Clasa a XI-a D

Calificarea: TINICHIGIU AUTO

TEMA DE PROIECT
Pentru
Examenul de certificare a competentelor profesionale
Nivelul 3
Anul scolar 2015-2016
Reparea pragului
Autorul lucrarii: POPA V.V. LAURENTIU GEORGE

Indrumator proiect,profesor:
Enescu Nicolae

CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE

Repararea pragului podelei
1

Examenul de certificare a competentelor profesionale

I. ARGUMENT
II. Repararea pragului
II.1. Pragurile deformate fara intinderea materialului
II.2. Pragurilele deformate cu indinderea materialului
II.3. Repararea pragurilor care au suferit deformari adanci si rupturi
II.4. Repararea pragurilor nedemontabile tamponate de autocamioane
III. Repararea pragurilor la diferite tipuri de vehicule
III.1. Repararea pragurilor la autoturisme
III.2. Repararea pragurilor nedemontabile tamponate de autocamioane
III.3. Diferite metode de reparare
III.4. Repararea pragurilor la autobuze
IV. Montarea
V. Concluzie
VI. Bibliografie
VII Etape de vopsire

VIII. Masuri de tehnica a securitatii munci

I. ARGUMENT
Am ales s tradez despre aceast tem: Repararea pragului, deoarece n majoritatea
tamponarilor sunt afectate serios pragurile. Un tinichigiu trebuie s tie s repare un
prag sau sa-l nlocuiasc.
In acest proiect detaliez paii care trebuie urmai n procesul de reparare
respectiv de nlocuire a pragului. Fiind amplasate in partea de jos a automobilului
sunt foarte usor de observat.
Civilizatia moderna nu poate rezista fara folosirea mijlocului rapid de
deplasare, automobilul, chiar daca are si consecinte negative, respectiv accidentele.
Se cunoaste ca, automobilul a evoluat rapid, mai ales dupa
realizarea motorului cu aprindere prin scanteie (1885 Karl Benz) si apoi a celui cu
aprindere prin compresie (1924 Diesel).
Romania a fost una din primele zece tari din lume care a introdus automobilul
in circulatie.
Pana la 1 martie 1906 s-au importat 150 de automobile, dupa care anual
numarul automobilelor importate a crescut, ajungandu-se in anul 1912 sa se importe
850.
Industria automobilelor s-a dezvoltat exponential, atat prin calitati cat si prin
numar. In momentul de fata se poate spune ca, lumea este sufocata de numarul
automobilelor in circulatie.
Acestea au atras inevitabil si dezvoltarea in acelasi ritm a numeroase alte
3

industrii ce au dus la revolutia economica in lume.

De automobil sunt legati, atat cei ce il construiesc, cei ce il folosesc, dar si cei ce
trebuie sa se ocupe de mentinerea lui in stare de functionare.
Mecanismul motor, fiind ,,inima automobilului este in permanenta in centrul
atentiei.
Ca parte a mecanismului motor, organele mobile au un rol important in
transmiterea si transformarea miscarii. Din acest motiv, organele automobilului
trebuie sa fie de cea mai buna calitate oferind un randament foarte bun.
Pragul podelei,constructiv,la majoritatea caroseriilor de autoturisme,este
realizat din tabla ambutisata sub forma de cheson inchis, care face legatura,de-a
lungul podeleiintre stalpul din spate,stalpul central si stalpul din
fata,acoperind practic toata distanta dintre cele 2 aripi.
La caroseriile automobilelor pot aparea defectiuni datorita uzurii normale a pieselor
sau din cauze accidentale.
In consecinta,cu ocazia reparatiilor capitale si curente,apare necesitatea inlocuirii
unor piese,a unui subansamblu sau a unui ansamblu al caroseriei.
Cea mai buna solutie pentru inlocuirea elementelor din tabla si profile ale
autovehiculelor este utilizarea unor elemente gata executate de societatile comerciale
constructoare de masini sau de reparatii auto.
Aceste elemente prezinta o serie de avantaje,si anume:
-au dimensiuni precise
-sunt executate din materiale corespunzatoare
-au cost redus deoarece se executa in serie
-reduc timpul de reparare deoarece exista in stoc in magaziile unitatii reparatoare sau
in depozitele bazelor de aprovizionare,de unde se pot procura usor.
Pentru toti constructorii de autovehicule,protectia impotriva coloziunii constituie o
problema complexa mai ales in situatia actuala cand exigentele pe piata mondiala au
crescut si cand acestia au fost nevoiti sa creasca si perioada de garantie cand au intrat
in vigoare in mai multe tari,norme privind rezistenta la impact frontal si lateral,
protectia anticoroziva a autovehiculelor trebuie asigurata prin:
- gasirea unor solutii cat mai favorabile privind aerisirea si ventilarea partilor profilate
inchise ale caroseriei si a spatiilor care tin umezeala.

II. Repararea pragurilor

Constructiv, pragul podelei, la majoritatea caroseriilor de autorurisme, este realizat din

tabl ambutisat sub form de cheson nchis, care face legtura, de-a lungul podelei,
ntre stlpul din spate, stlpul central i stlpul din fa.
Dac poriunea defectat a pragului este mic, aceasta se poate repara prin peticire, dar
n cazul cnd aceasta se ntinde pe o suprafa mai mare sau cnd coroziunea apare
simultan n mai multe locuri, se recomand nlocuirea pragului.
Pentru nlocuirea unui prag se procedeaz astfel:
- se scot toate uile i scaunele de pe partea pragului de nlocuit;
- se scot toate piesele ornamentale exterioare i interioare de pe prag, inclusiv covoarele
de cauciuc i mbrcmintea interioar a stlpului;
- se acoper cu o plac de azbest umed toate adaosurile de cauciuc nedemontabile de pe
stlpi i planeul podelei, pentru a preveni deteriorarea lor de la cldura lucrrilor de
sudare;
- se topete aliajul de netezire care acoper custura de sudur ce unete captul
posterior al laturii exterioare a pragului de captul inferior al stlpului din spate, dup
care se taie cordonul de sudur; n funcie de natura nlocuirii, aceasta se taie fie cu
dalta, fie cu ferstrul mic; Prinderea laturii interioare a pragului de marginile
longitudinale ale planeului n cazul caroseriilor autoportante sau de traversele podelei la
alte tipuri constructive, se realizeaz, de obicei, prin sudare. Desfacerea acestor legturi
se recomand a se face tot cu o dalt ngust i cu un unghi ascuit. Operaia este mult
uurat dac punctele de sudur sunt, n prealabil, gurite cu un burghiu de diametru
mic, de 3-4 mm. Folosind ca operaie ajuttoare gurirea, se menajeaz mult marginile
podelei, eliminndu-se o mare parte din lucrrile ulterioare de ndreptare i netezire.
-similar se procedeaza si pentru desprinderea pragului de capatul interior al stalpului
central si a stalpului din fata.
II.1. Pragurile deformate fara intinderea materialului
Se repara prin indreptare la rece cu ajutorul ciocanului de bombaj, tinanduse contra
cu o nicovala de mana. Suprafetele pragurilor fiind in general bombate mult, operatia de
indreptare se executa cu oarecare greutate. Cand exista o singura umflatura, operatia de
indreptare incepe prin aplicarea loviturilor de ciocan concentric, de la centru spre
margine.Loviturile vor fi mai slabe in centru imflaturii si mai puternice spre margini.
Daca se procedeaza invers deformarea se amplifica.
5

Daca deformarea tablei s-a produs la margine, atunci se bate mai puternic in centrul
deformarii si mai putin spre margini. Dupa indreprate, se finiseaza cu ciocanu
pneumatic. Cand sunt mai multe unflaturi aropiate, se indreapta intai portiundea dintre
ele, obtinanduse o singura unflatura mare dupa care se incepe indrepratea de la margine
spre centru.
II.2. Pragurile deformate cu indinderea materialului
Se repara la cald. Una din operatile specifice acestui gen de deformare este
repararea marginii unui prag cu intinderea marerialuilui.
Repararea se poate exaecuta in doua feluri:
a. prin ondularea tablei, urmat de o refulare la rece,daca deformarea prin intindere
nu este prea mare ;
b. prin incalzirea cutelor, in cazul in care materialul a fost prea tare, prin taerea
surplusului de material potrivit in urma indreprarii si prin sudarea marginilor taieturii.
Operatile care se executa in al doilea caz sunt urmatoarele:
- se demonteaza suruburile de fixare a pragului de caroserie, aplicandu-se in spate un
reazem solid; se preseaza pragul in direcia A-A, indicata de sageata cu mana sau cu un
dispozitiv de presare.In urma acestei operatii, pragul isi capata forma initiala.
- se cresteaza cuta cu ferastrau de mana la marginea pragului si apoi se taie tabla
pragului pana al varfu cutei cu ferastrau pentru metale sau cu foarfece de tabla.
- se indreapta marginea in dreptul taieturi pentru a se stabili surplusul de material;
- se traseaza cu un ac de trasat linia care delimiteaza surplusul de materila care se tae cu
ferastraul sau furarfelece;
- se indreapta margile taieturii si se sudeaza ca placat sau cap la cap. In dreptul sudurii
marginea este intarita pe partea interioara a pragului cu un adaus de 2-3 mm grosime si
8-10 latime si pe toata lungimea suduri. Se indreapta din nou eventualele deformari in
timpul sudurii a poi se pileste cordonul de sudura
II.3. Repararea pragurilor care au suferit deformari adanci si rupturi
Se monteaza pragul ,se indrapta si se sudeaza portiunile rupte sau crepate din afara
zonei accidentate;se confenctioneaza,apoi,un sablon din carton sau placaj ,dupa un prag
bun, pentru a se da celui tamponat o forma cat mai apropiata de cea originala.
- se bate cu ciocanul de bombat, tinandu
- se contra cu o nicovala de mana in zonele in care apar diferente fata de sablon
Daca o parte din prag este deteriorata si nu se mai poate repara , se indreapta
apragul intreg ,se taie bucata ce nu se mai poate repara si se pune in locul lui ,prin
sudura ,un petic corespunzator.
Cand nu se mai poate obtine o netezire corespunzatoare a zonei deformate ,din cauza
prea multe petice sau cordoane de sudura, se aplica un strat de lipitura moale cu ciocanu
6

de lipit ,care se netezeste apoi cu pila fina si cu o panza abraziva. Dupa repare pragul se
monteaza intai provizoriu si dupa o eventuala ajustare se aseaza garnitura de etansare ,
intre prag si caroserie si se strang definitiv suruburile.
Toate operatiunile de indreprate manuala ale pragurilot trebuie sa se exeute in
pozita normale de lucru a acestuia.
Sudarea se executa numai oxiacetilenic, pentru a evita arderea tablei ,becul folosit
fiind ales corespunzator cu grosimea tablei.
In plus, la sudarea oxicitilenica cusatura de sudura este mai moale si se poate pili
mai usor decat in cazul suduri electrice.Flacara utilizata trebuie sa fie neutra , deoarece
in timpul deformarii si al indreptari tabla a suferit un proces de ecruisare, care ajuta
arderea tablei in cazul in timpul supraincalziri
Pentru a inbunatati structura tablei si pentru a se evita ruperea ei din nou in zonele
sudate , dupa terminatea suduri , cand cordonu de sudura are inca o culoare rosie inchis
se bate usor cu ciocanul, tinadu-se cu contra cu nicovala de mana.In cazul cand roata
inpiedeica operatia de indreptare sau pragul trebuie demontat de pe automabil, se
suspenda automabilui pe o capra metalica si se demonteaza roata respectiva.
- Netezirea pragului cu lipitura moale(aliaj de cositor cu plumb) se face in felul
urmator:
- Se pregateste suprafata pe care trebue sa se puna aliajul, curatindu-se de toate
inmuritatile si de vopsea pana ajunge la luciu metalic.
Se decapiaza cu clorura de zinc , dupa care se asterne cu ciocanul de lipit aliajul de
portiuni mici netezinduse cat mai bine.
II.4. Repararea pragului nedemontabil tamponat de autocamioane
- Se ridic portiunea cu ajutorul unei rangi sau a unei grinzi de lemn pana cand
ajunge la pozitia apropiata de cea notrmala.In cazul in care a promit lovitura din fata, se
va reduce la loc cu un dispozitiv hidraulic sau mecanic sau, in lipsa acestuia cu un cric
obisnuit:
- daca pragul este rupt se prinde cu cateva puncte de sudura :
- se scoate ranga si se indreapta pragul cu ciocanul si cu nicovala de mana iar daca
apar umflaturi se inlatura prin aplicatea de ventuze calde racite cu bunbac cu apa:
- se sudeaz definitiv rupturile cu flacar neutra pentru considerentele aratate
interior , se netezeste potiunea indreptata , curatiindu-se apoi bine de vopsea locul
indreptat pentru a se vedea daca nu sun fisuri.
Cand pragul este rupt si lipseste o bucata, se indreapta, se tae un petic din tabla de
aceeas grosime cu pragul apropiat ca marime de bucata lipsa , se prinde in cateva puncte
de sudura, se indreapta si se bonmbeaza dupa profilul pragului, apoi se sudeaza complec
cu sudura oxiacetilenica.Se netezesc prin pilire cordoanele de sudura.Daca in timpul
tamponarii s-a rupt garnitura cheder,ia se inlocuieste complet.

III. Repararea pragului la diferite tipuri de vehicule

7

III.1. Repararea pragului la autoturisme

Pentru inlocuirea pragului ,la caroseria autoturismului Dacia 1310 se demonteaza, in
prealabiul grila de ventilatie ,parasocul, lanternele de pozitei si ornamentul lateral al
farului.In continoare se desfac suruburile de fixare din dreptel aflate sub garnitura,
surubul accesibil pe dedesuptul pragului , surubul de fixare de stalpul usi si surubul de
la basa sasiului.
Pentru inlocuirea pragului la autoturisme:
Se demonteaza in prealabil ,grila de ventilatie parascocul lanternele de pozitie si
ornamentele lateral l farului
In continuare se desfac suruburile de fixare din dreptul sagetii 1 aflate sub garniture 9
,surubul 2 accesibil pe dedesubtul pragului ,surubul 3 de fixare de stilpul usii si surubul
4 de la baza sasiului.
III.2. Repararea pragului nedemontabil tamponat de autocamioane
Se ridica portiunea de prag indoit cu ajutorul unei rangi sau al unei grinzi de lemn ,pina
cand ajunge la pozitia apropiata de cea normal .in cazul in care ea a primit lovitura din
fata se va readuce la lol cu un dispozitiv hydraulic sau mechanic sau in lipsa acestuia cu
un cric obisnuit
Daca pragul este rupt se prinde cu cateva puncte de sudura
Se scoate ranga si se indreapta pragul cu ciocanul si cu nicovala de mana ,iar daca apar
umflaturi se inlatura prin aplicarea de ventuze calde ,racite cu bumbac cu apa.
Se sudeaza definitive rupturile cu flacara neutral, pentru considerentele aratate anterior
se netezeste portiunea indreptata ,curatindu-se apoi bine de vopsea locul indreptata
pantru a se vedea daca nu sunt fisuri.
Cand pragul este rupt si lipseste o bucata se indreapta se taie un petic din table
aceeasi grosime cu pragul ,apropiata ca marime de bucata lipsa se prinde in cateva
puncte de sudura de indreaptra si se bombeaza dupa profilul pragului apoi se sudeaza
complet cu sudura oxiacetilenica.
In general ,operatiile care se executa pentru repararea unui prag sunt
Curatirea suprafetelor interioare ale pragului de ori ce impuritati, chiar daca
automobilul a fost spalat
Demontarea rotii si apoi a pragului respectiv daca in cazul:
Aducerea pragului car mai aproape de forma initiala prin apasarea cu mina sau cu un
dispozitiv oarecare
Indreptarea deformatilor:
Sudarea fisurilor sau rupturilor netezirea acoperirea cu grund a zonelor curatate de
8

vopsea ,pentru a le proteja impotriva ruginii.

Toate operatiile de indreptare manuala ale pragurilor trebuie se se execute in pozitit
normal de lucru a acesteia
Sudarea se executa numai cu oxiacetilenic ,pentru a se evita ardere tablei fiind ales
corespunzator cu grosimea tablei. In plus la sudarea oxiacetilenica cusatura de sudare
este mai moale si se poate pili mai usor dect cea electrica
Daca deformatia este prea adinca, indreptarea se face in doua faze:
Se indreapta jumatate din deformatie
In faza a doua se indreata restul
Daca deformatia este produsa de un obiect ascutiti si are o lungime mare repararea
se executa incepandu-se de la cele doua capete spre centru, se stabileste forta de bataie a
ciocanului si se tine nicovala in dreptul lui ca un contrasuport
La autobuzele si furgonetele la care suprafata unei panou este deformat mai mult
de 50% si prezinta multe defecte ale tablei se demonteaza panoul de pe caroserie
indreptarea pe table de indreptat facandu-se in conditi mult mai bune in locul metodei
prin care deformarile se inlatura prin impingere-presare dispre partea opusa deformarii,
se mai utilizeaza si metoda intinderii in luingime
Netezarea pragurilor cu lipitura moale se face in felul:
Se pregateste suprafata pe care trebuie sa se puna aliajuk ,curatindu-se de toate
impuritatile si de vopsea pina se ajunge la luciul metalic.
Se decapeaza cu clorura de zinc, dupa care se asterne cu ciocanul de lipit aliajul pe
portiuni mici , netezindu-se cat mai bine.
III.3. Diferite metode de reparare
Deoarece sunt mai multe cauze care produc deformarea pieselor de tabl, i
metodele folosite pentru reparaie sunt diferite. Cele mai ntlnite situaii i modurile de
remediere sunt:
- cnd tabla este turtit, dar nu se ntinde, panourile sau piesele respective se
ndreapt fr demontare, prin mpingerea cu mna a prii deformate, cnd acest lucru
este posibil, sau prin sudarea unei srme n zona nfundat, i apoi trgndu-se de srm
n sus pn cnd dispare deformarea, dup care srma se taie;
- cnd tabla este turtit i apar fisuri pe margini se folosete metoda de ndreptare la
cald, dup care se sudeaz fisurile, pliindu-se i cordoanele de sudur ale fisurilor.
Deformarea panourilor laterale la caroseriile metalice se datorete tamponrilor lor.
Primul lucru ce trebuie fcut este de a se determina gradul i felul deteriorrii, n funcie
de aceast constatare stabilindu-se i modul de reparare.
Modul de reparare depinde, n primul rnd, de felul deformrii, dac ea s-a produs
cu sau fr ntinderea materialului, lucru ce se constat prin mpingerea la loc a tablei.
Soluia cea mai simpl const n sudarea unei srme n fundul adnciturii, tragerea de
srm pn cnd materialul este ndreptat i panoul i-a cptat forma iniial, dup
care se taie srma i se pilete locul respectiv.
n cazul deformrilor prea mari este nevoie s se pun petice la panouri, atunci cnd
9

s-au rupt buci de material sau cnd se constat poriuni corodate. Procesul tehnologic
de peticire este urmtorul:
- se taie zona deteriorat cu un foarfece de tinichigerie, cutnd s i se dea o form
ct mai regulat;
- se ndreapt restul panoului, inclusiv marginile tieturii;
- se face un ablon de hrtie mai groas sau din carton dup marginile tieturii;
- se taie peticul de tabl de aceeai grosime cu cea a panoului
- se ndreapt marginile peticului;
- se fixeaz peticul n tietur prin cteva puncte de sudur;
- se face sudarea complet a peticului pe poriuni intercalate
pentru a nu se
nclzi i deforma prea mult panoul i peticul n zona cordonului de sudur;
- se ndreapt toat zona sudat;
- se pilete cordonul de sudur.
Pragurile care au suferit deformri adnci i cu rupturi se repar astfel:
- se monteaz pragul , se ndreapt i se sudeaz poriunile rupte sau crpate din
afara zonei accidentate; se confecioneaz apoi un ablon din carton sau placaj dup un
prag bun, pentru a se da celei tamponate o form ct mai apropiat de cea original;
- se bate cu ciocanul de bombat, inndu-se contra cu nicovala de mn n zonele n
care apar diferene fa de ablon.
Pentru nlocuirea unui prag se procedeaz astfel:
- se scot toate uile i scaunele de pe partea pragului de nlocuit; - se scot toate piesele
ornamentale exterioare i interioare de pe prag, inclusiv covoarele de cauciuc i
mbrcmintea interioar a stlpului;
- se acoper cu o plac de azbest umed toate adaosurile de cauciuc nedemontabile de
pe stlpi i planeul podelei, pentru a preveni deteriorarea lor de la cldura lucrrilor de
sudare;
- se topete aliajul de netezire care acoper custura de sudur ce unete captul
posterior al laturii exterioare a pragului de captul inferior al stlpului din spate, dup
care se taie cordonul de sudur; n funcie de natura nlocuirii, aceasta se taie fie cu
dalta, fie cu ferstrul mic. Prinderea laturii interioare a pragului de marginile
longitudinale ale planeului n cazul caroseriilor autoportante sau de traversele podelei la
alte tipuri constructive, se realizeaz, de obicei, prin sudare. Desfacerea acestor legturi
se recomand a se face tot cu o dalt ngust i cu un unghi ascuit. Operaia este mult
uurat dac punctele de sudur sunt, n prealabil, gurite cu un burghiu de diametru
mic, de 3-4 mm.
Folosind ca operaie ajuttoare gurirea, se menajeaz mult marginile podelei,
eliminndu-se o mare parte din lucrrile ulterioare de ndreptare i netezire.

10

III.4. Repararea pragurilor la autobuze

Unele automobile i, mai ales, autobuze, au n loc de prag un panou unilateral
simplu, confecionat din tabl, fixat prin uruburi de caroserie sau sudat. Ele se pot
deforma sau rupe din cauza unei tamponri, se pot coroda sau se pot fisura. Fisurile sau
crpturile se repar prin sudare, becul folosit fiind n funcie de grosimea tablei. Dup
sudare cordonul de sudur se polizeaz.
n caz de corodare, dac zona este mai mic, se taie poriunea respectiv i se pune
un petic din tabl la fel ca n cazul reparrii rezervorului de combustibil. n cazul
deformrii, dac ea este mai mic, se ndreapt pe loc, dac nu, nu se demonteaz. Toate
operaiile de reparaie se fac cu roata respectiv demontat.
La capot i masc pot aprea deformri din cauze accidentale: pot aprea
crpturi att la tabl ct i la mbinrile sudate. Repararea se face la fel ca i la celelalte
elemente de tabl ale caroseriei

IV. Montarea
Montarea la loc a pragului in ordinea inversa a demontari cu urmatoarele lucrari
suplimentare:
- inreriorul pragului se curata atent (la pragurile vechi) de noroi si rugina, dupa care
se aplica cu pistolul de stropit sau pensula 1-2 straturi de protectie anticorosiva:
- se aplica atat pe rama farului, cat si pe bordura pragului un cordon demastic care,
lipindu-se de garniturile si, asigura atansarea ansamblului; de asemenea , se aplica un
cordon demastic gros de-a lungul liniei dintre stalpul usi fata si pragul pe linia dintre
prag si masca

11

- dupa asezarea pragului se aplica un cordon demastic intre dublura pragului si

prag

V. Concluzie
Pragurilele vehiculelor, ca parte integranta a caroseriei, sunt printre primele care
sufera in cazul accidentelor rutiere.
Meseria de tinichigiu presupune capacitatea de a interveni competent in repararea
caroseriei in general si a pragurilor in special. Se subingelege si celelalte piese sau
coponente care intra in procesul de montare a lor.
Urmand pasii pe care i-am enumerat in capitolele anterioare, un tinchigeriu va
putea sa readuca masina avariata la starea de dinainte far a deteriora starea masinii.
Reusita unei bune reparatii ii va aduce tinichigiului satisfactia care il va face
mandru de meseria pe care a imbratisat-o.
Se repara prin indreptare la rece cu ajutorul ciocanului de bombaj, tinanduse contra
cu o nicovala de mana. Suprafetele pragurilor fiind in general bombate mult, operatia de
indreptare se executa cu oarecare greutate. Cand exista o singura umflatura, operatia de
indreptare incepe prin aplicarea loviturilor de ciocan concentric, de la centru spre
margine.Loviturile vor fi mai slabe in centru imflaturii si mai puternice spre
margini.Daca se procedeaza invers deformarea se amplifica.
Daca deformarea tablei s-a produs la margine, atunci se bate mai puternic in
centrul deformarii si mai putin spre margini.dupa indreprate, se finiseaza cu ciocanu
pneumatic. Cand sunt mai multe unflaturi aropiate, se indreapta intai portiundea dintre
ele, obtinanduse o singura unflatura mare dupa care se incepe indrepratea de la margine
spre centru.
Pragurile deformate cu indinderea materialului
Se repara la cald. Una din operatile specifice acestui gen de deformare
este repararea marginii unui prag cu intinderea marerialuilui.
Repararea se poate executa in doua feluri:
- prin ondularea tablei, urmata de o refulare la rece,daca deformarea prin intindere nu
este prea mare ;
- prin incalzirea cutelor, in cazul in care materialul a fost prea tare,prin taerea
surplusului de material potrivit in urma indreprarii si prin sudarea marginilor taieturii.
Operatile se executa in al doilea caz sunt urmatoarele;
- se demonteaza suruburile de fixare a pragului de caroserie, aplicandu-se in spate un
12

reazem solid; se preseaza pragul in direcia A-A, indicata de sageata cu mana sau cu un
dispozitiv de presare.In urma acestei operatii, pragul is capata forma initiala, iar in
dreptul portiunii intinse apare o bucla in forma de V
- se cresteaza cuta cu ferastrau de mana la marginea pragului si apoi se taie tabla
pragului pana al varfu cutei cu ferastrau pentru metale sau cu foarfece de tabla.
- se indreapta marginea in dreptul taieturi pentru a se stabili surplusul de material;
- se traseaza cu un ac de trasat linia care delimiteaza surplusul de materila care se tae cu
ferastraul sau frarfelece;
- se indreapta margile taieturii si se sudeaza ca placat sau cap la cap. In dreptul sudurii
marginea este intarita pe partea interioara a pragului cu un adaus de 2-3 mm grosime si
8-10 latime si pe toata lungimea sudupi. Se indreapta din nou eventualele deformati in
timpul sudurisi a poi se pileste cordonul de sudura.
Pragurile care au suferit deformari adanci si
rupturi se repara astfel:
-se monteaza pragul,se indrapta si se sudeaza portiunile rupte sau crepate din afara
zonei accidentate;se confenctioneaza,apoi,un sablon din carton sau placaj ,dupa un prag
bun, pentru a se da celui tamponat o forma cat mai apropiata de cea originala.
-se bate cu ciocanul de bombat, tinandu-se contra cu o nicovala de mana in zonele in care
apar diferente fata de sablon
Daca o parte din prag este deteriorat si nu se mai poate repara , se
indreapta pragul intreg ,se taie bucata ce nu se mai poate repara si se pune in locul ei
,prin sudura ,un petic corespunzator.
Cand nu se mai poate obtine o netezire corespunzatoare a zonei deformate ,din cauza
prea multe petice sau cordoane de sudura, se aplica un strat de lipitura moale cu ciocanu
de lipit ,care se netezeste apoi cu pila fina si cu o panza abraziva.Dupa repare pragurile
se monteaza intai provizoriu si dupa o eventuala ajustare se aseaza garnitura de etansare
(chederu), intre prag si caroserie si se strang definitiv suruburile
Toate operatiunile de indreprate manuala ale pragurilor
trebuie sa se execute in pozitie normala de lucru a acestuia .Sudarea se executa numai
oxiacetilenic, pentru a evita arderea tablei , becul folosit fiind ales corespunzator cu
grosimea tablei.In plus, la sudarea oxicitilenica cusatura de sudura este mai moale si se
poate pili mai usor decat in cazul suduri electrice.Flacara utilizata trebuie sa fie neutra ,
deoarece in timpul deformarii si al indreptari tabla a suferit un proces de ecruisare, care
ajuta arderea tablei in cazul in timpul supraincalziri
Pentru a inbunatati structura tablei si pentru a se evita
ruperea ei din nou in zonele sudate , dupa terminatea suduri , cand cordonu de sudura
are inca o culoare rosie inchis se bate usor cu ciocanul, tinadu-se cu contra cu nicovala de
mana.In cazul cand roata inpiedeica operatia de indreptare sau pragul trebue demontata
de pe automabil, se suspenda automabilui pe o capra metalica si se demonteaza roata
respectiva.
Netezirea pragurilor cu lipitura moale(aliaj de cositor cu
plumb) se face in felul urmator:
-se pregateste suprafata pe care trebue sa se puna aliajul,curatindu-se de toate
inmuritatile si de vopsea pana ajunge la luciu metalic.Se decapiaza cu clorura de zinc ,
13

dupa care se asterne cu ciocanul de lipit aliajul de portiuni mici netezinduse cat mai bine.
Repararea pragurilor nedemontabile tamponate se face in felul urmator
-se ridica portiunea de prag indoita cu ajutorul unei rangi sau a unei grinzi de lemn pana
cand ajunge la pozitia apropiata de cea notrmala.In cazul in care a promit lovitura din
fata, se va reduce la loc cu un dispozitiv hidraulic sau mecanic sau, in lipsa acestuia cu
un cric obisnuit:
-daca pragul este rupt se prinde cu cateva puncte de sudura :
-se scoate ranga si se indreapta pragul cu ciocanul si cu nicovala de mana iar daca aprat
unflaturi se inlatura prin aplicatea de ventuze calde racite cu bunbac cu apa:
-se sudeara definitiv rupturile cu flacara neutra pentru considerentele aratate interior ,
se netezeste potiunea indreptata , curatiindu-se apoi bine de vopseqa locul indreptat
pentru a se vedea daca nu sun fisuri.
Cand pragul este rupt si lipseste o bucata, se indreapta, se tae
un petic din tabla de aceeas grosime cu pragul aproieat ca marime de bucata lipsa , se
prinde in cateva puncte de sudura, se indreapta si se bonmbeaza dupa profilul arpii, apoi
se sudeaza complec cu sudura oxiacetilenica.Se netezesc prin pilire cordoanele de
sudura.Daca in timpul tamponarii s-a rupt garnitura cheder,ia se inlocuieste
complec.Este de mentionat faptul ca in general au praguri numai in fata in spata rotile
au nuste aparatore de noroi cu nervuri confectionata din tabla prin abutisare.
Pentru inlocuirea pragului ,la caroseria autoturismului Dacia 1310 se
demonteaza, in prealabiul grila de ventilatie ,parasocul, lanternele de pozitei si
ornamentul lateral al farului.In continoare se desfac suruburile de fixare din dreptel
sagetii 1 aflate sub garnitura 9, surubul 2 accesibil pe dedesuptul pragului , surubul 3 de
fixare de stalpul usi si surubul 4 de la basa sasiului.
Montarea la loc a pragului in ordinea inversa a demontari cu
urmatoarele lucrari suplimentare:
-inreriorul pragului se curata atent (la pragurile vechi) de noroi si rugina, dupa care se
aplica cu pistolul de stropit sau pensula 1-2 straturi de protectie anticorosiva:
-se aplica atat pe rama farului 5 , cat si pe bordura pragului 6 un cordon demastic care,
lipindu-se de garniturile 10 si 7, asigura atansarea ansamblului; de asemenea , se aplica
un cordon demastic gros de-a lungul liniei 12 dintre stalpul usi fata si pragul pe linia 11
dintre prag si masca
-dupa asezarea pragul se aplica un cordon demastic intre dublura pragului 8 si prag 6 .
BIBLIOGRAFIE

Stratulat M. DIAGNOSTICAREA AUTOMOBILULUI, Societatea Stiinta si

TehnicaS.A, 1998
Fratila GH , AUTOMOBILE SOFER MECANIC AUTO, Manual pentru scoli profesionale
EDP, Bucuresti, 1992
14

Tocaiuc Gh, ECHIPAMENTE ELECTRIVE AUTO, Editura Tehnica, Bucuresti, 1987

Fratila GH ,INSTALATII ELECTRICE AUTO, Manual pentru scoli profesionale EDP,
Bucuresti, 1992
Untaru M , s.a ,CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOMOBILULUI, EDP, Bucuresti,
1982
Mateevici V, EXPLOATAREA AUTOMOBILELOR, Editura Tehnica, Bucuresti, 1970
NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA REPARAREA AUTOMOBILELOR
REVISTE DE SPECIALITA70
NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA REPARAREA AUTOMOBILELOR
REVISTE DE SPECIALITATE
WWW.SCRIBD.COM
WWW.REFERATE.RO

VII Etapte de vopsire

Etapa I Indepartarea ruginei si slefuire
Pentru aceasta etapa primul pas este acela de izolare a automobilului in vederea
protectiei caroseriei si delimitarea zonei pe care vom actiona. Pentru aceasta vom utiliza:
Folie izolare
Banda izolatoare
Abraziv de diferite granulatii
Role roloc pentru indepartarea stratului de vopsea si a ruginei
Polizor
Degresant
Dupa izolarea zonei se procedeaza la polizare cu rola roloc. Acest tip de rola are
proprietatea de a nu incalzi metalul caroseriei in timp ce indeparteaza cu succes rugina
si vopseaua. Dupa indepartarea ruginei se procedeaza la slefuirea zonelor zgariate cu un
abraziv de granulatie corespunzatoare, in vederea pregatirii pentru chituire. Suportul de
plastic va fi slefuit cu un abraziv de granulatie fina. Degresati zona dupa fiecare
procedura pentru a putea urmari evolutia lucrului.
Repararea se poate exaecuta in doua feluri:
a. prin ondularea tablei, urmat de o refulare la rece,daca deformarea prin intindere
nu este prea mare ;
b. prin incalzirea cutelor, in cazul in care materialul a fost prea tare, prin taerea
surplusului de material potrivit in urma indreprarii si prin sudarea marginilor taieturii.
Aceasta etapa este deosebit de importanta in procesul de retus, avand in vedere ca este
15

suportul de baza pentru vopseaua si lacul care urmeaza sa fie aplicate.

Materiale utilizate:
Chit Klar Ultra Color.
Etapa III Grunduire
Inaintea aplicarii stratului de culoare, pentru izolarea porilor din chitul de umplere
si pentru o suprafata de aplicare uniforma, se aplica un strat de grund.
Materiale utilizate:
Grund, preparat conform fisei tehnice
Pistol grunduire, cu o incarcare mare a suprafetei
Praf de control,
Polizor si abrazivi pentru slefuire
Degresant
Inainte de aplicarea grundului se reizoleaza toate elementele (senzori parcare,
faruri, stopuri, etc) care nu se doresc a fi acoperite. Grundul se prepara, conform fisei
tehnice, cu proportiile indicate de intaritor si diluant.
Aplicarea se face in doua
straturi cu ajutorul unui pistol special de grunduire, care are o dispersie si putere de
incarcare superioara. Se respecta timpul necesar de uscare, de circa 2 ore la temperatura
ambientala. Pentru grabirea uscarii si pentru obtinerea unor timpi de lucru mai redusi,
poate fi utilizata o lampa de uscare UV.
Dupa uscare, se aplica un praf de control pentru depistarea eventualelor defecte si
denivelari in aplicarea grundului. Urmeaza slefuirea grundului si eliminarea
imperfectiunilor. Se degreseaza suprafata si se pregateste pentru vopsire.
Spatula de aplicare
Lampa UV in cazul nevoii grabirii procesului de uscare
Polizor si abrazivi pentru slefuire
Degresant
Chitul universal de umplere Ultra se amesteca in proportie de 2-3% cu intaritor si se
omogenizeaza inainte de aplicare, pana la disparitia culorii martor a intaritorului. Se
aplica chitul in forma dorita si se asteapta timpul de uscare, conform fisei tehnice.
Pentru grabirea procesului se poate utiliza o lampa de uscare UV, pozitionata la circa 3040 cm de suprafata pentru a nu supraincalzi chitul. Dupa uscare se procedeaza la slefuire
cu ajutorul polizorului si a discurilor abrazive. Canturile si colturile vor fi slefuite
manual pentru a evita spargerea suportului.
Dupa incheierea acestor proceduri suprafata se degreseaza in vederea aplicarii
grundfillerului.
Etapa IV Vopsire
Aceasta etapa este cea mai vizibila in calitatea lucrului final. Inaintea acestei proceduri
se reizoleaza zona si autovehiculul intra in cabina de vopsire.
Materiale utilizate:
Folie si banda izolatoare
Spectrofotometru
16

Vopsea, diluant
Se izoleaza toate zonele periferice pentru definirea panourilor de vopsire. In zona de
pierdere se utilizeaza banda speciala de pierdere care elimina necesitatea de polishare
ulterioara. Atentie la zonele precum capacul rezervorului sau usile automobilului, unde
poate aparea efectul de gazare.
Inainte de aplicarea vopselei se matuieste vopseaua de pe intregul panou pentru
asigurarea unei aderente optime. Se degreseaza si se trece la prepararea vopselei.
Cu ajutorul Spectrofotometrului X-Rite se citeste in 4 puncte culoarea vopselei caroseriei
iar softul special indica nuanta necesara. Vom utiliza o vopsea bicomponent, asa ca se
procedeaza la amestecul pigmentilor in proportile corecte cu diluantul (conform fiselor
tehnice de produs).
La procedura de vopsire, se aplica mai intai un strat de aderenta, se lasa un timp de
aerare dupa care se aplica stratul de culoare in sistemul dorit si in pierdere, avand in
vedere ca se vopseste un singur element al caroseriei. Dupa o zvantare de 8-10 minute
aplicam stratul final de baza
Etapa V Aplicare lac auto
Lacul reprezinta stratul final, care pune in valoare culoarea vopselei si protejeaza
caroseria impotriva factorilor externi, meteorologici sau mecanici. De aplicarea corecta a
lacului depinde efectul final: o suprafata intinsa, care etaleaza culoarea, fara defecte
precum coaja de portocala.
Materiale necesare:
Lac autor
Intaritor
Diluant
Se procedeaza la prepararea lacului auto prin amestecul lacului in proportiile necesare
cu intaritor si diluant iar apoi se aplica un prim strat pe toata suprafata pregatita. Dupa
un timp de aerare intermediar se aplica stratul final de lac si se trece la perioada de
uscare in cabina.
Etapa VI Uscare, dezizolare si polishare
La fel de importanta ca si etapele de pregatire si de aplicare a substraturilor, de uscarea
corecta depinde calitatea stratului de lac si evitarea defectelor ulterioare. Pentru aceasta
trebuiesc respectati timpii de uscare si temperatura recomandata.
Dezizolarea se realizeaza cu atentie si se indeparteaza benzile in zonele de pierdere. In
cazul in care este nevoie de polishare, se actioneaza cu materialele necesare pentru
uniformizarea zonei de trecere intre elementele proaspat retusate si restul caroseriei.
VIII. Masuri de tehnica a securitatii munci

Lucrarile executate in cadrul montajului general prezinta, in foarte multe cazuri ,

pericolede accidente care pot fi evitate daca se respecta normele indicate pentru aceste
lucrari .Dintre aceste masuri putem enumera:
17

- temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea

activitatii (temperature ridicata micsoreaza atentia si perceptia , iar cea scazuta
micsoreaza mobilitatea lucratorilor).
- masuri de mecanizare si automatizare , in special a operatiilor grele si cu risc crescut de
accidente .
- protejarea instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si legarea aparatelor si
instalatiilor la pamant .
- verificarea inainte de utilizare a instalatiilor de ridicat (cabluri , lanturi, scripeti).
- ancorarea masinilor si instalatiilor in timpul transportului .
- evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor .
- mecanismele de ridicatsi transportat sa fie manevrate numai de personal calificat in
acest scop respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevreaza substantele
necesare spalarii pieselor .
- locurile in care se efectueaza rodajul si incercarea masinilor mai ales cand se lucreaza
cu produse inflamabile vor fi dotate cu tot echipamentul necesar prevederii si stingerii
incendiilor.
- verificarea starii utilajelor si dispozitivelor folosire .
- indepartarea aschiilor de pe masini .
-respectarea regulilor de depozitare a pieselor .

IX. Clasificarea caroseriilor

Caroseria reprezint partea superioar a automobilului (suprastructura) i este
amenajat pentru transportul persoanelor i al bunurilor i pentru montarea diferitelor
utilaje i instalatii pentru efectuarea de diferite lucrri sau pentru prestarea de servicii.
La constructiile mai vechi de autoturisme i autobuze i la autocamioanele
actuale,caroseria constituie o parte distinct i se monteaz pe cadru, din aceast cauz
fiinddenumit neportant.
La autoturismele, microbuzele i autobuzele moderne, caroseriapoate fi semiportant,
cnd preia partial sarcinile exterioare (n acest caz podeaua estefixat rigid de cadru prin
uruburi, nituri sau sudur), i portant, cnd preia toate formele provenite din micarea
18

automobilului (n acest caz cadrul nu mai este ntlnit caelement distinct).

Caroseria unui automobil trebuie s satisfac urmtoarele cerinte:
-s aib o form ct mai aerodinamic;
-s fie ct mai uoar i ct mai rezistent;
-s prezinte o vizibilitate maxim pentru conductorul auto, n scopul mririi sigurantei
de circulatie;
-s fie confortabil.
Clasificarea caroseriilor automobilelor se face dup mai multe criterii, cele
maiimportante fiind: forma, destinatia i datele tehnice impuse.Criteriul principal de
clasificare a caroseriilor este destinatia acestora, care coincide cu destinata
automobilului, impune forma, datele tehnice i modul de constructie. Avnd n vedere
acest lucru, caroseriile se clasific n:
-caroserii de autoturismecaroserii de microbuze, caroserii de autobuze;
-caroserii de autocamioane;
-caroserii cu destinatie special.

X. Partile componente ale caroseriei

Prin cadru se intelege stuctura de rezistenta a intregului ansamblu al automobilului.

Pe cadru se monteaza principalele agregate ale automobilului si anume motorul,
transmisia, suspensia, puntile motoare, directia si eventual caroseria. Prin caroserie se
intelege structura de rezistenta care asigura asezarea si securitatea persoanelor si
marfurilor transportate sau montajul instalatiilor principale. La constructiile mai
vechi de automobile si la actualele constructii de autocamioane, caroseria se monteaza
pe cadru si formeaza o parte distincta. La autoturismele si autobuzele moderne
caroderia preia si rolul cadrului de a asigura structura de rezistenta a intregului
ansamblu al automobilului. In acest din urma caz caroseria se numeste portanta iar
cadrul lipseste ca organ distinct.
Automobilele cu destinatie speciala ca de exemplu automacaralele,
19

autofrigorificele, autobetonierele, autobasculantele, etc. au agregate cu functionare

independenta de automobil propriu zis al caror studiu apartine altor discipline. Astfel
mentionam de exemplu, pompele si sistemele hidraulice, sitemele de cabluri, trolii si
frane ale macaralelor, instalatiile frigorifice motoarele si reductoarele pentru antrenarea
amestecatoarelor de beton etc.
Toate automobilele moderne sunt dotate cu instalatii pentru ridicarea confortului si
pentru deservirea mecanizata. Astfel enumeram aici instalatiile de climatizare, sitemele
hidraulice sau pneumatice pentru actionarea usilor sau manevrarea geamurilor,
instalatiile de incalzire independente de motor etc.
La automobilele destinatre pentru deplasarea pe teren neamenajat, cu pante mari,
treceri de ape prin vad etc., se prevad cabestane sau trolii pentru tragerea cu cablul.

XI. Defectele pragului caroseriei

Constructiv,pragul podelei, la majoritatea caroseriilor de autoturisme,este realizat din

tabla ambutisata sub forma de cheson inchis,care face legatura de-a lungul podelei,intre
stalpul din spate,stalpul central sistalpul din fata,acoperind practic toata distanta dintre
cele doua aripi.
Una dintre cele mai importante cauze care produc zgomote este desfacerea punctelor de
sudur la elementele caroseriei asamblate prin sudare. Aceasta se remediaz fie prin
sudare prin puncte, dac poziia permite, fie prin sudare sub form de puncte. Dac
elementele asamblate au o grosime mai mare, se poate folosi punctarea i prin sudare cu
arc electric, deoarece dac elementele de asamblare sunt subiri, sudarea cu arc electric
poate duce la arderea materialului. Datorit ptrunderii apei n caroserie prin podea se
deterioreaz stratul din material anticorosiv i, respectiv, pragurile i pasajul roilor.
Zonele corodate se nlocuiesc cu elemente corespunztoare din tabl prin sudare. La
autobuze acoperiul este confecionat din mai multe buci de tabl asamblate prin
fuire sau sudare i la ele se pot ivi mai des fisuri ale asamblrilor care s permit
ptrunderea apei. Se repar prin demontarea cptuelii interioare a acoperiului, prin
curarea zonei fisurate i apoi se sudeaz sau se reface falul. La orice element care a
suferit deteriorri trebuie s se ndeprteze mai nti vopseaua, deoarece sub stratul de
20

vopsea mai pot fi defecte ascunse. Vopseaua i straturile de chit de sub ea se ndeprteaz
pn ce tabla ajunge la luciu metalic.

XII. ANEXE
1Constructia cadrelor Cadrele clasice Forma lonjeroanelor i a cadrului este
conditionat de probleme de rezistent (lonjeroane mrite la mijloc), de bracarea
rotilofat (ngustarea distantei dintre lonjeroane) i de dezbaterea puntilor (deplasri pe
vertical, n special ale puntii spate). Lonjeroanele pot fi profiluri n I (la autocamioane),
sau grinzi din tabl de otel ambutisat n form de U, pentru vehiculele mai uoare.
Frecvent, pentru autoturisme, lonjeroanele din tabl profilat se nlocuiesc cu tuburi de
sectiune dreptunghiular. Lonjeronul este format din dou elemente, dintre care unul nu
este dect un simplu capac, asamblat prin sudur electric, sau, mai rar, prin nituire
Figura 1-1. Figura 1-1 Tipuri de lonjeroane bloc Traversele sunt fabricate dup aceeai
tehnic precum lonjeroanele. Aceste cadre se numesc cadre tubulare. Ele ofer o
rigiditate i o rezistent mult superioare fat de cadrele clasice, la aceeai mas de
material, dar prezint inconvenientul de a nu permite utilizarea asamblrilor filetate
pentru fixarea diverselor organe pe asiu. Pentru aceasta se folosete sudura oxiacetilenic sau electric, mai ales pentru fixarea caroseriei pe asiu. Anumite cadre
tubulare prezint diferite decupri ce permit utilizarea asamblrilor filetate pentru
fixarea diferitor organe ale autovehiculului. Autobuzele moderne de transport rutier i
de turism au cadru distinct, cu lonjeroane curbate deasupra celor dou punti, asigurnd
aezarea ct mai joas a platformei, pentru un centru de greutate cobort, uurnd
totodat urcarea pasagerilor.Curbura n 5 plan vertical conduce, de asemenea, la
mbunttirea stabilittii autovehiculului, prin coborrea centrului de greutate.
La autocamioane, cadrul se execut din lonjeroane legate ntre ele prin traverse.
Lonjeroanele sunt executate din profil U cu nltimea variabil, functie de valoarea
momentului ncovoietor. Pentru rigidizarea traverselor se prevd diagonale din teav
rectangular.
Pe traversa din spate cadrul are montat dispozitivul de remorcare iar, pentru protejarea
caroseriei, la partea din fa se monteaz o bar de protectie, Figura 1-2. Pentru
reducerea fortelor care se transmit caroseriei autovehiculului cu care are loc coliziunea,
n special n cazul ciocnirii cu un autoturism, cnd diferenta de mase dintre vehicule este
semnificativ, barele de protectie la autocamioanele contemporane sunt fixate pe
lonjeroanele cadrului prin intermediul unor absorbanti de energie. Acetia au rolul de a
21

disipa un procent din energia de impact n structura absorbant, care poate fi, vezi
Figura 1-2, de tip telescopic. Pentru evitarea efectului de mpnare, n cazul coliziunii
din spate dintre autovehicule, standardul ECE 42 indic obligativitatea ca toate
autocamioanele i autoutilitarele s fie echipate la partea din spate cu bare suplimentare
de protectie (antimpnare) pozitionate la o nltime de 445 mm fat de sol. Pozitionarea
barei paraoc spate fat de nivelul solului se va face tinnd cont de gradul de ncrcare a
autovehiculului i de regimul de deplasare, accelerare, mers uniform, frnare. Situatia
cea mai dezavantajoas de ciocnire spate, ntre un autoturism i o autoutilitar, este
reprezentat de sarcina util nul a autoutilitarei i deplasarea n regim de frnare. n
acest caz micarea de tangaj i absenta sarcinii pe puntea spate vor duce la mrirea
distantei dintre bara paraoc spate a autoutilitarei i sol, existnd pericolul ca
autoturismul care vine din spate s se mpneze. Putem concluziona c asigurarea
unei capacitti mari de trecere sau o majorare a pozitiei caroseriei fat de sol trebuie s
fie combinat cu asigurarea unor dispozitive de protectie contra mpnrii, care s
satisfac securitatea tuturor participantilor la trafic.
n vederea consolidrii lonjeroanelor, respectiv pentru rigiditatea cadrului, se utilizeaz
traverse n form de X, executate ca grinzi de egal rezistent cu zbrelele. Pentru a
permite bracarea rotilor de directie, lonjeroanele laterale se curbeaz n planul orizontal,
i se fixeaz cu traverse obinuite i cu traverse diagonale. La autoturismele cu suspensie
independent a rotilor se folosete un cadru cu tub central, care servete simultan i
pentru nchiderea arborelui longitudinal. Comparativ cu cadrul cu lonjeroane acesta este
mai rigid, mai uor i creeaz rotilor o mare mobilitate. mbinrile cadrului sunt fcute
prin nituire iar, mai nou, prin sudare n capete dup procedeul prin rezistent n stare
solid, prin puncte sau prin custur n relief. Pentru toate procedeele trebuie ndeplinite
conditiile fundamentale n vederea obtinerii unor suduri de calitate. Astfel, la sudarea n
capete trebuie executat o nclzire uniform a capetelor celor dou piese de mbinat.
Pentru sudarea n relief se cere o curtare ngrijit a suprafetelor. Nedecaparea sau
nenlturarea depunerilor pe ridicturi modific rezistenta lor de contact i, astfel,
curentul se repartizeaz uniform asupra ridicturilor.

Ridicturile nu trebuie s fie aplatizate nainte, dar dac aplatizarea are totui loc nainte
de formarea nucleului topit, atunci nclzirea local nceteaz i sudura nu se mai
produce. De fapt, dup aplatizarea ridicturii, plcile se ating pe toat suprafata lor i
curentul trece de la prtile nclzite, spre prtile mai reci deoarece rezistenta elastic a
acestora este mai mic.

22

I. ARGUMENT......... 3
II. Repararea pragului..........4
II.1.Pragurile deformate fara intinderea materialului..5
II.2.Pragurilele deformate cu indinderea materialului.....5
II.3.Repararea pragurilor care au suferit deformari adanci si rupturi..........6
II.4. Repararea pragurilor nedemontabile tamponate de autocamioane....6
III. Repararea pragurilor la diferite tipuri de vehicule....................................6
III.1. Repararea pragurilor la autoturisme...6
III.2. Repararea pragurilor nedemontabile tamponate de autocamioane......7
III.3. Diferite metode de reparare......8
III.4. Repararea pragurilor la autobuze...10
IV.Montarea.........10
V.Concluzie.......12
VI.Bibliografie..........15
VII Etape de vopsire....................16
VIII. Masuri de tehnica a securitatii munci................................................. 17
XI. Defectele pragului caroseriei........................................................................19
XII. ANEXE.........................................................................................................20

23