GRUPUL COLAR DE CONSTRUCII-MONTAJ ELIE RADU

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE - NIVEL 2 -

CALIFICAREA: TINICHIGIU-VOPSITOR AUTO

TEMA DE PROIECT: REPARAREA ELEMENTELOR DE CAROSERIE

DEFORMAT I A PANOURILOR LATERALE

ABSOLVENT: OVAN COSTEL CLAUDIU

PROFESOR NDRUMTOR: ING. MIRCEA PAUL

2008

CUPRINS
Argument3
Capitolul I: Repararea elementelor de caroserie deformat4
Capitolul II: Repararea panourilor laterale..................................................... 6
Capitolul III: Lucrari de repararea a caroseriilor...........................................10
Capitolul IV: Norme de sntate i securitate a muncii...................7
Bibliografie........10

ARGUMENT
Am ales proiectul cu tema Repararea elementelor de caroserie
deformat i a panourilor laterale i am ncercat s acopr toate aspectele
eseniale legate de aceast tem.
n primul capitol am descris elementele de caroserie deformat i am
prezentat tehnologia de reparare a acestora.
n capitolul al doilea am prezentat principalele msuri de sntate i
securitate a muncii utilizate n atelierele de tinichigerie auto.
n ncheiere am adugat bibliografia i anexele.

CAPITOLUL I
REPARAREA ELEMENTELOR DE CAROSERIE
DEFORMATA
La orice element al caroseriei care a suferit deteriorari trebuie sa se
indeparteze mai intai vopseaua , deoarece sub stratul de vopsea mai pot fi
defecte ascunse. Vopseaua si straturile de chit de sub ea se indeparteaza
pana ce tabla ajunge la luciu metalic. Exista mai multe metode pentru
indepartarea vopeseli vechi.
Ce mai simpla metoda consta in indepartarea vopeseli prin redarea ei
cu raschete din otel lat, cu muschie ascutita, poate avea diverse forme. Se
foloseste peria de sarma si hartia abraziva fina. Acest procedeu necesita insa
multa manopera si din aceasta causaza nu se folosete din cat pentru
indepartareasa vopselei pe portiuni mici. O alta metoda de indepartarea
vopseliei e prin ardere. Majoritatea lacurilor si vopeslelor contin rasini,
colofoniu, si lac si alte substante care ard usor. Flacara necesara aprinderii
vopselei este produsa de o lampa cu benzina sau de un arzator cu gaze
lichefiate. Sursa de flacara se tine cu mana stanga, putin inclinata fata de
substanta tablei, pentru a nu se intoarce flacara spre mana, iar flacara se
plimba pe zona respectica numai atat cat este necesar sa arda vopseaua care,
inmuindu-se, se indeparteaza porin raschetarea cu mana dreapta aceasta
metoda prezinta dezavataje, deoarece,in cazul tablelor subtiri,incalzirea local
poate produce deformari care maresc volumu reparatiei. De asemenea,
oricedeul nu poate fi procedat in locurulile unde sunt diverse garniture de
materiala inflamabile, conductoare lectrice, conducte de combustibil. Pentru
curtarea tablei se folosete peria de sarma si hartiea abraziva.
O productivatiate mai buna oare metoda de indepartare a vopselei prin
tratare cu solventi. Deasemenea, prin aceasta metoda nu se actioneaza
asupara tablei, slovatu dizolvand numai prin stratul de vopsea. Majoritatea
solvatilor sunt pe baza de sonda caustica, parafina si alte substante
(benzen,alcool,metilic). In cazul in care zona respective se afla suprafete cu
aoperiri galvanice (cromate,piese repective, fie ca se demonteaza,fi ca se
acopera suprafata cu lor cu un strat suptire de vobsea pe care nu se dizolva
soda caustica. In genral, se recomanda deomontarea acesto piese.
Procesul tehnologic este urmatoru :

- se aplica cu pensula pe suprafata respective un start suptire de solvate;

- la intervale de circa 10 min se mai repeta operatiea de 2-3 ori,pana se
consata ca vopseaua s-a inmuiat;
- se rascheteaza manual; muncitoru va lucar cu manusi de cauciuc pentru
nu a venit in contact solfatu cu vopeseaua (saoda caustica ataca pielea);
- se spala, apoi, cu apa calda(70-80 c),iar daca au mai ramas urme de
vopsea si de chit se foloseste periea de sarma si hartiea abraziva ;
- se sterge,pentru usurarea,cu bumbac sau cu o carpa moale.
In intreorindera de reparatii auto, indepartarea vopselei se face
cofundand caroseriea sau elementele de caroserie intr-o baie cu o solutie
fierbinte(70-80 c) de apa 5% soda caustica. Timpul de mentinere este de 30
min. Se scoate caroseriea din baie si se lasa sa e scurga solutiea, apoi se
introduce intr-o baiea cu apa calda, la circa 50c, crica 10 min, dupa dupa
care se scoate si se spala cu un jet de apa rece sub presiunea, apoi se lasa sa
se usuce cu aer sau prin stergere cu bumbac. In timpul exploatarii
automobilelor, la partilor metealice ala caroseriei si ae aripilor pot aparea
urmatoarele defecte principala :crapaturi si rupturi,portiunideformate sau
indoite, burdusiri, slabirea sau ruperea unor elemente de asamblare.
Elemantele scheletelor metealice deformate se repara prin baterea la
cald sau la rece, prin indrepateae sau strangerea suprafetei deformate, prin
indrepatarea suprafetei burdusite, strambarea sau rasucirea.
Deoarece sunt mai multe cause care produc deformarea piesleor de
tabla si metodele folosite pentru reparatile sunt diferite. Cele mai intalnite
situati si modul de remediere sunt aratate in continuare:
- cand tabla este turtita, darn u se intinde ,panorile sau piesele respective
se indreapta fara demontare, prin inpingerea cu mana a partii deformate,
cand acest lucru este posibil, sau prin sudarea unei sarme in zona
infundata si, apoi, tragandu-se de sarma in sus pana cand dispare
deformarea,dupa care sarma se taie;
- cand o tabla se turtestesi si se intinde, remedierea se poate face fie la
rece, fie la cald.Indreptarea la rece se face la deformari mici, folosindu-se
ciocanul si nicovala de mana. Daca intinderea este mai mare, se foloseste
metoda de indreptare la cald prin ventuze. Se incalzeste cu o flacara
oxiacetilenica pe rand, intr-o anumita ordine, pornindu-sede la centrul turtirii
spre margine, in cercuri concentrice, cate un punct cu diametrul de 10-20
mm, la circa 600C (culoare visinie) si se bate cu ciocanul, tinandu-se contra
cu nicovala de mana, pana cand fata de incalzire este prea marea, si distanta
luata intre centrele punctelor incalzite este prea mica, iar deformarea in loc
sa dispara, creste din cauza eforturilor de compresiune alea zonelor reci din
jur. Cand prin incalzire si batere nu se inlatura deformarea, se incearca
5

racirea pieselor,I incalzite, dupa baterea cu ciocanul,cu o carpa uda, Acest

gen de operatie nu se poate executa decat la piese din tabla groasa (peste 1.5
mm); tabla subtire daca este tratata in acest fel isi pierde din calitatile
mecanice. Dupa terminarea operatiei se netezeste cu o pila fina;
- cand tabla este turtita si apar fisuri pe margini se foloseste se foloseste
metoda de indreptare la cald dupa care se sudeaza fisurile, pilindu-se si
cordoanele de sudura alea fisurilor.
Sculele utilizate pentru repararea si in special indreptarea elementelor de
caroserie deformate de sudura alea fisurilor.
- ciocanu pneumatic (fig.1 anexa 1) pentru finisarea tablei dupa
indreptarea manuala, care lucreaza cu aer comprimat la 510 5 N/m2.
Frecventa si intensitatea loviturilor se regleaza prin intermediul unui tragaci.
Legatura dintre ciocan si nicovala are forma de U, iar adancitura poate avea
pana la 1 m lungime, in functie de distanta de la margine a portiunii care
trebuie indreptata. Ciocanul pneumatic prezinta insa dezavantajul ca produce
prea mult zgomot in timpul lucrului;
- dispozitivul de presare (fig.2 anexa 1) pentru indreptarea usilor
deformate in urma unei tamponari. Traversa principala a dispozitivului este:
- confectionata din otel cornier si are la capete gheare fixe sau articulate
prin care se fixeaza de marginile usii.
Suprafata de contact cu tabla usii trebuie sa fie cat mai mare si captusita cu
postav sau pasla. Aceasta suprafata este confectionata din tabla de otel si este
actionata de surubul mechanic cu filet de rezistenta cu profil patrat.
Pozitia dispozitivului depinde de felul deformatiei:
- suporturile in forma de lingura( fig.3 anexa 1), pentru indreptarea
colturilor cu intarituri interioare;
- dispozitivele mecanice (fig.4 anexa 1) construite pe principiul cricurilor
pentru indreptarea cadrelor. Prin rotirea unui surub filetat n piulita-manson
fixa, se lungeste sau se scurteaza distanta dintre capete;
- aparatul hydraulic cu bila de cauciuc (fig.5 anexa 1). Pompa hidraulica
poate fi montata pe aparat, asa cum se vede in figura sau poate fi amplasata
separate, legatura intre pompa si aparat facandu-se in cel de-al doilea caz
prin cabluri flexibile armate. In acest fel aparatul este mai usor, permitanduse, cu ajutorul unor cabluri prelungitoare, sa se lucreze la diferite distante
fata de pompa hidraulica.

CAPITOLUL II
REPARAREA PANOURILOR LATERALE
Determinarea panorilor laterare la caroserile metalice se datoreaza
tamponarilor. Primul lucru ce trebuie facue este de a se determina gradul si
felul defteorii, in functie de acesta cosnstatare stabilidnu-se si modul de
reparare.Modul de reparae depinde, in primul rand, de felul deformari, si
anume daca e sa produs cu sa fara intinderea materialului, lucru ce se
constata prin inpingerea la loo a tablei.Cand deformarea sa produs fara
intindere sau rupera suprafetei materialulu indreptarea sa poate face pe loc,
fara a fi nevoie de demonatarea captuselei din zona corespunzatoare
interoara a caroseriei.
Solutiea ce mai simpla consta in sudarea unei sarme in fundul
adancituri, tragrea de sarama pana cand materialul este indreptat si panoul sa
recapatat forma inciala, dupa care se taiea sarma si se pileste locul repectiv.
Pentru fiecare deformare trebuie sa se procedeze la fel. In cazul in care sunt
mai mult adancituri apropiate, operatiea de reducere la forma initiala se va
ezecuta simultan; in caz contrar, tin tip ce unele se indreapta, altaramana la
forma deformata. In cazul in care deformarea s-a produ cu indtinderea
materialului, trebuie sa se demonteze captuseala interioara.
Procedeu tehnologic este urmatoru:
-se demonteaza tapiteriea interioara in in dreptu zonei deformate;
-se indeparteaza vopseaua de la exterioar si stratul de pasta antifonat din
interior cu o paleta metalica, dupa care se spala bine cu benizina. Suprafata
de indreptat se curate bine de impuritati, pentru ca in timpul baterii cu
ciocanu acesta san u produca aprente sau zgarieturi pe tabla. Daca
deformatie este mica si se crede ca in tipmpul indreptarii stratul de vopsea
din exterior nu va sari, se aplica un strat subtire de ulei de motor care
impiedica desprindera vopselei de pe tabla, iar stratul de ulei fiind lucios ca
punde in aceleas timp si mai nbine in evidenta deformatiea;
-se incepe cu deformatiile cele mai mari, loviturile de ciocan aplicandu-se in
locruile cele mai deformate , dinspre centrul spre margine.
La primele lovituri, nicovala de mana nu se aseaza in drept ciocanului,
ci la narginea zonei deformate.
Numaru loviturilor puternice nu va fi prea mare, pentru a nu intinde
tabla prea puternica. Deformarile cu colturi ascunse se repara incepandu-se
de la colturi cele mai ascunse.

Cand deformatile sunt insa mici, indreptarea incepe de la margine spre

centru. Dupa indreptare se mai bate putin cu ciocanu de lemn sau de cauciuc,
folosindu-se nicovala corespunazatore ca un contra suport, dupa care se trece
la netezare suprafetelor. Netezirea sprafetelor consta in indreptarea micilor
denivelari ramase dupa indreptarea, ea putandu-se executa manual sau cu
ciocanu pneumatic.
Lanetezarea se folosesc ciocanu cu greutati mai mica, iar loviturile
aplicate sunt mai usoare. Primulcontrolal calitatilor netezari se face manual.
Daca se mai pot constata deformatii mici, care se vor indrepta, nivelarea
trebuind sa fie aproape perfecta, deoarece acoperirea ulterioara cu chit
necesita un strat prea gros de chit care din cauza trepidatiilor crapa si cade.
In cazul deformarilor prea mari, se poate utiliza metoda de indreptarea
unui panou de tabla bombat mult.
Prima operatie consta din incalzirea si strangerea cu ciocanul
aportiunii E prin metoda ventuzelor.
Dupa strangerea cu ventuze se executa o indreptare la rece de la
centru spre exterior.
Se incalzeste se se strange zona F. Se incalzesc si se strang din nou
suprafete G si H, dupa care se indreapta la rece portiunea I.
Pentru realizarea in bune conditii a operatiei de strangere, trebuie sa se
respecte urmatoarele prescriprtii:
- operatia trebuie inceputa la punctul cel mai deformat;
- daca deformatia este prea adanca, indreptarea se va face in doua faze: in
prima faza se indreapta jumatate din deformatie, iar in faza doua restul;
- daca deformatia este produsa de un obiect ascutit si are o lungime mare,
repararea se executa incepandu-se de la cele doua capete spre centru;
- dupa primele lovituri tari cand nicovala nu se tine in dreptul ciocanului,
se stabileste forta de bataie a ciocanului si se tine nicovala in dreptul lui ca
un contrasuport. La autobuzele si furgonetele la care suprafata unui panou
este deformata mai mult de 50%, si prezinta si multe defecte alea tablei, se
demonteaza panoul de pe caroserie, indreptareape tabla de indreptat
facandu-se in conditii mult mai bune. In locul metodei prin care deformariile
se inlatura prin impingere-presare dinspre partea opusa deformarii, se mai
utilizeaza si metoda intinderii in lungime.
In figura (fig.6a, anexa 2) este , reprezentata suprafata panoului
deformat. In figura (fig.6b, anexa 2) este prezentata suprafata panoului
obtinuta prin repararea prin metoda impingerii-presarii. Se vede ca in zona
deformata suprafata nu este complet neteda si nici marginile laterale alea
panoului nu revin la pozitia initiala.

In figura (fig 6c, anexa 2) unde s-a folosit indreptarea panoului prin
intindere, se contata ca suprafata panoului devine netedasi el isi recapata
doua reazeme care se asaza la marginile zonei deformate, iar intre ele se
monteaza un extensor cu surub cu profil patrat, cu ajutorul caruia se face,
intinderea. Cele doua reazeme se fixeaza pe marginile panoului prinniste
menghine de mana sau prese cu surub, pe o latime suficienta pentru a nu se
deforma panoul. Locul fixare a reazenelor trebuie ales in mod
corespunzator,deoarece de mult ori rezistentaa pe fixare.
Daca zona deformata este situata in regiunea de inbinare a unui
suprafetei plane cu una curba, reazemul trebuie fixata cat mai aprope de
regiunea de inbinare. In unei cazuri este nevoie sa se puna petice la
panourile atunci cand defirmarea este prea mare, cand s-au rupt bucati de
material sau cand se constata portiunea corodate.
Procesul tehnologic de peticire este urmatorul:
- se taie zona deteriorata cu un foarfece de tinichigerie cautand sa i se dea
o forma catmai regulata (dreptunghi sau patrat);
- se indreapta restul panoului, inclusiv marginile taieturii, dupa una din
metodele aratate anterior;
- se face un sablon de hartie mai groasa sau din carton dupa marginile
taieturii;
- se taie peticul de tabla de aceeasi grosime cu cea a panoului;
- se indreapta marginile peticului ;
- se fixeaza peticul in taietura prin cateva puncte de sudura ;
- se face sudarea completa a peticului pe portiuni intercalate pentru, a nu
se incalzi se deforma prea mult panoul si peticul in zona cordonului de
sudura ;
- se indreapta toata zona sudata;
- se pileste cordonul de sudura;
La o serie de autobuze, caroseria are panourile confectionate din tabla
de aluminiu pentru ca greutatea propie a automobilului sa fie mi redusa.
Repararea panourilor de aluminiu deformate se poate face la cald sau
la rece. S-a constatat ca , dupa circa 5 ani de la utilizare, tabelele de aluminiu
se intaresc, devin casante si se sparg, indreptarea lor putandu-se face numai
la cald sau folosindu-se tratament de recoacere, incalzind tabla la 350C
timp de 10 s pentru foecare milimetru grosime.
Procedeele de la indreptare a panourilor din tabla de otel. Indreptarea
se executa la rece, folosindu-se ciocane de lemn sau garnitura de textolit.
Cand deformatia este prea mare si nu se poatea remedia prin
indreptare la rece, locul deformat se poate incalzi numai odata pana la
300C, incalzirile repetate facand tabla de aluminiu casanta.
9

Pentru a se verifica temperatura de incalzire, se pune pe locul care

trebuie incalzit un strat de seu de vita, fara a fi in contactcu flacari.
Seul de viata propietatea ca la 300c devine cafeniu inchis.
Temperatura se mai poate verifica si cu o bucata de lemn de brad uscat, care
in contac locul incalzit se innegresete instanteneu, la o temperatura mai mare
tinzand sa se aprinda, din el incepand sa iasa scantei.Se mai poate folosi si
uleiul de motor care ,la tempetura obisnuita, da un luciu stralucitor tabeli de
aluminiu; la 300C zona incalzita devine cenusiu inchis, dupa care la circa
350 C devine iar argintie.
Dupa ce s-a incalzit corespunzator zona deformata, se bate cu ciocanu
de lemn si se tine contra cu nicovala de pana pana la indepartata
denivelarile, dupa care se raceste locul incalzit cu o carpauda. Racirea brusca
face ca tabla sa se contracta si denivelarile se miscsoreaza.
Se poate utiliza si procedeu cu aplicarea de ventuza calda, insa
operatiea de incalzire trebuie facuta cu multa atentie, folosindu-se neaparat
stratul de sau pentru verificarea temperaturii.

10

CAPITOLUL III
LUCRARI DE REPARARE A CAROSERIILOR
Un element care asigura confortu unui mijloc de trasport si in special,
atoturiseme si autobuze il constituie lipsa zgomtelor.
In afara de zgomotele produse de motor (care se amortizeaza ptin
diverse metode) si decele produse de trsmisie, mai apar zgomote datorate
elementeloe caroseriei. Acestea din urma sunt suparatoare si ele se datoresc,
in general, deterioararii imbinarilor unor elemente ale caroseriei.
Aparitia zgomotelor anormale la caroserie in timpul functionarii si a
deplasarii automobilului indica, deci, primele manifestari alea unor
defectiuni, care se intensifica cu timpul si poat duce la defectini si deteriorari
ma mari. Zgomotele datorate elementelor caroseriei se manifesta prin
vibratii stridente si prin zgomote anormale. Identificarea susrselor de
zgomote si remediul defectiunilor care le produc face parte din prima
categorie a reparatiilor curente a caroseriei. Ele pot fi evitate cat mai mult da
se executa la timpsi corect lucrarile prevazute de normativele privitoare la
ingrijirea zilnica si la reviziile tehnice.
Cele mai importante cauze care produc zgomote si masurile ce sa iau
pentru inlaturarea lor sunt:
- slabirea sau ruperea suruburilor de fixare, precum si si uzura sau
deterioararea elementelor elastice prin care se fixeaza scheletul caroseriei
neportante sau semiportante de sasiu sau a suruburilor de fixare a podelei
caroseriei autoportante de sasiu. Inlaturarea zgomotelor se obtin prin
inlocuirea adaosurilor elastice sau semielastice uzate, prin strangere
suruburilor slabite sau prin localizarea celor rupte sau cu filetul deteriorat;
- desfacerea punctelor de sudura a elementelor caroseriei asamblate prin
sudare, prin puncte. Se remediaza fie prin sudura, prin puncte, daca pozitia
permite, fie prin sudare oxiacetelenica sub froma de puncte. Daca elementele
amsamblate au o grosime mai mare, se poate folosi punctarea si prin sudare
cu arc electric, deoarece daca elementele de amsamlare sunt subtiri, sudarea
cu arc electric poate duce la arderea materialului.
- Slabirea suruburilor aripilor si ruperea chederelui dintre aripa si
caroserie, precum si uzarea prin ruginire a suruburilor de asamblare a
aripilor cu caroseria, defectiune ce se intalneste mai alea, la autocamioane si
autobasculante, care lucreaza pe drumuri accidentat sau in condtii de
umezeala ( santiere, balastiere). Se remediaza prin strangerea suruburilor,
prin inlocuirea celor ruginite, cu filetul deterioarat sau prin inlocuirea
chederului ( chederul este garnitura confectionata din material textil,

11

musama sau PVC, montata intre aripa si caroserie pentru a nu patrunde apa
si a amortiza si socurile metal-metal).
- Slabirea arcului inchizatorului capotei sau portbagajului la autoturisme.
Se remediaza prin repararea sau inlocuirea arcului si prin incarcarea cu
sudura si ajustarea carligului inchizatorului;
- Deteriorarea garniturii din chinga de canepa montata intre rama de fixare
a radiatorului si radiator. Se remediaza prin inlocuirea chingii;
- Slabirea suruburilor de la scari si deterioarea garniturilor elastice. Se
remediaza prin inlocuirea elementelor uzate.
- Slabirea sau uzarea elementelor de la mecanismulde ridicare si coborare
a geamurilor de la usi, precum si uzarea profilelor de cauciuc plusate, care
ghideaza geamurile si le asigura si etansrea. Se remediaza prin strangerea
elementelor uzate;
- Uzura zavorului de la usa.Se remediaza intai prin reglare, iar daca prin
reglaj nu se mai poate asigura inchiderea corespunzatoare, se incarca zavorul
cu sudura si se ajusteaza la forma si dimensiunea initiala;
- Uzura balamalelor si a bolturilor care duc la batai ale usilor. Bolturile
uzate se inlocuiesc, iar daca balamalele s-au uzat, dse alezeaza si se
monteaza la loc cu bolturi majorate;
- La broaste si la manere de la usi pot aparea zgomote din cauza slabirii
suruburilor de fixare. Se remediaza prin strangerea suruburilor;
- La pernele si slatarele executate cu arcuri speciale (drotuei) se poate rupe
sfoara de legatura si arcurile incep sa vibreze, producand un zgomot
neplacaut, mai ales in zona ne incarcata. In acest caz se demonteaza perna
sau spataru defect si se refac legaturile.
Slabirea sistemului de fixare de podea la autobuze este o alta surse de
zgomote. Normativele de intretinere prevad ca ele sa fie verificate si stranse
zilnic.
Alte surse de zgomote mai pot fi: slabirea prinderii barelor de
proctect, a suporturilor tobei de esapament. Aceste defectiuni se remediaza
prin stangerea suruburilor stabilite si inlocuirea celor deteriolate.
De multe ori suruburile ruginesc si in cazu in care nu mai asigura
ansamblarea in bune conditii. Pentru demontarea suruburilor ruginite se pot
folosi cate va metode.
O prima metoda este ungerea cu petrol lampant a piulitiei si surubului
in zona respectiva, iar dupa circa o jumatate de ora se bate putin piulita cu
ciocanu si apoi se incearca demontarea piulitei cu chiea.
O alta metoda este incalzirea piulitiei cu flacara oxiacetilenic.(in zona
respectiva nu trebuie insa sa existe pericolul de a produce arderi locale sau
pericolul inceput de incendiu).
12

Prin incalzire, piulita se dilata si se rupe rugina care o tinea fixata de

surub. Se bate cu ciocanu in piulita, apoi, se incearca deomontarea cu chiea.
Daca aceste metode nu dau rezultate Surubu trebuie taieat, taierea
trebuie facuta in functie de pozitie si de posibilitetile de lucru,cu: fierastraul
pentru metale, cu dalta sau cu flacara oxiacitilenica. Taierea cu dalta, mai
ales la amsanblarile de tabla, trebuie facute cu foarte multa atentie, deoarece
se poate deforma gaurile din elementele de tabla sau chiar sa se rupa
elementele rescpective.
Niturile sbaite, care produc zgomote, se poate taia direct cu dalta,
pana la 6 mm diametru, iar pentru diamteru mai mare pentru a nu se deforma
gaurile ( mai ales in cazul nitruilor de otel) si pentru ase evita accindentele
din cauza fortei cu care se desprind captele de nit, se recomanda gaurile
capului de nit cu un burghiu cu dimensinea egala (fig. 7 anexa 3).Bolturile
ruginite, in special cele de la balamale, se scot usor daca se ung cu petrol
lampant, se lasa o jmatate dw ora , se bat urechile balamalei cu un ciocan si
se impinge,apoi, boltul cu un dorn batut cu ciocanu.
Daca nu este pericol de inceput de incendiu se pot incalzi urechile
balamalelor cu flacara oxiacetilenica, si prin dilatarea lor, boltul se scoate
usor cu dornul si cu ciocanul.

13

CAPITOLUL IV
NORME DE SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII
In scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de munca este
necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
- imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp, mansetele de
asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;
- femeile vor purta basmale astfel legate incat parul sau colturile basmalei
sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de catre organele in
miscare ale masinilor-unelte;
- cozile si manerele uneltelor de mana vor fi fixate in maner si prevazute
in aest scop cu uninel metal pentru fixarea manerului de lemn pe capatul
dinspre scula;
- folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie defromate, inflorite
sau stirbite, precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa;
- folosirea cheilor cu fisuri este interzisa;
- diversele lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv
trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru, bronz etc)
- uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu
dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa
impiedice functionarea lor necomandata;
- alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de
munca se va face numai de la surse cu tensiune de 24V, tensiune considerata
ca nepericuloasa in cadrul unei atingeri accidentale;
- pentru protectia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de
atingere, toate masinile-unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de
actionare, comanda si control vor fi protejate prin legare la pamant si la nul
inainte de darea lor in exploatare;
- toate masinlile-unelte si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna
stare de functionare si sa aiba dispozitive de pornire si oprire asezate la
indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor intamplatoare;
- se interzice executarea lucrarilor de pe masini-unelte cu instalatii si
mecanisme defecte, cu scule defecte, precum si de catre ersoane care nu
cunosc particularitatile constructive ale masinilor-unelte rescpective;
- zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie sa fie
prevazute cu paravane sau ecrane de protectie fixate constructiv;
- piesele care se prelucreaza trebuie sa fie bine fxate in dispozitivul de
prindere;
14

- la prelucrarea pieselor care ies in afara gabaritului masinii-unelte, este

necesar sa se amenajeze aparatoare speciale;
- pietrele abrazive ale polizoalelor, masinilor de rectificat trebuie sa fie
ingramadite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente;
- pietrele abrazive, inainte de a fi montate pe masinile-unelte, trebuie sa
fie incercate la masinile speciale, la turatii care depasesc cu 50-60 % turatia
de lucru;
- se interzice oprirea masinilor-unelte cu obiecte improvizate;
- repararea, ungerea sau curatirea masinilor-unelte, mecanismelor si
aparatelor se va face numai cand acestea nu functioneaza.
La lucrarile care necesita ridicarea automobilului este obligatorie
instalarea dupa ridicare a unor capre si suporturi, care sa impiedice caderea
accidentala a automobilului sau a unor subamsambluri ale acestuia.
Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului
trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale.
Este interzisa folosirea in acest scop a funiilor, rangilor etc.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu
motorul in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de
capatare a gazelor de esapament.
Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curata si sa fie
bine iluminate.
Inainte de demontare, toate ansamblurile automobilului trebuie sa fie
golite de lubirifianti si combustibili, care se colecteaza in rezervoare
amplasate in conformitate cu normele P.S.I.
Vopsirea automobilelor si a partilor componente ake acestora se va
executa in incaperi, cabine, boxe, nise, care vor fi prevazute cu instalatii de
ventilatie eficienta pentru a se preveni imbolnavirile profesioanale. Toti
muncitori din vopsitorie care manipuleaza lacuri, vopsele si materiale
decapante vor fi dotati cu imbracaminte de protectie speciala. Se interzice
folosirea focului deschis, fumatul etc in incaperile unde se executa
vopsitorie, preparrea sau depozitarea vopselelor.
Benzina se va inmagazina numai in depozite special amenajate, iar
transportul ei in incinta unitatii sa va executa cu ajutorul
cisternelor,butoaielor metalice sau cu canistre metalice prevazute cu
busoane.
Bemzina are utilizarea de combustibil pentru motoare cu ardere
interna si nu se va folosi sub nici o forma in alte scopuri tehnologie.
La sudarea electrica, intraga instalatie va fi legata la retea preintr-un
intrerupator de protectie la pamant pentru prevenirea pericolului de la
electrocutare.
15

In timpul lucrului, sudorul trebuie sa foloseasca echipamentru de

protectie si sa nu inbrace haine umede sau imbibate cu praf metalic, deoare
ce expune pericolo de electrocutare.
La sudarea oxiacetilenica, aparatele vor fi prevazute cu furtunuri
speciale pentru gaze, legate prin bride (nu prein sarma) pentru mentinerea
unei bune etanseitati spre a evita pierderile de gaze, care prezinta pericol de
aprindere si de explozie. Scaparile de gaze se vor controla numai cu supuma
de sapun si nicun caz cu flacara.Se va evita conctactu buteliei de oxigen cu
grasimile vegetale, animale sau minerale, deoare ce in conctat cu oxogenu
sub presiune grasimile se aprind producand exploziea. Manevrarea
robinetului de gaze sa va face nu mai dupa ce arzatoru a fost loat in mana in
pozitiea de lucru. Becurilor arzatoarelor se vor feri de lovituri si se vor
pastra intr-o cutie speciala.
Pentru a preveni acidentele de persoane cauzate de circulatiea
automobilelor in incinta intreprinderii, este necesar sa se ia masuri speciale,
si anume:
-circulatiea automobilor in interiarul intreprinderei trebuie sa fie
reglementata folosinduse semnalizarea prevazuta de legiderea in vigoare;
-viteza de circulatie permisa pe drumurile intreprinderei este de maxim 10
km/ora, iar in interiorul halelor 5 km/ora;
-se interzice conducerea automobilelor de catre persoane care nu au permis
de conducere corespunzator categoriea automobilului condus indeferent de
functie de care ocupa si munca pe care o indeplinesc;
-se interzice circulatiea cu persoane sand in partile exterioare a
automobilului-pe aripi, capota, scari etc.

16

BIBLIOGRAFIE

1. I.Sava, Maria V. Popa, N.Dinescu, Tinichigiu Vopsitor Auto,

Manual pentru coli profesionale, anii II i III, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1994.
2. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Institutul de Cercetari
Stiintifice pentru Protectia Muncii, Norme Specifice de Securitate a Muncii
pentru Intreinere i Reparatii Autovehicule, Bucuresti, 1995

17