270

Pr. CoNsrAN'rhI CoMAN

personal,intl nd in noi constiinla ca ne aflam, prin creaFune$i suprerna Cuv.intulul Scnptura, intr-o reldFe Persoana cu a Vistieria dintruntrul nostu sunt Duhul $i Cuventul lui Dumnezeu, p miti la Botez (vezi Marcul AscetJ].,D6ple Botez, in FilocaliaRomAneasci dar pe Ei Ii afldm p n improspdrarea 1), dialogului noshu cu Cuv6ntul in Duhul p n mgdciune. (Filocala 8, nota 893-894, p.509-510) Am mai spus $i mai inainte ce lucrarea Duhului atrage mintea la sine. Acum adaug ctr lucrarea Duhului se va uni cu mintea atat de mult lncat se vor faceun dul1 SicXmintea ajutatl de har vine de la sine la contemplare.De la site lnsearnnacA lucrarea harului care s-a rmit cu mintea nu oprcge miscarea spontanda mintii, ci o int6regte.Dar o intbreStespre vederealui Dumnezeu. Spontaneitatea inHritd a mintii tnseamnainti rea caracteruIui pe$onal al omului. Pelsoanaomului se intehe$te in lucrarea sa in care s-a intipSrit qi pe care a inHrit-o lu.iarea Duhului cu Duhul lnsugi. Omul l$i insugeste lucrarea Duhului, proprie Iucrareaomului, incat lucreazaimpreunl Duhul lgi face ca un fel de rnitate bipersonalr. Lucrareae una, dar tearldncd' unitatea lucrdtoare e una, dar bipersonalx.Fiecarc percoanA 9i lucrare este interyreta celeilalte.Prin persoanaunane lucreazi d Persoana Dulului, dar f;rd ca persoana umani sa inceleze lulucrand cra. Dimpot va, e fAcuel mai lucrAtoare,dar lucreaze totodateDuhul pdn ea,il:.lu(Iarca ei.(FilocaliaS, nota 895,P.510) Duhul garanteaz, obiectivitatea vederiiminlu, saua inlelegerii drepte a iariunilor lumii 9i ale Scripturii qi deci 9i dreaPta teologhisirc sau cuv6ntale cu Dumnezeu,Caci el ,rne mintea Pe linia dreptei judecdli, fiind unit cu Cuvantul sau cu Ratimea supreme9i intirind pe v2lzdtorln calitatealui adevdntE de Perceeace soanx.Contemplaiease face ln tdcere.Dar duptr aceea, altora Prin teologhisire sa1lcuestecontemplat estecomunicat vantare de Dumnezeu.(Filoulia 8, flota 897,P.511.)

Concluzii finale

h cateva concluzii finale voi incerca sX punctez contributiile lucrdrii prezente la cercetatea ermineutice 9i imptcaFile, consecintele sau noile Si multiplele direciii de cercetare pe care le deschide aceasta.Desigur, ceea ce urmeazx nu are un catacter exhaustiv, ci mai curand unul ilustrativ. Cititorul va semnala eI f$uqi aspectele care-i hezesc eventual interesul 9i va trage concluziile proprii sau va {ace considera, $i deschided plec6nd de 'la cele lecturate in carte. Mai mult chiar, m-a$ bucuta sX eiste leactii cdtice la lncetcatea mea, cu convingerea cI dialogul critic este o condilie esenliald a proFesului Stiintific in sensul larg al cuv6ntului, iar pe de altx parte cu convingerea cd orice contri,

butie, oricet de importanta at fi ea, are un caractercomplementar, qi nu unul absolut$i exclusiv. l. Spre o ermineuticd ortodoxl Lucrarea s-a nascut in contextul cauHrilor pentru elaborarea unei emineutici biblice ortodoxe. Ea nu este o ermineuticd caresAprezinte sisterratic ai cat mai complet p ncipiile emineutice biblice, ci este o fazx prcmergdtoareelaborlrii unei ermioeutici care a furcercat identifice reperul ermineutic fundasX riental sau cheia deschide i spre o inlelegere a problenaticii emineutice din perspectivaprop eBise cii Ortodoxe. Am plecat de la constatarea ermineuticile biblice care au cX circulat in spaliul otodox nu sunt lidele haditiei Si vietii Bisericii rasaritene,ci mai cur6nd sunt tributare teoloeiei occidenble, fa,a de careteologia rasartean)s-a delimjrar;i se delimi-

Pr. Cor.srANnN CoMAN

ERn,flNIA DUHULUI

teazeferm ln puncte esenFale, inhe cate gi cel al cunoaqtedisau al posibiliultii tnlelegerii lui Durrnezeu de cahe om. Ermineuticile biblice intifulate o odoxe sunt compilagi ale unor tratate ermineuticeoccidentalevechi, de mult deprqite in litere, dar nu 9i ln duh. Analiza vi4ii Si a spiritualidttii BisericiiGodoxe in dimensiunea ei diachronica Si a marii teologii reprezertative pentru acest sPaliu ne conduce la cateva evidente constaehi, care au intemeiat c5uter e in direc,tiaunei ermineutici proprii. Iocul qi rolul Sfintei Scripturi fi spatiul ortodox sunt diferite falx de spatiul apusean, fie cd este vorba de hadiFa romano-catotce,fie de Bisericile Qiconfesiunileprotestantesau neoprotestante. IatA catevadintre acesteconstadri la indemana oncur ln spaliul ortodox in general, a - Sfanta Scripturl se citeqte mai pu,rn. Dincolo de aspctul negativ al acesteiconstaeiri exisH 9i o evaluarepozitivA in dircFa rapoit?tdi la SfantaScripture. Exisei o evidenei sfialtr sau temere la credinciosul ortodox de a se apropia de Sfanh ScriptuX; b. SfantaScipturx nu constituie reperul PIim 9i imediat 9i ln nici un caz unic ln cxutareardspunsurilor la problemele cu care se confru e qedincio9ii, Pentu argumentareaacesteiconstatdri voi invoca numai faptul cd credinciosulortodox nu alearge h SfantaScripturx cand are o probleml sau cand il ftIm6ntd weo lntrebare, ci aleargx la biseriaegi h preot. Aceastanu lnsearrmdnici pe departe minimaliarea rolului Sfintei Scripturi ci vine dintr-o raportatediferittr fa!, de aceasta; c. Sfenta Scdptud nu s citette ln primul rand pentru a satisfaceseteade cunoagtere pentru a invxta 9i a alla lucruri sau despre Durnnezeusau rtrspunsuri la lnhebSri care te frtrmante, ci pur gi simplu ca o cale de a comunicacu Dunmezeu/de a te fulni de cuventul lui Duilnezeu/ aqacum se citegtescrisoalea de la o persoanadEg6, pntru care ti-ar fi suficienta o singula lecture ca s{ afli continuhrl informational at ei, dar o recitegtide multe ori tocmai pentru cd ea replezincl o lntalnil la nivelul

cuvAntului cu respectivapersoantr draga. Lecturaei

du,.p""*"ud."ga, n;; ::j:: ^1:_ ::::3,'^'j1,:1do*1, sferacunogtintelor iC nraulcegte ci inima,da colsisLf6

talecu acea persoaJre;
d. Constaterile de mai sus sunt evident si ,*L_ Iihugica propriu-zis5 a Bisericii.Sf8nta Script"ri{['],]

nu

!i ocupx un loc important in cultul Bisericii, Sfanta Eonand permanent pe Sf6nta Mase 9i fiind citit?t soffi multe momenteliturgice. Dar, referindu-ne6e Einumai la Sd ta Liturghie, momentul cenhal nu estecel al lecturilor btbltce, este momentul prefacerii painii 9i a vinului in Cinstihrl Trlti, Sfantul SAngeal Dornnului Hristos 9i trnpaftI$irea lor. Acelagi lucru este valabil 9i pentru celelaltSfinteTaine,I 9i pentru toate slujbele Bisericii, ln cadrul carora sjst2l Sfintei Scripturi, dar ca par:tie unei lucr2lri mai compler, a trate in cele din unnd pe imp2lrelgireacredincio$itorde Duhul lui Durnnezeu9i de lucrareaAcestuia, chiar c6nd estevorba dd citirea Sfintei Scriphrd, A se vedeaBotezul,Hirotonia, Cufimi4 Maslul etc. In toate acestecazuii credinciogii vin la Bisericds! ' se boteze,sd fie hirotonigi, se fie crmunali, str fie vindecali etc" nu Pentru a citi 9i studia 9i pentru a afla ce spuneSf6ntaSarip. tura. Lectum Sfintei Scriptud, nelipsitd de altfel din acerte6luJ. be, este parte a lucrfi ce se sevarseqte cetle preot prin Pu. de tereaDuhului lui Dumnezeuh fiecaredin aceste slujbe; e. Aceeagisitualie se poate observa gi in ceeace Privette spidtualitatea monallal1 un alt reper pdncipal in cor'siddara sPaFului ortodox. Desigur, in pravila 9i in nevoiniele monalru' a lui ortodox inha si lectlua insistenta,uneori permanenel !tb:n' monahului tei Scripturi (a se vedeacittea Psaltirii),dar viaga postul9i !ugdestem;lt mai complexr.Asculfarea, inftanarea, crunea,priveghere4 metaniile par a Ii pdoritare ln viata dpnaare hului. C'Atprive5te citirea Sfintei ScripAri, aceasta o fun4ie foarte specifica.Monahji vorbesc de puterea Psalririi in a Drul ispitele 9i a alunga demonii sau in a limpezi mintea omulul sPre a afla solu;ii h froblemele cu care se confrunte, nu oferindu'i inlormatii tn functie de care se disceaml mai bine tntse rnal

274

Pr. CoNsr.\NTrN CoMAN

ERN{NlADUHULUI

275

multe ralionamente logice, ci luminandu-i mintea sau simtirea inlelegltoare. cum dr inrili: "pune'nonahii f. In ceeace privette spiritualitatea populara, adica modul in care credinciogii simpli, obiqnuiri, se raporteazi la Sfanta Scripturt aici lucrurile par a fi 9i mai clar diJedte.Trebuie sArecunoa$iemcA credincioqiinostri citescpulin ;i rar SfAntaSc p iur5. Se intAmpl; aceasta chiar $i cu cei mai devotati credincio$i ortodocsi. Nu facem decat sa consemnlm evidenla Iapielor Si sA incercam o evaluare pozitivd a acestora. Odcine poate constata cA este mult mai imporiant pentru un ortodox sa-gi boteze copilul, sa se cunune, sX i inmormenteze pe cei dragi cu slujbtr la BisedcA, se impar6seasc:, sd facdparastase, sA coliva 9i colaci etc.,decat sd citeasca Sfania Sc pturd. Un ortodox iti poate ieta fapiul ci nu citeqte Sfanh Sc ptur6, chiar dace i$i repro$eazA pe bunA dreptate acest lucru, dar nu-gi poate ierta si i moari copilul nebotezat sau perinlii nespovedili 5i neinpArUsili $i fire lumanare, dupi cum este un mare pdcat se hdiasci bArbaiul ii femeia necununati Si o mare lipsd sA nu facd sfestaniela casi, spre exemplu! Aceasid iemrhie a lucrurilor este scaDdaloastr pentru ftafii nostri protestanli ca qi pentru unii teologi orto docai, dar cred ce ea poate fi evalua6 pozitiv pentru o ermineudcA biblic5 ortodoxe. Au Iost pedoade istorice lungi in care credincioqii ortodoc$i nu au avut accesla SfAntaSc ptura pentru cA pur Si simplu aceasianu em tradusA in limba lor sau circula in loarte pu,me exemplare. Sigur ci aceasta a fost o lipsi, dai nu urla vitald. Sigur cd citirea Sfintei ftripturi nu numai c; nu trebuie exciusd,ci trebuie incurajata pe toate cdile, dar aici vorbim de o ierarhie a lucru lor a$acum apare aceasta viala in de toate zilele; B. SemnalSm aici, in aceea$iordine de idei, o atitudine asemdnAtoare teologiei patristice Si a spiritualitAFi filocalice. a Cred cd textele analizatein lucrarea noastre sunt conciudenteti din acestpunct de vederej h. NotA discordantx face, dupa toate aparentele, teologia academicd.Aceastapare si aqezeS{eJlta Scripturd pe primul loc intre surselepe care igi bazeazi elaborarileteologlceqi sd-i acor-

de acesteiadeseo o pozitie unicx Si exciusivd Se poate con_ stata cu usurintA faptul ca, in majoritatea lor, lucridle de teologie savanti, de gcoald,din perioada modemd, i$i intemeiaza poziliile sau tezelepe citate din SfantaScriptura $i din liteEirra patristicd Si mai putin sau chiar de loc pe evidenta faptelor sau d \ iejii dintotdedu-rd a celeipre/ented Bi,e.i,ii, ti; in manili festarca ei comunitar;, fie in cea personald. Nici Sfenta Litur_ ghie, nici celelalte Sfinte Taine sau lucrdri slinfitoare ate Bisericii, pe de o parte, 9i rlici viata duhovniceasc; ii experientele sdu frdrrilpoamed of duhovruce5fi concriture nu surie pentru aceastdteologie academice. Ixcluderea tezaurului imnografic al Bise cii. ca 9i a literaturii filocalice,a patedcelor,a vieiilo( sfintilor 9i a literaturii duhovniceqti in geneml din bibliografia lucrArilor de teologie savantdeste un algurnent 81eude contestat in sprijinul celor de mai sus. Dacd luam in calcul locul literaturii duhovnice9ti in viata monahilor, amintit mai sus, $i a credinciosilor simpli- 9i aceastamai ales in ulhmii ani -, va trebui din nou si semnalAmo pozilie inca distonanH IaiA de acegtiaa teologiei academice. Trebuie se recrmoa$tem aici un reflex care nu estepropiu spatiului ododox, urlde viala Si lucrareaca atare au prioritate in raport cu consemnareasau comentareain scris, oricat de autorizaid 9i autentica ar Ii aceasta.SiBur c, existd un primat nu absolut, ci complementar a] Slintei ScriPtui, clar nu la nivelul literei, ci la nivelul duhuluij i. Spatiul ortodox nu opereaz; nici cu un Primat absolut al Scripturii, limitat Ia cel al S{intei ScdPturi (vezi sPatiul ProtestaJlt qi neoprotestant) sau chiar exhns 9i la sc erile Sfinfilor Pirinti, adi;: 1aSfanta Traditie (vezi 9i unele lucriri de teologie academicadin spaliul oftodox), qi nici cu un Pdmat al autoritaromano-catii biserice$tiinstitulionalizate (vezi spatiul iradifiei iolice), ci opereazd,aga cum am vdzut, cu plimatul Duhului lui Dumnezeu. care se mani{este $i ln Sfallta ScriPturx 9i in autoitatea bisedceascl" in mdsura ln care acesteasunt Parte rnteca atare Srantd a organismului viu, unic $i unitar al Bisericii buhul este Eel care dl viatx 9i S manifesta in ansamblul vietii Bisericii, ca si in viata fiec;rui madular al comunitdtii sau al

Pr. CoNSTANTTN CoMAN

ERMIMA DUHULUI

277

trupului eclesial,pentru lntelegereacareiafunctioneazaca repere fundamentale Slarlta Scriptud 9i celelalte monumente ale vietii Bisericii; j. Voi invoca in sp jind celor spuse mai sus o atitudine caracterisdcaspatiului ortodox. h situaFi de cdza, dintr-un reflex siidtot con-sidereu, nu se recurge in prirnul r6lld Ia autoritatea teologului, care poate cunoaqtefoarte bine $i Sfenta Scripturl 9i lntreaga Iitenturd patristic;, Si nici la autodtatea bise ceascd, cat de lnalta ar fi aceast4ci se recurge- $i lucrul o acestail fac chiar qi teologii Si auto tatea bise ceascainsdgi atmci cend nu exisH excrescenle vreunui 8en de inJailibiale litate teologicx sau institu,ionalizatd - la un om duio\,nicesc, la un mare duhovnic. Acestapoate fi un monah simplu, dar poate fi qi un inalt ierart! 9i amandoi pot fi 9i lnvdlaF, dar nu pentru calitatea aceastaa lor, ci pentu autoritatea pe care io conJera heirea directS,expe en a lucru lor dumnezeieQti cunoa$tesau rea prin vederedulDrniceasce; k. Pe$pectiva aceasta este una care exclude sau marginu nalizeazdSf6ntaScripturA,ci dimpotrive, ii recupereazd locul Si lucrareain s6nul Bisericii, al vietii impreunx cu Dururezeu. Este insl o perspectivAcare evitd exclusivismul biblic aceastA monshuozitate teologice,cum o numea un mare teolog oftodox contemPoran; L Trebuie strnu ne ferim $i sXnu ne temem a recunoaste un Iucru mai mult decatevident ln viara comurdtareSi personalaa otodocqilor, anume aceh cAln centrul vief,i lor nu esteBiblia 9i lectura Bibliei, ci este viala prop u-zisd, cu Dunmezeu ' Durnnezeiasca Liturghie 9i celelaltelucdri sfinlitoare ale Bisedcii, rugeciuneaetc. -, din care face parte gi Biblia 9i lectura ei. In cadrul llnui mod {oarte concret de a hei impreunA cu DumnezerLintr-rm context social istoric anume,ifi au locul lor, foar:teimportant dar nu exclusit SfantaScripturt lectura qi explicarea acesteia. Dacd putem folosi din nou imaginea cu scri-

soarea34o la o pelsoani dragd, nimeni nu se va limita la sc de soareaaceasta de$i o va pesha ca pe un odor de mare pret Sio va reciti la nesfarsit- daceva aveaposibilitatea sAvade 9i se trdiascdln predma persoaneidragi carei-a trimis scrisoarea, bucurandu-seSi ra\,'nind cu timp Si ferd dmp sa o vadl Si se se bucure de filmusetea qi de bogdtia ei suJleteasci, irnpertAsirea de din toatedarurile ei pelsonale. Aceastxrealitate evidenttr din viala Bisericii rAsX tene ne tdmite la o tnjelegerespeci{icaa Sfintei Scripturi, a locului 9i rolului ei in viata Si teologia Bisedcii Si prin urmare, la o ermineutid prcprie, pe care trebuie sd o luam serios in seamagi se o elabor6m cu multe atenlie, investigdnd fi analizand diferitele domenii ale vigtii noastre bisedceqti.O valorizare pozitiva a constagrilor de mai sus !i nu ram6nereaobsesivdla evalubri cdtice negative, mai ales sub presiuneaorgolioasea conftatilor noqtri apusenisau a weunui complexde infedodtate cuiberit in randul teologilor ortodocai- ne conducela concluziacXBise ca rfudriteanS,in viala sa liturgic5, in spiritualitatea sa monahald Si tn cea popuhle, functioneazein mpottarea la SferltaScdptud cu o ermineutice propriq conforme cu crezul ei desprc posibilitatea comunicdrii inteligibile dinhe Dumnezeu Si om gi cu
m^ea6l6oi, pi rp.l.ai.t

Lucrarea de fatx s-a vrut numai o contribulie tn direclia senrnahrii reperelorprincipale ale acestei ermineutici.

2. Erminia Duhtlui sau Ermineutica duhovniceasctr intre contribu,tiilelucr6rii de fa't cel puljn Ia nivelul intentiilor declarate,dacanu $i la nivelul imptintuiior, s,au dodt a fi 9i ufnxtoarele/ mai importante: a. Intai de toate, propun - sper/ indreptdfit de evidenla lucmdlor - rectificareaobiectului Emineuticii biblice Drin moe Trimiteea la aceastd imsine nu esteua int6mpldtoare,Sfantul Iod cul (oNide. de Aua.el rui mdree'egeadlShnLelor S.riptund; rodre rimpunle. rr SrenldS.ripturo unatr-a coresponddFtirrc Dume/eu riom.

rtrlil
l ' r . C u N s r A N t NC u \ t 1 N ERt"ltNtA DUH!t ul

dificarca intrcb:rii Principale 1a cnre accasta/ca orice ltiinli teologic;, i$i ProPunesi risPun.ll Ernineuticile de Pan: acunl ne referim la manlLalelesau nataiele academicc iti proPu sd near.r rlspund.l la iniicbareai in ce conrliii pa te an l liccirci eyci, nltn iecAt cea n ti scrieii text lor h;hlice,si nlFkrgi dcPLill cated cotllntulttL t din nccstota, ttLome ce ..riistio dit'tre li ttnlriJonrte l]tatedc cult rile, so.iolo.gic', iisttLnte fsiftolosnr', tit jr re t)rcsuptorc rdi gila se, osa|icrt:tc ? t'i| Obiect l ernlineuiicii in accstecorl.lilii era acela clc a con fccliona punli sau Poduri Penhu depitirea accsteidjstanle sau de a oferi cactrulemlinelrtic refernlialPenfru dePiiirea accstor disianle 9i diferente Aceste punli se reali"au Pomind de la cu noa$tereafoate exacti a ePocii in carc au fost scrisetcxtele bi b l i . e> i . rc " r J ,l , r - l h i . o I n - u . " . r . . , " 1 ^ r P P u . i Din persfcciiva hadiliej ii a vjelii Bisericii noastre risiirr" tene, intrebarca la cnre irebuie si rlspundi ermincutica biblicil este,mai int;i: i ce colttitii Panteitltehgt o lul fecnki e\ci, nltfl dccAf le scrise cl. hibii.esd clutr co catnit'ntiict rca i .rre u t'ast hl sru @tbilti LttiDum ezcudil snltprin Scripttttil en, cuLri tnnlllclLlicii.stc it pritttul rntldrcel| L1t Prin tmdt., atriectirul depntidislnnlr ditltre otn li DtLnt c't1t a Jitcupatl poltru a |c\tru r f(tasi rcelariLitnbdj intrcbarea Ermineutlcii conventionale rimane !i in cazul tradiliei r;siritenc, dar nu mai cstc inircbarea principah, ci esie una sccundari, care i9i afli risPunsul duPi cc se rispunclc h prima intrebarc, carc cste cea cle mai sus Dnc: se rczolva Protlema comlrnicarii inteligibile intrc Dlrnnrczeu fi om, dc aic' decurge,a$acum vom vedca, Ai solufia Pentru problema conlunicAriiintre oarneniiapartjn;tori unor ePocisau culturi diferite b. Irmineutica ortodoxi tiscste ci dcpiqirea distanJeidn1 tre Dumnezeu $i om nu sc poaie in nici un caz rcaliza la nivelul literei sari la nivelril limbajului material, fizic, oricale ar h acesta, ci 1a nivclul duhului, pc care litera sau limbajlrl matcriai il poate sennala sari indica, .tar rul poaie ctLPrinde'lecat in Parr:s;riteani cste es$fia]9i cle toati lumea acie. Pentru tra,1;9la

. , T l r ( f r p r u . J p l i r n r r - - - J e v . c l u i r r . r, l : ^ . t ),,. pc.. u-\pn.t,. )i.frinunrdre.nL:cp..^ t, -rr ,-.'.'lL . , . i , - . ' f i . L L r L J I . r ' - r .. - ' e v . , t , , L i i ,. : " n , , . " , c . , . r i , . L " ' . ' r n e r ,q m p l . : . I , " ,"t ; , : , i , . gibilti devinc posibili c;nd sc realizeazi ., .,r,,1",,r.,,r" t. .ilir. . r . l. . r L , . r v p . . , 1 .r r n , r , , - , . , i . r J . t . . r ,,,, ,,r,,,,.-l . l c - , . 1 . ' -J u l , . . u . , u f ,r p n r , J n . . . , n D t . . , , , , 1"".;:.,t;; sunt, dar exprim:i ur1 adevir functamcniat,c.ire po.rtefi dcsigur analizar $i descris in rnneni mult nlai prctentioqt5i rui nulnt J t i n . J , , L l , , , r, , . ^ , i i J r r pD r r r | 2 , | . , . . , , \ l p p v t r n r ci accst lucru nu se poatc imphi dcdr prin dobitn.lirca de ' , , t f , o ' 1 . , D r l r u l r ' lrr ' J l u r - .e u . R , . r r ^ . , u . ,:. t,.,, Concluzin lucririi noastrc, d acesi purct.tc vcdrc, este .rcccacii po.iLrlcare poatc rccupera cllstarli;r djntrc DLrnnezeusi om la nivclul comunicirii inteligibilc cste Dulrul lui Dumnczeu Iluhul Stant esie chcia cnnineutic; prin cx.clcnli sau principiul ermincutic prin excelenti, impropriu spus drrr prnctul d(] vc dere al mrincuticii duhovnicerti, proprnr lnnbiiului ernLneu ticii convenllonalt Ia care ne am refcit. Aclast.i concluzit, .:xtrasi .1cnoi din iextle pe c.rrc Ie-am rnYorat fi .rnaliz.rtpc par cursul lucririi, csie intemeiaH dc autorii a.estor textc pc Prc rnise ieoloicr],cosn]ologice antfopologicefLr)r.ianreniale $i Premiseleteoioti.c .c i mit la o viziune oritar:l a nrteg" rcnlitili cxistente,care cuprin.lc lumea necrcal;ir lui Dumnezcr unctc ii lunlcn crcat:i a omului. Dac:i estc posibil s;i clcscoPcrjm resorturi ale unitilii Iun1ji crearein ea insiti, deti nedcPlrneti insuficientc, atunci cdrc poaic fi resoriul s.lu suPortol nitllii dinire lumca nccrcati a hi I)un ezeu si lumen crcati? Acesia ri nu poatc vcni fi nici un ca7 clin sfera crealLrllri, Yinc i1 mod e | l e , - . , f. t . .r . ,I , u n r r . / , . . rD r p t . . o. B r t . , r n r I L , i - r ' r i, ur-' i . ' rdt. .rinL l' In ni.. L . J J n ) ,. , . r p . r r " u t j .. , 1 r ' ' - i \ F u l n lirrr^nJ 'rr' -.rhri: Ir ' l r r e r ' nI r ' l ' r l "ind lu ii $j a omurur' tura necreataa lui Ilumnezeu 9i cca crcat; a rr'rlJ'r 'io-Jrr ni ' rl 1,P,fl-':rir b rc lrrm . l e j r , u n r . . r p - . ' ' u l r r r r rr r " r r " . : r a l u r D - l l r lF , ' P r - r r D ' i F ., P "

,'ltl
2ll0
|I CoNsrAr-11\CoNIA\
t'NINt \ DUH L!l

t:$irea cle darul liber a] lui Durnnezeu,de Duhul lui Dumnczou Duhul lui Dunlnezeu esie a$adarpunie ontologici intre lunrc.r necreati a dumnezeirii $i luDreacreatd. .rrpnl A d F \ : r L I, l , . l f ' . . r i . n - , , . . , . i . , . . ; . . . , r . u . prin urnare nllelegereali.r en{namente spifiiu.rl sau energeiic, bajuhLi lumii cre.tf nu sc poJtc linlita l. .1escrhnrc.1 c.r.cterisli.:jlor cxtcrioarc, natcriale, ci trebuie s; ajung: Ia dcs.rifrdre:r infclesurilor spirituale sau infelegitoare care n1upot fi percepu te cle simfurile iizice, ci numai de simlirea inlelegiioare, rdi.:i de snnturile duhovnii.e$ti. Adcv;lrr]l cxistc|lci um.rnr nrsc$i confirm; dc ascmcnea lucrafca Duhului ca singura h misuri s:i I dcschidi spre Dumnezeu. Omul esie intru ioate (tependent de lumea sa ex ierioarh, inirelinandu si viafa bnnogici pdn impirtiiirea sau rcsursclor hnlii nrconjririStodre, cxlcrioare lui. De rivri dc an:i un principiu sirrplll, anume accla c.i, pcntru .r ft)n ciiona, necanismul acesia desivariit c.1repare a fi ri care este ornul .re rcvoic prirl constlucfic alimcnt;rrc dc din.tara sa. Si poate fi lirritat la ni|ell1l hli bbl(rgnr, la :natonilr cum o rul nL1 $i fizlologla sa sensibili, ci trebuie avut in vedere Sl nilclld existenlei sale spiriiualc sau, daci ni sie ingiduiii contnluarea nnaginii, afntonlia ;i fjziologi., sa spiritualii sau ,,itlf(l legito.rc", cunl o numcsc P;rintii, ir1contrastcu cr'i scnsiLrili , ,tunci .'sh'cr.l nrccsitatc rcclarraH existcnla utlor rcs rsc spi ritualc sau duhovnicefii sau,,infelegitoare", exterioareornului, care si faci posibila viala la ni\.elul anatoniei 5i fiziologiei nrtcl('B;lbarcAccstn cstc functul dc nrticularcintrc Lrnrane Pcrspecuvaautonomli ii suficinH sieii esie r:sturnali .1|' antropologia filocalic.i,verificabil; ast;zl chiar la nivel empiric, confornr c:reia omul $i capacitdfilelui Lleperceplie$i inlelcgerc, dc$i cxistentc,nL1 pot fi acHvatcSi dcci nu pot fi eficientedcciit in prczenla unor sumuli xteriorl sau h clialog cu rcsursele cltlrrioarc. Da.i recunoaftcm c: realltatea nu se cpuizeazi la nivellil ci fizlc, asa cum spuneam mai sus, ci arc un nivel sPiritual sau ,,infelegitor", aiunci trebuie si rccunotrfte'r ltj exrs

,. t., uror irrtur ,,,,",g,",,... ,..- _ n d ( . r i 1 , . i 1 , , t , ,.,. u f . t i rr r ' , ' . p , i u r , . . . r r , ,.:. t'" "' . 1,r..,iJrr"\,, ,-. lu6i.!,.ed.., ." il ;,,;-1" :i::i: ,l fi.,p 'n-r,..' Ji,,InLr.r.,r..'1-to t,':, '.,, , . t; " i ; . ; " ; " : pe l:ngi accstc considcrcnte elenleftire dc;",.,;-;i" gici, cosmotogici Fi aniropologlcl, i" ^*r"t"si p"._ spec!iYevine insilii isloria revelatiei tui "p.;ji"rt r)unrnezeu, tiustrati in tcrtcl. irnlusc in anblogia noasiri. , l ' r r r r r r . . r . . 1 u l , L l . . , l , l r , r . . i. , . r , . t , . u I.r,,*r,*(te in llezvoltarea instrumentelor dc invcsiignitc nu l.o:,te fi;n nici un tcl suficieni siesi in exltorarea si nrlele8erfatunlii dunne, zciciti. El .rrc nevo;c la nivclul ninlii sar nl vi\l i $i inteleSrii inieleg:ioare dc lu ina sau cle ardiarea Duhului, aiia cum au nevoieochii fizicj.lc lumea firci peniru a vcdasau pl:rmanti de aer peniru a func|nnra. Nu cstc vorba pur $i sinplu dc o d; ferenli secundari inire ermineuticile 1acarc nc anr referit ti cca ]rc carc noi o consi(lcrim a reprezeniaspiriiualil.lteaii iologia ortodor:r, ci este vrrrba .lc o dif!:ro1!i fun.lamntrli. La fcl dc fruldamentali $i \.itald cum estectiferenia ctnllrco filosoficantro pocentrici autonomi qi suficient:i Fi o ieologie carc nu lPoat .onccPc pc om dc.i'it in rclnlic:i ir1 cltpendenli vitali 9i totali de D mnczcu. Orice incercarea omului cle a conccpe,dc a vedca sr inlc lege lumea lui Dumnezeu, ca $i oricc nlcercar(rd.r a nrtercge vorbirea ,,in nulte leluri 9i tu nulic iindrri" .1 lui nu 'rezcu citre on1 rumai prn caPncitirililc srlc creaie,nLr trumai ci ste sortitii ctccului, c; proctuceidoll, transfcrAn.lsau amPutincl lu n,! , lu, Du,nnerer -n nr.LrilL lJ n-:. . , De aceea, totul prioriiiri in spalilrl orlodox esie sh:rdacu nia ornului c1e dobardi l)uhul l i Dumnezeu sau lurul dlrm a rcan si nezeiescinainte de a inccr-ca infeleag:i sau si PitrlLnda crecitncrotatea. intreata viaii a lliscricii, ca $i tLrite nevoingelc suhLi sunt i;d.cpiate sprc .lobandirea Duhului lui Dumnezeu' nu far; dc carc nu este poslUl,: viati l; niveiul duhovnicescii v. b i lri DrrnrnF/r! pu.,lF Jlr,lr, 1 r li 'l rl dul .\ ni," L * . , i p r . . r . , . s , . . . , r n , i i , , . . ,ti ? r r r L . " r n r f i r r J ' r i',.,,'.u,'.,

"'1

262

Pr. CoNsT,\NTrN Cor'{,\\

EltNJr\JADuLlul.Lt

283 dc lunina $i puterea duhovniceasci J cuv;ntelor dumnezeiefti alc Scripturii, de unde poate veni intclcgcrca adevirati a lu.rurilor. Nu mai vorbim de nevojntelc asccticcale nonalilor, caff tintcsc vedcrc.r lui Dunnezeu, Si despre cafe s-a vorbit pe l.rrg in lucrar'ranoash';. 3. Eliminarea exclusivismului Ei absolutismului biblic Dh perspectivaErmincllticii duhovnicegti, inteleterci] .orccti Si dephi a realiihfii nu mai este o chrsfiune ieoretic:i, iniruc:it adcvilrul nu este identilicat cu exprinurea lul, cl estc o .hestiune vitali, de ea depinz:ind r'mplinireaexisientiali a on1u lui. De aici decurge insemn;tatcn c.rpihlA a problemei intelcgcn - i . r , u | l . r , F - I - i i n . , n ^ J . . t , - , n r , , r i ,i i . . . . r . ' r . .i ' . , , gerea lumii lLri Dumnezeu inseamnd .]c fapt participarea la hl rnca luj Dumnezeu. Lipsa inleleterli ca participarc c.hivale.lzi cu lipsa dc participare, care la r.:rndulei adLrce sine moarbr cu sufleteascd sau duhovniceasci,sau moartca sufleiului. Una dinlre cele mai insemnateconsecintenlc accstcicrnrineutici cLuhovnice$ii esteaceeac; elimin; orlcc r'iscdc n cliso.i.l Sfinta Scrjpturi de realitaiea in sine, .te istorie, clc realitaica unic:1Si unitar!: a lumii dunuezeie$ti $i a llrmii create.SIint.r Scripiurd nu poate fl conccput::ca mllrimc in sine, auiororn;, ;i absolutizai; ca autoritate,Llin moment ce nu cstc ra I)umnez.Ll, . e . l - n , . r r f c - r r p . ,J . , ' l r , p , . e r r , , l n o " j u n . . - . 1 ^. , t i " text nu Scripiura insifi, la nivelul liierel, esie autorltatea,ci in terpretar'cncorcct;i a accsteia, randul ei ctependenti aSacL'nr h an v;zut .le expcricnta ciircct:, de iluminarea Duhului. in frtul acestase .lemasci cu mare evidcnt!] ipocrizia cclor'care vof si impuni Sfanta ScripiufA ca unic izvor al a.tcv;rului, pentru .i, de fapl, nu impun Scriptura, ci propria inierpretare a ScriplurL in;elegem astfel de ce principiul Sola Scriptura nu esie dec;i o alternaiiv: a primatului papal $i a inlailibilitdlii papale, aplicate la nivelul fiec;rei persoancunlanc. Ej ili subordoncazi evjdent Sfantaftripiurd, dup; cum o subordoneaz;olic.rreexeget(ch1ar oriodox!) care se limiteazh in lectura $i inierpretarca Slinlcl Scripiu numai la capacit;tilc lui naturale;i nu-$i sPrlin: ernrinia pc cca a l'.ldnlilor Bisericii carc csre ledfica|i ta nivelul clpcr'lcntci .luhovniccAti.Daci se rcunoa$re zeicscal Sfintei Scripturi, atruci treblri" * ",*""."i'0"-".1 ^*".*.a ,r"oti ", cit ii nevoia beneficieriicteerpeicnla DuhL,luitui O.* \.p lprplnrplpopf ii ..rp "..,i," Sfinta Scipturi este vie $i cuvirltoL Scripiurij receptat ii inlelcs nr \'iul lui numai ahnci cAnd cste r,:ccptat exprimare "a dire.t'i pefmanmt; a lui l)umnczeu .o au",""r", "", "n".g;" iascdnecrcat;.Scparatdc Dunrnczcu 9i cleDuhut lui Dunuezeu, cuvantul Scripturii este literi moarh, ca .tc iltf(:l $i cuvantul nnr l i .JrenuF. prp.'Tt |,. . " \ f i r , r , r r . r" i 1 , . r o . r r F \ o r r _ crete,ci csie disociatde aceasia. Absolutizarea Sfhtei Scripiuri nu s po.rte opera decit l:r nivelLrl liierei, fapi care condLrce ine\.iirbiL la un fundamenhlis idcologic. Ac.rasHpclspcctivil r'nlrelineo angoasi insupor tabild 9i permanenti in fala eveniualelor contl.rciiclii,nlcxactiti!i, nr:con.ordnn!ccc ar putcn fi .lcscopoitc cventualcleatoi puiernica $i infailibila $iiin!: intr o colecliec;rSfilniaScripturi care cuprin(te txte de o diYersiiateinrcrsi, scrise o perioad?1 Pc de pesteo mie de ani, de zeci dc.tutori, in Lumidomjnatcde culturi diferite. Este simpiomaiici dczv(rltarcaf:rii Pteccdenta ftiinlelor biblice, in special a arhcdogiej !i n crjticii tcxtualc, dc precum $i a $tiinfci fraduccrii Bibllei, care sc str:ldl1iesc capuntr in nlin: un iexi cit rnai fiilcl forme' srle tcva secolcsi ne initialc. in aceeaslcategoriese inscrie fi rcflexltl unor intclec iuali romeni foarte ingrijorati $i preoculali de mlrltitu'lnea incxactititilor djn iradu'ccrcalontanr:ascia tlibljel 9i hot:lrrili si furnizezc dan$ii o tr;rducere$tiintifici cxaci:, bazindll se cxclusiv pe $tiutorii cle cartcl Ca 5i cand acesteeventualeinelactititi i" tioa"."."o sil,ti"i i-ar fi linut pe dan$ii ciePalted: \:riil-::::n!{rutati\,tr a Bisedcii, pe post cle obscrvatorj critkl, obiectn4 oLn toril Las cititorului evaluarea uncl astlel dr i'trePrinclerr ac'Jsit tcmeJe perspciiva ermineuticii dLrhovnice$tiNimlc din nosrrt i-'.' ,""i,'!it si nu se resimteh lt:siritul ortodox l-rafrt se "lo apuseni creci ci aceastasc intampli p(]nh-uci ortodoctii^nu cat mar ocupti de fapi cu Scriphrral Desi;ui, ioti dorim un lext

2U

Pr. COMTANINCoM

ERMN'IA DUHULUI

245

fidel al autograJelororiginale Si o traducere cat mai fideH a textului original $i Bisedca nu a incetat strddaniile in aceasH directie. Dar aceastddorinF binecuvantatanu s-a hansformat niciodat?{ prioritate vitald gi nu a produs crispare9i agiratie. in Dace ermineuticaconventionalxestein crutarea pdncipiului unificator,aplicatoricSruifel de distanlesauseparAri, aiela cu sigurante nu poate fi aflat in interiorul lumii create,penhu ca lumea create insaqi are drept supot al unit{fii 9i al consistentei saleenefCe dunmezeiegti necreate, Duhul lui Dumnezeu Insugi. Prin unnarc/ numai la nivelul duhului pot fi depigite distanlele sau separ;rile dinFe oammi, iar distanlele dinke oameni 9i Dumnezeu,cum ar fi ceape careo reprezintd Cuvantul dunmezeiescal Scdphrrii, nu pot fi depagitedecetin Duhul lui Dumnezeu. ln acelagi timp, inlelegerea comunicatea sau prin Duhul face sd dispare gi distanlele dintre receptareaii trtrirea informafiei, oricare ar fi aceasta, i'rtrucat nu exisei distanti nici de timp nici de spafiu lntre acestea doue, dactrelesercalizeazi in Duhul. Vederea ln Duh sau intelegereaprin Duhul este singura care dep4eSte abordareadisociativd"izohte, neunitarE,care a devenit lege ln cercetarea ttiinlifica bazatape analiza sepamta, in sine, a obiectului de cercetat.Atunci c&td se rtrmanela exteriot la nivelul literei sau al percepliilor simlurilor fizice, ;i nu se aiunge la Duhul susFnetorSiunficator a toate,al intregii realitlF, mintea nu poatesd aibAo percepfieSio intelegercunitad. lnlele8erea Ia nivelul duhului este una unitarx 9i unificatoare. Cu riscul de a obosi am sd mai invoc Ai aici o observafiea Ptrrintelui Dumitu SHniloaei,,Mintea ajungesimpu Si neimpdrti td cSnd ajunge la contemplarea(vedereaduhovniceascd) Celui nemdrginit. Atunci e 9i libere de bt ce o lngusteaza9i de toatA nevoia de a trecede la un lucru nemArginitla altul"3ar. Ermineutica duhovniceasce esteemineutrca proprie teolo_ giei pahistice rasdritene 9i a vielii $i spiritualitStii Bisedcii

Ortodoxe. Ea ne va ajuta sd eliberdmpe deplin teologia noastle de Fcoala influenfele scolasticii. de Recuperarea antropologiei filocalice, reprezentativdpentru antropologia teologicer6sdriteand, bebuie sAsteala bazaelaboradi ermineuticii teologicein general9i a ermineuticii biblice ln sPeoaL Dacdva fi recunoscute expresiefidel; a traditiei Bisedcii ca rAsa bne, ermineutica duhovniceasceva impune modificarea metodei atat in ceeace privegtestudiile biblice in ansamblullot cat gi in ceeace privegte folosireaSfintei Scripturi de reprezentanlii oricdrui domeniu de cercetareteologictr.Oricat ni s-ar p?lreade neadeverat ermineuticaestedeterminand pentru modul in care facem teologie. Referitor la studiile biblice, pot constatacu regret cA ln spatiul ortodox, chiar Si in Romani4 se continua ehborarea de lucrSri, fie ele Si de inhoducere, in care sunt evidente pdncipiile ermineuticii autonome apusene, in care Duhul lui Dumnezeu nu-$i are niceieri locul. Str nu mai vorbim de faptul ctr imitarea este exp.esia cea mai evidente a cuventuIui mort, fid viate, fpsit de duh. Ermineutica duhovniceascd elimintr fanatismul de orice fel 9i chiar certitudinea cu czueunii teologi se bat cu pumnul in piept ce ei exprime numai adeveruri sute h sut5,curate de orice erezie gi se instituie in aprratori ai Oftodoxiei. Se pare, tnstr ce ceace apdre denqii estedepartede a Ii inlelegereaortodoxtr a lucrurilor. Cefitudinea expdm-fuiidepline a adevAruluideplin nu o poate rcvendica nimmi penEu sine, pentu c5"chiar 9i in vederea dumnezeiascdsau duhovniceasctr, atunci carrd se cunoa9te Prin participare, aceastaeste in parte Si, aga cum am vezut, numai o parte din ceeace se expe menteazese poate exprima. Faiatismul 9i certitudinea sunt date de emineutica literei nu a Duhului. Obsesiacunoagterii pdn invefdturd, cultivaet de rationalismul exclusivist ;i de gtiinla luciferic suficientAsie9i, hebuie pAresiH sau cel pufin atenuatS, credinla ce adevarah cal de cu cunoaqtere esteceaa experieniei a tdidi peEoaneisau obiecfu-

tt Filo@lia nota 568,p 275. 8,

Pr, CoNgrANlN CoMAN

ERMINIADI,.qULuI

287

lui de cunoscutprin relaFonaresau tmparta$ire.Estetimpul ca teologia academice facx paSiimportanli ln aceastl direcFe. sX la Dace Duhul Sfant estesingura cale de acces inlelegeresi cunoa9tere/atunci unicul c tedu al adevdrului este expe enta duhovniceascl. Iar daceexpe enla dullol'niceascee#e singurul crite u al adevlrului atunci inseamnacd nu putem vorbi de nici o institulie sau autoritate,individuala sau comunitad, aprinu od infailibila. Nici o instanli omeneasce se poate declarape sine apno c te ual adevdrului. Din ratirni mai curarld pedagogice,Durnnezeu I-9ipdstreazdpentru Sine monopolul adevdrului. Orice incercarede revendicareap od pentu sine a dreptului prommlxdi inJailibile de cltre o instituf,e umand, chiar 9i pe baza lumin6rii Duhului, se transformaintr-un factor de presiune asupra lui Dunnezeu insuqi qi este un reflex luciferic. In Rdsiritul orlodoy o dctfelde tendinlanu a eristat.lJl Biseri(d Ortodoxenu a existatfi nu existAnici o instrtulie investia apriori cu atributul iniailibfitxtii. De fapt cuventul insugi, infailibil, esteimpropriu limbajului ortodox. Nici chiar SinoadeleEcumenice nu au lost qi nu sunt recunoscuteapdori ca instanle hJa; libile. Unele au lost convocateca ecumeniced au sfer9it a fi ,,ta1hiresti". SinoadeleEcumenicedevin aposteriori instanle infailibile, dupd ce primesc din partea Bisedcii confimaiea adevdmlui exprtunatin hotxrarile lor. lnvocareaSfantului Duh este prezentx in toate incerc5rile noashe de a alla adevdrul, dar libertatea lui Dumnezeu face ca prezenta 9i lucrarea Sfantului Duh sAnu fie nici determinatASi nici limitat?i ]a granitele instituFilor. Nu inmrnpHtor, atat in perioadaistoriei vechitestamentare cat qi in perioada istoriei noutestamentare,cei prin carc Dunmezeu $i-a fecut cunoscutzl voia au fost proorocii 9i s{intii adic2{oameni care, ln aceastecaltate, nu erau dependen}i de nici o structurtr organizatorid, fie ea iudaicA sau bisericeasce. hoorocii 9i sfintii sau oa]nenii duhovnice$tisunt in consecintd criterii ale adevdrului dumnezeiesgnu ln virtutea faptului ce apar,Lnrmei structu sau institu, . Este evident faPtul cX nici lucrarea proorocitor 9i nici a oamenilor duhovnicegtisau a s{inFlor nu a fost 9i nu va fi niciodat5 institutionalizatd Si nici strict

definitl tocmai pentru ce prin ei se exprima fibet Dumnezeul cel viu, ahmci cand wea El, nu celld wea o cine altcineva. ln lunina celor de mai sus,ingelegem ce criteriul adevxde rului $i ai inlelege i corecte este Duhul Sfant iar subiectul uman poate deveni criteriu al adevErului nunai in mdsura in care devine ,,tlon" al Dulului Sfantsau se umple de Dull Sfant. Dumnezeu gi-a pesEatpentru Sinemonopolul adevdrului nu in mod egoist ti rtrutdcios ci pmtru a respeciaadevErul propriei Sale creatii, conform cAruia accesulomului la Dumnezeu nu este posibit decat plin participare, prin impdrtasire de darul dau harul lui Dulfmezeu. Numai in aceasti stare se resDectd si liberlatea DuJrmezeu [ibertatea lui omului, cum am v;z;t asa ti in excelentultext al Pahiarhului Calist. Autoritatea cu care investeqteBiserica Rtrs:iiteanx Sfejlta Tmdilie se intemeiazdtot pe acestadev;r conJormcdruia numal aposte od poate deveni cineva criteriu, dupd cun sfinlenia, adicd imp:rtdsirea cuiva de dumnezeire, nu poate fi recunoscuttr decAtdupe moarteaacestuia. Sfintji Pdrinli constituie autotatea teologiced ermineubcaceamai lnaltd nu in temeiul culturii lor Sinici al poziFei 1orierarhiceln structurile bisericegti ci ln temeiul experienteidunnezeiegti sau al sfinleniei lor, carelea fost conJimatd de viata Bisericii ln desfagurarea isto cX. ei Dintre Sfintii Pe nli pe care se sp jini Bisericanu au fost toti nici invAlati, nici nu au fecut tofi parte din stucturile ierarhice bisericegti.Dorescst nu fiu inleles $egit. Estevorba numai de o problematizarecareincearcasa tina seamtr onest de realitelile 9i de istoria propriei noashe Bisedci. De fapt/ aceasttr perspectivtr nu afecteazdin nici un fel slujirea invalatoreascxa ierarhiei biserice$ti ci dimpotrive o intemeiazape bazeleei adev2fate. Sper sX nu fi tras cineva concluzia cA toF cei cate nu fac expeienla directtra Duhului sunt exclugide la actul teologhisirii sau de la cel exegetic.Acest lucru nu inseamrtxcd ne conhazicem. Experienta direc6 a dumnezeirii rern6ne singura bazd a teologhisirii Qi a exegezei.Sfantul Grigode Palama,rezum6nd intreaga tradilie pahisticd qi Iormuldnd-o magistral, ne spune cA Sansacelor multi de a teologhisi 9i de a explica Soipturile

288

PT,CONSTAMIN CoMAN

esteaceeade a ardta tespect Si ascultaresfintilor, adicd de a se intemeia pe ArFlegereacelor care L-au cunoscutpe Dumnezeu in plopria experim$, celo! caie L-au vezut pe Dulnnezeu. Si aceastapenbu ct pur 9i simplu, ,,pe om 9i pe Durmezeu nu este cu putinte a-i cunoagtedecat prin vedere", dupe cuvintele Sfentului Justin MartiruI gi Filosotul corfirmate $i h-rdrite de lnheaga tradiFe a Bisedcii panein zilele noashe. Iogica elementardcere ca, atunci cand r\cunoagtem suun port duhovnicesc sau dumnezeiescintlegii realietli sau atunci cand atribuim un suport duhovnicescunor texte cum sunt cele bibljce sau pahistice,str recunoa$tem necesitatea acluia$isuport duho\,Tricesc pentru odceincerrarede hFleger sauexpljcdrea ai acestora. Vino, MangAietorule, DuhuleSlnte 9i Te sildgluieEte inttu noi tL lufiineazii! 9i

ANEXE
SfAntul Ioan Guri de Aur, Omilia a IX-a citre Antiohieniro
De ce dapd mult tirnp au fost date Scipturile; Explicarca cuoafltului: Ceruile spun slaztal iD nnezeu Despte liziologia (alcdtuirea) I tnii 9i mai lnainte 9i acum voux vX vorbesc;fiq dar, ca totdeauna str ftu impreuni cu voi! Chiar 9i sunt tofdeaunalmPreune cu voi, dace nu cu prezenta trupului, cu puterea iubirii. Deoa_ recenu trfiesc pentm altceva,ci pentru voi 9i ca strmd ingrijesc pentru mentuirea voastrd. Precun agricultorul altl Srije nu are decat luclarea pln6ntului 9i seminlele, iai cermaciul pe aceea de a fed corabia de valuri 9i a o conducela liman, tot asa$i eu, acum, alttr grije nu am decet pe voi cei care rne ascultali 9i binele vostru. De aceeave port pe toF in cugeful meu, nu numai aici, ci gi atunci cend sunt acase.Cdci, chiar dactrPoporul este mult, iar mdsura inimii mele este mice, iubirea este inse mult cuprinzatoare 9i induntrul nosbu nu sunteti stramtorali. Continicr eu nu nuarea sDuselorApostolului nu o amintesc,deoarece

si Traducereaapa4ine autorului Preantei lucrrti 9i a fost fioti duPe PG 49, 103-110.A fost foiositA ri ditia bilingvl {origiMl + Sreace noud), editia IA4NNE' J<PYN'IVMO', EPIA, 32' EAAIINE! I!{TEPE' 'I1I' EKKATIULA',, IIATEPII({I EKAO'EIE ,IPIIIOPIOE O IIA AMA'", @EI'AAONII<II, 197' o23G267.