Sunteți pe pagina 1din 10

270

Pr. CoNsrAN'rhI CoMAN

personal,intl

Scnptura,intr-oreldFecu PersoanasuprernaaCuv.intulul

nd in noi constiinlacane aflam,prin creaFune $i

Vistieria dintruntrul nostu

sunt Duhul $i Cuventul lui

Dumnezeu,p miti la Botez (vezi Marcul AscetJ].,D6ple Botez, in FilocaliaRomAneasci1), dar pe Ei Ii afldm p n improspdrarea

dialogului noshu cu Cuv6ntul in Duhul p n mgdciune. (Filo- cala 8,nota 893-894,p.509-510)

Am mai spus $i mai inainte ce lucrarea Duhului atrage

mintea la sine. Acum adaug ctr lucrareaDuhului se va uni cu

mintea

de har vine de la sine la contemplare.De la site lnsearnnacA lucrarea harului care s-a rmit cu mintea nu oprcge miscarea spontanda mintii, ci o int6regte.Dar o intbreStesprevederealui Dumnezeu.SpontaneitateainHritd a mintii tnseamnainti rea caracteruIuipe$onal al omului. Pelsoanaomului seintehe$te in lucrareasa in cares-aintipSrit qi pe care a inHrit-o lu.iarea Duhului cu Duhul lnsugi. Omul l$i insugestelucrareaDuhului, Duhul lgi faceproprie Iucrareaomului, incat lucreazaimpreunl ca un fel de rnitate bipersonalr.Lucrareae una, dar tearldncd' unitatea lucrdtoaree una, dar bipersonalx.FiecarcpercoanA 9i lucrare esteinteryreta celeilalte.Prin persoanaunane lucreazi PersoanaDulului, darf;rd capersoanaumani saincelezed lu- cra. Dimpot va, e fAcuel mai lucrAtoare,dar lucreazelucrand totodateDuhul pdn ea,il:.lu(Iarca ei.(FilocaliaS,nota895, P.510)

atat de mult lncat sevor faceun dul1 Si cXminteaajutatl

Duhul garanteaz,obiectivitateavederiiminlu,saua inlele-

gerii drepte a iariunilor lumii 9i ale Scripturii qi deci 9i dreaPta

minteaPe

teologhisircsaucuv6ntalecu Dumnezeu,Caciel

,rne linia dreptei judecdli, fiind unit cu Cuvantul sau cu Ratimea

supreme 9i intirind pe v2lzdtorln calitatealui adevdntE de Per-

soanx.Contemplaiease faceln tdcere.Dar estecontemplat estecomunicataltora Prin

vantarede Dumnezeu.(Filoulia 8, flota 897, P.511.)

duptr aceea,ceea ce teologhisiresa1l cu-

Concluzii finale

h cateva concluzii finale voi incerca sX punctez contribu-

tiile lucrdrii

consecintele sau noile Si multiplele direciii de cercetare pe care le deschide aceasta.Desigur, ceeace urmeazx nu are un catacter

exhaustiv, ci mai curand unul ilustrativ. Cititorul va semnala eI

f$uqi aspectele care-i hezesc eventual interesul 9i va trage con-

cluziile proprii sau va {ace considera,

'la cele lecturate in carte. Mai mult chiar, m-a$ bucuta sX eiste

leactii cdtice la lncetcatea mea, cu convingerea cI dialogul critic

este o condilie esenliald a proFesului

cuv6ntului, iar pe de altx parte cu convingerea cd orice contri,

prezente la cercetatea ermineutice 9i imptcaFile,

$i deschided plec6nd de

Stiintific in sensul larg al

butie, oricet de importanta at fi

tar, qinu unul absolut $i exclusiv.

ea,are un caractercomplemen-

l. Spreo ermineuticd ortodoxl

Lucrareas-anascutin contextulcauHrilor pentru elabora- rea unei emineutici biblice ortodoxe.Ea nu esteo ermineuticd caresAprezinte sisterratic ai cat mai completp ncipiile emine- utice biblice, ci esteo fazx prcmergdtoareelaborlrii unei ermi- oeutici care a furcercatsXidentifice reperul ermineutic funda- riental sau cheia deschide i spre o inlelegere a problenaticii emineutice din perspectivaprop eBise cii Ortodoxe. Am plecat de la constatareacXermineuticilebiblice careau circulat in spaliul otodox nu sunt lidele haditiei Si vietii Bise- ricii rasaritene,ci mai cur6nd sunt tributare teoloeiei occiden- ble, fa,ade careteologiarasartean)s-adelimjrar;i sedelimi-

Pr. Cor.srANnNCoMAN

teazeferm ln puncteesenFale,inhe categi cel al cunoaqtedisau al posibiliultii tnlelegerii lui Durrnezeu de cahe om. Ermineu-

ticile biblice intifulate o odoxe sunt compilagi ale unor tratate ermineuticeoccidentalevechi,de mult deprqitein litere, dar nu

9i ln duh.

Analiza vi4ii Si a spiritualidttii BisericiiGodoxe in dimen- siunea ei diachronica Si a marii teologii reprezertative pentru

acestsPaliu ne conducela catevaevidente constaehi, care au intemeiatc5uter e in direc,tiaunei ermineuticiproprii. Iocul qi rolul Sfintei Scripturi fi spatiul ortodox sunt di- ferite falx de spatiul apusean, fie cd este vorba de hadiFa romano-catotce,fie de Bisericile Qi confesiunileprotestantesau neoprotestante.IatAcatevadintre acesteconstadri la indemana

oncur

ln spaliul ortodox in general,

a - Sfanta Scripturl se citeqtemai pu,rn. Dincolo de as-

p€ctul negativ al acesteiconstaeiriexisH 9i o evaluarepozitivA in dir€cFarapoit?tdi la SfantaScripture.Exiseio evidenei sfialtr

sau temere la credinciosul ortodox de a se apropia de Sfanh

ScriptuX;

b. SfantaScipturx nu constituiereperul PIim 9i imediat 9i

ln nici un caz unic ln cxutareardspunsurilor la problemelecu careseconfru e qedincio9ii, Pentu argumentareaacesteicon-

statdri voi invocanumai faptul cdcredinciosulortodox nu alear- ge h SfantaScripturx cand are o probleml saucand il ftIm6ntd weo lntrebare,ci aleargxla biseriaegi h preot. Aceastanu ln- searrmdnici pe departeminimaliarea rolului Sfintei Scripturi

ci vine dintr-o raportatediferittr fa!, de aceasta;

c. Sfenta Scdptud nu s€citette ln primul rand pentru a

satisfaceseteade cunoagteresaupentru a invxta 9i a alla lucruri

despreDurnnezeusau rtrspunsuri la lnhebSri care te frtrmante,

ci pur gi simplu ca o calede a comunicacu Dunmezeu/de a te

fulni de cuventul lui Duilnezeu/ aqacum se citegtescrisoalea de la o persoanadEg6, p€ntru care ti-ar fi suficientao singula lectureca s{ afli continuhrl informational at ei, dar o recitegtide multe ori tocmai pentru cd ea replezincl o lntalnil€ la nivelul

ERn,flNIADUHULUI

cuvAntului cu respectivapersoantrdraga.Lectura

ei nu

::j:: ^1:_::::3,'^'j1,:1do*1, du,.p""*"ud."ga, n;;

sferacunogtintelorci iCnraulcegteinima,dacolsisLf6

talecuaceapersoaJre;

d. Constaterile de

mai sus sunt evident€si ,*L_

Iihugica propriu-zis5 a Bisericii.Sf8ntaScript"ri{['],]

!i ocupx un loc important in cultul Bisericii, Sfanta Eonand permanent pe Sf6nta Mase 9i fiind citit?t soffi

multe momenteliturgice. Dar, referindu-ne6e Ei numai la Sd

ta Liturghie, momentul cenhal nu estecel al

estemomentul prefacerii painii 9i a vinului in

lecturilor btbltce,

Cinstihrl Trlti,

Sfantul SAngeal Dornnului Hristos 9i trnpaftI$irea lor. Acelagilucru estevalabil 9i pentru celelalt€SfinteTaine,I 9i pentru toate slujbele Bisericii, ln cadrul carorasjst2l Sfintei Scripturi, dar ca par:tiea unei lucr2lrimai compler, trate in cele din unnd pe imp2lrelgireacredincio$itorde Duhul lui Durnnezeu 9i de lucrareaAcestuia,chiar c6ndestevorba dd citirea Sfintei Scriphrd, A sevedeaBotezul,Hirotonia,Cufimi4 Maslul etc. In toate acestecazuii credinciogii vin la Bisericds! ' se boteze,sd fie hirotonigi, se fie crmunali, strfie vindecali etc"

nu Pentru a citi 9i studia 9i pentru a afla cespuneSf6ntaSarip. tura. Lectum Sfintei Scriptud, nelipsitd de altfel din acerte6luJ. be, esteparte a lucrfi ce se sevarseqtede cetle preot prin Pu. tereaDuhului lui Dumnezeuh fiecaredin acesteslujbe; e. Aceeagisitualie se poate observa gi in ceeace Privette spidtualitatea monallal1 un alt reper pdncipal in cor'siddar€a sPaFului ortodox. Desigur,in pravila 9i in nevoiniele monalru' lui ortodox inha si lectlua insistenta,uneori permanenel a !tb:n' tei Scripturi(a se vedeacittea Psaltirii),dar viagamonahului estem;lt mai complexr.Asculfarea,inftanarea,postul9i !ugd- crunea,priveghere4 metaniile par a Ii pdoritare ln viata dpna- hului. C'Atprive5tecitirea Sfintei ScripAri, aceasta are o fun4ie foarte specifica.Monahji vorbescde puterea Psalririi in a Drul ispitele 9i a alunga demonii sauin a limpezi minteaomulul sPre

a afla solu;ii h froblemele cu care se confrunte,

inlormatii tn functie de care se disceaml mai

nu oferindu'i bine tntse rnal

274

Pr. CoNsr.\NTrN CoMAN

multe ralionamente logice, ci luminandu-i

inlelegltoare.cumdr

mintea sau simtirea

inrili:

"pune'nonahii f. In ceeace privette spiritualitateapopulara, adica modul in care credinciogii simpli, obiqnuiri, se raporteazi la Sfanta Scripturt aici lucrurile par a fi 9i mai clar diJedte.TrebuiesAre- cunoa$iemcAcredincioqiinostri citescpulin ;i rar SfAntaSc p iur5. SeintAmpl; aceastachiar $i cu cei mai devotati credincio$i ortodocsi.Nu facemdecatsaconsemnlm evidenla Iapielor Si sA incercamo evaluarepozitivd a acestora.Odcine poateconstata cA este mult mai imporiant pentru un ortodox sa-gi boteze copilul, sa secunune, sXi inmormentezepe cei dragi cu slujbtr la BisedcA,sAseimpar6seasc:, sdfacdparastase,coliva 9i colaci etc.,decatsdciteascaSfaniaSc pturd. Un ortodox iti poateieta fapiul ci nu citeqte Sfanh Sc ptur6, chiar dace i$i repro$eazApe bunA dreptate acestlucru, dar nu-gi poate ierta si i moari co- pilul nebotezatsau perinlii nespovedili 5i neinpArUsili $i fire lumanare, dupi cum esteun mare pdcatse hdiasci bArbaiul ii femeia necununati Si o mare lipsd sAnu facd sfestaniela casi, spre exemplu! Aceasid iemrhie a lucrurilor este scaDdaloastr pentru ftafii nostri protestanli ca qi pentru unii teologi orto docai,dar cred ce ea poate fi evalua6 pozitiv pentru o ermine- udcA biblic5 ortodoxe. Au Iost pedoade istorice lungi in care credincioqiiortodoc$inu au avut accesla SfAntaSc ptura pen-

tru cA pur Si simplu aceasianu em tradusA in limba lor sau circula in loarte pu,me exemplare. Sigur ci aceastaa fost o lipsi, dai nu urla vitald. Sigur cd citirea Sfintei ftripturi nu numai c; nu trebuie exciusd,ci trebuie incurajatape toate cdile, dar aici vorbim de o ierarhie a lucru lor a$acum apareaceastain viala de toatezilele;

B. SemnalSmaici, in aceea$iordine de idei, o atitudine

asemdnAtoarea teologiei patristice Si a spiritualitAFi filocalice.

Cred cd texteleanalizatein lucrareanoastresunt conciudenteti din acestpunct de vederej

h. NotA discordantx face, dupa toate aparentele,teologia

academicd.Aceastapare si aqezeS{eJltaScripturd pe primul loc intre surselepe careigi bazeazi elaborarileteologlceqi sd-iacor-

ERN{NlADUHULUI

275

de acesteiadeseo o pozitie unicx Si exciusivd Se poate con_ stata cu usurintA faptul ca, in majoritatealor, lucridle de teo- logie savanti, de gcoald,din perioada modemd, i$i intemeiaza poziliile sautezelepe citatedin SfantaScriptura $i din liteEirra

patristicd Si mai putin sau chiar de loc pe evidenta faptelor sau

d \ iejii dintotdedu-rd li

festarca ei comunitar;, fie in cea personald. Nici Sfenta Litur_ ghie, nici celelalte Sfinte Taine sau lucrdri slinfitoare ate Bise- ricii, pe de o parte, 9i rlici viata duhovniceasc; ii experientele sdu frdrrilpoamed of duhovruce5finu concrituresurie pentru aceastdteologieacademice.Ixcluderea tezaurului imnografic al Bise cii. ca 9i a literaturii filocalice,a patedcelor,a vieiilo( sfin- tilor 9i a literaturii duhovniceqti in geneml din bibliografia lu- crArilor de teologiesavantdesteun algurnent 81eu de contestat in sprijinul celor de mai sus.Dacdluam in calcullocul literaturii duhovnice9ti in viata monahilor, amintit mai sus, $i a credin- ciosilor simpli- 9i aceastamai alesin ulhmii ani -, va trebui din nou si semnalAmo pozilie inca distonanH IaiA de acegtiaa teo- logiei academice.Trebuie se recrmoa$temaici un reflex carenu estepropiu spatiului ododox, urlde viala Si lucrareacaatareau prioritate in raport cu consemnareasau comentareain scris, oricat de autorizaid 9i autentica ar Ii aceasta.SiBur c, existd un primat nu absolut,ci complementara] Slintei ScriPtui, clar nu

la nivelul literei,ci la nivelul duhuluij i. Spatiul ortodox nu opereaz; nici cu un Primat absolutal

Scripturii, limitat Ia cel al S{inteiScdPturi (vezi sPatiul Protes- taJlt qi neoprotestant) sau chiar exhns 9i la sc erile Sfinfilor Pirinti, adi;: 1aSfantaTraditie (vezi 9i unelelucriri de teologie academicadin spaliul oftodox), qi nici cu un Pdmat al autorita-

tii

iolice), ci opereazd,agacum am vdzut, cu plimatul Duhului lui

Dumnezeu. care se mani{este

itatea bisedceascl"in mdsura ln care acestea sunt Parte rnte-

Srantd a organismului viu, unic

buhul esteEel care dl viatx

Bisericii, ca si in viata fiec;rui madular al comunitdtii sau al

a celeipre/ented Bi,e.i,ii, ti; in mani-

biserice$tiinstitulionalizate (vezi spatiul iradifiei romano-ca-

$i

ln Sfallta ScriPturx 9i in auto-

9i

$i

unitar

al Bisericii ca atare

S€manifestain ansamblul vietii

Pr. CoNSTANTTNCoMAN

trupului eclesial,pentru lntelegereacareiafunctioneazaca repe- re fundamentale Slarlta Scriptud 9i celelalte monumente ale vietii Bisericii; j. Voi invoca in sp jind celor spusemai sus o atitudine caracterisdcaspatiului ortodox. h situaFi de cdza, dintr-un reflex siidtot con-sidereu, nu se recurge in prirnul r6lld Ia autoritateateologului, care poatecunoaqtefoarte bine $i Sfenta Scripturl 9i lntreaga Iitenturd patristic;, Si nici la autodtatea bise ceascd,o cat de lnalta ar fi aceast4ci serecurge - $i lucrul acestail fac chiar qi teologii Si auto tatea bise ceascainsdgi atmci cend nu exisH excrescenleale vreunui 8en de inJailibi- litate teologicxsau institu,ionalizatd - la un om duio\,nicesc, la

un mare duhovnic. Acestapoatefi un monah simplu, dar poate fi qi un inalt ierart! 9i amandoi pot fi 9i lnvdlaF, dar nu pentru calitateaaceastaa lor, ci pentu autoritateape care io conJera heirea directS,expe en a lucru lor dumnezeieQtisaucunoa$te- reaprin vederedulDrniceasce; k. Pe$pectiva aceastanu esteuna careexcludesaumargi- nalizeazdSf6ntaScripturA,ci dimpotrive, ii recupereazdlocul Si lucrareain s6nulBisericii,al vietii impreunx cu Dururezeu. Este insl o perspectivAcare evitd exclusivismul biblic aceastAmon- shuozitate teologice,cum o numeaun mareteolog oftodox con- temPoran; L Trebuie strnu ne ferim $i sXnu ne temema recunoasteun Iucru mai mult decatevident ln viara comurdtare Si personalaa otodocqilor, anumeaceh cAln centrul vief,i lor nu esteBiblia 9i

lectura

DurnnezeiascaLiturghie 9i celelaltelucdri sfinlitoare ale Bise- dcii, rugeciuneaetc. -, din carefaceparte gi Biblia 9i lectura ei. In cadrul llnui mod {oarte concret de a hei impreunA cu DumnezerLintr-rm contextsocialistoric anume,ifi au locul lor, foar:teimportant dar nu exclusit SfantaScripturt lecturaqi ex- plicarea acesteia.Dacd putem folosi din nou imaginea cu scri-

Bibliei, ci este viala prop u-zisd, cu Dunmezeu '

ERMIMA DUHULUI

277

soarea34ode la o pelsoani dragd,nimeni nu seva limita la sc -

soareaaceasta -

va reciti la nesfarsit - daceva aveaposibilitateasAvade 9i setrd- iascdln predma persoaneidragi carei-a trimis scrisoarea,bucu- randu-se Si ra\,'nindcu timp Si ferd dmp sa o vadl Si se sebu- cure de filmusetea qi de bogdtiaei suJleteasci,de irnpertAsirea din toatedarurile ei pelsonale. Aceastxrealitate evidenttr din viala Bisericii rAsX tene ne tdmite la o tnjelegerespeci{icaa Sfintei Scripturi, a locului 9i ro- lului ei in viata Si teologiaBisedcii Si prin urmare,la o ermine- utid prcprie, pe care trebuie sd o luam seriosin seamagi se o elabor6m cu multe atenlie, investigdnd fi analizand diferitele

domenii ale vigtii noastre bisedceqti.O valorizare pozitiva a constagrilor de mai sus !i nu ram6nereaobsesivdla evalubri cdtice negative,mai alessub presiuneaorgolioasea conftatilor noqtri apusenisaua weunui complexde infedodtate cuiberit in randul teologilor ortodocai - ne conducela concluziacXBise ca

rfudriteanS,in viala sa liturgic5, in spiritualitatea sa monahald Si tn ceapopuhle, functioneazein mpottarea la SferltaScdptu-

d cu o ermineuticepropriq conformecu crezul ei desprcposi-

bilitatea comunicdrii inteligibile dinhe Dumnezeu Si om gi cu

de$io va peshacape un odor de marepret Si o

m^ea6l6oi,

pi rp.l.ai.t

Lucrarea de fatx s-a vrut numai o contribulie tn direclia senrnahrii reperelorprincipale aleacesteiermineutici.

2. Erminia Duhtlui

sauErmineuticaduhovniceasctr

intre contribu,tiilelucr6rii de fa't cel puljn Ia nivelul inten- tiilor declarate,dacanu $i la nivelul imptintuiior, s,au dodt a fi 9i ufnxtoarele/ mai importante:

a. Intai de toate, propun - sper/ indreptdfit de evidenla lucmdlor - rectificareaobiectului Emineuticii biblice Drin mo-

e

de

rr SrenldS.ripturo unatr-acoresponddFtirrc Dume/eu riom.

Trimiteea la aceastdimsine nu esteua int6mpldtoare,Sfantul Iod cul

Aua.el rui mdree'egeadlShnLelorS.riptund;

rodrerimpunle. (oNide.

rtrlil

l'r.CuNsrAN tNCu\t1N

dificarca intrcb:rii

teologic;, i$i ProPune

Principale

1a cnre accasta/ca orice ltiinli

Ernineuticile de Pan: acunl

iti proPu

si risPun.ll

ne referim

la manlLalelesau nataiele academicc

near.rsdrlspund.l la iniicbareai

in ce conrliii pa te an

l liccirci eyci, nltn iecAt cean

scrieii

nccstota,din ttLomet ce

tit jr re t)rcsuptorc iisttLntecult rile, so.iolo.gic', fsiftolosnr',

rdi gila se, t'i| osa|icrt:tc ?

Obiect l ernlineuiicii in accstecorl.lilii era acelaclc a con

textlor h;hlice,si nlFkrgi

dcPLill ti cated cotllntulttL

riistio dit'tre li ttnlriJonrte l]tatedc

fccliona punli sau Poduri

de a oferi cactrulemlinelrtic refer€nlial Penfru dePiiirea accstor

disianle 9i diferente Acestepunli se reali"au Pomind de la cu

noa$tereafoate bli.e >i .rc"rJ,l,

Penhu depitirea accsteidjstanle sau

exacti a ePociiin carc au fost scrisetcxtelebi

r-lhi.o In-u.". r

,"1^rPPu.i

Din persfcciiva hadiliej ii a vjelii Bisericii noastrerisiirr"

tene,intrebarcala cnreirebuie si rlspundi ermincutica biblicil este,mai int;i:

i ce colttitii Pante itltehgt o lul fecnki e\ci, nltfl dccAf

rcai

en,cuLrihl sru @tbilti

Prin tmdt., atriectirultnnlllclLlicii.stc it pritttul rntldrcel| L1t

a Jitcu patl poltru a depntidislnnlr ditltre otn li

|c\tru r f(tasi

intrcbarea

.rre

u t'ast scrisele

cl. hibii.esd clutr co catnit'ntiict LttiDum ezcudil snltprin Scripttttil

DtLntc't1t

rcelariLitnbdj

Ermineutlcii conventionalerimane !i in cazul

tradiliei r;siritenc, dar nu mai cstcinircbareaprincipah, ci esie

una sccundari, care i9i afli risPunsul duPi cc se rispunclc h prima intrebarc,carc csteceaclemai sus Dnc: se rczolva Pro-

tlema comlrnicarii inteligibile intrc Dlrnnrczeu fi om, dc aic'

decurge,a$acum vom vedca, Ai solufia Pentru problema conlu- nicAriiintre oarneniiapartjn;tori unor ePocisauculturi diferite

b. Irmineutica ortodoxi tiscste ci dcpiqirea distanJeidn1

tre Dumnezeu

literei sarila nivelril limbajului material,fizic, oricale ar h aces-

ta, ci 1anivclul duhului, pc care litera sau limbajlrl matcriai il

poate

ie. Pentru tra,1;9lar:s;riteani

$i

om nu sc poaiein nici un cazrcalizala nivelul

poaie ctLPrinde 'lecatin Par-

cletoati lumea ac-

sennala sariindica, .tar rul

cstees$fia]9i

ERt"ltNtADUH!t ul

.,Tlr( frpru. J p lirnrr-- -Jev.

pc

L., .i

",c., gibilti devinc posibili c;nd sc

.r.l

n,,

clui rr.r,l:^.t

^

I

),,. t, -rr ,-.'.'l-

:

u-\pn.t,. )i.frinunrdre.nL:cp

.

r

,- .'fi. LL

rLJI.r'-r.

.-'e v.,t,,Lii "

.ri,.L" '.'rner, . q mpl

L,.rvp

,-

.

,", realizeazi ., .,r,,1",,r.,,r" t.

.

r

,,,,

": t;,:,i,.

.ilir.

,1.rrn,r,,-,.,i.rJ.t

,,r,,,,.-l

.lc-,.1.'-Jul,.

.u.,uf,rpnr ,Jn

ii J

,nDt

,

,,

,

1"".;:.,t;;

dcsigur

sunt, dar exprim:i ur1adevir functamcniat,c.irepo.rte fi

analizar $i descrisin rnnenimult nlai prctentioqt 5i rui

tJti

ci accst lucru nu se poatc imphi

',,tf, o'1 ., D rlrulr'rlr

nuln-

trnr

de

,:.

n.J,,Ll ,,,r,,.^,

rrpDr rr|2, |

dcdr

,,\lppv

.,

prin dobitn.lirca

, u t,.,,

.

'Jlur-. eu. R,. rr^ .

Concluzin lucririi noastrc,d

acesipurct.tc

vcdrc,este

.rcccacii po.iLrlcarepoatcrccuperacllstarli;rdjntrc DLrnnezeu si

om la nivclul comunicirii inteligibilc csteDulrul lui Dumnczeu Iluhul Stantesiechciacnnineutic; prin cx.clcnli sauprincipiul ermincutic prin excelenti, impropriu spus drrr prnctul d(] vc dere al €mrincuticii duhovnicerti, proprnr lnnbiiului ernLneu

ticii convenllonalt Ia carene am refcit. Aclast.i concluzit, .:x-

trasi .1cnoi din iext€lepe c.rrcIe-amrnYorat fi .rnaliz.rtpc

cursul lucririi, csie intemeiaH dc autorii a.estor textc pc Prc rniseieolo€icr],cosn]ologice $i antfopologicefLr)r.ianreniale

par

Premiseleteoioti.c .c i

mit la o viziune oritar:l a nrteg"

rcnlitili cxistente,carecuprin.lc lumea necrcal;ir lui Dumnezcr

ii lunlcn crcat:ia omului. Dac:iestcposibil s;i clcscoPcrjm unctc

resorturi ale unitilii

insuficientc, atunci cdrc poaic fi resoriul s.lu suPortol

dinire lumca nccrcati a hi

nu poatc vcni fi nici un ca7clin sferacrealLrllri, ri Yinc i1 mod

|le,e-.,f.t

rdt.J .rinL. l'

I L,i- r'ri ,u-i- 'r'

Iun1jicrearein ea insiti, deti nedcPlrneti nitllii

I)un

ezeu si

lumen crcati? Acesia

r.D

rp

t

o.B

r

t.,r nr

Jn),.,.rp.rr"nu

Ir

tj.

.,1 r''-i\Ful

l'rl

'lrrer'nIr'

lirrr^nJ

r., I ,un rr./, In ni

L

'rr'

-.rhri:

"ind

9i

tura necreataa lui Ilumnezeu

ni

'

.lejr,un r

cca crcat; a lu

ii $j a omurur'

rr'rlJ 'r 'io-Jrr

rrD'iF

rl 1,P,fl-':rir b rc lrrm

rp.,-.'' u lrrrrrr r"rr".:ra " lurD-llrl F,'Pr P-

,

2ll0

|I

CoNsrAr-11\CoNIA\

t:$irea cledarul liber a] lui Durnnezeu,de Duhul lui Dumnczou Duhul lui Dunlnezeu esiea$adarpunie ontologici intre lunrc.r necreatia dumnezeirii $i luDreacreatd.

AdF\:rLI ,l,.lf'

.

.ri. n-,,

,.i.,

;

,r.u.

.rrpnl

en{namentespifiiu.rl sau energeiic,prin urnare nllelegereali.r

bajuhLilumii cre.tf nu sc poJtc linlita

l.

.1escrhnrc.1c.r.cteris-

li.:jlor cxtcrioarc, natcriale, ci trebuie s; ajung: Ia dcs.rifrdre:r

infclesurilor spirituale sau infelegitoare caren1upot fi percepu

te cle simfurile iizice, ci numai de simlirea inlelegiioare, rdi.:i de snnturile duhovnii.e$ti.

Adcv;lrr]l cxistc|lci um.rnr nrsc$iconfirm;

dc ascmcnea

lucrafca Duhului ca singura h misuri s:iI dcschidi spre Dumnezeu. Omul esie intru ioate (tependent de lumea sa ex

ierioarh, inirelinandu si viafa bnnogici pdn impirtiiirea sau

rcsursclorhnlii

nrconjririStodre,cxlcrioare lui. De

rivri dc an:i un principiu sirrplll, anume acclac.i,pcntru .r ft)n

ciiona, necanismul acesiadesivariit c.1repare a fi ri care este

constlucficdc alimcnt;rrcdin.tara sa. Si

cum o rul nL1poatefi lirritat la ni|ell1l hli bbl(rgnr,la :natonilr

$i fizlologla sa sensibili, ci trebuie avut in vedere Sl nilclld

contnlua-

rea nnaginii, afntonlia ;i fjziologi., sa spiritualii sau ,,itlf(l legito.rc", cunl o numcsc P;rintii, ir1contrastcu cr'i scnsiLrili , ,tunci .'sh'cr.l nrccsitatc rcclarraH existcnlautlor rcs rsc spi ritualc sau duhovnicefii sau,,infelegitoare", exterioareornului, care si faci posibila viala la ni\.elul anatoniei 5i fiziologiei Lrnranenrtcl('B;lbarcAccstncstc functul dc nrticularcintrc

existenlei sale spiriiualc sau, daci ni €sieingiduiii

ornul .re rcvoic prirl

Pcrspecuvaautonomli ii sufici€nHsieii esie r:sturnali

antropologia filocalic.i,verificabil; ast;zl chiar la nivel empiric,

confornrc:reia omul $i capacitdfilelui Lleperceplie $i inlelcgerc, dc$i cxistentc,nL1pot fi acHvatc Si dcci nu pot fi eficientedcciit in prczenla unor sumuli €xteriorl sau h clialog cu rcsursele cltlrrioarc. Da.i recunoaftcm c: realltateanu se cpuizeazi la nivellil ci fizlc, asacum spuneam mai sus,ci arc un nivel sPi- ritual sau ,,infelegitor", aiunci trebuie si rccunotrfte'r ltj exrs

.1|'

t'NINt \ DUH L!l

,. t., uror irrtur

nd(. ri1,.i1,,t,,,

.

,l fi.,p 'n-r,

,,,,",g,",,

,

rr,

il

t,':, '.,,

-

uf .tir r r' ,'.p,iur,

."

,

"'

;,,;-1" :i::i:

,.:. t'"

,.t;"

_

1,r

,iJrr"\,,

,-.

lu6i.!,.ed

'1-to

accstcconsidcrcnteelenleftire dc;",.,;-;i"

'

Ji,,InLr.r.,r

i;.;";":

pe l:ngi

gici, cosmotogici Fi aniropologlcl, i"

spec!iYevine insilii isloria revelatiei tui tcrtcl. irnlusc in anblogia noasiri.

,l

in llezvoltareainstrumentelordc invcsiignitc nu

un tcl suficieni siesi in exltorarea si nrlele8erfa

zciciti. El .rrcnevo;c la nivclul ninlii

inieleg:ioare dc lu

nevoieochiifizicj.lc lumeafirci penirua vcdasaupl:rmanti de aer peniru a func|nnra.Nu cstcvorba pur $i sinplu dc o d;

ferenli secundari inire ermineuticile1acarcnc anrreferit ti cca ]rc carc noi o consi(lcrim a reprezeniaspiriiualil.ltea ii i€ologia ortodor:r, ci estevrrrba .lc o dif!:ro1!i fun.lam€ntrli. La fcl dc fruldamentali $i \.italdcum estectifereniactnllrco filosoficantro

pocentrici autonomi qi

.onccPc pc om dc.i'it in rclnlic:i ir1cltpendenli vitali 9i totali

de D mnczcu.

"p.;ji"rt

r)unrnezeu, tiustrati in

^*r"t"si

p"

l'rrrrurr

.1

ul ,Ll

,

r.

, lr

,r

i.,.r,.t,.

I.r,,*r,*(te

l.o:,tefi;n nici

tunlii dunne,

sar nl vi\l i $i inteleSrii

ina sau cle ardiarea Duhului, aiiacum au

suficient:i Fi o ieologiecarc nu lPoat€

Orice incercarea omului clea conccpe,dc a vedcasr inlc

lege lumea lui Dumnezeu, ca

9i

$i

oricc nlcercar(rd.r a nrtercge

iindrri"

.1lui nu

'rezcu

vorbirea ,,in nulte leluri

caPncitirililcsrlc creaie,nLrtrumai ci ste

sortitii ctccului, c; proctuceidoll, transfcrAn.lsau amPutincl lu

n,! , lu, Du,nnerer-n nr.LrilLlJ De aceea,cu totul prioriiiri

l)uhul l i Dumnezeu sau lurul dlrm

nezeiescinainte de a inccr-casi infeleag:isau si PitrlLnda rcan

tatea.intreata viaii a lliscricii, ca

suhLisunt i;d.cpiate sprc .lobandireaDuhului lui Dumnezeu'

citre on1rumai prn

tu nulic

, in spalilrl orlodox

esie sh:rda-

nia ornului c1ea dobardi

$i

tLritenevoingelc crecitncro-

far; dc carc nu esteposlUl,:

pu.,lFL Jlr,lr, 1

i',.,,'.u,'., *.,ipr

viati l; niveiul duhovnicesc ii nu

.

ni, "

., rn,i i,,

v.

b

i lri DrrnrnF/r!

,i t?rrrL. " rnrfirrJ'r

r li

'l

rl dul .\

.

r.,.s,

"'1

262

Pr. CoNsT,\NTrNCor'{,\\

dc

lunina

$i puterea duhovniceasciJ cuv;ntelor dumnezeiefti

alc

Scripturii, de unde poateveni intclcgcrcaadevirati a lu.ru-

rilor. Nu mai vorbim de nevojntelcasccticcale nonalilor, caff tintcsc vedcrc.rlui Dunnezeu, Si desprecafe s-avorbit pe l.rrg in lucrar'ranoash';.

lil

3. Eliminarea exclusivismului Ei absolutismului biblic Dh perspectivaErmincllticii duhovnicegti,inteleterci] .o- rccti Si dephi a realiihfii nu mai este o chrsfiune ieoretic:i,

iniruc:it adcvilrul nu esteidentilicat cu exprinurea lul, cl estco .hestiune vitali, de eadepinz:indr'mplinireaexisientiali a on1u lui. De aici decurgeinsemn;tatcnc.rpihlA a problemei intelcgc-

n -i .r, u|l.r ,F-I -i in.,n^J

gerealumii lLriDumnezeu inseamnd.]c fapt participareala hl

t,-

,

n

r,

,ri,ii

.r.'r

i'.,

,

rnca luj Dumnezeu.Lipsa inleleterli ca participarc c.hivale.lzi

cu lipsa dc participare,carela r.:rndulei adLrcecu sine moarbr

sufleteascdsauduhovniceasci,saumoartcasufleiului.

Una dinlre celemai insemnateconsecintenlc accstcicrnri- neutici cLuhovnice$iiesteaceeac; elimin; orlcc r'iscdc n cliso.i.l Sfinta Scrjpturi de realitaiea in sine, .te istorie, clc realitaica unic:1 Si unitar!: a lumii dunuezeie$ti $i a llrmii create.SIint.r Scripiurd nu poatefl conccput::ca mllrimc in sine,auiororn;, ;i absolutizai; ca autoritate,Llinmoment cenu cstcra I)umnez.Ll,

. e.l- n,.rrfc-r,rp.,J.,'lr,p,.erri,, l no"jun

" text nu Scripiura insifi, la nivelul liierel, esieautorltatea,ci in

terpretar'cncorcct;ia accsteia,h randul ei ctependentiaSacL'nr

an v;zut .le expcricntaciircct:, de iluminarea Duhului. in frtul

acestase .lemasci cu mare evidcnt!] ipocrizia cclor'carevof si impuni SfantaScripiufAca unic izvor al a.tcv;rului, pentru .i, de fapl, nu impun Scriptura,ci propria inierpretarea ScriplurL in;elegem astfel de ce principiul SolaScriptura nu esie dec;i o alternaiiv: a primatului papal $i a inlailibilitdlii papale,aplicate la nivelul fiec;rei persoancunlanc. Ej ili subordoncazi evjdent Sfantaftripiurd, dup; cum o subordoneaz;olic.rreexeget(ch1ar oriodox!) care se limiteazh in lectura $i inierpretarca Slinlcl Scripiu numai la capacit;tilc lui naturale;i nu-$i sPrlin: er-

-. 1^.

t

EltNJr\JADuLlul.Lt

283

nrinia pc cca a l'.ldnlilor Bisericiicarc csre

clpcr'lcntci .luhovniccAti.Daci ser€cunoa$re

zeicscal Sfintei Scripturi, atruci treblri"

cit ii

ledfica|i ta nivelul

* ",*""."i'0"-".1 ^*".*.a

"

,r"oti

,i,"

nevoiabeneficieriicteerpeicnla DuhL,lui ", tui O.*

ii

rp

\.p lprplnrplpopf

Sfinta Scipturi

estevie $i cuvirltoL Scripiurij

"",

.o

"n".g;"

lui

receptat

ii

au",""r",

Dunuezeu,

inlelcs nr \'iul lui numai ahnci cAndcster,:ccptat "a exprimare

dire.t'i pefmanmt; a lui l)umnczeu

iascdnecrcat;.Scparatdc Dunrnczcu 9i cleDuhut

cuvantul Scripturii este literi moarh, ca .tc

nnr l i .Jrenu F. prp.'Tt |,. crete,ci csiedisociatde aceasia.

Absolutizarea Sfhtei Scripiuri nu spo.rteopera decit l:r nivelLrl liierei, fapi care condLrceine\.iirbiL la un fundamenh- lis idcologic. Ac.rasHpclspcctivil r'nlrelineo angoasiinsupor tabild 9i permanenti in fala eveniualelorcontl.rciiclii,nlcxacti- ti!i, nr:con.ordnn!ccc ar putcn fi .lcscopoitc cventualcleatoi

puiernica $i infailibila $iiin!: intr o colecliec;rSfilniaScripturi carecuprin(tet€xtede o diYersiiateinrcrsi, scrise Pc o perioad?1 de pesteo mie de ani, de zecidc.tutori,in Lumidomjnatcde

culturi diferite.

ftiinlelor biblice, in special a arhcdogiej !i n crjticii tcxtualc,

precum $i a $tiinfci

tcva secolcsi ne puntr in nlin: un iexi cit rnai fiilcl forme' srle

initialc. in aceeaslcategoriese inscrie fi rcflexltl unor intclec

iuali

incxactititilor djn iradu'ccrcalontanr:ascia

furnizezc dan$ii o tr;rducere $tiintifici

siv pe $tiutorii clecartcl Ca 5i

i" tioa"."."o sil,ti"i i-ar fi linut pe dan$ii ciePalte d: \:riil-::::-

ti\,tr a Bisedcii,pe post cleobscrvatorjcritkl,

toril Las cititorului evaluareauncl astlel

persp€ciivaermineuticii dLrhovnice$tiNimlc

i-'.'

apusenicrecici "lo aceastasc intampli p(]nh-uci

ocupti de fapi cu ScriphrralDesi;ui, ioti

iltf(:l

$i

cuvantul

"\f

ir , r, rr.r "i 1,.r .o.rrF\orr_

Estesimpiomaiici dczv(rltarcaf:rii Pteccdent a

fraduccrii Bibllei,care sc str:ldl1iesc dc ca-

de mlrltitu'lnea

romeni foarte ingrijorati $i preoculali

tlibljel 9i hot:lrrili si

cxaci:, bazindll secxclu-

cand acesteeventuale inelactititi

obiectn4 n!{ruta-

dr i'trePrinclerr oLn

din ac'Jsit tcmeJe

lt:siritul

ortodox l-rafrt nosrrt

ortodoctii^nu se

dorim un lext cat mar

,""i,'!it

si nu seresimteh

2U

Pr. COMTANINCoM

N

fidel al

autograJelororiginale Si o traducere cat mai fideH a

textului original $i Bisedcanu a incetat strddaniile in aceasH

directie. Dar aceastddorinF binecuvantatanu s-a hansformat

niciodat?{in prioritate vitald ginu aproduscrispare 9i agiratie. Daceermineuticaconventionalxestein crutareapdncipiu- lui unificator,aplicatoricSruifel de distanlesauseparAri,aiela

cu

ca lumea createinsaqiare drept supot al unit{fii 9i al consis-

tentei saleenefCe dunmezeiegtinecreate,Duhul lui

Insugi. Prin unnarc/ numai la nivelul duhului pot fi depigite

distanlelesau separ;rile dinFe oammi, iar

meni 9i Dumnezeu,cum ar fi ceape careo reprezintdCuvantul dunmezeiescal Scdphrrii, nu pot fi depagitedecetin Duhul lui Dumnezeu. ln acelagitimp, inlelegereasaucomunicateaprin Duhul face sd dispare gi distanlele dintre receptarea ii trtrirea informafiei, oricarear fi aceasta,i'rtrucat nu exisei distanti nici de timp nici de spafiu lntre acesteadoue,dactrelesercalizeazi in Duhul.

Vederea ln Duh sau intelegereaprin Duhul este singura care dep4eSte abordareadisociativd"izohte, neunitarE,care a devenit lege ln cercetarea ttiinlifica bazatape analiza sepamta,

in sine, a obiectului de cercetat.Atunci c&td se rtrmanela exte-

riot

seaiungela Duhul susFnetor Si unficator a toate,al intregii rea- litlF, mintea nu poatesdaibAo percepfie Si o intelegercunitad.

lnlele8erea Ia nivelul duhului esteuna unitarx 9i unificatoare.

Cu riscul de a obosi am sd mai invoc Ai aici o observafiea Ptr-

rintelui Dumitu

td cSnd ajunge la contemplarea(vedereaduhovniceascd)Celui nemdrginit. Atunci e 9i libere de bt ce o lngusteaza 9i de toatA nevoiade a trecede la un lucru nemArginitla altul"3ar. Ermineuticaduhovniceasceesteemineutrca proprie teolo_ giei pahistice rasdritene 9i a vielii $i spiritualitStii Bisedcii

sigurante nu poate fi aflat in interiorul

lumii create,penhu

Dumnezeu

distanleledinke oa-

la nivelul literei sau al percepliilor simlurilor fizice, ;i nu

SHniloaei ,,Minteaajungesimpu Si neimpdrti

tt Filo@lia8, nota 568,p 275.

ERMN'IA DUHULUI

245

Ortodoxe. Eane va ajuta sd eliberdmpe deplin teologianoastle de Fcoala de influenfelescolasticii.

Recuperareaantropologiei filocalice,reprezentativdpentru antropologia teologicer6sdriteand,bebuie sAsteala bazaelabo- radi ermineuticii teologicein general 9i a ermineuticii biblice ln sPeoaL Dacdva fi recunoscutecaexpresiefidel; a traditiei Bisedcii rAsa bne, ermineutica duhovniceasceva impune modificarea metodei atat in ceeaceprivegtestudiile biblicein ansamblullot cat gi in ceeace privegte folosireaSfintei Scripturi de reprezen- tanlii oricdrui domeniu de cercetareteologictr.Oricat ni s-ar p?lreade neadeverat ermineuticaestedeterminand pentru mo- dul in care facem teologie. Referitor la studiile biblice, pot constatacu regret cAln spatiul ortodox, chiar Si in Romani4 se continua ehborarea de lucrSri, fie ele Si de inhoducere,in care sunt evidente pdncipiile ermineuticii autonome apusene,in

care Duhul lui Dumnezeu nu-$i are niceieri locul.

vorbim de faptul ctr imitarea esteexp.esiaceamai evidente a cuventuIui mort, fid viate,fpsit de duh. Ermineuticaduhovniceascdelimintr fanatismul de orice fel 9i chiar certitudinea cu czueunii teologi se bat cu pumnul in piept ce ei exprime numai adeveruri sute h sut5,curate de ori- ce erezie gi se instituie in aprratori ai Oftodoxiei. Separe, tnstr ce c€eace apdredenqii estedepartede a Ii inlelegereaortodoxtr a lucrurilor. Cefitudinea expdm-fuiideplinea adevAruluideplin nu o poatercvendica nimmi penEu sine, pentu c5"chiar 9i in vederea dumnezeiascdsau duhovniceasctr,atunci carrd se cu- noa9te Prin participare, aceastaeste in parte Si, aga cum am vezut, numai o parte din ceeace se expe menteazese poate exprima. Faiatismul 9i certitudinea sunt date de emineutica literei nu a Duhului.

Str nu mai

Obsesiacunoagterii pdn invefdturd, cultivaet de rationa-

lismul exclusivist ;i de gtiinla luciferic suficientAsie9i,hebuie pAresiHsaucel pufin atenuatS,cu credinla ce adevarah cal€de

cunoaqtereesteceaa experieniei a tdidi

peEoaneisauobiecfu-

Pr, CoNgrANlN

CoMAN

lui de cunoscutprin relaFonaresautmparta$ire.Estetimpul ca teologiaacademicesXfacxpaSiimportanli ln aceastldirecFe. DaceDuhul Sfantestesingura calede accesla inlelegere si cunoa9tere/atunci unicul c tedu al adevdrului esteexpe enta duhovniceascl.Iar daceexpe enla dullol'niceascee#e singurul crite u al adevlrului atunci inseamnacd nu putem vorbi de nici o institulie sauautoritate,individuala saucomunitad, apri- od infailibila. Nici o instanli omeneascenu sepoatedeclarape sineapno c te ual adevdrului.Din ratirni mai curarld peda- gogice,DurnnezeuI-9ipdstreazdpentru Sinemonopolul adevd- rului. Orice incercarede revendicareap od pentu sinea drep- tului prommlxdi inJailibile de cltre o instituf,e umand,chiar 9i pe bazalumin6rii Duhului, setransformaintr-un factor de pre- siune asupra lui Dunnezeu insuqi qi esteun reflex luciferic. In Rdsiritulorlodoyo dctfelde tendinlanu a eristat.lJl Biseri(d Ortodoxenu a existat fi nu existAnici o instrtulieinvestia apriori cu atributul iniailibfitxtii. De fapt cuventul insugi, infailibil, esteimpropriu limbajului ortodox. Nici chiar SinoadeleEcume- nice nu au lost qi nu sunt recunoscuteapdori ca instanle hJa; libile. Unele au lost convocateca ecumenice d au sfer9it a fi ,,ta1hiresti". SinoadeleEcumenicedevin aposteriori instanle in- failibile, dupd ce primesc din partea Bisedcii confimaiea ade- vdmlui exprtunatin hotxrarile lor. lnvocareaSfantului Duh este prezentx in toate incerc5rile noashe de a alla adevdrul, dar libertatea lui Dumnezeuface ca prezenta 9i lucrarea Sfantului Duh sAnu fie nici determinatA Si nici limitat?i ]a graniteleinsti- tuFilor. Nu inmrnpHtor, atat in perioadaistoriei vechitestamen- tare cat qi in perioada istoriei noutestamentare,cei prin carc Dunmezeu $i-a fecut cunoscutzlvoia au fost proorocii 9i s{intii adic2{oameni care,ln aceastecaltate, nu erau dependen}i de nici o structurtr organizatorid, fie ea iudaicA sau bisericeasce. hoorocii 9i sfintii sau oa]nenii duhovnice$tisunt in consecintd criterii ale adevdrului dumnezeiesgnu ln virtutea faptului ce apar,Lnrmei structu sau institu, . Esteevident faPtul cXnici lucrareaproorocitor 9i nici a oamenilor duhovnicegtisau a s{in- Flor nu a fost 9i nu va fi niciodat5institutionalizatd Si nici strict

ERMINIADI,.qULuI

287

definitl tocmai pentru ce prin ei se exprima fibet Dumnezeul celviu, ahmci candwea El,nu celld wea o cinealtcineva. ln lunina celor de mai sus,ingelegemde cecriteriul adevx- rului $i ai inlelege i corecte este Duhul Sfant iar subiectul uman poate deveni criteriu al adevErului nunai in mdsura in caredevine ,,tlon" al Dulului Sfantsauseumple de Dull Sfant. Dumnezeugi-apesEatpentru Sinemonopolul adevdrului nu in mod egoist ti rtrutdciosci pmtru a respeciaadevErul propriei Sale creatii, conform cAruia accesulomului la Dumnezeu nu este posibit decat plin participare, prin impdrtasire de darul dau harul lui Dulfmezeu.Numai in aceasti starese resDectdsi liberlatealui DuJrmezeu ti [ibertateaomului,asacumamv;z;t in excelentultext al Pahiarhului Calist. Autoritatea cu care investeqteBisericaRtrs:iiteanx Sfejlta Tmdilie seintemeiazdtot pe acestadev;r conJormcdruianumal

aposte od poate deveni cineva criteriu, dupd cun sfinlenia, adicd imp:rtdsirea cuiva de dumnezeire,nu poate fi recunos- cuttr decAtdupe moarteaacestuia.Sfintji Pdrinli constituieauto- tateateologice d ermineubcaceamai lnaltd nu in temeiul cul- turii lor Si nici al poziFei 1orierarhiceln structurile bisericegtici ln temeiul experienteidunnezeiegtisaual sfinleniei lor, carele- a fost conJimatd de viata Bisericii ln desfagurareaei isto cX. Dintre Sfintii Pe nli pe care se sp jini Bisericanu au fost toti nici invAlati, nici nu au fecut tofi parte din stucturile ierarhice

bisericegti.Dorescst nu fiu inleles

problematizarecareincearcasa tina seamtronestde realitelile 9i de istoria propriei noashe Bisedci.De fapt/ aceasttrperspectivtr nu afecteazdin nici un fel slujirea invalatoreascxa ierarhiei biserice$ti ci dimpotrive o intemeiazape bazeleei adev2fate. Sper sXnu fi tras cineva concluzia cAtoF cei cate nu fac expeienla directtra Duhului sunt exclugide la actul teologhisirii sau de la cel exegetic.Acest lucru nu inseamrtxcd ne conhazi- cem. Experienta direc6 a dumnezeirii rern6nesingura bazd a teologhisirii Qi a exegezei.Sfantul Grigode Palama,rezum6nd intreaga tradilie pahisticd qi Iormuldnd-o magistral, ne spune cA Sansa celor multi de a teologhisi 9i de a explica Soipturile

$egit.

Estevorba numai de o

288

PT,CONSTAMINCoMAN

esteaceeade a ardtatespect Si ascultaresfintilor, adicd de a se intemeia pe ArFlegereacelor careL-au cunoscutpe Dumnezeu in plopria experim$, celo! caie L-au vezut pe Dulnnezeu. Si

aceastapenbu ct

estecu putinte a-i cunoagtedecatprin vedere", dupe cuvintele Sfentului Justin MartiruI gi Filosotul corfirmate $i h-rdrite de

lnheagatradiFe a Bisedciipanein zilelenoashe. Iogica elementardcereca,atunci cand r\cunoagtemun su- port duhovnicescsau dumnezeiescintlegii realietli sau atunci cand atribuim un suport duhovnicescunor texte cum sunt cele bibljce saupahistice,strrecunoa$temnecesitateaac€luia$isuport duho\,Tricesc ai pentruodceincerrarede hFleger€sauexpljcdrea acestora.

pur 9i simplu, ,,pe om 9i pe Durmezeu nu

Vino,MangAietorule,DuhuleSlnte 9i TesildgluieEteinttu noi 9i tL lufiineazii!

ANEXE

SfAntul Ioan Guri de Aur, Omilia a IX-a citre Antiohieniro

De ce dapd mult tirnp au fost date Scipturile;

Explicarcacuoafltului: Ceruile spun slaztal iD

Despte liziologia

(alcdtuirea) I tnii

nnezeu

9i mai lnainte 9i acum voux vX vorbesc;fiq dar, ca totdea- una str ftu impreuni cu voi! Chiar 9i sunt tofdeaunalmPreune cu voi, dacenu cu prezentatrupului, cu putereaiubirii. Deoa_

recenu trfiesc pentm altceva,ci pentru voi 9i castrmd ingrijesc

pentru mentuireavoastrd.Precun agricultorul altl

decat luclarea pln6ntului 9i seminlele,iai cermaciul pe aceea de a fed corabiade valuri 9i a o conducela liman, tot asa $i eu,

acum, alttr grije nu am decetpe voi cei care rne ascultali 9i bi- nele vostru. De aceeave port pe toF in cugeful meu,nu numai

aici, ci gi atunci cend sunt acase.Cdci, chiar dactr

mult, iar mdsura inimii mele estemice, iubirea esteinse

cuprinzatoare 9i induntrul nosbu nu sunteti stramtorali. Conti-

nuareasDuselorApostolului nu o amintesc,deoarecenicr eu nu

Srije

nu are

Poporul

este

mult

si Traducereaapa4ine autorului Preantei lucrrti 9i a fost fioti

103-110.A fost foiositA 'I1I' ri €ditia bilingvl

EAAIINE! I!{TEPE'

IIATEPII({I

o23G267.

duPe PG49,

+ Sreace noud), editia

EPIA, 32'

@EI'AAONII<II, 197'

{origiMl

EKKATIULA',,IA4NNE' J<PYN'IVMO',

EKAO'EIE ,IPIIIOPIOE O IIA AMA'",