Tema de casa

Mentenanta

Generatorului de impuls de
Inalta tensiune

Student:

2011

Cuprins

1. Memoriu justificativ
2. Probleme generale si Teoria schemelor de baza
2.1 Instalaii de ncercare cu tensiune nalt de impuls
3. Generatorul de impuls
3.1.Generatorul de impuls de tensiune cu un singur etaj
3.2 Generatorul de impuls de tensiune cu mai multe etaje
3.3 Conditii impuse generatorului de impuls
3.4 Instalatii de masurare a tensiunii de impuls
3.5 Efectuarea probelor si interpretarea rezultatelor obtinute
4. Mentenanta generatorului de impuls de inalta tensiune
4.1 Aplicatia de mentenanta a generatorului de impuls de inalta tensiune aspect calitativ si
cantitativ
4.2 Arborele de mentenanta a generatorului de impuls de inalta tensiune
5. Calculul de dimensionare a izolaiei,aplicatii numerice referitoare la timpii de
functionare,timpii de reparatie

Generatoare de impuls de tensiune

Generatoarele de impuls produc tensiunea de impuls in scopul verificarii nivelelor de izolatie
si de protectie, in concordanta cu principiile coordonarii izolatiei [1,4]
De asemenea aceste generatoare se folosesc in uzine si institute de cercetari, la dezvoltarea
echipamentelor electrice noi prin studierea fenomenelor fizice specifice impulsului de
tensiune si de curent: producerea descarcarii in diferite medii, aparitia ionizarii la impuls,
stabilirea caracteristicilor volt- secunda etc.
In esenta generatorul de impuls consta intr- o baterie de condensatoare incarcata in paralel , cu
curent continuu, baterie care se descarca aperiodic prin conectarea condensatoarelor in serie
[2,5]. Descarcarea se produce in aer cu ajutorul eclatoarelor sferice. Generatoarele de tensiuni
relativ mici pot avea un singur etaj, iar descarcarea condensatorului se realizeaza mai sigur
printr- un tiratron de inalta tensiune.
Generatorul de inalta tensiune este un echipament standard utilizat pe scar larg n
laboratoare de nalt tensiune pentru teste dielectrice pe aparate electrice i echipamentele
electrice. Generatoarele de inalta tensiune pot fi gsite n industrii i chiar n experimente
fizica nucleara.
Ceea ce face ca generatorul de nalt tensiune sa fie extrem de necesar n astfel de locuri
este flexibilitatea de a efectua mai multe tipuri de teste pentru servicii industriale de cercetare
aplicat pentru laboratoare de scop general. Cu toate acestea, generatorul de inalta tensiune
este necesar nu numai pentru testele pe echipamente cum ar fi paratrsnete i sigurane
fuzibile, ci i pentru multe alte aplicaii tehnice, cum ar fi lasere, fuziunea termonuclear, i
dispozitive de plasm.

MEMORIU JUSTIFICATIV
Mentenan reprezint ansamblul tuturor aciunilor tehnice i organizatorice efectuate n
scopul meninerii sau restabilirii unui dispozitiv n starea de funcionare destinat [1].
Mentenabilitatea este definit ca fiind aptitudinea unui dispozitiv, n condiii date de
utilizare, de a fi meninut sau restabilit n starea de ndeplinire a funciei specificate, atunci
cnd mentenana se realizeaz n condiii prestabilite, cu procedee i remedieri prescrise [1].
Mentenabilitatea poate fi dat printr-unul sau mai muli indicatori de mentenabilitate, cum ar
fi distribuia discret a probabilitilor, media timpilor de mentenan etc. [1]. Se face
precizarea c valoarea unui indicator de mentenabilitate poate fi diferit, pentru situatii
diferite de mentenan. De asemenea, se precizeaz faptul c atunci cnd termenul de
mentenabilitate este folosit ca indicator de mentenabilitate n seamn, n totdeauna, c
mentenana poate s fie efectuat n timpul unei perioade date [1].
Mentenan preventiv reprezint mentenana efectuat la intervale de timp
predeterminate, n scopul reducerii probabilitii de defectare sau degradare a performantelor
unui dispozitiv[1]
Mentenan corectiv se definete ca fiind mentenana efectuat dup apariia unui defect, n
scopul restabilirii dispozitivului la starea de ndeplinire a funciei specificate [1].
Mentenanei i corespund urmtorii timpi caracteristici [1]:
Timpul efectiv de mentenan, exprimat ca durata n care asupra unui dispozitiv sunt
efectuate, manual sau automat, aciuni de mentenan. Se precizeaz c acesta nu include
timpul de ateptare (alocat lurii dispozitivului n reparaie, de ateptare a materialelor etc.),
dar include timpii inereni, proprii efecturii aciunii respective de mentenan (timpii necesari
de aplicare a metodelor prescrise de mentenan).
Timpul efectiv de mentenan corectiv, ca parte a timpului efectiv de mentenan
n care sunt efectuate aciuni de mentenan corectiv. n acesta nu se includ timpul de
ateptare i timpul necesar reparrii unui dispozitiv care a fost n locuit n cursul aciunii de
mentenan corectiv considerate.
Timpul efectiv de mentenan preventiv, care exprim partea timpului efectiv de
mentenan n care sunt efectuate aciuni de mentenan preventiv. n acest timp nu se
includ timpul de ateptare i timpul necesar aciunii de meninere a unui dispozitiv care a fost
n locuit.
Timpul efectiv mediu de mentenan observat, exprimat ca raportul dintre suma
timpilor efectivi de mentenan i numrul total al aciunilor de mentenan. Pentru aceasta, se
impune indicarea condiiilor de efectuare a aciunilor de mentenan.
Timpul efectiv mediu de mentenan estimat, ca fiind timpul efectiv mediu de
mentenan determinat prin valoarea sau valorile limit ale intervalului de n credere asociat
unui nivel de n credere dat i bazat pe aceleai date ca i timpul efectiv mediu de mentenan
observat al dispozitivelor nominal - identice. Se precizeaz c: trebuie s se dea sursa datelor;
rezultatele nu pot s fie cumulate sau combinate, dect dac sunt similare toate condiiile;
trebuie indicat legea de repartiie admis a timpilor efectivi de mentenan, mpreun cu
argumentele alegerii ipotezei respective; trebuie indicat dac intervalul de n credere este
unilateral sau bilateral utilizat; dac se d o singur valoare limit, aceasta se refer, n
general, la limita superioar; se impun indicate condiiile de efectuare a aciunilor de
mentenan.
Timpul efectiv mediu de mentenan prevzut, definit ca fiind timpul efectiv mediu
de mentenan calculat pentru un dispozitiv, avndu-se n vedere indicatorii de fiabilitate

observai, estimai, extrapolai sau prevzui i timpul efectiv mediu de mentenan observat
sau estimat al tuturor elementelor sale componente, precum i ali factori ce trebuie luai n
consideraie, n funcie de condiiile date. Se impune indicarea ipotezelor tehnice i statistice,
a metodelor de calcul i a sursei de date.
Disponibilitatea, reprezint aptitudinea unui dispozitiv, sub aspectele combinate de
fiabilitate, mentenabilitate i de organizare a aciunilor de mentenan, de a-i n deplini
funcia specificat, la un moment dat sau ntr-un interval de timp dat [1]. Acest termen este
folosit ca indicator de disponibilitate, reprezentnd fie probabilitatea dispozitivului de
ndeplinire a funciei la un moment dat, fie probabilitatea raportat la un interval de timp [1].
Disponibilitatea medie observat, se definete ca fiind raportul dintre timpul cumulat
n care un dispozitiv i-a ndeplinit funcia specificat i timpul cumulat de observaie.
Totodat, pentru momente date, astfel alese n ct repartiia lor s fie reprezentativ,
reprezint media proporiei de dispozitive nominal identice care i-au ndeplinit funcia
specificat [1]. Se observ c disponibilitatea medie observat trebuie s fie asociat unor
intervale de timp date i unor condiii de utilizare i de mentenan prescrise. Se face
precizarea c rezultatele obinute nu pot fi cumulate sau combinate, dect dac toate
combinaiile sunt similare [1].
Disponibilitatea instantanee observat, reprezint proporia de misiuni ocazionale
n care un dispozitiv i-a ndeplinit funcia specificat, la un moment dat [1]. Se precizeaz
faptul c misiunile ocazionale se pot referi fie la un numr de dispozitive existente la un
moment dat, fie la unul sau mai multe dispozitive, la momente care se repet. De asemenea,
aceasta trebuie asociat unor intervale de timp date i unor condiii de utilizare i de
mentenan prescrise [1].
Conservabilitatea, se definete ca fiind aptitudinea unui dispozitiv de a-i menine un
nivel de fiabilitate specificat, n condiii de depozitare i de transport date i pentru un timp
de depozitare prescris [1].
Disponibilitii i corespund urmtorii timpi caracteristici:
Timpul de disponibilitate, ce reprezint intervalul de timp n care un dispozitiv este
n stare s-i ndeplineasc funcia specificat [1].
Timpul de indisponibilitate, definit ca intervalul de timp n care un dispozitiv nu
este n stare s-i ndeplineasc funcia prescris. Se observ c acesta este format din
timpul efectiv de mentenan i timpul de ateptare (ca dispozitivul s fie luat n reparatie, ca
s se obin materialele necesare etc.). De asemenea, dac nu se fac alte precizri, timpul de
indisponibilitate al unui dispozitiv datorit defectrii se consider c n cepe din momentul n
care se stabilete c s-a defectat dispozitivul. Tot ca urmare a altor precizri, se consider c
timpul de indisponibilitate include orice alt timp adiional necesar atingerii aceluiai stadiu
din programul de lucru al dispozitivului cu acela din momentul defectrii [1].
Timpul operativ, reprezint intervalul de timp n care un dispozitiv i ndeplinete
funcia specificat [1].
Timpul solicitat, reprezint intervalul de timp n care utilizatorul solicit dispozitivul
s-i ndeplineasc funcia prescris [1].
Timpul nesolicitat, se definete ca fiind intervalul de timp n care utilizatorul nu
solicit dispozitivul s-i ndeplineasc funcia specificat [1].
Timpul liber, reprezint intervalul de timp n care un dispozitiv este capabil s-i
ndeplineasc funcia specificat, fr a i se solicita ndeplinirea acesteia [1].
Referitor la n cercri se impun urmtorii termeni:
n cercarea de depozitare, care reprezint n cercarea efectuat n scopul
evidenierii aptitudinii unui dispozitiv n scopul meninerii unui nivel de fiabilitate specificat,
pentru un timp dat i condiii de depozitare specificate [1].

n cercarea de transport, definit ca fiind n cercarea efectuat n scopul

evidenierii unui dispozitiv de a-i menine un nivel de fiabilitate specificat, pentru condiii
date de transport [1].

2.1. Probleme generale si Teoria schemelor de baza

Izolatia aparatelor electrice in conditiile fabricii constructoare si in conditiile
exploatarii se incearca conform standardelor nationale si recomandarilor internationale cu:
-

tensiune continua (redresata);

tensiune alternativa (sinusoidala)

- tensiune de impuls (cu unde nominalizate pentru reproducerea efectului

supratensiunilor atmosferice si a supratensiunilor de comutatie).
Metodele, schemele si aparatele de verificare a izolatiei cu aceste trei tipuri de tensiune
au ca scop principal verificarea performantelor initiale(la constructor, sau depistarea
defectelor incipiente in diferite constructii izolate (la utilizator), pentru luarea de masuri
tehnice si organizatorice in timp util fie: in vederea remedierii defectului de izolatie, fie cu
scopul incetinirii procesului de degradare progresiva a izolatiei.
Aparatele electrice de inalta tensiune sunt supuse la trei tipuri de incercari cu tensiune
inalta de impuls:
-

la incercarea cu unda de impuls plina;

- la incercarea cu unda de impuls taiata (pe frontul sau pe spatele undei).

- la incercarea cu unda de supratensiune de comutatie (unda aperiodica larga sau unda
oscilanta).
In primele doua cazuri tensiunea se obtine de la generatoare de impuls speciale
(G.I.T). In cel de-al treilea caz, unda de supratensiune de comutatie (S.T.C) se poate obtine fie
de la generatoare de impuls fie de la instalatia de inalta tensiune sinusoidala prin modificari
sau completari corespunzatoare.

Teoria schemelor de baza

In schemele din figura 1.a, b, c, e, condensatorul C1 se incarca la tensiunea U si se

descarca apoi pe o impedanta complexa.
In schema din figura 1.f, ambele condensatoare C1 si C2 se inarca la tensiunea U si
apoi se descarca:
C1 pe rezistenta R1 si C2 pe rezistenta R2. In figura 1. g, condensatorul C1 incarcat
la tensiunea U se descarca aperiodic pe inductivitatea L si rezistenta R1 [2].

(2.38)
eE

EA

CdscC

Dupa amorsarea eclatorului Ea, la timpul t, ecuatiile circuitului sunt [1]:

t

1
U

i dt
C 0

= L

di
u
dt

U
p

u=Ri

1
1
C2 p

Prin eliminarea lui i se obtine :

L du
R dt

Prin aplicarea transformarii Laplace obtinem:

R2

t
1
CR 0

u dt = U
kU

u =
ap

unde valorile coeficientilor k, a, b, sunt:

k=C*R

bp

a=C*L
b= C*R

Functia originala, tensiunea de impuls u, are ca expresie aceeasi relatie:

u=

Trebuie observat ca schema g din figura 1 conduce la obtinerea unei unde aperiodice numai
daca:

R 2

L
C

2.2 Instalaii de ncercare cu tensiune nalt de impuls

Tensiunea nalt de impuls necesar verificrii nivelelor de izolaie i de protecie, n
concordan cu principiile coordonrii izolaiei, ca i pentru cercetarea fenomenelor fizice
specifice din izolaii sub aciunea impulsului aperiodic ce simuleaz supratensiunea
atmosferic, se obine de la generatoare de impuls de tensiune de trznet (GIT). Pentru
ncercarea cu und de impuls de supratensiune de comutaie se folosesc instalaii obinute
pornind fie de la generatoare de impuls de trznet (GIT) fie de la instalaiile de tensiune nalt
sinusoidal, prin modificri sau completri corespunztoare.
Tensiunile de impuls foarte nalte se obin cu ajutorul unor scheme cu mai multe etaje.

3. Generatorul de impuls de inalta tensiune

3.1. Generatorul de impuls de tensiune cu un singur etaj

Exist dou tipuri de scheme de producere a impulsului de tensiune: schema Marx i schema
Marguerre.
Schema Marx exist mai multe variante dintre care cea general este artat n fig. 5.3.1.
celelalte fiind particularizri ale acesteia.

Condensatorul se ncarc de la o surs de tensiune continu; la amorsarea eclatorului

cu sfere E, condensatorul C1 se descarc pe circuitul RC din partea dreapt a schemei,
rezultnd pe C2 o tensiune U2(t) de forma unui impuls aperiodic. Dac elementele schemei
sunt dimensionate corespunztor, U2(t) este un impuls standard 1,2/50 s.
Pentru schema din fig.4.2.1. se pot scrie ecuaiile:

(4.3.1)
Aplicnd transformata Laplace i rezolvnd sistemul (4.53) n ipoteza c la momentul
iniial C2 era descrcat se va obine:

[Vmax]

(4.3.2)

n care s-au fcut notaiile:

(4.3.3)

(4.3.4)

(4.3.5)

Expresia 4.3.2 se poate scrie:

(4.36)
n care:

(4.3.7)

(4.3.8)

(4.3.9)
Din analiza acestor relaii rezult c pentru obinerea impulsului cu front rapid i
descretere lent esre necesar s fie ndeplinite condiiile:

(4.3.10)
Unda de impuls 1,2/50 s se obine pentru:

care se pot obine pentru:

R1=0, C2=1000 F, C2/C1=0,1

Se observ c u2(t) este o sum a dou exponeniale de semne contrare. Dac
aceast sum reprezint un impuls aperiodic (fig.4.3.2). Valoarea maxim a tensiunii u 2(t) este
ntotdeauna mai mic U0 datorit cderii de tensiune pe rezistena R 1. Raportul acestor dou
tensiuni poart denumirea de coeficient de utilizare al generatorului:

(4.3.11)
unde Um este la valoarea de vrf a tensiunii u2(t) obinut prin egalarea cu zero a derivatei

, u2(t) fiind dat de relaia (4.3.6).

Un generator de impuls are performane cu att mai bune cu ct acest coeficient este
mai apropiat de unitate.
Aceasta se realizeaz atunci cnd R1 i C2 au valori mult mai mici dect R2 i C1.
Schema Marguerre este dat n fig. 4.3.3 i cuprinde dou condensatoare C 1 i C2 ,
care se ncarc de la o surs de curent continuu de nalt tensiune, pn la tensiunea U 0 de
amorsare a eclatorului cu sfere E.

Prin descrcarea condensatoarelor pe rezistenele R1 i R2 iau natere cderi de

tensiune care dau un impuls de tensiune a crei expresie este:

(4.3.12)
curenii i1 i i2 fiind:

(4.3.13)
Tensiunea la ieire va avea astfel o form asemntoare cu cea de la schema Marx,
expresia ei fiind:

(4.3.14)
Pentru a fi un impuls aperiodic trebuie ca R1C1>R2C2.

.3.2 Generatorul de impuls de tensiune cu mai multe etaje

Generatoarele de impuls de tensiune care produc tensiuni mai mari de 100 kV se
construiesc cu mai multe etaje, dup principiul Ervin Marx i anume: condensatoarele de
impuls se ncarc n paralel i se descarc n serie.
Schema electric a unui astfel de generator este indicat n fig. 4.4.1.
Fiecare etaj al generatorului conine un condensator de impuls 1, o rezisten de
ncercare 5, o rezisten de front 3, o rezisten de spate 4 i un eclator de comutaie 8.
Capacitatea de sarcin 2 este coron pentru toate etajele, la unele ncercri aceasta fiind nsi
capacitatea obiectului de ncercat.

Fig.4.3.1 Generator de tensiune multietajat

n regim de ncrcare toate condensatoarele se ncarc n paralel pn la tensiunea U 0
de amorsare a eclatoarelor 8, prin redresorul 7, rezistena de limitare 6 i rezistenele de
ncrcare 5. Prin amorsarea eclatoarelor, etajele se nseriaz, iar la bornele OA se obine
tensiunea de impuls. Conectarea n serie a etajelor are loc n cascad imediat dup amorsarea
eclatorului 8 al etajului inferior. La amorsarea acestuia, potenialul U 0 este transmis punctului
a. Prin aceasta potenialul punctului f crete de la U 0 la 2U0, iar sfera din dreapta a eclatorului

are tendine de a lua potenialul U0 al punctului a, capacitatea parazit Cp ncrcndu-se cu

constante de timp T= CpR, unde R este rezistena 4. Astfel, n momentul n care potenialul
punctului c devine 2U0, potenialul sferei a doua a eclatorului este mai mic dect U0. Aceast
supratensiune a eclatorului etajului al doilea determin amorsarea lui, imediat dup amorsarea
primului etaj. La fel se produce amorsarea rapid a tuturor etajelor, obinndu-se ntre
punctele O i A o tensiune de impuls cu amplitudinea apropiat de valoarea nU 0, unde n este
numrul de etaje.
Eclatorul primului etaj are o construcie special fiind echipat cu un electrod de
aprindere montat izolat fa de corpul sferei. Prin aplicarea pe acest electrod a unui impuls de
tensiune de cel mult 10% din tensiunea nominal a etajului, se iniiaz o descrcare care
produce amorsarea descrcrii ntre sferele eclatorului.
Astfel, generatorul de impuls poate fi meninut n stare de ncrcare i declanat la
momentul dorit. Dac numrul de etaje este mai mare i forarea amorsrii la nivelele
superioare nu este sigur, se triggerereaz i aceste eclatoare de comutaie.
Deformarea undei normalizate de impuls poate avea mai multe cauze:
- procese oscilante, care suprapuse peste cele aperiodice deformeaz unda, datorate n
primul rnd capacitilor parazite dintre etaje i inductivitilor conductoarelor de legtur.
Capacitile parazite Cp sunt mici i influena lor se resimte doar cnd tensiunea variaz brusc,
adic pe frontul impulsului. Inductivitatea legturilor mpiedic obinerea undelor de front de
durat redus.
- capacitatea obiectului de ncercat n paralel cu condensatorul 2, poate s modifice
forma undei de impuls, iar la ncercarea echipamentelor cu inductivitate mare, pot s apar
oscilaii inadmisibile. Pentru efectuarea unor probe cu unda

1,2/50 s, este necesar s fie

satisfcut relaia:

(4.4.1)
pentru ncercarea izolaiilor care reprezint o capacitate pur i:

(4.4.2)

n cazul echipamentelor de ncercat care reprezint o inductivitate unde

este

capacitatea de impuls a generatorului; C este format din capacitatea obiectului i capacitatea

parazit a instalaiei ts este durata semiamplitudinii, n s; L inductivitatea echipametului de

ncercat, n H, iar capacitile se exprim n pF.
- rezistenele de ncrcare 5, influeneaz forma undei de impuls, prin valoarea
constantei de timp de ncrcare.
Pentru a obine o und de impuls de tensiune tiat necesar ncercrii izolaiilor, se
folosete un eclator multiplu de tiere (ETM). Acesta se realizeaz sub forma unei coloane cu
mai multe eclatoare dispuse vertical i acionat de un mecanism comandat de la un pupitru i
cuplat prin rezistena cu condensatoarele divizorului de tensiune, care face parte din lanul de
msur.

3.3. Conditii impuse generatorului de impuls

In practica se utilizeaza pe scara larga generator de impuls realizate dupa schema lui
Marx, bazate pe incarcarea condensatoarelor legate in paralel (perioada de incercare a GIT) si
pe descarcarea lor in serie.

Intre tensiunea de iesire a unor astfel de instalatii in sarcina

si in gol

, in cazul

undei conventionale 1,2/50s exista o relatie aproximativa:

;
unde:

- este valoarea de varf a tensiunii de impuls care se obtine de la o instalatie data, in

sarcina.
- tensiunea obtinuta prin inscrierea etajelor generatorului de impuls in gol.
- capacitatea de soc a aparatului de incercare si capacitatea parazita a instalatiei
(care poate sa fie de ordinul sutelor de pF).
- capacitatea de soc a generatorului de impuls in pF.

Pentru aparatele de inalta tensiune care reprezinta o capacitate pura, este necesar sa se
respecte relatia:

In cazul aparatelor care reprezinta o inductivitate, pentru evitarea unor supraoscilatii

inadmisibile trebuie ca:

unde:

- reprezinta in acest caz capacitatea de soc minima a generatorului de impuls in pF.

- durata semiamplitudinii undei, in s.
L inductivitatea aparatului incercat in H.
Asa cum se vede din relatiile anterioare, posibilitatea efectuarii unei probe de impuls

este determinata de capacitatea de soc a generatorului de impuls in practica insa rareori se da

aceasta caracteristica importanta si in locul ei se cunoaste energia generatorului de impuls, in
astfel de cazuri capacitatea de soc trebuie sa fie calculata cu relatia:

[pF] ;
unde: W energia acumulata la tensiunea de incercare in kWs
- tensiunea in kV
Valoarea tensiunii de impuls se regleaza prin modificarea distantei dintre sferele de
inscriere a etajelor. Frecventa de autoamorsare a generatorului se regleaza prin marirea
tensiunii inalte redresata, cu care se incarca etajele generatorului, legate in paralel.
Sursa de inalta tensiune (generatorul de impuls) si in acest caz trebuie sa furnizeze o
tensiune cu tolerante stranse pentru: durata conventionala a fruntii si a semiamplitudinii undei
( 30 respectiv 20%) pentru panta de taiere a undei pe front sau pe spate, pentru coeficientul
de suboscilatie si pentru perioada oscilatiei dupa taiere, specificate in norme.

3.4. Instalatii de masurare a tensiunii de impuls

Tensiunea de impuls se determina cu eclatoare sferice de masura sau chiar cu eclatoare

de inscriere a etajelor si cu (ele) volmetre de impuls.
La masurarea tensiunii de impuls cu eclatoare sferice, distanta dintre sferele de masura
si obiectele metalice adiacente trebuie sa fie de cel putin 3-4 D (D- diametrul sferei). Pentru a
se incadra in eroarea de 3%, sferele nu trebuie sa fie indepartate la o distanta mai mare de
0,5D.
Respectand chiar si aceste conditii, eroarea de masura a sferelor poate sa depaseasca
3% daca forma undei nu este cea standardizata (de exemplu 1,2/50 F) ci oscilanta .
La masurarea unor tensiuni mici de impuls (valori sub 50kV) indiferent de diametrul
sferei, pentru obtinerea unei precizii corespunzatoare este necesara o iradiere a intervalului de
eclatare (cu preparat radioactiv sau cu raze ultraviolete). Iradierea este de asemenea necesara
la masurarea oricarei tensiuni, daca eclatorul sferei are diametrul egal sau mai mic de 12,5cm.
In ultimul timp, la masurarea tensiunilor inalte de impuls, eclatoarele sferice au fost
eliminate pe scara larga de volmetrele de impuls, care permite citirea directa de pe scara
aparatului a valorii de varf a undei de impuls.
Volmetrul de impuls consta dintr-un divizor (capacitiv sau ohmic - capacitiv) cabluri
de masura si un dispozitiv electronic de masurare a sarcinii corespunzatoare valorii maxime a
tensiunii de impuls cele trei componente etelonate impreuna, de obicei, sunt garantate pentru
o precizie mai mare de masura decat eclatoarele sferice (2,5%).
Fidelitatea inregistrarii formei tensiunii de impuls se asigura prin utilizarea unor
divizoare mixte, dintre care rezultatele optime s-au obtinut cu tipurile ohmice capacitive la
care condensatoarele elementare se inseriaza ca elemente rezistive.

Fig.4.5.1
Schema divizorului mixt , ohmic capacitiv (in serie) a lui Zoenge si Feser pentru
inregistrarea unor tensiuni de impuls rapid variabile.
L inductivitatea totala a schemei de inregistrare.
C capacitatea totala a divizorului.
R rezistenta totala de amortizare.
- impedanta caracteristica a cablului.
RC rezistenta si capacitatea elementara a divizorului.

3.5. Efectuarea probelor si interpretarea rezultatelor obtinute

La majoritatea aparatelor de inalta tensiune, verificarea tensiunii de tinere la impuls nu
reprezinta un procedeu prea complicat de obicei se aplica 15 socuri pozitive si 15 negative cu

.
In cadrul unor investigatii mai de fond, se aplica un numar mai mare de impulsuri in
trepte crescatoare, inregistrand oscilograma tensiunii aplicate (OTA) pana la aparitia unor
oscilatii de inalta frecventa abia vizibile pe oscilograma, in mod similar ca la
transformatoarele de putere si de masura. Treapta de tensiune respectiva se numeste pragul

de ionizare de impuls. Daca pragul de ionizare nu apare la

este tensiunea de

incercare dupa norme) atunci proba se opreste si aparatul se considera ca a trecut cu succes
incercarea.
Sunt si mai interesante probele duse mai departe, pana la strapungerea sau conturnarea
izolatiei, pentru stabilizarea nivelului real de tinere, in cadrul carora se determina tensiunile de
0%, 50% si 100% amorsari (sau curbele in forma de S).
Pentru o astfel de investigatie se sacrifica de obicei izolatia mai multor aparate (daca
izolatia care strapunge sau conturneaza nu este autoregenatoare).
In cadrul incercarilor profilactice a aparatelor cu izolatia sensibila fata de acest gen de
solicitare (izolatia hartie ulei, izolatie de email etc.) tensiunea de incercare se limiteaza la

0,75

, iar numarul de socuri pozitive si negative la 3+3. In cadrul probelor se verifica

toate cele trei componente principale ale izolatiei aparatelor: izolatia forta de masa, izolatie
intre faze si izolatia dintre polii aceleeasi faze (daca acesta exista).
La unele aparate insa verificarea izolatiei prezinta probleme deosebit de grele de
rezolvat, in special in conditiile incercarilor de exploatare. Este vorba de incercarea si
defectoscopia izolatiei transformatoarelor de masura, a bobinelor de reactanta, a reactoarelor
de suntare, unde defecte ascunse nedepistate la punerea in functiune pot sa duca la avarii
importante ulterior.
Importanta acestor genuri de incercari creste si datorita imposibilitatii diagnosticarii
izolatiei aparatelor enumerate mai sus cu alte tipuri de solicitare, in special in ce priveste
verificarea izolatiei longitudinale.
Pentru defectoscopia izolatiei se utilizeaza de regula schema de inregistrare a
fenomenelor tranzistorii din fig.4.6.1.

Fig.4.6.1
Schema de inregistrare a fenomenelor tranzitorii folosita la defectospia izolatiei
aparatelor electrice de inalta tensiune la incercarile de impuls.
1 cablul cooxial cu impedanta caracteristica

si timp de intarziere

;
2- divizor capacitiv de tensiune;
3 rezistenta de amortizare a fenomenelor de reflexie de la capatul cablului.
4 oscilograf catodic;

- rezistenta de scurgere a sarcinii pe placile oscilografului;

- semnal de defect.
In cazuri particulare, la cercetari defectoscopice pot lipsi si rezistentele de amortizare

si de acordare

si

din schema.

Capacitatea divizorului fiind foarte mica (de ordinul zecilor si eventual sutelor de pF)
influenta lui este redusa. Uneori paralel cu divizorul se conecteaza o capacitate suplimentara
C.
Semnalul de impuls se transmite prin circuitul de inregistrare cu o atenuare a valorii de
amplitudine si cu un defosaj corespunzator armonicii respective.
Atenuarea diferitelor armonici componente ale spectreului fenomenului tranzitoriu
(defectograma) influenteaza in mod direct sensibilitatea metodei de defectoscopie aleasa.

Rezistenta

din schema de inregistrare micsoreaza tensiunea

4.Mentenanta generatorului de impuls de inalta

tensiune

Utilizarea i definirea logisticii de mentenan

Utilizarea i definirea logisticii de mentenan urmrete s stabileasc
obiectivele
legate de mentenan precum i de proiectarea logisticii de mentenan.
Se impune studiul
privind utilizarea sistemului echipamentului respectiv prin:
- planul de utilizare operaional;
- mediul;
- durata de funcionare;
- capacitile i resursele umane.

Examinarea i analiza comparativ a experienei de

funcionare
Experiena de funcionare a sistemelor similare trebuie luat n
considerare pentru a
face legtura cu cerinele referitoare la mentenan i logistica de
mentenan.
n aceast examinare trebuie utilizate informaii referitoare la
aprovizionare,
mentenan i funcionarea sistemelor. Cnd se poate stabili un sistem de
referin
comparativ informaiile referitoare la acesta ajut la identificarea unor
elemente:
- subsistemele i componentele cu potenial mare de defectare;
- contribuiile majore la timpul de indisponibilitate;
- factorii cei mai semnificativi ai costului de mentenan;
- caracteristicile de proiectare cu impact potenial asupra factorilor umani;
- cerinele referitoare la resursele logisticii de mentenan: personal,
instruire, informaii
n software i tehnice, echipament de n cercare, faciliti, piese de
schimb.
Se tine seama de identificarea i standardizarea sistemului logistic de
mentenan
bazate pe resursele de logistic de mentenan existente i planificate.

Obiectivele proiectrii mentenanei i logisticii de

mentenan
Aceast activitate urmrete:
- caracteristicile logisticii de mentenan rezultat din diverse alternative
de proiectare i
din conceptele legate de funcionare. Ele trebuie exprimate n funcie de
caracteristicile de
fezabilitate ale logisticii de mentenan, de cheltuielile de mentenan, de
cerinele n

domeniul resurselor de mentenan i de indisponibilitatea cauzat de

lipsa resurselor
referitoare la logistica de mentenan.
- logistica de mentenan i obiectivele respectiv restriciile legate de
proiectarea noului
echipament n scopul introducerii n specificare i cerinele respectiv
sistemul.
Aceste obiective se bazeaz pe experiena n domeniul standardizrii unor
echipamente i sisteme logistice de mentenan similare i sunt
negociabile n scopul
realizrii unei soluii eficiente n privina costurilor.

Analiza planificrii mentenanei

Lucrrile de mentenan corectiv i preventiv pot fi identificate

utiliznd:
- analiza modurilor de defectare i a efectelor FMEA;
- analiza mentenanei axate pe fiabilitate RCM
- examinarea detaliat a cerinelor funcionale i de performant a
sistemelor i
echipamentelor;
Analiza RCM bazat pe datele FMEA identific lucrri de mentenan
preventiv
n scopul:
- detectrii i conectrii defectelor incipiente fie naintea apariiei acestora
fie naintea
evalurii lor n defecte importante;
- reducerea probabilitilor de defectare;
- detectrii defectelor ascunse care au aprut;
- creterea eficienei programului de mentenan a sistemului
echipamentului n raport
cu costul su.

Etapele fundamentale previziunii mentabilitatii

Dezvoltarea unui model analitic

Identificarea perioadelor si
sarcinilor de mentenant

Identificarea perioadelor si
sarcinilor de mentenant

corectiv

preventiv
Efectele analizei perioadei de

mentenant

Estimarea variabilelor parametrilor

de mentenant

Estimarea parametrilor de mentenant

Se poate face o estimare cantitativ a parametrilor de mentenant al conceptului care se
bazeaz pe informatiile anterioare .
Previziunea mentenabilittii depinde de cerintele de mentenabilitate pentru proiectul
considerat tinndu-se seama de toate actiunile de mentenabilitate ce servesc la stabilirea
previziunii, trebuie s fie acelasi ca cel stabilit pentru alocarea mentenabilittii.
Principalele responsabiliti ale contractanilor de ntreinere ar fi de a inspecta sisteme, studiu
datele tehnice furnizate de ctre productori, pstrarea nregistrrile i s ia msuri de
precauie pentru siguran dup cum s-a sugerat de ctre productori.
Unele dintre msurile de intretinere luate pentru a asigura buna funcionare a generatorului in
timp includ:
eliminarea la timp a pieselor uzate sau modernizarea componentelor
verificarea nivelului de lichid
baterie de inspecie i curare de conexiuni
sarcin banca de testare
verificarea panoului de control i indicatori
schimbare filtre de aer.

.
Investiiile mici realizate n nlocuirea componentelor i meninerea generatoare n mod
regulat poate salva upgrade-uri costisitoare i inutile sau chiar nlocuirea ntregului grup n
viitor.

Atunci cnd efectuai operaiuni de ntreinere de rutin, fiecare

msurile luate ar trebui s fie autentificat, citirile i diveri parametri
sunt nregistrate mpreun cu data de inspecie i de citire a
contoarelor or a generatorului. Acest set de citiri sunt comparate cu
urmtorul set de date colectate. Orice variaie absurda de citire indic
performan defectuoas a unitii.
Testarea de ncrcare de switch-uri de transfer automat la intervale regulate are in evidena
integritatea componentelor electrice i mecanice n funcionarea real de transfer. Ali factori
care trebuie verificati periodic sunt releele de pornire i sincronizare, continuitatea de
semnal.

4.1. MENTENABILITATEA. ASPECTUL CALITATIV SI CANTITATIV

Mentenabilitatea prezint dou aspecte:

- aspectul calitativ;
- aspectul cantitativ.
Mentenabilitatea este caracteristica unui echipament tehnic exprimat prin probabilitatea atunci cnd apare un defect - ca acest echipament tehnic s fie repus n stare de functionare, n
limitele de timp specificate cnd lucrarea este efectuat n conditii date conform metodelor
prescrise.
Caracteristica de mentenabilitate cuprinde:
- notiuni de probabilitate;
- definitia strii de functionare;
- limitele timpilor specifici;
- conditii alese;
- metode prescrise.
Mentenabilitatea fiind o caracteristic a echipamentelor tehnice reparabile, s
cosiderm o diagram a succesiunilor strilor de functionare si de repaos :

, t
t1

t2

ts

tn-1

n-1

tn

Timpii de fucionare: t1,t2,. . .,tn;

Timpii de reparaie: 1,2,. . .,n-1;

Media timpului de functionare MTFB =

rata defectrilor =
Similar se introduc notiunile de media timpilor de reparatie.

rata reparatiilor
Timpul mediu necesar (MTR) pentru stabilirea functiilor unui produs depinde de
numrul persoanelor prevzute pentru a executa reparatiile si se determin prin metode
statistice.
Cnd este constant, modelul matematic repartitiei. Timpul de reparatie este
exponential.
n ipoteza unei rate a repartitiei = constant, probabilitatea de a putea repara produsul scade
cu timpul.
Q()= e-
Mentenabilitatea creste cu timpul, fiind complementar functia Q(), are expresia:
M()=1 - Q()= 1- e-
MTR=

Cu valori externe M(0)= 0 si M( )=1

n absenta mentenantei, MTFB= MTTF specific echipamentele tehnice sunt nereparabile.
n prezenta mentenantei, pentru un sistem cu n elemente, rata defectelor , se defineste
MTTFF timpul de functionare pn la prima defectare.

MTTFF=
Aspecte practice de mentenant: Elaborarea unor actiuni corecte de mentenant are la baz
prelucrarea unor informatii colectoare pe parcursul functionrii , ntretinerii si reparatiei
sistemului.
Se propune ca pentru fiecare produs s se tin la zi sinteza referitoare la
operatiile de mentenant preventiv si corectiv FEP= 20/105.

4.2. Arborele de mentenanta al generatorului

de impuls de inalta tensiune
Previzionarea mentenabilitii prin metoda
arborilor de mentenan

Responsabilul cu mentenabilitatea procedeaz la simularea prin alegerea

din valorile
aleatoare ale repartiiilor activitii elementare, necesare pentru a asigura
succesul
operaiilor de mentenan la prile luate n considerare. Pentru fiecare
pas se nsemneaz
valoarea obinut prin prelucrare. Ansamblul operaiilor efectuate pentru o
parte dat
furnizeaz repartiia timpilor de reparare efectiv .
n figura de mai jos sunt prezentate repartiiile timpilor de
defectare:

Caracteristicile arborelui de mentenant: este diagrama logic ce poate prezenta grafic o

operatie de mentenant preventiv sau corectiv dnd informatii calitative sau cantitative
asupra modului realizrii operatiilor. Fiecare ramur reprezint tipuri diferite de defectri si
este format din secventa de actiuni elementare. Numrul de ramuri depinde de gradul de
divizare a produsului si de nivelul de mentenant considerat.
Un arbore de mentenant contine 3 faze principale pentru care apartin diferite actiuni
elementare:
faza de diagnoz (confimarea si localizarea defectrii ) cuprinde mai multe actiuni elementare
ce pot fi de 2 tipuri : actiuni care nu conduc la luarea unor decizii si altele care duc la luarea
deciziilor;
Faza de restabilire (izolarea defectului) demontarea produsului nlocuirea si remontarea sa;
Faza de control final.

Cerinte: pentru a construi un arbore de mentenant specialistii n mentenant trebuie s

elaboreze cu proiectantul si cu utilizatorul. Se urmresc obiectivele:
cnd cerintele de mentenabilitate calitative sunt formulate specialistii trebuie s defineasc
actiuni elementare n conformitate cu suportul de mentenant sau cerintele specificate de
utilizatori;
a) cnd cerintele de mentenabilitate cantitative sunt formulate specialistii trebuie s
defineasc actiuni elementare si s evalueze repartizarea timpilor de reparare activi.

PRODUS I

Subansamblu
SA

Subansamblu
A

Componenta
Componenta
C1

SB

Componenta

C2

Subansamblu

Componenta
C3

SC

Componenta
C4

C5

= A+ B + C
Procedur:
Mai nti se efectueaz pentru fiecare actiune elementar o alocare de timp care poate fi
rezultatul mediu diferitelor estimri:
a) Media timpilor de reparare activ a fiecarei parti definit ca sum a duratelor tuturor
activittilor elementare care trebuie efectuat pentru realizarea operatiilor de mentenant.
b) Repartitia timpilor de reparare activ a produsului.
n urma acestei operatii se constituie diagrama curbei de repartitie a timpilor de
reparare a produsului
c) Previzionarea mediului si dispersiei repartitiilor timpilor de reparare activ . astfel
n cazul unui produs compus din prti media si dispersia se calculeaz:
d)

Schema bloc a statiei de impuls de inalta tensiune

Exemplu numeric: Se consider un echipament compus din 4 elemente

ca n figura
de mai jos avnd ratele de defectare i duratele de mentenan corectiv
conform tabelului
i durat medie de reparaie activ este considerat egal cu 0,5.
Organigrama funcional i tabelul de alocare al ratelor de defectare

5. Calculul de dimensionare a
izolaiei
Generatorul de impuls este realizat pe patru tuburi coloan
(1) din sticlotextolit pe care se monteaz condensatoarele de
impuls i nc dou tuburi coloan (2) care susin sferele
eclatorilor de aprindere
ncercat
1

dEA

Dispozitivul de comanda automata a amplitudinii, dispozitivul de

sincronizare si osciloscopul catodic -OK- 17 se pornesc prin actionarea
intreruptoarelor Pornit-Oprit de pe panoul frontal al fiecaruia. Se
pregateste osciloscopul catodic in vederea oscilografierii corecte a
undei de impuls.
Tensiunea de calcul a izolaiei intre etaje este :

U calcul k S U etaj 1,2 200 240kV

APLICATIA 1
Sa se calculeze MTFB, , MTR, pentru echipamentul GIT.
Mentenabilitatea prezinta doua aspecte:
- aspectul calitativl;
- aspectul cantitativ.
Mentenabilitatea este caracteristica unui echipament tehnic exprimat prin probabilitatea - atunci cand
apare un defect- ca acest echipament tehnic sa fie repus in stare de functionare, in limitele de timp
specificate cand lucrarea este efectuata in conditii date conform metodelor prescrise. Caracteristica de
mentenabilitate cuprinde:
- notiuni de probabilitate;
- definitia starii de functionare;
- limitele timpilor specifici;
- conditii alese;
- metode prescrise.
Timpii de functionare:
n 1100
t 21
1

t t
n

Timpii de reparatie:
..........
1

n 1

n 1100
i 1 1100
n

MTFB

Media timpilor de functionare

MTFB 25

i1

MTFB
Rata defectarilor
0.04
Similar se introduc notiunile de media timpilor de reparatie
..........
1

n 1

30

timp de reparatie

30

timp de reparatie

1
i

MTR

n 1

i 1

MTR 29.973

1

0.033
MTR ani

timpul mediu necesar

timpul mediu necesar (MTR) pentru stabilirea functiilor unui produs depinde de
numarul persoanelor prevazute pentru a executa reparatiile si se determina prin
metode statistice.

1d2EA

BIBLIOGRAFIE
[0] P. Tusaliu Tehnica tensiunii inalte
[1] Ivas, D., Munteanu, Fl., s.a., Fiabilitate, Mentenana, Disponibilitate,
Performabilitate
in Hidroenergetica. Editura prisma, Rm. Vlcea, 2000;
[2] Fleser, T., Mentenana utilajelor tehnologice. Oficiul de informare
documentara pentru
Industria construciilor de maini, Bucureti, 1998;
[3] Jansen, A.L.J., Degen, W., Heising, Ch.R., Bruvik, H., Colombo, E., Lanz,
W.,
Fletcher, P., sanchis, G., Final Report of the Second International Enquiry on
high Voltage
Circuit-Breaker Failures and Defects in Service. CIGRE WG 13.06 (Reliability
of HV
circuit-breakers) and published at the request of the
Chairman of SC 13, June, 1994.
[4]www.regielive.ro
[5]www.filelist.ro
[6]www.forumulinginerului.ro
[7]www.craiovaforum.ro
[8]www. Referat.ro
[9]www.tocilar.ro
[10] http://torrentz.eu/d609fffb974101b64db635b269af3ee8e984d368