Controlul Optico-Vizual

1
Facultatea IIR, CE 203, Splaiul Independentei nr. 313, 060042 Sector 6, București, Romania

1 Scopul lucrării
Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată metoda de control nedistructiv, fiind de
obicei primul pas într-o examinare nedistruciva.

In urma inspectiei vizuale se poate stabili ce metoda de examinare nedistructiva poate fi

aplicata.

2 Descrierea teoretică a metodei

Controlul optico-vizual este cea mai simpla modalitate de examinare nedistructiva. Orice tip
de investigare trebuie să fie precedată de o examinare vizuală a supafeței.

Procedeul este simplu dar indispensabil, examinarea vizuală presupune respectarea

condițiilor de claritate satisfăcătoare a suprafețelor materialelor, echipamentelor și sudurilor
luând în considerare caracteristicile și proprietățile acestora.

Acest tip de examinare se poate realiza si cu ochiul liber si se numeste control vizual, sau cu
ajutorul unor aparate optice, in acest caz numindu-se examinare optica.

Examinarea vizuala permite detectarea a numeroase tipuri de defecte de suprafata, de

forma, pozitie reciproca etc, cum ar fi: fisuri, sufluri, retasuri, cratere, incluziuni de suprafata,
stropi, scurgeri, deteriorari accidentale, urme ale sculelor etc.

Pentru ca rezultatele examinarii sa fie satisfacatoare este necesar ca suprafata examinata sa

fie suficient de bine iluminata astfel incat sa se asigure o deschidere a pupilei ochiului
operatorului de 3,5...4 mm, corespunzatoare unei acuitati vizuale normale

Normele actuale considera ca iluminarea este corespunzatoare atunci cand are valori intre
500 si 1000 lx. O iluminare sub 350 lx este nesatisfacatoare, dar si o iluminare prea puternica,
peste 2000 lx, conduce la rezultate slabe.

Practic, iluminarea necesara se realizeaza prin amplasarea unei lampi cu incandescenta de

100 W la o distanta de 0,2 m, respectiv un tub fluorescent de 80 W la o distanta de 1 m de
suprafata iluminata. In acest fel se asigura o iluminare de 500...600 llx. Masurarea iluminarii se
face, de regula, cu ajutorul unui aparat denumit fluxmetru.

Domenii de aplicabilitate:
Examinarea vizuala se aplica aproape tuturor tipurilor de produse fiind prima metoda de
examinare proprusa in orice plan de examinare.
 Exista si cateva situatii de exceptie cand examinarea vizuala directa nu este posibila si anume
cand produsul este radioactiv, are temperaturi foarte scazute sau foarte ridicate sau prezinta alte
pericole pentru observator.

Pentru efectuarea examinarii directe in apropiere, accesul trebuie sa fie suficient pentru
amplasarea ochiului la cel mult 600 mm de suprafata de examinat si la un unghi de observare nu
mai mic de aproximativ 300.

2.1 Notiuni

Examinare : actiunea de a observa, a cerceta, a judeca, a privi atent ceva.

Inspectie: evaluare a conformitatii prin observare si judecare insotite dupa caz de masurare,
incercare sau comparare cu un calibru..

Acuitate vizuala: capacitatea ochiului omenesc de a distinge detalii fine ale unei piese sau
obiect.

Examinarea vizuala: examinare bazata pe capacitatea ochiului omenesc de a capta lumina

reflectata de catre detaliile unui obiect si de a recunoaste diferentele de luminozitate, forma si
culoare.

Luxul : este unitatea de masura a iluminarii, egala cu iluminarea unei suprafete care primeste
un flux luminos de 1 lumen, uniform repartizat pe o arie de 1 m2.

3 Descrierea teoretică a metodei

Examinarea poate fi directa, atunci cand parcursul optic intre ochi si zona examinata nu este
intrerupt, sau indirecta, cand aceasta conditie nu este indeplinita.

Examinarea vizuala se poate realiza la apropiere, adica la o distanta mai mica decat o lungime
de brat, sau la distanta, adica la o distanta mai mare.
 Pentru pregatirea suprafetelor in vederea examinarii, este necesar sa se ia urmatoarele
masuri:
- Asigurarea accesului liber la suprafata prin indepartarea tuturor obiectelor care
deranjeaza observarea; folosirea unei oglinzi poate ajuta la observarea unor zone greu
accesibile;
- Indepartarea materialelor care pot masca discontinuitatile: murdarie, rugina, zgura,
cruste, arsura, stropi, urme de vopsea etc;
Curatirea se poate face mecanic ( perii de sarma moale, sablare, stergere etc) sau chimic
(spalare cu detergenti, stergerea cu tampoane imbibate in solventi organici etc) sau prin oricare
metoda care nu altereaza detaliile suprafetelor.
- Uscarea suprafetelor atunci cand au fost folosite metode de curatire ce includ folosirea
unor solutii apoase (uscare cu jet de aer cald, uscare in cuptor, uscare cu radiatii infrarosii
etc)
- Asigurarea stabilitatii obiectelor examinate in vederea prevenirii accidentelor de munca.

4 Echipamentul folosit
Modalitati de examinare vizuala:
1) cu ochiul liber
- ochiul este mai sensibil la lumina galben-verde;
- intensitate luminoasa adecvata: 800-1000 lux;
- tehnicianul poate lucra maxim 2 ore;
- se pot detecta: coroziuni, fisuri (forma si orientare), porozitati, defecte in cordoane de
sudura;
- rezultatele pot fi de real ajutor pentru alte controale de tip NDT (non-destructive testings).

2) cu instrumente optice
- instrumentele optice permit marirea imaginii defectului si inspectarea unor zone mai putin
accesibile;
 - este necesara cunoasterea tipurilor de defecte ce pot sa apara si zonele in care ar putea fi
intalnite;
- suprafetele de inspectat trebuie curatate;

Principalele instrumente optice sunt:

• microscopul;
• boroscopul: pentru inspectia cilindrilor de diametre mici, a incintelor din structuri
complexe; aria examinata este de aproximativ 25 mm in diametru si se afla la o distanta de 25
mm de sursa de lumina; exista diverse modele cu diametrul de 2.5-19 mm si lungimea de cativa
metri.
• endoscopul: sistem optic superior boroscopului, sursa de lumina de intensitate mai mare;
suprafata de examinat poate fi la distanta de 4 mm sau mai mult; lungimea = 100 – 1500 mm,
diametrul = incepand cu 1.7 mm
• flexiscopul: boroscop din fibra optica flexibila; permite examinarea zonelor de colt sau a
structurilor cu schimbari de directie; lungimi de lucru = 600 – 3650 mm, diametre = 3 – 12.5mm.
• telescop: permite marirea imaginii obiectelor aflate la distante mari de ochi.
• holografia: permite obtinerea unei imagini 3D a obiectului examinat, cu ajutorul
laserelor; Holograma reda imaginea intregii suprafete care se compara apoi cu o suprafata etalon
(fara defecte) are aplicatii: inspectia de crapaturi in structure industriale; detectarea coroziunilor,
fisurilor, etc; defecte in suduri.

Videoscop Endoscop

5 Modul de lucru
Se vor parcurge urmatorii pasi in cadrul examinarii optico-vizuale:
1. Studiul standardelor referitoare la imperfectiunile posibile la turnare, sudare;
2. Se va masura fluxul de lumina furnizat de sursele existente in laborator, pentru a se
verifica daca sunt indeplinite recomandarile precizate in acest sens;
3. Se va examina piesa cu defecte la interior folosind videoscopul/endoscopul si se va
analiza tipul de defect/ defecte intalnite;
 4. Se vor compara datele identificate in raport cu cristeriile de acceptabilitate;

6 Concluzii

Controlul optico-vizual este prima metoda de control nedistructiv ce se efectueaza asupra

unei piese, urmand sa se stabileasca mai apoi, in functie de rezultatele obtinute, ce tip de
control nedistructiv se va aplica in continuare.
Acest control poate fi efectuat de catre orice lucrator care cunoaste si poate identifica
tipurile de defecte de suprafata.

7 Bibliografie
https://fiir.curs.pub.ro/2019/pluginfile.php/19805/mod_resource/content/1/Examinarea%20vizuala.
%20generalitati.pdf
https://ndt-testing.ro/servicii/examinare-vizuala/