SESIUNEA 2009

TEMA LUCRĂRII

1
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

CUPRINS

I. ARGUMENT

II. CONŢINUTUL PROPRIU-ZIS

A. MAŞINI ELECTRICE DE CURENT CONTINUU

B. ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE BAZĂ

C. MOTOARE DE CURENT CONTINUU

D. MOTOARE PAS CU PAS

III. BIBLIOGRAFIE

IV. ANEXE

2
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

ARGUMENT

Fabricarea maşinilor electrice reprezintă ramura de bază a industriei electrotehnice

constructoare de generatoare electrice pentru industria energetică şi de motoare electrice pentru
diferite ramuri ale economiei naţionale.
Specializarea uzinelor are o mare însemnătate în dezvoltarea industriei constructoare de
maşini. Ea creează posibilitatea organizării producţiei de serie a maşinilor, asigură dotarea uzinelor
cu utilaj specializat şi creează unităţi de proiectare unde este concentrată concepţia tehnică în
domeniul construcţiei de maşini electrice .
Particularitatea principală a tehnologiei de fabricaţie a maşinilor electrice o constituie
varietatea mare a proceselor tehnologice. Procesele tehnologice de fabricaţie a maşinilor electrice
cuprind pe lângă prelucrările mecanice şi de montaj general al maşinii şi turnarea reperelor de
formă complicată din metale feroase şi neferoase, toate variantele de sudare, ştanţarea şi
împachetarea miezurilor magnetice, execuţia colectoarelor şi portperiilor, bobinarea, formarea,
izolarea, impregnarea şi introducerea în crestătură a bobinelor, lipirea cu aliaje pentru lipituri moi şi
tari etc. De calitatea execuţiei acestor operaţii depind principalele proprietăţi funcţionale ale maşinilor
electrice cum ar fi: siguranţa în exploatare, scântei la perii, pierdeţi îs» fier, încălzirea diferitelor
ansamble şi subansamble ale maşinilor, etc. De procesul tehnologic depinde în mare măsură
calitatea execuţiei unui subansamblu complex cum ar fi colectorul. De tehnologia ştanţării tolelor, a
împachetării şi prelucrării miezurilor magnetice depind aproape în exclusivitate pierderile datorită
curenţilor turbionari din miezurile magnetice pentru o calitate dată de oţel electrotehnic. Astfel la o
calitate necorespunzătoare a ştanţării şi împachetării se pot depăşi de 2-3 ori pierderile specifice
ale tipului respectiv de oţel electrotehnic. La fabricarea bobinelor, o importanţă deosebită o are
curăţenia din atelierul de bobinaj şi precizia respectării procesului tehnologic. Astfel, praful şi
murdăria ce se pot depune pe izolaţii iar abaterile de la programul stabilit pentru impregnare şi
uscare reduc în mod simţitor durata de funcţionare a izolaţiei, respectiv aşchiile metalice pot
conduce la străpungerea izolaţiei la bancul de probă sau în exploatare. în acest sens se va urmări ca
lucrările legate de prelucrarea metalelor să nu se efectueze în apropierea sectoarelor de bobinaje şi
izolaţie şi să se asigure o reţea de aer comprimat pentru suflarea miezurilor magnetice înainte de
introducerea bobinelor în crestătură.

3
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

În tehnologia de fabricare a maşinilor electrice un loc însemnat îl ocupă utilajele aşa

numite "nestandardizate" din care fac parte în primul rând maşinile unelte pentru întinderea
bobinelor, maşinile de bobinat şi izolat, presele pentru formarea bobinelor, maşinile de
bandajat, maşinile pentru canelarea colectoarelor şi altele.
Fabricarea maşinilor electrice la un înalt nivel tehnic impune studiul, cunoaşterea şi
însuşirea unor probleme generale specifice privind ansamblu de: procese (activităţi,
operaţii, faze şi acţiuni); forme de planificare organizare şi desfăşurare, tehnici (metode şi
procedee); reguli (principii şi norme); mijloace tehnice; condiţii tehnice. Nomenclatura
producţiei de maşini electrice este foarte lungă şi variată cuprinzând maşini electrice de diverse
tipuri funcţionale, constructive, de protecţie şi de răcire clasificate după diferite criterii şi
având felurite destinaţii generale sau speciale.
Deoarece fiecare tip de maşină electrică se fabrică după o tehnologie specială, există o
diversitate foarte mare de tehnologii după care acestea se fabrică luând în considerare
varietatea tipurilor funcţionale ale maşinilor electrice rotative existente. Rezultă că studiul
domeniului vast al tehnologiei şi fabricării maşinilor electrice nu poate fi realizat printr-un studiu
succesiv al tehnologiilor după care se fabrică toate tipurile de maşini electrice, aceasta nefiind
posibilă şi datorită caracterului extrem de dinamic al domeniului.

4
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

II. CONŢINUTUL PROPRIU-ZIS

MAŞINI ELECTRICE DE CURENT CONTINUU

1. TIPURI DE MAŞINI ELECTRICE

Maşinile electrice transformă lucrul mecanic în energie electrică sau
invers. După transformarea care are loc, se deosebesc:
— generatoare, care primesc energie mecanică de la un motor primar şi o
transformă în energie electrică;
— motoare, care primesc energie electrică de la o reţea şi o transformă în
energie mecanică prin care se acţionează o maşină de lucru (strung, macara,
laminor).
Maşinile electrice sunt reversibile, adică pot funcţiona atât ca
motor, cât şi ca generator.
Pe lângă cele două regimuri principale de funcţionare ca motor sau
generator, unele maşini pot funcţiona în regim de frână, când primesc atât
energie electrică, cât şi mecanică, transformându-le în căldură.
Maşinile sunt caracterizate prin prezenţa unor piese în mişcare de
translaţie sau rotaţie. La majoritatea maşinilor mişcarea fiind de rotaţie,
maşinile electrice sunt denumite si maşini electrice rotative.
Sunt utilizate în electrotehnică şi sisteme care transformă energia
electrică, cu anumite caracteristici (tensiune, curent, frecvenţă) tot în energie
electrică, dar cu alte caracteristici. Acestea sunt convertizoarele rotative,
convertizoarele statice, redresoarele, transformatoarele.
După felul curentului, maşinile electrice se împart în: maşini de curent
continuu şi maşini de curent alternativ.

5
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

Maşinile de curent alternativ se împart în:

— maşini sincrone, la care turaţia este constantă, independentă de sarcină
şi este numită turaţie sincronă;
— maşini asincrone, la care turaţia variază în anumite limite cu sarcina;
— maşini de curent alternativ cu colector.
Maşinile electrice funcţionează pe baza fenomenului de inducţie
electromagnetică şi au două părţi principale: inductorul, care produce fluxul
magnetic şi indusul, în care se induc curenţi prin fenomenul de inducţie. La
cele mai multe tipuri de maşini, inductorul este stator, iar indusul rotor.
Statorul este partea fixă, iar rotorul partea mobilă a maşinii electrice.
Intre stator şi rotor există un spaţiu de aer, numit întrefier.

6
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

B. ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE BAZĂ

1. PĂRŢILE PRINCIPALE ALE MAŞINII DE CURENT CONTINUU

Maşina de curent continuu, fie că este motor sau generator, are

inductorul stator şi indusul rotor.
Părţile principale ale maşinii de curent continuu sunt: statorul, rotorul cu
colector, crucea portperii, scuturi, lagăre, cutie de borne (fig. 1).
• Statorul care produce fluxul magnetic inductor este format din carcasă,
poli şi bobine polare.
 Carcasa se execută din material magnetic (oţel) în cele mai multe
cazuri de formă cilindrică.
 Polii care se fixează prin şuruburi de carcasă sunt polii principali
(numiţi şi poli de excitaţie), iar la majoritatea maşinilor sunt şi polii
auxiliari (numiţi şi poli de comutaţie). Polii principali se execută din
tole de oţel cu. grosimea de 1-—1,5 mm strînse cu nituri.
 Bobinele polare care se montează pe poli sunt bobinele de excitaţie
parcurse de curentul de excitaţie şi bobinele polilor auxiliari,
parcurse de curentul principal al maşinii. Bobinele se execută din
conductor de cupru izolat şi sunt izolate faţă de miezul şi talpa
polului şi faţă de carcasă.
• Rotorul este format din arbore, pachetul de tole ale rotorului,
colectorul, bobinajul indus, suporţi de bobinaj, ventilator.
 Arborele se execută din oţel, transmite cuplul mecanic între pachetul
«de tole şi capătul de arbore liber.
 Pachetul de tole ale rotorului se execută din tablă silicioasă cu grosimea
de 0,5 mm, împachetată pe arbore şi strânsă între suporţii de
7
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

bobinaj. Are la exterior crestături deschise sau semiînchise (fig. 2) în

care se introduce bobinajul indus.
 Colectorul este format din lamele de cupru de secţiune trapezoidală,
izolate între ele cu plăci de micanită şi izolate faţă de piesele de
strângere.
 Bobinajul indus este format din bobine executate din conductoare
izolate de cupru, introduse în crestăturile pachetului de tole, capetele
fiind lipite la colector.
 Ventilatorul este prevăzut la unele maşini, pentru a realiza o
circulaţie de aer necesară răcirii maşinii.
• Crucea portperii.
Pe colector freacă periile pentru a face legătura electrică între bobinajul
indus şi cutia de borne. Periile se execută din praf de cărbune, grafit sau praf
de cupru prin presare. Periile sunt montate în casete metalice, numite
portperii, care sunt fixate de o piesă de fontă sau oţel, denumită colierul sau
crucea portperii.
• Scuturile şi lagărele au rolul de a permite montarea rotorului în
interiorul statorului şi rotirea lui. In partea centrală a scuturilor sunt montaţi
rulmenţi sau mai rar lagăre de alunecare.
• Cutia de borne este montată de regulă pe carcasă şi are în interiorul ei
placa de borne, prevăzută cu borne de oţel sau alamă. La aceste borne se fac
legăturile electrice din interiorul maşinii şi legăturile electrice la reţeaua
electrică.
In România se execută maşini de curent continuu, generatoare şi
motoare pentru diferite utilizări, cum sunt: motoare de curent continuu
pentru tracţiune (locomotive Diesel-electrice şi Diesel-hidraulice,
locomotive de mină, tramvaie, troleibuze), motoare de curent continuu
8
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

pentru maşini-unelte, pentru nave, generatoare de curent continuu de uz

general, generatoare pentru sudare cu arc electric etc.

2. CIRCUITUL MAGNETIC AL MAŞINII DE CURENT CONTINUU

Bobinele de excitaţie parcurse de curentul de excitaţie ie produc un câmp

magnetic ale cărui linii de forţă se închid prin circuitul magnetic format de
jugul carcasei, poli, întrefier şi pachetul de tole al rotorului (fig. 3).
Bobinele polilor sunt astfel legate încât parcurgând statorul, după un
pol nord N, urmează un pol sud S, apoi un pol N şi aşa mai departe.
Totalitatea liniilor de câmp care trec de la un pol la indus formează fluxul
 al maşinii.
Periile sunt astfel plasate pe colector încât să culeagă curent din
conductoarele aflate pe axele neutre (bisectoarele unghiurilor formate de axele
polare).
Distanţa măsurată pe periferia indusului între axele a doi poli
consecutivi se numeşte pas polar şi are valoarea:
D
 
2p

în care 2p este numărul de poli, iar D—diametrul indusului.

3. ÎNFĂŞURĂRILE INDUSULUI
Înfăşurarea sau bobinajul indusului este formată din bobine identice,
introduse în crestăturile rotorului şi legate la colector. In fiecare crestătură
se găsesc două laturi, a două bobine diferite, o latură în stratul inferior şi
alta în stratul superior. O bobină are una din laturi în stratul inferior al unei
crestături, iar cealaltă latură în stratul superior al unei crestături situată la

9
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

un pas polar, pentru ca t.e.m. ce se induc în ele să se înserieze în acelaşi sens.

C. MOTOARE DE CURENT CONTINUU

1. SISTEME DE EXCITAŢIE ALE MOTOARELOR DE CURENT

CONTINUU
În figura 4 (în care s-a notat cu i — curentul de excitaţie, cu Ia curentul în
indus, cu I — curentul de sarcină debitat în reţeaua cu tensiunea U) sunt
indicate sistemele de excitaţie ale motoarelor de curent continuu şi anume:
 motoare cu excitaţie separată, care primesc curentul de excitare de
la o sursă separată de curent;
 motoare cu excitaţie derivaţie, la care bobinajul de excitaţie este
alimentat cu tensiunea U de la bornele generatorului;
 motoare cu excitaţie serie, la care bobinajul de excitaţie este
parcurs în serie de curentul de sarcină I al generatorului;
 motoare cu excitaţie mixtă (compound) care au o excitaţie
derivaţie alimentată de la perii şi una serie parcursă de curentul Ia.
Pentru reglarea curentului de excitaţie, se foloseşte un reostat de
•excitaţie, iar pentru pornirea motoarelor se folosesc reostatele de pornire Rp.
între curentul de sarcină I, curentul în indus I a şi curentul excitaţiei
derivaţie i există relaţiile:
 pentru motorul cu excitaţie separată şi serie:
I = Ia
 pentru motorul cu excitaţie derivaţie sau mixtă:
I = Ia + i

10
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

2. REVERSIBILITATEA MAŞINILOR ELECTRICE DE CURENT

CONTINUU
Prin reversibilitatea unei maşini se înţelege proprietatea acesteia de a
funcţiona fără modificări constructive, fie în regim de generator, fie de motor.
Se consideră maşina din figura 5, a funcţionând ca generator rotit în sens
trigonometric cu turaţia n, şi debitând curentul I în reţea. T.e.m. indusă E,
are sensul de la peria a spre b, iar valoarea ei satisface ecuaţia U =
Eg —  U. Cuplul electromagnetic Me este invers sensului de rotaţie şi este
deci un cuplu rezistent.
Dacă se reduce fie turaţia n, fie curentul de excitaţie i, t.e.m. E devine
inferioară tensiunii reţelei U, iar curentul I şi Ia îşi schimbă sensul.
Maşina funcţionează acum în regim de motor (fig. 5, b). T.e.m. indusă
Em are tot sensul de la peria a spre b (nu s-a schimbat nici sensul de rotaţie,
nici sensul fluxului), iar valoarea ei satisface ecuaţia U = Em +  U. Cuplul
electromagnetic Ma îşi schimbă sensul (s-a schimbat sensul curentului Ia) şi
devine un cuplu motor.

3. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A MOTORULUI DE CURENT

CONTINUU
În prezenţa câmpului magnetic produs de polii de excitaţie, periile sunt
conectate la o reţea de curent continuu. Prin înfăşurarea indusului va circula
curentul Iao care va produce un cuplu electromagnetic Me, ce pune în
mişcare rotorul cu turaţia n0 de mers în gol. Curentul Iao este mic, acoperind
pierderile în maşină la mersul în gol. în înfăşurare se induce o t.e.m. E, la
fel ca la generator, însă de sens opus curentului Iao.
11
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

Dacă la capătul de arbore se aplică un cuplu rezistent dat de un

mecanism acţionat de motor, curentul creşte la valoarea Ia pentru a creşte
cuplul motor, şi motorul merge în sarcină.
Ecuaţia de mers în sarcină este:

U = E +  U.
Pentru diferitele sisteme de excitaţie, ecuaţia în sarcină este:
excitaţie separată: U = E + R a I;
excitaţie derivaţie: U = E + R a(I — i);
excitaţie serie: U = E + (R a + R e )I;
excitaţie mixtă: U = E +{Ra + R s }-(I — i).

4. PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

Se utilizează trei metode de pornire:
Prin conectare directă la reţea.
La pornire, când n = 0, E = 0, iar curentul de pornire este :
U
Ip = Ra

Acest curent poate lua valori foarte mari, inadmisibil pentru reţea şi
pentru motor. Metoda se poate aplica pentru motoare mici, la care Ip este de
maximum 6—8 ori curentul nominal I n .

Prin aplicarea la borne a unei tensiuni reduse.

• Metoda se poate aplica numai la motoare cu excitaţie separată (excitaţia
este maximă în tot timpul pornirii) şi când se dispune de o sursă cu
tensiune reglabilă (grup motor- generator sau convertizor cu tiristoare).
12
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

Iniţial se aplică o tensiune redusă, astfel ca Ip din relaţia de mai sus să nu

depăşească (1,3—1,5) In şi apoi este crescută progresiv pînă la valoarea
nominală, pe măsură ce creşte turaţia motorului şi t.e.m. E.

• Prin utilizarea unui reostat de pornire. În circuitul principal este prevăzut

un reostat de pornire cu rezistenţa R p, astfel aleasă încât curentul de
pornire:
U
Ip 
Ra  R p

să ia valori de maxim 1,5 — 2 In. Pe măsură ce creşte turaţia motorului şi

t.e.m, reostatul este treptat scurtcircuitat, astfel ca la sfârşitul pornirii
reostatul este scos complet din circuit.

5. REGLAREA TURAŢIEI LA MOTOARELE DE CURENT CONTINUU

Viteza de rotaţie a motorului are expresia:
U  Ra I a
n
K e

Neglijându-se căderea de tensiune, se poate scrie:

U
n
K e

Conform acestei relaţii, viteza de rotaţie poate fi reglată fie prin variaţia
tensiunii aplicate U, fie prin variaţia fluxului.

• Reglarea prin variaţia tensiunii U.

• Această metodă se aplică la motoarele cu excitaţie separată (excitaţia
este maximă şi constantă), şi care sunt alimentate de la o sursă cu
tensiunea reglabilă. Prin reglarea tensiunii de la valoarea nominală în jos,
13
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

se poate obţine reglarea turaţiei de la valoarea nominală la o valoare

minimă (practic până la zero), la curentul nominal, deci la cuplu constant.

• Reglarea prin variaţia fluxului O (prin slăbire de cîmp)

• Curentul de excitaţie este micşorat cu ajutorul reostatului de excitaţie,
micşorând astfel valoarea fluxului, şi crescând turaţia. Prin această metodă
se obţine un reglaj al turaţiei, la putere constantă, de la valoarea nominală
în sus pînă la 2—3 ori turaţia nominală.

6. SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAŢIE

Sensul de rotaţie se inversează prin inversarea sensului cuplului:

M = Km  Ia
Pentru aceasta se inversează ori sensul fluxului  , deci sensul
curentului de excitaţie, ori sensul curentului în indus Ia prin inversarea
conexiunilor exterioare la bornele înfăşurării respective. Dacă se schimbă
simultan legăturile la ambele înfăşurări, sensul de rotaţie nu se inversează.

7. FRÎNAREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

La acţionarea electrică a unor mecanisme, apare necesitatea frânării

mecanismului, fie pentru micşorarea vitezei, fie pentru menţinerea constantă
a vitezei mecanismului care este sub acţiunea unui cuplu exterior.

Principalele metode de frânare sunt:

14
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

• Frânarea prin recuperare.

Această metodă se utilizează atunci când motorul este antrenat de către
mecanismul acţionat, la o turaţie ce depăşeşte turaţia în gol n0 a motorului. O
astfel de situaţie apare de exemplu la un vehicul acţionat electric
(locomotivă electrică, tramvai etc.) care coboară o pantă. Când vehiculul
este acţionat de motor, acesta este alimentat de la reţea cu tensiunea U,
curentul intră prin peria pozitivă a motorului. Când începe coborârea pantei,
gravitatea acţionează asupra vehiculului, iar cuplul motor şi curentul Ia scad
la zero, maşina de curent continuu mergînd în gol. Crescând viteza de rotaţie
peste n0, t.e.m. E depăşeşte ca valoare pe U, apare un curent Ia invers decât
în situaţia anterioară (iese din peria pozitivă) şi maşina funcţionează ca
generator, transformând energia cinetică a vehiculului în energie electrică
pe care o înapoiază reţelei, realizând o recuperare a energiei. Frânarea prin
recuperare este cea mai economică metodă, însă poate fi utilizată numai la
turaţii mari şi deci cu ea nu se poate realiza oprirea motorului.
• Frânarea dinamică (reostatică) se obţine decuplând motorul de la reţea şi
legând la bornele sale un reostat. Maşina funcţionează ca generator, care
transformă energia primită de la mecanism, în energie electrică debitată
în reostat. Efectul de frânare se micşorează pe măsura descreşterii turaţiei,
aşa încât nici cu această metodă nu se poate obţine decât frânarea până la
turaţii mici.
Metoda este larg utilizată în practică, de exemplu la vehicule acţionate
electric.

• Frînarea prin contracurent constă în inversarea conexiunilor la bornele

motorului alimentat de la reţea. La această metodă, energia cinetică a
15
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

mecanismului şi energia primită de la reţea se transformă în căldură în motor,

obţinându-se o frânare puternică, sensul de rotaţie putându-se inversa, dacă
maşina nu este deconectată la timp de la reţea.

D. MOTOARE PAS CU PAS

M.P.P. este un convertor electromecanic care realizează transformarea unui

tren de impulsuri digitale într-o mişcare proporţională a axului său.
Mişcarea rotorului MPP constă din deplasări unghiulare discrete,
succesive, de mărimi egale şi care reprezintă paşii motorului.
Numărul paşilor efectuaţi trebuie să corespundă cu numărul impulsurilor
de comandă aplicate fazelor motorului. Deplasarea unghiulară totală, constituită
dintr-un număr de paşi egal cu numărul de impulsuri de comandă aplicat pe
fazele motorului, determină poziţia finală a rotorului.
Această poziţie se păstrează (este memorată) până la aplicarea unui nou
impuls de comandă.
Univocitatea conversiei impulsuri - deplasare, asociată cu memorarea
poziţiei, fac din MPP un bun element de execuţie, integrat în sistemele de
reglare a poziţiei în circuit deschis.
MPP mai prezintă proprietatea de a putea intra în sincronism faţă de
impulsurile de comandă chiar din stare de repaus, funcţionând fără alunecare iar
frânarea se efectueaza, de asemenea, fără ieşirea din sincronism.
Datorită acestui fapt se asigură porniri, opriri si reversări bruşte fără
pierderi de paşi pe tot domeniul de lucru.
Viteza unui MPP poate fi reglată în limite largi prin modificarea frecvenţei
impulsurilor de intrare.

16
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

Astfel, dacă pasul unghiular al motorului este 1,8° numărul de impulsuri

necesare efectuării unei rotaţii complete este 200, iar pentru un semnal de
intrare cu frecvenţa de 400 impulsuri pe secundă turaţia motorului este de 120
rotaţii pe minut.
MPP pot lucra pentru frecvenţe intre 1.000 si 20.000 paşi / secundă,
având paşi unghiulari cuprinşi între 180° si 0,3°.
Aplicaţiile M.P.P. sunt limitate la situaţiile în care nu se cer puteri mari
(puteri uzuale cuprinse între domeniile microwaţilor si kilowaţilor).
MPP sunt utilizate în aplicaţii de mică putere, caracterizate de mişcări
rapide, precise, repetabile: plotere x-y, unităţi de disc flexibil, deplasarea
capului de imprimare la imprimante serie, acţionarea mecanismelor de orientare
si presiune la roboti, deplasarea axială a elementelor sistemelor optice, mese de
poziţionare 2D, pentru maşinile de găurit etc.

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE UTILIZARII M.P.P.

Utilizarea MPP conferă următoarele avantaje:
• asigură univocitatea conversiei număr de impulsuri in deplasare şi
ca urmare pot fi utilizate în circuit deschis;
• gamă largă a frecvenţelor de comandă;
• precizie de poziţionare şi rezoluţie mare;
• permit porniri, opriri, reversări fără pierderi de paşi;
• memorează poziţia;
• sunt compatibile cu comanda numerică.
Principalele dezavantaje ale utilizării MPP sunt:
• unghi de pas, deci increment de rotaţie, de valoare fixă pentru un
motor dat;
17
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

• viteză de rotaţie relativ scăzută;

• putere dezvoltată la arbore de valoare redusă;
• randament energetic scăzut;

CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA M.P.P.

D.p.d.v. al construcţiei circuitului magnetic sunt :
• MPP cu reluctanţă variabilă (de tip reactiv);
• MPP cu magnet permanent (de tip activ);
• MPP hibride.
MPP cu reluctanţă variabilă are atât statorul cât si rotorul prevăzute cu
dinţi uniform distribuiţi, pe dintii statorului fiind montate înfăşurările de
comandă. Rotorul este pasiv.
La alimentarera unei/unor faze statorice, rotorul se roteşte de astfel încât
liniile de câmp magnetic să se închidă după un traseu de reluctanţă minimă,
adică dinţii rotorici să se găsească:
• fie faţă în faţă cu cei statorici (fig. I şi II),
• fie plasaţi după bisectoarea unghiului polilor statorici (ca in figura
III)

SCHEMA DE PRINCIPIU A UNUI M.P.P CU RELUCTANTA VARIABILA CU DINTI

ROTORICI FATA IN FATA CU CEI STATORICI

18
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

SCHEMA DE PRINCIPIU A UNUI M.P.P CU RELUCTANTA VARIABILA CU DINTI

ROTORICI PLASATI DUPA BISECTOAREA UNGHIULUI POLILOR STATORICI

19
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

MPP CU RELUCTANTA VARIABILA

Acest tip de motor asigură paşi unghiulari mici şi medii şi poate opera la
frecvenţe de comandă mari, însă nu memorează poziţia (nu asigură cuplu
electromagnetic în lipsa curentului prin fazele statorului – respectiv, nu are
cuplu de menţinere).
In poziţiile I şi II este alimentată câte o singură fază statorică, AA’
respectiv BB’. Rotorul se va deplasa în paşi întregi iar unghiul de pas va fi de
60° . Acest mod de comanda poarta denumirea de secventa simpla

MPP CU MAGNET PERMANENT

MPP cu magnet permanent are dinţii rotorului constituiţi din magneţi
permanenţi si polii dispuşi radial.
Când se alimentează fazele statorului se generează câmpuri magnetice,
care interactionează cu fluxurile magneţilor permanenţi, dând naştere unor
cupluri de forţe, ce deplasează rotorul.
Aspectele legate de comanda în secvenţe, simplă, dublă şi mixtă, sunt
similare cu cele de la MPP cu reluctanţă variabilă.

20
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

MPP HIBRID
MPP hibrid este o combinaţie a primelor două tipuri, îmbinând avantajele
ambelor şi fiind varianta de MPP utilizată în marea majoritate a aplicaţiilor.
În cazul unui MPP hibrid, rotorul este constituit dintr-un magnet
permanent, dispus longitudinal, la ale cărui extremităţi sunt fixate două coroane
dinţate din material feromagnetic. Dinţii unei coroane constituie polii nord, iar
dinţii celeilalte coroane, polii sud. Dinţii celor două coroane sunt decalaţi
spaţial, astfel încât, dacă un dinte al unei coroane se găseşte în dreptul unui
dinte statoric, dintele rotoric de pe cealaltă coroană să se afle la jumătatea
unghiului dintre doi dinţi statorici.

SCHEMA DE PRINCIPIU A UNUI MPP CU MAGNETI PERMANENTI SI

ROTOR DISC

21
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

TIPURI DE MPP HIBRID

MPP HIBRID CU DOUA FAZE

MPP HIBRID CU DOUA FAZE

MPP hibrid cu 2 faze, are 2 înfăşurări statorice, A şi B şi un rotor cu două
22
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

coroane dinţate cu câte 50 de dinţi, decalaţi spaţial, cei ai unei coroane fiind
poli nord iar cei ai coroanei opuse poli sud. Sunt, deci, în total 100 de dinţi
rotorici şi se obţine unghiul de pas: Up = 1,8°, pentru paşi întregi, respectiv:
0,9° - pentru jumătăţi de pas.
rotaţie complectă a rotorului este realizată în:N = 200 paşi (Up = 1,8°) sau N
=400 paşi (Up = 0,9°).

MPP HIBRID CU 5 FAZE

Are 10 poli statorici pe fiecare pereche (2 poli diametral opuşi), fiind
dispusă o înfăşurare de comandă (fază).
Rotorul are o construcţie similară cu cea a MPP cu 2 faze, respectiv un
magnet dispus longitudinal, pe care sunt amplasate, la cele două capete, 2
coroane dinţate, cu câte 50 de dinţi fiecare.
Prin decalajul spaţial al dinţilor celor două coroane se obţine un număr de
100 de dinţi rotorici, ca alternanţă de poli nord şi sud.
Unghiul de pas este: Up = 360°/(5·100) = 0,72° - pentru paşi întregi,
respectiv, Up = 0,36° - pentru jumătăţi de pas, care prespun un număr, N de
500, respectiv 1.000 paşi pentru o rotaţie complectă, de 360°.

Secţiune prin statorul unui MPP cu 5 faze

23
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

MARIMI CARACTERISTICE ALE MPP

1.Unghiul de pas (U p) este unghiul cu care se deplasează rotorul la
aplicarea unui impuls de comandă.
2. Frecvenţa maximă de start-stop în gol este frecvenţa maximă a
impulsurilor de comandă, la care motorul poate porni, opri sau reversa fără
pierderi de paşi.
3. Frecvenţa limită de pornire reprezintă frecvenţa maximă a impulsurilor
de comandă, cu care MPP poate porni, fără pierderi de paşi, pentru un cuplu
rezistent şi un moment de inerţie date.
4. Cuplul limită de pornire reprezintă cuplul rezistent maxim la arbore, cu
care MPP poate porni, la o frecvenţă si un moment de inerţie date, fără pierderi
de paşi.
5. Caracteristica limită de pornire defineşte domeniul cuplu-frecvenţă de
comandă limită, în care MPP poate poni fără pierderi de paşi
6. Frecvenţa maximă de mers în gol este frecvenţa maximă a impulsurilor
de comandă pe care o poate urmări motorul, fără pierderea sincronismului
7. Frecvenţa limită de mers reprezintă frecvenţa maximă cu care poate
funcţiona un MPP, pentru un cuplu rezistent si un moment de inerţie date.

24
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

8. Cuplul limită de mers reprezintă cuplul rezistent maxim, cu care poate

fi încărcat un MPP pentru un moment de inerţie dat şi o frecvenţă de comandă
cunoscută.
9. Caracteristica de mers defineşte domeniul cuplu limită de mers-
frecvenţă limită de mers în care MPP poate funcţiona în sincronism, fără
pierderi de pasi.
10. Viteza unghiulară (w ) poate fi calculată ca produs dintre unghiul de
pas si frecvenţa de comandă
11. Puterea la arbore este puterea utilă la arborele motorului,
corespunzătoare punctului de funcţionare de pe caracteristica de mers, punct
caracterizat de cuplul limită de mers şi de frecvenţa maximă de mers.
12. Cuplul de menţinere este egal cu cuplul rezistent maxim, care poate fi
aplicat la arborele motorului cu fazele nealimentate, fără ca să provoace rotirea
continuă a rotorului

CURBE SI MARIMI CARACTERISTICE ALE MPP

25
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

METODE DE COMANDA ALE MPP

Comanda in bucla deschisa (schema de sus) si in bucla inchisa (schema de jos)

26
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

VARIANTE DE COMANDA ALE MPP

Comanda paşilor MPP poate realiza în mai multe moduri:
a. Comandă în secvenţă simplă in care este alimentata cate o singura faza
statorica AA’, BB’ respectiv CC’;
b. Comandă în secvenţă dublă in care sunt alimentate simultan cate 2 faze:
AA’+BB’; BB’+CC’ respectiv CC’+AA’.
c. Comandă în secvenţă mixtă presupune alimentarea, succesivă a unei
faze, AA’, urmată de alimentare a 2 faze, AA’+BB’, apoi a unei faze, BB’,
urmată de alte 2 faze, BB’+CC’ etc.
d. Comandă prin micropăşire este o metodă specială de control al poziţiei
MPP în poziţii intermediare celor obţinute prin primele trei metode. De
exemplu, pot fi realizate poziţionări la 1/10, 1/16, 1/32, 1/125 din pasul
motorului, prin utilizarea unor curenţi de comandă a fazelor cu valori diferite de
cea nominală, astfel încât suma curenţilor de comandă prin cele două faze
alăturate, comandate simultan să fie constantă, egală cu valoarea nominală. Cu
ajutorul acestei metode sunt asigurate atât poziţionări fine, cât si operări line,
fără şocuri, însă cuplul dezvoltat este mai mic decât în primele trei cazuri.
Presupune un sistem de comandă mult mai complex, cu convertoare numeric-
analogice, pentru a obţine profilele de curenţi în trepte.

Dintr-un alt punct de vedere, respectiv cel al menţinerii/inversării sensului,

sunt două moduri de comandă distincte:
Comandă unipolară, cu menţinerea sensului curentului;
Comandă bipolară, cu alternarea sensului curentului.

Este important numărul de fire accesibil la ieşirea motorului, existând

motoare cu 4, 5, 6 şi 8 fire astfel:
27
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

a) 8 fire cu infasurari paralel b) 4/8 fire cu infasurari serie

c) 5 fire d) 6 fire

e) 8 fire cu indicarea culorii corespunzatoare fiecarui fir pentru

28
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

identificare

Schemă bloc pentru comanda a două motoare pas cu pas

COMANDA MPP
În această schemă, sistemul numeric de comandă furnizază numai 2
semnale:
 un semnal sub forma unui tren de impulsuri, de o anumită
frecvenţă, care determină frecvenţa de generare a impulsurilor
de comandă pentru MPP şi, în consecinţă, viteza unghiulară a
MPP;
 un semnal de binar (0/1) care stabileşte ordinea în care sunt
distribuite impulsurile de comandă la faze şi, în consecinţă,
sensul orar sau antiorar de deplasare a MPP.
Rolul generării secvenţelor de comandă pentru tranzistoarele de putere, care
activează curenţii prin fazele MPP, revine unui circuit special, numit distribuitor
de impulsuri.
Există şi soluţii în care un procesor numeric furnizează direct cele 4 semnale
29
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

de comandă, F1-F4, şi elimină din schemă distribuitorul de impulsuri.

DISTRIBUITORUL DE IMPULSURI
Distribuitoarele de impulsuri sunt blocuri, care preiau trenul de impulsuri
de comandă de o anumită frecvenţă, împreună cu comenzile de sens şi
furnizează la ieşire trenuri de impulsuri, decalate unele faţă de altele cu unghiul
Upe = 2p/m (pasul electric).
Un distribuitor de impulsuri poate fi realizat ca un numărător în inel, cu
numărul stărilor egal cu numărul fazelor motorului comandat. Impulsul de
intrare face ca numărătorul să numere fie înainte, fie înapoi, şi în consecinţă să
comande tensiunea de alimentare a fazelor, motorului.
Dacă rotorul are întotdeauna acelaşi sens de rotaţie numărătorul în inel este
ireversibil, iar dacă se cer ambele sensuri de rotaţie, este nevoie de un
numărător reversibil pentru a realiza mişcarea orară sau antiorară a rotorului
MPP.

CIRCUITE INTEGRATE DESTINATE COMENZII MPP

Schema bloc a circuitului TEA3718

30
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

Comanda fazelor unui MPP cu circuite TEA3718

31
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

III. BIBLIOGRAFIE

1. Maşini, aparate, acţionări şi automatizări, NASTASE

BICHIR, DAN MIHOC, CORNELIU BOŢAN, SABINA HILOHI, EDITURA
DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1993

2. Maşini electrice şi acţionări – MANUAL PENRU LICEE CU

PROFIL DE ELECTROTEHNICĂ, NICOLAE BONŢAN, CORNELIU
BOŢAN, CONSTANŢIU POPESCU, STELIAN POPESCU, EDITURA
DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1979

32
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

IV. ANEXE

Fig. 1. Secţiune prin maşina de curent continuu:

1 — carcasă; 2 — pol de excitaţie; 3 — bobină de excitaţie;
4 — pol auxiliar; 5 — bobină de comutaţie; 6 — arbore;
7 — pachet de tole; 8 — înfăşurarea indusului;
9 — colector; 10—cruce portperii; 11 — scut;
12 — rulment; 13 — ventilator; 14 — cutie de borne.

Fig. .2. Forma crestăturilor indusului:

a — crestături deschise; b — crestături semi-închise.

33
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

Fig. 3. Maşină de curent continuu cu 4 poli (2p=4).

34
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT
 SESIUNEA 2009

Fig. 4. Schemele motoarelor de curent continuu:

a — cu excitaţie separată; b— cu excitaţie derivaţie;
c — cu excitaţie serie; d — cu excitaţie mixtă.

Fig.5. Reversibilitatea maşinii de curent continuu:

a — funcţionarea ca generator;
b — funcţionarea ca motor.

35
COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TG NEAMT