VOPSIREA MATERIALELOR PLASTICE

LA AUTOTURISME

ELEV: ZANFIRA ANDREI MDLIN

CUPRINS

1.
2.
3.
4.

Materiale de vopsire
Produse auxiliare care intr n compoziia materialelor de vopsire
Operaiile principale ale vopsirii
Tehnologia chituirii

ARGUMENT

Studiul cauzelor coroziunii

Acest proces complicat care concura la distrugerea metalelor , a permis
stabilirea unor metode de protectie care au reusit sa reduca in mare parte
prevederile provocate de acest proces .Pentru piesele metalice cele mai
utilizate metode sunt : acoperiri de suprafata (prin zincare , cromare,
nichel are), protectie prin pelicule de oxizi , protectie prin vopsire si
fosfatare.
Prin aplicarea materialelor de vopsire se formeaza pe suprafata
obiectelor protejate pelicule subtiri aderente care au un dublu rol :acela de
protectie si acela de a crea un aspect placut .
In lucrarea mea am prezentat principalele produse de vopsire ,
operatiile principale ale vopsirii (grunduire , chituire) si am descris
tehnologia acestor operatii cu domeniile de utilizare , avantajele si
dezavantajele lor.
Operatia de vopsire avand und grad inalt de periculozitate datorita
compozitiei materialelor de vopsire am prezentat in finalul proiectului cele
mai importante norme de tehnica securitatii muncii care trebuie respectate
in atelierele de vopsitorie auto.

MATERIALE DE VOPSIRE
Def - Materialele de vopsire constituie totalitatea materialelor care se aplic
prin diverse procede pe suprafee diferite in vederea protejarii acestora de
efectele distructive provocate de ageni atmosferici (ac iunea luminii,
umiditate , agenii chimici ,etc.)
Prin aplicarea materialelor de vopsire , se formeaz suprafa a obiectelor
protejate, pelicule subtiri care au dublu rol :
- acela de protectie
- de a crea un aspect placut
In compozitia materialelor de vopsire , intra de obicei un component lichid
numit liant si un component solid numit pigment , si materiale de umplutura.
Materialele de vopsire se clasifica prin mai multe criterii :
-substanta peliculogena de baza
-ordinea de aplicare pe suprafete
-modul de aplicare

Componentele materialelor de vopsire

Pincipalele materii prime care intra in componenta materialelor de
vopsire (lacuri si vopsele ) sunt:
-liani (uleiurile , rasinile ,sicative )
-pigmeni
-materialele de umplutur
-dizolvani
-plastifiani

Uleiurile :
La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative
sau semisicative.In mod obisnuit nu se folosesc ca atare dupa o precurare
prealabila , deci ca semifabricatie (uleiurile sicative sau fierte , polimerizate
sau oxidate , etc . )
Sicativi
Sunt substante care adaugate uleiurilor sicative sau semisicative scurteaza
timpul de uscare , micsorand timpul de formare filmului .
Rasinile
Sunt substante organice naturale sau sintetice.Rasinile naturale provin din
secretiile unor animale sau plante .
Pigmentii
Sunt substante colorate insolubile .Cu lianti si dizolvanti ei formeaza
dispersii a caror finete depinde de gradul de macinare a pigmentului .Dupa
natura si provenienta lor pot fi :
-pigmenti anorganici naturali
-pigmenti anorganici artificiali
-pigmenti metalici
-pigmenti organici naturali sau sintetici
Acestia dau culoarea materialului de vopsire .
Materialele de umplutura
Pot fi :
-dupa originea lor -naturale sau artificiale
Materialele de umplutura sunt substante solide , inactive si se folosesc sub
forma de pulberi fine .

Dizolvanti
Sunt lichide de natura organica de obicei foarte volatile .Ele dizolva
substanta peliculogena , liantul , apoi dupa aplicarea lui pe o suprafata
oarecare produsului de vopsire se evapora folosind la formarea peliculei
protectoare
Plastifianti
Sunt produse organice nevolatile care dizolva sau gelifica substantele
peliculogene.Plastifiantii spre deosebire de dizolvanti raman in pelicula
dupa formarea acesteia (flexibilitate , maleabilitate )

PRODUSE AUXILIARE CARE INTRA IN COMPOZITIA MATERIALELOR

DE VOPSIRE

Def Produsele auxiliare au rolul de a influenta unele deficiente specifice

materiilor prime utilizate si de a impiedica unele procese nefavorabile.
Dupa functiile pe care le indeplinesc in obtinerea materialelor de
vopsire si in aplicarea lor , materialele auxiliare se clasifica in mai multe
grupe :
a) agenti stabilizatori
au rolul de a impiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a
pigmentilor
b) agenti de dispersie
sunt substante care au rolul de a usura desfacerea compusilor solizi care
se afla in suspensie in vopsea
Agentii de dispersie buni sunt uleiurile :
-uleiul polimerizat
6

-uleiul de in sulfonat
-uleiul de ricin etc.
c)agenti de umectare
sunt substante care contribuie la buna umezire a unui corp solid , fin divizat
, aflat intr-un lichid .
d) agenti antispumanti
la fabricarea lacurilor si vopselelor precum si in timpul aplicarii acestora pe
diferite suprafete exista tendinta de a se forma spuma , fie din cauza
procesului de fabricatie , fie din cauza folosirii diferitelor utilaje la aplicarea
lacurilor si vopselelor sau din cauza presiunii de pulverizare a temperaturii
etc.
e) agenti antioxidanti
se utilizeaza pentru a impiedica formarea de pelicule groase solide pe
suprafata lacurilor si vopselelor in timpul depozitarii , chiar si la ambalajele
inchise.
f)agenti de matisare
sunt cazuri in care se ceare ca pelicula de lac sau de vopsea sa nu fie
lucioasa dupa uscare .Aceasta se poate realiza fie actionandu-se asupra
cantitatii si formei pigmentului din vopsea , fie prin adaugare de mici
cantitati din unele substante ca : ceruri naturale sau sintetice , sapunuri
metalice , etc.

g)agenti impotriva scurgerii

actioneaza prin intarzierea oxidarii liantului sau prin intarzierea evaporarii
dizolvantului

2.Principalele produse de vopsire

7

Lacurile :
sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvanti
organici cu sau fara adaos de uleiuri vegetale
Emailurile :
sunt lacuri in care s-au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici
Grindurile:
sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri
Chiturile :
Se folosesc pentru :
-suprafata obiectelor grunduite poate sa prezinte cavitati sau denivelari
datorate obiectului sau rezultate de la manipulari , temporari etc.
-pentru eliminarea neregularitatilor si obtinerea unor suprafete netede in
vederea vopsirii se folosesc chiturile.
Grindurile de culoare :
numite si vopsele intermediare , sunt obisnuite prin dispresarea pigmentilor
si a materialelor de umplutura in lacuri si ulei
Vopselele :
sunt dispersii de pigmenti sau de pigmenti si materiale de umplutura in
diferite substante peliculogene
Diluanii :
sunt amestecuri de dizolvanti care servesc la diluarea lacurilor , emailurilor
si vopselelor gata fabricate pentru a le duce la vascozitatea prescrisa de
tehnologie

Materialele de slefuit :
sunt materiale abrazive sub forma de piatra , pasta sau fixate pe un suport
de hartie sau panza care servesc pentru netezirea si uniformizarea
suprafetelor dupa chituire
Materiale de lustruit :
sunt emulsii de ceruri in apa care contin diferite adaosuri de substante de
defergente si substante usor abrazive .

Caracteristici generale ale materialelor de vopsire :

-culoarea este importanta pentru obtinerea aspectului placut al obiectului
vopsit
-finetea-calitatea unui email sau vopsea este cu atat mai buna cu cat
pigmentul este folosit la fabricare este mai fin
-capacitatea de intindere-proprietatea unui lac sau vopsea de a da o
pelicula uniforma ca grosime dupa un timp oarecare de la aplicare
-puterea de acoperire reprezinta capacitataea unui email sau vopsea de a
acoperi suprafetele pe care sunt aplicate
-vascozitatea este o carcateristica importanta . gradul de vascozitate are
o mare importanta atat la aplicarea cat si la obtinerea protectiei dorite
-timpul de uscare este o caracteristica importanta reprezentand timpul in
care un lac sau o vopsea trece din stare lichida in stare solida dupa
aplicare
-mirosul si toxicitatea-sunt conferite in special de dizolvanti si diluanti care
sunt volatili

OPERATIILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII

1. Factorii care determina o buna vopsire

a) Alegerea materialelor de vopsire :
Industria de lacuri si vopsele produce o gama variata de sortimente ,
fiecare tip de vopsea fiind necesar pt. un anumit scop . De asemenea
terbuie sa se tina seama de posibilitatile tehnologice pe care le impune
vopseaua aleasa . Studiul conditilor de exploatare ale obiectului supus
vopselii trebuie sa tina seama de o serie de factori :
- obiectul va fi utilizat in exterior sau in interior
- cum se prezinta climatul
- solicitarea este mult mai mare in zonele reci si mai ales cele
subtropicale , uscate si umede
- daca produsele vin in contact cu substante chimice
- pe acoperiri rezistente la agenti externi se utilizeaza emailurile
alhidice si epoxidice
- uscare la aer sau la cuptor emailurile nelaminice
b) Alegerea procesului tehnologic
Depinde de calaitatea suprafetei si materialul din care este confectionat
obiectul , de calitatea obiectelor , materialelor de vopsire si gradul de
finisare
Tehnologia trebuie sa asigure prin operatiile si fazele preconizate ,
realizare tuturor acestor conditii sis a cuprinda toate operatiile pentru
chituire trebuie luate detalii in legatura cu felul chitului , nr. de straturi ,
grosimea lor , de asemenea se indica presiunea areului temperatura
vopselei eventual si alte caracteristici daca sunt necesare . Ceilalti
factori care determina o buna vopsire sunt pregatirea suprafetei utilaje
adecvate si organizarea sectiei de vopsire .
c)Pregatirea suprafetelor

10

Un sistem correct de vopsire ales , dar aplicat pe o suprafata suficient

pregatita va avea ca rezultat formarea unei pelicule mai putin
rezistente .Pregatirea suprafetelor inainte de vopsire constituie cea mai
importanta operatie atat pentru protectia anticoroziva cat si pentru
aderenta cat mai buna a materialelor peliculogene .
d)Dotarea cu utilaje speciale
Orice efort de imbunatatire a calitatii vopsirii daca nu este sprijiniy de
introducerea mecanizarii procesului tehnologic si de folosirea utilajelor
nu da rezultate optime .Pregatirea suprafetei in agregate complexe ,
automate ,vopsirea in spatii inchise , bine ventilate , lipsite de praf si de
alte impuritati , precum si uscarea in cuptoare la temperaturi de 80-180
confera peliculelor o natura deosebita , rezistenta la coroziune si un
aspect placut.
e)Organizarea sectiei de vopsitorie
Amplasarea sectiei sau a atelierului trebuie organizata astfel incat
drumul pieselor pentru vopsire trebuie in special sa fie direct si scurt .
Contrar prin stivuiri , manevrari , creste pericolul lovirii si deformarii
pieselor . Indreptarea loviturilor pe o piesa vopsita eventual chituirea,
slefuirea si revopsirea locala , cu o vopsea cu uscare la aer nu mai
readuce piesa la calitatile initiale , chiar si aspectul are mult de suferit
deoarece in jurul locului vopsit , care apare ca un petec , se observa
stropii fasciculului de vopsea pulverizata .Daca atelierul de vopsitorie
face parte dintr-o sectie , amplasarea lui trebuie facuta la extremitatea
halei, pentru a avea o legatura directa cu exteriorul.
Daca sunt mai multe etaje , vopsitoria se amplaseaza la ultimul etaj .
Incaperile trebuie sa fie luminoase si bine ventilate.

11

2.Pregatirea materialelor pentru vopsire

Materialele de vopsire se livreaza de catre fabricile furnizoare intr-o stare

cat mai vascoasa , de multe ori sub forma unor paste.Emailurile , vopselele
si grundurile , mai ales contin pigmenti si materiale de umplutura , care din
cazua denstitatii lor mari , in comparatie cu densitatea lichidelor in care se
afla in suspensie , manifesta o puternica tendinta de sedimentare .
Cu cat vascozitatea este mai redusa cu atat viteza de depunere este mai
mare. Materialele de vopsire pregatite pentru aplicare au vascozitate mica
deci poate sa reziste cateva luni , pigmentii si materialele sa se separe de
lant.
Cele mai multe nuante de vopsele se obtin prin amestecul in proportii
diferite a pigmentilor de culori diferite.
Pregatirea de vopsire trebuie executata cu precizie chiar in momentul
dezasamblarii , zona capacului trebuie stearsa cu grija cu o carpa
uda.Dupa scoaterea capacului si mai ales daca acesta nu a fost inchis
etans , daca materialul de vopsire este cu uscare la er , se constata
existenta la suprafata a unei pielite care poate ajunge la cativa mm si
constituie un ninceput de uscare a vopselei.
Pentru vasi si recipienti mici de vopsire , amestecarea se realizeaza
manual ;pentru butoaie mai mare de 200kg se face mecanizat.
Se trece apoi la diluare , verificandu-se puritatea diluantului .Butoaiele
in care se livreaza pot forma rugina, care, prin deschidere ajunge in masa
lichidului sau , datorita depozitarii in aer liber si inchiderii neetanse , poate
contine apa.
Daca se respecta conditiile de puritate mentionate , in general, nu este
necesar sa se mai filtreze vopseaua ;totusi daca se constata existenta
impuritatilor se executa si filtrare printr-o sita metalica.Exista materiale de
vopsire fromate din doi componenti care se amesteca exclusiv inainte de
12

utilizare si se prepara numai in cantitati necesare pentru o perioada de timp

limitata.
Pentru aceste vopsele , se amesteca , mai intai , cele doua componente si
se amogenizeaza , se masoara vascozitatea si la sfarsit , daca mai este
necesar , se adauga si diluantul .

3.Operatiile principale

Grunduirea este operatia prin care se depune pe suprafata metalului

prima pelicula de material de vopsire ce constituie baza acoperirilor
interioare .Grundul este compus din putin liant si foarte mult pigment si
materiale de umplutura.
Chituirea urmareste umplerea tuturor denivelarilor , pana la nivelul
proeminentelor , astfel incat suprafata sa prezinte un gram de netezime cat
mai pronuntat.
Exista 2 tipuri de chituri :
-chituirea de cutit
-chituirea prin pulverizare
Slefuirea urmareste indepartarea tuturor urmelor provenite de la chituire ,
astfel incat sa se obtina o netezime cat mai avansata .
Vopsirea (lacuirea) Operatiile anterioare au avut cas cop crearea
conditiilor optime pentru ca pelicula finala de vopsea sa prezinte cat mai
putine defecte .Uneori , se aplica numai unul sau mai multe straturi de
vopsea , cazuri cand peste email se depune si un strat de lac .
Uscarea este operatia prin care peliculele devin dure .
Se aplica fiecarui strat de materiale de vopsire in parte .
Poate fi :
13

-naturala =>in aer liber

-artificiala=>in cuptoare

4.Avamtaje si dezavantaje
Prin chituire se reuseste sa se acopere toate neregularitatile si
denivelarile suprafetelor , realizandu-se suprafetele netede , frumoase ca
aspect.
Chituirea nu se preteaza mecanizarii , de aceea este insotita de un mare
consum de manopera .Daca se executa cu chituri clasice , poroase , cu
mult material de umplutura , desi se imbunatateste aspectul , calitatea
anticoroziva este mult prejudiciata.

14

TEHNOLOGIA CHITUIRII

Chituirea de cutit (sau spaclu se aplica local sau general)

Se incepe cu chituirea celor mai accidentate locuri si se termina eventual ,
cu chituirea generala.
Nu se aplica straturi mai groase mai mari de 0,5 mm pentru o singura faza
de lucru.Dupa fiecare strat, se lasa sa se usuce.Exista chituri pentru uscare
la cuptor si chituri pentru uscare la aer.
Din categoria chiturilor pentru uscare la er fac parte chiturile rapide (de
obicei nitroceluzoice) , care se utilizeaza pentru lucrarile de reparatii
provizorii .
Chitul se aplica cu spaclu de otel nu de celuloid ; se urmareste ca , prin
aceasta operatie , chitul nu numai sa astupe denivelarea , ci sa o si umple ,
fara sa lase goluri de aer.
Astuparea denivelarilor cu aliaje de lipit se realizeaza cu tehnologia clasica
a lipirii.Anterior , suprafata se curate de grasimi si oxizi (cu solutie acida de
clorura de zinc , cu paste decapante ) , dupa care aliajul se topeste cu
ciocanul de lipit , pentru suprafetele verticale si cu lamap de benzina pentru
suprafetele orizontale .
Chiturile din doi componenti (epoxidice,poliesterice) se prepara numai in
momentul utilizarii .Se aplica intocmai ca si chiturile obisnuite .Ele se
livreaza sub forma de doi componenti separati ; un component este
construit din liant , materiale de umplutura si pigment , iar celalalt , kdin
intaritorul propriu-zis .
Exista produse la care intaritorul nu se prezinta ca un lichid , ci este
amestecat si el cu un material de umplutura , formand un fel de pasta.Din
acest motiv, in timp ce intaritorul lichid se amesteca cu celalalt component,
in proportie de 10% , in cazul intaritorului pasta, proportia poate ajunge
15

chiar la 50% ; dupa amestecare , se intaresc in decurs de h pana la 3 h

la
temperatura normala . Din acest motiv , se prepara numai in cantitatile
strict necesare si se utilizeaza cat mai repede posibil .
Exista procedee prin care denivelarile se umplu cu material plastic
topit.Principiul de lucru este asemanator sudarii cu flacara ; existya un
arzator cu gaz , prin flacara caruia se insufla materialul plastic sub forma
de pulbere , cu un curent de aer comprimat . Pulberea de material plastic ,
trecand prin flacara , se topeste si in aceasta stare ajungand cu piesa , se
lipeste si apoi se solidifica .
Chiturile stropice se aplica pe suprafetele a caror chituire cu cutitul s-a
terminat , iar straturile de chit au fost slefuite ; rolul acestor chituri este de a
umple cele mai fine goluri si denivelari.Tocmai de aceea se aplica prin
stropire , procedeu prin care se asigura o finete a lucrului mai mare decat
prin aplicarea cu spaclu .
Exista de asemenea , chituri de stropice cu sucare la aer sau la cuptor
(superioare celor cu uscare naturala ).
Dupa fiecare chituire , si in special dupa cele finale se executa slefuirea .

16