III. 3.

(E4 Modulii
de deformatie ai betonul
Modulul de deformatie
bp) reprezint limita raportului
dintre cresterea tensiunii si cresterea deformatiei atunci
cnd d0.
Datorit structurii sale n alctuirea, n care este cuprins
un anumit volum de mas vscos plastic, betonul
prezint la ncrcare o curb caracteristic care se abate
de la linia dreapt, curbura crescnd odat cu ncrcarea
mai ales dup ce valoarea tensiunii depseste limita de
microfisurare (R0).

d
E bp lim
tg
d 0 d
b
Eb
tg 0
e
b
Eb
tg '
b
'

curs 3

Folosirea lui Ebp n calcule conduce la rezultate bune, dar

este dificil de utilizat deoarece acesta este variabil functie
de b (scade cnd b creste), de Rc si de durata de actiune a
ncrcrii.
n
calculele practice se utilizeaz MODULUL DE ELASTICITATE
Eb avnd n vedere proprietatea de ecruisare a betonului,
dar rezult ns deformatii mai mici dect cele reale
deoarece tine cont numai de componenta elastic a
deformatiei.
Pentru a tine cont de modul real de deformare al betonului,
adic deformare elastic si plastic, mai ales cnd tensiunea
din beton depseste limita de microfisurare s-a introdus
notiunea de modul de elasticitate plasticitate Eb care se
mai numeste si modul secant sau modulul deformatiei
totale.

b b E 'b

b E 'b e E b

b e E b

e b p

b E 'b b p E b E 'b 1 E b
b

curs 3

E (1 ) Eb
'
b

 - coeficient de plasticitate al betonului functie de b. La

limita deformatiilor plastice, adic n ajunul ruperii, se
admite = 0,5.
Pentru calculul deformatiilor n domeniul elastic ( b R0)
se foloseste Eb, iar pentru calculul deformatiilor n
domeniul elasto plastic se utilizeaz Eb admitnd = 0,5.
III. 3. 5 DEFORMATIILE BETONULUI SUB
NCRCRI DE LUNG DURAT
Mrimea
deformatiilor
este
esential influentat de durata de
ncrcare; pstrnd ncrcarea
constant, deformatiile cresc n
timp: apare cl curgere lent
care este o deformatie reologic
(deformatie
datorat
modificrilor n timp care se
produc n structura betonului).

curs 3

n aceast deformatie este cuprins si deformatia de

contractie a betonului, adic dac se msoar la un timp
oarecare t, cresterea deformatiei peste cea elastic
instantanee (produs de actiunea ncrcrilor), se obtine o
valoare n care se include si deformatia de contractie a
betonului.
Curgerea lent este o deformatie
vscoas
care
apare
sub
actiunea sarcinilor de durat ce
nu le depsesc pe cele de
exploatare (b R0), peste
aceast limit nregistrndu-se si
deformatii plastice (p).

FACTORII CARE INFLUENTEAZ CURGEREA LENT

Cimentul prin compozitie mineralogic, dozaj si finete
de mcinare (n acelasi sens ca la fenomenul de
contractie);
Raportul a/c cnd creste mreste si deformatia de
curgere lent;
Agregatele prin modulul de elasticitate, granulozitate
si natura suprafetei;
Umiditatea mediului;
CARACTERISTICI DE CALCUL

curs 3

IV. RUPEREA SI REZISTENTELE BETONULU

IV. 1 Ruperea prin ntindere a betonului
Datorit defectelor de structur tensiunile
nu au o distributie uniform, ci prezint
concentrri mari n dreptul acestora.
Se consider un asemenea defect de
structur, n dreptul cruia concentrarea de
tensiuni este de 3 4 ori mai mare dect
tensiunea dintr-o sectiune plin.
Cnd valoarea concentrrii de tensiuni depseste R t se
produce
o
rupere
local
(microfisur)
distribuit
transversal pe directia de actiune a fortei. n sectiunea
microfisurat tensiunea scade brusc la zero, dar n zonele
nvecinate valoarea concentrrii se mreste continuu.

curs 3

Ca urmare, microfisurile se dezvolt n continuare si la un

moment dat se unesc ntr-o fisur macroscopic care
determin ruperea casant a epruvetei.

IV. 2 Ruperea prin compresiune a betonului

Datorit actiunii fortei N se
nregistreaz
o
scurtare
longitudinal
creia
i
corespund tensiunile b si o
alungire transversal creia i
corespund
tensiunile
bt,
ambele prezentnd concentrri
de tensiuni n jurul defectelor
de structur.
Deoarece Rc >> Rt microfisurile se formeaz tot datorit
concentrrilor de tensiuni de ntindere ce se dezvolt n
sens transversal. Deci acestea apar n sensul de actiune
al fortei N, se dezvolt si se unesc n fisuri macroscopice.

curs 3

Rezult c la solicitarea de compresiune monoaxial

ruperea se produce tot prin ntindere.
Valoarea rezistentei la compresiune ar putea fi mrit
dac s-ar mpiedica dezvoltarea alungirii transversale a
betonului, astfel nct ruperea s se produc prin strivire.

IV. 3 REZISTENTELE LA COMPRESIUNE ALE BETONULUI

IV. 3. 1 Rezistenta cubic (Rb). Marca betonului
Principalul indice de calitate al unui beton plin greu este
rezistenta sa la compresiune care d indicatii asupra
celorlalte proprietti fizico mecanice.
Determinarea acesteia se face pe cuburi cu latura de 20
cm (30, 10 cm sau 141 mm) functie de dimensiunile
maxime ale agregatului utilizat. Ruperea se poate face cu
frecare (metoda standardizat) sau fr frecare.

curs 3

n cazul ruperii cu frecare compresiunea nu este uniform

datorit tensiunilor tangentiale de frecare ce sunt functie
de si care produc n epruvete o stare complex de
tensiuni.
Acestea mpiedic partial alungirile transversale deci
ntotdeauna Rb > Rb, deoarece la ruperea fr frecare
alungirile se produc liber pe nltimea probei.
Rezistenta cubic nu exprim calitatea betonului turnat n
elementele de constructii ci este legat de compozitia si
structura care se formeaz la confectionarea, pstrarea si
ncercarea n conditii standard.
8

curs 3

Marca
betonului:
valoarea
din
scara
de
mrci
standardizat imediat inferioar rezistentei medii la
compresiune determinat pe cuburi cu latura de 20 cm,
ncercate la vrsta de 28 de zile, respectnd prevederile
STAS 10107/0 90, privind modul de confectionare,
pstrare si ncercare.
B
20
BS

B 50

B 70
BSA

B
100

B 150 B 200 B 250

BA

B
300

B 400

B
500

B
600

BP

FACTORII CARE INFLUENTEAZ REZISTENTA CUBIC

Frecarea platanelor: Rb > Rb;
Dimensiunile probei: R20 = 1,1R30 = 0,9R10 = 0,94R141;
Calitatea cimentului, rezistenta cubic crescnd odat
cu marca cimentului;
Dozajul de ciment (C);
Raportul a/c;
Agregate prin: rezistent, granulozitate, dimensiunea
maxim a granulelor, form volumetric, natura
suprafetei, impuritti;

curs 3

Adausurile plastifiante influenteaz favorabil cci permit

reducerea raportului a/c, deci si a defectelor de structur;
Modul de punere n oper: vibrarea reduce defectele de
structur;
Vrsta betonului: rezistenta cubic creste n timp mai
repede la nceput si apoi din ce n ce mai ncet.

IV. 3. 2 Rezistenta prismatic (Rpr). Rezistenta cilindric (

reprezint tensiunea de rupere a
unor prisme cu sectiunea ptrat la
care
h/b 2 o alungire liber pe
Se produce
toate cele patru laturi ale sectiunii
transversale si practic pe toat
nltimea
probei.
Raportul
h/b
influenteaz mrimea tensiunii de
rupere.

R pr

1300 R b

Rb
1450 3 R b

curs 3

10

Rezistenta cilindric nu este standardizat n Romnia. Se

determin pe cilindri cu A = 100 cm2 sau 200 cm2 si h/d 2.
Caracterul de rupere al cilindrului este similar prismei,
IV. 3. 3 Rezistenta la compresiune din ncovoiere (R i)
Reprezint tensiunea de rupere a zonei comprimate a
grinzilor ncovoiate din beton armat.

Grinzisoarele pentru ncercri sunt astfel concepute nct

ruperea elementului s se produc prin curgerea armturii
si apoi prin ruperea betonului comprimat. Fiind cunoscute:
Pr, Mr, Aa, c, b si h rezult:

curs 3

11

M = 0 Aac(h0 0,5x) = Mr x = ...

F = 0 bxRi = Aac Ri = ...

R i 1,25 R pr

sau

R pr 0,8 R i
IV. 3. 4 Rezistenta la
strivire

Este cea mai mare rezistent a betonului si apare atunci

cnd ncrcarea se aplic pe o suprafat mic fat de
ntreaga suprafat a elementului. Betonul din prtile
laterale se opune alungirii transversale a betonului din
miezul comprimat. Se modific si caracterul de rupere,
fisurile apar perpendicular pe directia de actiune a fortei.

R str R pr
A total
3
2
A local
curs 3

12

V. 4 Rezistenta la ntindere a betonului (R t)

Este cea mai mic rezistent a betonului. Se poate
determina din ntindere axial, la despicarea cilindrilor
sau cuburilor, sau la ncercarea grinzilor din beton simplu
la ncovoiere care este denumit si rezistenta la
ntindere din ncovoiere.
Experimental s-a constatat c
Rt axial este cea mai mic
rezistent la ntindere fat de
cele
trei
procedee
de
determinare a acestora.

Pr
Rt 2
a

n unele tri rezistenta la ntindere se determin

prin despicarea cilindrului.

R t cil
curs 3

2 Pr

dl

13

IV. 4. 1 Rezistenta la ntindere din ncovoiere (R ti)

Se determin pe grinzi din beton simplu cu dimensiunile de
10 x 10 x 55 cm, efectundu-se dou ncercri pe aceiasi
prob, conform schemei.
Dac
se
admite
comportarea
elastic
a
zonei
ntinse
pn
la
fisurare, respectiv rupere,
se poate scrie:

Mr 6 Mr
R ti

2
Wel b h

S-a constatat c rezistenta la ntindere din ncovoiere

Rti astfel calculat rezult mai mare dect cea real.
Aceasta se explic prin faptul c n zona ntins,
urmare a procesului de microfisurare, apar deformatii
plastice
importante.
Diagrama
de tensiuni se curbeaz si poate fi asimilat
cu una uniform.

curs 3

14

Necunoscut
e: Rti, x, b,
b.

curs 3

15

1
C b bx b
2

Tb b(h x)R ti

F 0 C b Tb

1
bx b b(h x)R ti
2

1
2x
bx
R ti b(h x )R ti
2 hx
x2 = (h x)2 x2 h2 + 2hx x2 = 0 x = 0,5h

Axa neutr trece prin centrul de greutate al sectiunii active de beto

M = 0 (fat de Cb):

1
1

M r Tb z b(h x)R ti h x h x
3
2

h
1 h 1
h
M r b h R ti h h
2
3 2 2
2

curs 3

16

1
1 1
7
1
M r bh 2 R ti 1
bh 2 R ti
bh 2 R ti
2
6 4 24
3,42

3,42 M r
R ti
b h2

3,5 M r
R ti
b h2

sau Mr = 0,292bh2Rti

Relatia stabilit conduce la

rezultate
corecte
dac
nltimea
sectiunii
nu
depseste 10 cm;
n caz contrar plasticizarea
zonei
ntinse
este
numai
partial, nu se mai poate
admite o distributie uniform
a tensiunilor si relatia nu mai
exprim realitatea.
Dac h 50 cm se poate
admite
o
repartitie
a
tensiunilor ca n figur:
17

curs 3

Calculnd rezult: Mr = Mf = 0,196bh2Rti

coeficient care tine cont de plasticizarea mai
0,196
k
0,67 slab a zonei ntinse si este variabil n
0,292
functie de nltimea sectiunii.
Mf = k0,292bh2Rti =
Wf

modul
de
rezistent la fisurare
WfRt
pentru beton simplu
Factorii care influenteaz rezistenta la ntindere:

Cimentul Rt creste odat cu dozajul si cantitatea de alit;

Agregatele prin natura suprafetei
(cu ct este mai rugoas cu att Rt creste);
Depinde mai mult de neomogenitatea betonului;
Scade odat cu cresterea sectiunii elementelor;
Rt este mai mare la betoanele ntrite n ap;
Rt creste odat cu compactitatea si cu adausurile fine.
IV. 5 Rezistenta la forfecare a betonului
IV. 6 Teoriile de rupere ale betonului

curs 3

18