Proiect de Diplomă

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

SPECIALIZAREA: ELECTROMECANICA

PROIECT DE DIPLOMĂ

Conducător ştiinţific

Absolvent

CRAIOVA
- 2014 -
 Proiect de Diplomă

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

SPECIALIZAREA: ELECTROMECANICA

PROIECT DE DIPLOMĂ

Proiectarea unui motor asincron trifazat de înaltă ten-

siune cu rotor bobinat pentru acţionarea unei benzi tra-
sportoare de cărbune: 450 kW, 6 kV, 600 rot/min.

Conducător ştiinţific

Absolvent

CRAIOVA
- 2014 -

4
 Proiect de Diplomă

CUPRINS

Memoriu justificativ…………………………………………………………5

1. Analiza critică a soluţiilor existente…………………………………...…7

2. Alegerea elementelor de protectie…………………………...………...…9

3. Studiul şi alegerea schemei de alimentare…………………………..….11

4. Calculul si alegerea elementelor de protectie …………….……………12

5. Calculul electromagnetic………………………………..…………..…..15
5.1.Determinarea mărimilor de calcul………………...…………..…...15
5.2.Calculul dimensiunilor principale………………………..……….16
5.3.Înfăşurarea şi crestăturile statorului………………………….….18
5.4. Înfăşurarea şi crestăturile rotorului bobinat………………….….25
5.5.Tensiunea magnetomotoare pe o pereche de poli……………..…30
5.6.Parametrii motorului asincron…………………..………………..35
5.6.1. Parametrii înfăşurării statorului..……………..………………..35
5.6.2. Parametrii înfăşurării rotorului..…………………..…………..38
5.7.Calculul pierderilor şi randamentul motorului……………….....42
5.8.Calculul caracteristicilor M.A…………………………….………48

6. Calculul mecanic al arborelui……………………………………..........51

6.1.Dimensionarea arborelui……………………………..………....…51
6.2.Calculul săgeţii arborelui…………………………………………56
6.3.Momentul de inerţie al rotorului………………….................….60

7. Bibliografie………………………………………………................….61

5
 Proiect de Diplomă

Memoriu justificativ

Tema lucrării de diplomă este proiectarea unui motor asincron trifazat

de înaltă tensiune cu rotor bobinat pentru acţionarea unei benzi transportoare .
Calculul şi construcţia motorului se face pornind de la anumite date care să
precizeze performanţele tehnice, constructive şi funcţionale ale motorului,
pentru destinaţia cerută.
Gradul de protecţie,regimul de lucru şi mediul in care lucrează motorul
au determinat alegerea tipului constructiv al acestuia. Astfel carcasa s-a
adoptat ca fiind confecţionată din tablă laminate in construcţie sudată, pentru
evacuarea căldurii din interiorul maşinii, în condiţiile impuse de mediu, s-a
adoptat construcţia cu schimbător de căldură aer-aer montat pe partea
superioară.
Această asociere, carcasa din laminate în construcţie sudată şi
schimbător de căldură aer-aer detaşabil este avantajoasă din punct de vedere
economic întucât carcasa este tipizată putând fi utilizată şi la construcţia
motoarelor cu circuit de racire deschis.
Astfel,acelaşi tip de carcasă poate fi folosit pentru maşini cu grad de
protectie IP 44 cât şi IP 23.
Având ân vedere puterea maşinii cât şi turaţia sa , s-a adoptat soluţia
scoaterii ansamblului inele port perii in exteriorul scuturilor maşinii. In acest
mod se asigură o construcţie mai robustă cu un consum mai redus de oţel.
Un alt avantaj al soluţiei il constituie faptul că fiabilitatea izolaţiei este
mult mărită.
În situaţia încorporării intre scuturi a ansamblului inele, rezidurile
rezultate la contactele perii inele colectoare s-ar fi depus pe capetele frontale
în înfăşurarea de înaltă tensiune a statorului ceea ce ar avea ca efect reducerea
rigiditaţii dielectrice a acestuia.

6
 Proiect de Diplomă

Pentru asigurarea avacuării căldurii din cutia inele, s-a prevăzut un

ventilator interior in aceasta cu ajutorul căruia se împiedică depunerile
reziduale la contactul perii-inele colectoare.
Pentru evacuarea căldurii din interiorul maşinii este prevâzut un
ventilator interior care ventilează aerul prin interiorul maşinii şi prin ţevile
racitorului aer-aer. Pe ax se găseşte un ventilator extern care în contracurent
introduce aerul rece prin ţevile schimbătorului de căldură.
Circuitul magnetic al statorului este realizat din tole de oţel
electrotehnic cu grosimea de 0,5 mm izolat pe ambele parţi cu lacuri
tereftalice sau siliconice,tolele obţinându-se prin ştanţare cu ajutorul unei
matriţe bloc sau pas cu pas.
Circuitul magnetic este fixat in interior cu nervuri, la partea dinspre
întrefier în crestături se găseşte dispusă înfăşurarea statorică. Avănd în vedere
tensiunea de lucru a maşinii înfăşurarea statorului este realizată din bobine
prefabricate prevăzute cu teacă izolantă din micafoliu.
Extremitaţile fazelor înfăşurării sunt scoase la izolator suport amplasate
in cutii de borne dispuse de obicei pe ambele părţi pentru a facilita conectarea
acestora.
Circuitul magnetic al rotorului este realizat ca şi cel statoric din tole de
oţel electrotehnic de 0,5 mm rezultate prin ştanţarea din interiorul tolei stator.
Înfăşurarea rotorului este de tip ondulată realizată din bare de cupru
izolat cu email şi sticlă. Barele sunt semifabricate, introduse parţial în
crestături şi apoi formate la cotele finale.
Valorile solicitărilor electrice şi magnetice s-au adoptat mai mici
conform recomandării din literatura de specialitate, având în vedere gradul de
protecţie al maşinii.
Principalele avantaje ale motoarelor asincrone faţă de alte tipuri de
motoare electrice sunt:
 simplitate constructivă;

7
 Proiect de Diplomă

 preţ de cost redus;

 siguranţă mare în exploatare;
 performanţte tehnice ridicate (cuplu mare de pornire, randament
ridicat);
 stabilitate în funcţionare, exploatare, manevrare si întreţinere simplă;
 alimentare direct de la reţeaua trifazată de c.a.;
 Dintre principalele dezavantaje putem enumera:
 şoc mare de curent la pornire;
 factor de putere relativ scăzut;
 caracteristica mecanica dură;

Maşinile asincrone se executa în doua forme constructive

 maşina asincronă cu rotorul bobinat (cu inele);
 maşina asincronă cu rotorul în scurtcircuit (în colivie).
Statoarele în ambele cazuri sunt identice.
Pentru realizarea proiectului s-a folosit axperienţa în proiectarea
dimensională şi tehnologică a SC Cummins Generator Technologies SA şi
IEPC.
Ca material bibliografic s-a folosit “Proiectarea asistată a maşinilor
asincrone”de IonVlad, Aurel.Câmpeanu şi Sorin.Enache.Editura Univesitaria
Craiova 2011.

1. Analiza critică a soluţiilor existente[3],[7],[17]

Industria minieră exercită asupra mediului înconjurător influenţe

deosebite, care se manifestă în toate fazele proceselor tehnologice de
producţie.

8
 Proiect de Diplomă

Benzile transportoare sunt folosite în aproape toate tipurile de industrie

ca un mijloc de grăbire a transportului şi de manevrare a produselor şi sunt un
mijloc extrem de eficient de a spori producţia în general. Aceste benzi sunt de
obicei parte integrantă a echipamentului de producţie şi a unităţilor
tehnologice.
Prin folosirea benzilor transportoare, companiile sporesc eficienţa
producţiei în mod semnificativ, de la producţia discontinuă, până la producţia
în flux continuu
Influenţa asupra factorilor de mediu începe odată cu activitatea de
cercetare şi explorare a zăcămintelor şi continuă şi se intensifică odată cu
dezvoltarea activităţilor de producţie.
Gravitatea problemelor legate de influenţa industriei miniere asupra
poluării mediului cere atât din partea proiectanţilor cât şi a celor care vor
conduce activităţile productive în teren să ia toate măsurile posibile de
prevenire, protecţie şi refacere a ecosistemului.
Automatizarea proceselor de producţie a constituit o etapă esenţială în
dezvoltarea tehnică a proceselor respective şi a condus la uriaşe creşteri ale
productivităţii muncii. În cazul proceselor de producţie, datorită mecanizării
s-a redus considerabil efortul fizic depus de om, întrucât maşinile motoare
asigură transformarea diferitelor forme de energie din natură, în alte forme de
energie direct utilizabile pentru acţionarea maşinilor, uneltelor care execută
operaţiile de prelucrare a materialelor prime şi a semifabricatelor.
După etapa modernizării proceselor de fabricaţie, omul îndeplineşte în
principal rolul de conducere a proceselor tehnologice de producţie. Operaţiile
de conducere necesită un efort fizic neglijabil, în schimb necesită un efort
intelectual important. Pe de altă parte unele procese tehnologice se desfăşoară
rapid, încât viteza de reacţie a unui operator uman este insuficientă pentru a
transmite o comandă necesară în timp util. Se constată astfel că la un anumit
stadiu de dezvoltare al proceselor de producţie devine necesar ca o parte din

9
 Proiect de Diplomă

funcţiile de conducere să fie transferate unor echipamente şi aparate destinate

special acestui scop, reprezentând echipamente şi aparate de automatizare.

Fig. 1. Elementele constructive ale unui motor asincron trifazat cu rotorul bobinat:
ansamblul stator - 1; ansamblul infaşurare stator - 2; ansamblul rotor - 3; întrefier - 4; miez
rotoric - 5; ansamblul înfăşurare rotor - 6; ansamblu inele colectoare - 7; ansamblu port-
perii - 8; ansamblu ventilator - 9; labirint - 10; capacel interior - 11; scut - 12; rulment cu
role - 13; capacel exterior - 14; rulment cu role - 15; rulment cu bile - 16; ansamblu placă
borna rotor - 17; ansamblu cutie borna rotor - 18.

2. Alegerea elementelor de protectie [3], [7],[17]

Dimensiunile de gabarit ale motorului se stabilesc din categoria pentru

motorul ales şi ele trebuie corelate cu cele intregii instalţii. Gradul de
protecţie se stabileşte in funcţie de condiţiile impuse de mediul inconjurator.
Comform STAS 5370-70 motoarele electrice li se pot asigura prin construcţie
doua tipuri de protecţie:
 protecţia persoanelor contra atingerii parţilor interioare si protecţia
motorului contra pătrunderii corpurilor solide, simbolizată cu litera I;

10
 Proiect de Diplomă

 protecţia motorului contra patrunderii apei, simbolizată cu litera P;

I Prima cifră I A doua cifră

(protectia
P împotriva corpurilor solide) P (Protecţie împotriva lichidelor)

0Nici o protecţie 0Nici o protecţie

Protecţie împotriva corpurilor solide, Protecţie împotriva picăturilor de apă care

1 1
care sunt mai mari de 50mm cad vertical
Protecţie împotriva picăturilor de apă care
Protecţie împotriva corpurilor solide,
2 2cad sub un unghi mai mic de 15°de la
care sunt mai mari de 12mm
verticală
Protecţie împotriva picăturilor de apă care
Protecţie împotriva corpurilor solide,
3 3cad sub un unghi mai mic de 60°de la
care sunt mai mari de 2,5mm
verticală
Protecţie împotriva corpurilor solide, Protecţie împotriva apei care stropeşte din
4 4
care sunt mai mari de 1 mm toate direcţiile
Protecţie împotriva pătrunderii
Protecţie împotriva unui jet de apă, din
5particulelor, care sunt mai mici de 5
toate direcţiile
1mm
Protecţie împotriva jetului de apă sub
6Protecţie împotriva prafului 6
presiune
Protecţie împotriva scufundării (până la
7 7
150mm)
Protecţie împotriva scufundării (până la
8 8
1000mm)

Gradul de protecţie este simbolizat prin cifre.

I2 – nu este posibilă atingerea parţilor interioare cu degetele si nici
pătrunderea corpurilor straine mai mari de 12 mm diametru;
P4 – protecţia contra stropirii cu apa din orice direcţie

11
 Proiect de Diplomă

IP32 – (sunt realizate ambele tipuri de protecţie) – motor protejat

contra pătrunderii corpurilor straine mai mari de 2,5 mm diametru si contra
picăturilor de apă ce cad sub un unghi maxim de 15% faţă de verticală.
Pentru medii periculoase se folosesc motoarele cu protecţie
antigrizutoază sau protecţie antiexplozivă. Utilizarea unui motor cu grad de
protecţie inferior celui impus de mediu de lucru poate conduce la uzura
permanentă a acestuia sau la accidente. Nu se recomandă nici folosirea unui
motor cu grad superior celui indicat, deoarece preţul motoarelor creşte o dată
cu gradul lor de protecţie.

3. Studiul şi alegerea schemei de alimentare[1],]19]

Alimentarea cu energie electrică a unui consumator industrial, se face

de la sistemul electroenergetic naţional, prin intermediul reţelelor electrice.
Acestea cuprind linii şi staţii de transformare şi interconexiuni, realizate
conform unor scheme tipizate, experimentate în timp. În nodurile acestor
reţele sunt conectate generatoarele sau consumatorii de energie electrică.
Alegerea schemei de alimentare a unui consumator (receptor) se face în
funcţie de caracteristicile acestuia.
Conform datelor nominale impuse prin tema de proiectare, motorul
asincron cu rotor în bobinat , este un consumator de energie electrică şi
trebuie alimentat cu tensiunea nominală UN= 6 kV şi frecvenţa f= 50 Hz.
Nu este necesar să se facă un bilanţ al puterilor deoarece, avem un
singur consumator major în speţă maşina electrică, însă trebuie dimensionate
cablurile de alimentare, elementele de protecţie şi intrerupătoarele.
Trebuie să se cunoasca curentul nominal al circuitului; să se determine
secţiunea minimă a conductorului, să se determine încărcarea maximă admisă
a conductoarelor cablului, să se verifice încărcarea maximă admisă şi în
funcţie de aceasta se alege tipul de cablu.

12
 Proiect de Diplomă

Pentru circuitele care alimentează maşina electrică, la cablurile de

alimentare trebuie verificată secţiunea aleasă la densitatea de curent la
pornire.
În funcţie de Ip -curentul de pornire şi UN -tensiunea nominalăse alege
contactorul din catalog, pentru protectia la suprasarcini se alege tot din
catalog un releu termic, iar pentru protecţia la scurtcircuit se aleg siguranţe
fuzibile având curentul nominal al fuzibilului InF pentru care este îndeplinită
condiţia:
I nF≥I p /4 .

4. Calculul si alegerea elementelor de protecţie .[19]

-se calculează curentul nominal al circuitului:

Sn
576∗103
I n= = =55 , 42 A
√ 3∗U n √ 3∗6000 ,
In = 55,42 A;
-se determină secţiunea minimă a conductorului luând o densitate de
curent de J=5 A/mm2:
s =16 mm2
-se determină încărcarea maxim admisibilă a conductoarelor cablului şi
se verifică relaţia:

Ialignl¿ max ¿¿≥In¿

-se găseşte un curent maxim admisibil care verifică relaţia:

I max =55 ,43 A≥I n=55 ,42 A

13
 Proiect de Diplomă

La curentul maxim admisibil Imax= 55,43 A se alege un cablu de tipul

ACYCY cu secţiunea de 25 cu izolaţie şi manta de întârziere la propagarea
flăcării,rezistent laulei în condiţii grele.
Pentru circuitele ce alimentează motoarele electrice se verifică
secţiunea aleasă la densitatea de curent la pornire Jp cu relaţia:
A
J p ≤35
mm 2
I p 545 , 41 A
J p= = =21, 81≤35 2
s 25 mm
în care:
Ip- curentul de pornire al motorului;
s - secţiunea minimă a conductorului.
Se alege un contactor respectandu-se condiţia:

I nc≥I n
Din catalogul de contactoare se alege un contactor de tip TCA 63 care
are un curent nominal Inc =63A.
Pentru protecţia la suprasarcini se alege un releu termic de tip TSA 63
care are un curent de serviciu Is=63A pentru care este îndeplinită condiţia:
0,67∗I s≤I n≤I nc
42,21≤55,42≤63
Pentru protecţia la scurtcircuitse aleg siguranţe fuzibile având curentul
nominal al fuzibilului InF =150A pentru careeste îndeplinită condiţia:
I p 545 , 41
I nF≥ = =135 , 35
4 4
150≥135 , 35
Mai jos este prezentat schema electrica[1],a circuitelor de forta,
comandă şi protecţie pentru pornirea cu rezistenţe rotorice în doua trepte
temporizate a motoarelor asincrone cu rotorul bobinat.

14
 Proiect de Diplomă

La pornirea motoarelor asincrone cu rotor bobinat se pot introduce doua

sau mai multe trepte de rezistenţe cu rolul de a limita şocurile de curent la
pornire. Treptele de rezistenţe rotorice se scurtcircuitează succesiv şi în mod
automat prin comanda dată de releele de temporizare.

Fig.2. Schema circuitului de fota si de comanda la pornirea reostatica a

motorului asincron.

Contactorul K1 asigură conectarea la reţea a statorului iar contactoarele

K2 şi K3 scurtcircuitează pe rând treptele de rezistenţe rotorice R1, R2.
Pornirea se comandă prin butonul de acţionare S 2 şi dacă contactele K2
şi K3 nu sunt acţionate (adică K2 şi K3 sunt închise) este alimentat contactorul
principal K1 care se automenţine prin K1. Prin K1 şi K2 este alimentat releul de
timp K5T care după trecerea temporizării prin contactul normal deschis cu

15
 Proiect de Diplomă

temporizare la acţionare K5Talimentează pe K3 scurtcircuitând prima treaptă

de reostate (R2) şi alimentând pe K4T care îşi începe temporizarea.
După scurgerea temporizării lui K4T prin contactul normal deschis
cu temporizare la acţionare K4T este alimentat contactorul K2 care se
automenţine prin K2 şi decuplează prin K2 releele de temporizare şi
contactorul K3. În regim de durata motorul nu are rezistenţă în circuitul
rotoric. Pentru oprire se acţionează butonul S1 care întrerupe alimentarea
circuitului de comandă şi readuce instalaţia la starea iniţială.
Protecţia la scurtcircuit se realizează prin siguranţe fuzibile iar cea la
suprasarcina prin blocul de relee termobimetalice F4.

5.Calculul electromnagnetic [7], [17]

5.1. Determinarea mărimilor de calcul:[7]

Numărul de perechi de poli
60∗f 1 60∗50
p= = =5
n1 600
Puterea aparentă nominală şi curentul nominal:

S = η *cosϕ
N
Pn 450
= 0 , 93∗0 ,84 =576[ KVA ]

in care:
η= 0,93 randamentul motorului fig.3.1.a
cos ϕ= 0,84 factorul de putere al motorului fig 3.1.b
S
1000∗
I N=
N
=
1000∗576
√ 3∗6000 =55 , 425 [ A ]
√ 3∗U N

Conexiunea înfăşurării statorului:

Pentru conexiunea in stea (Y) ,mărimile de fază sunt:
U
U= 1
N 6000
√ 3 = √ 3 =3464 ,1 KV ; I =I
1 N

iar pentru conexiunea (Δ),avem:

16
 Proiect de Diplomă

I
U =U ;
1 N
I = √3 =55 √, 425
1
N
3 =32[ A ]

Se alege conexiunea stea.

Tensiunea electromotoare de fază şi puterea interioară
K E =0 , 978−0 , 000505∗( p−1)=0 , 954

Valoarea de calcul a t.e.m. de fază va fi:

U e 1= K ∗U E 1= 0 , 954∗3464 , 1=3315 , 143 [ V ]

Puterea aparentă interioară:

S = K ∗S
i E N − 0 ,957∗576 =551 ,232[ KVA ]

Factorul deformă al t.e.m. kf şi coeficientul de acoperire a

pasului polar, αi
k sd =( 1 ,15÷1 ,55 )=1,21
Pentru un grad de saturaţie magnetic partial,ksd. impus se determină
factorul de formă,
k =0 ,016∗k k +1 , 19=1 , 097
2

f sd −0 , 096∗ s

si coeficientul de acoperire ideală a pasului dentar,

α =−0 , 068∗k k
2

i sd +0 , 37∗ s + 0 ,338=0 , 686

5.2 Calculul dimensiunilor principale

Calculul diametrelor statorului

Diametrul interior al statorului

√ √
2 p∗60∗103 Si 3 2∗5 60∗1000∗551 ,232
D=100∗ 3 = ∗ =745[ mm ]
πλ∗ nC 1
3 , 14∗1 ,63 600∗260

λ=1,63 factorul de formă al maşinii fig.3.3.b

3
C=[J /dm ] -coeficient de utilizare al maşinii, fig.3.3a
Diametrul exterioral maşinii
k D =1 ,27 + 0 ,12∗( p−1)=1 , 778

17
 Proiect de Diplomă

D =k e D ∗D=1 , 778∗745=1324 , 61[ mm ]

Recalcularea diametrului interior

D=
D e
=
1324 ,61
=748 , 04≃750 [ mm ]
k D
1 ,778

Se calculează pasul polar

πD 3 ,14∗750
τ= = =235 ,5 [mm ]
2p 2∗5
Calculul lungimii maşinii asincrone
Lungimea ideală
S
60∗1010∗ 60∗1010 551 , 232
l=
i 2
i
= 1 , 097∗0 , 924∗0 , 686∗3 ,14 2∗7502∗600∗391∗0 , 72 =507 ,7
k k α π D n1 A B
2

f B i c δc
[mm]
unde :
Ac =390 A/cm-pătura de curent luată din curbe;
B =0,72 T-inducţia magnetică în întrefier
δc

În cazul maşinilor maşinilor închise solicitările electromagnetice au fost

micşorează cu circa 10 % fata de valorile uzuale existente in curbe.
Factorul de formă al maşinii recalculat

λ=
l =507 , 7 =2 ,15
i
τ 235 , 5 valori impune 1,25-2,50
Determinarea lăţimii întrefierului

δ =3∗( 4+0 , 65 √ D∗li∗10

1
−2
)∗10−2=1 , 32[ mm]

δ 2 =1 , 48

δ +δ
δ= 1
2
2
=
1, 32+1 , 48
2 =1,4

Geometria miezului magnetic

Deoarece lungimea fierului este mare se ia un miez magnetic divizat, cu
canale de ventilaţie radiale:
Numărul de canale de ventilaţie:

n =10
v

18
 Proiect de Diplomă

Lăţimea unui canal de ventilaţie

b =10 v

Lăţimea echivalentă canalului,datorită umflării liniilor de câmp

b
2

b vv =
v 100
= 2∗1,4 +10 =7 , 81 [ mm ]
2∗δ + b v

Lungimea geometrică rotunjită a miezului:

l =( l + n ∗b
g i v vv +1)= 507 ,7+ 10∗7 , 81+1=586 ,8 [ mm ]

Lungimea unui pachet:

l − n ∗b
l= g v v 586 , 8−10∗10
=10+1 =44 , 25[ mm ]
n +1
1
v

Lungimea fierului:
l Fe =( n v +1)∗ l = 494 [ mm ]
1

Lungimea ideală:
l =l − n ∗ b
i g v vv −1=507 ,7 [ mm ]

5.3 Înfăşurarea şi crestăturile statorului

Numărul de crestături ale statorului:

q1 = 4
N c 1 =2∗m1∗p∗q1 =2∗3∗5∗4=120 crestături

Pasul dentar:
πD 3 , 14∗750
t1= = =19 , 62[mm ]
N c1 120
Pasul diametral:
y γs =m 1∗q 1=3∗4=12 crestături
Pasul principal al înfăşurării:

y 1 s=
5
6
∗ y = 56 ∗12=10
τs
crestături
Factorul de scurtare a crestăturii:

19
 Proiect de Diplomă

k π y 1s
s 1=sin ( ∗ )= sin ( 1, 57∗0 , 83=0 , 965
21
y τs

Unghiul electric între două crestături:

α 1=
2∗π∗ p 2∗3 ,14∗5
= 120 = 0 ,26
N c1

Factorul de repartizare ale înfăşurării statorului:

sin ( q 1∗
α 1
)
k r 1=
2 0 , 496
= 0 , 51 =0 , 974

q 1*sin (
α 1
)
2

Factorul de înfăşurare al statorului:

k B 1= k s 1∗ k rs =0 ,965∗0 , 974=0 , 94

Numărul de spire pe fază la stator

fluxul magnetic util:
α ∗τ ∗li∗B 10
−6
Φ= i δc ∗ = 0 ,059

-numărul de spire pe fază:

k ∗U
N 1=
e 1 0 , 957∗3464 ,1
= 4∗1 ,089∗50∗0 , 94∗0 , 059 =274 , 45
4∗K f 1∗k f B 1∗Φ spire
Se rotunjeşte la 274 spire
Numărul de conductoare într-o crestătură
-numărul de căi de curent în paralel la stator, valori uzuale a =1 ÷ 2p :
a =1,
-se verifică condiţia de simetrie:
2∗p
=10nr. întreg;
a1

-numărul de conductoare din crestătură:

2∗ m ∗a ∗ N
n c 1=
1 1 1 2∗3∗1∗274
=120 =13 , 7≈14
N c1 conductoare/crestătură
-se recalculează numărul de spire pe fază:
n ∗h
N 1=
c1 c1 120∗14
= 2∗3∗1 =280
2∗m ∗ a 1 1 spire
Condiţiile de simetrie ale înfăsurării

20
 Proiect de Diplomă

-numărul de stele suprapuse:

t=c.m.m.d.c.( N ,p) =(120;5) c1

t=5 stele suprapuse

-pentru înfăşurarea în două straturi, condiţiile sunt:
N c1
=
120
=40
m 1
3
nr. întreg
N =120 =6c1

m ∗t 3∗5
1 nr. întreg
Valorile finale ale solicitărilor electomagnetice
-pătura de curent, valoare finală:

A=
10∗ n ∗I c1 1
=394 ,08
a ∗t
1 1 [A/cm]
-eroarea faţă de valoarea stabilită din curbe este,

ΔA=100∗|
A − A |=0 ,78
c

A c %
iar condiţia restrictivă impusă ΔA ≤5%;
Fluxul magnetic util:

Φ=
k ∗U e 1
=
0 , 957∗3464 , 1
=0 , 059
4∗K f 1∗k f B 1∗ N 1
4∗1 , 097∗50∗280∗0 , 94
[Wb]
-inducţia magnetică în întrefier, valoare finală:
6
B =10 ∗Φ =59000 =0 . 719
α ∗τ∗l 0 , 686∗235 ,5∗507 , 7
δ
i i [T]
-eroarea faţă de valoarea stabilită din curbe este:

Δ B δ =100∗|
B δc − B δ
|=100|
0 , 72 −0 , 719
|=0 ,14
B cδ
0 , 72
%

iar condiţia restrictivă impusă ΔB ≤3%. δ

Dimensionarea crestăturii statorului

-densitatea de curent în înfăşurarea statorului, valori recomandate
J1=5,5÷ 7,5 [A/mm2]

21
 Proiect de Diplomă

J1=6,5[ A/mm2]
-secţiunea totală a conductorului:
I
S cond 1=
1 55 , 425
= 1∗6,5 =8 , 526
a ∗J
1 1 [mm2]
- numărul de fire în paralel:
nf1=1
-numărul de conductoare pe lăţimea crestăturii:
nlat1=1 deoarece nc1<25 conductoare pe crestătură
- secţiunea unui conductor:
S
S Cu 1=
cond 1
=
8 , 526
=8 , 526
n 1f
1
[mm2]
Fiind o maşină de înaltă tensiune şi de putere mare, înfăşurarea
statorului va fidin conductor de cupru profilat tip PE2S, şi crestătură deschisă.
Conductoarele sunt dispuse în crestătură pe lat, iar schema de izolaţie a
crestăturii poate fi văzută în fig. 3.

Fig.3. Crestatura stator de forma dreptunghiulara.

Semnificaţiile notaţiilor din fig.3 fiind următoarele:

-grosimea penei crestăturii stator:
hpanas=3[mm]

22
 Proiect de Diplomă

-înălţimea istmulului crestăturii stator:

h01=2[mm]
-grosimea izolaţiei sub pană:
hizps=1,2[ m;
-grosimea tecii izolante a laturii active a bobinei stator:
hizteaca=1,8[mm];
-grosimea bilaterală a izolaţiei conductorului:
hizcu =0,45[mm];
-grosimea izolaţiei între straturi:
h izstr =2[mm];
-grosimea izolaţiei de crestătură (folie NMN):
hizNMN =0,25[ mm];
-grosimea izolaţiei între straturi pe lăţimea crestăturii:
blat=nlat1=(1;0;0,5)
-suma grosimilor izolaţiilor pe lăţimea crestăturii:
b h
iz 1 =2∗ izteaca + 2∗ h izNMN +2∗ h izCu + b lat +0,2=2∗1,8 +2∗0 ,25+ 2∗0 , 45 + 0+0,2= 4,8 [mm]
-suma grosimilor izolaţiilor pe înălţimea crestăturii:

h n c1
h h h h h h
iz 1 = ∗ izCu +4∗ izteaca +3∗ izNMN + izsstr + panas + 01 + 0,3=22 , 3

nlat 1 [mm]
-lăţimea orientativă a crestăturii stator:
b c 1 =0,5∗ t 1 =0,5∗19 ,62=9 , 81 [mm]
- dimensiunea conductorului pe lăţimea crestăturii:
b c 1− b
b Cu1 =
iz 1
=
9 , 81−4,8
=5 ,01
n lat 1
1
[mm]
Din STAS (Anexa 3), cu SCu1si bCu1 se obţin valorile normalizate:
SCu1=8,64[mm2]
bCu1=5[mm]
hCu1=1,8[mm]
- secţiunea echivalentă a conductorului:

23
 Proiect de Diplomă

S cond 1= n ∗S f1 Cu 1 =8 , 64 [mm2]
- lăţimea crestăturii:
b c 1= b +b cu iz 1 =5+4,8=9,8 [mm]
- înălţimea crestăturii:
h
h c 1= h Cu 1∗
c1
+ h iz 1 =1,8∗14 +22 , 4=47 , 6
h lat [mm]
- lăţimea minimă a dintelui:
b d min 1 = t −b 1 c 1=19 , 62− 9,8=9 , 82 [mm]
- coeficientul de împachetare al miezului:
kFe=0,95
Inducţia magnetică maximă aparentă în secţiunea minimă a dintelui, şi
valorile recomandate:bd max 1=(1,5÷ 1,8) [T]
t 1∗ l
B B i∗¿∗ δ 19 , 62∗507 , 7∗0 , 714
d max 1= = =1 , 54 ¿
K ∗l ∗ b Fe Fe d min 1
0 , 95∗494∗9 , 82
[T]
Valoarea finală a densităţii de curent în înfăşurarea statorului:
I1 55 , 425
J 1= = =6 , 41
a1∗S cond 1 1∗8 ,64 [A/mm2]
Dimensiunile finale ale crestăturii stator şi mărimi necesare la calculul
reactanţei de dispersie pe o fază:
- deschiderea istmului crestăturii:
a =b s c 1 =9 , 82 [mm]
-înălţimea ocupată de conductoare în crestătura stator:
h = h −h − h
1s c1 2s izteaca −0,5∗ h izNMN =47 , 6−8 , 225−1 , 80− 0,5∗0 , 25=37 ,1 [mm]
-distanţa între conductoarele celor două straturi:
h 4 s =2∗ h izteaca + h izstr + h izcu =6 ,05 [mm]
-distanţa de la conductorul superior la marginea crestăturii:
h 2s = h pana + h +h
01 izps + h izteaca +0,5∗ h izcu=3+ 2+ 1,2+ 1, 80+0,5∗0 . 45=8 , 225 [mm]
Dimensiunile finale ale crestăturii stator

24
 Proiect de Diplomă

- înălţimea crestăturii:
h c 1 =47 , 6 [mm]
- lăţimea crestăturii:
b c 1 =9,8 [mm]
- factori de formă ai crestăturii stator, si valorile recomandate:

β 1s =0,35 ÷0,50 β 2s =3,5 ÷ 6,5 ,

bc 1 9,8
β 1s = = =0 , 499
t 1 19 , 62
hc 1 47 ,6
β 2s = = =4 , 85
b c 1 98
Inducţia magnetică în jugul statorului
-în jugul statorului nu se pun canale de ventilaţie axiale deoarece avem
canale radiale:
mv1=0 numărul de rânduri de canale,
d v1 =0 diametrul unui canal;
-grosimea jugului statoric:

h D −D −h
e 2
m ∗d 1330−750
j 1= c 1− ∗ v 1= −47 , 6=242 , 2
2 3 v1
2 [mm]
-inducţia magnetică în jugul statorului, şi valorile recomandate
Bj1= (1.35 ÷ 1.55) T:
106∗Φ 106∗0 ,059
B j 1= = 2∗0 ,95∗494∗242, 2 =0 . 26
2∗ k ∗l ∗h
Fe Fe j1 T
Deoarece inducţia magnetică în jugul statorului nu se încadrează în
limiteleimpuse, se va modifica diametrul exterior şi se vor reface calculele.
Rezultă în final:
-diametrul exterior:
De=932[mm]
-grosimea jugului statoric:

25
 Proiect de Diplomă

h D −D −h
e 2
m ∗d 932−750
j 1= c 1− ∗ v 1= −47 , 6=43 , 4
2 3 v1
2 [mm]
Inducţia magnetică în jugul statorului:
6 6
B j 1=
10 ∗Φ 10 ∗0 ,059
= 2∗0 ,95∗494∗43 , 4 =1, 44
2∗ k ∗l ∗h Fe Fe j1 T

5.4.Înfăşurarea şi crestăturile rotorului bobinat[7],[17]

Numărul de crestături în rotor

Din condiţia de a evita cuplurile parazite sincrone, pentru numărul de
crestăturipe pol şi fază se recomandă:
q2=q1-1=4-1=3
- numărul de faze în rotor:
m1=m2=3
- numărul de crestături în rotor:
N c 2 =2∗ m ∗ p∗q =2∗3∗5∗3= 90 crestături
2 2

-numărul de conductoare în crestătură (valorile uzualenc2=2, 4, 6)

nc2=2 conductoare
- numărul de căi de curent în paralel la înfăşurarea rotorului:
a2=1
- numărul de spire pe fază în rotor:
N ∗h
N 2=
c2 c2 90∗2
= 2∗3∗1 =30
2∗m ∗ a 2 2 spire
- pasul diametral al înfăşurării rotorului:

y = m ∗q =3∗3=9 crestături
τr 2 2

- pasul principal al înfăşurării:

y 1r = y τr =9 crestături
- factorul de scurtare al înfăşurării rotorului:

26
 Proiect de Diplomă

K s 2 =sin
( π
2
∗
y
y
1r

τr
)
=sin
π 9
∗ =1
2 9

- unghiul electric între două crestături ale rotorului:

α 2=
2∗π∗p 2∗3 ,14∗5
=90 =0 ,348
N c2

- factorul de repartizare al înfăşurării rotorului:

K
sin (α 2
2
∗ q 2 ) sin 0 , 522
r 2= = 0 , 519 =0 . 96

q 2 *sin
( )
α
2
2

Deoarece crestăturile rotorului sunt paralele cu generatoarea, factorul

deînclinare al rotorului va fi:
ki2=1
- factorul de înfăşurare al rotorului:
k B 2= k ∗k ∗k
S2 r2 i 2= 1∗0 , 96∗1=0 , 96

Diametrul rotorului şi pasul dentar

- diametrul exterior al rotorului:
D = D −2∗σ =750 −2∗1 , 39=747 , 22 [mm]
r

- pasul dentar al rotorului:

D
π∗
t 2=
r 3 , 14∗747 , 22
=90 =26 , 06
N c2 [mm]
T.e.m indusă pe o fază din rotor

U e 2= K ∗U N ∗ K
E 1
2 B2
= 0 ,957∗3464 ,1∗
30∗0 ,96
=362, 75
N ∗K 1 B1
280∗9 , 94
[V]
- tensiunea între inele, pentru conexiunea stea a înfăşurării rotorului:
U 20 = √3∗ U e 2=1 , 73∗362 , 75=627 ,55 [V]
Valoarea obţinută se încadrează în limitele impuse (tabelul nr. 3.3).
Curentul pe o fază în rotor
- coeficientul prin care se ţine cont de curentul de magnetizare, se ia din
literatira, si apoi se calculeaza curentul pe o fază în rotor:

27
 Proiect de Diplomă

I = K m ∗N ∗ K ∗ I
2 i
1 1 B1
1 =0 , 89∗
3∗280∗0 , 94
∗55 , 425=450 ,8
m2∗N 2∗K B2 3∗30∗0 , 96

[A]
Dimensionarea crestăturii rotorului
-densitatea de curent în rotor si valorile limită impuse din considerente
de încălzire
J 2 =(1,1÷1,15) J1[ A/ mm2]
J 2 =1,1∗6 , 41=7 , 05 [A/mm2]
- secţiunea totală a conductorului:
I
S cond 2=
2 450 , 8
= 1∗7 ,05 = 63 ,94
a ∗J
2 2 [mm2]
- numărul de conductoare în paralel pe lăţimea crestăturii :
n lat 2=2

- numărul de fire în paralel pe înălţime :

n f 2=1

- secţiunea unui conductor:

S
S cu 2=
cond 2 63 , 94
= 2∗1 =31 , 97
n ∗nlat 2 f2 [mm2]
Fiind o masină cu rotor bobinat şi de putere mare, înfăşurarea rotorului
va fidin conductor de cupru profilat tip PE2S, şi crestătură semiînchisă.
Conductoarele sunt aşezate pe înălţime în crestătură, schema de izolaţie a
crestăturii poate fi văzută în fig. 5.2, semnificaţiile mărimilor fiind
următoarele:
-dimensiunile istmului, valori recomandate sunt:
b02=(1,0÷ 3) mm; h02=(1,5 ÷ 2,5 ) mm
-înălţimea istmului rotor:
h02=2 mm
-lăţimea istmului rotor:
b02=3 mm

28
 Proiect de Diplomă

- izolaţie la baza crestăturii:

hizbaza=0,4 mm
-izolaţie între straturi:
hiz str 2=1 mm
-grosime pană rotor:
h3r=4 mm
-suma grosimilor izolaţiilor pe lăţimea crestăturii:

b h ∗nc2
h
iz2 = lat 2 + 4∗ izNMN +0 , 25=2 , 15
2 mm
-suma grosimilor izolaţiilor pe înălţimea crestăturii:
h iz 2 =2∗ h izcu + h izbaza + h izstr 2 + h +h
3r h
02 +6∗ izNMN + 0 , 25=9 , 15 mm
- lăţimea orientativă a crestăturii:
bc2=0,5*t2=0,5*26,06=13.03 mm
- dimensiunea conductorului pe lăţimea crestăturii:
b c 2− b
b Cu 2=
iz 2
=
13 , 03− 2, 15
=5 ,575
n lat 2
2
mm
- din STAS (anexa 3), cu SCu2si bCu2 se obţin valorile normalizate:
SCu2=43,1 mm
bCu2=5,3 mm
hCu2=8,5 mm
- secţiunea echivalentă a conductorului:
S cond 2= n lat 2∗ n ∗S f2 Cu 2= 2∗1∗43 , 1=86 , 2 mm
- lăţimea crestăturii:
b c 2= b Cu 2∗ n lat 2 + b iz2 =12 , 75 mm
- înălţimea crestăturii:
h c 2 =2∗ h Cu 2 + h iz 2 =26 , 15 mm
Inducţia magnetică la baza dintelui rotor
- lăţimea minimă dintelui:

29
 Proiect de Diplomă

b ( D −2 h ) −b = 3 , 14∗( 747 ,22−2∗26 , 15 ) −12 , 75=11 , 49

π∗ r c2
d min 2 =
90
c2
N c2 mm
- inducţia magnetică maximă aparentă în secţiunea minimă a dintelui, şi
valorilerecomandate Bd max 2=(1.6-2.0) T;
t ∗l ∗ B 26 ,06∗507 ,7∗0 ,714
B d max 2 = =
2 i δ
=1 .75
K ∗l ∗b Fe 0 , 95∗494∗11 , 49
Fe d min 2T
- valoarea finală a densităţii de curent în înfăşurarea rotorului:
I
J 2=
2 450 , 8
= 1∗86 ,2 =5 , 22
a ∗S 2 cond 2 A/mm2
Dimensiunile finale ale crestăturii rotor[7],[17]
- deschiderea crestăturii rotor:
ar=b02=3 mm
- grosimea bobinei rotor:
b b 2= b Cu 2∗ n lat 2 + n lat 2 ¿ h izcu =5,3∗2+2∗0 , 45=11 ,5 mm
-grosimea izolaţiei sub pană:
h 2r = 4∗ h izNMN + h izCu =1 , 45 mm
- grosimea izolaţiei între stratul superior şi cel inferior:
h 4 r= h izstr 2 + h izCu =1, 45 mm
- înălţimea totală a conductoarelor în crestătură:
h 1 r= b Cu 2 − h
02 − h 3 r− h 2r −2∗ h izNMN − h izCu =26 , 15−2−4−1 , 45−0,5−0 , 45=17 , 75 mm
- factori de formă ai crestăturii rotor, şi valorile recomandate:

β 1r = 0,35 ÷ 0,50 β 1r =2,5 ÷ 6,5 ,

b h
β 1 r=
c2 12 , 51
= 26 ,06 = 0 , 48 β 2 r=
c2 26 ,15
=12 , 51 =2 , 09
t 2 b c2

Înălţimea jugului rotor

-inducţia magnetică în jugul rotor are valorile uzualeBj2=(1,10 ÷ 1,50)T;
Bj2=1,35 T
-înălţimea de calcul a jugului rotor:

30
 Proiect de Diplomă

6
h j 2=
10 ∗Φ 59000
= 2∗0 , 95∗494∗1 ,35 =46 , 52
2∗ K ∗l ∗B Fe Fe j2 mm
Deoarece avem miez magnetic divizat cu canale de ventilaţie radiale,
nu serecomandă canale de ventilaţie axiale; diametrul unui canal este dv2 =(30
÷ 40) mm:

dv2=0
-numărul de rânduri de canale:
mv2=0
-înălţimea reală a jugului rotor:
h j 22= h j 2 + 0 , 66∗ m ∗d v2 v 2= 46 , 56 mm
-diametrul interior al rotorului:
D = D −2 ( h + h )=747 , 22−151 , 96=595 ,26 mm
ir r c2 j 22

-diametrul interior rotor, valoare rotunjită:

Dir=590 mm
Rezultă următoarele valori recalculate:
-înalţimea reală a jugului rotor:

h D − D −h
r ir 747 , 22−590
j 2= c 2= −27 , 15=51 , 46
2 2 mm
-înălţimea de calcul a jugului rotor:
h j 22= h j 2 + 0 , 66∗ m ∗d v2 v 2= 51, 46 mm
- inducţia magnetică în jugul rotor, valoare finală:
6
B j 2=
10 ∗Φ 59000
= 2∗0 , 95∗494∗51 , 46 =1 , 22
2∗ K ∗l ∗h
Fe Fe j2 T

5.5. Tensiunea magnetomotoare pe o pereche de poli[7],[17]

- coeficienţii lui Carter pentru stator kC1, rotor kC2si total kC:

31
 Proiect de Diplomă

( )
a
( )
a
2 2

( ) ( )
2
s 9,8 r 3 2
δ δ
γ= =
1 , 39
9,8 =4 ,08 γ= =
1 , 39
3 =0 , 64
a a
1 2
5+ 5+
5+
s 1 , 39 5+
r 1, 39
δ δ

t
k c 1=
19 , 62
1
= 19 , 62−4 , 08∗1,4 =1 , 387
t − γ ∗δ
1 1

t
k c 2=
26 , 062
=26 , 06−0 , 64∗1,4 =1 , 08
t − γ ∗δ
2 2

k =kc c 1∗ k c 2 =1 ,387∗1 , 08=1 , 497

- permeabilitatea magnetică a vidului:

μ =4∗π∗10 H/m
0
−7

- tensiunea magnetică a întrefierului:

U mδ =2∗
B ∗k δ
c∗δ∗10
3
=2∗
0 , 714
∗1 , 454∗1 ,39∗103 =2 , 382∗10 3
μ 0
12 , 56∗10−7
A
Tensiunea magnetică în dinţi statorului
Pentru miezul feromagnetic stator şi rotor se foloseste tablă silicioasă
laminatăla rece cu cristale neorientate, cu grosimea de 0.5 mm, izolată cu un
strat subţire de oxid ceramic, rezistentă la temperatura clasei de izolaţie F.
Tola rotor se execută din interiorul tolei stator.
Intensitatea câmpului magnetic, se determină din anexa 1, în raport de
inducţiamagnetică aparentă si coeficientul dintelui în secţiunea respectivă,se
obţine valoarea intensităţii câmpului magnetic:
Deoarece crestătura statorului este cu pereţi paraleli, rezultă că dintele
areforma trapezoidală, şi se impune calculul inducţiilor magnetice în cele trei
secţiuni:
- laţimea dintelui stator în cele trei secţiuni :
b d min 1 = t −b1 c 1 =19 ,62−9 , 81=9 , 81 mm

b π D+( h ) −b c1 3 ,14 ( 750+ 47 , 6 )

dmed 1= c 1 = 120 =11 , 06
N c1 mm

32
 Proiect de Diplomă

b (
π D + 2∗ h ) −b
c1 3 ,14 (750 + 2∗47 ,6 )
d max 1 = c 1 = 120 =12 ,30
N c1 mm
- inducţiile magnetice aparente în cele trei secţiuni ale dintelui:
t ∗l ∗B
B d max 11=
1 i δ
=
19 , 62∗507 , 7∗0 , 714
=1 ,54
k ∗l ∗b
Fe Fe d min 1
0 , 95∗494∗9 ,81
Ţ
t ∗l ∗B
B dmed 11 =
1 i δ
=
19 , 62∗507 , 7∗0 , 714
0 , 95∗494∗11 , 06 =1, 37
k ∗l ∗b
Fe Fe dmed 1 T
t ∗l ∗B
B d min 11 =
1 i δ
=
19 , 62∗507 , 7∗0 , 714
0 ,95∗494∗12, 30 =1 ,232
k ∗l ∗b
Fe Fe d max 1 T
- coeficienţii dintelui în cele trei secţiuni:
b c 1∗ l
k d max 1 =
i 9 , 81∗507 , 7
= 0 , 95∗494∗9 , 81 =1. 08
k ∗l Fe Fe ∗b d min 1 T
b ∗l
k dmed 1=
c1 i 9 ,81∗507 , 7
= 0 , 95∗494∗11 ,06 =0 , 959
k ∗l ∗b
Fe Fe dmed 1 T
b ∗l
k d min 1 =
c1 i 9 ,81∗507 ,7
= 0 , 95∗494∗12 ,30 = 0 ,862
k ∗l ∗b
Fe Fe d max 1 T
- intensităţile câmpurilor magnetice (luate după curba fundamentală kd
=0) în cele treisecţiuni, din anexa 1, sunt :
Bd max11→Hdmax11=32,5 A/cm
Bd med11→Hdmed11=9,2 A/cm
Bd min11→Hdmin11=5,5 A/cm
În continuare se calculează valorile reale ale inducţiilor magnetice în
dinte curelaţiile:
B d max 1= B d max11− μk 0 d max 11 H d max 11 =1, 54−0 , 0001256∗1, 08∗32 ,5=1 ,536 T
B dmed 1 = B dmed 11 − μk 0 dmed 11 H dmed 11 =1 ,37−0 , 0001256∗0 , 956∗9,2=1 , 36 T
B d min 1 = B d min 11 − μk 0 d min 11 H d min 11 =1 , 232−0 , 0001256∗0 , 862∗5,5=1 ,231 T
si se obţin valorile finale ale intensităţilor câmpurilor magnetice:
Bd max1→Hdmax1=32,6 A/cm
Bd med1→Hdme11=9,2 A/cm

33
 Proiect de Diplomă

Bd min1→Hdmin1=5,4 A/cm
Se calculează valoarea medie a intensităţii câmpului magnetic:

H d 1= 6
1
(H d max 1 + 4 H med 1 + H d min 1 )= 16∗(32 ,6+ 4∗9,2+5,4 )=12, 36 A/cm
şi tensiunea magnetică în dinţii rotorului:
U md 1 =0,2∗ h ∗h c1 d 1 =0,2∗47 , 6∗12, 36=117 , 66 A
Tensiunea magnetică în dinţi rotorului
Deoarece crestătura rotorului este cu pereţi paraleli, rezultă că dintele
are formă trapezoidală, şi se impune calculul inducţiilor magnetice în cele trei
secţiuni:
- laţimea dintelui rotor în cele trei secţiuni :

b π ( D −2 h ) − br c2 3 , 14 ( 747 , 220−2∗26 , 15 )
d min 2 = c 2= −12 ,75 =11 , 49
N c2
90
mm

b π ( D − h )− b r c2 3 , 14 ( 747 , 220− 26 ,15 )

dmed 2= c 2= −12 , 75=12 , 4
N c2
90
mm
b d max 2 = t −b2 c 2=26 ,06−12 ,75 =13 , 31 mm
- inducţiile magnetice aparente în cele trei secţiuni ale dintelui:
t ∗l ∗B
B d max 22=
2 i δ
=
26 , 06∗507 , 7∗0 ,714
0 , 95∗494∗11 , 49 =1, 759
k ∗l ∗b Fe Fe d min 2 T
t ∗l ∗B
B dmed 22 =
2 i δ
=
26 , 06∗507 , 7∗0 ,714
=1, 62
k ∗l ∗b Fe Fe dmed 2
0 ,95∗494∗12, 4
T
t ∗l ∗B
B d min 22=
2 i δ
=
26 , 06∗507 , 7∗0 ,714
0 , 95∗494∗13 , 31 =1, 51
k ∗l ∗b Fe Fe d max 2 T
- coeficienţii dintelui în cele trei secţiuni:
b ∗l
k d max 2 =
c2 i 13 , 11∗507 , 7
= 0 , 95∗494∗11 , 49 =1 ,23
k ∗l ∗b Fe Fe d min 2 T
b ∗l
k dmed 2=
c2 i 13 , 11∗507 , 7
= 0 , 95∗494∗12 , 4 =1 , 14
k ∗l ∗b
Fe Fe dmed 2 T
b ∗l
k d min 2 =
c2 i 13 , 11∗507 , 7
= 0 , 95∗494∗13 , 31 =1, 06
k ∗l ∗b Fe Fe d max 2 T

34
 Proiect de Diplomă

- intensităţile câmpurilor magnetice (luate după curba fundamentală kd

=0) în cele trei secţiuni, din anexa 1,sunt:
Bd max22→Hdmax22=119 A/cm
Bd med22→Hdmed22=55A/cm
Bd min22→Hdmin22=28 A/cm
În continuare se calculează valorile reale ale inducţiilor magnetice în
dinte cu relaţiile:
B d max 2 = B d max 22 − μk 0 d max 22 H d max 22 =1 ,759−0 , 0001256∗1, 23∗120=1 , 748 T
B dmed 2 = B dmed 22 − μk 0 dmed 22 H dmed 22=1 , 62−0 , 0001256∗1 ,14∗55=1 ,62 T
B d min 2 = B d min 22 − μk 0 d min 22 H d min 22 =1, 51− 0 ,0001256∗1 , 06∗28=1 , 509 T
Iar valorile finale ale intensităţilor câmpurilor magnetice sunt:
Bd max2→Hdmax2=120 A/cm
Bd med2→Hdmed2=55A/cm
Bd min2→Hdmin2=28 A/cm
Se calculează valoarea medie a intensităţii câmpului magnetic:

H d 2= 6
1
(H d max 2 + 4 H med 2 + H d min 2 )= 16 ∗(120+ 4∗55+23 )=61 , 08 A
şi tensiunea magnetică în dinţii rotorului:
U md 2 =0,2∗ h ∗h c2 d 2 =0,2∗26 ,15∗61 , 08=319 , 44 A
Se determină coeficientul de saturaţie magnetică parţială:
U mδ + U md 1 + U
k =
md 2 2297 +117 ,66+ 319 , 44
=2297 =1 ,19
U
sdf
mδ

- se calculează eroarea faţă de valoarea iniţială impusă:

Δ k k −k sd sdf 1 . 21−1 ,19

sd =100∗| |=100∗| |=1, 68
%
k sdf
1, 19

- valoarea obţinută se încadrează în eroarea impusă ∆ ksd 5%.

Tensiunea magnetică în jugul statorului
- lungimea medie a liniei de câmp magnetic în stator:

35
 Proiect de Diplomă

π ( D −h ) 3 ,14∗( 932−43 , 4 )
L j 1=
e

2p
j1
=10 =279
mm
Bj1=1,44T
- intensitatea câmpului magnetic în stator, se determină din anexa 1,
Hj1=17,03A/cm
- coeficientul ce ţine cont de faptul că liniile de câmp în stator au
lungimi diferite, se stabileşte astfel:
ξ B B
2

1=− 0 ,2475 j 1 +0 , 193 j 1 + 0 ,644 = 0 , 409

- tensiunea magnetică în jugul statorului:

U mj 1 =0,1∗ ξ ∗L ∗H
1 j1 j 1=0,1∗0 , 409∗279∗17 , 035=194 ,38 [A]

Tensiunea magnetică în jugul rotorului

- lungimea medie a liniei de câmp în rotor:
π ( D −h ) 3 , 14∗( 595 , 26− 46 ,56 )
L
e j 22
j 2= 2p =10 =172 ,29
[mm]
Bj2=1,22 T
-intensitatea câmpului magnetic în rotor, din anexa 1,
Hj2=6,55 [A/cm]
-coeficientul ce ţine cont de faptul că liniile de câmp în rotor au lungimi
diferite, este:
ξ B B
2

2=− 0 ,2475 j 2 +0 , 193 j 2 +0 , 644=0 ,511

- tensiunea magnetică în jugul rotorului:

U mj 2 =0,1∗ ξ ∗L 2 j 2∗ H j 2 =0,1∗0 ,511∗172 , 29∗6 , 55=57 , 66 [A]
Tensiunea magnetomotoare pe o pereche de poli
U =U + U
mm mδ md 1 + U md 2 + U +U
mj 1 mj 2

3
U mm=2382+117,66+319 ,44+194 ,38+57 ,66=3, 0711∗10 A

-factorul de saturaţie magnetică:

U 3 , 0711∗103
k s=
mm
= =1 ,289
U mδ
2 , 382∗103

36
 Proiect de Diplomă

Curentul de magnetizare
U p∗ 5∗3 , 0711∗10 3
I 1 μ=
mm
= 0,9∗3∗280∗0 , 924 =21 , 98
0,9∗ m ∗ N 1 1∗ K B1 [A]

-curentul de magnetizare în procente, valori uzuale I 1μ =(20÷ 50)%:

I 1 μ =100∗
I 1μ
=100∗
21 , 98
=39 , 65
I N
55 , 425
%

5.6 Parametrii motorului asincron[7],[17]

5.6.1. Parametrii înfăsurării statorului

Rezistenţa pe fază a înfăşurării statorului
Infăşurarea statorului este din conductor de cupru profilat PE2S, în
două straturi (fig.3.23). In continuare se calculează:
- pasul dentar mediu în stator:
π D+ ( h ) 3 ,14 ( 750 + 47 , 6 )
t med 1= =120
c1
=20 , 87
N c1 [mm]
-distanţa de la miez la partea frontală înclinată a bobinei, din tab. 3.4:
A1=30mm

- distanţa între două bobine la capetele frontale, Δ =(4 ÷ 6)mm: izs

Δ =4mm
izs

- unghiul de înclinare al capătului frontal al bobinei stator:

b
c1
−2 h izNMN + Δ izs

s in α fs = t =
9 , 81−2∗0 , 25 + 4
20 , 87 = 0 , 637
med 1

α fs= a sin (sin α )=56 fs

0

cos (α )=0 , 550

fs

-raza de curbură medie a capătului frontal, (s-a luat r=20mm, tab.3.4)

R med 1=
h c 1− h 2s
+20=
47 ,6−8 , 225
+20=29 , 84
4 4 [mm]
- lungimea capătului frontal:

37
 Proiect de Diplomă

l A y ∗t
1s med 1
R 10∗20 , 87
f 1= 2∗ 1+ + π∗ med 1 =2∗30+ + 3 ,14∗29 , 84=572 , 04
cos ( α )
0 ,559
fs
[mm]
- lungimea medie a unei spire, în stator:
l med 1 =2 (l +l )=2∗( 568 , 8+527 , 04 )=2 , 227∗10
g f1
3
[mm]
- lungimea pe direcţie axială a capătului frontal:
y ¿ t
A 1s
tan R
med 1
l = + ∗ +
fa 1 1
2
(α fs) med 1

10∗20 , 87
l =30+ ∗0 ,739+29 , 84=13 6 , 95
fa 1 0, 559 [mm]
-factorul de majorare a rezistenţei la înfăşurarea din conductor profilat
aşezat pe lat în crestătură este:
Kr1=1
- rezistivitatea cuprului la temperatura de lucru a înfăsurării:

ρ θ Cu =1 , 38∗
1
56 Ωmm2/m
- rezistenţa pe fază a înfăşurării statorului:
R k θ N ∗l
−3
1 med 1∗10 280∗2 , 297∗103∗10−3
1= r 1∗ ρ Cu = 30+ 180 , 024 =1 , 77
S cond 1∗ a 1
8 , 64∗1
[Ω]
-masa specifică a cuprului:
γ Cu =8900 [kg/m3]
-masa înfăşurării statorului:

m =m ∗a ∗ N ∗l
Cu1 1 1 1 med 1∗ S cond 1∗ γ Cu∗10
−9

m Cu1 =3∗1∗280∗2 ,227∗10

3
∗8900∗10−9 =166 , 4 [Kg]
Reactanţa pe fază a înfăşurării statorului
a)Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în crestătură
- pasul relativ al înfăşurării:
y
β ys=
1s 10
=12 =0 , 833
y τs

- coeficienţi ce depind de scurtarea pasului:

38
 Proiect de Diplomă

1+ 3∗ β
k γs = 4
ys
=
1+3∗0 , 833
4 =0 , 874

k βs =
1 3
+ ∗
4 4
k 10
γs = 12 =0 ,906

- permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în crestătură:

λ h 1 s−h 4s
k h 2s
k h 4s
c 1= ∗ βs + ∗ γs + =0 , 956+0 ,733+0 , 154 =1 , 843
3∗ b c1 b c1 4∗ b c1

b) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor diferenţiale

- coeficient dependent de deschiderea crestăturii stator:

k =1−0 , 033∗ a
2

s 9,82
01 =1−0 , 033 =0 , 884
δ∗t
1,4∗19 , 62
1

- coeficientul σ d1 dependent de q1= 4 şi de scurtarea pasului înfăşurării

statorului
Δy1 = y γ s- y1 = 2, se ia din tabelul 3.6:
σ d 1 =0 , 0062

- coeficientul de amortizare a câmpului armonicilor superioare pentru

maşina cu rotor bobinat :
ρ d 1 =1

- permeanţa de scăpări diferenţială:

t ( q ∗k ) ∗ ρ k
2

λ d 1 =0,9
1 1 B1 d1 01
∗ σ d 1=0,9
19 , 62 ( 4∗0 , 94 )2∗1∗0 , 884
∗0 , 0062=0 , 652
k ∗δ c 2
1, 497∗1,4

c) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în parţile frontale:

λ q ∗(l 1
β )=0 , 34 5074, 7 ∗( 527 , 04 −0 , 64∗0 , 833∗235 , 5 ) =1 , 07
f 1 =0 , 34 f 1− 0 , 64∗ ys ∗τ

l i

d) Permeanţa geometrică specifică de scăpări totală:

∑λ 1= λ c 1+ λ d 1+ λ f 1 =1 , 483+0 , 652+1 ,07=3 , 565

- reactanţa de scăpări, pe fază, a înfăşurării statorului:

2
0,1* l i
( ) ( )
f N
X =0,158 1
∗ 1
∗ ∗∑ λ1=
1 100 100
p* q 1
( )
2
50 274,45 0,18*507,7
=0,158* ∗ *3,565=5,38 Ω
100 100 5*4

39
 Proiect de Diplomă

5.6.2. Parametrii înfăşurării rotorului[7],[17]

Rezistenţa de fază a înfăşurării rotorului

- pasul dentar mediu în rotor:
π ( D +h ) 3 ,14 ( 747 ,22 +26 , 15 )
t
r c2
med 2= =90 =25 , 15
N c2 mm
-distanţa de la miez la partea frontală înclinată a bobinei, din tab. 3.4:
A2=15mm
distanţa între două bobine la capetele frontale, ∆ iz r=(1÷ 1.5) mm:
∆ iz r=1,5mm

unghiul de înclinare al capătului frontal rotor:

b c 2 −2 h izNMN + Δ 13 , 03−0,5 +1,5
sin α fr =
izr
= =0 , 525
t me 21
25 ,15

α fr =a sin ( sin α )=31 ,6 fr

0

cos ( α )=0 , 852

fr

- lungimea necesară pentru mufa de înseriere:

R h c 2− h 2r 26 , 15−1 , 45
med 2= + 6= +6=18 ,35
2 2 mm
- lungimea capătului frontal:

l A y t 1r∗ med 2 R med 2 9∗25 ,15 18 , 35

f 2 =2∗ 2+ + π∗ =2∗15+ + =332 , 3
cos ( α )
2 0 , 852 2
fr
mm
- lungimea medie a unei spire, în rotor:
l med 2 =2 (l +l )=2∗( 568 , 8+332 ,3 )=1 , 838∗10 mm
g f 2
3

- lungimea pe direcţie axială a capătului frontal:

y ¿ t
A 1r
tan R
med 2
l = 2+ ∗ +
fa 2 2 ( α fr ) med 2

9∗25 ,15
l =15+ ∗0 , 577+18 ,35= ¿ 98 , 65 ¿
fa 2 2 mm

40
 Proiect de Diplomă

- factorul de majorare a rezistenţei la înfăşurarea rotorului este foarte

mic, deoarecefrecvenţa câmpului în rotor este redusă,
Kr2=1
- rezistivitatea cuprului la temperatura de lucru a înfăşurării:

ρ θ Cu =1 , 38∗
1
56 Ωmm2/m
rezistenţa pe fază a rotorului:
R k θ N ∗l 2 med 2∗10
−3
30∗1 , 838∗10 3∗10− 3
2= r 2∗ρ Cu =0 , 96∗0 , 0246 =0 , 015 Ω
S cond 2∗ a 2
86 , 6∗1

-masa înfăşurării rotor:

m Cu2 = m ∗a ∗ N ∗l
2 2 2 med 2∗ S cond 2∗ γ Cu∗10
−9

mCu2 =3∗1∗30∗1 ,838∗86 ,2∗8900∗10−9 =126 , 9 Kg

Reactanţa pe fază a rotorului

a)Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în crestătură
- pasul relativ al înfăşurării:
y
β yr =
1r 9
= 9 =1
y τr

- coeficienţi ce depind de scurtarea pasului:

1+3∗ β
k γr = 4
yr
=
1+ 3∗1
4 =1

k βr =
1 3
+ ∗
4 4
k γr =0 ,25+ 0 ,75∗1=1

- permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în crestătură (fig.5.3)

λ c 2=
h h
1 r− 4r
k
∗ βr +
h 2r
∗k γr +
h4r
=0 , 42+1 , 42+0 . 028=1,9
3∗ b c2 b c2 4∗b c2

b) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor diferenţiale

- coeficient ce depinde de deschiderea crestăturii rotor:

k =1−0 , 033∗ a
2

r 32
02 =1−0 , 033 = 0 , 992
δ∗t
1,4∗26 , 06
2

- coeficientul σ d2 dependent de q1= 3 şi de scurtarea pasului înfăşurării

rotorului

41
 Proiect de Diplomă

Δy2 = 0, se ia din tabelul 3.6:

- coeficientul de amortizare a câmpului armonicilor superioare pentru
rotor bobinat;
ρ d 2 =1

- permeanţa de scăpări diferenţială:

t ( q ∗k ) ∗ ρ k
2

λ d 2 =0,9
2 2 B2 d2 02
σ
∗ d 2 =0,9
26 , 06 ( 3∗0 , 96)2∗1∗0 , 992
∗0 ,0141 =1, 298
k ∗δ c 2
1 , 497∗1,4

c) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în capetele frontale

λ q ∗(l 2
β )=0 , 34 5073 , 7 ∗( 332 , 3 −0 , 64∗1∗235 , 5 )=0 , 364
f 2 =0 , 34 f 2 −0 , 64∗ yr∗τ

l i

d) Permeanţa geometrică specifică totală a rotorului

∑λ 2= λ c 2+ λ d 2+ λ f 2=1,9+1 , 298 +0 , 364 =3 ,562

- reactanţa de scăpări pe fază a rotorului imobil:

0,1* li ∗ λ
( )( )
2
N f
1 2
X 2 =0,158 ∗ ∗ ∑ 2
100 100
p* q 2
( )
2
50 30 0,1*507,7
X 2 =0,158* ∗ *3,565=0,0857 Ω
100 100 5*3

Deoarece maşina este cu rotorul bobinat, la calculul caracteristicilor se

folosesc parametrii rotorului fără a lua în consideraţie refularea si saturaţia
magnetică.
Reactanţa utilă a circuitului de magnetizare
U −I 1 μ∗ X
X 1m =
1 1 3464 ,1−21, 98∗3 , 36
=21 , 98 =154 , 24 Ω
I 1μ

Parametrii rotorului în valori raportate la stator

- factorul de raportare:

( )
m N ∗K 2

k = ( ) =83 , 51
2
1 1 B1 3 280∗0 , 94
=
m N ∗K
rap
3 30∗0 , 96
2 2 B2

- rezistenţa rotorului raportată la stator:

R 2 r= R ∗k2 rap = 0 , 015∗83 , 51=1 , 252Ω

42
 Proiect de Diplomă

- reactanţa rotorului raportată la stator:

X 2r = X ∗k 2 rap = 0. 0857∗83 , 15=7 , 156 Ω

Parametrii maşinii asincrone în unităţi relative

- impedanţa nominală pe o fază:
R
Z N=
1 3464 , 1
=55 , 425 =62 ,5
I 1 Ω
- valorile relative ale rezistenţelor, stator şi rotor:
R
r 1=
1 1 ,77
=62 , 5 = 0 ,028
Z N u.r
R
r 2 r=
2r 1 ,252
= 62 , 5 =0 , 02
Z N u.r
- valorile relative ale reactanţelor stator, rotor şi de magnetizare:
X
x= 1 3 , 36
= 62 ,5 = 0 ,053
Z
1
N u.r
X
x 2 r=
2r 7 , 156
= 62 ,5 = 0 ,114
Z N u.r
X
x 1 m=
1m 154 , 24
= 62 ,5 =2 , 467
Z N u.r

5.7.Calculul pierderilor şi randamentul [7],[17]

A. Pierderile principale în fier

Pierderile principale în jugul statorului

- coeficientul de majorare a pierderilor in jug, k j1= 1,20 ÷ 1,40:
Kj1=1,3
- pierderi specifice corespunzătoare calităţii tablei silicioase utilizate:
p 10 50 =2,4 W/kg

43
 Proiect de Diplomă

- pierderi specifice în jugul statorului:

p = p 10 50f ( )
1,3

B
2
1 2
j 11 50 ∗ j 1=2,4∗1∗1 , 44 =4 , 976
W/kg
- greutatea specifică a fierului:
γ Fe =7800 kg/m3
- diametrul interior al jugului stator:
D ij 1 = D +2 h c 1=750+ 2∗47 ,6=845 , 2 mm
- masa jugului stator:

m γ ( De − D ) k l
2 2
π −9
Fej 1= Fe 4 ij 1 Fe Fe 10

−9
mFej 1=7800∗0,785∗154260,96∗9,85∗494∗10 =459,6 kg
- pierderile în jugul statorului:
p =k ∗ p
j1 j1 j 11 ¿ m Fej 1 =1,3∗4 , 976∗459 , 6=2 , 973∗10
3
W
Pierderile principale în dinţii statorului
- coeficientul de majorare a pierderilor în dinţi kd1= 1,60 ÷ 1,80:
kd1=1,8
- pierderi specifice în dinţi statorului:

p10 50f ( )
1,3

p B
2
1 2
d 11= 50 ∗ dmed 1=2,4∗1∗1 ,37 =4 , 504
W/kg
- masa dinţilor stator:

m Fed 1 = γ ∗h ¿ b
Fe c1 dmed 1∗ k ∗l
Fe
−9
Fe∗10 4

−9
mFed 1 =7800∗47 , 6∗11 , 06∗494∗120∗10 =243 , 424 kg
- pierderile în dinţii statorului:

p =k ∗ p ¿ m
d1 d1 d 11 Fed 1 =1,8∗4 ,508∗243 , 424=1 , 973∗10
3
W
Pierderile principale totale în fier
p Fepr = p +p j1
3 3
d 1=2, 973∗10 ∗1 , 973∗10 =4 , 946∗10
3
W

44
 Proiect de Diplomă

B. Pierderile suplimentare în fier la funcţionarea în gol[7],[17]

Pierderile de suprafaţă ale statorului

Coeficient de majorare a pierderilor de suprafaţă datorită prelucrării
miezuluistator, din tabelul 3.8
-pentru suprafete prelucrate superficial ;
k01=1,6
- coeficient de pulsaţie dependent de deschiderea crestăturii rotor,

√ ( ) a
2

r
−1+ 1+240
δ −1+ √ 1+ 240∗2 , 14
β 01 = 120 =120 =0 ,103

- amplitudinea pulsaţiei inducţiei magnetice la suprafaţa statorului:

B 01 = β ∗k ∗B =0 , 103∗1, 497∗0 , 719=0 ,11 T
01 c δ

- pierderi specifice de suprafaţă:

N ∗n
( )
1,5

( B ∗t ) 89
2
p supr 11 =0,5∗k
10
01 4
c1 1
∗ 01 2

( )
1,5
90∗600
psupr 11=0,6∗1,6 4 ( 0,11∗26 , 06 )2 =82, 489
10 W/m2
-pierderi de suprafaţă în stator:

p
sup r 1
=2 p
( )l k
t −
1
t
a
1
s
τ Fe Fe p sup r 11∗10
−6

p =10∗0,5∗235 ,5∗494∗82, 489∗10−6 =48 ,03

supr 1 W
Pierderile de suprafaţa ale rotorului
- coeficient de majorare a pierderilor de suprafaţă datorită prelucrării
miezului rotor, din tabelul 3.8, pentru suprafete prelucrate ;
K02=1,9
- coeficient de pulsaţie dependent de deschiderea crestăturii stator,

45
 Proiect de Diplomă

√ ( )
a
2

s
−1+ 1+240
δ −1+ √ 1+ 240∗7
β 02 = 120 =120 =0 ,33

- amplitudinea oscilaţiei inducţiei magnetice la suprafaţa rotorului:

B 02 = β ∗k ∗B =0 , 33∗1, 497∗0 ,719=0 ,355
02 c δ

- pierderi specifice de suprafaţă în rotor:

p =0,5∗k 10N ∗n ( )
1,5

( B ∗t )
2
c1 1
sup r 22 02 4
∗ 02 1

( )
1,5
120∗600
psupr 22=0,5∗1,9 4 ( 0 ,355∗19 ,62 )2 =890 ,38
10 W/m2
- pierderi de suprafaţă în rotor:

p
sup r 2
=2 p
( a) l k
t −
2
t
2
r
τ Fe Fe p sup r 22∗10
−6

−6
p =10∗0,884∗235,5∗494∗890,38∗10 =916 ,596
supr 2 W
Pierderile de pulsaţie în dinţii statorului
k0 = 0.1 pentru tole din tabla silicioasa ;
- amplitudinea pulsaţiei inducţiei magnetice în dintele stator:

B puls 1=
γ ∗δ ∗B
2
dmed 1 =
0 ,64∗1,4
∗1 ,37=0 , 031
2∗t
2∗19 ,62
1 T
- pierderi de pulsaţie în dinţii statorului:

N ∗n ∗10∗ B
( )m
2

p =k 10000
puls1 o
c2 1
puls 1 ∗ Fed 1

( )
2
90∗600
p puls1 =0,1 ∗10∗0 , 031 8243 ,424=68 ,214
10000 W
Pierderile de pulsaţie în dinţii rotorului
- amplitudinea pulsaţiei inducţiei magnetice în dinţii rotorului:

46
 Proiect de Diplomă

B puls 2=
γ 1∗δ
∗ B dmed 1 =
4 , 08∗1,4
∗1 , 37=0 ,15
2∗ t 2
2∗26 , 06
T
- masa dinţilor rotor:

m Fed 2 = γ ∗h ∗b
Fe c2 dmed 2∗ Fe∗ l k ∗N Fe c 2∗10
−9

−9
mFed 1 =7800∗26,15∗12, 4∗9, 85∗90∗494∗10 =110 ,7 kg
- pierderile de pulsaţie în dinţii rotorului:

N ∗n ∗10∗ B
( )m
2

p = k 10000
puls 2 o
c1 1
puls 2 ∗ Fed 2

( )
2
120∗600
p puls2 =0,1 ∗10∗0,15 110 ,7=1,291∗103
10000 W
Pierderile totale în fier la funcţionarea în gol
P =P
Fe Fepr + P sup r1 + P sup r 2 + P puls 1 + P puls 2

3
pFe =4946+48 ,03+890 ,38+68 ,214 +1291=7 , 243∗10 W

C. Pierderile electrice principale la funcţionarea în sarcină[7],[17]

Pierderile în înfăşurarea statorului

2
p el 1 = m ∗ R ∗I 1 1
2
1=3∗1 ,77∗55 , 25 =1 ,631∗10
4
W
Pierderile în înfăşurarea rotorului
2
p el 2 = m ∗R ∗ I 2 2 2 =3∗0 ,015∗450 , 82 =9 , 144∗103 W
Pierderile electrice principale totale
p el = p el 1 + p el 2=1 , 631∗10
4
+ 9 ,144∗103 =2 , 545∗10 4 W

D. Pierderile mecanice prin frecare şi de ventilaţie[7],[17]

- pierderile de frecare cu aerul din masină:

( )( ) n D
2 4

p fr . v =0 , 65
1
∗
e
=0 . 65∗0 ,36∗7545 , 07=1, 765∗103
1000 100 W

47
 Proiect de Diplomă

-pierderile datorită frecării periilor pe inele. Se folosesc perii tip MG4

din metal grafitat, cu următoarele proprietăţi:
-coeficientul de frecare perie-inel, (valori uzuale μpe= 0,12÷0,20):
μpe=1,7
- presiunea periilor pe inele:

p pe =14∗10
3
Pa
- densitatea de curent în perie, valori uzuale Jpe = (12,0÷15,5) A/mm2:
Jpe=12,5 A/mm2
- secţiunea totală a periilor:
I2
S =mpe 2∗
450 , 8
J pe =3∗12 ,5 =108 , 192 mm2

-
Di=D−2hc2 −2h j2 =750−52, 3−2,44=695 ,26 mm diametrul
inelului:

- viteza periferică a inelului:

- pierderile datorită frecării periilor pe inele:
p fpe = μ ∗ p ∗ S ∗v ∗10
pe pe pe i
−4
=0 , 17∗14∗103∗12 ,5∗21 ,83∗10−4 =64 , 944 W
- pierderile mecanice:
p mec = p fr . v + p fpe =1 ,765∗10
3
+ 64 , 944=1 ,829∗103 W

E. Pierderile de ventilaţie datorită ventilatorului propriu[7],[17]

- supraîncălzirea aerului la trecerea prin maşină:

θ aer=30º C

- debitul de aer necesar pentru ventilaţie:

( 1−ηc ) P N ( 1−0 ,93 ) 450
Q= = =0 , 95
1,1∗θ aer 1,1∗30
m3/s

48
 Proiect de Diplomă

- diametrul exterior al ventilatorului:

D = D −10 =932− 10=922 mm
1 e

-înălţimea paletei ventilatorului, valoare orientativă:

h = 0 .69∗ D =0 , 69∗932=83 , 88 mm
v e

-lăţimea paletei ventilatorului, valoare orientativă:

b ven= 0 ,65∗ h v =0 , 65∗83 ,88=54 , 52 mm
- diametrul interior al ventilatorului:
D =D 2 1 −2 h =922−2∗83 , 88 =754 , 22 mm
v

- viteza aerului la ieşirea din ventilator:

π∗ D ∗10 ∗n −3
3 ,14∗922∗10−3∗600
u =60
1
1 1
=60 =28 ,95
m/s
- viteza aerului la intrarea în ventilator:
π∗ D ∗10 ∗n −3
3 , 14∗754 , 22∗10−3∗600
u =60
2
2 1
=60 =23 ,68
m/s
- eficienţa ventilatorului:
η =0 , 45
p

- presiunea dată de ventilator:

η (u −u )=1,1∗0 , 45 ( 28 , 95 −23 ,68 ) =137 ,29 Pa
2 2
2 2
H =1,1∗ p 1 2

- randamentul ventilatorului propriu:

η =0,3
v

- puterea pentru antrenarea ventilatorului:

p = Q∗H = 0 , 95∗137 ,29

=434 , 75
η 0,3
v
v W

F. Pierderile suplimentare în fier la funcţionarea în sarcină[7]

p sFe =5∗ U N =5∗450=2 , 25∗10
3
W

G. Pierderile totale si randamentul maşinii

49
 Proiect de Diplomă

Pierderile totale:
∑ p N= p Fe + p el + p mec + p sFe =7 , 278∗10
3
+2 , 545∗104 +1 ,829∗103 =5 , 589∗10 4 W
- randamentul maşinii:
P
η N=
N 450
= 450 +0 . 001∗5 , 598∗10 4 =0 , 923
. P N +0 . 001∗ ∑p

- eroarea relativă a randamentului:

Δ =100∗|η − η |=100∗|0 , 923−0

η
N , 93 c
|=0 , 758
η 0 . 923
N %

- condiţia restrictivă impusă este: Δ ≤ 3%.

η

5.8. Calculul caracteristicilor[7]

Curentul si factorul de putere la funcţionarea în gol

- pierderile electrice la funcţionarea în gol:
p m ∗R ∗I
2
2
e 10= 1 1 1 μ =3∗1 ,77∗21 , 98 =2 ,337∗103 W
- componenta activă a curentului de gol:
p Fe + p +p +p
I 10 a =
mec v e 10
=
7278+1829+ 434 , 75+2337
=1 ,14
m ∗U 1 1
3∗3464 ,1
A
Curentul de funcţionare în gol

I √I I
2 2

10= 10 a + 1 μ= √1 , 142 + 21, 982=22 , 009 A

Factorul de putere la funcţionarea în gol

I
cos φ 10 =
10 a 1 , 14
= 22 , 009 =0 , 051
I 10

Caracteristicile de funcţionare la sarcină nominală

Se are în vedere că la funcţionarea în sarcină parametrii nu sunt afectaţi

derefulare şi saturaţie, rezultând astfel:

50
 Proiect de Diplomă

-coeficientul de corecţie fără saturaţie:

c X 1 3 , 36
1 =1+ =1+ =1 , 021
X 1m
154 , 24

- curentul secundar raportat la primar:

I 2 r= I m ∗N ∗K
2
2 2 B2
= 450 ,8
3∗30∗0 ,96
=49 , 32
m ∗N ∗K 1 1 B1
3∗280∗0 , 94
A
- alunecarea nominală:
R ∗I
S N=
2r 2r 1 ,252∗49 , 32
= 0 ,9457∗3464 ,1 =0 , 0186
K ∗U E 1

Curentul nominal al maşinii

- componenta activă a curentului din rotor raportată la stator:

I
(
2 Nar =
R c
R
S )
U 1∗ 1+ 1∗
2r

( R c RS ) ( X c X )
2
2
2r
1+ 1∗ + 1∗ 1∗ 2
N

3464 , 1∗( 1, 77+1 , 021∗

0 , 0186 )
1 , 25

I = =49 , 18 A
( 0 , 0186 )
2 Nar 2
1 , 25
1 ,77+1, 021∗ + ( 3 , 36+1 , 021+0 ,0857 )

- componenta reactivă a curentului din rotor raportată la stator:

U ∗( R + c ∗ X ) 3464 ,1∗( 1, 77 +1 , 021∗7 ,156 )
I
1 1 1 2r
2 Narr = =5067 , 9 =7 , 29

( R
)
2

+( X ∗c ∗ X )
2
R +c ∗ 2r

S
1 1 1 1 2r
N
A
- curentul nominal:

I √( I I ) + ( I + I ) =√ 2532 ,1+ 856 ,72=58 ,21 A

2 2

1N= 10 a + 2 Nar 1μ 2 Nrr

Factorul de putere nominal

I 10 a +1∗ I
cos φ N=
2 Narr 1 , 14+1∗49 , 18
= 58 , 21 =0 , 864
I 1N

Cuplul electromagnetic nominal

51
 Proiect de Diplomă

R
U
2 2r
1∗

M N=
m ∗p ∗
1 S N
=
15
∗159129 . 19=7 ,593∗103
2 π∗ f

( )
314
R
2

( X ∗c ∗ X )
2
R +c
1 2r
1∗ +
S
1 1 1 2r
N
Nm
Turaţia nominal
n M= (1− S )∗n =( 1− 0 ,0186 )∗600=588 , 8 rot/min
N 1

Cuplul mecanic util la arbore

60∗ P ∗10 3
60∗450∗103
M 2N=
N
= 2∗3 ,14∗588 , 8 =7 , 301∗10 3
2πn M Nm
Alunecarea critică
c ∗R
S M= =
1 1 , 021∗1 , 25
2r

√ 1 , 77 + (5 ,36 +1 , 021 +7 , 156 ) =0 , 09

√ R +( X +c + X )
2 2 2

1 1 1 2r

Cuplul (critic) maxim

M = mp ∗ U
2

1 1
=0 , 023∗82 , 304∗104 =1 , 893∗104
+√ R +( X + c + X )
M

4πf c
2
R
2
1 1 1 1 1 1 2r Nm
Curentul de pornire
Pentru motorul asincron cu rotorul bobinat, curentul de scurtcircuit este
curentul de pornire al maşinii,
I 1 p= I 1 sc=545 , 41 A

Caracteristicile motorului asincron în valori raportate[7]

capacitatea de supraîncărcare:
M 1 , 893∗104
m m=
m
= =2 , 49
M N
7 ,593∗103

- curentul de pornire raportat:

I
I p=
1p 545 , 41
=57 , 29 =9 , 52
I 1N A
abaterea cuplului maxim faţă de valoarea impusă prin temă:

52
 Proiect de Diplomă

ΔM =100∗|
m −m m mi
|=100∗|
2 , 49−2,4
|== 3,6
m 2 , 49
m

m %
- eroarea admisă esteΔMm5% ;
- abaterea factorului de putere faţă de valoarea estimată iniţial:

Δ cos φ=100∗|
cos φ −cos φ |=100∗|0 , 859−0 .84 |=2 , 21
N c

cos φ 0 , 859
N %
- eroarea admisă este ΔcosΦ3%.

6.Calculul mecanic al arborelui[4],[7]

Considerăm cazul unui motor asincron cuplat direct cu mecanismul de

antrenare. Arborele se face din oţel special (oţel de mare rezistenţă),

M P N 450
10
3

N =9560∗ =9560 =7 ,306∗

n N
588 , 8
Nm

6.1. Dimensionarea arborelui[4],[7]

- coeficient ce ţine cont de modul de variaţie al sarcinii:

ka= 2
pentru maşini normale de c.a.;
- rezistenţa admisibilă la torsiune, luată din anexa 11:
τ =48
t

- diametrul capătului de arbore fărăpană:

d 00 = 10 ∗
3

√
3 k ∗M
a

0,2∗ τ t
N
=115 , 08
mm
- din anexa 10 pentru capete de arbore cilindrice, rezultăvaloarea
normalizată:
d 0 =120 mm

53
 Proiect de Diplomă

forţa de apăsare, dată de transmisia prin curea sau roata dinţată:

Ft:= 0 deoarece avem un cuplaj direct;
- momentul de încovoiere în secţiunea B-B (fig. 4.3), determinat de
transmisia prinroată dinţată sau curea:
Mb:= 0 pentru cuplaj direct;
-coeficientul de raportare al cuplului de rotaţie la torsiune:
α=0 . 7
- coeficientul de supraîncărcare
k 1 =1 .6⋅k a =1. 6⋅2=3. 2
-momentul total raportat la încovoiere

( α⋅k 1⋅M N ) = √0 + ( 0 .7⋅3 .2⋅7306 ) =1 , 636∗10 Nm

4
M prb= √ 2
M b+
2 2 2

-rezistenţa admisibilă la încovoiere

σ i =60 MPa
-diametrul interior la rulmentului în PT

d 1 =10⋅
√
3 M prb
0 . 1⋅σ i
=10⋅
√
3 16360
0. 1⋅60
=139 , 7
mm
-se stabileşte diametrul interior al rulmentului, prin comparaţia cu
diametrul capătului de arbore:
d 1 =140 mm
-se alege un rulment cu diametrul interior:
d =d l 0 + 10=150 mm
-lăţimea rulmentului va fi:
x r =5∗(0,16∗d l )=120 mm
-distanţa de la prima treaptă a arborelui la centru rulmentului este:
x l=0. 5∗x r =60 mm
- deoarece solicitarea în POT este mai mică, diametrul interior va fi:

54
 Proiect de Diplomă

d a 1=10∗( 0,085∗d l )=119≃120 mm

-se alege în partea opusă tracţiunii un rulment cu diametrul interior:
d al =d a1 =120 mm
-lăţimea rulmentului parte opusă tracţiunii:
x ar=5∗(0,15∗d al )=90 mm
-distanţa de la prima treaptă a arborelui la centru rulmentului (fig. 4), se
stabileste cu relatia:
x al =0.5∗x ar=45 mm
-diametrul maxim al arborelui la mijlocul maşinii:
d max =5∗( 0,2∗1,5∗d 1 )=210 mm
-distanţele de la centrul pachetului de tole la rulmentul parte tracţiune:

b1 =( 0,5∗l g + l fa 1 +0,5∗ x +b
l ven +20 )=534 , 87 mm
-distanţele de la centrul pachetului de tole la rulmentul parte opusă
tracţiune:

b2 =( 0,5∗l g + l fa 1 +0,5∗ x al +10 )= 462, 72 mm

-distanţa între axele rulmenţilor va fi:

l=b 1 + b =534 , 87+ 462, 72= 997 ,72 mm.

2

Se adoptăun arbore cu patru trepte în partea tracţiune şi trei trepte în

parteaopusă(fig. 4), care transmite miscarea prin cuplare directa cu
mecanismul.

55
 Proiect de Diplomă

Fig.4. Arborele motorului.

Etapele iterative necesare pentru calculul săgeţii:

Partea tracţiune
i - variabilă care indică numărul de trepte din partea tracţiune a

arboreluii =1, 2, 3, 4;
Ntrt=4
d −d 210−150
d= max
=
l
= 20
Ntr −1 4 −1
t
t mm
d max =d 4 =210 mm

d 3 =d 4 −d t =210−20=190 mm

d 2 =d 3 −d t =190−20=170 mm

d 1 =d 2 −d t =170−20=150 mm
b −0,5∗l −0,2∗l fa 1 − x
x= 1 g l
=
534 , 87−0,5∗586 ,8−0,2∗136 , 95−60
=154 , 08
Ntr −1 4−1
t
t mm
x Ntr = b =x1 4 =534 , 87 mm
x =( x
3 4 −1 )+ x =534 , 87 −154 , 08 =380 ,79 mm
t

x =( x
2 3 −1 )− x =380 , 79−154 , 08=226 , 71 mm
t

x =( x
l 2 −1 )− x =226 ,71 −154 , 08=72 , 63 mm
t

Partea opusă tracţiune

56
 Proiect de Diplomă

j - variabilă care indică numărul de trepte din partea tracţiune a

arborelui, j =1, 2, 3;
Ntrt=3
d −d 210−120
d o=
max
= =45
al

Ntr −1 3−1
mm t

d max =d a3 =210 mm

d a 2=d a3 −d o =210−45=165 mm

d a 1=d a2 −d o =165−45=120 mm
b −0,5∗l −0,2∗l fa 1 − x
x o=
2 g al
=
462 ,85−0,5∗586 , 8− 0,2∗136 , 95− 45
=97 , 06
Ntr −1 t
3−1
mm
x aNto = b =x 2 a3 =462 , 85 mm
x a2 = (x a 3 −1 )− x = 462 ,85−97 , 06=365 ,79 mm
o

x al = (x a 2−1 )− x o =365 , 79 −97 , 06 =268 , 73

mm
- calculul momentelor de inerţie ale treptelor arborelui Ii, I ajsi al
mărimilor Si , Saj:

(d )
4
π∗ 4
I =64
l
l 3 , 14∗150
=64 =248 ,379∗105

(d )
4
π∗ 3 , 14∗1704
I 2 = 64
2
= 64 =409 , 774∗105

(d )
4
π∗ 4
I 3 = 64
3 3 , 14∗190
=64 =682 , 013∗10 5

(d )
4
π∗ 3 , 14∗210 4
I 4 = 64
4
= 64 = 954 , 742∗105

x
3

S= l
= 0 ,00869
I
l
l mm-1
x −x
3 3

S= 4 3
=0 ,275
I
2
l mm-1
x −x
3 3

S= 3 2
=0 , 638
I
3
l mm-1

57
 Proiect de Diplomă

x −x
3 3

S= 2 1
=1, 025
I
4
l mm-1
Ntr r
S = ∑ S =1, 025+ 0 ,638+ 0 ,725+ 0. 00869=1, 946 mm
1
i =1
i -1

(d )
4
π∗ 3 , 14∗1204
I al = 64
al
=64 =101 ,736∗105

(d )
4
π∗ 3 ,14∗165 4
I a 2 = 64
a2
=64 = 363 ,651∗105

(d )
4
π∗ 3 , 14∗1204
I a 3 =64
a3
=64 =954 , 172∗10 5

x
3

S = al
=0 ,00895
I
al
l mm-1
x x
3 3

a 2−
S a 2=
a1
=0 , 812
I l mm-1
x x
3 3

a 3−
S a 3=
a2
=0 ,526
I l mm-
Ntr r
S =∑ S
2
i=1
ai =0 , 812+0 , 526+0 , 00895=1 ,346
mm-1

6.2. Calculul săgeţii arborelui[7]

- masa unei trepte a arborelui în partea tracţiune:

d ∗( x − x )∗7800∗10
2

m 4=
π∗
4
4
4 3
−9
=
3 , 14∗2102
4
∗( 534 , 87−380 ,79 )∗7800∗10−9 =41 , 6

d ∗( x − x )∗7800∗10
2

m 3=
π∗
4
3
3 2
−9
=
3 ,14∗190 2
4
∗( 380 , 79−226 , 71 )∗7800∗10−9 =34 ,05

d ∗( x − x )∗7800∗10
2

m 2=
π∗
4
2
2 1
−9
=
3 , 14∗1702
4
∗( 226 ,71−72 ,63 )∗7800∗10−9 =27 , 2

d ∗( x )∗7800∗10
2

m 1=
π∗
4
1
1
−9
=
3 , 14∗1502
4
∗( 72 , 63 )∗7800∗10−9 =10

d ∗( x
2

m a3 =
π∗
4
a3
a 3− x )∗7800∗10
a2
−9
=
3 ,14∗2102
4
∗( 462, 8−365 ,79 )∗7800∗10−9 =26 , 1

58
 Proiect de Diplomă

d ∗( x
2

m= a
π∗
4
a2
a 2− x )∗7800∗10
a1
−9
=
3 , 14∗1652
4
∗( 365 , 79−268 , 73 )∗7800∗10−9=16 ,1

d ∗( x )∗7800∗10
2

m a1 =
π∗
4
a1
a1
−9
=
3 , 14∗1202
4
∗( 268 , 73 )∗7800∗10−9= 23 ,7

Ntr r Ntr o
m = ∑ m + ∑ m =41 , 6+34 ,05+27 ,2+10+26 ,1+16 , 1+23 , 7=178 , 75 kg
a
i=2
i
j=2
aj

- masa jugului rotor:

[( h ) − D ]∗l
2
m
2
π −9 3
Fej 2= 4 D−2∗ c2 ir Fe∗7800∗10 =0 ,785∗(178 , 75+110 , 7+407 ,77+126 ,9 )=8. 076∗10 N

- greutatea totalăa rotorului:

G=9,8 (m + m a Fej 2 + m Fed 2 + m )=9,8( 178 , 75+110 , 7+407 ,77+126 , 9 )= 8 ,076∗10
cu 2
3
N

a) Săgeata arborelui la mijlocul rotorului, datorităgreutăţii proprii

- modulul de elasticitate al oţelului:
E = 2.1×105MPa ,
- săgeata arborelui datorită greutăţii proprii:

( S ∗b + S ∗b )= 3∗2,1∗10
3
f
2 2
G 8 ,076∗10
G= ( 1 , 946∗462 , 85 +1 , 346∗534 , 87 ) =10 , 32∗10 2 2 −3
mm
l
2 5 2
1 2 ∗997 , 72
2 1
3∗E∗

excentricitatea arborelui în dreptul lagărului, datorităprelucrărilor mecanice,

ε = 0.019 mm
- excentricitatea iniţială totală a arborelui:
e 0= ε + f G =0 , 010 +10 , 32∗10
−3
=0 , 029 mm

b)forţa de atracţie magnetică unilaterală

(2∗+ B ) ∗ π ∗D∗l ∗α
2
P 0 =9 , 81 σ
i i
=9 , 81 ( 2∗0 , 719 )2∗
3 , 14∗747 ,22∗507 , 5∗0 , 686
= 2 , 292∗10 3 N
δ∗ k c
1,4∗1 , 497

- săgeata iniţială a arborelui determinată de forţa de atracţie magnetică

unilaterală:

f 0= f P G
0
=10 , 32∗10 3∗
2 , 293∗10 3
=2 , 93∗10−3
e 0
0 , 029
mm

59
 Proiect de Diplomă

- săgeata finală a arborelui determinată de forţa de atracţie magnetică

unilaterală:
f 2 , 93∗10 3
m= 0
= 0 , 029 =0,1
e
0
0 mm
f 2 ,93∗103
f δ=
0
= =3 ,23∗10−3
1−m 0
0,9
mm

c) Săgeata totală la funcţionarea în sarcină

f t= f G+ f δ =10 , 32∗10
−3
+3 , 25∗10−3 =13 ,57∗10−3= 0 ,0135 mm
- săgeata maxim admisibilă pentru maşina asincronă:
f max =0,1∗ δ =0,1∗1,4 =0 , 14 mm
Condiţia restrictivă f t≤fmax este îndeplinită.
0,013≤0,14.

d) Turaţia critică a arborelui

n cr = 300∗

√ 1− m
0,1∗ f
0

G
= 300
√ 0,9
0,1∗0 , 0103
= 8 ,867∗103
rot/min
- turaţia de ambalare maxim admisă:
n max =0,3∗1,2∗ n N =0,3∗1,2∗588 , 8=0 , 918∗10
3
rot/min

Verificarea la rezistenţă a arborelui

Factori de multiplicare ai sarcinii corespunzători componenţei

constante şivariabile se stabilesc din tabelul 4.5 în funcţie de destinaţia
maşinii:
m=1 ; n=1
A. Cuplul de rotaţie
M rot =m∗ M N + n∗ M N =1∗7 ,593∗10
3
+ 1∗7 , 593∗10 3 =1, 51∗10 4 Nm

60
 Proiect de Diplomă

B. Solicitarea la torsiune în secţiunea A – A, (fig.4.3)

- modulul de rezistenţă la torsiune:

d
3
π∗ 1∗1403
W τ =16
0
=16 =5 , 385∗105
MPa
- solicitarea la torsiune determinată de componenta constantă:

τ st =10
3
m∗ M N
=103 1∗7 ,
593∗3 ¿
=14 , 1 ¿
W γ
5 , 385∗10 5
MPa
- solicitarea la torsiune determinată de componenta variabilă:

τ 3
n∗ M N
=103 1∗7 ,
593∗3 ¿
n =10 =14 , 1 ¿
W γ
5 , 385∗105
MPa

C. Rezistenţa la torsiune redusă la rezistenţa alternativă

- coeficient de concentrare a eforturilor tangenţiale:
kτ =1.3 ,
Din literatură raportul dintre rezistenţa dinamică limita la oboseală si
rezistenţala curgere ( krez =σ e/ σ s ) este:
krez= 0.6 ;
- solicitarea la torsiune:
τ ∞= k ∗τ τ N+ k rez ∗ τ st =1,3∗14 , 1+0,6∗14 , 1=26 , 79 MPa

D. Momentul încovoietor în secţiunea B – B, (fig.4.3)

În cazul cuplării directe prin flansa cu mecanismul antrenat, forţa de
apăsare asupra capătului de arbore este:
Ft=0
- momentul încovoietor va fi:
bt=0

61
 Proiect de Diplomă

M σ =10
−3
[ F ∗b ∗(l − x )+( P +G)∗ b ∗ x
l
t t
l 0 ( l
2 l
)]
=

[
¿ 10−3 ( 997 ,7−72 , 63 )+ ( 2 ,292∗103 + 8 ,076∗103 )∗ (997
462, 85∗60
,72 )]=288 ,54 Nm
- coeficientul de concentrare a eforturilor la încovoiere:
k σ =1,5

- modulul de rezistenţă la încovoiere:

d
3
π∗ 3 ,14∗1503
W σ = 32
l
=32 =3 , 311∗105
mm3
a) Solicitarea la încovoiere alternative:

σ ∞=10
3
∗ k M σ
σ
=103∗1,5
288 , 54
=1 , 307
W σ
3 ,311∗105
MPa
b) Solicitare compusă redusă la cazul încovoierii

σ √σ τ
2 2

red = ∞ + 4∗ ∞= √1 , 3072 + 4∗26 , 792 =53 ,62 MPa

- rezistenţa maxim admisă la încovoiere, din anexa 11, cazul III:

σ redadm= 60 MPa

6.3. Momentul de inerţie al rotorului[7]

- momentul de inerţie al arborelui:

m d ∗4d ( )
2

J 1 −6
( ) =0 , 724 kgm
2
l max 1 150+210
a = 2 10 a = 10−6∗178 , 75
2 4 2

- momentul de inerţie al jugului rotor:

[( h
) ( )] D
2 2

J 1 −6
2 = 2 10 m Fej 2
D−2
2
c2
+
2
ir
=

747 , 22−2∗26 ,15 2 590

[( ) ( ) ]=42 ,357 kgm
2
1
¿ 10−6∗407 ,77 + 2
2 2 2

- momentul de inerţie determinat de dinţii şi înfăşurarea rotorului:

62
 Proiect de Diplomă

[ ( )] h
2

J 1 −6
3 =2 10 (m Fed 2 + m ) (2D ) + 2
cu2
2 D2∗ c2
=

[( ) (
747 ,22 2 747 , 22−52 ,3
) ]= 30 ,925 kgm
2
1
¿ 10−6∗( 110 ,7 +126 , 9 ) + 2
2 2 2

- momentul de inerţie total al rotorului:

J rot = J +J + J
a 2 3 =0 ,724 +42 , 357+30 , 925=74 .006 kgm2
-în diverse situaţii se foloseste GD2
GD 2 3
=4∗9,81∗74 ,006=2,903∗10 Nm2

7.Bibliografie

1) http://scheme-electrice.com/schema-de-comanda-si-protectie-
pentru-pornirea-motoarelor-asincrone/
2) DORDEA, T., BIRIESCU, M.: Proiectarea şi construcţia maşinilor
electrice. Proiectarea maşinilor electrice, Vol.1, 2. Timişoara, Reprografia
Institutului Politehnic Timişoara, 1992.
3) http://dimsolve.xhost.ro/DP_IP.html
4) G. IANUŞ - Transmisie mecanică cu reductor şi curele trapezoidale
înguste- îndrumar de proiectare -Editura Politehnium , Iaşi 2010.
5) DUMITREU FODOR- Influenţa industriei miniere asupra mediului–

BuletinulAGIR nr. 3/2006.

6). VLAD I.; CÂMPEANU A.; ENACHE S.: Proiectarea asistată a
maşinilor de curent continuu. Craiova, Editura Universitaria, Craiova 2008.
7)I. VLAD, A. CÂMPEANU, S. ENACHE- Proiectarea asistată a
maşinilor asincrone .Probleme de optimizare -Editura Universitaria, Craiova
2011.

63
 Proiect de Diplomă

8. BICHIR, I. N., Maşini electrice, Bucureşti, Editura ICPE, 1995.

9. CÂMPEANU, A., Introducere în dinamica maşinilor electrice de
curent alternativ, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1998.
10. CIOC, I., VLAD, I., CALOTA, G., Transformatorul electric.
Construcţie. Teorie.Proiectare. Fabricare. Exploatare, Scrisul Românesc,
Craiova, 1989.
11. DORDEA, T., Maşini electrice, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1977.
12. DRĂGĂNESCU, O., Încercările maşinilor electrice rotative,
Editura Tehnică, Bucureşti,1987.
13. FRANSUA, Al., MĂGUREANU, R., CÂMPEANU, A.,
CONDRUC, M., TOCACI, M., Maşini şi sisteme de acţionări electrice,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1978.
14. ENACHE, S., VLAD, I.: Maşina asincrona. Noţiuni fundamentale.
Procese dinamice. Editura Universitaria Craiova, 2002.
15.CAMPEANU, A., VLAD, I.: Maşini electrice I. Transformatorul
electric şi Maşina asincronă. Craiova, Reprografia Universităţii din Craiova,
2002.
16.CAMPEANU, A., VLAD, I.: Maşini electrice II. Maşina sincronă şi
Maşina de curent continuu. Craiova, Tipografia Universităţii din Craiova,
2003.
17.ENACHE, S., VLAD, I.: Maşina asincrona. Noţiuni fundamentale.
Procese dinamice. Editura Universitaria Craiova, 2002.
18.VLAD, I., ALEXANDRU, D.: Maşina asincronă. Construcţie şi
proiectare asistată. Indrumar de proiectare. Craiova, Tipografia Universităţii
din Craiova, 2004.
19.Producerea Transportul şi Distribuţia Energiei Electrice.Curs

64