Tanaviosoft

2008

An de completare -nivelul 2Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto Teste de evaluare sumativa Teste de evaluare Fisa de lucru

profesor Tnase Viorel

2008

Tanaviosoft

2008

An de completare -nivelul 2Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto Modulul: Protectia anticorosiva a suprafetelor

Teste de evaluare sumativa

profesor Tnase Viorel

2008

Notiuni despre coroziune NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Notiuni despre coroziune

Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 5p Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiei: Coroziunea este ......................fizico-chimic de ...........................lenta a suprafetelor metalice de la exterior catre..................sub actiunea unor......................corosivi. Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Coroziunea influenteaza : a) rezistenta mecanica a pieselor; b) mentinerea constanta a dimensiunilor pieselor; c) structura cristalina a metalelor si aliajelor. 2. Dupa modul de manifestare,coroziune este: a) coroziune locala; b) coroziune generalizata; c) coroziune intercristalina. 3. Procesul de coroziune influenteaza: a) gradul de siguranta in exploatare a pieselor; b) gradul de poluare al mediului; c) rezistenta la uzura si la oboseala. 4. Coroziunea la autovehicule se datoreaza actiunii urmatorilor agenti: a) aerosoli; b) suspensii elastice; c)stropiri ; d) precipitatii atmosferice. 5. Coroziunea chimica poate fi : a) solida; b) lichida; c) gazoasa; d) uscata. 6. Coroziunea electrochomica are loc in prezenta de: a) curent electric; b) sarcini electrice; c) electrolit. 7. Fenomenul de pasivare este specific pentru: a) oteluri carbon nealiate ; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 8. Coroziunea chimica uscata se datoreaza actiunii urmatorilor agenti corosivi: a) CO2 ; b) H2SO4 ; c) SO2 d) N2 . 9. Coroziunea de contact este specifica pentru: a) metale cu potentiale electrice egale; b) metale cu potentiale electrice diferite; c) metale cu conductivitate electrica redusa. 10. Coroziunea filiforma se intalneste pentru urmatoarele categorii de materiale: a) oteluri; b) aliaje de cupru; c) aliaje de aluminiu. 11. Coroziunea filiforma are loc la in urmatoarele conditii: a) umiditate 50% ; b) umiditate 65-95% ; c) temperatura 400 C ; d) temperatura 15-300 C. 12. Factorii interni care influenteaza procesul de coroziune sunt: a) temperatura; b) umiditatea; c) compozitia chimica a metalelor; d) structura cristalina a metalelor si aliajelor. 13. Viteza de coroziune a unei suprafete metalice creste daca: a) suprafata metalica este lucioasa; b) suprafata metalica este rugoasa. 14. Structura cristalina grosolana determina: a)cresterea vitezei de coroziune; b) reducerea vitezei de coroziune. 15. Care tratament termic favorizeaza procesul de coroziune: a)tratamentul termic de calire; b) tratamentul termic de revenire; c) tratamentul termic de recoacere.

Tanase Viorel

Notiuni despre coroziune

Subiectul 3 30p Pe baza schitelor de mai jos,identificati zonele preferentiale de coroziune la caroseria autoturismului Dacia.Introduceti numerele inscrise pe desen in tabelul asociat imaginii.

Figura 3.1. Tabelul 3.1 Zona preferentiala de coroziune a caroseriei Traversa antisoc fata Capetele lonjeroanelor Lonjeroanele inferioare Lonjeroanele superioare Partile din spate ale lonjeroanelor Traversele fata Traversele spate Suporturile bratelor inferioare Fustele spate Orificiile traversei spate Suporturile lonjeroanelor din spate(partile centrale) Tanase Viorel Corespondenta numar

Notiuni despre coroziune

Aripa fata Usa fata Usa spate Aripa spate

Subiectul 4 10p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Precipitatiile atmosferice produc coroziunea imbinarilor elastice,la praguri,la aripi ( ) 2. Aerosolii produc coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie ( ) 3. Suspensiile solide produc coroziunea capotei, a pavilionului ( ) 4. Stopirile produc coroziunea la nivelul podelei, a aripilor ( ) 5. Condensatele apar si cauzeaza procesul de coroziune in zona peretilor dubli ( ) 6. Produsele datorate coroziunii lichide nu se dizolva ( ) 7. Coroziunea atmosferica poate fi asociata cu coroziunea electrochimica ( ) 8. Coroziunea datorata curentilor de aer este mai redusa fata de placi orientate inclinat ( ) 9. Coroziunea salina si coroziunea alcalina sunt doua concepte similare ( ) 10. Prin pasivizare apare o pelicula de oxid protector,densa ( ) Subiectul 5 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A La piesele din aluminiu si otel Coroziunea filiforma se explica Coroziunea de contact se manifesta Pilele galvanice apar Coroziunea la contraaripi se datoreaza B prezenta umiditatii in zona metal-vopsea coroziunea electrochimica condensate nu se folosesc vopsele pe baza de plumb intre arborele motor si platoul ambreiajului 15p

1 2 3 4 5

a b c d e

Tanase Viorel

Pregatirea suprafetelor metalice NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Pregatirea suprafetelor metalice

Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. La curatarea manuala , razuitoarele se folosesc pentru a inlatura: a) petele de rugina; b) urmele de vopsea; c) tunderul; d) straturi groase de oxizi. 2. Pentru curatarea suprafetelor mari acoperite de oxizi se recomanda: a) perii de sarma; b) hartie abraziva; c) polizoare. 3. Sablarea este o metoda de curatare mecanica bazata pe : a) actiunea chimica a unui jet de aer comprimat; b) actiunea mecanica a unui jet de nisip antrenat de aerul comprimat; c) actiunea abraziva a unui jet de alice metalice(fonta alba). 4. Sablarea cu nisip se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b) temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%. 5. La sablarea cu nisip, distanta optima intre suprafata piesei si duza este de : a) 150-350 mm; b) minimum 350 mm; c) minimum 35 cm. 6. Dupa sablare se trece la grunduire si vopsire: a) imediat; b) dupa 24 ore; c) dupa maximum 3-4 ore. 7. Sablarea cu alice se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b) temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%. 8. Sablarea se aplica la piese; a) laminate,cu suprafete plane; b) cu sufluri,adancituri; c) piese turnate,forjate. 9. Curatarea prin tobare are la baza: a) actiunea chimica a materialului abraziv; b) frecarea dintre piese sau cu materialul abraziv. 10. La curatarea prin tobare umeda se utilizeaza; a) material abraziv; b) apa; c) solutie de acid sulfuric. 11. Prin degresare se inlatura: a) urmele de oxizi si vopseluri; b) urmele de grasimi; c) tunderul. 12. Degresarea pieselor feroase se poate face cu: a) solventi alcalini; b) solventi organici. 13. Operatia de degresare se poate face prin: a) imersie; b) stropire; c) pulverizare. 14. Degresarea electrolitica prezinta urmatoarele avantaje: a) pret de cost redus; b) timpul de curatare este scurt; c) piesele de otel devin fragile. 15. Dupa operatia de degresare urmeaza operatiile de: a) uscare,spalare; b) spalare,uscare; c) uscare,spalare,uscare. 16. Spalarea suprafetelor pieselor se face prin: a) imersie; b) pulverizare; c) stropire. 17. Uscarea suprafetelor pieselor se poate face: a) natural; b0 cu aer cald; c) cu aer rece; d) prin centrifugare; e) cu rumegus. 18. Degresarea cu jet de solventi se aplica pentru: a) suprafetele materialelor feroase; b) suprafetele materialelor neferoase. 19. Cea mai eficienta metoda de degresare este: a) prin imersie; b) prin pulverizare; c) cu jet de solventi; d) cu vapori. 20. Decaparea cu acid sulfuric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 21. Decaparea cu acid clorhidric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. Tanase Viorel 1

Pregatirea suprafetelor metalice

22. Neutralizarea suprafetelor metalice feroase dupa decapare se face cu: a) solutie de carbonat de sodiu; b) solutie de carbonat de potasiu; c) solutie de acid azotic. 23. Dupa decaparea suprafetelor metalice feroase urmeaza operatiile: a) neutralizare,uscare; b) neutralizare,spalare in apa curgatoare, uscare; c) spalare in apa rece curgatoare,uscare cu aer cald. 24. Decaparea cu detergenti se aplica pentru: a) piese protejate prin vopsire cu urme de rugina; b) piese protejate prin vopsire,exfoliate. 25. La decaparea initiala a aliajelor de aluminiu se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii de acid sulfuric. 26. La decaparea finala(albirea) a suprafetelor metalice neferoase se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii acide. 27. Decaparea cuprului se realizeaza utilizand: a) solutii alcaline; b) solutii acide(acid sulfuric); c) amestec de acid sulfuric si acid azotic. 28. Pentru decaparea cu acid sulfuric se utilizeaza: a) cuva de aluminiu; b) cuva de otel; c) cuva de otel captusita cu tabla de plumb. Subiectul 2 20p Pe baza imaginilor din tabelul de mai jos, identificati in mod corespunzator materialele, sculele si dispozitivele utilizate pentru curatarea suprafetelor si precizati destinatia lor: Materiale Destinatie Scule,dispozitive Scule,dispozitive Destinatie 1 12

8 2

3 9 4 13

5 10 6 14

11

Tanase Viorel

Pregatirea suprafetelor metalice

Subiectul 3 20p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Nisipul utilizat la sablare se regenereaza(eliminarea impuritatilor, curatarea de tunder). 2. La sablarea cu nisip nu sunt necesare masuri de protectia muncii deosebite. 3. Sablarea cu alice se poate aplica pentru piese avand orice grosime. 4. La curatarea prin tobare,nisipul cuartos reprezinta materialul abraziv utilizat. 5. La degresarea prin imersie se foloseste o cuva din otel. 6. Controlul gradului de degresare se face prin metoda filmului de apa. 7. Degresarea electrolitica se poate face fara cuprare sau cu cuprare simultana. 8. Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 20-600 C. 9. Degresarea cu vapori se face cu solventi anorganici. 10. La degresarea aliajelor de aluminiu, magneziu nu se foloseste tricloretilena.

( ( ( ( ( ( ( ( ( (

) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A La degresarea prin stergere se utilizeaza Degresarea prin imersie a pieselor neferoase La uscare prin centrifugare Dupa spalare, urmele de acizi,alcalii Sablarea pieselor de otel se executa B a b c d e

20p

1 2 3 4 5

in trei clase de finete necesita utilizarea succesiva a trei cuve se controleaza cu turnesol laveta,pensula,perie timpul necesar este de 2-3 min

Tanase Viorel

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Cadmierea are rezultate deosebite daca: a) ulterior se aplica pasivizarea; b) anterior se aplica pasivizarea 2. Stratul de cadmiu depus prin cadmiere este optim; a) 50 m; b) 5-20 m; c) 100 m. 3. Substantele utilizate pentru depunerea prin cadmiere sunt: a) oxid de cadmiu tehnic; b) sulfat de cadmiu tehnic; c) cianura de zinc. 4. Dupa pasivizarea pieselor cadmiate se face obligatoriu: a) dezoxidarea prin incalzire a pieselor; b) dehidrogenarea prin incalzirea pieselor. 5. Substantele utilizate pentru acoperirea prin zincare electrolitica sunt: a) oxid de zinc tehnic; b) cianura de potasiu; c) cianura de sodiu tehnica. 6. Piesele care urmeaza a fi zincate necesita anterior: a) pasivizare; b) dehidrogenare; c) degresare; d) decapare. 7. Cromarea dura se aplica pentru urmatoarele piese auto: a) ornamente; b) arbori cotiti; c) fusuri; d) bolturi pentru pistoane. 8. Substantele utilizate la cromarea dura sunt: a) sulfat de strontiu; b) anhidrida cromica tehnica; c) cianura de sodiu tehnica. 9. Dupa cromarea dura, piesele : a) se calesc termic; b) se finiseaza prin rectificare; c) se finiseaza prin lustruire. 10. Fosfatarea la cald a metalelor feroase se realizeaza prin: a) stropire; b) imersie; c) pulverizare. 11. Substantele utilizate la fosfatarea suprafetelor metalice sunt: a) solutie apoasa de acid fosforic; b) solutie apoasa de acid sulfuric; c) fosfat de zinc. 12. Eloxarea este o operatie de acoperire metalica aplicata pentru: a) aliaje de magneziu; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 13. Substantele utilizate la eloxare sunt: a) acid sulfuric tehnic; b) carbonat de sodiu anhidru; c) carbonat de potasiu. 14. Suprafetele acoperite prin eloxare; a) se pot lustrui; b) asigura capacitate electroizolanta; c) au conductivitate electrica ridicata. 15. Prin pasivare se depune pe suprafata metalica: a) un strat protector de metal pur; b) un strat protector de oxid metalic; c) un strat protector nemetalic. 16. Stanarea se aplica pieselor cu : a) conductivitate electrica ridicata; b) conductivitate termica redusa. 17. In cazul acoperirii suprafetelor metalice cu nichel-crom se utilizeaza: a) sulfat de nichel tehnic; b) anozi din nichel electrolitic; c) anhidrida cromica. 18. Argintarea se aplica pieselor din : a) otel carbon ; b) cupru; c) oteluri aliate. 19. Acoperirea prin argintare comporta aplicarea urmatoarelor etape: a) postargintarea; b) preargintarea; c) argintarea; d) argintarea dura cu luciu. 20. Aurirea se aplica pentru protectie anticorosiva in uramatoarele cazuri: a) piese ornamentale; b) aparatura electronica de mare precizie. Tanase Viorel 1

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

Subiectul 2 30p Identificati caracteristici specifice pentru fiecare metoda de acoperire metalica.Inscrieti in casuta corespunzatoare metodei numerele respective. Metoda de acopeperire metalica a b c d e f g h i j k l m Cadmierea Zincarea Cromarea dura Cromarea dura combinata Acoperirea cupru nichel-crom Fosfatarea Eloxarea Pasivarea Grunduirea reactiva Stanarea Acoperirea nichelcrom Argintarea Aurirea Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Caracteristici specifice metodelor de acoperire metalica culoarea specifica acoperirii metalice este alb-argintie urmeaza spalare in apa rece curgatoare si pasivarea portiunile pe care nu se face depunere,se protejeaza prin acoperire cu lacuri culoarea specifica acoperirii metalice este gri-verzuie dehidrogenarea se face prin incalzire in cuptoare cu aer cald( 150-2000 C) dupa lustruirea mecanica,piesele se degreseaza si apoi se cromeaza culoarea specifica acoperirii metalice este alb-albastruie culoarea specifica acoperirii metalice este alb-cenusie(tenta bej) aspectul depunerii este imbunatatit prin adaugare de ulei rosu turcesc distanta dintre anod si catod este de 100-150m se aplica prin folosirea pulverizatorului cu pistol sau cu pensula se aplica pentru acoperirea pieselor din instalatiile de apa potabila se aplica pentru realizarea de contacte in frecare la conductoare pentru lustruire se foloseste metoda electrochimica se obtine suprafete colorate cu nuante din gama roscat-verde-albastru bonderizarea este o operatie asemanatoare realizata pe cale chimica consta in acoperirea suprafetelor cu scopul de a mari aderenta materialelor compactizarea este ultima operatie aplicata pieselor oxidate anodic se aplica pentru a creste eficienta metodei de acoperire metalica pentru a mari capacitatea de rezistenta la coroziune,se aplica initial cuprarea ca utilaj se foloseste o cuva de otel captusita cu PVC este o metoda aplicata pentru acoperirea suprafetelor la contactoare metoda se aplica pentru aspect estetic,comercial la depunerea electrochimica se utilizeaza sursa de curent continuu materialele utilizate pentru pasivare sunt: bicromat de potasiu, H2SO4 grundurile reactive aplicate determina o culoare galben-verzuie

Tanase Viorel

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

Subiectul 3 10p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Stanarea termica consta in acoperirea suprafetelor cu staniu, prin imersie. 2. In baia cu staniu topit se introduce ca fondant clorura de zinc. 3. Indepartarea excesului de staniu topit se face prin centrifugare. 4. In cazul zincarii termice se utilizeaza ca fondant clorura de zinc,clorura de amoniu. 5. Acoperirea prin pulverizare a metalelor topite se face cu pistolul. 6. Argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica. 7. Grosimea stratului de aur depus prin aurire este de 1-3 mm. 8. Baia de cromare este captusita cu otel antiacid. 9. In cazul acoperirii cu nichel-crom, ordinea de depunere este crom-nichel. 10. La eloxare, colorarea se realizeaza prin introducerea de coloranti sintetici.

( ( ( ( ( ( ( ( ( (

) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A Acoperirea cu cupru-nichel-crom consta Dupa cromarea alba(laptoasa) Nichelarea consta in acoperirea cu un strat Acoperirea nichel-crom consta in aplicarea Grosimea stratului depus prin argintare

20p

1 2 3 4 5

a b c d e

B aplicat peste stratul de cupru depunerea a 3 straturi succesive doua straturi succesive din Ni si Cr intre 10-14 m se trece direct la cromarea dura

Tanase Viorel

Tanaviosoft

2008

An de completare -nivelul 2Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto Modulul: Vopsirea automobilului Teste de evaluare sumativa Teste de evaluare Fisa de lucru

profesor Tnase Viorel

2008

Materiale de vopsire NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Materiale de vopsire
Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Aplicarea materialelor de vopsire pe suprafete asigura: a) aspect estetic,comercial; b) rezistenta mecanica superioara; c) protectie la coroziune. 2. In compozitia materialelor de vopsire intra: a) liant; b) pigmenti; c) materiale de umplutura. 3. Ordinea de aplicare a materialelor de vopsire este: a) grunduri,chituri,vopsele,emailuri,lacuri; b) chituri,grunduri,vopsele,emailuri,lacuri. 4. Materiile prime care intra in componenta materialelor de vopsire sunt: a) lacurile; b) liantii; c) vopselele; d) dizolvantii e) plastifiantii. 5. Sicativii sunt substante introduse in uleiuri avand rolul de: a) marire a timpului de uscare; b) reducere a timpului de uscare; c) crestere a capacitatii de aderenta. 6. Din categoria rasinilor fac parte: a) pigmentii; b) copalul; c) selacul; d) colofoniul. 7. Care dintre materiale raman in pelicula protectoare dupa aplicare: a) pigmentii; b) dizolvantii; c) plastifiantii. 8. Agentii stabilizatori au rolul de: a) crestere a duritatii peliculei protectoare; b) evitare a fenomenului de sedimentare a pigmentilor. 9. Materialele de umplutura se utilizeaza sub forma de: a) pulberi fine; b) paste semilichide; c) lichide. 10. Agentii de umectare determina: a) cresterea tensiunii superficiale a lichidelor; b) reducerea tensiunii superficiale a lichidelor. 11. Uleiurile siliconice au rolul de : a) stabilizare; b) umectare; c) antispumant; d) antioxidant. 12. Agentii de matisare determina caracterul peliculei protectoare de a fi: a) mata; b) semitransparenta; c) lipsita de luciu. 13. Lacurile au la baza: a) rasini si dizolvanti; b) rasini si materiale de umplutura; c) rasini, dizolvanti si uleiuri vegetale. 14. Emailurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri si materiale de umplutura; b) lacuri si pigmenti metalici; c) lacuri si pigmenti nemetalici. 15. Grundurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri, pigmenti si materiale de umplutura; b) uleiuri,pigmenti si materiale de umplutura; c) pigmenti si materiale de umplutura. 16. Proprietarea unui lac sau a unei vopsele de a da o pelicula uniforma se numeste: a) putere de acoperire; b) viscozitate; c) capacitate de intindere. 17. Grundurile de culoare se aplica: a) dupa oparatia de grunduire; b) dupa chituire; c) inainte de chituire. 18. Uscarea unui email sau a unei vopsele se face: a) intr-o etapa; b) in doua etape; c) in trei etape. 19. Materialele de lustruire sunt: a) materiale abrazive; b) substante usor abrazive; c) amestecuri de dizolvanti. 20. Puterea de acoperire a unui email sau vopsea este data de: a) marimea suprafetei acoperite; b) numarul de straturi de vopsea; c) grosimea stratului de vopsea aplicata.

Tanase Viorel

Materiale de vopsire

Subiectul 2 25p Identificati fiecare categorie de produs conform coloanelor A,B si C si inscrieti litera corespunzatoare in casuta materialului(vezi exemplul): Componentele materialelor de vopsire A 1 Uleiurile 2 Lacurile 3 Agentii stabilizatori 4 Rasinile 5C Grundurile 6 Agentii de umectare 7 Grundurile de culoare 8 Materialele de umplutura 9 Agentii antioxidanti 10 Diluantii 11 Plastifiantii 12 Materialele de lustruit Produsele auxiliare B 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Sicativii Emailurile Agentii de dispersie Pigmentii Chiturile Agentii antispumanti Vopselele Dizolvantii Agentii de matisare Materialele de slefuit Agentii antiscurgere Principalele produse de vopsire C

Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Pigmentii sunt materiale de vopsire care dau culoare peliculei aplicate. 2. Dizolvantii sunt substante solide,volatile care se evapora dupa aplicare. 3. Agentii de dispersie nu favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor. 4. Agentii antioxidanti au la baza dizolvanti greu volatili. 5. Efectul de culoare al emailurilor este dat de natura pigmentilor. 6. Capacitatea de intindere a unui lac sau vopsea creste cu temperatura. 7. Viscozitatea unui email sau vopsea se poate modifica introducand diluanti. 8. Ambalajele din material plastic reactioneaza chimic cu produsele de vopsire. 9. Temperatura in spatiile de depozitare este intre 5-200 C. 10. Materialele de vopsire actioneaza asupra organismului pe doua cai.

10p ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) (F)

Tanase Viorel

Materiale de vopsire

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A Finetea de macinare a pigmentului Capacitatea de egalizare la intindere Culorile cromatice sunt Culorile acromatice sunt Materialele de lustruit Subiectul 5 Sa se rezolve artimogriful de mai jos: B a b c d e

10p

1 2 3 4 5

rosu,galben si albastru alb si negru putere de acoperire mai mare emulsii de ceruri in apa mai mare la vopselele pe baza de ulei 15p

Materiale de vopsire
1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 11 12

Orizontal 1.La aplicarea vopselelor evita formarea spumei. 3.Au caracter volatil. 5.Se aplica pentru uniformizarea suprafetelor 7.Se mai numeste si sacz 9.Sunt substante care asigura transparenta 11.Este componentul lichid al materialului de vopsire. 2.Cele utilizate in compozitie sunt vegetale. 4.Prin aplicarea lor dau culoarea finala. 6.Din aceasta categorie face parte colofoniul. 8.Sunt lacuri cu pigmenti in compozitie. 10.Aspectul peliculei obtinute nu este lucios. 12.Au rolul de a reduce timpul de uscare.

Vertical Asigura flexibilitatea si maleabilitatea peliculei protectoare. Tanase Viorel 3

Operatiile principale ale vopsirii NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Operatiile principale ale vopsirii

Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda: a) emailuri pe baza de bitum; b) emailuri pe baza de clorura de polivinil. 2. Pentru acoperiri rezistente la temperaturi mai ridicate se recomanda: a) emailuri epoxitice; b) emailuri siliconice. 3. Intr-o cladire cu mai multe etaje,atelierul de vopsitorie se plaseaza la: a) parter; b) ultimul etaj. 4. Materialele de vopsire,pregatite pentru aplicare trebuie sa prezinte: a) viscozitate mare; b) viscozitate medie; c) viscozitate mica. 5. Tendinta de separare a pigmentilor se datoreaza: a) naturii materialului pigmentilor; b) dizolvantului; c) diferentei de densitate. 6. Pielita formata la suprafata vopselei: a) se amesteca cu masa de vopsea; b) se inlatura cat mai complet posibil. 7. Prin grunduire se asigura: a) strat rezistent din punct de vedere mecanic; b) aderenta mai buna a peliculei de vopsea. 8. Prin chituire se obtin urmatoarele : a) creste gradul de netezime al suprafetei; b) creste rezistenta peliculei de vopsea. 9. Chituirea de cutit utilizeaza material sub forma: a) pasta; b) material diluat. 10. Slefuirea se aplica in urmatoarele scopuri: a) cresterea gradului de netezire dupa chituire; b) cresterea gradului de netezire dupa vopsire. 11. Dupa chituire si slefuire se recomanda: a) aplicarea unei pelicule de vopsea; b) aplicarea unei pelicule de email; c) aplicarea unei pelicule de lac. 12. Prin uscarea peliculei de vopsea se obtine: a) cresterea duritatii peliculei; b) cresterea elasticitatii peliculei. 13. Grunduirea se aplica imediat dupa: a) chituire; b) pregatirea suprafetei; c) slefuire. 14. Cea mai economica si productiva metoda de grunduire este: a) prin pulverizare; b) prin imersie; c) prin reflux. 15. Grosimea grundului aplicat este: a) 15-20m; b) 1,5-2mm; c) 30-40m. 16. Chitul se usuca normal daca se aplica un strat cu grosimea: a) maximum 0,5 mm; b) maximum 1 mm; c) intre 0,5-1 mm. 17. Suprafata obtinuta prin slefuire are un aspect: a) sticlos; b) mat; c) semitransparent. 18. Rizurile care apar la slefuire: a) se inlatura complet; b) se mentin. 19. Pentru vopsirile decorative,pelicula de vopsea: a) se aplica dupa grunduire; b) direct pe metal. 20. Grosimea unei pelicule de vopsea uscata este: a) 15-20 m; b) 25-35 m.

Tanase Viorel

Operatiile principale ale vopsirii

Subiectul 2 30p Pe baza cunostintelor dobandite, ordonati in mod logic operatiile procesului tehnologic prin care se realizeaza vopsirea: 1. Curatarea suprafetelor metalice destinate operatiei de vopsire. (1) 2. Grunduirea suprafetelor metalice. ( ) 3. Degresarea suprafetelor metalice. ( ) 4. Pregatirea materialelor pentru vopsire( omogenizare,diluare). ( ) 5. Lustruirea peliculei de vopsea aplicata. ( ) 6. Uscarea suprafetelor metalice. ( ) 7. Slefuirea suprafetelor metalice dupa chituire. ( ) 8. Chituirea suprafetelor metalice. ( ) 9. Decaparea suprafetelor metalice. ( ) 10. Vopsirea(lacuirea) suprafetelor metalice. ( ) 11. Uscarea peliculei de vopsea aplicata. ( ) 12. Spalarea suprafetelor metalice. ( )

Subiectul 3 20p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Alegerea procesului tehnologic de vopsire depinde de materialul de baza. 2. Temperatura in atelierul de vopsitorie trebuie sa fie intre 18-200 C. 3. Materialele de vopsire se livreaza de catre furnizor intr-o stare foarte vascoasa . 4. Grundurile au la baza numai materiale de umplutura. 5. Lustruirea stratului de chit se face numai pe cale umeda.. 6. In cazul lemnului, lacul se aplica direct pe grund. 7. Grunduirea se va aplica dupa racirea completa a suprafetelor pregatite. 8. Se recomanda ca uscarea grundurilor sa se faca numai natural. 9. Chiturile cu uscare rapida sunt cele nitrocelulozice. 10. Peliculele pe baza de ulei nu se pot slefui..

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) (F) ( ) ( )

Subiectul 4

10p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile referitoare la operatia de chituire introduse n tabelul de mai jos: A 1 2 3 4 5 S nu se chituiasc pe Aplicarea corect a chiturilor micoreaz Timpul de aplicare al chiturilor depinde lefuirea se face uscat deoarece Uscarea se poate accelera a b c d e B cantitatea de activator sau catalizator. cu un aport de cldur produsele de poliester absorb apa grunduri acide, sau vopsea temoplastic. timpul necesar pentru lefuirea lor ulterioar.

Tanase Viorel

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare. NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.

Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Calitatea procesului de vopsire prin pensulare depinde de: a) calitatea si natura vopselei; b) calitatea si natura pensulei; c) viteza de aplicare a peliculei de vopsea. 2. Capacitatea de intindere a unei vopsele este influentata de : a) culoarea vopselei; b) viscozitate; c) gradul de pregatire profesionala al lucratorului. 3. Vopsirea prin pensulare presupune un consum de materiale de vopsire: a) redus; b) moderat; c) mare. 4. La vopsirea prin pensulare se asigura: a) o patrundere buna a vopselei in pori; b) o patrundere redusa a vopselei in pori. 5. Cele doua metode de vopsire analizate au un numitor comun: a) pretul de cost al operatie de vopsire este redus; b) vopseaua se aplica prin intindere. 6. Vopsirea prin tamburare se aplica pentru piese: a) de dimensiuni medii; b) de dimensiuni mici; c) de dimensiuni mari. 7. La vopsirea prin tamburare pelicula de vopsea se depune: a) neuniform; b) uniform. 8. Dupa vopsirea prin tamburare piesele sunt lasate: a) sa se usuce in aer liber; b) sa se usuce in tambur care se roteste in tot timpul; c) se usuca in cuptor. 9. Vopsirea prin valtuire se aplica pentru : a) piese mici; b) piese cu suprafete intinse,plane. 10. In cazul vopsirii policolore prin valtuire, vopselele: a) se aplica simultan; b) se aplica succesiv.

Subiectul 2 20p Pe baza schitei de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale schemei:

Figura 2.1. Tanase Viorel 1

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.

Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. La vopsirea policolora prin valtuire, uscarea se executa simultan. 2. Uscarea pieselor vosite prin tamburare se mai numeste si uscarea la praf. 3. Valtul de aplicare este in contact direct cu bazinul cu vopsea . 4. Emailurile nitrocelulozice se preteaza vopsirii prin pensulare. 5. Emailurile de ulei,rasini alchidice, nu se preteaza vopsirii prin pensulare. 6. Vopsirea decorativa prin pensulare utilizeaza pensule obisnuite. 7. Vopsirea prin pensulare nu se aplica pentru vopsele cu uscare rapida. 8. La vopsirea prin tamburare,clopotul are miscare de rototranslatie. 9. La vopsirea policolora,valturile au suprafata de lucru in relief. 10. La vopsirea pri valtuire se utilizeaza pensule speciale de vopsire.

20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4

20p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii prin pensulare: A Prin cufundarea pensulei Vopseaua se aplica in fasii late,intinse La vopsirea suprafetelor verticale Surplusul de vopsea La vopsirea tavanelor ultima intindere La vopsirea pe lemn,ultimele intinderi B se rade de marginile cutiei intinderea finala este de sus in jos se executa in directia luminii se inmoaie numai partea inferioara pe o directie si apoi in directie transversala se aplica in lungul fibrelor

1 2 3 4 5 6

a b c d e f

Tanase Viorel

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire.

Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare

Subiectul 1

10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile corespunzatoare: Vopsirea prin imersie consta in .......................obiectelor destinate vopsirii intr-o ........................ ..............................; dupa scoaterea obiectelor, ....................................................se scurge din nou in baie.

Subiectul 2 20p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Vopsirea prin imersie se aplica la urmatoarele categorii de piese: a) piese de dimensiuni mari; b) piese de dimensiuni mici; c) piese cu adancituri si gauri infundate. 2. Grosimea peliculei de vopsea aplicata prin imersie depinde de: a) viscozitatea si natura liantului; b) viteza de uscare; c) volatilitatea si natura diluantului. 3. La o scoatere rapida a pieselor din baie: a) pelicula aderenta este subtire; b) pelicula aderenta este groasa. 4. Vopsirea prin imersie se poate realiza intr-o : a) baie cu functionare discontinua; b) baie cu functionare continua. 5. Asigurarea contra unui incendiu se realizeaza prin: a) utilizarea de spuma; b) golirea baii intr-un timp de 3-5 min. ; c) invadarea spatiului de deasupra baii cu CO2. 6. Pentru a evita depunerea pigmentului in baie se recomanda: a) circulatia continua a vopselei; b) amestecarea periodica; c) filtrarea continua a vopselei. 7. Instalatia de vopsire prin imersie este protejata de exterior prin: a) pereti din tabla de otel; b) tunel cu geamuri. 8. Piesele vopsite prin imersie se acopera cu o pelicula: a) de grosime uniforma; b) de grosime neuniforma. 9. Vopsirea prin stropire se aplica pentru : a) piese cu suprafata mare; b) piese de dimensiuni mari dar goale la interior. 10. Pieasa supusa vopsirii prin stropire este: a) stropita succesiv pe cele doua parti; b) stropita cu jeturi de vopsea din toate partile.

Tanase Viorel

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire

Subiectul 3 20p Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1. Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

1. Din cauza volatilitatii dizolvantilor, viscozitatea vopselelor creste. 2. Baia cu functionare discontinua are o cada paralelipipedica . 3. Pe marginea baii se instaleaza sistem de ventilatie, prin refulare . 4. Grosimea peliculei de vopsea este influentata de viteza de scoatere a piesei din baie. 5. Baia cu functionare discontinua este prevazuta cu capac rabatabil. 6. Deplasarea pieselor la vopsirea in baie continua se face cu lant transportor. 7. Vopsirea prin stropire se aplica pentru piese cu suprafata mare,plina. 8. La vopsirea prin stropire consumul de dizolvant este mai mic. 9. Piesele vopsite prin imersie au pelicula de vopsea mai groasa la partea superioara. 10. La vopsirea prin imersie si prin stropire,vopseaua scursa se recupereaza total. Subiectul 5 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin imersie: A Cu cat o vopsea este mai vscoasa Aderenta peliculei de vopsea creste cu Puritatea suprafetei piesei imersate Baia cu functionare continua Un avantaj al vopsirii prin imersie

1 2 3 4 5

a b c d e

B rugozitatea suprafetei doi dintre pereti sunt inclinati pelicula aplicata este mai graosa capacitatea de vopsire al zonelor ascunse filtrare permanenta a vopselei

Tanase Viorel

Vopsirea electroforetica NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea electroforetica.
Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare

Subiectul 1

10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire: Electroforeza este metoda de.........................., prin intermediul.................................................., a coloizilor de mediul dispersant, sau a ...........................foarte fine, prin depunere pe unul dintre ................... Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Vopsirea electroforetica este insotita si de alte fenomene: a) electroosmoza; b) electroliza; c) electrostatica. 2. Vopsirea electroforetica se aplica numai pentru: a) emailare; b) grunduire; c) lacuire. 3. Grosimea peliculei de grund aplicata este de: a) 10 m; b) 25-40 m; c) 50 m. 4. Piesa se introduce in baia pentru grunduire: a) treptat; b) brusc. 5. Baia pentru vopsirea electroforetica se leaga la : a) anod; b) catod. 6. Tensiunea electrica intre anod si catod este: a) 100000 V; b) 1000 V; c) 80-150 V. 7. La vopsirea electroforetica se utilizeaza cu : a) vopsele solubile in apa; b) vopsele foarte diluate. 8. In timpul operatiei de vopsire se recomanda: a) incalzirea vopselei din baie; b) racirea vopselei din baie. 9. Temperatura vopselei la vopsirea electroforetica este de : a) 300C; b) 600c ; c) 900C. 10. Pentru a evita degajarea de oxigen pe anod ,in baie se introduce: a) mediu slab alcalin; b) mediu apos aproape neutru; c) mediu apos acid. 11. Pelicula obtinuta prin vopsire electroforetica este: a) densa,uniforma ca grosime; b) rara, uniforma ca grosime;c) densa, neuniforma ca grosime. 12. Aplicarea a doua pelicule succesiv, inainte de uscare, reprezinta procedeul: a) umed pe uscat ; b) umed pe umed. 13. Dispozitivul de sustinere a piesei se leaga la: a) anod; b) catod. 14. La vopsirea electroforetica se constata: a) pierderi mari de material de vopsire; b) pierderi mici de material de vopsire. 15. Vopsirea electroforetica nu ofera rezultate bune la: a) vopsirea cu materiale de culoare inchisa; b) vopsirea cu materiale de culoare deschisa.

Tanase Viorel

Vopsirea electroforetica

Subiectul 3 20p Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1

Figura 3.2 Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) 2

1. Substanta coloidala este incarcata negativa si se depune la anod. 2. La vopsirea electroforetica,tendinta de sedimentare a pigmentilor este redusa. 3. Prin depunere,rezistenta electrica a stratului de vopsea creste . 4. Vopsirea electroforetica nu se aplica pentru piese bune conducatoare de electricitate. 5. Pelicula de vopsea poate fi spalata fara a fi uscata in prealabil. 6. La vopsire, piesele de dimensiuni mari se introduc vertical. 7. La introducerea rapida a pieselor,se recomanda reducerea marimii curentului electric. 8. Vopsirea electroforetica intra in categoria metodelor de vopsire prin imersie. 9. Electroliza se produce atunci cand apa de diluare a vopselei contine electroliti. 10. Vopsirea electroforetica se aplica in productia de serie mica. Subiectul 5 Tanase Viorel 10p

Vopsirea electroforetica

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii electroforetice: A Vopselele solubile in apa sunt formate Viteza de saturare cu vopsea Pericolul de formare a porilor Bazinul pentru vopsirea electroforetica Pentru alimentarea cu grund proaspat B se ataseaza un bazin secundar se confectioneaza din tabla de otel molecule mari dispersate in mediul apos este foarte redus nu este uniforma pe toate suprafetele

1 2 3 4 5

a b c d e

Tanase Viorel

Vopsirea prin reflux NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin reflux

Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare
Subiectul 1 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 30p

1. Vopsirea prin reflux face parte din categoria metodelor de vopsire: a) prin pulverizare; b) prin stropire; c) prin imersie; d) prin tamburare. 2. Cauza obtinerii unei pelicule neuniforme este: a) variatia viscozitatii; b) variatia densitatii; c) variatia temperaturii de lucru. 3. Atmosfera saturata in vaporii dizolvantului evita: a) variatia temperaturii in tunel; b) variatia viscozitatii in zona B a tunelului. 4. La vopsirea in reflux, umiditatea relativa se apropie de : a) 100% ; b) 90% ; c) 50% . 5. In tunel, temperatura este: a) constanta; b) variabila in zonele A,B si C. 6. Viscozitatea vopselei datorita recircularii: a) ramane constanta; b) creste; c) scade. 7. Timpul de mentinere a pieselor in atmosfera saturata de vapori este: a) minimum 1 ora; b) minimum 30 min. ; c) maximum 30 min. 8. Pentru a reduce lungimea tunelului,instalatia prezinta: a) cale dubla de transport; b) viteza de deplasare a pieselor marita. 9. In zona de stropire,bazin este: a) umplut cu grund; b) compartimentat pentru grund si apa de diluare. 10. Instalatia de vopsire prin reflux se caracterizeaza prin: a) automatizare totala; b) productivitate inalta. Subiectul 2 20p Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 2.1 Tanase Viorel 1

Vopsirea prin reflux

Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p

1. La vopsire prin reflux,utilizarea dizolvantilor organici poate determinarea aparitia exploziei. ( ) 2. Vopsirea prin reflux reprezinta o perfectionare a metodei de vopsire prin imersie. ( ) 3. Evitarea pericolului de explozie are la baza utilizarea vopselelor solubile in apa. ( ) 4. Temperatura din tunel este inferioara celei din atelierul de vopsire. ( ) 5. Vopsirea prin reflux reprezinta o varianta superioara a vopsirii prin stropire. ( ) 6. Forta ascensionala a aerului cald mentine atmosfera saturata in zona C a tunelului. ( ) 7. Calitatea peliculei obtinuta prin reflux este superioara celei obtinute la vopsirea prin pulverizare ( ) 8. La vopsirea prin reflux se utilizeaza stabilizatori care au un pret de cost ridicat. ( ) 9. Vopsirea prin reflux asigura o pelicula relativ uniforma ca grosime. ( ) 10. Grundurile solubile in apa manifesta tendinta de spumare. ( )

Subiectul 4 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile corespunzatoare metodei de vopsire prin reflux: A Calitatea peliculei obtinuta prin reflux Circulatia grundului pentru stropire In agentul de stabilizare Stabilizarea peliculei pe o suprafata verticala Vopsirea prin reflux B a b c d e flow-coating adaos de amoniac de la partea superioara catre cea inferioara nu egaleaza pe cea obtinuta prin pulverizare pompa cu roti dintate

1 2 3 4 5

Tanase Viorel

Vopsirea in pat fluidizat NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea in pat fluidizat.

Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare
Subiectul 1 10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire: Vopsirea in pat fluidizat este un procedeu de.......................................... situat la granita dintre............................................................................ si cea cu materiale.................................... Subiectul 2 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 20p

1. Pentru vopsirea in pat fluidizat este necesar ca piesele: a) sa fie incalzite in prealabil; b) sa nu fie preincalzite. 2. Vopsirea in pat fluidizat depinde de urmatorii factori: a) conceptia si forma piesei; b) modul de pregatire a suprafetei; c) alegerea si aplicarea stratului. 3. In timpul fazei de solidificare a peliculei se poate intampla: a) micsorarea grosimii peliculei; b) ruperea peliculei aplicate; c) nu se imtampla nimic. 4. Degresarea suprafetelor supuse vopsirii prin acesta metoda de vopsire: a) reprezinta o prioritate; b) este o operatie obisnuita. 5. Decaparea suprafetelor supuse vopsirii prin aceasta metoda este: a) o problema complexa; b) nu reprezinta o problema deosebita. 6. Dupa operatiile de degresare si decapare se aplica: a) operatia de acoperire cu pelicula de RILSAN; b) operatia de grunduire. 7. Piesele pregatite prin operatiile anterioare sunt supuse incalzirii la: a) temperatura de 1000 C; b) temperatura de 280-4000 C. 8. Pulberea este mentinuta in suspensie prin actiunea: a) unui gratar vibrator; b) aerului comprimat; c) pulberea este pulverizata. 9. Partea inferioara a baii de cufundare se numeste: a) camera de imersie; b) camera de linistire; c) camera de agitare. 10. Timpul de imersare la aceasta metoda este cuprins intre: a) 3-5 min. ; b) 3-5 secunde; c) 35 secunde.

Tanase Viorel

Vopsirea in pat fluidizat

Subiectul 3 20p Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1

Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p

1. Cuva contine pulbere de vopsea aflata in suspensie datorita aerului comprimat. ( ) 2. In contact cu suprafata incalzita a piesei particulele de rasina polimerizeaza. ( ) 3. Vopsirea in pat fluidizat se aplica pentru vopsirea masinilor de spalat,a aparatelor de aer conditionat. ( ) 0 ( ) 4. Prin incalzire la 350-400 C,urmele de grasimi se carbonizeaza. 5. Pentru eliminarea oxizilor se pot utiliza solutii acide de degresare. ( ) 6. Pentru grunduire se recomanda acoperirea suprafetelor prin pulverizare cu pistolul. ( ) 7. Dupa vopsirea in pat fluidizat,piesele se racesc rapid. ( ) 8. Racirea rapida se aplica pentru a obtine acoperiri mate. ( ) 9. La aparitia unor defecte,remedierea se face prin aruncare de pulbere cu mana. ( ) 10. Grosimea pulberii aplicate este cuprinsa intre 25-30 m. ( ) Tanase Viorel 2

Vopsirea in pat fluidizat

Subiectul 5 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metoda de vopsire in pat fluidizat: A 1 2 3 4 5 Vopsitorul are manusi Cand forma piesei este complexa Remedierea se face prin Presiunea pentru fluidizarea baii de pulbere Trecerea aerului comprimat a b c d e B incalzire cu arzator cu flacara de gaz metan proportionala cu inaltimea spatiului pentru pulbere placi de broz microporos tesatura de azbest trebuie agitata usor

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin pulverizare.

Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa

Subiectul 1

5p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire: Vopsirea prin pulverizare consta in ......................................sub forma de ............................................ ,care, depunandu-se in aceasta stare, ..................................................................................................... Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Pelicula obtinuta prin pulverizare se deosebeste de cea obtinuta prin pensulare: a) prin grosimea peliculei; b) prin aspectul sau; c) prin urmele lasate . 2. La pistoalele cu alimentare interna exista: a) cupa inferioara; b) cupa superioara; c) nu exista cupa. 3. Dupa modul de alimentare cu vopsea, pistoalele pentru pulverizare sunt: a) prin refulare; b) prin gravitatie; c) prin aspiratie; d) prin presiune. 4. Pistoalele cu alimentare externa necesita alimentare: a) de la o cupa superioara; b) de la o cupa inferioara; c) de la o statie centralizata. 5. Metodele de pulverizare a vopselei sunt: a) pulverizare gravitationala; b) pulverizare pneumatica; c) pulverizare hidraulica; d) pulverizare centrifugala. 6. Caile pentru reducerea viscozitatii materialelor de vopsire sunt: a) incalzirea materialelor de vopsire; b) racirea materialelor de vopsire; c) diluarea materialelor de vopsire. 7. Latimea urmei de vopsea la vopsirea prin pulverizare este: a) intre 20-50 mm; b) intre 200-500 mm. 8. Distanta de pulverizare este cuprinsa: a) intre 15-40 mm; b) 150-400 mm; c) 400-500 mm. 9. Vopseaua se incalzeste inainte de vopsire; a) cu 10 minute inainte; b) imediat inainte de aplicare. 10. Incalzirea vopselei se face in conditii optime utilizand: a) aer cald; b) apa calda. 11. Prin incalzirea materialelor de vopsire :a) se reduce consumul de diluant cu 50-75%; b) se reduce consumul de diluant cu 80-90%. 12. La vopsirea prin pulverizare pneumatica se utilizeaza separator de apa si ulei pentru: a) materialele de vopsire cu impuritati: b) aerul comprimat. 13. La vopsirea prin pulverizare hidraulica : a) se utilizeaza aer comprimat; b) nu se utilizeaza aer comprimat. 14. Pistoalele hidraulice pot fi: a) cu actionare electromecanica; b) cu actionare electromagnetica; c) cu perna de gaz. 15. Pompele hidraulice pentru vopsire sunt: a) cu piston; b) cu sertarase; c) cu pinioane.

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare

Subiectul 3 10p Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1

Figura 3.2

Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. 2. 3. 4.

10p

Prin vopsirea prin pulverizare se obtine o pelicula densa,cu particule fine. ( ) Dimensiunea particulelor depuse prin pulverizare este intre 20-60 m. ( ) Vopsirea prin pulverizare formeaza o ceata de vopsea cu potential de explozie. ( ) Capul de pulverizare este constiutit din ajutaje pentru materialul de vopsire si pentru aerul comprimat ( ) 5. Ajutajele si acul de inchidere se confectioneaza din bronz dur. ( ) 6. Jetul de vopsea are forma eliptica cu varful catre axa pistolului. ( ) 7. Pentru aplatizarea jetului de vopsea ajutajul este prevazut cu mai multe orificii. ( ) 8. Temperatura de fierbere a componentelor volatile trebuie sa fie sub temperatura de incalzire a materialelor de vopsire. ( ) 9. Incalzitorul se plaseaza intre sursa de alimentare a pistolului cu vopsea si pistol. ( ) 10. Pistoalele automate de vopsire prin pulverizare se utilizeaza numai in pozitie fixa. ( )

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare

Subiectul 5 20p Sa se identifice tipurile de pistoale de vopsit prin pulverizare si sa se precizeze elementele componente: Pistol de vopsire prin pulverizare Tip Parti componente

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare

Subiectul 6 15p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin pulverizare: A La aplicarea vopselor preincalzite Pulverizarea hidraulica transforma un lichid Pistolul cu perna de gaz Utilizarea pistolului electromagnetic Utilizarea pistolului cu perna de gaz B permite pulverizarea vopselei fara compresor lucrari ocazionale scade concentratia de vapori de dizolvanti lucrari de reparatii in particule pulverizate sub actiunea presiunii

1 2 3 4 5

a b c d e

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea electrostatica.
Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare

Subiectul 1 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

30p

1. Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea; a) incarcate cu sarcini negative; b) incarcate cu sarcini pozitive. 2. Piesa supusa vopsirii electrostatice este legata la: a) polul pozitiv(anod); b) polul negativ(catod). 3. La vopsirea electrostatica,curentul utilizat in instalatie este : a) curent continuu; b) curent alternativ. 4. Tensiunea electrica de alimentare a instalatiei este: a) 60-120 V; b) 60-120 kV. 5. Pentru depunerea optima a peliculei de vopsea este necesara: a) o pulverizare normala; b) o pulverizare cat mai fina. 6. Traiectoriiile particulelor de vopsea sunt influentate de urmatoarele forte: a) forta centrifuga; b) forta centripeta; c) forta electrostatica. 7. Factorii care conduc la o finete ridicata a peliculei depuse sunt: a) viscozitatea mica a vopselei; b) diametrul mic al cupei; c) turatia ridicata. 8. Distanta intre cupa si suprafata piesei este: a) maximum 25 cm; b) minimum 25 cm; c) minimum 25 mm. 9. Vopsirea electrostatica se aplica pentru: a) piese cu configuratie simpla; b) piese cu configuratie complexa. 10. Directia axei cupei la vopsirea electrostatica trebuie sa fie: a) perpendiculara pe suprafata piesei; b) inclinata in raport cu suprafata piesei. 11. Instalatiile utilizate sunt: a) fixe; b) semiportabile; c) portabile. 12. Alimentarea pistolului cu vopsea se face : a) datorita gravitatiei; b) cu aer comprimat; c) cu perna de aer. 13. Pulverizarea vopselei se poate face: a) hidraulic; b) centrifugal; c) pneumatic. 14. Cabina de vopsire electrostatica este prevazuta cu instalatie de stins incendii pe baza de: a) spuma; b) monoxid de carbon; c) dioxid de carbon. 15. La vopsirea electrostatica, consumul de vopsea se reduce fata de vopsirea prin pulverizare: a) cu 3040% ; b) cu 20-30% ; c) cu 50-60%. Subiectul 3 20p Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica

Figura 3.1

Figura 3.2

Figura 3.3

Figura 3.4

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica

Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

1. Vopsirea electrostatica este un procedeu cu raspandire relativ restransa 2. Operatia de vopsire electrostatica se executa automat,fara prezenta omului. 3. La instalatiile de vopsire fixe, cupele se rotesc cu turatia de 1300 rot/min. 4. Cand distanta cupa-piesa este prea mica pot sa apara arcuri electrice. 5. La manevrarea pistolului de vopsire,muncitorul trebuie protejat prin covor de cauciuc. 6. Manevrarea pistolului de vopsit electrostatic este usor de realizat. 7. Vopseaua aplicata trebuie sa prezinte punct de aprindere sub 210 C. 8. In locurile ascunse ale unei piese, intensitatea campului electric este maxima. 9. Metoda se recomanda pentru vopsirea pieselor tip plasa,gratar. 10. La vopsirea electrostatica,gradul de imprasitiere prin pulverizare este redus.

Subiectul 5 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la masurile de protectia muncii la vopsire: A 1 2 3 4 5 Vopsirea prin imersie Vopsirea electrostatica Vopsirea prin pulverizare Vopsirea prin pensulare Vopsirea prin tamburare a b c d e B in timpul functionarii,accesul la instalatie este interzis baile sunt prevazute cu capace care se inchid automat jgheaburile de scurgere se vor curata periodic vopsitorul va purta masca impotriva gazelor in halele de lucru sa nu existe surse de aprindere

Tanase Viorel

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire.

Modulul : Vopsirea automobilului Fisa de lucru
Subiect unic 90p Sa se asocieze fiecarui defect de aplicare a materialelor de vopsire, cauzele de aparitie si remedierile care se impun(vezi exemplul): Defectul Pelicula nu are capacitate de intindere dupa pensulare sau dupa pulverizare. Aspect Cauze -viscozitate prea mare; -diluant prea volatil; -temperaturi de lucru prea scazute; -pensula nepotrivita; suprafata piesei este prea aspra; -suprafata are umiditate 2 necorespunzatoare. -viscozitate prea mare; -volatilitate prea mare a diluantului; -temperatura prea scazuta. -viscozitate prea mica; -temperatura piesei, a vopselei prea ridicata; -s-a aplicat un strat prea gros. Remedieri -se omogenizeaza vopseaua; se va reclama furnizorului.

1 Vopseaua se intinde greu cu pensula: nu trece usor de pe pensula pe piesa 2 Pelicula are o slaba capacitate de acoperire

-se va dilua; -se schimba diluantul cu altul mai putin volatil; -se respecta temperatura prescrisa. -se va dilua; -se va utiliza diluant cu volatilitate scazuta; -produsele de vopsire se tin in camere de tempera-re; -se incerca pensule cu par mai tare sau moale; -se va slefui suprafata; -produsele se usuca 2 inainte de vopsire. -se va aduga vopsea proaspata,concentrata; -se va regla temperatura; -se va aplica un strat mai subtire. 1

3 Pelicula are un aspect zgrunturos( in special pentru nitrolacuri). 4 Tanase Viorel -s-a sedimentat pigmentul; -pigmentul are slaba capacitate de acoperire;

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire

Pelicula prezinta scurgeri si perdele

5 Pelicula prezinta defectul coaja de portocala la vopsirea prin pulverizare. 6 Existenta basicilor sub pelicula de vopsea.

-viscozitatea prea ridicata; -distanta prea mare dintre pistol si piesa; -presiunea aerului comprimat este prea mica; -volatilitatea prea mare a diluantului. -vopseaua este murdara; -atmosfera impurificata cu praf.

-se va utiliza diluant mai putin volatil; -se va reduce distanta de pulverizare; -se va normaliza temperatura de lucru.

-se vor filtra materialele de vopsire; -se va lucra in conditii lipsite de praf; -se vor intretine corespunzator sculele. -se va dilua; -se va reduce distanta de pulverizare; - se va mari presiunea; -se va trece la un diluant mai putin volatil; -se va urca temperatura; se va aplica o pelicula mai plina. -se va sterge suprafata si se va usca; -se va filtra aerul.

-volatilitatea prea mare a diluantului; -distanta de pulverizare prea mare; -temperatura de vopsire prea ridicata.

7 Pelicula prezinta impuritati, avand uprafata aspra. 8 Pelicula se inalbeste( pentru nitrolacuri). -s-a aplicat vopsea pe suprafata umeda; -aerul comprimat contine apa. 9 Pe pelicula exista pete uleioase. 10 Pelicula se exfoliaza sau are o slaba aderenta,zgarieturi
11

-aerul comprimat contine ulei.

-se va pregati suprafata in mod corespunzator.

-suprafata este pregatita necorespunzator; -atmosfera din vopsitorie este prea umeda; -temperatura prea scazuta

-se va filtra aerul.

-urcand temperatura,defectul dispare

Tanase Viorel

Metodele de vopsire.Analiza comparativa NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Metodele de vopsire.Analiza comparativa.

Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 Plasati metodele de vopsire in schema prezentata mai jos: 20p

Vopsirea prin intindere Vopsirea prin imersie Vopsirea prin stropire

Tabel ajutator ? Vopsirea prin imersie Vopsirea prin stropire Vopsirea prin pensulare Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin reflux Vopsirea prin tamburare Vopsirea electrostatica

Vopsirea prin pulverizare Vopsirea prin pulverizare Vopsirea electroforetica Vopsirea prin valtuire

Subiectul 2 30p Identificati sculele,dispozitivele si instalatiile utilizate la aplicarea materialelor de vopsire pe suprafetele metalice, analizand imaginile si schitele prezentate mai jos(aduceti precizari suplimentare legate de domeniul de utilizare):

Tanase Viorel

Metodele de vopsire.Analiza comparativa

Schita( imaginea)

Metoda de vopsire

Recomandari

Tanase Viorel

Metodele de vopsire.Analiza comparativa

Tanase Viorel

Metodele de vopsire.Analiza comparativa

Subiectul 3 Introduceti in fiecare casuta caracteristicile specifice fiecarei metode de vopsire. Vopsirea electroforetica Vopsirea prin pensulare Vopsirea prin tamburare Vopsirea prin valtuire Vopsirea prin imersie Vopsirea prin stropire Vopsirea in pat fluidizat

40p Vopsirea prin reflux Vopsirea prin pulverizare

Criteriul de comparatie

Productivitate Norme de securitate a muncii Pretul de cost al instalatiei Consumul de materiale de vopsire Aria de aplicabilitate Nivel de pregatire profesionala Calitatea peliculei de vopsea Prezenta defectelor de vopsire Raport calitate/pret operatie Grad de automatizare

mare (1) mijlocie (2) mica (3) toxicitate (1) explozie (2) boala profesionala (3) mare (1) mijlociu (2) redus (3) mare (1) mijlociu (2) redus (3) mare (1) mijlocie (2) redusa (3) mare (1) mijlociu (2) redus (3) f. buna (1) buna (2) satisfacatoare (3) mare (1) medie (2) redusa (3) favorabil (1)(2/1) mediu (2)(1/1) redus (3)(1/2) mare (1) mediu (2) redus (3)

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica 4

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele

Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 10p Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice operatiei de uscare: Uscarea reprezinta.......................................................... din stare lichida ................................., cu formarea .......................................elastice si rezistente. Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Daca , prin uscare, peliculele isi modifica compozitia chimica, atunci se numesc: a) transformabile; b) netransformabile; c) semitransformabile. 2. Uscarea in cuptor a peliculelor transformabile se face la temperatura de : a) 120-1500 C ; b) 60-800 C. 3. Uscarea accelerata a peliculelor se poate face prin: a) convectie; b) radiatie; c) radiatie-convectie. 4. Incalzirea cuptoarelor prin inductie utilizeaza: a) curenti de intensitate electrica mare; b) curenti de inalta frecventa. 5. Uscarea prin inductie prezinta urmatoarele avantaje: a) se reduce timpul de uscare; b) se reduce porozitatea peliculei; c) se obtine o uscare uniforma. 6. Instalatia utilizata la uscare prin inductie cuprinde: a) cuptor de uscare; b) dulap de uscare; c) convertizor. 7. Cuptorul de uscare de la uscarea prin inductie are forma : a) unei camere de uscare; b) unui tunel; c) unui dulap de uscare. 8. La uscarea prin convectie, caldura este transmisa de : a) un mediu solid; b) un mediu gazos(aerul) . 9. Circulatia caldurii la uscarea prin convectie este : a) naturala; b) fortata; c) semifortata. 10. La cuptoarele-camera cu actiune periodica, agentul termic este: a) aburul; b) apa calda; c) curentul electric. 11. La uscarea in cuptoare cu actiune continua, operatia cuprinde: a) uscarea initiala; b) uscarea intermediara; c) uscarea principala; d) uscarea finala. 12. Uscarea peliculelor prin radiatie utilizeaza: a) radiatii X; b) ultrasunete; c) radiatii infrarosii. 13. Uscarea peliculei prin radiatii se realizeaza : a) dela partea inferioara a piesei in sus; b) de la partea superioara a piesei in jos. 14. Gradul de absorbtie al radiatiilor infrarosii depinde de : a) grosimea peliculei de vopsea; b) culoarea peliculei de vopsea; c) luciul peliculei de vopsea. 15. La uscarea prin radiatie: a) se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula: b) nu se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula. 16. In functie de sursa de radiatie se utilizeaza; a) rezistoare electrice de mare putere; b) becuri cu incandescenta; c) arzatoare de gaze. 17. Cuptoarele utilizate la uscarea peliculelor aplicate pe lemn transmit caldura: a) prin radiatie; b) prin convectie. 18. Temperatura dezvoltata la uscarea peliculelor aplicate pe lemn este: a) 1000 C; b) 600 C. 19. Racirea pieselor nemetalice acoperite cu pelicula de vopsea se face: a) lent; b) rapid; c) natural.

Tanase Viorel

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele

Subiectul 2 Sa se identifice instalatia din imaginea de mai jos,precizandu-se destinatia sa:

10p

Figura 2.1 Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

1. Uscarea peliculelor prin conductie se aplica la piese de rotatie. ( 0 2. Temperatura pieselor, la trecerea lor prin cuptor cu conductie poate sa ajunga la 200-300 C.( 3. La uscarea prin convectie,gazele arse se evacueaza integral. ( 4. In cuptoarele-camera, piesele se misca permanent. ( 5. Cuptoarele tunel cu functionare in paralel se mai numesc cu parcurs dublu. ( 6. Cuptoarele tunel nu au niciodata ambele guri deschise. ( 7. Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele luminoase. ( 8. Razele infrarosii,prin actiunea lor, modifica modul de intarire al peliculelor. ( 9. La utilizarea radiatiilor calorice, temperatura dezvoltata este mai mica de 5000 C. ( 10. Cuptoarele incalzite cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera cuptorului. (

Subiectul 4 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metodele de uscare ale peliculelor de vopsea: A Cuptoarele de uscare pentru autobuze Metodele de aplicare ale voselei de remaniere Cuptorele mobile se construiesc La arzatoarele cu gaz,dozajul gaz-aer Cuptoarele mobile se utilizeaza B a b c d e panouri se recunoaste dupa culoarea albastruie uscarea autobuzelor si troleibuzelor tipul tunel continuu vopsirea cu pensula sau pulverizarea

1 2 3 4 5

Tanase Viorel