Sunteți pe pagina 1din 61

VOPSIREA

VOPSIREA
Vopsirea reprezint procedeul de aplicare a a unui strat cu grosime dorita de vopsea, pigmeni sau grund, pe un substrat metalic sau nemetalic. Scopurile vopsirii:
Protecia anti-coroziva; Aspect plcut Codificarea unui produs prin culoare, etc.

METODE DE APLICAREA A VOPSELEI


In camp electrostatic; Prin tamponare; Prin pensulare; Prin pulverizare; Prin imersie.

VOPSIRI IN CAMP ELECTROSTATIC (pulberi solide)


Suprafee suport
Oel fra acoperiri, oel zincat, oel inoxidabil, fonta, aluminiu, ceramica

Scop
Depunerea de straturi anticorozive, anti-erozive, estetice Schimbarea culorii Recondiionarea reperelor deteriorate prin zgriere sau frecare

Materiale de acoperire (pulberi):


pulberi epoxidice (EP), poliesterice (PE), amestec (EP+PE) mase plastice (polietilena, teflon, etc..) compoziii speciale (EP sau PE in amestec cu aluminiu, grafit, cupru, bazalt, cuar, corindon, sruri)

UTILIZRI
ventilatoare, tubulatura, accesorii confecii metalice industriale carcase de aparate corpuri de iluminat mobilier metalic elemente de construcii (burlane, jgheaburi, accesorii profile din termopan) panouri pentru reclame, dotri stradale si rutiere decoraiuni interioare dotri parcuri pentru copii jucrii

VOPSIRE CU MATERIALE LICHIDE


Suprafee suport metal, beton, lemn, ceramica, sticla, mase plastice Scop anticoroziv, anti-eroziv, antioxidant, ignifug, protecie antiexploziva (antistatizare), impermeabilizare, tratare biologica, recondiionare de suprafee, estetic Metode de aplicare Pulverizare Pensulare Tamponare Imersie

VOPSIRE CU MATERIALE LICHIDE


Utilizri:
Asigurarea proteciei in contact cu medii corozive (acizi, apa de mare, atmosfere marine, tropicale) Acoperiri rezistente la radiaii ultraviolete Acoperiri antiexplozive - antistatizare (suprafee metalice,in contact cu medii petroliere, gaze inflamabile) Acoperiri avizate alimentar Recondiionri si protecii ui, ferestre lemn (profile lemn) Izolaii pentru acoperiuri metalice si fundaii beton Tratare biologica pentru suprafee din beton si lemn Protecii la foc pentru lemn si structuri metalice Conservarea produselor siderurgice primare si a confeciilor din metal pe perioada de depozitare si transport Recondiionarea suprafeelor de oel, oel zincat, metale neferoase, beton, lemn

VOPSIREA IN CAMP ELECTROSTATIC

Vopsirea pieselor cu vopsea pulbere n cmp electrostatic asigur o calitate superioara a produsului finit, att din punct de vedere a rezistentei mecanice, la coroziune ct si al aspectului comercial.

AVANTAJELE TEHNOLOGIEI DE VOPSIRE CU PULBERI


Se poate alege tipul vopselei, calitatea si culoarea acesteia dintr-o larga paleta coloristica. Avantajele utilizrii vopselelor pulbere comparativ cu vopsirea cu vopsele lichide: - Tehnologie de vopsire industriala ecologica;

- Vopsirea se realizeaz fra utilizarea de solveni, diluant, ulei, etc;


- Eficienta foarte mare la utilizarea vopselei (99.9%); - Vopsirea manuala se face mult mai uor, fra scurgeri si defecte de suprafaa; - Calitate superioara a stratului de vopsea depus pe piesa; - Rezistenta la impact foarte buna.

FACILITATI DE OPERARE

Particulele de pulbere, pulverizate sunt ncrcate electrostatic prin frecarea de pereii interiori ai pistolului de vopsire.

Principiul metodei: CORONA NORDSON


Un electrod generator de sarcini electrice, amplasat in duza pistolului, emite sarcini electrice negative, care formeaz in fata pistolului un nor de sarcini negative. Datorita naltei tensiuni cu care este alimentat electrodul avnd o forma speciala, intre acesta si piesa legata la masa se creeaz un cmp electrostatic extern. Astfel, particula de pulbere care traverseaz norul de ioni se ncrca negativ si se depune pe piesa, urmrind liniile cmpului electrostatic extern. Prin aceasta tehnica, la ncrcarea pulberii se genereaz sarcina electrica in exces care formeaz fenomenul de inter-ionizare. Acest surplus de sarcina negativa se distribuie in spaiul dintre pistol si piesa, ntrind liniile de cmp electrostatic extern si a cutilor Faraday, putnd cauza neuniformitatea stratului de vopsea si apariia efectului denumit coaja de portocala. Pentru eliminarea acestor efecte negative firma Nordson a dezvoltat un sistem de reglaj automat al tensiunii de electrod, AFC - Automat Feedback Control, care acioneaz direct asupra cauzei prin generarea in mod excesiv a sarcinilor electrice de ctre electrod. Astfel, prin setarea unui nivel optim de ncrcare a pulberii, tensiunea de electrod se regleaz automat in funcie de distanta dintre pistol - piesa si de forma geometrica a piesei. Acest reglaj automat permite strpungerea cu uurina cutii Faraday si obinerea unei economii de vopsea prin aplicarea uniforma a pulberii pe toata suprafaa piesei.

Caracteristici ale metodei TRIBOMATIC


Particulele de pulbere pulverizate sunt ncrcate electrostatic prin frecarea de pereii interiori ai pistolului de vopsire. In acest proces pulberea se ncarc cu sarcina pozitiva, prin cedarea de electroni care se scurg la masa. Astfel, pulberea pulverizata prin duze este ncrcata electrostatic, fra generare de sarcina si cmp electrostatic extern. Prin acest mod de ncrcare procesul de vopsire se desfoar fra apariia efectului de inter-ionizare. Tehnologia se recomanda aplicaiilor cu cuti Faraday severe, aplicaii automate care cer un control riguros al grosimii stratului de pulbere aplicat, pentru revopsiri si pentru vopsirea pieselor nemetalice.

Tehnica TRIBO
Avantajele acestei tehnologii sunt:

- Posibilitatea de vopsire in zonele de colt si in "CUSCA LUI FARADAY'';


- Controlul foarte eficient al grosimii de strat; - Vopsirea automata eficienta si productiva; - mbuntirea efectului de tip ''COAJA DE PORTOCALA" - Posibilitatea de vopsire a nemetalelor;

SISTEME AUTOMATE
- Reglajul automat al tensiunii de electrod la apropierea pistolului de piesa; - Reglajul automat al curentului de electrod; - Vopsirea cu uurina in colturi, zone recesive si muchii; - Posibilitatea de utilizare a unei game extinse duze de pulverizare - Posibilitatea de a utiliza colectorul de ioni CORONA; - Sigurana in exploatare si performanta - Certificri CE si ATEX

CABINA MANUALA

Cabina manuala de vopsire cu pulberi in cmp electrostatic care ofer cele mai sigure condiii de lucru la vopsirea manuala.

CUPTOR DE POLIMERIZARE

Dup pulverizarea piesei polimerizarea vopselei pulbere aplicate electrostatic se poate realiza prin introducere acesteia intr-un cuptor de polimerizare avnd nclzire cu gaz.

CUPTOR ELECTRIC DE POLIMERIZARE


AVANTAJE
Polimerizarea vopselei pulbere aplicate electrostatic pe piesa se realizeaz prin nclzirea acesteia intr-un cuptor de polimerizare. Piesa suspendata de un crucior transportator este nclzita conform regimului termic prevzut pentru tipul de pulbere utilizat si meninuta la temperatura de polimerizare pana la finalizarea ciclului de ntrire. Comanda rezistentelor electrice de nclzire se realizeaz conform diagramei de polimerizare a vopselei pulbere, cu asigurarea unui maximum de randament, in cel mai scurt timp. Timpul de polimerizare si temperatura de polimerizare se seteaz pentru fiecare tip de pulbere in parte si parametrii setai sunt controlai de termoregulatorul si timerul cuptorului. Cuptorul poate fi manual, staionar, cu doua ui acionate manual sau mecanic.

Cabine automate de vopsire


PERFORMANTE - Schimb rapid de culoare la vopsirea automata cu pulberi; - Timp de schimbare a culorii intre doua serii de vopsire 20-30 de minute; - Utilizarea la viteze mari de deplasare a conveiorului de pana la 5 m/min; - Construcie compacta din otel inox, PVC sau Apogee; - Curirea automata a bazei interioare a cabinei; - Utilizarea celor mai noi tehnologii de management al vopselei pulbere; - Cabina de vopsire dedicata utilizrii pompelor de pulbere; - Scderea costurilor de operare si ntreinere;

LINIE CONVEIORIZATA DE VOPSIRE


Linia conveiorizata, semiautomata de vopsire cu pulberi in camp electrostatic are urmtoarea componenta: 1. Transportor mecanic suspendat al pieselor - conveior; 2. Tunel automat de tratate chimica a suprafeelor prin degresare fosfatare; 3. Usctor conveiorizat cu nclzire pe gaz; 4. Cabina dubla de vopsire cu pulberi in cmp electrostatic model Nordson NCB; 5. Unitate manuala de vopsit cu pulberi in cmp electrostatic Nordson Sure Coat echipata cu: - Sistem automat de reglaj al incarcarii electrostatice; - Reglaj automat al tensiunii de electrod la apropierea pistolului de piesa; - Mod electrostatic presetat pentru revopsirea cu pulberi a pieselor; - Mod electrostatic presetat pentru corecie cu vopsea pulbere; - Mod electrostatic presetat pentru vopsirea cu vopsele pulbere metalice;

CUVE DE DEGRESARE

Destinaia Cuvelor de degresare fosfatare prin imersie este pregtirea suprafeei pieselor metalice prin degresare si fosfatare simultana, in vederea vopsirii cu pulbere n cmp electrostatic la nivelul cerinelor actuale de calitate.

TIPURI DE VOPSEA
Tipurile de vopsele utilizate sunt difereniate de tipul de rin folosit in compoziie si de funcionalitatea acestora. Principalele tipuri de vopsea sunt:
Alchidice; Clor-cauciuc; Vinilice; Acrilice; Siliconice Pe baza de bitum si gudron; Epoxidice; Poliuretanice; Pe baza de apa.

VOPSELE ALCHIDICE
Vopselele alchidice sunt unele dintre cele mai utilizate sisteme de protecie anticoroziva, fiind aplicate cu succes intr-un domeniu larg de condiii atmosferice si de pregtire a suprafeelor. Vopselele alchidice au foarte bune proprietti de penetrare in porii substratului si nu conin solveni puternici care pot cauza umflarea stratului anterior de vopsea. Vopselele alchidice sunt alctuite dintr-un singur component si pot fi aplicate utiliznd majoritatea uneltelor sau echipamentelor de vopsire. Ele sunt totodat utilizate cu succes att pentru construcii noi cat si pentru lucrrile de ntreinere (mentenana). Rinile alchidice utilizate pentru aceste vopsele sunt amestecate deseori cu alte tipuri de rini pentru mbuntirea unor proprieti. Dintre aceste rini cel mai des se utilizeaz: clor cauciuc, rinile vinilice, rinile siliconice si rinile uretanice. Rinile alchidice dau reacie de saponificare in contact cu zincul, fapt pentru care nu pot utiliza ca pigment zincul si nu pot fi aplicate pe suprafee zincate. Grundurile pe baza de rini alchidice foloseau in trecut pigmeni anticorozivi pe baza de plumb, o combinaie foarte eficienta in asigurarea proteciei anticorozive. Datorita problemelor de toxicitate a produilor pe baza de plumb, grundurile alchidice cu plumb nu mai sunt utilizate in prezent. Vopselele alchidice se usuc prin evaporarea solventului si prin reacii cu oxigenul din aer.

VOPSELELE CLOR-CAUCIUC
Rina clor-cauciuc a fost la nceput produsa prin utilizarea de cauciuc natural supus clorurrii, obinut sub forma de pulbere alba. In prezent cauciucul natural a fost nlocuit cu produse sintetice (cauciuc sintetic). Datorita restriciilor de mediu, utilizarea rinii clor-cauciuc a fost limitata, utilizndu-se doar pentru grunduri aplicate pe structurile imersate in apa. Solvenii puternici precum: solvenii aromatici, cetonele, solvenii clorurai, sunt utilizai pentru a dizolva rina, ceea ce face ca stratul de vopsea uscat sa poat fi re-dizolvat de aceti solveni. Acest lucru reprezint un avantaj din punct de vedere al aderentei intre straturi, dar in acelasi timp o limitare a utilizrii acestor vopsele in interiorul rezervoarelor care conin solveni puternici. Rezistenta la atacul altor produse chimice precum acizii sau soluiile alcaline este buna. Permeabilitatea apei pentru aceste vopsele este mica, din care cauza ele sunt recomandate pentru vopsirea structurilor care se imerseaz in apa sau a celor care sunt expuse in zone cu condens permanent. Pigmentarea vopselelor clor-cauciuc cu pigmeni de aluminiu sau oxid de fier conduc la scderea permeabilitii la apa. Acest tip de rina este in mod frecvent combinata cu alte rini precum cele alchidice, acrilice sau cu gudron, pentru a obine proprieti speciale.

VOPSELELE CLOR-CAUCIUC
Vopselele clor-cauciuc sunt termoplastice ceea ce nseamn ca atunci cnd structurile vopsite cu acest tip de vopsea sunt nclzite (de exemplu suprastructurile navelor care navigheaz in zone tropicale), vopseaua va deveni moale si lipicioasa. La temperaturi peste 60oC vopseaua clor-cauciuc elimina foarte uor clor (toxic), si din acesta cauza trebuie sa se ia masuri suplimentare de ventilaie atunci cnd se efectueaz lucrri de sudare la componente vopsite cu astfel de vopsele. In cazul incendiilor se poate elibera o cantitate foarte mare de clor, astfel nct pe lng problemele de sntate poate apare si efectul chimic, deoarece clorul reacioneaz cu apa formnd acid clorhidric, care poate genera distrugeri mari datorita corozivitii crescute.

VOPSELE VINILICE
Rinile clor vinilice se pot obine prin reacia etilenei sau acetilenei cu acidul clorhidric. Reacia cu etilena consta n nlocuirea unui atom de H cu unul de clor obinndu-se clor-etilena (produs neinflamabil) iar prin polimerizarea clorurii de vinil (clor etilenei) se obine rina policlorura de vinil. Policlorura de vinil este apropiata ca structura cu clor-cauciucul (cauciucul clorurat) avnd aceleai proprieti si limitri. Att vopselele clor-cauciuc cat si vopselele vinilice (clor-vinilice) se caracterizeaz prin coninut mic de materiale solide si deci un consum mai mare pe m2. Comparativ cu vopselele clor-cauciuc, vopselele vinilice se produc din ce in ce mai puin (exista limitri legislative referitoare la compuii organici volatili (COV) referina HG 735/2006), cu o singura excepie pentru zona imersata a navelor, in care se utilizeaz un sistem de vopsire format numai din vopsele de tip vinilice (inclusiv vopselele ce conin gudron- vinyl) sau ca vopsea de sigilare intre sistemul anticoroziv epoxidic si vopseaua antivegetativa.

VOPSELE ACRILICE
Vopselele acrilice au nregistrat o mare extindere a ariei de utilizare datorita tendinei de nlocuire a vopselelor clorcauciuc si vinilice att pentru utilizrile generale cat si pentru sistemele anticorozive marine. Vopselele acrilice sunt vopsele mono-component, fiind caracterizate prin stabilitatea buna a culorii si un luciu deosebit. De asemenea, ele pot nlocui vopselele alchidice care se nglbenesc in timp, aceasta stabilitate a culorii putnd explica intr-un fel preul lor mai mare. Rinile acrilice reacioneaz cu ntritori de tip izocianat formnd straturi de vopsea foarte lucioase care sunt utilizate in sistemele de vopsire pentru avioane, trenuri, autobuze etc. Aceste vopsele se pot aplica cu pensula, cu rola sau prin pulverizare.

VOPSELELE SILICONICE
Exista o multitudine de vopsele care conin rini siliconice, ce pot fi combinate, in anumite cazuri, cu rini alchidice sau acrilice. O prima caracteristica a vopselelor siliconice o reprezint rezistenta la temperaturi mari. Vopselele ce conin rina siliconica pura pot rezista pana la temperaturi de 600oC si sunt caracterizate de o buna rezistenta la condiii severe de mediu, printr-o foarte buna retenie a culorii comparativ cu multe alte tipuri de vopsele. Pentru a se obine rezistenta la temperatura dorita, suprafeele vopsite cu aceste tipuri de vopsele trebuie nclzite la aproximativ 200oC pentru o perioada relativ mare de timp (1-2 ore). Cnd sunt nclzite la aceasta temperatura au loc reacii in structura chimica a rinii, obinndu-se astfel o noua structura chimica ce rezista la temperaturi foarte mari. In concluzie, aceste tipuri de vopsele se usuc prin evaporarea solventului si prin reacii ce au loc la temperaturi mari. Vopsele siliconice modificate, precum cele silicon-acrilice, rezista la temperaturi de pana la 200oC si costa mai puin comparativ cu cele siliconice pure. In acelai timp, in acest tip de vopsele se pot introduce pigmeni speciali care i pot modifica culoarea in funcie de temperatura.

VOPSELE PE BAZA BITUM SI GUDRON


Aceste doua tipuri de vopsele se usuc doar prin evaporarea solventului, sunt de tip mono-component si sunt utilizate pentru protejarea suprafetelor imersate in apa. Aceste tipuri de vopsele nu contin in general alti pigmenti, datorita culorii inchise brun-negru al bitumului sau gudronului. Acest aspect combinat cu rezistenta mica la razele ultraviolete limiteaza domeniile de utilizare ale acestor tipuri de vopsele. Limitarea rezulta si din faptul ca atat bitumul cat si gudronul au fost clasificate ca substante cancerigene. Vopselele modificate epoxidice continnd bitum sau gudron au fost utilizate pentru tancurile de balast unde au prezentat performante foarte bune. Cu toate acestea, in prezent aceste vopsele sunt evitate datorita efectelor cancerigene.

VOPSELE EPOXIDICE
Vopselele epoxidice aparin unei clase mari de sisteme de protecie cu uscare chimica. Filmul de vopsea epoxidic este caracterizat prin foarte bune proprietati mecanice, rezistenta buna la impact si o foarte buna rezistenta fata de o gama larga de solveni si produse chimice. Vopseaua epoxidic este alctuita din rasini epoxidice avnd mase moleculare diferite (lungimi ale polimerului de la valori foarte mici pana la valori foarte mari) alese in funcie de aria de utilizare. Fiind vopsele bi-component, acestea utilizeaz diferite tipuri de ageni de ntrire, dintre care cei mai uzuali sunt: ntritori poliaminici, poliamidici, aductamine, izocianati etc. Din grupul rasinilor epoxidice se produc cei mai buni adezivi, produse plastice si vopsele anticorozive. Vopselele epoxidice nu sunt plastifiabile prin nclzire, ceea ce nseamn ca dup ntrire ele nu pot fi topite prin nclzire. In acelasi timp aceste vopsele se caracterizeaz prin rezistenta buna la solveni sau ageni atmosferici, avnd rezistenta electrica si termica buna. Aderenta lor este foarte buna la aproape toate tipurile de materiale precum, metale, ceramica, lemn.

VOPSELELE POLIURETANICE
Vopselele poliuretanice se aseamn cu cele epoxidice din punct de vedere al caracteristicilor si utilizrilor, fiind tot vopsele bi-component. Vopselele poliuretanice sunt mai stabile la lumina ultravioleta comparativ cu vopselele epoxidice, avnd un luciu deosebit si o buna stabilitate a culorii. Totusi, datorita utilizrii ca ntritor al izocianatilor, pot aparea probleme serioase de sanatate ale utilizatorilor, mult mai mari comparativ cu vopselele epoxidice. Indiferent de tipul de intaritor utilizat, de natura alifatica sau aromatica, aceste vopsele sunt substante cu toxicitate mare. In cazul incendiilor aceste tipuri de vopsele pot genera acid cianhidric, care este un gaz foarte toxic. ntritorii tip izocianat au tendinta de a reactiona rapid cu apa, ceea ce face ca filmul de vopsea poliuretanic neuscat sa fie foarte vulnerabil daca se produc efecte de condensare. In unele cazuri, aceasta slabiciune este exploatata astfel nct umiditatea din aer este utilizata pentru ntrirea chimica a filmului de vopsea. Aceste tipuri de vopsele se numesc vopsele cu uscare datorata umiditatii si sunt in general vopsele poliuretanice monocomponent. Vopselele poliuretanice se utilizeaz in combinatie cu cele epoxidice in anumite sisteme de vopsire (sisteme epoxi-poliuretanice). Uzual, vopselele poliuretanice sunt utilizate ca straturi finale datorita proprietatilor bune de retentie a culorii si luciului. In acelasi timp, anumite tipuri de ntritori izocianati pot asigura uscarea vopselei si la temperaturi foarte mici, de pana la -20oC.

VOPSELELE PE BAZA DE APA


Ceea ce se vede pe suprafetele vopsite este de fapt partea solida a unei vopsele lichide, respectiv rasina si pigmentii. In trecut rasina era dizolvata doar in solventul organic. In vopselele actuale realizate pe baza de apa, solventul organic este absent sau este introdus in cantitate foarte mica, rasina fiind dispersata sub forma de mici particule sferoidale in apa. In cele mai multe cazuri aceasta dispersare a rasinii se numeste emulsie. Emulsia reprezinta un amestec stabil de doua sau mai multe lichide nemiscibile, stabilitatea fiind data de introducerea unui aditiv numit emulgator, care pastreaza suspensia stabila. Dispersia este un amestec de doua faze (solid/lichid), in care una dintre faze este reprezentata de particule foarte fine, sferoide, distribuite in interiorul unei faze lichide continue, mpreuna cu sferoide mici emulsionate si distribuite in aceeasi faza lichida. Tipurile de rasini utilizate uzual la obtinerea vopselelor pe baza de apa sunt: alchidice, latexuri acrilice, epoxidice, poliuretanice etc.

EXEMPLU DE MULTI-STRAT DE VOPSEA


Sablare Sa = 2 (Ry 5 > 40 m) Aplicare strat de grund FOSFAT Zn EP Pulbere 80 m, ca strat primar si grund ITABIRIT EP 150 m, culoare GRI PIETRI ca Strat secundar; Aplicare strat finisare PUR AY 80 m. Grosimea total a sistemului de acoperire: 310 m

Vopselele pe baza de apa


Dup aplicare, apa se evapora si particulele sferoide mici de rasina vin in contact una cu cealalt, se unesc si formeaz filmul de vopsea. Vopselele pe baza de apa nu sunt total lipsite de solvent, acestea coninnd cantitati mici de solveni care au rolul de plastifiani, asigurnd coalescenta particulelor de rasina. Concentraia de solveni nu depaseste 5% din cantitatea tuturor materiilor prime. Pe lng efectul benefic de reducere a nivelului emisiilor de solvent, vopselele pe baza de apa prezint urmtoarele avantaje:
Asigurarea unui mediu de lucru mai curat si mai sigur, muncitorii care lucreaz cu astfel de vopsele si cei aflai in zonele adiacente, ne mai fiind expui vaporilor toxici de solvent, deoarece concentraia acestora este foarte mult redusa; Sunt evitate pericolele de apariie a incendiilor si exploziilor; Vopselele pe baza de apa au proprietati cel puin egale sau chiar mai bune comparativ cu vopselele cu uscare fizica pe baza de solvent. Cu toate acestea exista si o serie de dezavantaje ale vopselelor pe baza de apa, unele dintre acestea fiind: Aplicarea la temperaturi mai mici de 5oC nu este recomandata; Necesita suprafee foarte curate, fr urme de grsimi, uleiuri,praf; Este necesara o buna ventilare pentru evaporarea apei si uscarea chimica;

MASCAREA
La operaiile de vopsire este uneori necesara protejarea unor suprafee care nu trebuie acoperite. Pentru aceasta se utilizeaz un tip special de hrtie care rezista la contactul cu substanele chimice de tratare si la temperaturi ridicate, fra sa se dezintegreze sau sa ard. Datorita puritii sale nalte, hrtia nu emite substane chimice toxice in aer si nici nu las urme pe obiectele vopsite. Poate fi aplicata folosind banda rezistenta la cldura sau un capsator. Hrtia are doua pari tratate cu un material rezistent la cldura, este complet impermeabila pentru fluide si respinge vopseaua.

MASCAREA
In unele cazuri, este mai convenabil de folosit o banda care nu se lipete pe ntreaga suprafaa, de exemplu pentru vopsirea in doua culori a unei seciuni de aluminiu. Astfel de benzi pot avea lime de 100 si 200 mm cu o parte adeziva de aproximativ 10 mm pe fiecare parte.

MASCAREA
Pentru a simplifica mascarea si a asigura vopsirea completa, se pot folosi foi adezive avnd diverse forme de mascare necesare pentru un anumit produs. Astfel de foi pot fi realizate pe baza de comanda la productor, pe baza modelului, schiei sau fiierului furnizat de beneficiar.

MASCAREA
Uneori, pentru mascarea locala se pot utiliza si dopuri de mascare realizate din pluta naturala. Acest material suporta temperaturi pana la 150 C, si pot fi folosite ca o mascare uor de nlturat in timpul proceselor de vopsire.

MASCAREA
Un alt caz in care este necesara mascarea este protejarea sistemului de etichetare, ce poate fi aplicat pe produs nainte de vopsirea cu pulberi, eticheta putnd rmne pe produs dea lungul ntregului proces. Eticheta se genereaz si printeaz cu ajutorul unui software electronic, astfel nct sa conin acele informaii unice necesare precum: date tehnice, numerotare, coduri de bare, etc. Suprafaa etichetei este protejata cu ajutorul unui material de mascare, uor de ndeprtat dup procesul de vopsire. Toate materialele rezista la temperaturi pana la 220 C.

MASCAREA
Daca un produs trebuie identificat de-a lungul procesului de vopsire acesta poate fi marcat cu o plcuta de identificare care poate fi refolosita. Pentru a face formele mai uor de recunoscut, acestea sunt gurite. Pot fi realizate si metode de identificare prin coduri de bare pentru dispozitivele de agare numerotate.

MASCAREA
Pentru umplerea interstiiilor sau nodurilor in vederea protejrii la vopsire se utilizeaz amestecuri speciale de umplere realizate din PVC epoxidic, care se ntresc la 160 C, odat cu pulberea. Durata de protecie garantata este de pana la 2 luni, asigurata chiar si dup ruperea foliei de mpachetare.

CONTROLUL OPERATIILOR DE VOPSIRE


Activitile de control se realizeaz in conformitate cu planul de examinare si urmrete implementarea cerinelor acestuia in practica. In general un plan de control al stratului de vopsea cuprinde cteva cerine legate de:
pregtirea substratului: toate denivelrile precum sudurile sau muchiile, trebuie tratate in conformitate cu specificaiile de vopsire; pregtirea suprafeei: suprafaa trebuie sa fie curata si rugozitatea trebuie sa corespunda specificaiilor de vopsire; condiiile climatice: operaiile sablare si vopsire trebuie sa se desfoare in conformitate cu cerinele impuse; aplicarea vopselei: acesta operaie trebuie sa se realizeze in conformitate cu recomandrile productorului de vopsea; controlul final: stratul de vopsea uscat obinut trebuie sa fie in conformitate cu valorile specificate, fr umflturi, discontinuitati etc; sntate si sigurana: trebuie respectate regulile referitoare la protecia mediului, sanatatii si siguranei in timpul aplicrii vopselei.

Metoda de ontrol/obiectivul ontrolului

Metoda / Standard Verificarea muchiilor ascuite, a sudurilor, stropilor, petelor de rugina, delaminari; Umiditate relativa; Temperatura mediu; Temperatura substrat otel; Punct de roua; ISO 8503

Frecventa/ Criteriul de acceptare Extinderea controlului 100% a ntregii suprafee Sa fie in conformitate cu cerintele specificate Defectele trebuie remediate Actiuni

Examinare vizuala a uprafeei

Conditii de mediu

nainte de ncepere si de Sa fie in conformitate cu cel puin de 2 ori pe cerinele specificate schimb Verificare la fiecare10m2 Sa fie in conformitate cu pe fiecare zona cerinele specificate Vizual toate zonele; Sa fie in conformitate cu Verificare spot; Verificare cerinele specificate spot; Toate suprafetele dupa fiecare strat de vopsea Sa fie in conformitate cu cerinele specificate

Nu se va sabla sau vopsi.

Rugozitatea suprafetei dupa sablare

Resablare a)Resablare; b)Recuratare; c)Respalare; Repararea defectelor observate

Gradul de curatare:Grad a)ISO 8501-1; ablare b)ISO8 502-3; Praf , Saruri pe suprafata c) ISO 8502-9 Se verifica: uscarea, existenta contaminarii, scurgeri de vopsea, retentie de solvent ISO 19840

Examinarea vizuala a opsirii

DFT (grosime de strat opsea uscata)

ISO 19840

Sa fie in conformitate cu cerinele specificate si impunerile din fisa tehnica (FT) Sa fie in conformitate cu cerintele specificate

Reparaii si/sau aplicarea de straturi suplimentare Vopsire neconforma / reaplicarea ntregului

Test de

ISO 4624 (dupa uscarea Verificare spot sistemului de protectie)

Termeni, definiii si abrevieri


WFT grosime strat vopsea umeda; DFT grosime strat vopsea uscata; Cratere/Intepaturi de ac discontinuitati ale filmului de vopsea, ce pot fi evidentiate utilizand metoda de conductivitate electrica (atunci cand suprafata vopsita este expusa unui curent de inalta tensiune sau echipamentului cu burete umed); Grund de atelier - grund aplicat in grosime forte mica (15 25m), utilizat de obicei pentru protectie pe timpul transportului sau depozitarii; Vopsea suplimentara - strat de vopsea suplimentar ce se va aplica in zonele critice precum: colturi, muchii, suduri pentru a obtine protectia anticoroziva dorita;. COV - continut in Compusi Organici Volatili; FT fisa tehica a vopselei (contine informatii tehnice despre vopsea); FTS fisa tehnica de securitate a vopselei (contine informatii referitoare la materiile prime periculoase continute de vopsea); QC control de calitate; RAL definiri ale codului de culoare in conformitate cu cartela RAL (Deutsches Institut fr Gtesicherung und Kennzeichnung); Tunder stratul de oxid de fier ce se formeaza la suprafata otelului in procesul de laminare a tablelor, profilelor, cand metalul aflat la temperaturi mari (~1000oC) intra in contact cu oxigenul din aer;

ACTIVITATEA DE CONTROL
Pentru asigurarea calitii operaiilor de vopsire trebuie sa existe un plan de control si o schema clara a tuturor zonelor ce vor fi examinate. De asemenea, persoana care realizeaz examinarea trebuie sa aib cunotinele necesare si sa fie in msura sa utilizeze echipamentul de control din dotare, respectiv: echipamentele pentru msurarea grosimii stratului (Dry Film Thickness - DFT), msurarea aderentei, a discontinuitii filmului de vopsea, analiza condiiilor de mediu etc
Grosimea stratului de acoperire este o variabil important care joac un rol important n calitatea produselor, in operaiile de control al procesului i costurilor. Msurarea grosimii peliculei se poate face cu mai multe instrumente diferite. Tehnicile de msurare utilizate n mod obinuit pentru filme ecologice includ metode nedistructive de msurare a grosimii peliculei uscate, cum ar fi: metode magnetice, msurare cu cureni turbionari, cu ultrasunete, sau micrometrul sau metode distructive cum ar fi: msurarea grosimii stratului in seciune sau msurri gravimetrice.

METODE MAGNETICE DE MASURARE A GROSIMII STRATURILOR


In cadrul metodei magnetice bazate pe valoarea forei de atracie se folosete un magnet permanent calibrat i o scar gradat. Se msoar valoarea forei de atracie care apare intre magnet i oelul magnetic. Datorita interpunerii stratului de vopsea cu o anumita grosime, fora de atracie este modificata. Grosimea stratului de acoperire este determinat prin msurarea forei de desprindere a magnetului de pe piesa din otel. Straturile mai subiri vor determina o perturbare mai mica a forei de atracie magnetic n timp ce filmele mai groase vor avea mai mult efect in diminuarea acesteia. Testarea cu dispozitive magnetice este influenata de rugozitatea suprafeei, curbura, grosimea substratului, i tipul de aliaj metalic.

Creionul magnetic pentru msurarea grosimilor straturilor de vopsea.

METODE MAGNETICE DE MASURARE A GROSIMII STRATURILOR


Modelele cu bila (PosiTest) sunt foarte mult utilizate pentru msurarea grosimilor straturilor nemetalice. In acest caz se poziioneaz un magnet la un capt al braului pivotant echilibrat i conectat la un spiral calibrat, si prin rotirea cadranului cu un deget, se mrete fora de atracie a magnetului, care este apoi tras de pe suprafa. Aceste modele sunt uor de utilizat i au un bra echilibrat, care le permite s lucreze n orice poziie, independent de greutate. Ele asigura condiii de utilizare n siguran n medii explozive i sunt utilizate n mod obinuit de ctre operatorii care efectueaz lucrri de vopsire sau pentru operaiuni de acoperire cu pulbere. Tolerana uzuala de msurare este de 5%.

Dispozitiv cu bila de masurare a grosimii straturilor.

METODE MAGNETICE I ELECTROMAGNETICE CU INDUCIE


Instrumente bazate pe inducie magnetic utilizeaz un magnet permanent ca surs a cmpului magnetic. Este folosit un generator de efect Hall sau magnetorezistor pentru a dirija densitatea fluxului magnetic, la un pol al magnetului. Instrumentele de inducie electromagnetic utilizeaz un cmp magnetic alternativ. Pentru msurare, este utilizata o tij feromagnetic legata la polii unei bobine de srm care are rolul de a produce un cmp magnetic variabil. O alta bobin de srm este folosita pentru a detecta modificrile de flux magnetic. Aceste instrumente electronice de msur sesizeaz schimbarea densitii fluxului magnetic de la suprafaa unei sonde magnetice care este plasata in vecintatea unei suprafee de oel. Amploarea densitii fluxului de la suprafaa sondei este direct proporionala cu distana fa de substratul din oel. Prin msurarea densitii de flux poate fi determinat grosimea stratului.

Dispozitiv electronic de msurare a straturilor prin inducie. Tolerana tipica este de 1%.

Tehnica - EDDY CURRENT


Tehnica de msurare cu cureni turbionari este utilizata pentru a msura nedistructiv grosimi ale unor acoperirilor ne-conductive, depuse pe substraturi metalice neferoase. O bobin de srm subire este parcursa de un curent alternativ de nalt frecven (peste 1 MHz) pentru a crea un cmp magnetic alternativ la suprafaa sondei instrumentului. Atunci cnd sonda este adus n apropierea suprafeei unui conductor cmpul magnetic alternativ va genera cureni turbionari pe suprafaa. Caracteristicile substratului i distana de plasare a sondei in raport cu substratul (grosime strat) afecteaz mrimea curenilor turbionari. Acetia pot crea propriile lor cmpuri electromagnetice opuse, care interacioneaz cu cmpul iniial generat de bobina sau cu alte bobine plasate in preajma sa. Dispozitivele de msurare pe baza de cureni Eddy utilizate pentru msurarea grosimii stratului de acoperire (de exemplu, PosiTector 6000N) sunt electronice sau magnetice. Ele sunt folosite pentru a msura grosimea stratului depus pe orice metal neferos. Acestea folosesc de obicei o sond de presiune constant care permite afiarea rezultatelor pe un LCD. Ele pot avea, de asemenea, opiuni pentru a stoca rezultatele msurrilor sau a efectua analize instantanee a datelor de ieire la o imprimant sau computer, pentru o examinare suplimentar. Tolerana tipica este de 1%. Testul depinde sensibil de rugozitatea suprafeei, curbura, grosimea substratului, tipul de metal substrat i de distanta fata de margine. Metode standard pentru aplicarea si performanta a acestui test sunt disponibile n ASTM B 244, ASTM D 1400, D 7091-05 i ISO 2360. Aceste instrumente pot fi utilizate si pentru vopsele sau acoperiri de pulberi.

Schema de principiu a metodei Eddy Current

Dispozitiv Eddy current portabil

Dispozitiv EC pentru gauri

Dispozitiv EC pentru straturi

Masurarea grosimii straturilor anodizate pe aluminiu

Masurarea grosimii straturilor de vopsea pe piese din otel

Masurarea grosimii straturilor de zinc pe otel (necesita calibrare)

Piesa etalon cu strat dur si crestatura in V pentru piese cilindrice

Masurarea straturilor combinate


Msurarea separat a unor acoperiri subiri obtinute prin cufundare electro-foretice (avand de exemplu, 20 m), necesit msurarea precis a stratului de zinc (aproximativ 510m) pentru a permite verificarea respectrii toleranelor de grosime specificate. n acelai timp, trebuie s fie posibil msurarea unor acoperiri de vopsea pe aluminiu, fr a fi nevoie de un alt tip de senzor. Sonda Fischer ESG20 a fost dezvoltata special pentru aceste cerine n producia de automobile. Este o combinaie intre un sistem sofisticat de senzori bazati pe cureni turbionari i de un senzor magnetic-inductiv, care este capabil de a efectua controlul grosimii automat in mai multe zone de msurare

Domenii de utilizare
Aplicatii Domeniul de grosimi Acuratetea de masurare conform Standardelor Fischer
Pana la 75 m: 75 la 1000 m: 1000 la 2000 m:

NF, Iso/Fe 0-2000 m


1.5 m < 2% < 3% 0.25 m < 0.5% Pana la 50 m: 50 la 1000 m: 1000 la 2000 m: Pana la 100 m: 100 la 2000 m:

Iso/NF 0-2000 m
1 m < 2% < 3% 0.5 m < 0.5%

Repeatabilitate si precizie Metoda de masurare Temperatura de operare Posibilitati de memorare Accesorii incluse

Pana la 50 m: 50 la 2000 m:

Inductie Magnetica (DIN EN ISO 2178) 5-60C (41-140F) 1000 masurari


Instrument & manual 2 Baterie LR6., AA, 1.5 V Calibru standard, baza Fe

Eddy current (DIN EN ISO 2360)

Calibru standard, baza Fe


Calibru folie, 75 m

NF materiale neferoase; Iso izolatie (vopsea, etc), Fe (fonta, otel)

TEHNICA CU ULTRASUNETE
Tehnica Ultrasunete puls-ecou (de exemplu, PosiTector 200) este utilizata pentru a msura grosimea acoperirilor pe substraturi metaloide (plastic, lemn, etc), fara a deteriora stratul. Sonda instrumentului conine un traductor ultrasonic care trimite un impuls prin acoperire. Pulsul reflect napoi de la substrat la traductor i este transformat intr-un semnal electric de nalt frecven. Forma de und ECHO este digitalizata i analizata pentru a determina grosimea stratului. n anumite circumstane, pot fi msurate chiar straturi individuale dintr-un sistem multi-strat. Tolerana tipica pentru acest dispozitiv este de 3%. Metode standard pentru aplicarea si performanta a acestui test sunt disponibile n ASTM D 6132.

Aparat ultrasonic pentru msurarea grosimii straturilor nemetalice.

METODA MICROMETRICA
Uneori sunt folosite micrometre pentru a verifica grosimea stratului. Acestea prezint avantajul ca pot msura orice combinaie de acoperire strat/ substrat, dar si dezavantajul ca necesita acces la substratul descoperit. Cerina de a atinge att suprafaa de acoperire cat i partea inferioar a substratului pot limita aplicabilitatea, ceea ce face ca msurrile s nu sunt suficient de precise pentru acoperiri subiri. Trebuie s fie fcute simultan dou msurri: una cu acoperire i alta fara acoperire. Diferena dintre cele dou citiri, variaia nlime, este considerat a fi grosimea stratului. Pe suprafeele dure, micrometrele msoar grosimea stratului fata de cel mai nalt vrf.

TESTE DISTRUCTIVE
Tehnica distructiva presupune prelevarea unei seciuni transversale care contine filmul de vopsea sau oxid i msurarea grosimii stratului cu ajutorul microscopiei optice sau electronice. O alta tehnica consta in secionarea transversal pentru a vizualiza o incizie prin acoperirea de film uscat. Pentru aceasta trebuie utilizat un instrument de tiere special pentru a face o crestatura mica in V prin stratul de acoperire i substrat. Desi aceasta metoda distructiva este simpla, exist posibilitati de interpretare eronata a valorii masurate. Pentru pregatirea probei este nevoie de instrumente de mare precizie pentru debitare fara deteriorarea stratului, inglobare si lustruirea suprafetelor. Reglarea reticulelor de msurare ntr-o interfa zimata sau neclara pot crea inexactitate, n special ntre diferii operatori. Aceast metod este folosit atunci cnd metodele mai ieftine nedistructive nu sunt posibil de aplicat sau ca o modalitate de a confirma rezultatele nedistructive. ASTM D 4138 prevede o metod standard pentru acest sistem de msurare.

MASURARI GRAVIMETRICE
Grosimea stratului de acoperire poate fi determinat si prin msurarea masei de material depus pe unitatea de suprafaa. Cea mai simpl metod este cntrirea unui etalon nainte i dup acoperire, pentru determinarea greutii, dup care se calculeaz grosimea folosind urmtoarea ecuaie: T = m x 10 Axd In care T este grosimea, n microni, m este masa de acoperire, n miligrame, A este zona de testat, n centimetri ptrai, iar d este densitatea, n grame pe centimetru cub. Metoda are dezavantajul ca nu poate estima grosimea neuniforma a stratului.

MASURARE UMEDA
Metoda consta in msurarea grosimii unui strat umed pentru care se cunoaste cu precizie proportia volumetrica a substantelor solide continute. Se poate aplica pentru toate tipurile de acoperiri organice umede, cum ar fi vopsele, lacuri, pe suprafete plane sau curbe netede. Msurarea grosimii unui film umed n timpul aplicrii impune necesitatea aplicarii coreciei imediate i ajustarea de ctre aplicator a calitatii depunerii. Rectificarea filmului de vopsea dupa ce s-a uscat necesit timp si costuri suplimentare cu fora de munc, poate duce la contaminarea filmului i poate introduce probleme de aderen i de integritate a sistemului de acoperire. Ecuaiile pentru determinarea corect a grosimii peliculei umede (WFT), cu si fara diluant, sunt urmtoarele:
WFT1 = grosimea stratului umed de vopsea % din volumul solid WFT2 = grosimea stratului umed de vopsea / % din volumul solid 100% + % diluant adaugat

Unde WFT1 este grosimea stratului de vopsea fara diluant iar WFT2 grosimea stratului de vopsea cu diluant.

MASURARE UMEDA
Grosimea stratului de acoperire cu pulberi poate fi masurata nainte de uscare cu un pieptene simplu de mn sau un instrument de msurat cu ultrasunete. Pieptenele este trecut prin filmul de pulbere i se considera ca valoarea grosimii se situeaz ntre cea mai mare distanta dintre dinti care a fcut o marc i are praf aderent la ea i urmtoarea distanta de dinte care nu a lsat nici un semn i nu are pulbere aderata. Aceste instrumente sunt relativ ieftine, avand o precizie de 5 mm. Ele sunt utile doar ca un ghid, deoarece filmul uscat poate avea grosime diferit in functie de debitul de praf aplicat. Darele lasate de dispozitiv poate afecta integritatea stratului de vopsea uscat. Se poate utiliza alternativ o metoda nedistructiv cu un dispozitiv cu ultrasunete pe stratul de pulbere nentrita, aplicat pe suprafete metalice netede, pentru a determina grosimea peliculei uscate. Sonda se poziioneaza la o distan mic fata de suprafaa care urmeaz s fie msurata i se citeste valoarea afiata pe ecranul LCD al aparatului. Incertitudinea de msurare este de 5 mm.

CALIBRE DE GROSIME
Exista calibre pe baza crora se pot aprecia grosimile straturilor de acoperire. Pentru o buna conformitate cu cerinele reglementate este de preferat sa se utilizeze calibre de grosime standard, etalonate de ctre un institut naional de metrologie si sa se efectueze o etalonare periodica pentru verificarea funcionrii lor corecte.

Bibliografie

1. DAVID BEAMISH. Coating Thickness Measurement, DeFelsko Corporation, New York; 2. www.phosphating.net; 3. MIL-HDBK-205, Phosphate & Black Oxide Coating of Ferrous Metals: a standard overview on phosphate and black oxide (bluing) coatings; 4. Budinski, Kenneth G. (1988), Surface Engineering for Wear Resistance, Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice Hall ; 5. Brimi, Marjorie A. (1965), Electrofinishing, New York, New York: American Elsevier Publishing Company, Inc. 6. http://www.parkerhq.com/zinc_phosphate.htm; 7. http://www.surfacepretreatment.com/default.asp; 8. Dufour, Jim (2006). An Introduction to Metallurgy, 5th ed. Cameron. pp. IX 11 12. 9. Edwards, Joseph (1997). Coating and Surface Treatment Systems for Metals. Finishing Publications Ltd. and ASM International. pp. 214217. ISBN 0-904477-169. 10. http://www.unitedplating.com/phosphate.htm; 11. Stauffer, J.L (1993). Finishing Systems Design and Implementation: A Guide for Product Parameters, Coatings, Process, and Equipment. SME. pp. 132134. ISBN 0872634345, 9780872634343. 12. Dmitri Kopeliovich, www.wikipedia.com