METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA INDICELUI

CALIFORNIAN DE CAPACITATE PORTANTĂ (C B R)

Indicativ IM 003-96

Cuprins

* GENERALITĂŢI
* DOMENII ŞI CONDIŢII DE APLICARE
* APARATURĂ PENTRU DETERMINAREA INDICELUI CALIFORNIAN DE CAPACITATE
PORTANTĂ
* DETERMINAREA ÎN LABORATOR A INDICELUI CALIFORNIAN DE CAPACITATE
PORTANTĂ
* DETERMINAREA IN SITU A INDICELUI CALIFORNIAN DE CAPACITATE PORTANTĂ
* MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII ŞI PROTECŢIA MUNCII
* ANEXA NR. 1: Ghid practic de corectare a curbelor CBR

1. GENERALITĂŢI

1.1. Prezenta metodologie stabileşte modul de determinare a indicelui californian de capacitate

portantă utilizând aparatură de laborator şi de teren.

1.2. Scopul metodei este de a determina capacitatea portantă relativă sau indicele CBR al
materialelor ce se utilizează curent pentru terasamente, straturile de fundaţie, pentru straturile de
bază şi substraturi.

1.3. În laborator determinarea CBR se face pe probe compactate la umiditate optimă, precum şi
pe probe compactate la umiditate optimă şi apoi imersate în apă timp de 4 zile.

Determinările de teren ale indicelui californian de capacitate portantă (CBR) dau indicaţii privind
calitatea compactării pământurilor din terasamente şi a straturilor rutiere din materiale granulare.

1.4. Prezenta metodologie are un caracter opţional, ca soluţie alternativă cu alte metode utilizate
la dimensionarea complexelor rutiere.

Într-o fază ulterioară, pe baza rezultatelor experimentării prezentei metodologii, va fi posibilă

elaborarea unui standard privind încercarea CBR având caracter de recomandare.

1.5. Metoda (CBR) de determinare a indicelui californian de capacitate portantă constă în

încărcarea pământului (terenului) cu un piton circular (poanson), de arie 1935 mm 2 şi menţinerea
unei viteze de penetrare de 1,3 mm/minut.
1.6. se fac citiri la dinamometrul aparatului (fig. 1) în momentul pătrunderii pistonului la valori fixe
de adâncime, (0,64 mm, 1,27 mm ... 7,62 mm), înregistrându-se forţa de încărcare pe piston.

se construieşte o curbă având în abscisă penetrarea pistonului (mm) iar în ordonată valoarea
forţei aplicată pe piston, (kn) (fig. 5).

1.7. Din curba astfel construită sau din curba corectată, conform anexei nr. 1, se calculează
valoarea indicelui californian de capacitate portantă (CBR), aşa cum se arată la pct. 4.8.

1.8. Indicele californian de capacitate portantă (CBR) este raportul dintre forţa citită pe curba
obţinută şi forţa necesară producerii aceleiaşi penetrări pe curba standard.

Acest indice se calculează la penetrări de 2,54 mm sau 5,08 mm, conform punctului 4.8.3.

1.9. Valorile extreme ale indicelui californian de capacitate portantă (CBR) pot fi: 2-3% (minim) şi
60-80% (maxim).

[top]

2. DOMENII ŞI CONDIŢII DE APLICARE

Valorile indicelui californian de capacitate portantă, obţinute prin încercări de laborator, sau de
teren, sunt folosite la:

2.1. Identificarea tipurilor de pământuri, în scopul clasificării şi utilizării lor, pentru lucrări de
terasamente, inclusiv pentru stratul de formă sau pentru patul drumului.

În acest sens, normele franceze pentru construcţia terasamentelor iau în considerare la

clasificarea, pământurilor valoarea instantanee a indicelui de capacitate portantă, adică valoarea
(CBR) pentru pământul aflat în starea de umiditate specifică momentului extragerii din depozite,
sau momentului punerii în operă.

2.2. Valorile (CBR), îndosebi cele de teren, sunt folosite frecvent pentru verificarea calităţii
portanţei şi implicit a calităţii execuţiei straturilor rutiere cum sunt patul drumului (subgrade), strat
de formă improved subgrade) precum şi a straturilor de bază realizate din materiale granulare.

2.3. Indicele californian de capacitate portantă poate fi folosit şi pentru lucrări de dimensionare
corelat cu alte metode similare.

2.4. Metodologia permite determinarea capacităţii portante (indicele CBR) a straturilor rutiere (în
timpul exploatării) grafic, plecând de la densitatea pământului în stare uscată măsurată în teren şi
folosind dreapta intrinsecă (CBR) a pământului din pat. În cazul în care nu este cunoscută,
dreapta intrinsecă se determină conform pct. 4.8.5., folosind probe de pământ prelevate din
acelaşi punct în care s-a făcut determinarea densităţii.

2.5. De regulă determinările (CBR) se execută pe probe de pământ sau din material granular
compactate în laborator la umiditatea optimă şi apoi imersate timp de 4 zile în apă, pentru a se
realiza condiţiile cele mai defavorabile ce se pot întâlni în exploatarea drumului când acesta
poate fi inundat pentru o anumită perioadă.
2.6. În cazurile în care se apreciază că astfel de situaţii nu pot apare pentru anumite sectoare,
încercarea (CBR) se recomandă să se facă pe probe, având umiditatea maximă similară cu cea
care ar putea fi întâlnită în exploatarea drumului.

2.7. Limitele metodei rezultă din următoarele aspecte:

2.7.1. Procesul operator de laborator prevede eliminarea fracţiunilor mai mari de 20 mm şi

înlocuirea acestora cu o cantitate egală de material din fracţiunea 5-20 mm, ceea ce conduce la o
anumită alternare a rezultatelor încercărilor.

2.7.2. Rezultatele încercărilor (CBR) obţinute vor fi prelucrate statistic, conform STAS 3300/1-85.
Teren de fundare. Principii generale de calcul.

2.7.3. Deşi în condiţiile solicitărilor reale în operă intervine poansonarea pământului din patul
drumului, touşi acesta nu are loc cu o viteză constantă (condiţie obligatorie a încercărilor de
laborator şi în situ).

2.7.4. Valoarea (CBR) nu poate fi corelată cu coeziunea pământurilor argiloase.

2.7.5. Încercările (CBR) se aplică la pământurile din subclasele A 1-A3 şi B1-B4, conform anexei 3
din normativul C182-87; "Normativ departamental privind executarea mecanizată a
terasamentelor de drumuri".

[top]

3. APARATURĂ PENTRU DETERMINAREA INDICELUI CALIFORNIAN DE

CAPACITATE PORTANTĂ

3.1. Aparatură de laborator

aparatura de laborator (fig. 1) pentru determinarea indicelui californian de capacitate portantă, se

compune din următoarele părţi principale:

- Presă cu şurub, în care se află încorporat reductorul în două trepte;

- Coloane fixate pe batiul presei;

- Jug;

- Traversă;

- Set dinamometric: 5 KN, 10 KN, 20 KN şi 30 KN;

- Piston de penetrare, cu cep filetat pentru montare la dinamometru;

- Microcomparator 0,01 mm şi cursă 0...30 mm;

- vas pentru proba de pământ, cu următoarele anexe; disc plus mâner, trepied cu
microcomparator pentru determinarea umflării probei (fig. 3) şi inele pentru suprasarcină (lestare
probă).

3.2. Aparatură de teren

aparatură de teren (fig. 2), pentru determinarea indicelui californian de capacitate portantă, se
compune din următoarele părţi principale:

- Presă cu şurub;

- Set dinamometric: 5 KN, 10 KN, 20 KN şi 30 KN;

- Piston de penetrare;

- Cadru de referinţă pentru măsurarea adâncimii de penetrare (poansonare);

- Microcomparator 0,01 mm şi cursa 0-30 mm;

- Inele de lestare.

3.3. Etalonarea dinamometrelor

3.3.1. Pentru utilizarea corectă a lor, dinamometrele sunt etalonate la Institutul Naţional de
Metrologie, care emite în acest sens certificate de etalonare.

3.3.2. pe baza datelor obţinute la etalonare se întocmesc diagramele care stabilesc legătura
dintre deformaţia inelelor dinamometrice d (1/100 mm) şi forţa de compresiune f (kn)
corespunzătoare exercitată asupra lor (fig. 4).

3.3.3. Aceste diagrame sunt utilizate la determinarea forţei de compresiune exercitate în timpul
încercărilor de laborator sau de teren, prin citirea deformaţiilor la microcomparatorul inelelor
dinamometrice.

[top]

4. DETERMINAREA ÎN LABORATOR A INDICELUI CALIFORNIAN DE

CAPACITATE PORTANTĂ

4.1. Prepararea probelor de pământ

În vederea determinării indicelui californian de capacitate portantă, se fac în prealabil următoarele

determinări de laborator asupra tipului de pământ ce urmează a fi încercat:

- stabilirea compoziţiei granulometrice a probei de pământ, conform STAS 1913/5-85. Teren de

fundare. Determinarea granulozităţii.

- determinarea limitelor de plasticitate conform STAS 1913/4-86. Teren de fundare. Determinarea

limitelor de plasticitate.
- determinarea umidităţii probei de pământ, conform STAS 1913/1-82. Teren de fundare.
Determinarea umidităţii.

4.2. Determinarea în laborator a indicelui californian de capacitate portantă (CBR), se poate face
pe probe de pământ compact - la următoarele valori ale umidităţii acestuia:

a) la umiditatea naturală, atunci când se determină capacitatea sa portantă imediată.

b) la umiditate optimă de compactare, când se determină (CBR) în vederea verificării ulterioare în

teren a calităţii compactării stratelor, cu aparatura de teren;

c) pe probe compactate în laborator (la umiditatea optimă de compactare) şi apoi imersate în apă
timp de patru zile, pentru situaţia cea mai defavorabilă din timpul exploatării pământului
compactat.

4.3. Umiditatea optimă necesară la pct. 4.2.b. şi 4.2.c. se stabileşte conform STAS 1913/13-83;
"Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor".

4.4. Prepararea probelor de pământ ce urmează a fi saturate

în cazul în care proba de pământ compactat urmează a fi saturată de apă, se procedează astfel
(fig. 3).

- Se prinde vasul de placa de bază şi se ataşează gulerul prelungitor la vas, întregul ansamblu se
cântăreşte;

- Se introduce discul în vasul probei şi se ataşează pe el un disc de hârtie filtru;

- Se amestecă proba de pământ cu suficientă apă pentru a obţine umiditatea optimă de

compactare şi se împarte în trei porţii egale;

- Se compactează fiecare din cele trei straturi de pământ cu numărul de lovituri corespunzător
unui lucru mecanic de 6 dj/cm (conform STAS 1913/13-83);

- Se determină umiditatea reală pentru trei probe de pământ din vas, din fiecare din cele trei
straturi şi apoi se calculează umiditatea medie;

- Se desface gulerul şi se netezeşte suprafaţa pământului compactat în vas, apoi se completează

golurile din suprafaţă cu material mărunt;

- Se desface placa de bază, se scoate discul şi se aşează un disc de hârtie filtru pe placa
perforată;

- Se inversează vasul cu proba de pământ, astfel ca suprafaţa acestuia să vină în contact cu

hârtia de filtru de pe placa perforată;

- Se prinde placa de bază de vas şi se ataşează gulerul;

- Se cântăreşte acest ansamblu şi se determină densitatea probei în stare uscată, calculând:

masa probei prin diferenţa celor 2 cântăriri (iniţială şi finală), volumul real al probei şi umiditatea
medie a acesteia.
4.5. Saturarea probelor

- Se aşează pe probă placa perforată, prevăzută cu şurubul reglabil, împreună cu greutăţile de

lestare corespunzătoare sarcinei geologice date de stratele aflate deasupra stratului real, din care
face parte materialul din probă;

- Se aşează trepiedul cu microcomparator pe gulerul vasului şi se face o citire iniţială la

micromparator;

- Se imersează vasul în apă pentru a permite accesul acesteia pe la partea de sus şi jos a probei.
În timpul umezirii, se menţine nivelul apei în vas şi în tancul de umezire aproximativ 25,4 mm
deasupra părţii superioare a probei. Umezirea probei va fi de 96 h (4 zile).

4.6. Determinarea umflării relative

La sfârşitul celor 96 ore, se face o măsurătoare finală la micromparator pe proba umezită şi se

calculează umflarea ca un procentaj din înălţimea iniţială a probei (119 mm):

Se scoate proba din tancul de umezire, se scurge apa de pe probă şi se lasă să se dreneze apa
timp de 15 minute. După aceea se îndepărtează greutăţile de supraîncărcare şi placa perforată.

Se cântăreşte şi se determină valoarea densităţii probei de pământ inundate şi drenate.

4.7. Testul de penetrare

4.7.1. Se pune suprasarcina, sub formă de inel sau greutăţi cu fantă pe probă, egală cu cea din
timpul inundării. Pentru a preveni refularea materialului moale în golul greutăţilor de suprasarcină,
se aşează pistonul de penetrare după ce a fost pusă o greutate de suprasarcină de proba de
pământ.

După aşezarea pistonului, restul de greutăţi de suprasarcină va fi plasat în jurul pistonului.

4.7.2. Se aşează pistonul de penetrare sub o încărcare iniţială de 4,54 kg, apoi ambele
indicatoare, ale pistonului de penetrare şi al inelului dinamometric se aduc la zero. Această
preîncărcare se realizează citind la dinamometrul utilizat o deformaţie corespunzătoare forţei de
4,54 kgf.

4.7.3. Se aplică forţa de încărcare pe pistonul de penetrare, astfel ca viteza de penetrare să fie
de 1,3 mm pe minut. Se înregistrează forţa când penetrarea este la valorile: 0,64; 1,27; 1,91;
2,54; 5,08 şi 7,62 mm.

4.7.4. Opţional se pot face citiri ale forţei şi la valorile penetrării de la 10,16 şi 12,70 mm.

4.8. Calculul indicelui californian de capacitate portantă (CBR).

4.8.1. Forma iniţială şi cea corectată a curbei forţă pe piston-penetrare piston sunt prezentate în
fig. 5.
4.8.2. În unele cazuri, penetrarea iniţială are loc fără o creştere a forţei la penetrare şi curba
poate fi concavă. În aceste situaţii curbele vor fi corectate conform anexei 1. Ghid practic de
corectare a curbelor (CRB), extras din lucrarea: Ghid practic pentru construcţia terasamentelor,
Editura Tehnică 1991, ing. Radu Andrei.

4.8.3. Indicele californian de capacitate portantă (CBR) se calculează pentru fiecare probă,
pentru valorile corectate ale forţei la 2,54 mm şi 5,08 mm penetrare. Valorile (CBR) se obţin prin
raportarea valorilor corectate ale forţei pentru 2,54 mm şi 5,08 mm, la valorile standard (pentru
piatră spartă) 13,4 KN respectiv 19,96 KN şi înmulţind cu 100.

În general indicele (CBR) se calculează pentru penetrarea de 2,54 mm.

4.8.4. Dacă acest indice calculat pentru 5,08 mm penetrare este mai mare, decât indicele calculat
pentru 2,54 mm penetrare, se reface încercarea. Dacă încercarea de control dă rezultat similar,
va fi folosit indicele obţinut pentru penetrarea de 5,08 mm.

4.8.5. se determină în laborator dreapta intrinsecă (cbr) a unui pământ, sau material granular (fig.
6), dreaptă care exprimă legătura dintre valoarea (CBR) şi densitatea pământului în stare uscată
(d). Valorile (CBR) se determină pe minim trei probe de pământ prelevate din patul drumului,
compactate la umidităţile optime stabilite în prealabil şi specifice la trei energii de compactare
diferite (de exemplu 15, 26 şi 55 de lovituri ale maiului de compactare pe strat).

4.8.6. Această dreaptă permite determinarea (CBR) proiectat (CBR)p la procentul dorit din
densitatea în stare uscată (d) p, corespunzătoare gradului de completare permis în specificaţiile
de compactare.

4.8.7. Cu aceeaşi dreaptă se determină grafic indicele de capacitate portantă a patului drumului
în timpul exploatării, plecând de la densitatea pământului respectiv în stare uscată măsurată în
teren.

[top]

5. DETERMINAREA IN SITU A INDICELUI CALIFORNIAN DE CAPACITATE

PORTANTĂ

5.1. Determinarea in situ a indicelui californian de capacitate portantă este necesară la verificarea
calităţii compactării stratelor de pământ şi a diverselor strate rutiere realizate din materiale
granulare.

5.2. Determinarea se efectuează imediat după realizarea stratului rutier respectiv, la umiditatea la
care materialul pus în operă a fost compactat.

5.3. se utilizează aparatura de teren (fig. 2) în modul următor:

- Se ataşează presa cu şurub de grinda din spate a unui autocamion sau alt utilaj disponibil pe
şantier, care poate permite centrarea verticală a aparatului de teren şi efectuarea încercării.
Prinderea presei de grindă se realizează cu 4 şuruburi sau 2 coliere, după cum permite utilajul de
lestare (sprijin), avându-se în vedere ca cele 2 feţe în contact să fie perfect plane, paralele şi
strânse cât mai bine, pentru a nu introduce erori.

- Se prinde pistonul de penetrare la dinamometru prin intermediul unui element (tronson) de

legătură, prin înşurubare. Pe elementul respectiv se prinde colierul de susţinere a
microcomparatorului de citire a penetrării.

- Se aduce acest asamblu sub presa cu şurub, se pune suprasarcina necesară sub formă de inel
sau greutăţi cu fantă în jurul pistonului, se centrează şi se articulează vertical prin intermediul bilei
de centrare de la presă;

- Se ţine cu mâna vertical de un operator, în timp ce un al doilea încarcă ansamblul realizat la

4,54 kg prin intermediul presei cu şurub;

- Se prinde microcomparatorul pistonului de penetrare la colier, iar acesta se reglează pe

verticală la o înălţime care să permită sprijinirea piciorului micromparatorului pe cadrul de
referinţă.

- Se reglează cele două microcomparatoare, aducându-le la zero;

- Se aplică forţa de încărcare pe pistonul de penetrare, astfel ca viteza de penetrare să fie de 1,3
mm pe minut. Se înregistrează forţa când penetrarea este la valorile: 0,64, 1,27, 1,91, 2,54, 5,08
şi 7,62 mm.

Opţional se pot face citiri ale forţei şi la valorile penetrării de 10,6 şi 12,70 mm.

5.4. Indicele de capacitate portantă se calculează conform celor prezentate în capitolul 4.

[top]

6. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII ŞI PROTECŢIA MUNCII

La efectuarea în laborator a încercărilor cu aparatură pentru determinarea indicelui californian de

capacitate portantă, se vor respecta normele generale şi departamentele prevăzute pentru
activitatea de laborator.

La efectuarea testului (CBR) în laborator, în mod special se va avea grijă şi acorda atenţie la
operaţia de schimbare a poziţiei jugului, piesă componentă grea.

Înainte de slăbirea şi coborârea acestuia, se vor fixa cele două limitatoare de pe coloane în
poziţia necesară.

La efectuarea in situ a încercărilor cu aparatura pentru determinarea indicelui californian de

capacitate portantă se vor respecta prevederile următoarelor norme în vigoare;

- Norme Republicane de Protecţia Muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu

Ordinul nr. 34 şi 60/1975, precum şi ordinele 123/1975 şi 249/1973 ale Ministerului Muncii şi
Ministerului Sănătăţii privind unele modificări aduse actualelor norme republicane de tehnica
securităţii muncii.
- Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj) aprobate de Ministerul Construcţiilor Industriale
cu ordinul nr. 7/N/1970.

[top]

ANEXA NR. 1

GHID PRACTIC DE CORECTARE A CURBELOR CBR

(Extras din lucrarea: "Ghid practic pentru construcţia terasamentelor autor ing. Radu
Andrei, Editura Tehnică, 1991)

Fişa 1: CURBE CONVEXE

curbele convexe la partea superioară (Fig. A.1.13), precum şi relaţiile de formă liniară arată că
încercarea a fost realizată conform condiţiilor standard şi ca urmare nu necesită corecţii.

La aceste curbe, în punctul care are panta cea mai mare şi care se confundă cu originea
rezistenţei la pătrundere este maximă.

În cazul obţinerii unor astfel de curbe, valoarea C.B.R. este dată de forţa corespunzătoare unei
pătrunderi de 2,5 mm pentru curbe cu raza mai mare decât cea standard, sau de forţa
corespunzătoare unei pătrunderi de 5,0 mm în cazul curbelor de rază mai mică decât cea
standard.

CBR necorectat corector

penetrarea 25 mm 50 mm 25 mm 50 mm

curba 1 14 mm 11 mm nu este necesar

curba 2 5 mm 7 mm nu este necesar

În cazul în care valoarea C.B.R. 5 mm este mai mare decât valoarea C.B.R. 2 mm, încercarea se
repetă şi dacă acest lucru se reconfirmă se consideră ca valoare definitivă valoarea C.B.R. 5 mm

Fişa 2: CURBE INIŢIALE CONCAVE CARE APOI DEVIN CONVEXE

Aceste curbe necesită corecţii. Corecţia se face construind tangenta la curba experimentală în
punctul de pantă maximă şi prelungindo apoi până la intersecţia cu axa absciselor. În fig. A.1.14,
se prezintă trei curbe care reprezintă trei soluţii diferite ale acestui caz, şi anume:

Curba 1. Tangenta la curba experimentală în punctul de pantă maximă intersectează axa

absciselor între 0 şi 2,5 mm iar punctul de pantă maximă nu depăşeşte 2,5 mm.
 Corecţia se face citind valoarea forţei de penetraţie a pistonului la o penetrare egală cu 5 mm
plus penetrarea la care se produce intersecţia tangentei cu axa absciselor.

Curba 3. Tangenta la curba experimentală în punctul de pantă maximă intersectează axa

absciselor într-un punct de abscisă mai mare de 2,5 mm astfel încât adăugarea valorii de
intersecţie la 5 mm depăşeşte 7,5 mm. În acest caz operatorul trebuie să hotărască asupra
formei curbei fie apreciind că distorsiunea acestora este prea mare faţă de curbele C.B.R. şi ca
urmare încercarea trebuie abandonată, fie să aplice maximum de corecţie posibilă şi să citească
forţa de pătrundere corespunzătoare valorilor penetraţiilor calculate de 2,5 mm şi respectiv 7,5
mm.

CBR necorectat corectat

penetrarea 2,5 mm 5,0 mm 2,5 mm 5,0 mm

curba 1 18 18 31 19

curba 2 6 10 9 12

curba 3 3 8 15 18

Fişa 3: CURBE CONTINUE CONCAVE

Acest gen de curbe reprezintă cazuri în care nu se obţine o zonă de maxim în domeniu de
penetrare admis de 7,5 mm.

În asemenea cazuri corecţia se realizează de regulă construind tangenta la curba experimentală

în punctul de absciscă 9,5 mm şi prelungind această tangentă până ce intersectează axa
absciselor.

Astfel mărimea oricărei corecţii este legată direct de raza de curbură a curbei experimentale şi
tinde la zero pe măsură ce raza de curbură tinde la infinit, curba experimentală devenind o linie
dreaptă şi nu mai necesită corecţie.

Curba 1. Uneori curbele concave la partea superioară se prezintă în domeniul 2,5-5,0 mm în

totalitate sub forma unei drepte (vezi curba 1, Fig. A.1.15). În asemenea cazuri tangenta va fi
construită ca o prelungire a zonei liniare în jos până ce intersectează axa abscisei.

CBR necorectat corectat

penetrarea 2,5 mm 5,0 mm 2,5 mm 5,0 mm

 curba 1 9 16 14 21

curba 2 6 10 12 16

curba 3 3 7 11 14

Curba 2. Tangenta la curba experimentală intersectează axa absciselor în domeniul 0 şi 2,5 mm.
Corecţia se face citind forţa de pătrundere corespunzătoare intersecţiei tangentei cu axa
absciselor (C2) + 2,5 mm sau + 5,0 mm.

Curba 3. Tangenta la curba experimentală intersectează axa în abscise mai mari de 2,5 mm.
Corecţia se face citind forţa de pătrundere corespunzătoare intersecţiei (C 3) + 2,5 mm şi la 7,5
mm, aceasta fiind corecţia maximă admisă.

Datorită faptului că în timpul experimentării, în asemenea cazuri, nu se obţine un maximum al

curbei experimentale, rezultatele încercării vor avea aplicabilitate limitată. Când se cere să se
determine o valoare CBR absolută este necesar să se mai facă o verificare a curbei repetând
încercarea.

Fişa 4: CURBE ÎN TREPTE

aceste curbe reprezintă o reducere temporară a rezistenţei la penetrare. în asemenea cazuri (Fig.
A.1.16) corecţia se recomandă să se realizeze construind o tangentă la curba experimentală în
punctul imediat din spatele dreptei prelungind-o şi apoi în jos până la intersecţia acestora cu axa
absciselor şi citind forţa de penetrare corespunzătoare abscisei intersecţiei +2,5 mm sau +5,0
mm.

CBR necorectat corectat

penetrarea 2,5 mm 5,0 mm 2,5 mm 5,0 mm

curba 1 60 75 75 80

curba 2 21 27 26 31

Fişa 5: CURBE INIŢIAL CONVEXE ŞI CONCAVE ÎN FINAL

În asemenea cazuri pentru stabilirea corecţiei necesare un rol important îl are poziţia punctului de
inflexiune, de trecere a curbei de la forma convexă la cea concavă.

De regulă acest punct de inflexiune se produce pentru valori ale abscisei în jurul lui 0,5 mm
(Curba 1, Fig. A.1.17). În asemenea cazuri încercarea se va considera terminată după citirea
 forţei de pătrundere 2,5 mm, observându-se de regulă o scădere a valorii CBR, înainte de a se
ajunge la pătrunderea de 5 mm.

În cazul în care punctul de inflexiune al curbei experimentale se produce pentru valori ale
abscisei apropiate e 2,5 mm, citirile vor fi continuate până la 7,5 mm, rezultând de regulă o curbă
experimentală în formă de trepte, care se corectează în modul indicat în Fişa 4.

CBR necorectat corectat

penetrarea 2,5 mm 5,0 mm 2,5 mm 5,0 mm

curba 1 44 40 nu este necesar

Fişa 6: CURBE OSCILATORII

Curba 1. O dispunere oscilatorie a punctelor rezultate în timpul experimentării denotă de regulă o

încercare nesatisfăcătoare.

în funcţie de importanţa lucrării aferente încercarea poate fi luată în considerare construind o

curbă printre aceste puncte (Fig. A.1.18, Curba 1) sau în cazul în care rezultatele obţinute sunt
critice, încercarea poate fi abandonată.

CBR necorectat corectat

penetrarea 2,5 mm 5,0 mm 2,5 mm 5,0 mm

curba 1 50 55 nu este necesar

 
curba 2 30 30 40

Fişa 7: COMBINAŢII DE CURBE

C.B.R.-ul fiind o încercare empiricã, în practicã apar de regulã şi curbe experimentale având
forme diferite de cele menşionate în fişele 1…6. În asemenea cazuri fiecare curbã trebuie
analizatã pentru a se stabili dacã poate fi consideratã ca valabilã şi apoi pentru a efectua toate
corecşiile care se impun ţinând cont de recomandãrile fãcute în fişele 1…6.

CBR necorectat corectat

 penetrarea 2,5 mm 5,0 mm 2,5 mm 5,0 mm

în figura A.1.19, reprezintă o combinaţie de curbe începând cu o curbă concavă ce devine apoi
convexă la partea superioară redevenind în final concavă în zona corespunzătoare pătrunderii de
5,0 mm.

În asemenea cazuri corecţia se face numai în zona iniţială a curbei în modul indicat anterior.

[top]