
279. Precum lumina prea mare a soarelui ia ochiului omenescputereavederii, dar omul iqi da seamaca aceastA nevedere e produsA de lumina orbitoare, a$a !r o prea mare apropiire de Dunrnezeu duce la totala neinlelegere a lui. Cu cit egti mai apropiat sufleteqtede cineva, cu atAt i$ dai mai mult seama de taina lui. E prea mare lumina rnsoarelui pentru ochiul omenesc pentru a o cupnn_de treaga,deEie fiicut pentru a privi lucrurile prin ea. Cu atdt penFu om' mai mare trebuie sAfie lumina dumnezetascA deqi e facut pentru a o cunoa$te. Acestae sensulpoziliv al intunericuluidumnezeiesc' Cu cit il traieqti cu mai mare intensitate. cu atAtil inlelegi mai pulin ;i i1i este mai greu sa-l exprimi. Acesta e intun-ericuliupraluminos' Cind unirea cu altul e foarte mare, nu-li mai dai seama de ceea ce este el in mod distincl. Dar fericirea ce o traielti nu aduce o pierdere a constiinlei de tine gi de el.

EPisrolaVII
280. Ceeace stiituiepurureain consriinlaoamenilor ca adevar, deci conform cu dreapta raliune, aceeaeste esteconlbrm cu raliunea ce ne vrne adevirul. Iar aceasta de la Dumnezeu gi-L retlecti Pe El. 281. Oar Oeraliunea data de Dumnezeu, cei ce nul recunosc pe Dumnezeu se folosesc in chip strdmb de ea' Aceia soiotesc ca numai lumea sesizata9i raiu cu simlurile reprezinta adevarul. Dar lucrurile se dovedesc ca nu sunt di la ele, ci sunt createde un Creator mai presus

284

Note la Epistole exclusiva a elementelor descompuse,pintru satisfacerea , poftelor mereu sporiteale trupului. Aceastaa aduscoruperea in naturi gi moartea trupului omenescDar trupul inviat al lui Hristos qi perspectiva t r a n s f i g u r d r i i c o s m o s u l u i q i o d a t d c u a c e a s t ai n frinarea gi iubirea intre oameni, uniti cu iertarea $ i c u c o m p a t i m i r e a ,v a f a c e i n t r e a g i c r e a l i a l u m i , um incepe sAse faci lumin o a s a , t r a n s p a r e n t Ac noasd fala omului bun inca de aici. In starea transfigurata a vielii in Hristos, toata materia va deveni lumina. cum este ea in fond, plini de lumina persoanelorumane iubitoare, avAnd ca izvor al intregii lumini pe Hristos ca un adevarat soarespiritual universal.Atunci nu va mai fi o mare deosebire intre ingeri qi oameni. Nu se va mai putea distinge intre un univers material ii e l e; i i n t r e e l eg i p e r s o a n e l el u m i n o a s e i n u n i r e a i n t r e Hristos. decdt Dar cei ce n-au dezvoltatin ei in lumea aceasta poftele trupegti qi duqmania vor emana din ei numai intuneric qi vor fi inviluili intr-un univers intunecat. ale intunericului. intarit de demoni ca sursepersonale Dionisie vorbegte gi de o prelungire a luminii solare in anumite momente ale istoriei poporului lui Israil. Era o lumini care pe de o parte se intarea din Dumnezeu, pe de alta din credinla oamenilor in care sporea lumina soiritului. Toate acestea arata cAt de mult lumea materialA e legatade Dumnezeu. se pot vedeain Interesante reflexiuni despreaceasta articolul patriarhului Ignatie de Antiohia, Orthodo,rie et sauvegardede la crlation (,,Episkepsis" , Geneva, n r . 4 1 5 , d i n 1 5 m a r t i e 1 9 8 8 ) . R e g r e t c d ,n - a m a v u t l a d i s p o z i g i e q i c o n f e r i n l a D r . G e o r g e S u s s m a n ,D l e Granzen der Welt im Kleinen und Grossenin der Sicht der Phisikers, tinuti la Academia din Freiburg im Br., mai 1988, unde incepe in cadrul temei NaIur und Gott. Din afirmarea acestora,se vede cii Dionisie respinge panteismul filosofiei eline,nefiind influenlatin acestsens de neoplatonism,cum au afirmat unii din comentatorii lui. r6nduiall in Biserici. Nu sepoaterlstumaln numelelui nu se poatecritica un preot Dumnezeuaceastirenduiala, prin motivul cd se apara prin aceastacauza lui Dumnezeu. Aceastaar insemnacd Dumnezeuinsugi admite de El. Nu trebuie si se sa se ristoame rAnduiala aSezata ridice o treapta inferioara impotriva celor superioare. in mod deosebitasuprada284. ConcentrAndu-ne toriei preotului de-a ierta pe credinciogiice se pocaiesc, iar cei inferiori preotului (de a ierta) relele sau parutele gre;eli ale lui, autorul observAcd nu se poate rAzbuna Dumnezeu Ce[ Bun prin rautate. Preotul trebuie sA compatimeasci pe cei ce au gregit qi si-i sfatuiasci toata viala prin invalatura qi pilda lui. Iar cei ce gregesc pentru si vini la conqtiinlaca au gregit,sd se pocaiascd, cA altfel iqi ?ndoiesc pacatul. Epistola cuprinde o mul$me de fine analize ale starilor sufletegtiale celor ce piicdtuiescai ale celor ce au datoria si-i ierte, dar qi si-i indrepte, analizeintemeiatepe exemple din Sfdnta Scriptura qi mai alespe pilde din viala lui lisus Hristos. 285.2a se incheie cu o vedeniea unui preot sfdnt (Carp din Cipru) care, suparatpe un necredincios care a pe carede asemenea atrasla necredinlape un credincios, s-a suparat,vede pe Iisus Hristos coborind din cer 5i ridicAnd pe cei doi de la marginea prApastiei iadului. Hristos insugicompatimeltemai departecu cei pacatoli, adici suferi cruceapenru ei, cum suferi gi de la cei ce nu-i iarttr pe aceia,ca un fel de noi lovitwi date lui insuqi.

Epistola IX
286. Aceasta Epistola e dedicatl rela$ei intre simplitatea infinit de bogati a lui Dumnezeu qi chipurile sau prin caree cunoscut. Tainele create, compuse, simboalele lui Dumnezeu le cunoaltem mai mult prin simboalele apropiate lui qi mai pulin in inlelesurile lor neinvelite in simboale. Dar existl o apropiereintre simboalele vizute gi inlelesurile dumnezeieqtinevazute.Cdci qi cele vazute sunt tpatede la Dumnezeu.El insugile-a gAnditqi pe cele vazute, ca si fie legate cu inlelesurile lui nevazute gi avAnd o oarecarepotrivire cu ele. Apa care susline viala biologica e potrivita ca chip sau ca simbol al apei dumnezeiegti care spore$te viala noastra spirituali. Apoi qi apa vizutd e create de Dumnezeu $i suslinuti d e E l g i e x i s t i d a t o r i t a p u t e r i i l u i c r e a t o a r eq i suslindtoare.Intre cele vazute gi materialeqi cele spirituale gi dumnezeieqtiexista o legdturl. Ordinea celor materiale,biologice, umane qi a lumii ingeregti,esteun intreg care nu ste de sine, desparlit de Dumnezeu. Pe lnngi aceea,puterile lui Dumnezeu pot fi chemate sA umple unele din acteleqi lucrarile vazuteqi intr-un mod deosebit, printr-o sfingire a lor. Atunci sunt facute simboale liturgice comunicante ale acelor puteri, deosebitede cele creatoareqi suslinatoareale crealiei in general. Dar sunt destui care nu vid prin cele vllzute cele nevdzutegi pe Dumnezeuinsugica suslinitor al lor. Cei ce vad prin cele vazute $i materiale, mai ales prin simboalele sfinlite de Dumnezeu, il vid gi ca pe Cel ce sta in Sine insuqi, dar se qi revarsi in Sine, prin treimice. Ca Cel ce are iubirea iubirea intre Persoanele in Sine sau se milca in Sine qi se priveqte pe Sine, nu

EpistolaVIII
283. Daca in Epistola yII s-a tratat tema relaliei se trateaza lui Dumnezeu cu natura, in Episrclu VIII tema datoriei omului de-a ierta pe semenii stri qi mai alesdatoria preotului de-a ierta pe cei ce se pociiesc de picatele lor, precum qi tema respectuluipe care treptele treptelor superioare. inferioare din Bisericiiil datoreaza Cei mai inalli in trepte nu trebuie criticali de cei din treptele inferioare, dar gi cei mai inalli in trepte au o rispundere in fala Iui Dumnezeu pentru a ridica duhovnicegte pe cei din treptele inferioare. prin invalatura, buniitate qi iertare. Prin aceasta,cei din treptele superioarearati ca sunt mai apropiali de Dumnezeu, care e bunitatea supremi. Un preot nu poate fi judecat de un monah sau de un laic, ci de episcop,care e superior lui qi mai aproapede mai mare pentru cei infeDumnezeu prin rtrspunderea riori lui. Aceasta e gi un mijloc prin care se menline o

285

Note la Epistole se miqci spre creaturi gi nu se lrnpinigegte acestora.El sepriveqtepe Sine. Dartocmai aceastailaratacaputand sAsemilte cu voia gi sprecelecreate,fiiri si iasAdin Sine. Dar viala in Sine a lui e atat de deosebitade cele create, care prin legile lor naturale sau prin puteri sfinlitoare deosebitesunt simboaleale vielii lui, incdt pot pAreacA prezinti aceav iala intr- un mod fantezist.Afa prezintain din Dumin cele create,nagterea mod fantezistna$terea pe cea din urmi cu prima. nezeu,cdnd o aseamana Dar nu numai viala intema a lui Dumnezeue prezentata prin imaghi sau simboale,care sunt departede a-l reda aqa cum este, ci gi cele care prezinta lucririle lui Dumnezeu in crealiune, lucrdri providentiatoare li sfinlitoare. Caci acestca il prezintA pe Dumnezeu adeseori in chipul unor animale (mielul, pardosul) sau ingi imbatindu-se de bucurie pentru creaturi. tristandu-se $i, in general,toatesimboalelesunt chipuri impArliteale prezinta in forme pe Cel fird forme, dar Celui neimpiiLrlit, care are in Sine in mod virtual toate cele impa4ite $i toate formele crealiei. De aceea nu trebuie sa socotim aceste chipuri gi simboale compuse ca chipuri lbrmate in Dumnezeu insuqi,proiectatespre noi. Dar numai cei induhovnicili pot vedeaprin fomrele impArlite gi compuse,descriptibile, pe Cel neimparlit, fird fomra, indescriptibil, negriit. nu vAdde aceea Cei lipsili de credinla$i intinali de pacate pe Cel nevazut,neinrpA4it,negrait, prin cele compuse, impa4ite, graite.Cei induhovnicili, cei cu spiritul sporit insaqi trec prin simboalela simplu. Caci ei igi descopera mintea lor ca simpla,negriita gi fira forma. Dar intrucdt nu are intlnitatea lui Dumnezeu, are nevoie sd urce la unitatealui simpla prin bogalia de forme gi de ingelesuri ale lumii gi ale trupului facut pentru a sesizaaceasti mullime a formelor lumii, ca prin eamintea sAcontemple pe Creatorulqi Suslinatorulcel Unul 5i intiiul al tuturor. 287. Oar cei inzestiali de Dumnezeu si comunice lui au primit de la Dumnezeunu numai altora cuno5tinla ci qi prin cuvinte. a lui prin simboale, forma de cunoaqtcrc a DumnezeuasupraomuPrin Simboalcca taine lucreaz lui sprc sfinlirea lui, ajutAndu-lsA-l expcriezeca taind activi, dar putin inleleasa.Prin cuvintele proorocilor 9i mai mult iubirii de inva(atorilor,Dumnezeuse adreseazi inlelepciune,de inlelegerea omului, ca indemnali prin aceastaoanrenii sd implineasci voia lui prin faptele care ii apropiede El. 288. Uoaut comunicarii de care Dumnezeu a puterilor lui sfinlitoare gi intaritoare,dar qi a invalaturii lui prin cuvinte, e inchipuit gi prin paharul care pe de o parte ne ofera bAuturacare ne sustineqi intiregte, pe nesecat.El reprezintainsaqi providenla de alta rd,rnAne lui Dumnezeu sau pe Dumnezeuinsu;i care ne oferii pe de o parte puterile lui ca o bluturi, pe de alta rimdne neepuizat in Sine. E simbolul providenlei sau al lui Dumnezeu, avAnd in cl providenla sau pe Dumnezeu. Ciici pahirul oferd biutura tuturor, dar rimine gi plin de ea. asemenealui Dumnezeu. Prin bautura ot'eriti, Dumnezeu iese din Sine, dar rAmdneprin infinitateaei totodatain Sine. DumnezeurimAne in Sine ca Cel ce e tuturorcelorcauzate. cauzanecauzata a tuturor,deasupra in Sine,dtr intrucdtlucrcazii El esteetem qi stanemigcat i n t o a t e , c r e A n d u - l e ,s u s ! i n a n d u - l e .s f i n l i n d u - l e , aragandu-le spre Sine, se qi mi:;ci. Propriu-zis nici nu sti, nici nu se mi$ca, in sensulin care stau qi se migci al fipturile, silite gi la una gi la alta de Creatorulnecauzat lor. 289. Hrana tare e hranacelor spori$ duhovniceqte, care ii line statomici in cunoqtinla lui Dumnezeu gi trairealui, fiind ea insiqi o cuno$tinlaadancaqi unitara. care nu se intiPare$te Iar hrana lichida e cea trecatoare. adAncqi permanentin suflet. Ea produce placere momentani, ca mierea,ca laptele,dar efectul ei e mai pulin adAnc qi durabil. E bine cind puterile gi inlelesurile dumnezeiegtise dau prin amAndoui f'elurile de hrani, ca la niqte ospele imbel$ugate. 2 9 0 . O s p a l u l a c e s t as p i r i t u a l i m b a t i p e o m d e e n t u z i a s m ,d a r i l f a c e l i s a i a s a d i n s i n e ,n e m a i g t i i n d d e c i t d e D u m n e z e u . i n t r - u n a d e v d r a te x t a z . D a r n u numai omul se inrbatii de bucurie addnci ce i-o di e x p c r i e n l al u i D u m n e z e u ,c i g i D u m n e z e u i n s u ; i s e arati ca imbdtat qi iegit din Sine in om, datorita b u c u r i e i c e i - o d A o m u l b u c u r A n d u - s ed e E I s a u f a p t u l u i c a n u m a i b u c u r i a l u i D u m n e z e ud e o m s a u dirnicia de Sine a lui, plina de bucurie, il umple gi oe om de bucurie. De un astfelde ospAl,dar veqnicqi cu mult mai bogat ne va face Dumnezeu parte in viala viitoare. Aceaste panicipare Ia ospalul vcqnic va fi totodatao odihna de toate ostenelile, impartaqirea de bunatalile fArAsfar$it li farA eforturile spre ele, eforturi care sunt proprii vielii noastre de pe pdmAnt. Spre acest ospi! ne cheama Hristos sa ne pregatim, prin haina de nunta. '291. Somnul lui Dumnezcu de care vorbeste S c r i p t u r a a r a t a $ i e l s t a r e ar i d i c a t i i a l u i D u m n e z e u intr-o odihna peste toata odihna la care poate fi inallat omul. E odihna in fericireaproprie a iubirii i n t r e P e r s o a n e l et r e i m i c e . D a r o d a t a c e n e - a c r e a t , Dumnezeu se afli nu nuntaiin odihna fericirii pro, oud,ca sa ne ridice p r i i , c i g i i n v e g h e r e aa c o r d a t dn q i p e n o i l a o o d i h n A f e r i c i t d , c a r e - 5 ia r e p u t e r e ai n odihnalui liuntricd.