Proiecte Eccp Vopsireaautomobilului

VOPSIREA AUTOMOBILULUI
Tanaviosoft 2009
profesor Tănase Viorel

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” Clasa a XI-a C
OLTENIŢA calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto
TEMA DE PROIECT
pentru
Examenul de obţinere a certificatului de calificare profesională-nivelul 2
anul şcolar 2008-2009
OPERATILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII.
TEHNOLOGII DE EXECUTIE
Autorul lucrării:
Îndrumător de proiect,
2009
Operatiile principale ale vopsirii.
MEMORIUL EXPLICATIV
Proiectul cu tema Operatiile principale ale vopsirii.

Tehnologii de executie.
Evidentiaza operatiile de vopsire in domeniul
Tinichigerie Vopsitorie Auto.
Lucrarea prezinta aspectele principale ale
tehnologiilor de executie pentru fiecare operatie de
vopsire.
Realizarea proiectului Operatiile principale ale
vopsirii atinge o serie de competente tehnice generale
dar si competente specifice.
Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare
sunt:
1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
2. Lucrul in echipa
3. Utilizarea si interpretarea documentatiei
tehnologice.
¾ Exploatează baze de date.
¾ Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini.
¾ Comunică prin Internet.
¾ Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea
obiectivelor.
¾ Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.
¾ Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea
sarcinilor.
¾ Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu
¾ Interpretează desene speciale
¾ Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea
practică
1
2009
CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE

Examenul de certificare a competentelor profesionale
Anul de completare-nivelul II de calificare
Clasa a XI –a C
Tinichigiu-vopsitor auto
1. Tema proiectului.
2. Memoriul explicativ.
3. Principii de functionare.
4. Tipuri constructive.
5. Documentatia tehnica.
Desenele de ansamblu.
Partile componente.Descriere.
Schemele tehnologice.
6. Constructia utilajului
tehnologic.................................................
7. Functionarea utilajului
tehnologic..............................................
8. Exploatarea utilajului
tehnologic................................................
9. Intretinerea utilajului
tehnologic.................................................
10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate.
11. Normele de tehnica securitatii muncii.
12. Cuprinsul.
13. Bibliografia.
2
2009
OPERATIILE PRINCIPALE ALE

VOPSIRII.
Proiectul este structurat pe urmatoarele capitole:
1. Factori care determina o buna vopsire.
2. Alegerea procedeului tehnologic.
3. Pregatirea suprafetelor.
4. Dotarea cu utilaje speciale.
5. Organizarea sectiei de vopsitorie.
6. Pregatirea materialelor pentru vopsire.
3
2009
1.Factori care determina o buna vopsire
Alegerea materialelor de vopsire. Industria de lacuri si vopsele

produce o gama variata de sortimente,fiecare tip de vopsea fiind
necesar pentru un anumit scop,deoarece nu exista vopsele universal
corespunzatoare,care sa poata aplicate pe orice tip de obiect si in orice
conditii de exploatare.
Rezulta ca alegerea materialelor de vopsire trebuie sa include un
studiu al conditiilor de exploatare a produsului si sa tina seama de
specificul acestuia .De asemenea, trebuie sa se tina seama de
posibilitatile tehnologice pe care le impune vopseaua aleasa ( de
exemplu daca o vopsea necesita uscare la cuptor, nu trebuie uscata
natural chiar daca produsul manifesta o tendinta aparenta de uscare la
aer etc.).
Studiul conditiilor de exploatare ale obiectului supus vopsiri trebuie
sa tina seama de o serie de factori : daca obiectul va fi utilizat in
exterior (in atmosfera libera) sau an interior(in incaperi) ;cum se
prezinta climatul (cel temporar este cel putin agresiv pentru pelicule;
solicitarea aste mult mai mare in zonele reci si mai ales in zonele
tropicale, uscate si umede) ; daca produsele vin in contact cu substante
chimice (acizi, baze, saruri, uleiuri, dizolvanti etc.),pe ce durata ,la ce
concentratii,temperature etc.Pentru acoperiri rezistente la umiditate se
recomanda emailuri pe baza de bitum sip e baza de rasini fenolice;
pentru acoperiri rezistente la agenti externi se utilizeaza emailuri
alchidice si epoxidice, cu uscare la aer sau la cuptor, precum si
emailuri ureoformaldechidice si melaminice,cu uscare numai la cuptor
; pentru acoperiri rezistente la chimicale sunt indicate emailurile pe
baza de ciarura de polivinil; pentru vopsiri rezistente la temperaturi
mai ridicate (pana la 500°C ),emailurile siliconice dau rezultate cele
mai bune etc. La realizarea unui nou produs, o data cu proiectarea
trebuie rezolvata si problema vopselei celei mai potrivite.
4
2009
2.Alegerea procedeului tehnologic

Depinde de calitatea suprafetei si de materialul din care este
confectionat obiectul, de calitatea materialelor de vopsire care trebuie
aplicate si de gradul de finisare urmarit.Tehnologia trebuie sa asigure,
prin operatiile si fazele preconizate, realizarea tuturor acestor conditii
si sa cuprinda toate operatiile, ancepand cu pregatirea suprafetelor,
continuand cu grunduirea, chituirea, vopsirea si terminand cu uscarea
si transportul.
Se precizeaza cum se pregateste suprafata, cu ce materiale, cum se
aplica gundul, vopseaua, viscozitatea optima de aplicare, diluantul,
cate straturi intermediare si finale trebuie depuse, grosimea lor, timpul
necesar pentru uscarea fiecarui strsat si modul de uscare(in aer liber
sau la cuptor).Pentru chituire, trebuie date detalii in legatura cu felul
chitului, numarul de straturi, grosimea lor etc. De asemenea, se indica
presiunea aerului (la pulverizarea pneumatica), temperatura vopselei,
eventual si alte caracteristici, daca sunt necesare (rezistivitatea pentru
emailuri electrostatice, prepararea grundurilor formate din doua
componente etc.).
Pentru instalatiile de vopsire mecanizate este necesar sa se arate
cum vor fi deplasate piesele, cum vor fi agatate de lantul transportor
etc.
O tehnologie este bine intocmita cand asigura realizarea operatiilor,
fara deosebire de la o, piesa de alta, de o inalta calitate si cu o
productivitate ridicata. Ceilalti factori care determina o buna vopsire
sunt pregatirea suprafetelor cu utilaje adecvate si organizarea corecta a
sectiei de vopsitorie.
5
2009
3.Pregatirea suprafetelor
Un sistem de vopsire corect ales, dar aplicat pe o suprafata suficient
pregatita, va avea ca rezultat formarea unei pelicule mai putin
rezistenta chiar decat cele obtinutecu vopsele de calitate mai slaba ,
insa aplicate pe suprafete corect pregatite.
Pregatirea suprafetelor, inainte de vopsire, constituie o operatie de
cea mai mare importanta, atat pentru protectia anticoroziva cat si
pentru aderenta buna la suport a materialelor peliculogene.
Lucrarile anterioare operatiei de vopsire (ambutisarea, sudarea si,
in general toate prelucrarile mecanice) trebuie executate cu multa
grija, pentru a se asigura realizarea unei suprafete cat mai netede. Este
gresita conceptia ca defectele de suprafata aparute dupa
prelucrarile anterioare pot fi corectate prin chituiri excesive. Defectele
mentionate trebuie inlaturate inainte de vopsire, prin indreptare,
sudare, polizare etc.
Scop: îndepărtarea
• petelor de rugină
• ţunderelor
• bavurilor
• straturilor vechi de vopsea
• impurităţilor
Metode de curăţire a materialelor metalice:
• manuală (scule:răzuitoare, perii sârmă,
polizoare, abrazivi)
Suport abraziv Hârtie Rondele Bureţi abrazivi Hârtie abrazivă

abrazive
Discuri Bureţi Rol Hârtie Rondele pe

lamelare abrazivi abrazivă suport pânză
frontale
6
2009
• mecanică
sablarea cu nisip - se foloseşte
pentru piese laminate, turnate şi
forjate.
sablarea cu alice
tobare uscată
tobare umedă
• chimică(decaparea)-scop îndepărtarea
straturilor de oxizi
cu acid sulfuric(în tobe rotative,
prin imersie)
cu acid clorhidric
cu detergenţi
• degresarea-scop: îndepărtarea materiilor grase
saponificabile
cu solvenţi alcalini
Compoziţia Reţeta I g/l Reţeta II g/l Reţeta III g/l
soluţiei
Hidroxid de sodiu 70-100 50-70 10-20
Na OH
Regimul de lucru 80-90 80-90 80-90

-temperatura de
lucru, 0C
-durata de 10-20 15-40 20-30
imersie, min
Utilizări Piese de oţel Pentru degresarea Pentru degresarea
foarte murdare pieselor de oţel pieselor din cupru
şi aliaje de cupru
foarte murdare
Observaţie: tabelul de mai sus constituie un exemplu, în literatura de
specialitate sunt date toate reţetele de degresare cu regimurile de lucru
aferente.
7
2009
prin imersie
cu degresare electrolitică
spălare (imersie, pulverizare)
uscare (naturală, artificială)
Metode de curăţire a materialelor metalice neferoase:

• manuală (scule:răzuitoare, perii sârmă,
polizoare)
Perie sârmă Flex Maşina şlefuit
• mecanică
sablarea cu nisip
sablarea cu alice
tobarea uscată
tobarea umedă
• degresarea
cu solvenţi organici
hidrocarburi combustibile(benzina,
petrolul,
white spirt)
prin ştergere
prin imersie
8
2009
4.Dotarea cu utilaje speciale

. Orice efort de imbunatatire a calitatii vopsirii, daca nu este sprijinit
de introducerea mecanizari procesului tehnologic, si de folosirea
utilajelor, nu da rezultate optime.
Pregatirea suprafetelor in agregate complex, automate, vopsirea in
spatii inchise (cabine de vopsire ), precum si uscarea in cuptoare la
temperaturi intre 80 si 180°C (in functie de natura materialului
peliculogen), confera peliculelor o deosebita rezistenta la coroziune si
un aspect placut.
9
2009
5.Organizarea sectiei de vopsitorie

Amplasarea sectiei sau atelierului(in functie de marime, poate exista o
linie de vopsire), un atelier sau o sectie) de vopsitorie trebuie
organizata astfel incat drumul pieselor pentru vopsire si in special al
celor vopsite sa fie cat mai direct si mai scurt.
Contrar, prin stivuiri, manevrari, transbordari, creste pericolul lovirii
si deformari pieselor. Daca pentru piesele deteriorate, inainte de
vopsire, mai exista posibilitatea remanierii( prin redresare. Eventual
chituire-slefuire, pentru cele vopsite, o deteriorare locala poate
constitui un motiv de rebut , din punctul de vedere al vopsirii.
Indreptarea loviturilor pe o piesa vopsita, eventual chituirea-slefuirea
si revopsire locala, cu o vopsea cu uscare la aer, nu mai readuce piesa
la calitatile initiale. Chiar si aspectul are mult de suferit deoarece in
jurul locului vopsit, care apare cu un petec, se observa stropii
fasciculului de vopsea pulverizata.
Daca atelierul de vopsitorie face parte dintr-o sectie, amplasarea lui
trebuie facuta la extremitatea halei, pentru a avea legatura direct cu
exteriorul
10
2009
6.Pregatirea materialelor pentru vopsire

Materialele de vopsire se livreaza de catre fabricile furnizoare intr-o
stare foarte vascoasa, de multe ori sub forma de paste. Emailurile,
vopselele si grundurile, mai ales, contin pigmenti si materiale de
umplutura, care, din cauza densitatii lor mari, in comparatie cu
densitatea lichidelor in care se afla in suspensie, manifesta o puternica
tendinta de sedimentare (depunere). Cu cat vascozitatea lichidului este
mai redusa, cu atat viteza de depunere este mai mare. In general,
materialele de vopsire, pregatite pentru aplicare, au vascozitate mica,
deci este firesc ca, in timpul depozitarii, care poate sa dureze si cateva
luni de zile, pigmentii si materialele de umplutura sa se separe de
liant.
Cele mai multe nuante de vopsele se obtin prin amestecul in
proportii diferite a pigmentilor de culori diferite; din cauza diferentei
de densitate pentru fiecare pigment, separarea se produce in straturi
diferite: la fundul vasului se depune pigmentul cel mai greu,
pigmentul cel mai usor fiind ultimul care se depune, deci formeaza
stratul cel mai de sus. Unii pigmenti, si in special cei grei, prin
depunere si sedere indelungata marcheaza o tendinta de aglomerare
(particulele se lipesc intre ele) atat intr-o pronuntata incat nu mai pot fi
reinglobati in mama liantului, printr-o simpla amestecare. Din aceasta
cauza, nuanta se modifica, deoarece, prin neparticiparea unei cantitati
oarecare de pigment, se schimba proportia cantitativa.
preintampinarea acestor fenomene, sau pentru a le reduce ca
intensitate, materialele de vopsire se livreaza in stare vascoasa.
Pregatirea materialelor pentru vopsire trebuie executata ca precautie
chiar din momentul dezambalarii. Praful si impuritatile de pe ambalaje
trebuie sterse cu grija (cu o carpa uda), in special in zona capacului;
nu se recomanda suflarea, deoarece praful imprastiat in atmosfera
cade apoi in vasele deschise.
Dupa scoaterea capacului si mai ales daca acesta nu a fost inchis
etans, daca materialul de vopsire este cu uscare la aer, se constata
existenta la suprafata a unei pielite care poate ajunge la cativa
milimetri si constituie un inceput de uscare a vopselei; prin amestecare
11
2009
in masa vopselei nu se mai dizolva, deoarece este transformata chimic,

ei se fragmenteaza in mici bucati care inrautatesc aspectul peliculei. In
plus, ea modifica raportul liant-pigment deoarece este formata in
special din liant. Din aceasta cauza, pielita trebuie inlaturata cat mai
complet posibil, constituind o pierdere.
Pentru omogenizarea materialului de vopsire, continutul trebuie
amestecat cat mai energic, pana cand pe fundul vasului nu se mai
constata existenta sedimentului. Pentru vase si recipiente mici de
vopsire, amestecarea se realizeaza manual; pentru butoaie mai mari (
circa 200 kg) se recomanda agitarea mecanizata.
Se trece apoi la diluare, verificandu-se puritatea diluantului.
Butoaiele in care se livreaza pot forma rugina, care, prin desprindere,
ajunge in masa lichidului sau, datorita depozitarii in aer liber si
inchiderii neetanse, poate contine apa. Cum ambele impuritati sunt
mai grele decat dizolvantii organici , obisnuiti, este suficient ca
diluantul sa fie lasat cateva minute in repaus, in vasul intermediar,
pentru a se sedimenta; procedeul este eficace numai pentru diluantii
nemiscibili cu apa. Cantitatea de diluant necesara este in functie de
natura vopeselei si de metod de aplicare ce se va utiliza; pentru
materialele de vopsire pee baza de rasini sintetice sunt necesare 15-
20% in greutate de diluant fata de vopseaua nediluata; pentru
emailurile nitrocelulozice 80-100%.
Daca se respecta conditiile de puritate mentionate, in general, nu
este necesar sa se mai filtrece vopseaua; totusi daca se constrata
existenta impuritatilor se executa si o filtrare printr-o sita metalica (cu
2 500-10 000 ochiuri/cm ).
Exista materiale de vopsire formate din doi componenti, care se

amesteca exclusiv intainte de utilizare si se prepara numai in
cantitatile neceare pentru o perioada de timp limitata (de ordinul
zecilor de minute pana la 6-8 h, dupa indicatiile care se specifica).
Pentru aceste vopsele se amesteca, mai intai, cele doua componente,
se omogenizeaza, se masoara vascozitatea si, la sfarsit, daca mai este
necesar, se adauga si diluantul.
12
2009
OPERATIILE PRINCIPALE
Presupunand ca suprafata pieselor a fost pregatita in
vederea vopsirii, in majoritatea cazurilor, piesele trec prin
operatiile redate in cele ce urmeaza.
Operatiile principale de vopsire sunt:
1. Grunduirea.
2. Chituirea.
3. Vopsirea.
4. Uscarea.
5. Vopsirea si lacuirea.
13
2009
1.Grunduirea
Grunduirea este operatia prin care se depune pe suprafata
metalului prima pelicula de material de vopsire ce constituie
baza acoperirilor ulterioare (provine din limba germana,
grund=baza). O serie de materiale de vopsire, utilizate ca
pelicule finale, nu adera satisfacator direct pe metal; se recurge,
in acest caz, la operatia prin care se depune, mai intai, o pelicula
formata dintr-un liant cu o foarte buna aderenta; peste aceasta,
datorita microasperitatii pe care o poseda ( grundul este
compus din putin liant si foarte mult pigment si materiale de
umplutura), peliculele devin mult mai aderente.
Peliculele al caror liant are o capacitate de aderenta
satisfacatoare la metal se pot aplica si direct, fara grund,
realizandu-se aderenta la suprafata metalului, superioara fata
de cazul utilizarii gradului. Aceste mod de a lucra se utilizeaza
numai in cazut unei vopsiri simplificate la maximum, cand se
aplica un singur strat. In acest caz, cantitatile de pigmenti si
materiale de umplutura fiind mult mai reduse (pentru ca este
vorba de emailuri in general), se obtine o pelicula lucioasa care,
ca si metalul, provoaca scaderea considerabila a aderentei
ulterioare, astfel incat aderenta sistemului de pelicule nu este
rezolvata, ci numai deplasata.
14
2009
2.Chituirea
Chituirea urmareste umplerea tuturor denivelarilor, pana la
nivelul proeminentelor, astfel incat suprafata sa prezinde un
grad de netezime cat mai pronuntat.
Exista doua feluri de chituri: chituirea de cutit prin care
materialul de chituire, sub forma unei paste, se aplica cu
spaclul, precum si chituirea prin pulverizare, la care materialul
este diluat aproape ca si un grund si se aplica cu pistolul.
Chituirea prin spaclu se aplica suprafetelor rugoase, pentru o
nivelare grosolana, iar cea prin pulverizare se aplica pe
suprafetele chituite cu cutitul si slefuite, pentru a corecta cele
mai mici denivelari.
Nu este obligatoriu ca toate piesele sa fie chituite. Daca
prelucrarea piesei
slefuite urmareste indepartarea tuturor urmelor provenite de
la chituire, astfel incat sa se obtina o netezime cat mai avansata.
Operatia se executa cu hartii abrazive, hidrorezistente, deoarece
operatia se efectueaza pe cale umeda. La inceput, se lucreaza cu
granulatii mai mari, iar catre sfarsit, se recurge la granulatii tot
mai fine astfel incat sa nu se observe, prin pelicule ulterioare,
urmele lasate de grauntii abrazivi.
Cand se considera chituirea terminata (bineinteles si
slefuirea), pentru a se da posibilitatea controlarii calitatii, se
recomanda aplicarea unui email lucios, in strat subtire, care
scoate in evidenta cele mai mici denivelari. Daca se constata
defecte de chituire, se inlatura prin reluarea operatiiloe.
15
2009
3.Vopsirea
Operatiile anterioare au avut ca scop crearea conditiilor

optime pentru ca pelicula finala de vopsea (email sau lac) sa
prezinte cat mai putine defecte. Uneori, se aplica numai unul
sau mai multe straturi de vopsea, alteori peste vopsea se
depune stratul de email si exsta cazuri cand peste email se
depune si un strat de lac. Emailul se poate aplica si fara strat
intermediar de vopsea, in schimb. lacul necesita sa fie o vopsea,
fie un email, care sa asigure uniformitatea culorii fondului. In
cazut lemnului, pentru a se scoate in evidenta textura, lacul se
aplica direct pe grund ( care nu este pigmentat, daca este
transparent.
Vopsirea prin tamburare
Fig. 3.1
Vopsirea prin imersie
Fig. 3.2
16
2009
Vopsirea electroforetica
Vopsirea prin reflux
Vopsirea in pat fluidizat
Vopsirea prin pulverizare
17
2009
Vopsirea electrostatica
18
2009
4.Uscarea
Uscarea este operatia prin care peliculele devin dure. Se poate

executa o uscare naturala (in aer liber) sau artificiala (in
cuptoare).
Uscarea artificiala, pe langa reducerea considerabila a duratei,
conduce la obtinerea unor pelicule superioare.
Uscarea se aplica fiecarui strat de materialele vopsite,in parte.
Nu se recomanda ca pe pelicule uscate la aer sa se aplice
pelicule care vor si uscate la cuptor.
19
2009
5.Vopsirea si lacuirea
Vopsirea si lacuirea reprezinta operatiile de acoperire cu

unul sau mai multe pelicule de vopsea, email sau lac, in urma
carora obiectul capata culoarea si aspectul exterior necesar; se
executa, in general, pentru piese care anterior au fost grunduite,
eventual chituite slefuite. Pentru vopsirile decorative, se poate
aplica vopseaua direct pe metal, fara substrat de grund.
Grosimea peliculei si numarul de straturi sunt conditionate de
o serie de factori, cei mai importanti fiind redati in cele ce
urmeaza.
Capacitatea de acoperire a vopselei determina grosimea
minima necesara. Se stie ca vopselele pigmentate cu negru de
fum, pulbere (bronz) de aluminiu, miniu de fier, oxid de crom,
avand capacitati bune de acoperire, necesita pelicule destul de
subtiri, pentru a face sa nu se mai vada pelicule sau metalul-
suport: vopsele albe si toate celelalte culori pastel necesita, in
general, pelicule mai groase, pentru a avea o capacitate de
acoperire satisfacatoare: la folosirea acestor vopsele este
necesara acoperirea suprafetelor cu minimum doua pelicule de
vopsea.
Continutul in liant al vopselei determina, de asemenea,
grosimea stratului. Vopselele pe baza de rasini sintetice, cu un
continut in corp de circa 50% se aplica intr-un numai de straturi
de jumate din cel necesar la aplicarea vopselelor nitrocelulozice,
cu un continut in corp de 15-25%, pentru a se obtine totusi
pelicule de aceeasi grosime.
Necesitatea de a acoperi suprafata cu mai multe pelicule de
vopsea mai este determinata si de alte cauze. Astfel, stratul de
vopsea trebuie sa posede si anumite proprietati de protectie; cu
cat grosimea peliculei este mai mare, pana la o anumita valoare
optima circa 100 , cu atat cresc si posibilitatile de protectie
20
2009
deoarece se micsoreaza permeabilitatea. Peste anumite grosimi,

desi permeabilitatea se reduce in continuare , se inrautatesc
alte proprietati (elasticitatea, flexibilitatea, duritatea, aderenta
etc.)
Relatia dintre grosimea peliculelor si numarul lorinfluenteaza,
de asemenea, vopsirea; o pelicula groasa, obtinuta intr-un
singur strat, este calitativ inferioara fata de doua pelicule, a
caror grosime totala este egala cu prima. Oricat de ingrijit s-ar
executa vopsirea, este exclus sa nu se formeze si anumiti pori.
In cazul a doua sau mai multe pelicule, este foarte putin
probabil ca pori sa se suprapuna exact, deci continuitatea
filmului este mult mai bine asigurata si an consecinta
proprietatile anticorozive cresc.
Proprietatea vopselelor de a se usca uniform reprezinta o alta
cauza care impune vopsirea in cateva straturi suprapuse, numai
cand sunt aplicate in straturi subtiri. In marea majoritate a
cazurilor, fie din cauza combinarii cu oxigenul din aer, fie din
cauza transmiterii caldurii de la exterior spre interior, se
formeaza pe suprafata peliculei o pielita fina, mai avansata din
punctul de vedere al uscarii decat restul, ceea ce impiedica
evacuarea componentelor volatile si difuziunea oxigenului (ce
tinde sa intre in toate grosimea peliculei) ; la o pelicula subtire,
aceste actiuni actiuni cu efecte contrarii sunt mai importante.
Limitarea grosimii peliculei mai este conditionata si de faptul
ca pentru vopselele cu componente putin volatile o depasire a
grosimii optime conduce la scurgeri pe suprafetele verticale si
inclinate.
Stratul urmator de vopsea se aplica numai in momentul cand
pelicula anterioara a fost uscata. Deoarece peliculele de finisare
sunt lucioare, ceea ce aduce prejudicii aderentei stratului
urmator, inainte de aplicare, acestea se reslefuiesc, pentru a le
matisa, marindu-se astfel aderenta peliculei.
In ultimul timp, se aplica tot mai larg vopsirea dupa
21
2009
procedeul umed pe umed prin care se reuseste sa se realizeze o

grosime maxima posibila, pentru un anumit tip de vopsea,
efectuandu-se, totusi, o singura uscare.
Grosimea unei singure pelicule, in stare uscata, este de 25-35
. pentru vopselele pe baza de rasini sintetice.
Tehnologia. Procedeele de aplicare a vopselelor si lacurile
sunt foarte variate. Conditia de acuratete in care se desfasoara
procesul de vopsire finala o constituie o particularitate comuna
tuturor procedeelor de vopsire. In timp de la toate peliculele
anterioare vopsirii propriu-zise exista posibilitatea remedierii
prin slefuire, pentru acestea din urma, fara un consum
suplimentar de manopera si materiale, aceasta posibilitate, este
exclusa. Se asigura o calitate ireprosabila a suprafetei peliculei,
daca, pe langa o vopsea buna, fara impuritati, se asigura prin
utilaje si instalati o atmosfera lipsita de praf.
Lustruirea. Unele materiale de vopsire, dupa aplicare (in special
in mai multe straturi), nu prezinta o suprafata lucioasa; de
exemplu, emailurile nitrocecelulozice formeaza mici
proeminente, care nu numai ca nu poseda luciu, dar constituie
si o denivelare accentuata.
Majoritatea peliculelor, sub actiunea intemperiilor (in special
sub actiunea razelor ultravilotele), prezintza o puternica
tendinta de imbatranire, care se manifeasta prin pierderea
luciului.
22
2009
Tehnologia chituirii
. Chituirea de cutit sau spaclu se aplica local sau general. Se

incepe cu chituirea celor mai accidentate locuri sh se termina,
eventual, cu chituirea generala. Nu se aplica straturi mai groase
de o,5 mm pentru o singura faza de lucru. Dupa fiecare strat, se
lasa sa se usuce. Exista chituri pentru uscare la cuptor si chituri
pentru uscare la aer.
Din categoria chiturilor cu uscare la aer fac parte si chiturile
rapide (de obicei, nitrocelulozice), care se utilizeaza pentru
lucrarile de reparatii provizorii.
Chitul se aplica cu spaclul de otel sau de celuloid; se
urmareste ca, prin aceasta operatie, chitul nu numai sa astupe
denivelaera, ci sa o si umple, fara sa lase goluri de aer.
Astuparea denivelarilor cu aliaje de lipit se realizeaza dupa
tehnologia clasica a lipirii. Anterior, suprafata se curata de
grasimi si oxizi (cu solutie acid de clorura de zinc, cu paste
decapante etc.), dupa care aliajul se topeste cu ciocanul de lipit,
pentru suprafetele verticale si cu lampa de benzina, pentru cele
orizontale.
Chiturile din doi componenti (exopodice, poliesterice etc.) se
prepara numai in momentul utilizarii. Se aplica intocmai ca si
chiturile obisnuite. Ele se livreaza sub forma de doi componenti
separati; un component este constituit din liant, materialele de
umplutura si pigment iar celalalt, din intaritorul propriu-zis.
Exista produse la care intaritorul nu se prezinta ca un lichid, ci
este amestecat si el cu materialul de umplutura, formand un fel
de pasta. Din acest motiv, in timp ce intaritorul lichid se
amesteca cu celalalt component, in proporbie (in greutate) de
sub 10% in cazul intaritorului-pasta, proportia poate ajunge
23
2009
chiar la 50% ; dupa amestecare, se intaresc in decurs de 1/2 ha

pana la 3 h, la temperatura normala. Din acest motiv, se prepara
numai in cantitatile strict necesare si se utilizeaza cat mai
repede posibil.
Exista procedee prin care denivelarule se umplu cu material
plastic topit. Principiul de lucru este asemanator sudurii cu
flacara; exista un arzator cu gaz, prin flacara caruia se insufla
materialul plastic sub forma de pulbere,cu un curent de aer
comprimat. Pulberea de material plastic, trecand prin flacara, se
topeste si, in aceasta stare, ajungand pe piesa, se lipeste si apoi
se solidifica.
Chiturile de stropire se aplica pe suprafetele a caror chituire
cu cutitele s-a terminat, iar straturile de chit au fost slefuite;
rolul acestor chituri este de a umple cele mai fine goluri si
denivelari. Tocmai de aceea se aplica prin stropire, procedeu
prin care se asigura o finete a lucrului mai mare decat prin
aplicarea cu spaclul. Exista, de asemenea, chituri de stropire cu
uscare la aer si la cuptor (superioare celor cu uscare naturala).
Dupa fiecare chituire, si in special dupa cele finale, se executa
slefuirea.
24
2009
Avantaje si dezavantaje
. Prin chituire se reuseste sa se acopere toate neregularitatile si

denivelarile suprafetelor, realizandu-se suprafete netede,
frumoase ca aspect.
Chituirea nu se preteaza mecanizarii, de aceea nu este insotita
de un mare costum de manopera. Daca se executa cu chituri
clasice, poroase, cu mult material de umplutura, desi se
imbunatateste aspectul, calitatea anticorosiva este mult mai
prejudiciata. Chituirea, chiar cu chituri exopodice (sau
similare), nu se recomanda decat pentru suprafetele rigide,
nesupuse vibratiiloe si deformarilor.
Slefuirea. Oricat de ingrijit se executa chituirea, raman totusi
asperitati, care dupa uscare trebuie inlaturare prin slefuire.
Slefuirea este o operatie foarte raspandita nu numai la
pregatirea suprafetei pentru vopsire, ci si la vopsirea insasi,
deoarece asperitatii raman si dupa grunduire si vopsire.
Pentru slefuire se utilizeaza atat materile abrazive naturale
(piatra ponce, corindon, smirghel etc.) cat si materiale abrazive
sintetice (carborund, piatra ponce sintetica, corindon sintetic
etc.)
La slefuire, muchiile ascutite,taietoare, ale granulelor de
abraziv, aschiaza, in primul rand, punctele proeminente si dupa
aceea scot si tot stratul superior. Pe suprafata slefuita se
formeaza o retea de zgarieturi (rizuri), din forma si
dimensiunea carora se deduc granulatia si gradul de slefuire.
Suprafata slefuita are un aspect mat. Daca rizurile sunt
grosolane, urmele lor se vad cu ochiul liber. Prin palpare cu
varful degetelor, suprafetele slefuite par netede insa prin simtul
25
2009
tactil, nu se pot percepe rizurile fine. Rizurile mari se detecteaza

si cu unghia.
Rizurile ramase de la slefuire, pana la marimea la care se
afecteaza aspectul, sunt de dorit, deoarece imbunatatesc
aderenta.
Nu orice fel de pelicule slefuite. Cele dure si friabile se
slefuiesc usor, pe cand cele moi si elastice, in loc sa fie aschiate,
la contactul cu abazivul se deformeaza si apoi isi reiau forma
initiala. Din acest motiv, peliculele nitrocelulozice, de exemplu
se slefuiesc usor, in timp ce peliculele de ulei nu sunt slefuibile.
. Prin lustruire, se asigura obtinerea unor suprafete lucioare si
netede.
Datorita consumului suplimentar de manopera (in mai multe
locuri mecanizarea nu este posibila, iar lustruirea manuala are o
productivitate foarte mica), costul vopsirii devine costisitor, de
aceea se practica numai atunci cand realizarea unui aspect
optim este un scop anume urmarit.
Lustruirea distruge patua superficiala de lac in care sunt
inglobati pigmentii, ceea ce aduce prejudicii impremeabilitatii si
creeaza posibilitatea imbacsirea cu impuritati.
26
2009
Bibliografia
1. Tinichigiu-vopsitor auto I. Sava, M.V. Voicu

Editura Didactica si Pedagogica 1996
2. Tinichigiu-vopsitor auto.Teste Tanase Viorel 2008
www.didactic.ro
3. Dacia 1300 manual electronic
4. Logan manual electronic
5. Vopsirea automobilului manual electronic Tanase Viorel
6. Site-uri
www.e-referate.ro
www.referat.ro
www.didactic.ro
www.regielive.ro
27
2009
Cuprinsul
Memoriu explicativ 1
Continutul proiectului de certificare 2
Operatiile principale ale vopsirii 3
Factori care determina o buna vopsire 4
Alegerea procedeului tehnologic 5
Pregatirea suprafetelor 6
Dotarea cu utilaje speciale 9
Organizarea sectiei de vopsitorie 10
Pregatirea materialelor pentru vopsire 11
Operatiile principale 13
Grunduirea 14
Chituirea 15
Vopsirea 16
Uscarea 19
Vopsirea si lacuirea 20
Tehnologia chituirii 23
Avantaje si dezavantaje 25
Bibliografia 27
28
2009
OLTENIŢA Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto
TEMA DE PROIECT
pentru
Examenul de certificare a competenţelor profesionale
nivelul 2
PREGATIREA SUPRAFETELOR
METALICE IN VEDEREA
PROTECTIEI ANTICOROSIVE
Autorul lucrării:
2009
Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

Clasa a XI –a C
1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale.

3. Principii de functionare ale metodelor de pregatire a suprafetelor
metalice
4. Tipuri constructive de instalatii de curatare, decapare, degresare.
6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor

metalice.
7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea
suprafetelor metalice.
8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor
metalice.
9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor
metalice.
11. Cuprinsul.
12. Bibliografia.
1
MEMORIUL EXPLICATIV
Proiectul de certificare pentru examenul de certificare a competentelor
profesionale cu tema „PREGATIREA SUPRAFETELOR METALICE IN
VEDEREA PROTECTIEI ANTICOROSIVE” a fost realizat pentru a atinge
urmatoarele unitati de competenta:
1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei.
2. Asigurarea calitatii.
3. Lucrul in echipa.
4. Interpretarea documentatiei tehnice.
5. Vopsirea automobilului.
Competentele atinse prin realizarea proiectului de certificare sunt

urmatoarele:
 exploatarea bazei de date;
 prezinta informatii incluzand text, numere si imagini;
 comunica prin internet;
 aplica normele de calitate in domeniul de activitate;
 interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu;
 pregateste suprafetele pentru vopsire;
 identifică prezenta oxizilor, a grasimilor si a impuritatilor.
 stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice
pregatirii suprafetelor metalice.
 pregăteşte suprafeţele metalice.
 aplică tehnologii de pregatire la o suprafaţă metalica dată.
 remediază defectele apărute dupa pregatirea suprafetelor metalice.
2
Clasificarea metodelor de pregatire a suprafetelor

metalice.
Tehnologii de curatare a suprafetelor metalice

Curatarea suprafetelor metalice feroase si neferoase.
Metode de curatare a suprafetelor metalice
3
CURATAREA MANUALA
Curatarea manuala a suprafetelor metalice feroase si neferoase se realizeaza

cu ajutorul unor scule ,dispozitive si utilaje portabile:
 razuitoare;
 perii de sarma;
 hartie abraziva;
 polizoare de mana.
Pietre abrazive Perie de sarma Perii
Materiale utilizate la curatarea manuala
Curatarea prin polizare
4
Consideratii tehnologice:
 curatarea cu razuitoare necesita un grad de atentie deosebit.
 folosirea razuitoarelor se recomanda la inlaturarea de tunder, strat
gros de oxizi.
 periile de sarma se utilizeaza pentru inlaturarea petelor de vopsea,
rugina sau de var.
 pentru suprafete intinse se recomanda curatarea prin polizare.
SABLAREA CU NISIP
Principiul metodei de sablare.

Utilaje si instalatii de sablat.
Tehnologia curatarii mecanice prin sa blare cu nisip.
sablare
Caracteristicile metodei de sablare cu nisip.
Normele de tehnica securitatii muncii.

Sablarea cu nisip uscat se aplica pentru inlaturarea de rugina, tunder, urme
de vopsea sau alte impuritati.
Metoda are la baza actiunea abraziva a particulelor de nisip proiectate pe
suprafetele metalice.
Cabina de sablare
5
Instalatia este constiutita din:

-recipient cu nisip;
-conducta de aductie;
-dispozitiv de proiectare a
nisipului;
-instalatie de aer comprimat;
-separator de apa si ulei.
Instalatie de sablat
Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu nisip.

Sablarea cu nisip se executa in trei clase de finete:
1. Sablare usoara.
2. Sablare medie.
3. Sablare finala.
La sablarea usoara, duza aparatului de sablat se trece rapid pe suprafata
metalica.Se inlatura zone de impuritati usor detasabile.
La sablarea medie, duza aparatului se trece pana la inlaturarea completa a
tunderului, a ruginii.
La sablarea finala, suprafata se curata cu un jet de aer uscat , pana la metalul
curat.
Dupa cele trei etape de sablare, suprafata metalica se curata cu un jet de aer
comprimat,uscat.
La sablare se utilizeaza nisip de cuart, carborund, corindon.
Fig.a.Corindon maro Fig.b.Corindon nobil Fig.c.Duze de sablat
6
Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de 15-250 C si

umiditate maximum 65%.
Granulatia nisipului utilizat la sablare si presiunea aerului comprimat se
determina in functie de:
 natura materialului piesei;
 dimensiunile pieselor.
Pentru piese cu pereti grosi se utilizeaza nisip cu dimensiunile granulelor
de 2-2,5 mm, iar pentru pereti mai subtiri dimensiunile sunt 1-2 mm.
Dupa 3-4 utilizari, nisipul pentru sablare se curata de impuritati si se
regenereaza cu 5-10 % nisip proaspat.
Distanta intre suprafata piesei si duza de sablat este intre 150-350 mm.
Caracteristicile metodei de sablare cu nisip

Dupa sablare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie.Dupa operatia
de sablare, nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4 ore pana la grunduire sau vopsire.
Controlul indepartarii impuritatilor se face vizual.Pastrarea pieselor se face
in incaperi cu umiditate redusa.Rugozitatea medie a pieselor sablate in vederea
vopsirii nu trebuie sa depaseasca 1/3 din grosimea peliculei de vopsea.
La sablarea suprafetelor metalice neferoase, nisipul utilizat are granule cu
dimensiuni maximum 1-1,5 mm.
 Muncitorii vor folosi costume,masti speciale, manusi, ochelari, bocanci
pentru protectie.
 Instalatia de sablare va functiona numai cu sistem de ventilare
corespunzator,pentru a evita pericolul de imbolnavire de silicoza.
Echipament pentru sablare

7
SABLAREA CU ALICE

Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu alice.
Caracteristicile metodei de sablare cu alice.

Procedeul se bazeaza pe actiunea abraziva a alicelor metalice proiectate pe
suprafetele metalice ale pieselor.
Instalatie de sablare
Materiale utilizate la sablarea cu alice:
 alice rotunde de fonta;
 alice din sarma de otel;
 alice sparte din otel;
 amestec de alice din fonta si de alice din sarma de otel.
a.Alice din otel b.Alice din otel inxidabil
8
Instalatia cuprinde urma-

toarele:
-instalatie de aer comprimat
-sistem de proiectare centri-
fugala a alicelor;
-sistem de ventilare si purifi
care a aerului;
-transportor cu lant,role;
-sistem de control al tempe-
raturii si a umiditatii.
Instalatie de sablare
cu transportor cu role
Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu alice.
Sablarea se realizeaza in incaperi la temperatura de 15-250 C si umiditate de
maximum 65%.In functie de natura materialului piesei se recomanda urmatoarele
categorii de alice:
 piese din fonta cenusie: alice rotunde din otel sau alice din
sarma de otel;
 piese din otel turnat: alice de fonta si alice sparte din otel;
 piese laminate: alice sparte din otel;
 piese ruginite cu urme de vopsea: alice sparte de otel;
Consumul de alice de otel este de 8-10 ori mai mic decat consumul de alice
din fonta.
In cazul proiectarii centrifugale a alicelor,viteza este intre 60-80
m/s.Distanta intre suprafetele pieselor si duza este intre 140-360 mm.Dupa
curatare, piesele se tin intr-o atmosfera neutra si se vor manipula cu manusi
de protectie.
Intre sablare si acoperirea suprafetelor nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4
ore.
9
Caracteristicile metodei de sablare cu alice.

Sablarea cu alice se caracterizeaza prin urmatoarele:
 pe suprafata metalica nu se depune praf;
 nu prezinta pericol de imbolnavire cu silicoza;
 materialul abraziv se utilizeaza pana la epuizare;
 metoda se aplica la curatarea suprafetelor pieselor obtinute prin
turnare, forjare, laminare;
 nu se recomanda pentru curatarea pieselor cu pereti subtiri;
 prin sablarea cu alice ,suprafata pieselor se durifica;
 prin sablarea cu alice, piesele sufera modificari dimensionale;
 nu se aplica la piese care prezinta sufluri,fisuri, crapaturi:
 indepartarea prafului de pe suprafata pieselor se face prin suflare cu
aer comprimat, uscat;
 dupa suflarea cu aer comprimat, piesele se sterg cu perie de praf.

No
 Instalatiile de sablat se etanseaza corespunzator, pentru a evita
accidente nedorite;
 Sistemul de ventilare trebuie sa elimine particulele fine de praf si
impuritati, pentru a evita imbolnavirile profesionale
Echipament de protectie la sablare
10
TOBAREA USCATA
si
TOBAREA UMEDA
Principiul metodei de tobare.

Utilaje si instalati
instalatiii de tobare.
Tehnologia curatarii mecanice prin tobare.
Caracteristicile metodei de tobare.
Normele
ormele de tehnica securitatii
securitatii muncii.
Principiul metodei de tobare.

Metoda de curatare consta in rostogolirea pieselor in tobe rotative, cu sau
fara adaos de material abraziv.
Curatarea se realizeaza prin frecarea pieselor intre ele sau cu materialul
abraziv.Prin tobare se indeparteaza oxizii,tunderul,bavurile, vopseaua veche si
impuritatile.
Utilaje si instalatii de tobare.

Instalatia de tobare este consituita din urmatoarele componente:
 tobe din otel de forma cilindrica, clopot, prisma hexagonala sau
octogonala;
 capac de inchidere;
 orificii de absorbtie si de evacuare a aerului si a prafului;
 motor electric de antrenare;
 reductor de turatie;
 sistem de ventilatie.
Tehnologia ccu
uratarii mecanice prin tobare.
Materialul abraziv utilizat la tobare este nisipul cuartos, lipsit de impuritati.
Se poate folosi si carborund cu granule de 2-40 mm, stelute de fonta alba de
14-65 mm, span de otel si alice din otel sau din fonta.
Turatia de lucru a tobei este de 10-30 rot/min.Se recomanda curatarea tobei
de impuritati inainte de inceperea lucrului.Timpul de tobare este de 1-8 ore.
11
Dupa tobare, piesele se curata prin suflare cu aer comprimat de particulele

fine de praf.Piesele se depoziteaza in incaperi cu atmosfera purificata, iar dupa
maximum 3-4 se aplica grunduirea sau vopsirea.
In cazul tobarii umede, in toba rotativa se introduce apa si material abraziv.
Operatia dureaza 1-4 ore.Urmeaza spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi
uscarea cu aer cald.
Caracteristicile metodei de tobare.

Curatarea suprafetelor pieselor prin tobare se caracterizeaza prin
urmatoarele:
 nu se pot curata decat piese cu dimensiuni mici si mijlocii;
 piesele cu forme complexe sunt curatate incomplet;
 metoda nu se aplica pentru piese care trebuie sa nu-si modifice
dimensiunile si forma;
 la piese mici, cu forme simple, procedeu este foarte eficient.
 la manevrarea pieselor se vor utiliza manusi de protectie;
 in timpul tobarii este interzisa manevrarea capacului de acces;
 la inceperea lucrului se verifica legatura la pamant a
instalatiei.
12
Degresarea suprafetelor metalice feroase.
Clasificarea metodelor de degresare
DEGRESAREA CU SOLVENTI ALCALINI
Principiul metodei de degresare cu solventi alcalini.

Utilaje si instalatii de degresare.
Tehnologia degresarii cu solventi alcalini.
Caracteristicile metodei de degresare.
Principiul metodei de degresare cu solventi alcalini.

Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetele pieselor
metalice prin descompunerea acestora la contactul cu solventii organici.
Operatia de degresare este influentata de starea suprafetelor metalice dupa
operatia de curatare.
Materialele utilizate la degresare sunt:

 hidroxid de sodiu.
 carbonat de sodiu anhidru.
13
 silicat de sodiu.
Utilaje si instalatii de degresare.

Degresarea cu solventi organici se realizeaza prin doua metode:
1. Degresare cu solventi organici prin imersie.
2. Degresare cu solventi organici prin stropire.
1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE
Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:

 cuva de otel pentru degresare;
 sistem de incalzire a solutiei de degresare;
 sistem de agitare si recirculare a solutiei de degresare;
 cuva de otel cu captuseala antiacida pentru neutralizare;
 dipozitive pentru manevrarea pieselor.
2.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STROPIRE

 sistem de duze pentru pulverizarea solutiei de degresare;
 preincalzitoare pentru solutia de degresare;
 sistem de recirculare a solutiei de degresare;
 rezervoare pentru solutia de degresare;
 dispozitive de prindere si manevrare a pieselor.
14
Tehnologia degresarii cu solventi alcalini.

1. Degresarea cu solventi organici prin imersie.
Piesele se introduc in baia de degresare dupa ce solutia a fost filtrata si
incalzita la temperatura optima.In timpul degresarii solutia se agita
continuu; se evita lipirea pieselor intre ele si desprinderea materiilor grase
de pe suprafata pieselor.Stratul de grasime va fi inlaturat prin decantare si
filtrare.
Spalarea se face cu apa calda si apoi cu apa rece curgatoare.
Neutralizarea se face cu solutii de acid sulfuric sau acid
acetic(concentratii mici).Dupa neutralizare se face uscarea cu aer cald sub
presiune.
Dupa degresare , piesele se manevreaza cu manusi de protectie.
In timpul lucrului se controleaza parametrii tehnologici ; aciditatea baii si
temperatura de regim.
2. Degresarea cu solventi organici prin stropire.
Degresarea prin stropire se realizeaza mecanizat sau automatizat.La
degresare se utilizeaza solutii de degresare cu concentratia redusa cu 50%
fata de degresarea prin imersie.
Stropirea sub presiune reduce timpul necesar pentru degresare.
CONTROLUL DEGRESARII CU SOLVENTI ORGANICI
Controlul gradului de degresare se face prin doua metode:

1. Metoda filmului de apa.
2. Metoda chimica.
1. Metoda filmului de apa.

Se stropeste suprafata cu o pelicula de apa si se examineaza starea sa.Daca
pelicula de apa este continua, fara picaturi sau insule, pete, calitatea
degresarii este corespunzatoare.
2. Metoda chimica.
Se umezeste suprafata piesei cu o solutie de fenol, fuxina in apa distilata si
glicerina.Identificarea urmelor de grasime reziduala se face prin aparitia
unor pete de culoare roz.
15
Caracteristicile metodei de degresare.

 degresarea prin imersie este o metoda simpla si eficace.
 daca stratul de grasime este prea gros se recomanda degresarea prin
imersie urmata de degresarea prin stropire.
 degresarea necorespunzatoare se datoreaza urmatoarelor cauze:
 concentratie insuficienta a solutiei de degresare;
 temperatura de regim prea scazuta;
 timpul de lucru prea scurt;
 scoaterea pieselor prin stratul de grasime de la
suprafata baii;

 muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator.
 instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul de ventilatie la
parametri normali.
 piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate si cu manusi de
protectie.
DEGRESAREA ELECTROLITICA
Principiul metodei de degresare electrolitica.

Utilaje si instalatii de degresare electrolitica.
Tehnologia degresarii electrolitice
Caracteristicile metodei de degresare electrolitica.
Normele de tehni ca securi
tehnica securittatii muncii.
16
Principiul metodei de degresare electrolitica.

Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetele pieselor
metalice cufundate intr-un electrolit(solutie) , in prezenta curentului electric.
Pentru pregatirea solutiei(electrolitului) se utilizeaza urmatoarele :
 hidroxid de sodiu;
 carbonat de sodiu anhidru;
 cianura de potasiu;
 cianura de sodiu;
 acid sulfuric;
 cianura de cupru.
Utilaje si instalatii de degresare electrolitica.
Instalatia utilizata la degresarea electrolitica cuprinde urmatoarele
componente:
 cuva din otel pentru degresare;
 cuva din otel captusita cu PVC pentru neutralizare;
 sistem de incalzire si filtrare a solutiei;
 sistem de ventilare;
 conductori si bare de suspendare;
 dispozitive de manevrare a pieselor.
Tehnologia degresarii electrolitice

Degresarea electrolitica se realizeaza in doua variante:
1. Degresarea electrolitica fara cuprare.
2. Degresarea electrolitica cu cuprare.
1.DEGRESAREA ELECTROLITICA fara CUPRARE
Degresarea electrolitica fara cuprare se poate realiza in trei moduri:

a. Degresare electrolitica anodica .
b. Degresare electrolitica catodica.
c. Degresare electrolitica combinata.
La degresarea anodica, piesa este legata la anodul baii de degresare; la

degresarea catodica, piesa este legata la catodul baii de degresare; la
degresarea combinata are loc schimbarea polaritatii cu o anumita frecventa.
17
Electrozii utilizati sunt din otel nichelat sau nichel.

Dupa degresare, piesele se spala in apa calda, apoi in apa rece curgatoare,se
neutralizeaza in solutie de acid sulfuric( 1%), se spala din nou in apa rece
curgatoare si se usuca.
2.DEGRESAREA ELECTROLITICA cu CUPRARE
Aceasta metoda se aplica numai inaintea acoperirii electrolitice a

pieselor cu nichel sau cupru.Se aplica pieselor care au fost prelucrate prin
aschiere
(strunjire, rabotare).Indepartarea materiilor grase este urmata de depunerea
unui strat subtire de cupru pe suprafata piesei.
Piesa supusa degresarii este catodul, iar ca anod se utilizeaza tabla de otel
nichelata sau din cupru electrolitic laminat.
La degresarea pieselor complexe, in baia de electrolit se adauga sulfit
de sodiu cristalizat.
Dupa degresare, piesele se spala cu apa calda, apoi cu apa rece
curgatoare, se face neutralizarea cu solutie de acid sulfuric 1%, urmata de o
noua spalare in apa rece curgatoare.In final, piesele se usuca in aer cald.
Caracteristicile metodei de degresare electrolitica.
 degresarea se face nitr-un interval de timp scurt;
 piesele de otel cu continut de carbon ridicat, prin degresare devin
fragile;
 metoda nu se aplica pentru piese complexe sau cu strat gros de
grasimi;
 piesele din otel cu continut ridicat de carbon se degreseaza numai
anodic;
 verificarea operatiei de degresare se face vizual;
 la degresare se controleaza permanent concentratia ,pH-ul si natura
electrolitului;
 stratul de cupru depus trebuie sa fie uniform.
 instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul de ventilatie la
parametri normali.
 piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate .
18
SPALAREA SUPRAFETELOR PIESELOR
Spalarea se face in cazi din materiale rezistente la coroziune, prevazute cu

urmatoarele componente:
 robinet de alimentare cu apa;
 orificiu de preaplin;
 robinet de evacuare;
 sistem de duze pentru pulverizare.
Spalarea se face prin doua metode:

1. Spalarea prin imersie.
2. Spalarea prin pulverizare.
Apa de spalare trebuie sa fie lipsita de impuritati, sa fie
dedurizata.Temperatura apei de spalare la rece este de 15-250 C, iar pentru
spalarea la cald de 50-850 C; durata spalarii este de 3-5 min.
Spalarea prin pulverizare utilizeaza jet de apa proiectat cu ajutorul unor
duze.La aceasta metoda, consumul de apa este mai redus decat la spalarea
prin imersie.
Dupa spalare, suparfata pieselor trebuie sa fie curata, fara urme de
impuritati, grasimi, acizi, baze.Reactia neutra a apei se verifica cu hartia de
turnesol.
USCAREA PIESELOR
Metode de uscare
19
Uscarea naturala se face prin evaporarea peliculei de apa de pe

suprafata piesei, la temperatura mediului ambiant(15-200 C).Atmosfera in
care are loc procesul de uscare trebuie sa fie lipsita de praf,gaze,fum.In
timpul uscarii, piesele nu trebuie sa se atinga.
Uscarea artificiala se realizeaza cu aer cald, prin centrifugare sau al
razelor infrarosii.
Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 60-1200 C.Timpul necesar
uscarii este mai redus, atmosfera de uscare trebuie sa fie filtrata.
Uscarea prin centrifugare consta in indepartarea apei de pe suprafata
piesei cu utilaje speciale, datorita fortei centrifuge.Timpul de uscare este de
2-3 min.
Uscarea cu rumegus consta in absorbtia apei de pe suprafata pieselor
la contactul direct.Metoda se aplica pentru piese mici, simple.Uscarea se
poate face si cu rumegus incalzit.Dupa uscare este necesara suflarea cu aer
curat si uscat.
Uscarea cu raze infrarosii se realizeaza in instalatii speciale si prezinta
avantajul unui consum redus de energie in comparatie cu uscarea cu aer
cald.
Cabina de pregatire a suprafetelor
20
Degresarea suprafetelor metalice neferoase.

Clasificarea metodelor de degresare.
Materiale utilizate la degresarea cu solventi organici.
Metode de degresare.Caracteristici tehnologice.
Masuri de protectia muncii la degresare.
Classiificarea metodelor de degresare.
Metode de degresare.
Materiale utilizate la degresarea cu solventi

organici.
Metoda se aplica pieselor sensibile la actiunea substantelor alcaline.
Se utilizeaza urmatoarele materiale:
 hidrocarburi(benzina, pertrol, white spirt;
 tricloretilena;
 tetraclorura de carbon;
 hidrocarburi aromatice(benzen,toluen).
21
Metode de degresare.Caracteristici tehnologice.
DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STERGERE
Degresarea prin stergere consta in stergerea suprafetelor metalice ale

pieselor cu lavete, pensule sau pensule imbibate cu solventi: white spirt, benzina.
Dupa aplicarea solventului-inainte de evaporare se sterge suprafata
degresata cu o carpa uscata si curata.La degresarea prin stergere, solventul utilizat
nu poate fi recuperat.Metoda se aplica la degresarea pieselor mari.
DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE
Metoda se aplica la degresarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii.Piesele

se cufunda, succesiv in trei cuve:
 cuva cu solvent pentru degresare initiala;
 cuva cu solvent pentru degresare intermediara;
 cuva cu solvent pentru degresare finala.
In prima cuva are loc inlaturarea stratului de grasime, ramanand eventuale
urme.Solventul din aceasta cuva este inlocuit periodic.In ultima cuva,
urmele de solvent sunt eliminate complet, solutia nu trebuie sa depaseasca
1% continut de impuritati.
DEGRESAREA CU JET DE SOLVENTI

Se aplica pentru piese cu strat de grasime mare.Jetul de solvent este
proiectat sub presiune, indepartarea grasimilor avand loc pe doua cai: prin
dizolvare chimica si prin presiunea lichidului.
Datorita volatilitatii solventului, au loc pierderi mari de solutie prin
evaporare.
Metoda nu se aplica pentru piese cu configuratie complexa.
DEGRESAREA CU VAPORI
Este cea mai eficienta metoda de degresare.Vaporii suprasaturati se

condenseaza pe suprafata pieselor, dizolva, spala si antreneaza grasimile
dizolvate.
Solventii utilizati sunt tricloretilena si percloretilena.Temperatura pieselor
trebuie sa fie mai joasa decat temperatura de evaporare a solventului.
22
Metoda nu se aplica pentru straturi de grasimi vechi si groase.
Caracteristici tehnologice:
 dupa degresare se trece la operatia de uscare la aer.
 controlul degresarii pieselor se face vizual.
 dupa degresare, piesele se manevreaza utilizand manusi de
protectie.
 la degresarea pieselor din aliaje de magneziu si aluminiu nu se
utilizeaza solventi organici clorurati si nici tricloretilena.
 pentru a evita descompunerea solventilor datorita luminii,
umiditatii si temperaturii se aduga stabilizatori in cantitati mici.
 degresarea cu solventi are o durata scurta de aplicare si se
recupereaza o mare parte din cantitatea utilizata.
 procedeul prezinta toxicitate ridicata, pierderi si pericol de explozie.
Masuri de protectia muncii la degresare.

 la degresare se utilizeaza aparatura de tip inchis prevazuta cu sistem
de ventilatie.
 instalatia are sistem de prevenire si inlaturare a incendiilor.
 se va evita contactul direct cu componentele solutiilor de degresare.
 se va evita prezenta unor flacari deschise.
 degresarea se va realiza in atmosfera controlata cu temperatura sub
1000 C, atunci cand se folosesc solventi clorurati.
 la degresarea cu solventi se va respecta cu strictete tehnologia de
lucru.
23
Curatarea chimica a suprafetelor metalice feroase.

Clasificarea metodelor de decapare.
Materiale uti lizate la decapare.
utilizate
Metode de decapare.Caracteristi ci tehnologice.
decapare.Caracteristici
Masuri de protectia muncii la decapare.
Curatarea chimica a suprafetelor metalice(decaparea) consta in

indepartarea
straturilor de oxizi de pe suprafata pieselor metalice prin actiunea coroziva a
solutiilor utilizate.
Instalatie de decapare acida
24
Clasificarea metodelor de decapare.
Materiale utilizate la decapare.

Decaparea se poate face cu:
 acid sulfuric;
 acid clorhidric;
 detergenti;
 soda caustica;
 substante neutre.
Metode de decapare.Caracteristici tehnologice.

DECAPAREA CU ACID SULFURIC
Metoda se aplica pentru indepartarea straturilor de oxid, tunder de pe

piesele turnate, forjate sau laminate.
Decaparea cu acid sulfuric se realizeaza prin doua metode:
1. Decaparea prin imersie.
2. Decaparea prin tobare.
25
1. Decaparea prin imersie

 cuva de otel captusita cu plumb sau captuseala antiacida;
 sistem de incalzire a solutiei;
 cuva de otel captusita cu PVC pentru neutralizare;
Pregatirea baii de imersie consta in umplere cu apa(2/3 din volum),
completare cu acid sulfuric si apoi apa pana la nivel.Se incalzeste solutia la
temperatura optima( 60-700 C).Concentratia de acid sulfuric va fi de 10-20%.
La introducerea pieselor se va evita contactul intre ele.
Cand concentratia de acid scade, se poate ridica temperatura pentru a
mentine ritmul de decapare.
Dupa decapare, piesele se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu
concentratia de 3-5%.Urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si uscare.
Daca dupa decapare, urmeaza operatia de acoperire ,nu mai este necesara
operatia de uscare.
Manipularea pieselor se face cu manusi de protectie.In timpul lucrului se
controleaza parametrii tehnologici(temperatura, concentratie).
Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapare
este influentata de urmatorii factori:
 timp prea scurt de decapare;
 impurificarea baii de decapare;
 prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor;
 temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare;
 concentratia redusa a solutiei de decapare.
La decaparea cu acid sulfuric prin imersie sunt cateva recomandari legate de

protectia muncii:
 muncitorii vor purta echipament special si masti de protectie la
actiunea nociva a vaporilor toxici;
 reziduurile si apele de spalare se vor arumca numai dupa
neutralizare.
26
2. Decaparea prin tobare
Se utilizeaza instalatii prevazute cu tobe rotative.In tobe se introduc

piesele de curatat, materialul abraziv si solutie de acid sulfuric si carbonat
de sodiu anhidru.
Durata tobarii este intre 1-6 ore.La tobare nu se produce praf.Piesele se
spala in apa rece curgatoare.
Neutralizarea se realizeaza cu solutie de carbonat de sodiu 3-5%(deca-
pare cu acid sulfuric) sau solutie de acid sulfuric 0,5-1%(decapare cu
carbonat de sodiu).Dupa neutralizare urmeaza spalare in apa rece
curgatoare si uscare.
Controlul suprafetelor metalice decapate prin tobare se face
vizual.Dupa tobare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie, se
depoziteaza intr-o atmosfera neutra cel mult 3-4 ore.
DECAPAREA CU ACID CLORHIDRIC
Instalatia de decapare prin imersie utilizata cuprinde urmatoarele

componente:
 cuva din material antiacid sau captusita cu material plastic;
 instalatie de incalzire a solutiei de decapare;
 cuva de otel pentru neutralizare;
Solutia utilizata la decaparea cu acid clorhidric are la baza carbonat de sodiu
anhidru si acid clorhidric.
Decaparea cu acid clorhidric se face in doua moduri:
1. Decapare cu acid clorhidric la rece.
2. Decapare cu acid clorhidric la cald.
1. Decaparea cu acid clorhidric la rece
Parametrii tehnologici sunt:

 concentratia de acid clorhidric de 14-15%;
 temparatura solutiei este intre 20-300 C;
27
 durata de mentinere in solutie este de 30-90 min.
2. Decaparea cu acid clorhidric la cald
Parametrii tehnologici sunt:

 concentratia de acid clorhidric de 6-8%;
 temparatura solutiei este intre 40-500 C;
 durata de mentinere in solutie este de 7-12 min.
Piesele se introduc in cuva fara sa se atinga intre ele.Dupa decapare, piesele
se spala in apa rece curgatoare, se neutralizeaza in solutie de carbonat de
sodiu cu concentratia de 3-5%.Se spala din nou cu apa rece si se usuca.
Daca, dupa decapare , piesele se vor acoperi chimic sau electrochimic, nu
mai este necesara operatia de uscare.
Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapare
este influentata de urmatorii factori:
 timp prea scurt de decapare;
 impurificarea baii de decapare;
 prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor;
 temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare;
 concentratia redusa a solutiei de decapare.
La decaparea cu acid clorhidric prin imersie sunt cateva recomandari legate
de protectia muncii:
 muncitorii vor purta echipament special si masti de protectie la
actiunea nociva a vaporilor toxici;
 reziduurile si apele de spalare se vor arumca numai dupa
neutralizare.
DECAPAREA CU DETERGENTI
Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cu

tendinta de exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu
peria.
Se utilizeaza o solutie speciala constituita dintr-un renovator si un
detergent diluat(carbonat disodic, fosfat trisodic).Urmeaza spalarea in apa
rece curgatoare si uscarea cu aer rece.In acest mod, piesa este pregatita
pentru revopsirea zonei supuse remedierii.
28
DECAPAREA CU SODA CAUSTICA

Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cu tendinta de
exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu peria.Metoda se
aplica cu succes pentru piese vopsite anterior cu vopsele vascoase sau cu vopsele
oleorezinoase.
DECAPAREA NEUTRA
Se aplica pieselor vopsite anterior.Se folosesc solventi, activatori aplicati

prin pensulare sau pulverizare.Metoda se aplica cu succes pentru suprafete
vopsite cu vopsele pe baza de rasini epoxitice,rezine acrilice sau poliuretanice.
Decapantii neutri utilizati au la baza etanol, metanol, toluen, acetona.Se mai
poate utiliza clorura de metilen.
Curatarea chimica a suprafetelor metalice neferoase.

Metode de decapare.
Decaparea aluminiului si a aliajelor sale.
Decaparea cuprului si a aliajelor sale.
Metode de decapare.
Metode de decapare
29
Decaparea aluminiului si a aliajelor sale.

Decaparea aluminiului consta in cufundarea pieselor in solutii alcaline, in
scopul indepartarii straturilor de oxizi si de materii grase de pe suprafetele
metalice.
Decaparea
Materiale utilizate la decapare:
 hidroxid de sodiu;
 carbonat de sodiu;
 acid azotic;
 acid sulfuric;
 acid fluorhidric.
Instalatia utilizata la decapare este constituita din urmatoarele componente:
 cuva din otel;
 sistem de incalzire,ventilatie si filtrare continua a solutiei;
Decaparea aluminiului si a aliajelor sale se realizeaza in doua etape:

1. Decaparea initiala in solutii alcaline.
2. Decaparea finala in solutii acide( albirea).
1. Decaparea initiala in solutii alcaline
Se aplica pentru inlaturarea oxizilor si a materiilor grase.Stratul de grasime

si de impuritati , ridicat la suprafata , se inlatura prin decantare si filtrare.
30
Dupa decaparea initiala, piesele se spala in apa calda si apoi in apa rece
curgatoare.
2. Decaparea finala in solutii acide
Se aplica facultativ, pentru a obtine o suprafata lucioasa.Se aplica pentru

aliaje de aluminiu cu siliciu si cupru, prin imersarea pieselor.Dupa aceasta
operatie, piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.
Decaparea cuprului si a aliajelor sale.

Decaparea cuprului si a aliajelor sale consta in indepartarea oxizilor de pe
suprafetele metalice.Decaparea se realizeaza in solutie de acid sulfuric sau in
amestec de acizi.
La decaparea in solutie de acid sulfuric se utilizeaza cuva de otel captusita
cu plumb sau din material plastic.
Decaparea in acid sulfuric
Se aplica pentru straturi groase de oxizi.Apoi se aplica decaparea in amestec

de acizi.Dupa umplerea baii cu solutie, aceasta se incalzeste la 40-600 C.Durata de
imersare este de minimum 15 min.
Pentru decaparea alamei se va utiliza solutie de acid sulfuric cu concentratie
de 5%.
Decaparea in amestec de acizi
Solutia utilizata are la baza clorura de sodiu, acid sulfuric si acid

azotic.Solutia se incalzeste la o temperatura optima.Dupa decapare, piesele se
spala in apa rece curgatoare si se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu
concentratie de 3-5%.Urmeaza o noua spalare si apoi uscarea.
31
BIBLIOGRAFIE
TINICHIGIU-VOPSITOR AUTO I. SAVA, M.V. POPA, N. DINESCU

Programul PHARE TVET RO 2002 Ministerul Educatiei si Cercetarii
http://www.didactic.ro
VOPSIREA AUTOMOBILULUI manual electronic TANASE VIOREL
32
CUPRINSUL
Memoriul explicativ 2
Clasificarea metodelor de pregatire a suprafetelor metalice 3
Curatarea manuala 4
Sablarea cu nisip 5
Sablarea cu alice 8
Tobarea uscata si tobarea umeda 11
Degresarea suprafetelor metalice feroase 13
Degresarea cu solventi alcalini 13
Degresarea electrolitica 16
Spalarea suprafetelor pieselor 19
Uscarea pieselor 19
Degresarea suprafetelor metalice neferoase 21
Curatarea chimica a suprafetelor metalice feroase 23
Curatarea chimica a suprafetelor metalice neferoase 29
Bibliografie 32
Cuprinsul 33
33
TEMA DE PROIECT
pentru
nivelul 2
PROTECTIA ANTICOROSIVA
A PIESELOR NEMETALICE
ALE AUTOVEHICULELOR
Autorul lucrării:
2009
Protectia anticorosiva a pieselor nemetalice ale autovehiculelor

Clasa a XI –a C

3. Principii de functionare ale metodelor de pregatire a suprafetelor
nemetalice ale autovehiculelor.
4. Tipuri constructive de instalatii de pregatire a suprafetelor
nemetalice.
6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor

nemetalice.
7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor
nemetalice.
8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor
nemetalice.
9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor
nemetalice.
11. Cuprinsul.
12. Bibliografia.
1
MEMORIUL EXPLICATIV
profesionale cu tema „PROTECTIA ANTICOROSIVA A PIESELOR
NEMETALICE ALE AUTOVEHICULELOR” a fost realizat pentru a atinge
Competentele atinse prin realizarea proiectului de certificare sunt urmatoarele:

 identifică prezenta oxizilor, a grasimilor si a impuritatilor.
pregatirii suprafetelor metalice.
 indica tipurile de coroziune.
 precizeaza metodele de protectie anticorosiva.
 efectueaza operatii de limitare a coroziunii.
 identifică factorii ce determină apariţia coroziunii
2
Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
Notiuni despre coroziunea suprafetelor nemetalice.

Materialele plastice si elastomerii sunt utilizate frecvent in constructia unor
piese, in domeniul industriei autovehiculelor.
Materialele plastice sunt produse termoplaste(polimeri).
Termoplasticitatea este proprietatea materialelor plastice de a deveni
plastice(se inmoaie) sub influenta caldurii si de a reveni la starea rigida prin racire.
Piesele din material plastic se pot prelucra prin presare, injectare in matrite,
termoformare.
Materialele plastice utilizate in domeniul auto sunt: plexiglas, polietilena,
polistiren, polipropilena si o serie de copolimeri.
Elastomerii sunt materiale care au la baza cauciucul natural,cauciucul sintetic.
Cele mai utilizate materiale din aceasta categorie sunt: cauciucul natural, cauciucul
poliizoprenic.Se pot obtine proprietati si caracteristici superioare prin introducerea
de pulberi, fibre.
Factorii degradarii corosive a materialelor nemetalice.
Degradarea corosiva a materialelor nemetalice are loc prin actiunea unor
medii, substante si agenti corosivi.
1 Degradarea prin oxidare
2 Degradarea prin lumina
3 Degradarea prin caldura
FACTORII DE
DEGRADARE
4 Degradarea prin umiditate
5 Degradarea microbiologica
6 Degradarea prin precipitatii

Consideratii tehnice.
3
1. Degradarea prin oxidare se intalneste la cauciucurile naturale , la cauciucurile

sintetice.Efectele degradarii prin oxidare sunt urmatoarele: decolorarea,
intarirea, fisurarea suprafetelor , ruperea materialelor.
2. Degradarea prin lumina se datoreaza radiatiei solare care accelereaza
procesul de imbatranire a materialelor plastice.Lumina este cauza efectului de
imbatranire directa(faza primara) si de imbatranire intarziata(faza secundara).
3. Degradarea prin caldura (variatiile de temperatura) se produce la materialele
termoplasete, care devin casante, iar proprietatile mecanice se reduc.
4. Degradarea prin umiditate se manifesta prin patrunderea sa in microfisuri,
pori pe care le maresc prin absorbtia de apa.Degradarea se evidentiaza prin
aparitia unor umflaturi.
5. Degradarea microbiologica se datoreaza unor agenti biologici care adera la
suprafata.Se modifica luciul suprafetei, apar colonii de mucegai.
6. Degradarea prin precipitatii(ceata, roua) se manifesta in acelasi mod ca si
umiditatea.
Materiale utilizate la protectia anticorosiva a

suprafetelor nemetalice.
Pentru protectia suprafetelor pieselor nemetalice(materiale plastice,
elastomeri) , se utilizeaza urmatoarele categorii de materiale:
1 Antioxidanti
2 Stabilizatori de temperatura
MATERIALE 3 Antiozonanti
UTILIZATE
4 Stabilizatori de lumina
5 Dezactivanti
4
Consideratii tehnice.
1. Protectia suprafetelor nemetalice este asigurata prin utilizarea de antioxidanti
din categoria fenolilor si aminelor.
2. Dezactivantii sunt compusi pe baza de fosfor si sulf.Au rolul de a evita
descompunerea perioxizilor inainte de disocierea lor .
3. Acesti compusi absorb razele de lumina ultravioleta, evitand deteriorarea
materialelor plastice si a elastomerilor.Din aceasta categorie fac parte
salicilatii, esterii fenil ai acidului benzoic.
4. Aceste substante evita efectul distructiv al ozonului(oxidare).
5. Din categoria stabilizatorilor de temperatura fac parte: sapunurile, sarurile de
plumb.Prin utilizarea lor, are loc o reducere a influentei caldurii asupra
pieselor din polimeri.
Protectia anticorosiva a lemnului.

Lemnul utilizat la constructia caroseriilor autocamioanelor si a remorcilor
auto, destinate a fi exploatate in climat temperat sau tropical, necesita protectie
anticorosiva.Acesta este influentat de umiditatea atmosferica.Intr-o atmosfera
uscata, prin pierderea umiditatii, lemnul se contracta, se poate fisura si isi reduce
proprietatile mecanice.Intr-o atmosfera umeda, lemnul se umfla si isi pierde
proprietatile izolante,termice si electrice.
Protectia suprafetelor lemnoase se mai numeste fungicizare.
Protectia suprafetelor lemnoase se face prin trei metode:
1. Fungicizare prin imersie.
2. Fungicizare prin pensulare.
3. fungicizare prin pulverizare.
In functie de solutiile utilizate pentru protectia lemnului, se desprind
urmatoarele metode:
Protectie cu solutie de naftenat de cupru si betanaftol
1
2 Protectie cu solutie de naftenat de cupru si pentaclorfenol
3 Protectie cu solutie cu pentaclorfenol
4 Protectie cu solutie de Evinit
5
1. Protectia cu solutie de naftenat de cupru si betanaftol.Se aplica pentru

ambalaje, podele si caroseria remorcilor pentru autovehicule.Pentru
fungicizarea prin imersie se utilizeaza cuva din otel captusita cu material
rezistent la solventii organici.Operatia de fungicizare se aplica de 2-3 ori,
materialul fiind expus la aer pentru uscare intre operatii.
2. Protectia cu solutie de naftenat de cupru si pentaclorfenol.La protectia
prin imersie, durata operatiei de fungicizare este de 15-30 minute,
urmata de uscare.Operatia de fungicizare se repeta de 2-3 ori.
3. Protectia cu solutie de pentaclorfenol.Metoda se aplica contra
biodegradarii lemnului.La protectia prin imersie se utilizeaza vase de
sticla sau cuve captusite cu material plastic rezistent.Parametrii
tehnologici sunt identici protectiei de la metoda anterioara.Dupa
fungicizare, lemnul este vopsit cu grun alchidic.
4. Protectia cu solutie de Evinit.Prin aceasta protectie se evita biodegrada-
rea lemnului, dar se asigura si proprietati ignifuge.Fixarea solutiei pe
lemn dureaza 2-3 saptamani.Dupa impregnare, lemnul se depoziteaza la
umbra.Pentru aplicare, solutia se incalzeste la temperatura de 60-700 C.
Protectia lemnului contra termitelor se face cu produsi clorurati(lindan,
dieldrin).
Protectia anticorosiva a materialelor textile.

Materialele textile utilizate la autovehicule(iuta, inul, bumbacul) sunt sensibile
la agenti biologici(bacterii, ciuperci).Prin protectia anticorosiva se blocheaza
actiunea acestor agenti biologici.
Se utilizeaza trei categorii de solutii:
1. Naftenat de cupru.
2. Naftenat de cupru si betanaftol.
3. Naftenat de cupru si pentaclorfenol.
Protectia se realizeaza prin spalare ( prin imersie).Se aplica pentru prelate,
panza de cort, echipament de protectie, huse, genti pentru scule.
Conditia esentiala este ca aceste solutii sa nu prezinte actiune toxica asupra
omului.
Pentru imersie se utilizeaza cuve din otel captusite cu material plastic.Durata
de imersie este de 30 minute,urmata de uscare la aer timp de 24 ore.In solutia
de imersare de poate introduce Preventol A3 Bayer.
6
Protectia anticorosiva a adezivilor si a masticurilor.

Produse utilizate.
Masuri de protectia muncii.
Produse utilizate.
In industria constructoare de automobile se utilizeaza adezivi care sa
reziste factorilor termici, luminii ultraviolete, umiditatii excesive, prafului.
Adezivii care sa corespunda protectiei anitcorosive sunt pe baza de
cauciuc natural, cauciuc sintetic, hidrocarburi si derivati halogenati.
Masticurile sunt materiale utilizate in constructia de automobile, care au
rolul de etansare intre diferite componente care se asambleaza( aripi, capota,
parbriz, portbagaj).
Factorii de degradare care actioneaza asupra masticurilor sunt identici
cu cei care actioneaza asupra adezivilor.
Masticurile utilizate au la baza rasini sintetice, elastomeri, amestecuri de
polimeri.
Tabel
ADEZIVI PRODUSE
Adezivi pe baza de cauciuc natural Inceziv, Soladez P-22
Adezivi pe baza de cauciuc sintetic Prenadez 100, 200, 300, 400
Adezivi pe baza de copolimeri Romeltex, Adeplast, Romertic,
Prenadez, Folbavol 333
Adezivi pe baza de macromolecule Codez 100, Codez 222
saturate
MASTICURI PRODUSE
Masticuri plastice si elastomerice Romtix 75, 85, Micovit
Masuri de protectia muncii.

Adezivii si masticurile au caracteristici tehnice care reclama masuri de
protectie speciale:
 sunt produse toxice;
 sunt produse inflamabile;
 au capacitate de explozie.
7
Produsele Prenadez au la baza amestec de solventi(toluen, benzina de extractie),

care au tendinta de explozie si sunt inflamabile.Masurile de protectia muncii au un
caracter special:
 echipamentul de protectie nu se confectioneaza din materiale care se pot
incarca electrostatic(fibre sintetice, lana).
 se interzice fumatul sau apropierea unor surse deschise de foc.
 in spatiile inchise , sistemul de ventilare trebuie sa functioneze permanent.
 iluminarea se va face cu lampi portabile speciale.
 zona de lucru este prevazuta cu sistem de prevenire si stingere a
incendiilor.
 depozitarea adezivilor si a solventilor se face in incaperi speciale prevazute
cu sistem antiexplozie, cu sistem de ventilare.
 benzina de extractie provoaca intoxicatii acute respiratorii, dureri de cap; se
recomanda utilizarea de masti cu filtru de aer.
 toluenul influenteaza negativ sistemul nervos, are caracter exploziv; se
recomanda utilizarea de masti cu filtru de aer.
 transportul adezivilor se face cu mijloace de transport speciale.
 manevrarea produselor se va face fara a provoca socuri puternice.
 temperatura in depozite va fi cuprinsa intre 15-300 C.
Protectia anticorosiva a materialelor plastice si a

elastomerilor.
Materialele plastice si elastomerii se utilizeaza la fabricarea de piese pentru
autovehicule exploatate in climat TA, TH si THA.
Materialele plastice se fabrica din polistiren, polietilena, PVC dur, polipropile-
na, plexiglas.
8
Tabel
Materiale Proprietati tehnologice Utilizari Produse
plastice si mecanice comerciale
Polistiren Culori diferite. Aparatori lampi de
Proprietati mecanice semnalizare, de stop,
superioare. de mars inapoi.
Rezista la actiunea
razelor ultraviolete.
Copolimer Bun izolator. Capace bobine de
acrilonitril- Rezista la actiunea inductie,capace dis-
stiren razelor ultraviolete. tribuitoare.
Rezista la tractiune.
Polietilena Capacitate Conductoare de inalta
electroizolanta buna. tensiune, de joasa
tensiune.
Poliacetat de Rezistivitate si rigidi- Carcase, capace la Telmac
injectie tate electrica buna. baterii,acumulatoare. Delrin
Rezistenta mecanica Manere interioare
buna. pentru usi.
PVC dur Rezistenta mecanica Manere pentru usi.
buna. Carcase, capace la
baterii,acumulatoare.
Polimetacrilat Rezistenta mecanica Piese ornamentale. Plexiglas
de metil buna. Placute, manere Stirex
interioare.
Polipropilena Proprietati mecanice Elemente de suspen-
bune. sie, capete lonjeroane,
traverse.
Din categoria elastomerilor fac parte amestecurile de cauciucuri si materiale

anticorosive.
9
Tabel
Elastomeri Proprietati tehnologice Utilizari Produse
si mecanice comerciale
Cauciucul Garnituri pentru Skomed
natural frane. RMA
Capace pentru
portbagaj.
Cauciucul Rezista la temperaturi Garnituri. Carom 1500
alfametil- cuprinse intre -25 si Covoare pentru
butadien- +700 C. interiorul autovehicu-
stirenic lelor
Cauciucul Rezista la actiunea Garnituri. Neopren
policloroprenic uleiului, ozonului si la Mansoane de radiator Denka S40
temperaturi intre -30 si Butaclor Mn
1100 C. 30
Cauciucul Rezista la temperaturi Furtun de radiator. Buna
butadien- cuprinse intre -30 si 800 Chedere pentru usi, Europren
stirenic C. aripi.
Capace portbagaj.
Cauciucul Rezista la temperaturi Furtun de inalta Perbunan
butadien- cuprinse intre -30 si presiune. Butacril
acrilo-nitrilic 1000 C. Placi, mansoane, inele Hycar
de etansare
Cauciucul Rezista la actiunea Furtun de inalta Europren
neopren hidrocarburilor. presiune. Smoked
Neopren
Cauciucul Rezista la temperaturi Curele trapezoidale RMA 3
natural in intre 50-600 C.
amestec cu
cauciuc sintetic
Cauciucul Temperatura maxima Garnituri de etansare Keltan 512
etilenpropilenic 500 C. la caroserii.
Cauciucul Furtune de legatura la Butacril TH
butadien-acrilo radiatoare,pompe Neopren
nitrilic GRT
Cauciucul Rezista la temperaturi Garnituri pentru Tehnoflon
fluorurat intre -10 si + 2000 C. pompe,radiatoare
10
Protectia anticorosiva a altor materiale nemetalice.

Produsele din sticla si ceramica sunt atacate de catre mucegaiuri.Aceste
produse se protejeaza prin curatare periodica cu solutii de curatire, volatile in
contact cu aerul.
Pielea se utilizeaza pentru curele de prelata, colturile intarite ale huselor.
Pentru protectie se utilizeaza betanaftol, alcool etilic si ulei sulfatat.Fungicizarea se
realizeaza la tabacirea pieilor.
Cleiul de oase se poate proteja prin amestecare cu pentaclorfenol si Preventol
A3 Bayer.
Hartia se utilizeaza sub forma de placi cu grosimea de 2,5-50 mm impregnate
cu rasini fenolice si rasini epoxitice.Se intalneste in constructia aparatajului electric
al automobilului.
Sticlotextolitul se utilizeaza la izolarea bobinajelor generatoarelor de
curent.Acesta se impregneaza cu rasini epoxitice.
Stratificatele pe baza de bumbac se cunosc sub denumirile de stratitex si
textolit.Se utilizeaza pentru bucse, lagare, la motoarele electrice la stergatoarele de
parbriz, locuri de trecere ale conductoarelor.
Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva
Generalitati.
Produse cosmetice sub forma de spray.
Produse cosmetice aplicate.
Generalitati.
Produsele cosmetice pentru protectie anticorosiva completeaza protectia
initiala a suprafetelor sau refac starea initiala a acestora.Produsele se aplica pentru
caroserii, sasiuri exploatate in climat temperat sau tropical.
Produsele cosmetice se livreaza in butelii metalice, tuburi de material plastic.
Acestea se introduc sub presiune sau se vor aplica prin pensulare si prin
pulverizare.
11
Produse cosmetice sub forma de spray.

Produsele cosmetice pentru protectie anticorosiva sunt sub forma de spray, cu
autopolish, emulsie, terrent ferner spray.Acestea se aplica cu pistolul sau cu pensula
ca autobalsam kosipol, globo autohelege, lac hidroizolant, cleaner polish, procerin.
Autopolish
Produsul se livreaza in tuburi de material plastic.

Recomandari tehnologice :
 suprafata caroseriei automobilului va fi spalata si stearsa pana la uscare.
 produsul se va proiecta pe suprafata destinata lustruirii sub un unghi de
450.
 intinderea produsului se va face cu un tampon de vata.
 lustruirea se face dupa 10-15 min. cu flanela.
 dupa lustruire, automobilul se protejeaza prin adapostire timp de 2-3
ore.
Terent ferner spray
Produsul este livrat in tuburi metalice.Se utilizeaza pentru a inlatura petele de

asfalt si de bitum.
Recomandari tehnologice:
 produsul se pulverizeaza sub un unghi de 900 .
 dupa 1-2 minute, petele se inlatura cu o carpa moale.
 se poate utiliza ulterior si autopolish.
Produse cosmetice aplicate.
Aceste produse se aplica prin pulverizare cu pistolul de pulverizat sau prin
pensulare.
Autobalsam kosipol
 produsul se aplica pe caroserie spalata si complet uscata.
 inainte de intrebuintare, produsul se va agita puternic.
 aplicarea produsului se face cu pistolul de pulverizat.
 se usuca timp de 10-30 minute si apoi se lustruieste cu vata sau flanela.
12
Globo autopflege
Produsul se aplica pe caroseria uscata si curata prin pensulare, pulverizare.

 produsul se aplica in strat subtire.
 dupa 10-15 minute, produsul se inlatura cu carpa moale.
 lustruirea se face cu vata sau flanela.
Cleaner polish
Produsul se livreaza in butoaie metalice.

 produsul se aplica cu pensula sau cu carpa moale, uscata din bumbac.
 dupa uscare, se sterge usor cu flanela.
Procerin
Produsul se utilizeaza pentru protectia suprafetelor metalice sau tratate

galvanic.
 suprafetele se curata de praf sau se sterg cu white spirit.
 produsul se aplica prin pulverizare sau prin pensulare.
 se aplica doua straturi la interval de o ora.
Elaskon k 60
Produsul se utilizeaza pentru protectia anticorosiva a autovehiculelor.

 automobilul se spala si se usuca.
 aplicarea produsului se face pe suprafete mici.
 dupa 5-10 minute se incepe lustruirea cu flanela sau vata hidrofila.
13
BIBLIOGRAFIE

14
CUPRINSUL

Notiuni despre coroziunea suprafetelor nemetalice 3
Materiale utilizate 4
Protectia anticorosiva a lemnului 5
Protectia anticorosiva a materialelor textile 6
Protectia anticorosiva a adezivilor si a masticurilor 7
Protectia anticorosiva a materialelor plastice si a elastomerilor 8
Protectia anticorosiva a altor materiale nemetalice 10
Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva 11
Bibliografie 14
Cuprinsul 15
15
GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” Clasa a XI-a
OLTENIŢA calificarea: Tnichigiu-vopsitor auto
TEMA DE PROIECT
pentru
VOPSIREA PRIN
IMERSIE
Autorul lucrării:
2009
2.MEMORIUL JUSTIFICATIV
Prin realizarea proiectului cu tema vopsirea prin imersie am

urmarit atingerea urmatoarelor unitati de competenta :
1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
2. Lucrul in echipa
3. Interpretarea documentatiei tehnice
4. Vopsirea automobilului
Pentru unitatea de competenta Utilizarea calculatorului si informatiei
sunt necesare realizarea urmatoarelor componente:
1. Exploateaza baza de date
2. Prezinta informatii incluzand text ,numere si imagini
3. Comunica prin internet
In cazul unitatii de competenta lucrul in echipa se realizeza
urmatoarele competente:
1.Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea
obiectivelor
Unitatea de competenta vopsirea automobilului evidentiaza
necesitatea realizarii urmatoarelor competente :
1.Identifica factorii ce determina aparitia coroziuni .
2.Stabileste procedeele , sculele , dispozitivile si materialele
specifice vopsirii .
3.Pregateste suprafetele pentru vvopsire .
4.Aplica tehnologii de vopsire la o suprafata data .
5.Remediaza defectele aparute la vopsire .
1
2009

Clasa a XI –a C
6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie

7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin
imersie
8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie
9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie
12. Cuprinsul.
13. Bibliografia.
2
2009
3.Principiul de functionare
Vopsirea prin imersie (cufundare) reprezinta cel mai sumplu
procedeu de vopsire ,deoarece este productiv si poate fi utilizat atat la
procesele nemecanizate cat si mecanizate .
Procedeul consta in cufundarea obiectelor destinate vopsirii intro baie
umpluta cu vopsea ,dupa scoaterea obiectelor ,surpulsul de vopsea se
scurge din nou in baie
Desi este simpla,vopsirea prin imersie poate fi folosita numai pentru
piese de dimensiuni relatiu mici,care se vopsesc pe toate partile in
aceiasi culoare ;piesele trebuie sa fie lipsite de adancituri si gauri
infundate ,care pot forma pungi de vopsea si sa permita o astfel
deasezare incat suprafetele piesei sa aiba o pozitie cat mai apropiata de
verticala ,pentru a asigura o buna scurgere .
Grosimea peliculei de vopsea depinde de mai multi factori:
viscozitatea si natura vopselei,volatilitatea si natura diluanttului si
dizolvantului,viteza de scoatere din baie si rugozitatea suprsfetei
obiectului .
Cu cat o vopsea este mai vascoasa,cu atat se obtine o grosime mai
mare a peliculei nu se poate, totusi tinde catre viscozitati ridicate
deoarece se inrautateste capacitea de scugere si de intindere
In privinta volatilitati diluantului si dizolvantului ,cu acestia se
evapora mai greu ,deci mentin viscozitatea atat la valoarea initiala, cu
atat grosimea peliculei va fi mai uniforma.
Legat tot de dizolvanti , un mare rol il joaca tensiunea
superficiala;muchiile si varfurile pieselor ,din cauza tesiuni
superficiala ;muchiile si farfurile din cauza tensiuni superfiale
ridicate,sunt descoperite de vopsea sau ,in cel mai bun caz, pelicula
este foarte mult subtiata pe aceste locuri, cu cat tensiunea superficiala
a componentelor volatile este mai ridicata ,cu atat acest dezavantaj
creste.
3
2009
Grosimea si aspectul peliculei depinde si de viteza cu care

obictul imersat este scos din baie.La o scoatere rapida ,pelicula
pelicula aderenta este groasa .Desi ulterior ,pana la stabilizarea
peliculei ,procesul de subtinere continua, in acelasi timp, prin
volatilitatea diluantului , viscozitata creste, realizandu-se o grosime
oarecare a
peliculei La o scoatere inceta , tot datorita tensiuni superficiale a
dizolvantilar , intocmai ca pentru muchii pelicula remanenta este
foarte subtire, corespunzatoare viscozitatii initiale .
O rugozzitate ridicata imbunatateste aderenta , obtinandu-se si pelicula
mai groasa ;astfel se explica de ce pe o placa de sticla , intrebuitandus-
se aceiasi vopsea , se realizeaza o pelicula mai subtire decat pe una din
tabla sablata .
4
2009
4.Tipuri constructive
Pentru baile de functionare discontinua, manevra se realizeaza

manual ,pentru pisele mici , si mecanizate , pentru piesele grele .
Baia discontinua se compune dintr-o cada paralelipipedica .
Pe unul din pereti laterali se afla un jgheab de scurgere , prevazut
cu gratar , pe care se aseaza pisele pentru recuperarea excesului de
vopsea . Pe marginile baii se instaleaza o tubulatura de ventilatie ,
prin aspiratie . Pentru mentinerea vopselei in continua agitatie , in
vederea impiedicarii depuneri pigmentului , sub jgheabul baii este
sudat cu robinet de golire. Este recomandabil ca baia sa fie prevazuta
cu un capac rabatabil , care , prin intermediul unei pedale , ramane
deschis tot timpul cvat operatorul lucreaza si calca aceasta pedala .In
momentul intreruperi lucrului , capacul care isi inchide baia ,
impiedicand evaporarea dizolvantilor , intrarea impuritatilor si
declansarea unui eventual incendiu .
Baia continua este asemanatoare cu cea precedenta , cu diferenta ca
doi dintre pereti sunt inclinati , paraleli cu panta de coborire si uscare
a monosinei lantului trasportor .
5
2009
5.Documentatia tehnica
Instalatia de vopsire prin imersie
Figura 5.1
6
2009
6.Constructia si functionarea utilajului

tehnologic utilizat la vopsirea prin imersie
Baia discontinua se compune dintr-o cada paralelipipedica .
Pe unul din pereti laterali se afla un jgheab de scurgere , prevazut
cu gratar , pe care se aseaza pisele pentru recuperarea excesului de
vopsea . Pe marginile baii se instaleaza o tubulatura de ventilatie ,
prin aspiratie . Pentru mentinerea vopselei in continua agitatie , in
vederea impiedicarii depuneri pigmentului , sub jgheabul baii este
sudat cu robinet de golire. Este recomandabil ca baia sa fie prevazuta
cu un capac rabatabil , care , prin intermediul unei pedale , ramane
deschis tot timpul cvat operatorul lucreaza si calca aceasta pedala .In
momentul intreruperi lucrului , capacul care isi inchide baia ,
impiedicand evaporarea dizolvantilor , intrarea impuritatilor si
declansarea unui eventual incendiu .
Baia continua este asemanatoare cu cea precedenta , cu diferenta ca
doi dintre pereti sunt inclinati , paraleli cu panta de coborire si uscare
a monosinei lantului trasportor .
Alimentarea cu vopsea proaspata se realizeaza de la o instalatie
centralizata de preparat vopseaua .
Asigurarea unui eventual incendiu se realizeaza prin doua masuri
independente:
- baia este pusa in legatura cu un rezervor subteran , gol , printr-o
conducta de mare diametru , care asigura golirea intr-un tinp de
trei cinci min ( comanda deschideri robinetului se produce
automat imedit , ce sa depasit temperatura prescrisa pentru
atmosfera de deasupra baii) ,simultan cu prima actiune , spatiul
de deasupra baii este invadat cu bioxid de carbon , provenit de
la o baterie de buteliicare se descarca automat .
Intregul utilaj este montat intrun tunel cu geamuri , pentru a proteja
vopseaua si piesele vopsite de contactul cu impuritatile din aer .
Acest tunel , cand ventilatia nu este suficienta , face ca aerul cald
venit de la cuptoare , cu care este in legatura de obiccei , sa
incalzesca vopseaua si deci sa se volatilizeze o mare cantitate de
dizolvanti.
7
2009
7.Exploatarea si intretinerea utilajului tehnologic

utilizat la vopsirea prin imersie
Avantaje si dezavantaje . Daca baia este prevazuta cu jgheab de
scurgere totodata si de recuperare , deoarece vopseaua revine in
bazin ), vopsirea prin imersie este dintre cele mai economice ,
deoarece , practic, vopseaua nu se risipeste . Pentru instalatiile
mecanizate , economicitatea rezulta si din monopera foarte
redusa : lucratorilor le revine sarcina de a incarca si descarca
lantul transportor ; aceste mari avantaje fac ca vopsire prin
imersie sa fie destul de utilizata .
Tot ca un avantaj mai trebuie mentionmata capacitatea de a
vopsirii in zonele ascunse ( suprafete asamblate prin rebordurari ,
nituri etc )
Piesele vopsite prin imersare se acopera cu o pelicula neteda ,
continua , dar de grosime diferita , crescand de la partea superioara
spre cea inferioara .Pe muchiile si varfurile ascutite grosimea este
foarte mica ,uneori aparand suprafata metalului; din acest motiv
aplicabilitatea metodei se reduce la piese relativ nu prea mari ; de
asemenea , nu se preteaza imersari piesele care prezinta scobituri si
gauri infundate .
8
2009
8.Normele de tehnica securitatii muncii

Asigurarea unui eventual incendiu se realizeaza prin doua masuri
independente:
- baia este pusa in legatura cu un rezervor subteran , gol , printr-o
conducta de mare diametru , care asigura golirea intr-un tinp de
trei cinci min ( comanda deschideri robinetului se produce
automat imedit , ce sa depasit temperatura prescrisa pentru
atmosfera de deasupra baii) ,simultan cu prima actiune , spatiul
de deasupra baii este invadat cu bioxid de carbon , provenit de
la o baterie de buteliicare se descarca automat .
Intregul utilaj este montat intrun tunel cu geamuri , pentru a proteja
vopseaua si piesele vopsite de contactul cu impuritatile din aer .
Acest tunel , cand ventilatia nu este suficienta , face ca aerul cald
venit de la cuptoare , cu care este in legatura de obiccei , sa
incalzesca vopseaua si deci sa se volatilizeze o mare cantitate de
dizolvanti.
9
2009
Bibliografia

www.didactic.ro
5. Vopsirea automobilului manual electronic Tanase Viorel
6. Site-uri
www.e-referate.ro
www.referat.ro
www.didactic.ro
www.regielive.ro
10
2009
Cuprinsul
Memoriul justificativ 1
Principiul de functionare 3
Tipuri costructive 5
Documentatia tehnica 6
Constructia si functionarea utilajului tehnologic utilizat la
vopsirea prin imersie 7
Exploatarea si intretinerea utilajului tehnologic utilizat la
vopsirea prin imersie 8
Normele de tehnica securitatii muncii 9
Bibliografia 10
11
2009
TEMA DE PROIECT
pentru
nivelul 2
VOPSIREA ELECTROFORETICA
Autorul lucrării:
2009

Clasa a XI –a

3. Principii de functionare ale metodei de vopsire.
4. Tipuri constructive de instalatii de vopsire.
6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electroforetica.

7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electroforetica
8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electroforetica
9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electroforetica
12. Cuprinsul.
13. Bibliografia.
1
MEMORIUL EXPLICATIV
profesionale cu tema „VOPSIREA ELECTROFORETICA” a fost realizat pentru
a atinge urmatoarele unitati de competenta:

urmatoarele:
• exploatarea bazei de date;
• prezinta informatii incluzand text, numere si imagini;
• comunica prin internet;
• aplica normele de calitate in domeniul de activitate;
• interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu;
• stabileste procedeele, sculele, dispozitivele si materialele specifice
vopsirii;
• pregateste suprafetele pentru vopsire;
• aplica tehnologii de vopsire la o suprafata data;
• remediaza defectele aparute la vopsire.
2
PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
LA VOPSIREA ELECTROFORETICA
Prin actiunea curentului continuu, de joasa tensiune asupra unei solutii de
saruri minerale oarecare, de exemplu sulfat de nichel, la polul negativ se depun
atomii de nichel, iar la cel pozitiz se descarca radicalul SO4 . Depunerea unui
metal din solutia sau topitura sari, sale, prin intermediul curentului electric
constituie o aplicare a electrolizei.
Tot prin intermediul curentului electric pot fi transportate catre unul dintre
electrozi nu numai ioni sau grupari de atomi ci de molecule sau asociati de
molecule cu conditia ca si aceasta sa poarte o sarcina electrica; astfel prin aceasta
metoda pot fi depuse pe unul dintre electrozi substante coloidale suspensi foarte
fine separanduse de mediul apos.
In majoritatea cazurilor substanta coloidala fiind incarcata cu o sarcina electrica
negativa se va depune pozitiv.
Vopselele solubile in apa sunt practic formate din molecule mari dispersate in
mediul apos, deci pot fi considerate solutiii soloidale.
Electroforeza este metoda de separare prin intermediul curentului electric a
coloizilor de mediul dispersant sau a suspensiilor foarte fine prin depunere pe
unul dintre electrozi.
Vopsirea electroforetica.
3
Instalatii folosite la vopsirea electroforetica.

Schema de principiu
Instalatia de vopsire electroforetica este constituita din urmatoarele

componente:
1. corpul baii;
2. pompa de recirculare a vopselei;
3. filtru;
4. sursa de curent continuu;
5. bara de curent
6. monosina lantului transportor
7. piesa;
8. zona de spalare.
Sursa de curent continuu furnizeaza o tensiune electrica de 80-150 V,

densitatea de curent este 20-40 A/m2.
Instalatia este prevazuta cu sistem de racire, care mentine temperatura baii
de vopsea la 300 C.
Bazinul de vopsea este confectionat din tabla de otel.Baia ,legata la catod,se
leaga la pamant.Pentru a evita scurtcircuitul,corpul baii se poate confectiona
din material plastic.
Alimentarea baii cu grund proaspat se face dintr-un bazin secundar.
4
Tehnologia vopsirii electroforetice.

Sub actiunea curentului electric particulele sunt atrase spre unul dintre
electrozi.
Pentru a se realiza o rezistenta minima la inaintare, se lucreaza cu vopsele foarte
diluate. Astfel, continutul vopselei in corpuri solide care la vopsirea prin
pulverizare este de circa 50% la vopsirea electroforetica se reduce la 8-15%.
Deoarece la o asemenea viscozitate redusa este o tendinta accentuate de
sedimentare a pigmentilor si a materialelor de umplutura, continutul baii trebuie
mentinut intr-o agitare continua.
Pentru separarea impuritatilor introduse eventual cu piesele si antrenate in
masa lichidului din cauza agitarii, vopseaua se recircula printr-un filtru de 25
p.m.
Corpul metallic al baii se leaga la catod, iar piesele, prin intermediul
carligelor de prindere, la anod.Acoperirea prin electroforeza se executa la o
tensiune de 80-150 V si o densitate de curent de 20-40 A/m, la o durata de
mentinere de 1-2 min.
In timpul lucrului, datorita trecerii unei intensitati de curent destul de mari,
continutul baii tinde sa se incalzeasca; la supraincarcarea baii poate fi necesara
chiar o recire.Temperatura de -30 C este cea mai potrivita.
Piesa se introduce treptat in baie, sub curent; imediat cand ia contact cu lichidul,
pe suprafetele imersate se depun particulele coloidale tot timpul
cat metalul prezinta zone descoperite ; pe masura depuneri ,
rezistentaelectrica a stratului de vopsea creste, ajungand,la un moment dat , atat
de ridicata incat vopsirea electroforetica inceteaza. In acest timp insa prin
imersarea in continuare a restului piesei apar noi suprafete pe care procesul de
depunere electroforetica continua nestingherit pana cand se realizeaza conditia
mentionata.
Grosimea peliculei de grund variaza intre 25 si 40.
O data cu depunerea electroforetica a particulelor de vopsea se trec simultan
si alte fenomene: electroosmoza si electroliza. Datorita electroosmozei procentul
de dizolvant in pelicula este redus atat de mult incat continutul in corp solid se
ridica la 95% , desi vopseaua de lucru este deosebit de diluata. Operatia de uscare
este mult usurata deoarece pelicula este aproape lipsita de dizolvanti. Spalarea se
executa in scopul indepartari vopselei diluate care adera pe pelicula
electroforetica sa urmare a imersari. Dupa spalare piesele sunt suflate cu aer
comprimat pentru a indeparta picaturile de apa ramase de la spalare , apoi pot
intra imediat in cuptorul de uscare.
5
Electroliza se produce numai cand apa de diluare a vopselei contine saruri.

Pentu evitarea acestui fenomen desi pentru vopselele solubile in apa care se aplica
prin alte procedee se obisnuieste in general un mediu slab alcalin pentru scopuri
electroforetice, mediul apos trebuie sa fie aproape neutru.
Pericolul introduceri sarurilor de la operatia de pasivare trebuie inlaturat
prin introducerea unei spalari ulterioare cu apa condensata si in permanenta
proaspata.
Deoarece dupa spalare si suflare cu aer comprimat pelicula de grund este
deja in mare masura formata urmand ca la uscare sa fie eliminate cantitati mici de
apa si sa aiba loc reactiile de formare a retelei, se poate aplica inaintea uscari o a
doua pelicula, dupa procedeul “umed pe umed” . Nu orice grund solubil in apa
se preteaza pentru depunere electroforetica; se cer o serie de conditii ca; viteza de
deplasare a particolelor coloide, viteza mica de depunere a pigmentilor si
materialelor de umplutura etc. De aceea materialele de vopsire de culori deschise
nu pot fi depuse satisfacator pe cale electroforetica.
Caracteristicile metodei de vopsire.

• Pelicula electroforetica uscata este densa, uniforma ca grosime si fara
defecte(pori,scurgeri).
• Pierderile de material de vopsire sunt minime.
• Metoda este mecanizata, automatizata.
• Se reduce manopera prin eliminarea slefuirii si a unei uscari intermediare.
• Metoda se aplica in productie de serie mare.
• Aplicarea vopselelor deschise la culoare are rezultate modeste.
• Instalatia utilizata este complexa.
Norme de tehnica securitatii muncii.

• Instalatia este prevazuta cu elemente de siguranta ,pentru a evita
electrocutarea.
• Sistemul de ventilare asigura eliminarea impuritatilor din spatiul de lucru.
• Lucratori sunt echipati corespunzator normelor de protectie.
6
CUPRINSUL

Principiul de functionare 3
Instalatii folosite la vopsirea electroforetica 4
Tehnologia vopsirii electroforetice 5
Caracteristicile metodei de vopsire 6
Norme de tehnica securitatii muncii 6
7
BIBLIOGRAFIE

8
OLTENIŢA calificarea: Tnichigiu-vopsitor auto
TEMA DE PROIECT
pentru
VOPSIREA ÎN PAT FLUIDIZAT.
Autorul lucrării:
2009
MEMORIUL EXPLICATIV
Proiectul cu tema Vopsirea in pat fluidizat abordeaza o metoda de

vopsire care poate fi asimilata vopsirii prin imersie.
Vopsirea in pat fluidizat este o metoda de vopsire aplicata pentru a
obtine o pelicula dura,rezistenta in medii de temperatura si umiditate
excesiva.
Lucrarea prezinta caracteristici tehnologice specifice unei metode
de vopsire aplicata in domeniul aparaturii electrocasnice( frigidere,
masini de spalat).
Realizarea proiectului Vopsirea in pat fluidizat atinge o serie de
competente tehnice generale dar si competente specifice.
Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt:
3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologice.
Prin lucrarea Vopsirea in pat fluidizat se asigura asimilarea
urmatoarelor competente:
1.1.Exploatează baze de date.
1.2.Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini.
1.3Comunică prin Internet.
2.1.Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.
2.2.Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.
2.3.Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
3.1.Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu
3.2.Interpretează desene speciale
3.3.Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică
5.1.Identifică factorii ce determină apariţia coroziunii
5.2.Stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice
vopsirii
5.3.Pregăteşte suprafeţele pentru vopsire
5.4.Aplică tehnologii de vopsire la o suprafaţă dată
5.5.Remediază defectele apărute la vopsire
1
2009

Anul de completare-nivelul 2 de calificare
Clasa a XI –a C
Clasa a XI –a C
6. Constructia utilajului tehnologic la vopsirea in pat fluidizat.

7. Functionarea utilajului tehnologic la vopsirea in pat fluidizat.
8. Exploatarea utilajului tehnologic la vopsirea in pat fluidizat.
9. Intretinerea utilajului tehnologic la vopsirea in pat fluidizat.
12. Cuprinsul.
13. Bibliografia.
2
2009
VOPSIREA ÎN PAT FLUIDIZAT

1. Principiul metodei de vopsire.
2. Instalatii folosite la vopsirea in pat fluidizat.
3. Tehnologia vopsirii in pat fluidizat.
4. Caracteristicile metodei de vopsire.
5. Norme de tehnica securitatii muncii.
1.Principiul metodei de vopsire.
Vopsirea in pat fluidizat poate fi asemanata cu vopsirea prin
imersie.
Piesele sunt incalzite in cuptor,apoi sunt introduse intr-o cuva cu pulbere
de rasina in suspensie datorita unui curent de aer.Pulberea in suspensie
adera la suprafata piesei,formand o pelicula omogena,rezistenta.
Caracteristicile speciale si performantele unei vopsiri in pat
fluidizat(denumita si “Rilsanizare”dupa pulberea de acoperire
folosita)depind ,in genereal,de trei factori,si anume:
¾ conceptia si forma piesei;
¾ modul de pregatire a suprafetei inainte de acoperire;
¾ alegerea si aplicarea stratului ce se utilizeaza.
3
2009
2.Instalatii folosite la vopsirea in pat

fluidizat.
Schema de principiu
Vopsirea in pat fluidizat.
Instalatia de vopsire in pat fluidizat cuprinde urmatoarele componente:

1. Cuptor de incalzire a pieselor.
2. Piesa.
3. Sistem de rulare a pieselor.
4. Baia de imersare cu pulbere in suspensie.
5. Camera de linistire.
6. Piesa vopsita.
Instalatia de vopsire in pat fluidizat evidentiaza patru zone:
I. Zona de pregatire a suprafetei.
II. Zona de incalzire a pieselor.
III.Zona de aplicare a pulberii.
IV.Zona de racire lenta a pieselor.
Baia de imersare se confectioneaza din tabla de otel(grosime 2-3
mm).
Cuptorul de incalzire este echipat cu rezistenta electrica sau cu
arzatoare cu gaz metan.
4
2009
Camera de linistire are la partea superioara o placa din bronz

microporos ,care permite trecerea aerului comprimat.Placile au pori cu
dimensiuni de 12μm si grosimea de 2-5 mm.Inaltimea camerei de
linistire este de minimum 250 mm.
Aerul comprimat este filtrat.Presiunea aerului comprimat este
corelata cu volumul baii de imersare.
3.Tehnologia vopsirii in pat fluidizat.
Performantele metodei de vopsire in pat fluidizat sunt influentate
de urmatorii factori:
• conceptia si forma piesei;
• modul de pregatire a suprafetei inainte de vopsire;
• alegerea si aplicarea stratului ce se utilizeaza.
La vopsirea in pat fluidizat se utilizeaza rasini termoplastice
„RILSAN”,care prin solidificare si racire ,datorita contractiei, tind
sa se fisureze.Piesele trebuie sa prezinte o forma care sa diminueze
acest efect.
In functie de destinatia produselor, pregatirea suprafetelor in
vederea vopsirii in pat fluidizat este diferentiata.
Pentru produsele care lucreaza la variatii de temperatura si
umiditate mari,se poate aplica un tratament de
suprafata,fosfatarea.
degresare, se elimina complet urmele de grasime,deoarece,prin
incalzire la 350-4000 C,apare fenomenul de carbonizare.Degresarea
se face cu tricloretilena sau cu alcali.
Decaparea se realizeaza utilizand solutii acide:
• pentru otel acid clorhidric,sulfuric,fosforic;

• pentru aluminiu acid azotic;
• pentru cupru acid azotic,sulfuric,clorhidric.
Neutralizarea se face prin spalare cu apa.

In cazul suprafetelor care lucreaza in conditii grele de
temperatura si umiditate, se recomanda aplicarea unei pelicule de
grund „RILPRIM”.
Peliculele de „RILPRIM” se aplica cu pistolul de vopsire ,prin
pulverizare clasica sau electrostatica, eventual prin cufundare.
5
2009
Piesele metalice astfel pregatite sunt incalzite intr-un cuptor la

temperature intre 280 si 400°C, determinate de masa si forma lor, precum
si de grosimea dorita a acoperirii. Dupa atingerea temperaturii dorite,
piesele sunt cufundate intr-o baie cu partea inferioara poroasa, unde
pulberea este mentinuta in suspensie cu ajutorul aerului comprimat.
La contactul cu suprafata metalica calda, pulberea se topeste, formand
o depunere a carei grosime variaza in functie de temperatura piesei si de
timpul de cufundare in pulbere.
Faptul ca pulberea este mentinuta in suspensie cu ajutorul aerului
comprimat, permite sa se cufunde in ea cu usurinta piese de orice
forma. Comportarea acestei suspensii se aseamana cu cea a unui lichid,
particulele fine de pulbere putandu-se astfel raspandi pe toata
suprafata pisei si chiar in locurile mai putin accesibile.
Cand se creeaza conditiile necesare pentru reglajul corect al
temperaturii si al timpului de cufundare, pisele vor avea grosimi de strat
foarte aproape de grosimile stabilite prin tehnologie.
Procedeul de vopsire in pat fluidizant prezinta avantajul dea putea fi
utilizat pentru fabricatia de serie. El are productivitate mare, iar
pierderile de pulbere sunt neinsemnate.
Dupa acoperire,piesa este bine sa fie racita lent pentru a asigura o
aderenta corespunzatoare pe suprafata.Exista ,insa,cazuri cand,din
motive estetice ,sunt necesare acoperiri lucioase.In aceste,cazuri,se face o
racier brusca a piesei prin cufundare in apa.Racirea brusca pentru
acoperiri lucioase este posibila numai in cazul cand se realizeaza
imbracarea completa a piesei cu “RILSAN’
Utilajul specific pentru acest tip de acoperire se compune din
cuptorul de incalzire actionat electric sau cu arzatoare de gaz metan,baia
de cufundare in pulbere si baia de racier cu apa.
Baia de imersare in pulbere este executata din tabla de otel (de 2-2,5mm)
sudata.
Partea inferioara a baii este dubla si se numeste camera de
linistire(uniformanizare)a curentului de aer comprimat.
Camera de linistire are la partea superioara un planseu format din
placi de bronz microporos care permit trecerea uniforma a aerului
comprimat.Placile din bronz trebuie sa aiba un prag de oprire de 12 cm si
o grosime de la 2 la 5 mm .
6
2009
Camera de linistire alimentata dintr-o parte cu aer comprimat

trebuie sa aiba ,oricare ar fi dimensiunile baii ,o inaltime minima de 250
mm.
Aerul care serveste la fluidizarea pulberii trebuie sa fie perfect
curat ,si ,de aceea ,este necesar sa se prevada alimentarea cu aer
independente,realizate prin ventilatoare de suprapresiune.
Presiunea necesara pentru fluidizarea corecta a unei bai de pulbere
este,in general,proportionala cu inaltimea spatiului pentru pulbere .
Pentru vopsirea ,se verifica mai intai suprafata din punctul de vedere al
pregatiri pentru vopsire, apoi se controleaza daca temperatura
cuptorului de incalzire corespunde tipului de piesa care va fi acoperit
prin procedeul de vopsire in pat fluidizat.
La cufundare, se verifica presiunea aerului de fluidizare.
Dupa cufundare in pulbere se controleaza cu atentie daca pe piesa
sunt zone neacoperite sau insufincient acoperite. In cazul cind apar
aceste situati pe piesa inca fierbinte se arunca cu mina pulbere in zona
care trebuie retusata.
Atunci cind defectiunea este mai mare si nu poate fi retusata pe banda ,
piesa se desprinde de pe transportor si, pe o masa de lucru special
amenajata , se remediaza . Remedierea seface prin indepartarea
acoperirii in zona respectiva, slefuirea cu pinze abrazive si degresarea
locala cu tampoane inbibate cu benzina extractie sau triclor-etilena.
Dupa aceasta , centrul defectiuni va fi incalzit moderat cu un arzator cu
gaz metan . Incalzirea se face pina la topirea acoperiri vecine.
Apoi, pulberea este aruncata cit mai uniform posibil pe locul incalzit.
Daca cufundarea in baie cu pulbere se face manual , trebuie sa se
respecte pe cit posibil timpul de imersare in functie de caracteristicile
piesei si grosimea dorita a acoperirii.
Cind forma piesei este mai complicata , piesa trebuie agitata usor in baie.
In acest fel se va imbunatati , in mod substantial , calitatea acoperirii..
7
2009
4.Caracteristicile metodei de vopsire.

• Vopsirea in pat fluidizat se aplica in productie de serie mare.
• La vopsire, se obtine o pelicula uniforma, rezistenta.
• Metoda este productiva, cu manopera redusa.
5.Norme de tehnica securitatii muncii.
In atelierul de vopsire treduie sa existe afisata la loc vizibil

temperaturile de incalzire si timpii de cufundare care trebuiue respectati
pentru toate piesele ce vor fi acoperite.
La procedele manuale , vopsitorul trebuiesa posede dispozitive
specifice fiecarui tip de piesa pentru introducerea in cuptor in baia de
acoperire si , atunci cind se cer acoperiri lucioase , in baia de racire
rapida cu apa.
Dispozitivele de apucare trebuie sa fie astfel construite inca sa nu
acopere sau sa deterioreze suprafetele care trebuie protejata.
Vopsitorul trebuie sa aiba manusi din tesuturi de azbest a pieselor .
In timpul cind instalatia nu functioneaza , baile de imersare se vor
acoperi.
Ca si la sisteme de vopsire , este interzisa acoperirea cu surse
incadescente de utilajul de cufundare. Acest utilaj va fi prevazut si cu
mijloace locale de stins incendii.
8
2009
Cuprinsul
Vopsirea in pat fluidizat 3
Principiul metodei de vopsire 3
Instalatii folosite la vopsirea in pat fluidizat 4
Tehnologia vopsirii in pat fluidizat 5
9
2009
Bibliografia

www.didactic.ro
5. Site-uri
www.e-referate.ro
www.referat.ro
www.didactic.ro
www.regielive.ro
6. Vopsirea automobilului-manual electronic

Tanase Viorel 2009
10
2009
TEMA DE PROIECT
pentru
VOPSIREA PRIN PULVERIZARE.
Autorul lucrării:
2009
MEMORIUL EXPLICATIV
Proiectul cu tema „VOPSIREA PRIN PULVERIZARE „ abordeaza

o metoda de vopsire aplicata frecvent in industria de automobile.
Vopsirea prin pulverizare este o metoda de vopsire aplicata pentru
a obtine o pelicula uniforma,rezistenta in medii de temperatura si
umiditate.
Lucrarea prezinta caracteristicile tehnologice specifice unei metode
de vopsire aplicata la vopsirea caroseriilor pentru automobile, autobuze.
Realizarea proiectului „VOPSIREA PRIN PULVERIZARE „
atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente
specifice.
Prin lucrarea „VOPSIREA PRIN PULVERIZARE „ se asigura
asimilarea urmatoarelor competente:
3.1.Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu
3.2.Interpretează desene speciale
3.3.Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică
5.1.Identifică factorii ce determină apariţia coroziunii
5.2.Stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice
vopsirii
5.3.Pregăteşte suprafeţele pentru vopsire
5.4.Aplică tehnologii de vopsire la o suprafaţă dată
5.5.Remediază defectele apărute la vopsire
1
2009

Clasa a XI –a C
Clasa a XI –a C
3. Principii de functionare la vopsirea prin pulverizare.
4. Tipuri constructive ale instalatiilor de vopsire prin pulverizare.
6. Constructia utilajului tehnologic la vopsirea prin pulverizare.

7. Functionarea utilajului tehnologic la vopsirea prin pulverizare.
8. Exploatarea utilajului tehnologic la vopsirea prin pulverizare.
9. Intretinerea utilajului tehnologic la vopsirea prin pulverizare.
12. Cuprinsul.
13. Bibliografia.
2
2009
VOPSIREA PRIN PULVERIZARE

1.Clasificarea metodelor de vopsire prin pulverizare.
3.Instalatii folosite la vopsirea prin pulverizare
pneumatica.
4.Tehnologia vopsirii prin pulverizare pneumatica.
6.Instalatii folosite la vopsirea prin pulverizare
hidraulica.
7.Tehnologia vopsirii prin pulverizare hidraulica.
9.Documentatia tehnica.
10.Norme de tehnica securitatii muncii
1.Clasificarea metodelor de vopsire prin
pulverizare.
Dupa modul de pulverizare a vopselei, metodele de vopsire sunt
cu:
1 Pulverizare pneumatica
2 Pulverizare hidraulica
3 Pulverizare centrifugala
1 Vopsirea prin pulverizare pneumatica
Pistoalele cu pulverizare pneumatica se clasifica astfel:

1. Dupa modul de alimentare cu vopsea:
 pistoale cu alimentare externa.
 pistoale cu alimentare interna.
2. Dupa forta care realizeaza alimentarea;

3
2009
 pistoale cu alimentare prin gravitatie.

 pistoale cu alimentare prin aspiratie.
 pistoale cu alimentare prin presiune.
2 Vopsirea prin pulverizare hidraulica
Pistoalele cu pulverizare hidraulica se clasifica astfel:

1. Pistoale hidraulice electromagnetice.
2. Pistoale cu perna de gaz.
Pompele pentru vopsire sunt:
1. Pompe hidraulice pentru vopsire.
2. Pompe cu pistoane pentru vopsire

Metoda de vopsire prin pulverizare consta in aplicarea vopselei
sub forma de particule fin divizate,care ,depunandu-se pe suprafata
pieselor, se constituie intr-o pelicula de vopsea.

Finetea particulelor de vopsea influenteaza calitatea peliculei de
vopsea.
4
2009
Dimensiunea particulelor este cuprinsa intre 6-20 μm.Valoarea minima

se obtine pentru vascozitati mici si valoarea maxima,pentru vascozitati
mari.
3.Instalatii folosite la vopsirea prin

pulverizare pneumatica.
Instalatie de vopsire prin pulverizare
Pistol de Pistol de vopsit Pistol de

vopsit prin aspiratie prin presiune vopsit prin gravitatie
5
2009
PISTOL DE VOPSIT PRIN PULVERIZARE
Pistolul de vopsit prin pulverizare este constituit din urmatoarele

parti componente:
1. Canale pentru pulverizare laterala.
2. Ac.
3. Ajutaj pentru vopsea.
4. Camera de presiune variabila.
5. Capac.
6. Surub de reglare a aerului.
7. Capac.
8. Surub de reglare a debitului de vopsea.
9. Maner.
10. Tragaci
6
2009
Capul de pulverizare este constituit din ajutajul pentru

materialul de vopsire si ajutajul pentru aerul comprimat.Ajutajele
se confectioneaza din otel tratat, pentru a rezista la actiunea
abraziva a pigmentilor.Diametrul ajutajului eate cuprins intre 1-2,5
mm.Ajutajul pentru aer este concentric cu cel pentru materialul de
vopsire.In el sunt practicate o serie de gauri sub diverse unghiuri.
4.Tehnologia vopsirii prin pulverizare
pneumatica.
Vopsirea cu pistolul este influentata de urmatorii caracteristici
tehnice:
 latimea urmei vopsite;
 viteza de trecere;
 pasul de pulverizare;
 distanta de pulverizare.
Latimea urmei vopsite pentru vopsirea cu pistolul este cuprinsa
intre 200-500 mm.
Viteza de trecere este aproximativ 20m/min.
Pasul de pulverizare este latimea cu care s-a avansat la a doua
trecere, avand valoarea de 70% din latimea urmei vopsite.
Distanta de pulverizare este masurata intre ajutajul pistolului si
suprafata de vopsit si are valori cuprinse intre 150-400 mm.
Jetul de vopsea poate fi aplatizat prin reglarea debitului de aer
comprimat.
Schema procesului de pulverizare
7
2009
Vopsirea prin pulverizare cu materiale

preincalzite.
Vopsirea prin pulverizare utilizeaza vopsele cu vascozitate
redusa.Cantitatea de diluant poate ajunge pana la 50% din totalul
materialului utilizat(rasini sintetice) si de 75-90% pentru vopsele
nitrocelulozice.
Reducerea vascozitatii se poate realiza si prin incalzirea
materialului de vopsire.Incalzirea la o temperatura de 700 C, reduce in
aceeasi masura vascozitatea unei vopsele.Vopseaua se incalzeste un timp
foarte scurt, la o temperatura constanta,dar nu in recipientul de
alimentare(se evita evaporarea dizolvantilor si
polimerizarea).Temperatura de incalzire a vopselei trebuie sa fie
inferioara temperaturii de fierbere a componentelor volatile.
Pentru incalzirea vopselei, aceasta trece printr-un utilaj din
categoria incalzitoarelor.Incalzitorul se monteaza intre sursa de
alimentare cu vopsea si pistolul pentru vopsit.
Caldura necesara are ca sursa:
 aer cald;
 apa calda.
Incalzirea cu apa calda se va evita datorita inertiei termice mari.

Aplicarea vopselelor preancalzite prin pulverizare prezinta
urmatoarele caracteristici:
 se reduce volumul cetei de vopsea;
 se reduce factorul de nocivitate;
 se reduce numarul de straturi necesare unei
pelicule;
 creste capacitatea de acoperire a vopselei;
 se reduce gradul de porozitate a peliculei;
 se reduce consumul de diluant cu 50-75%;
 grosimea peliculei intr-un strat este intre 40-
150μm;
 nu se aplica pentru orice material de vopsire.
Instalatia pentru vopsire prin pulverizare pneumatica este echipata
cu separator de apa si ulei.Aerul comprimat contine o ceata fina de
ulei si apa,care dauneaza calitatii peliculei de vopsea.
8
2009
Separatorul lucreaza dupa principiul sedimentarii cetii

compusa din apa si ulei, utilizand sicane.Sicanele sunt constituite
dintr-un strat de cocs si garnituri de pasla.Pe separator se
monteaza si reductor de presiune.
Vopsirea prin pulverizare automata
Instalatiile utilizate pentru vopsirea prin pulverizare
pneumatica,automata functioneaza in doua moduri:
1. Vopsirea prin pulverizare cu pistoale de vopsit fixe si
deplasarea pieselor.
2. Vopsirea prin pulverizare cu pistoale de vopsit mobile si
deplasarea pieselor.
In primul caz, pistoalele de vopsit cu pulverizare continua, se

aseaza in diferite planuri si pozitii.
In al doilea caz,pistolul de vopsit urmareste profilul piesei, la o
distanta constanta.
Instalatia este prevazuta cu senzori care intrerup procesul de
pulverizare a vopselei, in spatiu dintre piese.Productivitatea metodei
este superioara, dar calitatea peliculei obtinute este inferioara.
La vopsirea prin pulverizare automata apare fenomenul de
depunere a vopselei pe ajutaj.
Vopsirea prin pulverizare pneumatica prezinta urmatoarele
caracteristici:
 prin pulverizare se asigura o distributie uniforma a

particulelor de vopsea.
 vopsirea prin puverizare este o metoda simpla.
 pelicula de vopsea obtinuta prin pulverizare are o densitate
mai redusa.
 prin pulverizare se pot suprapune mai multe pelicule de
vopsea.
 viteza de lucru este superioara metodelor clasice.
 ceata abundenta de vopsea este nociva.
 apare pericolul de explozie.
 pierderile de material sunt considerabile.
9
2009
6.Instalatii folosite la vopsirea prin

pulverizare hidraulica.
Schema de principiu
1.corpul pompei de aer

2.piston
3.tija
4.intrare aer comprimat
5.sertar
6.corpul pompei hidraulice
7.piston
8.refularea vopselei
9.supapa de retinere
Pompa hidraulica
Instalatia de vopsire prin pulverizare hidraulica este constituita din

 pompa de inalta presiune;
 furtun de alimentare;
 pistol de vopsit.
Pistolul hidraulic este mai simplu decat cel pneumatic.Ajutajul este
piesa esentiala.Pentru a rezista actiunii abrazive a
vopselei(pigmentul),ajutajul se confectioneaza din carbura de
wolfram.
Furtunul de alimentare are diametrul foarte mic,cu tesatura
interioara rezistenta la presiune inalta.
Aceasta instalatie este greu de manevrat.Pentru vopsirea prin
pulverizare hidraulica se mai utilizeaza:
1. Pistolul de vopsit electromagnetic.
2. Pistolul de vopsit cu perna de gaz.
3. Pompe hidraulice.
10
2009
Pompele hidraulice sunt de doua tipuri:

a. pompa hidraulica cu pinioane.
b. pompa hidraulica cu piston.
Pistolul de vopsit electromagnetic este asemanator pistolului
de vopsit pneumatic,dar de dimensiuni mai mari.Presiunea se
realizeaza cu un piston a carui miscare este asigurata de un
electromagnet,care atrage un miez mobil prin care se misca
pistonul.
Pistolul de vopsit cu perna de aer este constituit din
1.cap de pulverizare.
2.gaz comprimat.
3.vopsea.
4.teava de material plastic.
5.bila de portelan.
Capul de pulverizare functioneaza prin apasarea unei clapete care

deschide ventilul.Butelia este incarcata de furnizor.Perna de gaz are
presiunea 6-7 .105 Pa.
Utilizarea acestui pistol nu necesita compresor, este usor si nu se
produce ceata.
Pompa hidraulica cu pinioane se utilizeaza la pomparea vopselelor
fara efect abraziv(lacuri,emailuri cu pigment organic).
Pompa cu pinioane
11
2009
Pompa cu piston este asemanatoare cu o pompa clasica.Sunt doua

tipuri de pompe cu piston:
1. Pompa cu piston cu actiune simpla.
2. Pompa cu piston cu actiune dubla.
Pompa cu piston cu actiune dubla.
7.Tehnologia vopsirii prin pulverizare

hidraulica.
Procesul de pulverizare utilizeaza un lichid(vopsea), avand o
presiune ridicata, care trecand printr-un orificiu, transforma jetul
de vopsea intr-un fascicul de particule fine.Finetea acestor particule
este influentata de marimea presiunii, de forma ajutajului.
Vopseaua pulverizata trebuie sa se deplaseze cu o energie
cinetica suficienta pentru o depunere corecta pe suprafata.
Vopsirea prin pulverizare hidraulica se caracterizeaza prin
urmatoarele:
 vopsirea prin pulverizare hidraulica este superioara celei prin
pulverizare pneumatica.
 ceata de vopsea formata este redusa.
 ventilatia este redusa.
 finetea pulverizarii hidraulice este mai redusa.
12
2009
Pulverizare Pulverizare Pulverizare

pneumatica hidraulica centrifugala
Instalatie de Instalatie de Instalatie de

vopsire vopsire vopsire
Vopsire prin pulverizare Vopsire prin pulverizare
13
2009

 Vopsirea prin pulverizare se va realiza cu sistem de ventilatie
special,prevazut cu filtre umede sau uscate.
 Piesele mici si mijlocii vor fi vopsite in nise speciale,cu
absorbtie.
 Muncitorii vor fi echipati corespunzator.
 Nu se admite lucrul daca instalatia de ventilatie nu
functioneaza la parametri normali.
14
2009
Bibliografia

www.didactic.ro
5. Site-uri
www.e-referate.ro
www.referat.ro
www.didactic.ro
www.regielive.ro

Tanase Viorel 2009
15
2009
Cuprinsul
Vopsirea prin pulverizare 3
Principiul metodei 4
Instalatii folosite la vopsirea prin pulverizare pneumatica 5
Tehnologia vopsirii prin pulverizare pneumatica 7
Instalatii folosite la vopsirea prin pulverizare hidraulica 10
Tehnologia vopsirii prin pulverizare hidraulica 12
Bibliografia 15
Cuprinsul 16
16
2009
TEMA DE PROIECT
pentru
nivelul 2
VOPSIREA ELECTROSTATICA
Autorul lucrării:
2009

Clasa a XI –a C

3. Principii de functionare ale metodei de vopsire electrostatice.
4. Tipuri constructive de instalatii de vopsire electrostatica.
6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electrostatica.

7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea
electrostatica.
8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electrostatica.
9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la vopsirea electrostatica.
11.Cuprinsul.
12.Bibliografia.
1
MEMORIUL EXPLICATIV
profesionale cu tema „VOPSIREA ELECTROSTATICA” a fost realizat pentru
a atinge urmatoarele unitati de competenta:

urmatoarele:
 identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea
obiectivelor.
 işi asumă rolurile care îi revin în echipă.
 colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
 identifică factorii ce determină apariţia coroziunii
vopsirii
 pregăteşte suprafeţele pentru vopsire
 aplică tehnologii de vopsire la o suprafaţă dată
 remediază defectele apărute la vopsire
2
Principiul metodei de vopsire.

Instalatii folosite la vopsirea electrostatica.
Tehnologia vopsirii electrostatice.
Test de evaluare sumativa.
Principiul metodei de vopsire.

Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea incarcate
electronegativ,pe suprafata unei piese incarcate electropozitiv.
Instalatie de vopsit in camp electrostatic
3
S-a aratat ca pierderile de vopsea,prin pulverizare,reprezinta 30-50% din

cantitatea de vopsea consumata.Pentru a reduce aceasta risipa enorma,una dintre
solutii si totodata cea mai eficace o constituie vopsirea electrostatica.
Principalul procedeu consta in pulverizarea particulelor de vopsea
incarcate cu sarcini electrice negative catre piesa legata la polul pozitiv.Conform
legilor electricitatii statice , intre sursa de particule pulverizate,legata la catod,si
piesa legata la anod se naste un camp electric provocat de electronii emisi de
catod,care se deplaseaza catre piesa legata la anod.Particulelor de vopsea
pulverizata care parasesc catodul simultan cu electronii emisi li se confera o
sarcina electrica negativa;astfel incarcati electric nu se mai pot deplasa liber,ci
trebuie sa respecte legile campurilor electrice,depunandu-se astfel pe obiectul de
sarcina electrica contrara,respective pe piesa de vopsit.
Piesa fiind legata la anod si la pamant,diferenta de potential dintre piesa si
pamant este nula,ca atare piesele nu reprezinta pericol de electrocutare.Forma
campului electric este in stransa dependenta de forma celor doi electrozi;se
constata,insa,o intensificare a acestui camp,mai pronuntata catre marginile
piesei,precum si o preferinta pentru muchii si proeminente,deoarece liniile de
forta ale campului electric sunt mai dense pe muchii si margini.
` Din aceasta cauza,pentru piesele de configuratie mai complicata,in timp ce
pe unele zone se remarca o densitate ridicata a liniilor de camp electric,pentru
zonele interioare,care prezinta adancituri,locuri mai ascunse,intensitatea
campului poate scadea pana la anulare totala.
Ca acest camp sa aiba un sens unic,de la polul negative catre cel
pozitiv,sursa de electricitate trebuie sa debiteze un current continuu.
Intre anod(piesa) si catod(cupa pulverizatoare) exista o diferenta de

potential electric(tensiunea electrica intre 60-120kV).Particulele de vopsea
incarcate electronegativ,sunt accelerate in campul electrostatic vor fi directionate
catre suprafata piesei incarcate electropozitiv.
Piesa este legata la pamant, deci nu exista pericol de electrocutare.
Forma campului electrostatic este influentata de forma electrozilor(piesa si
cupa) ;liniile de forta ale campului electric sunt mai dense in zona muchiilor si a
proeminentelor.Zonele interioare, adanciturile sunt cele mai defavorabile in
raport cu densitatea liniilor de forta.
Sursa de curent furnizeaza curent continuu.
4
Instalatii folosite la vopsirea electrostatica.

In functie de mobilitate sunt:
 portabile(manuale).
 fixe.
Instalatiile de vopsire electrostatice portabile.
Aceste instalatii sunt constituite din urmatoarele componente:

 generator de curent continuu.
 rezervor de alimentare cu vopsea sub presiune.
 pistolul de pulverizare.
Vopsirea electrostatica cu pistol de vopsit.
Generatorul de curent continuu este constituit din:

 transformator ridicator de tensiune;
 redresor cu tuburi electronice.
Rezervorul de vopsea alimenteaza pistolul de vopsit cu vopsea, la presiune

constanta, printr-o perna de aer.
Pistolul de vopsit poate fi cu pulverizare hidraulica sau centrifugala.Cupa
pulverizatoare are miscare de rotatie(1400 rot/min.).
Manevrarea pistolului de vopsit este mai dificila, deoarece greutatea sa este
mare(cablu de inalta tensiune,cordon de alimentare).
5
Instalatiile de vopsire electrostatice fixe.

Sunt consituite dintr-un ansamblu de cupe pulverizatoare, actionate
individual de un motor electric.Alimentarea cu vopsea poate fi individuala
prin pompe cu roti dintate.
Cabina de vopsire electrostatica
Cupele pot fi pozitionate individuala pe orizontala si verticala.

Puterea electrica consumata este de 150kW(sase cupe pulverizatoare).
Distanta intre cupa si piesa este reglata electronic pentru a evita aparitia
unor arcuri electrice.Cabina de vopsire este prevazuta si cu sistem de
prevenire si stingere a incendiilor(cu butelii cu dioxod de carbon).
Instalatii mici ,portabile, se compun din : generatorul de current continuu ,
de inalta tensiune ,rezervorul de alimentare cu vopsea sub presiune si pistolul de
pulverizare .
Generatorul este alcatuit dintr-un transformator cu numar variabil de spire
in circuitul primar pentru a avea diferite tensiuni in secundar , si un redresor cu
tuburi electronice , care transforma curentul de inalta tensiune ,alternativ,in curet
continuu.
Rezervorul de vopsea asigura alimentarea pistolului cu vopsea ,la presiune
constanta ,printr-o perna de aer care o refuleaza pana la pistol.
Pistoalele pot fii construite pentru pulverizare hidraulica sau centrifuga.
Cele cu pulverizare centrifuga poseda un motoras electri care actioneaza cupa
rotitoare prntr-un ax din material izolant .Actionand tragaciul pistolului ,se pune
in miscare ai intai motorul electric , apoi se deschide supapa pentru alimentarea
cu vopsea .
6
Manevrarea pistolului de care vopsitor , cer nu trebui sa fie izolat de

pamand , ci dimpotriva ,sa I se asigure un contact cat mai bun ,este mai greoaue
decat pentru pulverizatoarele obisnuite ,deoarece pistolul are in plus o greutate
mai mare ,cablu de inalta tensiune (destul de rigid) si cordonul de alimentare cu
curent al motorasului .
In timpul lucrului ,daca se inclina prea mult pozitia pistolului ,exista
posibilitatea ca o parte din particulele sa se indrepte chiar catre vopsitor .
Instalatiile fixe poseda mai multe cupe pulverizatoare ,asezate intr-o
cabina metallica , cu geamuri .Cupele se rotesc cu 1410 rot/min,fiind actionate
individual de catre un motor electric.Alimentarea cu vopsea se realizeaza de
asemenea ,individual , de catre o baterie de pompe cu roti dintate ,cu debit
reglabil prin turatie.
Fiecare cupa poate fi reglaa cu pozitie in spatiu dupa coordonatele de pe
verdicala si orizontala .Cand distanta dintre cupa si piesa este mai mica decat o
anumita valoare de limita ,din cauza ionizarii aerului ,exista pericolul
strapungerii dielectricului (aerului ) ,deci formarii de arcuri electrice ; cand
acestea se produc ,exista un aparat de protectie ,care, in cazul repetarii arcului
intr-un interval mai mic de 1 s , scoate instalatia de sub tensiune.
Puterea electrica consumata de o cabina cu sase cupe pulverizatoare nu
depaseste 150W.
Ca miloace suplimentare de asigurare impotriva incendiului ,cabina
electrostatica mai este dotata cu o instalatie automata de stins incendii, cu bioxid
de carbon. O siguranta termofuzibila la 70oC declanseaza prin cablul tinut in
permanenta sub un efort de tractiune ,de catre niste grautati ,deschiderea
ventilelor buteliilor cu bioxid de carbon , care sting flacarile prin dislocarea
aerului.
7
Tehnologia vopsirii electrostatice.
Schema instalatiei de vopsire

electrostatica.
Pentru vopsirea prin pulverizare electrostatica este necesara o pulverizare
cat mai fina.La pulverizarea clasica(pneumatica,hidraulica), gradul de dispersare
al particulelor de vopsea este mare,iar pierderile de material de
vopsire,considerabile.
La vopsirea electrostatica prin pulverizare ,particulele de vopsea sunt
supuse actiunii a doua forte: forta centrifuga datorata cupei pulverizatoare si forta
electrostatica generata de campul electric.
1.tub de alimentare
2.cupa pulverizatoare
3.linii de forta
4.piesa
Schema de principiu
8
Pentru a depune vopseaua pe cale electrostatica , este necesar sa fie

pulverizata cat mai fin posibil.Procedeele clasice de pulverizare
(pneumatica,hidraulica si centrifuga) sunt aplicabile si vopsirii electrostatice; se
utilizeaza unul sau altul ,potrivit scopului urmarit.
La pulverizarea pneumatica si hidraulica.particulele de voplsea au o directie
de deplasare usor divergenta fata de axa pistolului.Fortele electrostatice avand
aproximativ aceeasi directie si acelasi sens se insumeaza cu forta de inaintare a
particulei (rezultata din expandarea aerului sau din inertia particulei in miscare)
; de aceea, gradul de imprastiere a particulelor pulvarizate este mic,in schimb
partea de patrundere este mai mare (capacitatea de a acoperii adancituri , in locul
ecranizate).
Asupra unei particule de vopsea pulverizate centrifug,in camp electrostatic
(presupunand ca piesa de vopsit este asezata in prelungirea axului cupei
pulverizatoare, la o oarecare distanta ) actioneaza doua feluri de forte: forta
centrifuga,orientate perpendicular pe axa de rotatie,si forta electrostatica,ca
directie fiind oarecum paralela cu axa, iar ca sens,indreptata catre piesa de
vopsit.Forta centrifuga,de la valoarea maxima ce o poseda in momentul
desprinderii de cupa,datorita loviturii particulelor de vopsea pe molecule de
aer,scade continuu pana la anulare,in timp ce,datorita campului electric,forta
electrostatica este constanta,ca valoare,provocand accelerarea particulelor.
Drumul parcurs de vopseaua pulverizata va fi,deci, rezultanta compunerii
celor doua forte variabile.Drumul parcurs de particula va fi cu atat mai lung cu
cat particula va avea o dimensiune mai mare.Astfel ,particulele fine sunt
concentrate catre interiorul inelului, ca picaturi razlete.
Finetea particulelor depinde de natura vopselei ,a diluantului ,de
forma,dimensiunile, precum si de viteza de rotatie a cupei pulverizatoare
.Viscozitatea mica a vopselei, diametrul mare al cupei si turatia ridicata conduc la
o finite ridicata.
Distanta dintre cupa pulverizatoare si piesa trebuie ,emtinuta intre anumite
limite.O departare prea mare determina particulele sa devieze (pe sol sau pe
obiecte de pe sol). O apropiere prea mare (din cauza reducerii actiunii dielectrice a
aerului) intensifica emisia de electroni, ceea ce provoaca ionizarea aerului si ,in
final .poate conduce la descarcari electrice sub forma de arc.Aceste arce determina
deteriorarea tuburilor redresoare si prezinta pericol de incendiu ,deoarece flacara
se produce chiar la suprafata vopsita.Drept criteriu de orientare se socoteste
distanta de 1 cm pentru fiecare 4 000 V,ceea ce inseamna ca,la o tensiune de lucru
de 100 kV,cupa pulverizatoare nu trebuie apropiata mai mult de 25 cm.
Aplicarea procedeului de vopsire electrostatica mai este hotarata de forma si
dimensiunile piesei , precum si de marirea seriei fabricantului .Pentru a se evita
9
formarea zonelor ecranate si depunerile excesive pe aceeasi piesa , obiectele de

vopsit trebuie sa aiba o configuratie geometrica simpla , regulata ,fara adancituri
prea mari ( obiecte de forma cilindrica ,sferica etc.).Se preteaza, de asemenea
,piesele confectionate din plasa de sarma sau sub forma de gratar (pentru care
pierderile prin pulverizarea pneumatica pot depasi cifra de 90%). Deoarece
conditia unei forme geometrice perfecte este indeplinita de foarte putine obiecte,
se admite ,de la inceput, la un anumit procedeu de retusare manuala .Se
considera ca ficra admisibila un procent de retusare mai mic de 20%. Procedeul de
retusare poate fi micsorat si prin utilizarea simultana a mai multor cupe dispuse
optim , insa avand axele de rotatie relativ paralele.
Directia axului cupei este bine sa fie aproximativ perpendiculara pe
suprafata de vopsit (inclinarea avantajeaza particulele pulverizate din spre partea
inclinata,insa reprezinta o pozitie defavorabila pentru restul particulelor care se
risipesc).
Alegerea pozitiei optime a piesei fata de cupe si a cupelor intre ele se
stabileste printr-o reglare practica.Uneori ,pentru a influenta spectrul de
pulverizare ,se recurge si la electrozi auziliari ,plasati in jurul cupelor .
Acestia,fiind,de asemenea ,legati de catod,exercita o actiune de respingere asupra
particulelor incarcate tot negativ ,modificandu-le drumul ,corespunzator formei
electrosilor.Reglarea distantelor si a electrozilor fiind specifica fiecarei categorii
de piese si necesitand mult timp ,pentru a interveni cat mai putin asupra lui , se
recomanda acestui procedeu de vopsire piese care,pe langa o forma relativ
simpla ,sa fie fabricate intr-o serie cat mai mare.
Productivitatea acestor instalatii este foarte ridicata. Marindu-se numarul de
cupe pulverizatoare si debitul vopselei proportional cu cresterea vitezei lantului
transportor ,practice,productivitatea este nelimitata ,putand ajunge la valori de
400—600m2/h.
Vopseaua aplicata prin procedee electrostatice ,pe langa I serie de conditii
mai putin importante,trebuie sa posede urmatoarele caracteristici : rezistivitatea
sa fie intre 2,106 si 8,107 ohm/cm ,iar punctual de imflamabilitate sa nu fie sub
21oC.
Forta centrifuga cauta sa disperseze in directie radiala particulele de vopsea;

forta electrostatica directioneaza particulele de vopsea paralel cu axa de rotatie a
cupei.Asupra particulelor de vopsea actioneaza forta rezultanta a celor doua.
Particulele fine sunt concentrate in zona centrala a piesei,iar particulele de
dimensiuni mai mari , catre zonele marginale ale piesei.
10
Gradul de finete al particulelor de vopsea depinde de urmatorii factori:

 natura vopselei;
 natura diluantului;
 forma si dimensiunile piesei;
 viteza de rotatie a cupei pulverizatoare;
 diametrul cupei pulverizatoare.
Distanta dintre cupa pulverizatoare si suprafata piesei trebuie sa fie

minimum 250 mm. pentru a evita aparitia descarcarilor electrice.
Metoda se aplica pentru piese cu configuratie geometrica simpla, plase de
sarma,piese tip gratar.
Directia axului cupei este perpendiculara pe suprafata piesei.Inclinarea sub
un unghi mare, poate deturna pulberea de vopsea in directia vopsitorului.Rentru
a largi aria de dispersie, cupa pulverizatoare poate fi prevazuta cu electrozi
auxiliari, dispusi radial.
Vopseaua utilizata la vopsirea electrostatica trebuie sa prezinte rezistivitate
electrica redusa , iar puncutl de aprindere sa fie minimum 210 C.

Vopsirea prin pulverizare electrostatica se caracterizeaza prin urmatoarele:
 operatia de vopsire se poate executa automat;
 se realizeaza economie de vopsea de 30-40% in raport cu
vopsirea prin pulverizare pneumatica;
 manopera se reduce considerabil;
 instalatia sre pret de cost ridicat;
 sunt necesare retusari ale operatiei de vopsire;
 metoda se aplica numai in productie de serie mare.
11

 Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii specifice
domeniului electrotehnic;
 In timpul functionarii accesul la instalatie este interzis;
 Cabina de vopsire este echipata cu sistem automat de ventilare;
 Sistemul de prevenire si stingere a incendiilor este automatizat;
 In cazul aparitiei arcurilor electrice, instalatia se decupleaza automat.
12
BIBLIOGRAFIE

13
CUPRINSUL

Principiul metodei de vopsire 3
Instalatii folosite la vopsirea electrostatica 5
Tehnologia vopsirii electrostatice 8
Bibliografie 13
Cuprinsul 14
14
TEMA DE PROIECT
pentru
nivelul 2
DEFECTELE DE USCARE
ALE PELICULELOR DE VOPSEA.
REMEDIEREA DEFECTELOR.
Autorul lucrării:
2009
Defectele de uscare ale peliculelor de vopsea

Clasa a XI –a C

3. Principii de functionare
4. Tipuri constructive de instalatii de uscare.
6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la uscare.

7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la uscare.
8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la uscare.
9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la uscare.
11.Cuprinsul.
12.Bibliografia.
1
MEMORIUL EXPLICATIV
profesionale cu tema „DEFECTELE DE USCARE ALE PELICULELOR DE
VOPSEA.REMEDIEREA DEFECTELOR.” a fost realizat pentru a atinge

urmatoarele:
obiectivelor.
 identifică factorii ce determină apariţia defectelor de uscare;
remedierii defectelor de uscare ale peliculelor;
 pregăteşte suprafeţele pentru remediere;
 aplică tehnologii de remediere la o suprafaţă dată
 remediază defectele apărute la vopsire.
2
Proiectul de certificare a competentelor profesionale cu tema „ Defectele de

uscare ale peliculelor de vopsea.Remedierea defectelor” este structurat astfel:
Generalitati.
Clasificarea metodelor de uscare a peliculelor de
lacuri si vopsele.
Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie.
Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie.
Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie.
Uscarea peliculelor de reparatii.
Uscarea peliculelor aplicate pe materiale nemetalice.
Defecte de uscare ale peliculelor de vopsea.
Camera de lustruire-uscare
3
Generalitati.
UUssccaarreeaa eessttee ooppeerraattiiaa tteehhnnoollooggiiccaa ddee ttrreecceerree aa llaaccuurriilloorr ssii vvooppsseelleelloorr
ddiinn ssttaarree lliicchhiiddaa iinn ssttaarree ssoolliiddaa,, ccuu ffoorrm
maarreeaa uunneeii ppeelliiccuullee dduurree,,
eellaassttiiccee ssii rreezziisstteennttee..
Durata de uscare a unei pelicule de lac sau de vopsea depinde de urmatorii
factori:
 natura materialului de vopsire;
 metoda de uscare;
 modul de uscare;
 grosimea peliculei de lac sau de vopsea.
Clasificarea metodelor de uscare a peliculelor de

lacuri si vopsele.
Clasificarea peliculelor de vopsea poate fi facuta in raport cu:
 modificarile structurale;
 modul de uscare.
Peliculele de vopsea pot fi transformabile si netransformabile.Dupa modul
de uscare pot fi: pelicule cu uscare naturala si pelicule cu uscare
artificiala(in cuptor).
Clasificarea peliculelor de vopsea
4
Peliculele de lacuri si vopsele transformabile se vor usca conform cu

recomandarile tehnice.Exista si vopsele transformabile care se pot usca atat la aer
cat si in cuptor.Uscarea in cuptor a acestor vopsele se face la temperatura de 60-
800 C.
Uscarea in cuptor a vopselelor recomandate prin acest procedeu se va face la 120-
1500 C.
Peliculele de lacuri si vopsele netransformabile se vor usca numai natural.
Uscarea accelerata prin cresterea temperaturii se face prin urmatoarele
metode:
1. Uscarea prin conductie(conductivitate).
2. Uscarea prin convectie.
3. Uscarea prin radiatie.
4. Uscarea prin radiatie-convectie.
Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie.

Uscarea se realizeaza prin incalzirea piesei(metalica) si trecerea caldurii
necesare uscarii peliculei de vopsea ,prin conductie, de la piesa catre pelicula de
vopsea.
Incalzirea uniforma a piesei se realizeaza prin inductie, cu curenti de inalta
frecventa.Caldura acumulata in stratul superficial de metal se transmite prin
conductivitate peliculei de vopsea, de la interior catre exterior.In aceasta situatie,
sensul cresterii grosimii peliculei intarite se suprapune sensului de degajare a
componentelor volatile.
Utilajul este constituit din doua componente majore:
1. Sursa de curent de inalta frecventa(convertizorul).
2. Cuptorul de uscare.
1.CONVERTIZORUL
Este constituit din urmatoarele componente:

 motor electric pentru curent alternativ(220/380V);
 generator de curent de inalta frecventa(600-800 Hz);
 tablou de comanda;
 reostat;
 camera.
Caracteristicile convertizorului se determina in raport cu puterea instalata a
cuptorului de uscare.
5
2.CUPTORUL DE USCARE

 conductoare electrice legate in serie;
 tunel;
 releu de comanda;
 sistem de ventilatie;
 izolatie termica;
 lant transportor.
Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie.

Caldura necesara uscarii peliculei de vopsea este preluata de catre aer de la o
sursa de incalzire si transmisa piesei.
La incalzirea prin convectie, sursa de incalzire se plaseaza in exteriorul
cuptorului de uscare.La temperaturi reduse(120-1800 C), transmiterea caldurii
catre piesa se face numai prin convectie.La temperaturi mai ridicate se face si prin
radiatie.
Camera de uscare
6
DULAPUL DE USCARE
Este un cuptor de uscare cu functionare periodica , avand forma

paralelipipedica.Este prevazut cu usi de acces, iar in interior sunt rafturi etajate
din retele de sarma.
Bateria de incalzire este in interior, avand ca sursa de caldura, aburul sau
energia electrica.Aceasta are puterea electrica de 10 kW.Recircularea aerului este
fortata printr-un ventilator centrifugal.Constructiv, sursa de incalzire are forma
unui calorifer electric.
1.izolatie termica
2.piesa
3.raft etajat
4.captuseala metalica
5.gura de aspiratie
6.motor electric
7.ventilator centrifugal
8.calorifer electric
9.gura de evacuare
Dulap de uscare
Dulapul de uscare
7
CAMERA DE USCARE
Cuptor –camera cu actiune periodica

Aceste cuptoare sunt constituite din urmatoarele componente:
 schelet metalic.
 panouri cu pereti dubli, izolati termic.
 usi cu pereti dubli, cu izolatie termica.
 baterie de incalzire.
 ventilatoare centrifugale.
 sistem de ventilatie.
 motoare electrice.
Cuptorul-camera se utilizeaza in productia de serie mica, pentru piese cu
masa metalica mare.Sursa de caldura are ca agent termic apa calda, aburul,
gazele de ardere sau energia electrica.
Bateria de incalzire si motoarele electrice se plaseaza in exteriorul cuptorului
de uscare, pentru a nu fi influentate de vibratiile datorate ventilatoarelor
centrifugale.
8
 ventilator;
 motor electric;
 baterie de incalzire;
 conducta pentru
aspiratia aerului;
 conducta pentru
refularea aerului;
 platforma de
deservire;
 cuptorul propriu-zis
Cuptor-tunel de uscare
Aceste cuptoare de uscare sunt cu actiune continua.Acest tip de cuptoare se

utilizeaza in productia de serie mare.Transportul pieselor se face prin cuptor cu
lant transportor sau cu banda transportoare.
Lant transportor Tunel

Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie.
Procesul de uscare a peliculei de vopsea are loc prin directionarea radiatiilor
infrarosii catre suprafata pieselor.
9
Lampa infrarosu
Fasciculele de radiatii infrarosii sunt emise de o sursa de radiatie.Caldura

necesara se obtine prin transformarea energiei de vibratie a undelor
electromagne-tice in energie calorica , la contactul cu suprafata vopsita.
Sursa de radiatii poate fi:
 becuri cu incandescenta.
 arzatoare de gaze.
Becuri cu incandescenta
Becurile cu incandescenta sunt de constructie speciala.Ele au o forma cu fata

aplatizata si partea din spate de forma parabolica.Suprafata interioara a
partii parabolice este acoperita la interior cu strat
argintat(reflectorizant).Filamentul de wolfram dezvolta o temperatura de
22000 C(durata de functionare este de 10000 de ore).
Becurile cu incandescenta,ceramice, neluminoase sunt din faianta ,cu
interiorul argintat.Caldura este produsa de o rezistenta electrica care
dezvolta temperatura de 5000 C.
Cuptor cu uscare fortata Cabina de uscare-automobile
10
Uscarea peliculelor de reparatii.

In timpul procesului tehnologic de uscare, pelicula de vopsea se poate
deteriora local.Repararea zonelor deteriorate se face aplicand integral
succesiunea operatiilor(indreptare, grunduire, chituire, vopsire).
Defectele mici se repara astfel: slefuire locala, nivelarea suprafetei, vopsire
locala( numita vopsire de remaniere).
Vopsirea de remaniere se realizeaza in doua moduri:
1. vopsirea prin pensulare;
2. vopsirea prin pulverizare.
La remediere, se recomanda utilizarea unei vopsele similare, acceasi metoda
de uscare.Cea mai simpla metoda este , pentru uscare, cu o lampa infrarosu.
Becul se pozitioneaza la 10-15 cm fata de suprafata piesei, se mentine 20-30
minute.In timpul uscarii , lampa infrarosu se deplaseaza lent.
Uscarea se poate realiza si natural(la aer), dar calitatea este nesatisfacatoare.
Uscarea peliculelor aplicate pe materiale nemetalice.

La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe lemn, se ia in considerare
porozitatea care reprezinta 50-80% din volumul total.Pelicula de vopsea
blocheaza posibilitatea eliminarii vaporilor de apa si a aerului in atmosfera,
provocand deterioarea acesteia.
Umiditatea lemnului este un alt factor care influenteaza procesul de
uscare.
La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe materiale plastice, se
acorda atentie deosebita compatibilitatii dintre materialul plastic si
materialul de vopsire.
La uscare se utilizeza cuptoare de uscare prin convectie.Aerul este
trecut printr-o baterie de incalzire cu apa calda,abur sau curent electric.
Temperatura aerului cald are valori intre 70-800 C.Temperatura optima este
de 600 C.
Pentru a evita contractia lemnului la uscare se introduce artificial o anumita
umiditate (6-9%).
Evitarea aparitiei basicilor se realizeaza prin zvantarea pieselor vopsite la
aer si se continua cu procesul de uscare pe cale artificiala.Piesele vopsite se vor
raci lent.
Cuptoarele de uscare sunt cu actiune periodica sau continua.
11
Defecte de uscare ale peliculelor de vopsea.

Tabelul
12
13
BIBLIOGRAFIE

14
CUPRINSUL

Generalitati 4
Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie 5
Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie 6
Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie 9
Uscarea peliculelor de reparatii 11
Defecte de uscare ale peliculelor de vopsea 12
Bibliografia 14
Cuprinsul 15
15
TEMA DE PROIECT
pentru
METODE DE USCARE A
PELICULELOR DE LACURI SI VOPSELE.
Autorul lucrării:
2009
Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele
MEMORIUL EXPLICATIV
Proiectul cu tema „METODE DE USCARE A PELICULELOR DE

LACURI SI VOPSELE „ abordeaza tehnologiile de uscare ale peliculelor
de vopsea aplicate unor produse din industria de automobile.
Sunt evidentiate instalatiile utilizate la uscarea peliculelor de lacuri
si vopsele, caracteristici tehnologice generale si specifice.
Lucrarea prezinta in finalul sau tehnologii de reparare a unor
pelicule de vopsea deteriorate in urma procesului de uscare.
Realizarea proiectului „METODE DE USCARE A PELICULELOR
DE LACURI SI VOPSELE „ atinge o serie de competente tehnice
generale dar si competente specifice.
Prin lucrarea „METODE DE USCARE A PELICULELOR DE
LACURI SI VOPSELE „ se asigura asimilarea urmatoarelor competente:
3.1.Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu .
3.2.Interpretează desene speciale.
3.3.Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică.
5.1.Identifică factorii ce determină apariţia unor defecte de uscare.
5.2.Stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice.
remanierii unor defecte aparute in urma procesului de uscare.
5.3.Stabileste parametri tehnologici pentru exploatarea rationala a
utilajelor.
5.4.Aplică tehnologii de uscare pentru a obtine rezultate deosebite.
5.5.Remediază defectele apărute la uscarea peliculelor de vopsea.
1
2009

Clasa a XI –a C
Clasa a XI –a C
3. Principii de functionare la uscarea peliculelor de lacuri si vopsele.
4. Tipuri constructive ale instalatiilor de uscare.
6. Constructia utilajului tehnologic la uscarea peliculelor de vopsea.

7. Functionarea utilajului tehnologic la uscarea peliculelor de vopsea.
8. Exploatarea utilajului tehnologic la uscarea peliculelor de vopsea.
9. Intretinerea utilajului tehnologic la uscarea peliculelor de vopsea.
12. Cuprinsul.
13. Bibliografia.
2
2009
METODE DE USCARE A PELICULELOR

DE LACURI SI VOPSELE
1.Generalitati.
2.Clasificarea metodelor de uscare a peliculelor
de lacuri si vopsele.
3.Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie.
4.Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie.
5.Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie.
6.Uscarea peliculelor de reparatii.
7.Uscarea peliculelor aplicate pe materiale
nemetalice.
Camera de lustruire-uscare
3
2009
1.Generalitati.
UUssccaarreeaa eessttee ooppeerraattiiaa tteehhnnoollooggiiccaa ddee ttrreecceerree aa llaaccuurriilloorr ssii
vvooppsseelleelloorr ddiinn ssttaarree lliicchhiiddaa iinn ssttaarree ssoolliiddaa,, ccuu ffoorrm
maarreeaa uunneeii
ppeelliiccuullee dduurree,, eellaassttiiccee ssii rreezziisstteennttee..
Durata de uscare a unei pelicule de lac sau de vopsea depinde de
urmatorii factori:
• natura materialului de vopsire;
• metoda de uscare;
• modul de uscare;
• grosimea peliculei de lac sau de vopsea.
Clasificarea metodelor de uscare a peliculelor
de lacuri si vopsele.
Clasificarea peliculelor de vopsea poate fi facuta in raport cu:
• modificarile structurale;
• modul de uscare.
Peliculele de vopsea pot fi transformabile si
netransformabile.Dupa modul de uscare pot fi: pelicule cu uscare
naturala si pelicule cu uscare artificiala(in cuptor).
Clasificarea peliculelor de vopsea

4
2009
Peliculele de lacuri si vopsele transformabile se vor usca conform

cu recomandarile tehnice.Exista si vopsele transformabile care se pot
usca atat la aer cat si in cuptor.Uscarea in cuptor a acestor vopsele se face
la temperatura de 60-800 C.
Uscarea in cuptor a vopselelor recomandate prin acest procedeu se va
face la 120-1500 C.
Peliculele de lacuri si vopsele netransformabile se vor usca numai
natural.
Uscarea accelerata prin cresterea temperaturii se face prin
urmatoarele metode:
1. Uscarea prin conductie(conductivitate).
2. Uscarea prin convectie.
3. Uscarea prin radiatie.
4. Uscarea prin radiatie-convectie.
2.Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie.

Principiul metodei de uscare
Utilaje si instalatii de uscare prin conductie.
Tehnologia uscarii prin conductie.
Caracteristicile metodei de uscare prin conductie.

Uscarea se realizeaza prin incalzirea piesei(metalica) si trecerea
caldurii necesare uscarii peliculei de vopsea ,prin conductie, de la
piesa catre pelicula de vopsea.
Incalzirea uniforma a piesei se realizeaza prin inductie, cu curenti
de inalta frecventa.Caldura acumulata in stratul superficial de metal se
transmite prin conductivitate peliculei de vopsea, de la interior catre
exterior.In aceasta situatie, sensul cresterii grosimii peliculei intarite se
suprapune sensului de degajare a componentelor volatile.
5
2009
Utilaje si instalatii de uscare prin conductie.

Utilajul este constituit din doua componente majore:
1. Sursa de curent de inalta frecventa(convertizorul).
2. Cuptorul de uscare.
1.CONVERTIZORUL

• motor electric pentru curent alternativ(220/380V);
• generator de curent de inalta frecventa(600-800 Hz);
• tablou de comanda;
• reostat;
• camera.
Caracteristicile convertizorului se determina in raport cu puterea
instalata a cuptorului de uscare.
2.CUPTORUL DE USCARE

• conductoare electrice legate in serie;
• tunel;
• releu de comanda;
• sistem de ventilatie;
• izolatie termica;
• lant transportor.
Tehnologia uscarii prin conductie.

Cuptorul de uscare se prezinta ca un tunel , deschis la ambele
capete, prin care trec piesele deplasate cu ajutorul unui lant
transportor.La trecerea prin cuptor, piesele se incalzesc la temperatura
6
2009
de 200-3000 C.Pentru a reduce pierderile de caldura, peretii tunelului

sunt izolati termic.
Vaporii de dizolvanti sunt evacuati de un sistem de ventilatie, care
functioneaza in contracurent( la un capat se insufla aer proaspat, iar la
celalalt se aspira gazele impurificate).
Caracteristicile metodei de uscare prin

conductie.
Cuptoarele de uscare prin conductie au o arie de raspandire mai
redusa.
Se caracterizeaza prin urmatoarele:
• au complexitate ridicata.
• consumul de energie electrica este ridicat.
• au pret de cost ridicat.
• se utilizeaza pentru piese metalice.
• viteza de incalzire a pieselor poate fi majorata in limite
largi.
• timpul de uscare a peliculei de vopsea se poate reduce
la 2-3 min.
• se reduce porozitatea peliculei ,deoarece sensul
degajarii vaporilor de diluant este identic cu sensul de
incalzire.
• procedeul de uscare se aplica pentru piese de revolutie.

• utilajul este protejat prin legare la pamant.
• se interzice manevrarea comenzilor la tabloul de comanda de
catre personalul nespecializat.
• se acorda atentie la manevrarea pieselor calde.
• lucratorii au echipament de protectie specific.
• se verifica functionarea instalatiei de ventilatie.
7
2009
3.Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie.

Utilaje si instalatii de uscare prin convectie.
Tehnologia uscarii prin convectie.
Caracteristicile metodei de uscare prin convectie.
Caldura necesara uscarii peliculei de vopsea este preluata de
catre aer de la o sursa de incalzire si transmisa piesei.
La incalzirea prin convectie, sursa de incalzire se plaseaza in
exteriorul cuptorului de uscare.La temperaturi reduse(120-1800 C),
transmiterea caldurii catre piesa se face numai prin convectie.La
temperaturi mai ridicate se face si prin radiatie.
Camera de uscare
Utilaje si instalatii de uscare prin convectie.
8
2009
DULAPUL DE USCARE
Este un cuptor de uscare cu functionare periodica , avand forma

paralelipipedica.Este prevazut cu usi de acces, iar in interior sunt rafturi
etajate din retele de sarma.
Bateria de incalzire este in interior, avand ca sursa de caldura,
aburul sau energia electrica.Aceasta are puterea electrica de 10
kW.Recircularea aerului este fortata printr-un ventilator
centrifugal.Constructiv, sursa de incalzire are forma unui calorifer
electric.
1.izolatie termica
2.piesa
3.raft etajat
4.captuseala metalica
5.gura de aspiratie
6.motor electric
7.ventilator centrifugal
8.calorifer electric
9.gura de evacuare
Dulap de uscare
Dulapul de uscare
9
2009
CAMERA DE USCARE
Cuptor –camera cu actiune periodica

Aceste cuptoare sunt constituite din urmatoarele componente:
• schelet metalic.
• panouri cu pereti dubli, izolati termic.
• usi cu pereti dubli, cu izolatie termica.
• baterie de incalzire.
• ventilatoare centrifugale.
• sistem de ventilatie.
• motoare electrice.
Cuptorul-camera se utilizeaza in productia de serie mica, pentru
piese cu masa metalica mare.Sursa de caldura are ca agent termic
apa calda, aburul, gazele de ardere sau energia electrica.
Bateria de incalzire si motoarele electrice se plaseaza in exteriorul
cuptorului de uscare, pentru a nu fi influentate de vibratiile
datorate ventilatoarelor centrifugale.
10
2009
CUPTORUL - TUNEL
• ventilator;
• motor electric;
• baterie de
incalzire;
• conducta pentru
aspiratia aerului;
• conducta pentru
refularea aerului;
• platforma de
deservire;
• cuptorul propriu-
Cuptor-tunel de uscare
Aceste cuptoare de uscare sunt cu actiune continua.Acest tip de

cuptoare se utilizeaza in productia de serie mare.Transportul pieselor se
face prin cuptor cu lant transportor sau cu banda transportoare.
Lant transportor Tunel
11
2009
Tehnologia uscarii prin convectie.

La incalzirea prin convectie ,sursa de incalzire se poate plasa in
afara cuptorului de uscare.Sursa de caldura(bateria de incalzire) poate
avea la baza: apa calda, aburul, gazele de ardere si energia electrica.
La cuptoarele cu uscare prin convectie, temperatura maxima se afla
la partea superioara a cuptorului .Tot in aceasta zona se afla cea mai
mare concentrare de componente volatile si de gaze arse.
Evitarea pericolului de explozie se face printr-o ventilare
corespunzatoare si inlocuirea partiala a gazelor arse cu aer
proaspat.Cuptorele de uscare sunt prevazute cu sistem de ventilare.
Pentru a limita pierderile de caldura ,cuptorul este izolat
termic(pereti dubli cu interior termoizolant).Daca temperatura peretelui
exterior este de 30-400 C, se considera o buna izolatie.
Cuptorul cu actiune continua(tip tunel) , este dispus pe trei zone:
1. zona initiala.
2. zona principala.
3. zona finala.
In zona initiala are loc o evaporare puternica a componentelor
volatile, deci o acumulare cu potential de explozie.Se evita aceasta
situatie prin asigurarea unei ventilatii optime.
In zona principala are loc procesul de intarire a peliculei de
vopsea,deci trebuie sa se asigure caldura necesara mentinerii unei
anumite temperaturi.
In zona finala, temperatura este mai scazuta; piesa are posibilitatea
unei raciri lente; se termina procesul de intarire a peliculei de
vopsea.
Cuptorul-bloc se realizeaza in doua variante constructive:
1. cu functionare in paralel.
2. cu functionare in serie.
Cuptoarele tunel sau bloc cu functionare in paralel, au un singur
parcurs, iar cuptoarele-bloc cu functionare in serie, au circulatie cu mai
multe parcursuri.
12
2009

convectie.
Cuptoarele de uscare prin convectie se caracterizeaza prin
urmatoarele:
• la cuptoarele de uscare tip camera , piesele se introduc
periodic si raman nemiscate in timpul procesului de uscare;
• la cuptoarele de uscare tip tunel, piesele se introduc in flux
continuu si se afla intr-o miscare uniforma;
• deplasarea pieselor in cuptoarele de uscare cu actiune
continua se realizeaza cu lant sau banda transportoare;
• cuptoarele de uscare cu actiune continua au pierderi de
caldura, datorita celor doua guri( de intrare si de iesire);
• pierderile se reduc prin montarea unor panouri silueta sau
progamarea secventelor de deschidere a celor doua guri in
momente diferite;
• cuptorul cu functionare continua este ventilat pe principiul
contra-curentului;
• cuptorul de uscare cu actiune continua lucreaza in flux
continuu.
• lucratorii au echipament de protectie specific.
• se verifica functionarea instalatiei de ventilatie.
• se acorda atentie deosebita la manevrarea pieselor in stare
calda.
• pentru a evita pierderile de caldura, gurile de intrare si de
iesire nu se vor deschide simultan.
5.Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie.

Principiul metodei de uscare.
Utilaje si instalatii de uscare prin radiatie.
Tehnologia uscarii prin radiatie.
Caracteristicile metodei de uscare prin radiatie.
13
2009
Principiul metodei de uscare.

Procesul de uscare a peliculei de vopsea are loc prin directionarea
radiatiilor infrarosii catre suprafata pieselor.
Lampa infrarosu
Fasciculele de radiatii infrarosii sunt emise de o sursa de

radiatie.Caldura necesara se obtine prin transformarea energiei de
vibratie a undelor electromagne-tice in energie calorica , la contactul cu
suprafata vopsita.
Utilaje si instalatii de uscare prin radiatie.
Sursa de radiatii poate fi:
• becuri cu incandescenta.
• arzatoare de gaze.
Becuri cu incandescenta
Becurile cu incandescenta sunt de constructie speciala.Ele au o

forma cu fata aplatizata si partea din spate de forma
parabolica.Suprafata interioara a partii parabolice este acoperita la
interior cu strat argintat(reflectorizant).Filamentul de wolfram
dezvolta o temperatura de 22000 C(durata de functionare este de
10000 de ore).
Becurile cu incandescenta,ceramice, neluminoase sunt din
faianta ,cu interiorul argintat.Caldura este produsa de o rezistenta
electrica care dezvolta temperatura de 5000 C.
14
2009
Cuptor cu uscare fortata Cabina de uscare-automobile
Arzatoare de gaz
Aceste arzatoare au forma alungita, de ordinul metrilor si

utilizeaza gazul metan.Pentru o ardere completa, utilizeaza la ardere un
amestec de gaz-aer.Aerul de combustie este introdus fortat printr-un
ventilator.Flacara optima este de culoare albastra,scurta.Aerul insuficient
determina o flacara lunga,de culoare galbena.
Pericolul de explozie datorat stingerii accidentale a flacarii, este
inlaturat prin asociere la fiecare arzator a unui
„pilot”.Pilotul(electrovalva comandata) este un mic arzator echipat cu o
bujie, care produce intermitent scantei, evitand stingerea
flacarii.Electrovalvele sunt reglate sa inchida sau sa deschida debitul de
gaz, la atingerea unei anumite temperaturi.
Incalzirea cu arzatoare de gaz este mai ieftina decat incalzirea cu
becuri electrice.La acest tip de incalzire, spatiul arzatoarelor este separat
de atmosfera cuptorului propriu-zis.
Clasificarea cuptoarelor de uscare prin radiatie

15
2009
Cuptorul incalzit cu becuri electrice, lumi-

noase sau numai cu radiatii infrarosii
functioneaza continuu.Are lungimea de
10-30 m is aproximativ 3500 de
becuri.Puterea totala consumata este intre
800-1000 kW.
Cuptor de uscare prin radiatie
Cuptor de uscare fix
Cuptoarele de uscare fixe cu gaze au spatiul de ardere izolat de

atmosfera cuptorului propriu-zis( se evita pericolul de explozie).
1.arzator;
2.spatiul de ardere;
3.mufa cuptorului;
4.canal de recirculare a
gazelor atmosferei
cuptorului;
5.panou izolant;
6.canal de evacuare a
gazelor arse.
Cuptor de uscare cu gaze

Circuitul gazelor de ardere este diferit de circuitul gazelor rezultate
la uscarea peliculelor de vopsea.Gazele arse , la contactul cu mufa
cuptorului cedeaza cea mai mare parte a caldurii.Mufa se confectioneaza
din otel inoxidabil, rezistent la actiunea corosiva a gazelor de
16
2009
ardere.Panourile termoizolante sunt captusite ca vata de sticla sau sunt

goale.Peretele interior al panourilor este din aluminiu lustruit, pentru a
reflecta radiatiile.
Cuptor de uscare mobil

Se construiesc sub forma de panouri in pozitie verticala sau in
varianta portal(cu pereti verticali si plafon).Cuptorul are lungime redusa
fata de obiectul supus uscarii( autobuz,vagoane).Cuptorul portal este
deplasat pe o cale de rulare(sine).Constructiv, sunt probleme legate de
ventilare si de alimentarea cu energie electrica.
Se asigura o uscare optima pieselor de dimensiuni medii, prin
miscarea de rotatie imprimata carligelor lantului transportor.
Cuptor de uscare prin

radiatie-convectie
Acest tip de cuptor transmite caldura prin radiatie si complementar

prin convectie.Transmiterea caldurii si prin convectie se datoreaza
prezentei aerului.
Temperatura atmosferei cuptorului depinde de :
• viteza de trecere a pieselor;
• forma constructiva a cuptorului.
Pentru temperatura de 400-6000 C, timpul de stationare este de
cateva minute.
Temperatura peretilor radianti este de 800-10000 C.Uscarea datorita
radiatiei, in principal si a convectiei, in secundar, este foarte rapida.
Pierderile de caldura reprezinta o problema tehnologica majora si
se rezolva in doua moduri:
1. Tunelul cuptorului este boltit.
2. Tunel cu capete de intrare-iesire inchise.
17
2009
Tunel boltit Tunel cu capete inchise
Din cauza densitatii mai mici a aerului cald, acesta se ridica la

partea superioara.Piesele se deplaseaza numai cu lantul
transportor.Timpul de uscare scurt,evita aprinderea vopselei din cauza
temperaturii ridicate,realizandu-se numai uscarea peliculei.Metoda se
aplica pentru suprafete grunduite.
Sistemul de uscare prin radiatie-convectie este extrem de eficient
pentru cuptoarele de uscare pentru autobuze.Cuptorul este prevazut cu
manta dubla radianta incalzita de gaze arse si recirculare fortata a
aerului.Cuptorul este inchis la capete cu usi ghilotina si are sistem
automat de supraveghere a arderii gazului metan.
Tehnologia uscarii prin radiatie.

Radiatiile infrarosii sunt absorbite in mod diferit, in raport cu
urmatoarele criterii:
• culoarea suprafetei corpului care absoarbe radiatiile;
• culoarea vopselei aplicate;
• grosimea piesei vopsite.
Razele infrarosii sunt absorbite in proportii diferite de diversele

corpuri asupra carora sunt proiectate.Corpurile mate,inchise la
culoare absorb o cantitate de caldura mai mare; uscarea in cuptoare
cu radiatie se realizeaza mai usor pentru vopsele negre sau de
culoare inchisa.
Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele
luminoase.Razele infrarosii nu modifica modul de intarire a
peliculei de vopsea, ci numai il accelereaza.
18
2009
Grosimea piesei influenteaza modul de uscare: pelicula de

vopsea se va usca mai repede pentru o suprafata metalica mai
subtire(are inertie termica mai mica).
Intensitatea radiatiei calorice devine importanta la
temperaturi mai mari de 5000 C.Rezulta ca, pentru uscare, agentii
termici optimi sunt curentul electric si gazele combustibile.
La uscare, distanta dintre sursa de radiatie si suprafata piesei
trebuie sa fie constanta.Piesele cu suprafete complexe, cu zone
ascunse , vor evidentia uscare neuniforma cu pericol de
supraincalzire, deci de carbonizare a peliculei de vopsea.
radiatie.
La uscarea prin radiatie, caldura se transmite mai intens
decat la uscarea prin convectie.O parte din razele neabsorbite de
pelicula sunt absorbite de suprafata piesei.Uscarea se efectueaza de
la interior catre exterior; evaporarea componentelor volatile este
lejera.
O temperatura mai ridicata la baza peliculei de vopsea
favorizeaza difuzia termica a vaporilor de diluant,determinand
reducerea timpului de uscare.
Uscarea pieselor cu grosimi diferite, in mod simultan, este
interzisa deoarece, in unele zone pelicula de vopsea se va
carboniza.

• Uscarea pieselor vopsite in atmosfera halei se va face numai
daca sistemul de ventilatie corespunde cerintelor.
• Cutorele de uscare sunt prevazute cu sisteme de captare si de
evacuare a noxelor.
• Lucratorii care deservesc cuptoarele cu becuri incandescente
vor purta ochelari de protectie cu filtru de lumina, de culoare
albastru-inchis.
19
2009
6.Uscarea peliculelor de reparatii.

In timpul procesului tehnologic de uscare, pelicula de vopsea se
poate deteriora local.Repararea zonelor deteriorate se face aplicand
integral succesiunea operatiilor(indreptare, grunduire, chituire, vopsire).
Defectele mici se repara astfel: slefuire locala, nivelarea suprafetei,
vopsire locala( numita vopsire de remaniere).
Vopsirea de remaniere se realizeaza in doua moduri:
1. vopsirea prin pensulare;
2. vopsirea prin pulverizare.
La remediere, se recomanda utilizarea unei vopsele similare,
acceasi metoda de uscare.Cea mai simpla metoda este , pentru
uscare, cu o lampa infrarosu.
Becul se pozitioneaza la 10-15 cm fata de suprafata piesei, se
mentine 20-30 minute.In timpul uscarii , lampa infrarosu se
deplaseaza lent.
Uscarea se poate realiza si natural(la aer), dar calitatea este
nesatisfacatoare.
7.Uscarea peliculelor aplicate pe materiale

nemetalice.
La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe lemn, se ia in
considerare porozitatea care reprezinta 50-80% din volumul
total.Pelicula de vopsea blocheaza posibilitatea eliminarii vaporilor
de apa si a aerului in atmosfera, provocand deterioarea acesteia.
Umiditatea lemnului este un alt factor care influenteaza
procesul de uscare.
La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe materiale
plastice, se acorda atentie deosebita compatibilitatii dintre
materialul plastic si materialul de vopsire.
La uscare se utilizeza cuptoare de uscare prin
convectie.Aerul este trecut printr-o baterie de incalzire cu apa
calda,abur sau curent electric.
Temperatura aerului cald are valori intre 70-800 C.Temperatura

optima este de 600 C.
20
2009
Pentru a evita contractia lemnului la uscare se introduce artificial o

anumita umiditate (6-9%).
Evitarea aparitiei basicilor se realizeaza prin zvantarea pieselor
vopsite la aer si se continua cu procesul de uscare pe cale
artificiala.Piesele vopsite se vor raci lent.
Cuptoarele de uscare sunt cu actiune periodica sau continua.
21
2009
Bibliografia

www.didactic.ro
5. Site-uri
www.e-referate.ro
www.referat.ro
www.didactic.ro
www.regielive.ro

Tanase Viorel 2009
22
2009
Cuprinsul
Generalitati 4
Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie 5
Tehnologia uscarii prin conductie 6
Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie 8
Tehnologia uscarii prin convectie 12
Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie 13
Tehnologia uscarii prin radiatie 18
Uscarea peliculelor de reparatii 20
Bibliografia 21
Cuprinsul 22
23
2009
TEMA DE PROIECT
pentru
nivelul 2
DEFECTE DE APLICARE
ALE MATERIALELOR DE VOPSIRE.
REMEDIEREA DEFECTELOR.
Autorul lucrării:
2009
Defectele de aplicare ale peliculelor de vopsea

Clasa a XI –a C

3. Principii de functionare
4. Tipuri constructive de instalatii de vopsire.
6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la vopsire.

7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la vopsire.
8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la vopsire.
9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la vopsire.
11.Cuprinsul.
12.Bibliografia.
1
MEMORIUL EXPLICATIV
profesionale cu tema „DEFECTELE DE APLICARE ALE MATERIALELOR DE
VOPSIRE.REMEDIEREA DEFECTELOR.” a fost realizat pentru a atinge

urmatoarele:
obiectivelor.
 identifică factorii ce determină apariţia defectelor de vopsire;
remedierii defectelor de vopsire ale peliculelor;
 pregăteşte suprafeţele pentru remediere;
 aplică tehnologii de remediere la o suprafaţă dată;
2
Proiectul de certificare a competentelor profesionale cu tema „ Defectele de

aplicare ale materialelor de vopsire.Remedierea defectelor” este structurat astfel:
Clasificarea metodelor de vopsire.
Vopsirea prin pensulare.
Vopsirea prin tamburare.
Vopsirea prin imersie.
Vopsirea electroforetica.
Vopsirea prin stropire.
Vopsirea prin reflux(flow-coating).
Vopsirea in pat fluidizat.
Vopsirea prin pulverizare.
Vopsirea electrostatica.
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire.
Vopsirea in camp electrostatic
3
Clasificarea metodelor de vopsire.

Metodele de vopsire se clasifica in functie de urmatoarele criterii:
1. Dupa natura efortului dezvoltat:
 vopsirea manuala;
 vopsirea mecanica.
2. Dupa gradul de mecanizare:
 vopsirea mecanizata;
 vopsirea automatizata;
 vopsirea robotizata.
3. Dupa modul de aplicare a peliculei de vopsea:
 vopsirea prin pensulare;

 vopsirea prin tamburare;
 vopsirea prin stropire;
 vopsirea prin pulverizare;
 vopsirea in pat fluidizat.
Vopsirea prin imersie se realizeaza in trei variante:
1. Vopsirea prin imersie clasica.

2. Vopsirea electroforetica.
3. Vopsirea in pat fluidizat (poate fi asociata vopsirii prin
imersie).
Vopsirea prin stropire se realizeaza in doua variante:
1. Vopsirea prin stropire clasica.

2. Vopsirea prin reflux(flow-coating).
Vopsirea prin pulverizare se realizeaza in doua variante:
1. Vopsirea prin pulverizare clasica.

2. Vopsirea electrostatica.
4
Vopsirea prin pensulare.
Metoda consta in intinderea materialului de vopsire, pe o suprafata, cu

ajutorul unor pensule(prin aderenta vopselei la perii pensulei.
Vopsirea prin pensulare utilizeaza pensule, care difera ca forma,

marime,calitatea firelor.
Pensula pentru Pensula pentru Pensula pentru

glazurat lacuri si vopsele vopsele acrilice
Pensule pentru baituit
Vopsirea prin tamburare
Vopsirea prin tamburare se realizeaza prin contactul direct a doua piese,

in miscare, una dintre ele avand vopsea in exces.
Datorita miscarii are loc egalizarea distributiei de vopsea.Metoda se aplica
pentru piese mici ,simple.
Utilajul folosit la vopsirea prin tamburare poate fi identificat,prin

asemanare, cu o minibetoniera.Clopotul prezinta miscare de rotatie si este inclinat
sub un anumit unghi in raport cu verticala.Miscarea o primeste de la un motor
electric, prin intermediul unei transmisii cu roti dintate.
5
Utilajul poate fi echipat si cu sistem electric de incalzire , prin care se asigura

uscarea pieselor.Tamburul este prevazut cu contragreutate, pentru echilibrarea
maselor in rotatie.totul este montat pe un cadru din fonta turnata.
Vopsirea prin valtuire se aplica pentru piese care prezinta suprafete

intinse(table,scanduri,placaj,placi de material plastic).
Schema de principiu
1.valt de aplicare;
2.valt intermediar;
3.valt de alimentare;
4.bazin cu vopsea;
5.piesa.
Vopsirea prin valtuire
Vopsirea consta in depunerea pe suprafata piesei a unei pelicule de vopsea ,

de catre un valt care se roteste.Valtul de aplicare preia vopseaua de pe valtul de
alimentare printr-un valt intermadiar.
Vopsirea prin imersie

Metoda consta in cufundarea obiectelor intr-o baie cu vopsea, urmata de
scoaterea lor din baie si scurgerea surplusului de vopsea.
Vopsirea prin imersie in baie continua.

6
Instalatia se alege in functie de urmatoarele criterii:

 volumul productiei de piese vopsite;
 forma si dimensiunile pieselor destinate vopsirii.
Sunt doua categorii de instalatii:

1. Instalatie de vopsire prin imersie cu baie discontinua.
2. In stalatie de vopsire prin imersie cu baie continua.
Instalatia de vopsire prin imersie cu baie discontinua

Instalatia este constituita din urmatoarele:
 cada paralelipipedica;
 jgheab de scurgere a surplusului de vopsea;
 gratar pentru asezarea pieselor in vederea scurgerilor;
 sistem de ventilatie, prin aspiratie;
 capac rabatabil pentru evitarea evaporarii dizolvantului;
 sistem de prevenire si stingere a incendiilor;
 sistem de golire rapida a baii cu vopsea;
 sistem de filtrare a vopselei;
 sistem de agitare a vopselei pentru a evita sedimentarea.
Instalatia de vopsire prin imersie cu baie continua

Instalatia este constituita din urmatoarele:
 bazin cu peretii de la intrare-iesire inclinati;

 sistem de ventilatie, prin aspiratie;
 sistem de prevenire si stingere a incendiilor;
 sistem de golire rapida a baii cu vopsea.
 sistem transportor cu monosina si lant ;
 instalatie centralizata de alimentare cu vopsea;
 rezervor subteran pentru scurgerea vopselei;
 tunel cu geamuri.
 sistem de filtrare a vopselei;
 sistem de agitare a vopselei pentru a evita sedimentarea.
7
Vopsirea electroforetica face parte din categoria metodelor de vopsire prin
imersie.Sub actiunea curentului electric continuu, particulele de vopsea
electronegative(catod) sunt atrase si se depun pe piesele incarcate electropozitiv
(anod).
Aceasta metoda are la baza procesul de electroliza.Substanta coloidala
(vopsea solubila in apa) fiind incarcata cu o sarcina electrica negativa se va
depune la polul pozitiv.
Schema de principiu
8
Instalatia de vopsire electroforetica este constituita din urmatoarele

componente:
1. corpul baii;
2. pompa de recirculare a vopselei;
3. filtru;
4. sursa de curent continuu;
5. bara de curent
6. monosina lantului transportor
7. piesa;
8. zona de spalare.
Sursa de curent continuu furnizeaza o tensiune electrica de 80-150 V,

densitatea de curent este 20-40 A/m2.
Instalatia este prevazuta cu sistem de racire, care mentine temperatura baii
de vopsea la 300 C.
Bazinul de vopsea este confectionat din tabla de otel.Baia ,legata la catod,se
leaga la pamant.Pentru a evita scurtcircuitul,corpul baii se poate confectiona
din material plastic.
Alimentarea baii cu grund proaspat se face dintr-un bazin secundar.
Este o varianta perfectionata a vopsirii prin stropire.

Metoda consta in vopsirea suprafetelor unor piese in deplasare, prin proiectare
unor stropi de vopsea.
Orice suprafata verticala vopsita prin imersie,sau prin stropire, evidentiaza
pelicula de vopsea de grosime diferita: mai subtire la partea superioara si mai
groasa la partea inferioara.Fenomenul se datoreaza efectului combinat a doua
forte:forta de gravitatie si tensiunea superficiala a peliculei in stare lichida.
Stabilizarea peliculei de vopsea incepe de la partea superioara si se continua
la partea inferioara.Scurgerea vopselei datorita gravitatiei,are loc simultan cu
evaporarea componentelor volatile(vascozitatea se modifica).
Pentru a evita modificarea vascozitatii(evaporarea dizolvantului),
stabilizarea peliculei de vopsea are loc intr-o atmosfera suprasaturata in vapori de
dizolvant.
9
Schema de principiu
Instalatia utilizata este constituita din urmatoarele componente:

1. corpul agregatului(tunel).
2. bazin cu vopsea compartimentat.
3. pompa pentru recircularea vopselei.
4. sistem de ajutaje de stropire.
5. compartiment cu apa de diluare.
6. lant transportor.
7. piesa.
A-reprezinta zona de stropire;

B- reprezinta zona cu atmosfera saturata de vapori;
C-reprezinta zona de picurare.
Corpul agregatului se confectioneaza din tabla de otel, avand lungimea
necesara pentru mentinerea pieselor in atmosfera saturata de vapori minimum 30
minute.Pentru reducerea lungimii sale, agregatul este prevazut cu cale dubla de
transport(cu intoarcere de 1800).
Sub zona de stropire se afla un bazin compartimentat: compartiment pentru
grund si compartiment pentru apa de diluare(capacitate 1000 litri).
Pentru filtrare, exista un circuit actionat de o pompa cu roti
dintate.temperatura grundului este asigurata de un schimbator de caldura(cu
rezistenta electrica).Spalarea mecanizata este asigurata de un sistem prevazut cu
robinete.
Instalatia are un sistem automat de masurare a vascozitatii si de reglare a
acesteia printr-o comanda de diluare(se executa periodic).
10

Vopsirea in pat fluidizat poate fi asemanata cu vopsirea prin imersie.
Piesele sunt incalzite in cuptor,apoi sunt introduse intr-o cuva cu pulbere de
rasina in suspensie datorita unui curent de aer.Pulberea in suspensie adera la
suprafata piesei,formand o pelicula omogena,rezistenta.
Schema de principiu
Instalatia de vopsire in pat fluidizat cuprinde urmatoarele componente:
1. Cuptor de incalzire a pieselor.

2. Piesa.
3. Sistem de rulare a pieselor.
4. Baia de imersare cu pulbere in suspensie.
5. Camera de linistire.
6. Piesa vopsita.
Instalatia de vopsire in pat fluidizat evidentiaza patru zone:

I. Zona de pregatire a suprafetei.
11
II. Zona de incalzire a pieselor.

III.Zona de aplicare a pulberii.
IV.Zona de racire lenta a pieselor.
Baia de imersare se confectioneaza din tabla de otel(grosime 2-3 mm).
Cuptorul de incalzire este echipat cu rezistenta electrica sau cu arzatoare cu
gaz metan.
Camera de linistire are la partea superioara o placa din bronz microporos
,care permite trecerea aerului comprimat.Placile au pori cu dimensiuni de
12μm si grosimea de 2-5 mm.Inaltimea camerei de linistire este de minimum
250 mm.
Aerul comprimat este filtrat.Presiunea aerului comprimat este corelata cu
volumul baii de imersare.
Metoda de vopsire prin pulverizare consta in aplicarea vopselei sub forma de

particule fin divizate,care ,depunandu-se pe suprafata pieselor, se constituie
intr-o pelicula de vopsea.

Finetea particulelor de vopsea influenteaza calitatea peliculei de vopsea.
Dimensiunea particulelor este cuprinsa intre 6-20 μm.Valoarea minima se obtine
pentru vascozitati mici si valoarea maxima,pentru vascozitati mari.
12
Instalatie de vopsire prin pulverizare
Pistol de Pistol de vopsit Pistol de

vopsit prin aspiratie prin presiune vopsit prin gravitatie
13
Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea incarcate
electronegativ,pe suprafata unei piese incarcate electropozitiv.
Instalatie de vopsit in camp electrostatic
Intre anod(piesa) si catod(cupa pulverizatoare) exista o diferenta de

potential electric(tensiunea electrica intre 60-120kV).Particulele de vopsea
incarcate electronegativ,sunt accelerate in campul electrostatic vor fi directionate
catre suprafata piesei incarcate electropozitiv.
Piesa este legata la pamant, deci nu exista pericol de electrocutare.
Forma campului electrostatic este influentata de forma electrozilor(piesa si
cupa) ;liniile de forta ale campului electric sunt mai dense in zona muchiilor si a
proeminentelor.Zonele interioare, adanciturile sunt cele mai defavorabile in
raport cu densitatea liniilor de forta.
Sursa de curent furnizeaza curent continuu.
14
Defecte de aplicare ale materialelor

de vopsire.
La vopsire , nerespectarea unor parametrii tehnologici , pot determina

aparitia unor defecte, care vor influenta negativ calitatea peliculelor de vopsea.
Defectele cele mai frecvente la aplicarea vopselelor sunt:
Defectul Cauza Remediere

Vopseaua se intinde greu cu 1.Vascozitate prea mare 1.Se va dilua
pensula; nu trece usor de pe 2.Diluantul prea volatil 2.Se va utiliza diluant mai
pensula. putin volatil
3.Temperaturi scazute pentru 3.Produsele si vopseaua se
vopsea si piesa tin la temperatura optima
4.Pensula necorespunzatoare 4.Se alege o pensula
potrivita
5.Suprafata peisei este aspra 5.se va slefui suprafata
6.Suprafata piesei este uda 6.Se va aplica operatia de
uscare
Pelicula nu are capacitate de 1.Vascozitate prea mare 1.Se va dilua
intindere optima la vopsirea prin 2.Volatilitate prea mare a 2.Se va schimba diluantul
pensulare si pulverizare diluantului
3.Temperatura prea scazuta 3.Se va respecta
temperatura prescrisa
Pelicula are capacitate de 1.Sedimentarea pigmenului in 1.Se va omogeniza corect
acoperire slaba masa vopselei vopseaua
2.Pigmentul are capacitate de 2.Se va sesiza furnizorul
acoperire redusa
Pelicula prezinta scurgeri si 1.Vascozitate prea mica 1.Se va adauga vopsea
perdele proaspata,concentrata
2.Temperatura piesei sau a 2.Se va regla temperatura
vopselei prea ridicata
3.Strat de vopsea prea gros 3.Se va aplica strat subtire
Pelicula are aspect „coaja de 1.Vascozitate prea ridicata 1.Se va dilua
portocala” la vopsirea prin 2.Distanta prea mare intre 2.Se reduce distanta de
pulverizare pistol si piesa pulverizare
3.Presiunea aerului comprimat 3.Se va mari presiunea
prea mica aerului comprimat
4.Diluantul prea volatil 4.Diluant mai putin volatil
15
Pelicula are aspect zgrunturos 1.Diluant prea volatil 1.Se va utiliza diluant mai
(lacuri nitrocelulozice) putin volatil
2.Distanta de pulverizare prea 2.Se va reduce distanta de
mare pulverizare
3.Temperatura la vopsire prea 3.Se va normaliza
ridicata temperatura
Pelicula prezinta impuritati, fiind 1.Vopseaua(diluantul) este 1.Se vor filtra materialele
aspra murdara de vopsire
2.Atmosfera este impurificata 2.Se va lucra in atmosfera
cu praf purificata
Prezenta basicilor sub pelicula de 1.S-a aplicat vopsea pe 1.Se va sterge suprafata si
vopsea suprafata umeda se va usca
2.Aerul comprimat contine apa 2.Se va filtra aerul
Pe pelicula sunt pete uleioase 1.Aerul comprimat contine 1.Se va filtra aerul
ulei
Pelicula se inalbeste 1.Atmosfera din vopsitorie are 1.Cresterea temperaturii in
-nitrolacuri umiditate mare vopsitorie
2.Temperatura prea scazuta
Pelicula se exfoliaza sau are o 1.Suprafata piesei este 1.Se pregateste suprafata
aderenta scazuta pregatita necorespunzator piesei corespunzator
16
BIBLIOGRAFIE

17
CUPRINSUL

Clasificarea metodelor de vopsire 4
Vopsirea prin pensulare 5
Vopsirea prin tamburare 5
Vopsirea electroforetica 8
Vopsirea prin reflux 9
Vopsirea in pat fluidizat 11
Vopsirea prin pulverizare 12
Vopsirea electrostatica 14
Defectele de aplicare ale materialelor de vopsire 15
Bibliografia 17
Cuprinsul 18
18
TEMA DE PROIECT
pentru
nivelul 2
MATERIALE DE VOPSIRE
Autorul lucrării:
2009
Materiale de vopsire

Clasa a XI –a C

3. Principii de functionare ..........................................................
4. Tipuri constructive ..................................................................
6. Constructia utilajului tehnologic ..............................................

7. Functionarea utilajului tehnologic ...........................................
8. Exploatarea utilajului tehnologic ..............................................
9. Intretinerea utilajului tehnologic ..............................................
11. Cuprinsul.
12. Bibliografia.
1
MEMORIUL EXPLICATIV
profesionale cu tema „MATERIALE DE VOPSIRE” a fost realizat pentru a
atinge urmatoarele unitati de competenta:

urmatoarele:
 identifică factorii ce determină apariţia coroziunii.
vopsirii.
 pregăteşte suprafeţele pentru vopsire.
 aplică tehnologii de vopsire la o suprafaţă dată.
2
Proiectul de certificare a competentelor profesionale este structurat astfel:

1.Generalitati.
2.Componentele materialelor de vopsire.
3.Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire.
4.Principalele produse de vopsire.
5.Caracteristicile generale ale materialelor de vopsire.
6.Ambalarea, marcarea si conservarea materialelor
de vopsire.
7.Masuri de protectie.
3
1.Generalitati.
Materialele de vopsire reprezinta totalitatea materialelor care se aplica pe
suprafetele materialelor, pentru protectie anticorosiva (actiunea distructiva
datorata luminii, umiditatii, agentilor corosivi).
Prin aplicarea acestor materiale de vopsire se formeaza o pelicula aderenta,
care are doua functii:
1. Protectie anticorosiva a suprafetelor;
2. Aspect estetic, comercial.
Materialele de vopsire au la baza urmatoarele componente:
1. Liantul-component lichid;
2. Pigmentii-component solid;
3. Materialul de umplutura-component solid.
Clasificarea materialelor de vopsire

 Dupa natura liantului:
 uleiuri vegetale;
 derivati celulozici;
 rasini naturale si sintetice;
 lianti solubili in apa.
 Dupa ordinea de aplicare:
grunduri;
chituri;
vopsele
emailuri;
lacuri de finisare.
 Dupa modul de aplicare:

 vopsire prin pensulare;
 vopsire prin tobare;
 vopsire prin imersie;
 vopsire prin pulverizare;
 vopsire in pat fluidizat.
4
2.Componentele materialelor de vopsire.

In componenta materialelor de vopsire intra urmatoarele materii prime:
liantii,pigmentii,materialele de umplutura,dizolvantii si plastifiantii.
 Liantii.
1. Uleiurile.
2. Sicativii.
3. Rasinile.
Uleiurile.
Uleiurile se utilizeaza dupa o prelucrare prealabila(polimerizate,oxidate).
La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative si
semisicative.
Sicativii.
In compozitia uleiurilor determina reducerea timpului de uscare,timpul de
formare a peliculei de vopsea(saruri de cobalt,mangan,plumb).
Rasinile.
Sunt substante naturale(copal,colofoniu,selac) sau sintetice(rasini
aldehidice,fenolice,polivinilice).
 Pigmentii.
Sunt substante colorate,insolubile.Au rolul de a da culoare materialului de
vopsire.Finetea lor este data de gradul de macinare.Pigmentii pot fi:
anorganici sau organici, naturali si sintetici, pulberi metalice .
 Materialele de umplutura.
Materialele de umplutura au putere de acoperire colorare slaba.se folosesc
sub forma de pulbere fina.
 Dizolvantii.
Sunt lichide de natura organica,volatile.Au rolul de a dizolva liantul,dupa
aplicare se evapora, determinand formarea peliculei de protectie.
 Plastifiantii.
Aceste substante raman in pelicula formata determinand o anumita
flexibilitate si maleabilitate a acesteia.
5
3.Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire.

Produsele auxiliare care intra in compozitia materialelor de vopsire au
urmatoarele functii:
1. Evita sedimentarea pigmentilor.
2. Favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor in masa produsului
de vopsire.
3. Reduce tensiunea superficiala a lichidului,favorizand umectarea.
4. Evita producerea spumei la aplicarea vopselei.
5. Evita formarea unei pelicule groase ,la suprafata, in timpul depozitarii.
6. Permite obtinerea unei pelicule mate(fara luciu).
7. Evita scurgerea peliculei de vopsea dupa aplicare.
Produsele auxiliare sunt substante din categoria „agentilor”.
1 Agenti stabilizatori
2 Agenti de dispersie
3 Agenti de umectare
4 Agenti antispumanti AGENTI
5 Agenti antioxidanti
6 Agenti de matisare
7 Agenti antiscurgere
 Agentii stabilizatori evita fenomenul de sedimentare a pigmentilor.In

acest scop se introduc in vopsea: sulfat de sodiu,acizi sulfonici.
 Agentii de dispersie favorizeaza dispersia uniforma a pigmentilor.In
acest scop se introduc in vopsea : ulei de ricin,ulei polimerizat.
 Agentii de umectare favorizeaza raspandirea particulelor de pigment
in masa vopselei(etilen-glicol,stearat de calciu).
 Agentii antispumanti evita aparitia spumei la aplicarea
vopselei(stearat de calciu,stearat de magneziu).
 Agentii antioxidanti evita formarea unei pelicule groase la depozitare.
 Agentii de matisare fovorizeaza obtinerea unei pelicule
mate(ceruri,sapunuri metalice).
 Agentii antiscurgere intarzie evaporarea dizolvantului.
6
4.Principalele produse de vopsire

Principalele produse de vopsire sunt:
1 Lacurile
2 Emailurile
3 Grundurile
Principalele produse
4 Chiturile
de vopsire
5 Grundurile de culoare
6 Vopselele
7 Diluantii
8 Materialele de slefuit
9 Materialele de lustruit
1. Lacurile solutii de derivati celulozici,rasini naturale sau sintetice in
dizolvanti organici.Lacurile sunt incolore sau slab colorate.Prin uscare se
obtine o pelicula transparenta si lucioasa.
2. Emailurile sunt lacuri cu pigmenti metalici organici sau anorganici.Se obtin
pelicule colorate,lucioase.
3. Grundurile sunt un amestec de pigmenti si material de umplutura in lacuri
sau uleiuri.Constituie stratul de legatura intre suprafata de vopsit si
celelalte straturi ulterioare.
4. Chiturile au la baza lacuri cu pigment si material de umplutura in exces.Se
aplica peste stratul de grund pentru eliminarea neregularitatilor
suprafetelor.
5. Grundurile de culoare se numesc si vopsele intermediare.
6. Vopselele sunt dispersii de pigment si material de umplutura in lacuri sau
uleiuri.Dupa uscare se obtine pelicula de baza.
7. Diluantii sunt amestecuri de dizolvanti prin care se obtine vascozitatea
optima a vopselei.
8. Materialele de slefuit sunt materiale abrazive aplicate dupa chituire.
7
9. Materialele de lustruit sunt emulsii de ceruri in apa.Se utilizeaza pentru a

da peliculei de vopsea luciu si rezistenta la imbatranire.
5.Caracteristicile generale ale materialelor de vopsire.
Pentru a asigura peliculeor de vopsea calitate superioara, materialele de
vopsire trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici generale:
1 Culoarea
2 Finetea pigmentului
3 Capacitatea de intindere
CARACTERISTICI 4 Puterea de acoperire

GENERALE
5 Vascozitatea
6 Timpul de uscare
7 Mirosul si toxicitatea
1. Culoarea determina aspectul estetic,comercial.Sunt doua categorii de culori:
a. culori cromatice-rosu,galben si albastru;
b. culori acromatice-alb si negru.
2. Finetea pigmentului este data de gradul de macinare.Gradul de finete
influenteaza puterea de acoperire a vopselei.
3. Capacitatea de intindere a unui material de vopsire reprezinta proprietatea
unui lac sau vopsea de a obtine o pelicula uniforma ca grosime.Prin
egalizare se constata disparitia dungilor la vopsire(prin
pensulare).Capacitatea de intindere depinde de natura vopselei, de
dizolvantii utilizati, de temperatura.
4. Puterea de acoperire reprezinta capacitatea unui material de vopsire de
acoperire cu un numar minim de straturi aplicate(culoarea
optima).Vopselele de culoare inchisa au capacitate de acoperire mai mare.
5. Vascozitatea optima se stabileste in functie de modul de aplicare a
vopselei.Vascozitatea mica determina o pelicula de vopsea prea subtire,deci
un numar mare de straturi.In cazul suprafetelor verticale,inclinate apare
tendinta de scurgere.
8
6. Timpul de uscare reprezinta timpul necesar in care un lac sau vopsea trece
din stare lichida in stare solida.Timpul de uscare depinde de natura
materialului de vopsire,de grosimea stratului aplicat,de temperatura.
Uscarea se realizeaza in doua etape:
 uscarea la praf(dureaza pana cand pe suprafata vopsita nu se
prinde praful);
 uscarea completa(se realizeaza dupa 7-15 zile).
 uscarea la aer este,in general, incompleta.
 uscarea la cald reprezinta solutia optima(timpul de uscare se
reduce la maximum 30 min.,la temperatura de 60-1800 C.
7. Mirosul si toxicitatea sunt influentate de dizolvantii si diluantii utilizati.In
cazul dizolvantilor aromatici,vopselele sunt toxice.
6.Ambalarea, marcarea si conservarea materialelor de
vopsire.
Natura ambalajului (metal,sticla,material plastic) este influentata de natura
materialului de vopsire.Ambalajul metalic se confectioneaza din tabla de otel
protejata prin acoperire galvanica.Ambalajul din sticla are o utilizare redusa
datorita fragilitatii.Ambalajul din material plastic are o pondere mare.
Diluantii se transporta in cisterne auto si se livreaza in comert in ambalaje
din material plastic(recipiente).
Ambalajele se marcheaza corespunzator pe baza unor standarde
.Materialele inflamabile au inscriptia „inflamabil”.
Marcarea prezinta date referitoare la: identificarea produsului,data
produsului,termenul de garantie.
7.Masuri de protectie.
Materialele de vopsire se transporta in conditii speciale(pericol de
incendiu,de explozie).Temperatura la depozitare trebuie sa fie intre 5-20 0 C.In
depozite se prevad masuri corespunzatoare: interzicerea fumatului, a flacarii
descoperite.Acestea se doteaza cu echipament pentru stingerea incendiilor.
Inainte de deschidere,ambalajele se curata de impuritati(praf).Se interzice
diluarea vopselelor in spatiul depozitului.
Constructiv,depozitul se realizeaza din materiale rezistente la foc.Depozitul
este prevazut cu sistem de ventilatie.
La pregatirea materialelor de vopsire se utilizeaza echipament de protectie
corespunzator.In acest mod,se evita actiunea nociva a vaporilor toxici pri cele trei
cai:pe cale respiratorie, pe cale digestiva si prin piele.
9
Lacuri
Emailuri
Chituri
10
Degresanti Diluanti
Pigmenti Aditivi Intaritori
Vopsele
11
Protectia muncii
Echipament
12
BIBLIOGRAFIE

13
CUPRINSUL

Generalitati 4
Componentele materialelor de vopsire 5
Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire 6
Principalele produse de vopsire 7
Caracteristicile generale ale materialelor de vopsire 8
Masuri de protectia muncii 9
Bibliografia 13
Cuprinsul 14
14
TEMA DE PROIECT
pentru
nivelul 2
PROTECTIA ANTICOROSIVA
PRIN
ACOPERIRI METALICE
Autorul lucrării:
2009
PROTECTIA ANTICOROSIVA PRIN ACOPERIRI METALICE

Clasa a XI –a C

3. Principii de functionare ale operatiilor de acoperire metalica.
4. Tipuri constructive de instalatii de acoperire metalica.
6. Constructia utilajelor tehnologice folosite la acoperirile metalice.

7. Functionarea utilajelor tehnologice folosite la acoperirile metalice.
8. Exploatarea utilajelor tehnologice folosite la acoperirile metalice.
9. Intretinerea utilajelor tehnologice folosite la acoperirile metalice.
12. Cuprinsul.
13. Bibliografia.
1
MEMORIUL EXPLICATIV
profesionale cu tema „PROTECTIA ANTICOROSIVA PRIN ACOPERIRI
METALICE” a fost realizat pentru a atinge urmatoarele unitati de competenta:

urmatoarele:
 stabileste procedeele, sculele, dispozitivele si materialele specifice
vopsirii;
 indica tipurile de coroziune;
 precizeaza metodele de protectie anticorosiva;
 efectueaza operatiile de limitare a coroziunii.
2
1.Clasificarea metodelor de acoperire metalica.

2.Materiale utilizate la acoperirile metalice.
3.Cadmierea electrochimica.
4.Zincarea electrochimica.
5.Cromarea dura electrochimica.
6.Cromarea dura combinata electrochimica.
7.Cuprarea-Nichelarea-Cromarea electrochimica.
8.Eloxarea electrochimica.
9.Stanarea electrochimica.
10.Nichelarea-Cromarea electrochimica.
11.Argintarea electrochimica.
12.Aurirea electrochimica.
13.Fosfatarea chimica.
14.Pasivarea chimica.
15.Grunduirea reactiva chimica.
16.Stanarea termica.
17.Zincarea termica.
18.Acoperiri metalice prin pulverizare.
19.Teste de evaluare sumativa.
1.Clasificarea metodelor de acoperire metalica.

Metodele de acoperire metalica se clasifica in raport cu urmatoarele criterii:
 dupa modul de depunere a stratului de protectie anticorosiva:
 depunere electrochimica;
 depunere chimica;
 depunere termica.
3
 dupa modul de introducere a pieselor in contact cu materialele

anticorosive:
 prin imersie;
 prin pulverizare.
Metode de acoperire Metode de acoperire Metode de acoperire

electrochimica chimica termica
CADMIEREA
FOSFATAREA STANAREA
ZINCAREA
PASIVAREA ZINCAREA
CROMAREA DURA
CROMAREA DURA GRUNDUIREA PLUMBUIREA

COMBINATA REACTIVA
ALUMINIZAREA
ACOPERIRE
Cu+Ni+Cr
NICHELAREA
ELOXAREA
STANAREA
ARGINTAREA
AURIREA Acoperire metalica in vid
2.Materiale utilizate la acoperirile metalice.

Elementele chimice de baza , utilizate in tehnica acoperirilor metalice
anticorosive sunt:
4
5
3.Cadmierea electrochimica.
CADMIEREA
Cadmierea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor
cu un strat de cadmiu(depunere electrolitica).
Instalatia cuprinde:
-cuva de otel;
-captuseala din PVC;
sistem de ventilatie;
-sistem de incalzire a
solutiei;
-sursa de curent continuu;
-anozi din cadmiu.
Instalatie de cadmiere
Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza:
 oxid de cadmiu;
 sulfat de cadmiu;
 acid sulfuric;
 acid azotic;
 anhidrida cromica.
Anozii se confectioneaza din cadmiu cu puritate 99%.Pentru o calitate
superioara a stratului de cadmiu, suprafata se trateaza cu caseina, glicerina,
gelatina,ulei rosu turcesc.Grosimea stratului de cadmiu este de 5-20μm.
Succesiunea operatiilor necesare pentru cadmiere:
 degresarea suprafetelor;
 decaparea suprafetelor pieselor;
 introducerea pieselor in baia de cadmiere;
 spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
 pasivarea suprafetelor;
 uscarea suprafetelor cu aer cald;
 dehidrogenarea suprafetelor pieselor cadmiate.
6
 timpul necesar depunerii stratului de cadmiu se determina cu
relatia:
60d
t
K D unde:
t- timpul de mentinere [min.];
γ- densitatea cadmiului [g/cm3];
d- grosimea stratului depus [mm];
K- echivalentul electrochimic [g/Ah];
η- randamentul de curent [%];
D- densitatea de curent [A/dm2].
 raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 1:1 sau 3:2;
 pasivarea se face in timp de 3-6 sec. la temperatura de 15-300 C;
 dehidrogenarea se face la temperatura de 150-1800 C, timp de
1,5-2 ore.
4.Zincarea electrochimica.
ZINCAREA
Zincarea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu

un strat de zinc(depunere electrolitica).
-cuva de otel;
-captuseala din PVC;
solutiei;
-anozi din zinc.
Instalatie de zincare
7
Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza:

 oxid de zinc;
 cianura de zinc
 acid sulfuric;
 acid azotic;
Anozii se confectioneaza din zinc cu puritate 99,8%.
Succesiunea operatiilor necesare pentru zincare sunt:
 introducerea pieselor in baia de zincare;
 pasivarea suprafetelor;
 uscarea suprafetelor cu aer cald;
 dehidrogenarea suprafetelor pieselor zincate.
 timpul necesar depunerii stratului de zinc se determina cu
relatia:
60d
t
K D unde:
γ- densitatea zincului [g/cm3];
 raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1;
 decaparea finala se face timp de 5-6 sec. in acid azotic, la
temperatura de 10-300 C;
8
5.Cromarea dura electrochimica.
CROMAREA DURA
Cromarea dura este operatia tehnologica de acoperire metalica a

suprafetelor cu un strat de crom(depunere electrolitica).
-cuva de otel captusita cu
plumb(cromare);
PVC;
solutiei;
-anozi din plumb.
Instalatie de cromare
Solutiile utilizate pentru electrolitul din baia de cromare sunt:

 anhidrida cromica;
 sulfat de strontiu;
 acid sulfuric.
Succesiunea operatiilor necesare pentru cromare sunt:
 suspendarea pieselor pe suport de cupru(sarme);
 decapare anodica pentru asperizarea suprafetelor;
 introducerea pieselor in baia de cromare;
 spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi apa calda;
 uscarea pieselor la aer;
9
 dehidrogenarea suprafetelor pieselor.
 timpul necesar depunerii stratului de crom se determina cu
relatia:
60d
t
K D unde:
γ- densitatea cromului [g/cm3];
 raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1,1:1,1:2;

 distanta intre anod si catod este de 100-150μm.
 anozii noi se acopera cu pelicula neagra de dioxid de plumb.
 electrolitul din baia de cromare care se evapora se inlocuieste
cu solutie din colector(50-600 C).
 portiunile care nu se cromeaza se acopera cu lac vinilic,care se
detaseaza ulterior.
 metoda se aplica pentru arbori cotiti(fusuri), bolturi pentru
pistoane.
 decaparea anodica are rolul de asperizare a suprafetei inainte
de cromare.
 la asperizarea otelurilor inalt aliate se utilizeaza catozi din
plumb.
6.Cromarea dura combinata electrochimica.
CROMAREA DURA COMBINATA

Cromarea dura combinata este operatia tehnologica de acoperire metalica
a suprafetelor cu doua straturi succesive,unul de crom laptos si altul de crom
dur(depunere electrolitica).
Procedeul se aplica la piese din otel care sunt solicitate puternic la uzura.
10
Instalatia utilizata este similara cromarii dure.
Consideratii tehnologice complementare:
 dupa cromarea laptoasa,piesele se introduc in baia pentru cromare

dura.
 cromarea laptoasa poate fi realizata in acceasi baie cu cromarea
dura,daca se raceste electrolitul de la 700 C la 500 C, in 3-4 min.
 dehidrogenarea se face in cuptor la temperatura de 150-2000 C, timp
de 2 ore, sau prin incalzire in baie de ulei.
7.Cuprarea-Nichelarea-Cromarea electrochimica.
ACOPERIREA Cu + Ni + Cr
Consta in acoperirea suprafetelor prin depunere electrolitica a trei straturi

succesive: cupru, nichel si crom
 cuva de otel captusita cu PVC pentru cuprare cianurica,cuprare
acida si nichelare;
 cuva de otel captusita cu plumb pentru cromare;
 cuva din material ceramic pentru decaparea finala;
 anod din cupru electrolitic(in saci din fibre sintetice) pentru
cuprare;
 anod din nichel electrolitic, de forma eliptica, in saci din fibre
sintetice, pentru nichelare;
 anod insolubil din plumb cu 6-8% Sb sau 7-10%Sn;
 dispozitive de manevrare si de suspendare a pieselor.
Cuprarea cianurica consta in depunerea unui strat de cupru cu porozitate
redusa.Dupa cuprare,piesele se spala in apa rece curgatoare.
Nichelarea consta in depunerea unui strat de nichel peste stratul de
cupru.Raportul dintre suprafata anodica si suprafata catodica este de 1:1 sau
2:1.
Cromarea se aplica la maximum 4 ore dupa nichelare, asemanator cromarii
dure.Dupa cromare,piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer
cald.
11
8.Eloxarea electrochimica.
ELOXAREA ELECTROCHIMICA
Eloxarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu o pelicula de

protectie.Prin eloxare are o loc o transformare electrochimica a suprafetei piesei.
-baie de otel captusita cu

plumb;
-manta de racire a baii;
-sistem de ventilatie;
-dispozitive de manevrare;
Instalatie de eloxare
Solutiile utilizate la eloxare sunt:

 acid sulfuric;
 carbonat de sodiu anhidru.
Succesiunea operatiilor necesare pentru eloxare sunt:
 degresarea pieselor in solutii de solventi organici;
 decaparea pieselor in solutii alcaline sau acide;
 spalarea pieselor urmata de uscare;
 introducerea pieselor in baia cu electrolit pentru eloxare;
 spalarea pieselor cu apa rece si uscare;
 lustruirea pieselor dupa eloxare;
 colorarea suprafetelor pieselor eloxate;
 compactizarea peliculei obtinuta prin eloxare;
 spalarea in apa rece si apa calda;
 uscarea pieselor.
Cosideratii tehnologice:
 electrolitul are concentratia de 18-19% acid sulfuric.
 tensiunea de lucru este de 12-20V,densitatea de curent 1,2-1,5 A/dm2.
 durata de mentinere este de 15-20 min.
12
 Stratul obtinut prin eloxare are grosimea de 4-6 μm.

 dupa operatia de spalare, se neutralizeaza cu solutie de carbonat de
sodiu, timp de 3-5 sec.
 stratul eloxat cu grosime de 5-6μm rezista la corosiune atmosferica.
 stratul supus si la solicitari mecanice are grosimea de 15-25μm.
 pentru o buna izolare electrica, stratul va avea grosimea de 25μm.
 la lustruire, solutia are la baza acid fosforic, acid sulfuric,acid azotic,
acid boric si azotat de cupru.
 lustruirea se poate face chimic si electrochimic.
 la colorare se utilizeaza coloranti organici sau anorganici.
 compactizarea se face cu apa distilata.
 la compactizare,temperatura este de 95-1000 C, timp de 20-30 min.
 pentru compactizare se poate utiliza bicromat de potasiu si apa
distilata.
9.Stanarea electrochimica.
STANAREA
Stanarea este operatia tehnologica de depunere electrolitica a unui

strat de staniu pe suprafata unei piese.

plumb, material plastic;
-dispozitive de manevrare;
-sistem de filtrare a
electrolitului;
-sistem de agitare a solutiei de
electrolit;
-sistem de incalzire.
Instalatie de stanare
Pentru operatia de stanare se utilizeaza urmatoarele solutii:

 sulfat stanos;
13
 acid sulfuric;
 gelatina.
Succesiunea operatiilor necesare pentru stanare sunt:
 degresarea suprafetelor pieselor in solventi organici;
 decaparea pieselor.
 introducerea pieselor in baia de electrolit;
 spalarea pieselor in apa rece curgatoare, apoi in apa calda;
 uscarea pieselor cu aer cald sub presiune.
 grosimea stratului de staniu depus este de 12-25μm.
 densitatea de curent anodic este de 2 A/dm2.
 se recomanda filtrarea periodica a electrolitului.
 raportul anod-catod este de 2:1.
 stanarea se aplica pentru protectia conductoarelor electrice.
Acoperirea electrochimica staniu-nichel.

Se aplica pieselor din cupru, care lucreaza in atmosfera corosiva( sulf,acid
sulfuric,acid azotic).Se obtine o duritate de 105 HB.
Grosimea stratului de protectie este intre 12-30 μm.Metoda se aplica pentru
echipamentul electric la automobile.
Materialele utilizate au la baza clorura de nichel,clorura stanoasa,fluorura
de amoniu.Anozii sunt din aliaj de staniu si nichel sau din anozi separati de
staniu si nichel.
Utilajul este constituit din cuva de otel captusita cu material plastic,sistem
de ventilatie, sistem de incalzire si dispozitive de prindere.
Dupa acoperirea metalica,piesele se spala in apa rece curgatoare,apa calda si
se vor usca cu aer cald.
10.Nichelarea-Cromarea electrochimica.
Acoperirea Ni + Cr
Operatia tehnologica consta in acoperirea suprafetelor metalice cu doua
straturi succesive de nichel si de crom.
Pentru acoperirea Ni-Cr se utilizeaza urmatoarele solutii:
 sulfat de nichel;
 clorura de nichel;
14
 anhidrida cromica;
 acid sulfuric.
-baie de nichelare captusita cu

PVC;
-baie de cromare captusita cu
plumb;
-dispozitive pentru manevrarea
pieselor.
Nichelarea
Succesiunea operatiilor necesare pentru nichelare-cromare sunt:
 degresarea pieselor in solventi organici.
 montarea pieselor pe dispozitive.
 introducerea pieselor in baia de nichelare.
 dupa nichelare, piesele se spala in apa rece curgatoare si apa calda.
 lustruirea mecanica a pieselor.
 degresarea pieselor in solventi organici.
 introducerea pieselor in baia de cromare.
 spalarea pieselor in apa rece,apa calda si apoi, uscare.
 grosimea stratului de nichel este 12-30μm, iar a stratului de crom de
1μm.
 la cromare se utilizeaza anozi insolubili din plumb.
 operatia de cromare se va face dupa 3-5 ore de la operatia de
nichelare.
11.Argintarea electrochimica.
ARGINTAREA
Argintarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu un strat

de argint, prin depunere electrochimica.
La argintare se utilizeaza urmatoarele solutii:
 cianura de argint;
 azotat de argint;
15
 cianura de sodiu;
 cianura de potasiu.

PVC;
-sistem de ventilare;
-dispozitive pentru
suspendarea pieselor.
Argintarea
Succesiunea operatiilor necesare argintarii este urmatoarea:
 degresarea pieselor in solventi organici;
 degresare alcalina si decapare fara uscare;
 spalarea pieselor;
 preargintarea;
 argintarea;
 dubla spalare a pieselor in apa distilata;
 spalare in apa rece curgatoare si in apa calda;
 uscarea pieselor cu aer.
 grosimea stratului de argint este de 10-14μm.
 anozii se realizeaza din argint cu puritate 99,9%.
 operatia de protectie consta din preargintare urmata de argintare.
 preargintarea se face cu densitatea curentului de 2 A/dm2, tensiunea
electrica de 4-6 V, temperatura de 20-300 C, timp de 15-30 min.
 argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica.
16
12.Aurirea electrochimica.
AURIREA
Se aplica la aparatura electronica de mare

precizie.Grosimea stratului depus
electrochimic este de 1-3 μm.
13.Fosfatarea chimica.
FOSFATAREA
Este procedeul tehnologic de pretratare a suprafetelor metalice,prin care

se formeaza un strat de cristale din fosfati insolubili de fier,mangan sau zinc.
Piesa fosfatata
FOSFATAREA
Fosfatarea prin imersie Fosfatarea prin pulverizare
Fosfatarea la cald prin imersie
17
Instalatia de fosfatare este constituita din urmatoarele componente:

 cazi din otel cu izolatie termica;
 sistem de incalzire a solutiei de fosfatare;
 dispozitive pentru manevrarea si suspendarea pieselor.
Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza:
 acid fosforic;
 oxid de zinc;
 acid azotic;
 bicromat de potasiu.
 metoda se aplica pentru oteluri aliate, slab aliate, calite sau
necalite.
 prin fosfatare, se modifica dimensiunile piesei.
 captuseala cazilor nu se va realiza din cupru,aluminiu sau
plumb pentru a evita interactiunea cu solutiile utilizate.
 initial, se controleaza aciditatea baii de fosfatare.
 piesele mari se vor preincalzi in apa fierbinte.
 dupa fosfatare,piesele se spala in apa rece curgatoare si apa
calda.
 compactizarea stratului protector se realizeaza prin imersie in
solutie de bicromat de potasiu(concentratie 5-8%,temperatura
de 60-800 C si mentinere timp de 5-10 min.).
 peliculele pieselor fosfatate pot prezenta defecte.
Fosfatarea la cald prin pulverizare

 sistem de duze pentru pulverizare.
 sistem de recirculare a solutiei.
 rezervoare de recuperare a solutiei.
 banda transportoare sau lant transportor.
 dispozitive de manevrare.
Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza:
 acid fosforic;
 oxid de zinc;
 acid azotic;
18
 metoda se aplica pentru oteluri aliate si slab aliate,fonte.
 grosimea peliculei este de maximum 6 μm.
 solutia de fosfatare este diluata.
 dupa fosfatare, piesele se spala in apa calda si apa rece curgatoare.
 compactizarea se face cu solutie de bicromat de potasiu.
 se spala din nou in apa rece si apoi apa calda.
 dupa uscare, piesele se tin in atmosfera neutra o zi.
Bonderizarea este tot o operatie de fosfatare.
14.Pasivarea chimica.
PASIVAREA
Pasivarea este operatia tehnologica de obtinere a unui strat de protectie
anticorosiva a pieselor metalice.
Pasivarea se aplica in urmatoarele scopuri:
1. Cresterea rezistentei la coroziune a suprafetelor metalice;
2. Pastrarea aspectului obtinut dupa decapare.
Materialele utilizate la pasivare sunt:

 acid sulfuric.
Operatia de pasivare se aplica pentru piese din cupru si aliaje din cupru,zinc
si aliaje din zinc,aluminiu si aliaje din aluminiu si piese din otel.
Instalatia utilizata la pasivare cuprinde urmatoarele componente:
 cuva de otel captusita cu PVC;
 dispozitive de manevrare a pieselor;
 sistem de incalzire a solutiei utilizate.
 pasivarea se face prin imersarea pieselor.
 temperatura de lucru este in functie de reteta de solutie utilizata.
 dupa pasivare, piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu
aer cald.
19
Variantele de pasivare
20
15.Grunduirea reactiva chimica.
GRUNDUIREA REACTIVA
Grunduirea reactiva consta in acoperirea suprafetelor metalice cu o

pelicula de grund.
La grunduirea reactiva se utilizeaza:
 grunduri reactive dintr-un singur component(grund reactiv dintr-un
singur component);
 grunduri reactive din mai multe componente(amestecuri de
grunduri reactive).
Succesiunea operatiilor tehnologice necesare grunduirii reactive sunt:

 sablarea suprafetelor metalice;
 degresarea suprafetelor pieselor;
 pregatirea grundului reactiv;
 aplicarea grundului reactiv prin pulverizare sau cu pensula;
 uscarea peliculei de grund reactiv.
 amestecul de grund reactiv cuprinde grundul reactiv propriu-zis si solutia
intaritoare;
 omogenizarea amestecului de grund se face inainte de
utilizare(maximum 4 ore);
 la aplicarea grundului reactiv cu pensula, nu se revine peste zona deja
vopsita;
 uscarea grundului reactiv se face in aer liber(durata de uscare 2 ore);
 culoarea grundului reactiv ,dupa uscare este galbena-verzuie;
 grosimea stratului depus este de 10-15 μm.
21
16. Stanarea termica.
STANAREA TERMICA
Stanarea termica este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor

metalice cu un strat de staniu, prin imersie intr-o baie de metal topit.
Instalatia utilizata la stanarea termica este constituita din urmatoarele
componente:
 baie din tabla de otel;
 sistem de incalzire si mentinere automata a temperaturii in baie;
 baie din otel inoxidabil pentru fondantul anorganic;
 baie din otel pentru fondantul organic;
 doua bai de otel captusite cu vinidur pentru operatia de spalare;
 instalatie de incalzite a pieselor mari.
Materialele utilizate la stanarea termica sunt urmatoarele:
 staniu rafinat 99,7% puritate;
 aliaje de cositor pentru lipit;
 acid sulfuric;
 clorura de amoniu;
 clorura de sodiu.
Succesiunea operatiilor la stanarea termica este urmatoarea:
 degresarea cu solventi organici a pieselor;
 decaparea pieselor;
 tratarea cu fondant a pieselor( fondanti organici sau fondanti
anorganici);
 fondantii se aplica pe suprafata pieselor prin imersie sau intindere
cu pensula;
 uscarea pieselor;
 imersarea pieselor in baia de metal topit;
 spalarea pieselor in apa rece,apa calda;
 uscarea pieselor in cabina de uscare sau cu rumegus.
 metoda se aplica in electrotehnica,electronica, in domeniul auto.
 nu se aplica pentru piese ,care nu trebuie sa fie modificate
dimensional;
22
 in baia de stanare se topeste staniu pur, dupa care se acopera

suprafata libera cu flux(clorura de amoniu);
 piesele mari se preincalzesc la 200-2200 C;
 temperatura de lucru in baie este de 2900 C;
 scoaterea pieselor din baie nu se face prin stratul de fondant;
 excesul de staniu se inlatura prin scuturare;
 racirea pieselor se face in apa sau in aer;
 neutralizarea se face prin spalare in apa acidulata cu 1% acid
clorhidric,apoi in solutie de carbonat de sodiu(2%).
Stanarea termica a pieselor din cupru si alama se poate realiza si intr-o baie
cu staniu-plumb.
Compozitia baii de acoperire este urmatoarea:
 50% staniu si 50% plumb;
 60% staniu si 40% plumb.
Temperatura de lucru in baie este de 2700 C sau de 2400 C.

17.Zincarea termica.
ZINCAREA TERMICA
Se aplica pentru piesele din cupru si alama, prin imersare intr-o baie cu
metal topit.
Pentru zincarea la cald se utilizeaza urmatoarele materiale:
 zinc 99,9% puritate;
 acid sulfuric;
 carbonat de sodiu anhidru;
 acid clorhidric;
 clorura de amoniu;
 clorura de sodiu.
Se utilizeaza acelasi gen de instalatie de acoperire termica(asemanatoare
stanarii termice).
Tehnologia de executie este asemanatoare stanarii termice.
23
18.Acoperiri metalice prin pulverizare.

Acoperirea se realizeaza prin contactul suprafetelor pieselor cu vapori sau
pulbere metalica, aflate la temperaturi ridicate.
 se pot depune straturi de protectie cu zinc,aluminiu,plumb.
 piesele acoperite sunt din otel,fonte.
 metalul in stare pulverizata este proiectat pe suprafata piesei cu un
jet de gaz incalzit.
 metalele utilizate au puritate ridicata(peste 99%).
 pregatirea suprafetelor pentru acoperire metalica se face prin
degresare,sablare cu nisip.
 grosimea stratului aplicat prin acoperire termica este:
 zinc 50μm;
 aluminiu 120μm;
 plumb 300μm.
 pentru conditii grele de exploatare grosimile sunt:
zinc(80μm),aluminiu(200μm) si plumb(500μm).
 acoperirea se face la maximum 2-4 ore de la pregatirea suprafetelor.
 dupa acoperire se face compactizarea suprafetelor.
 suprafetele acoperite cu strat de aluminiu, se impregneaza cu solutie
de carbonat de sodiu,borax in apa distilata.
24
CUPRINSUL
Continutul proiectului de certificare a competentelor profesionale 1
Clasificarea metodelor de acoperire metalica 3
Materiale utilizate la acoperirea suprafetelor metalice 4
Cadmierea electrochimica 6
Zincarea 7
Cromarea dura 9
Cromarea dura combinata 10
Acoperire Cu-Ni-Cr 11
Eloxarea electrochimica 12
Stanarea electrochimica 13
Nichelarea-Cromarea electrochimica 14
Argintarea 15
Aurirea electrochimica 16
Fosfatarea electrochimica 17
Pasivarea chimica 19
Grunduirea reactiva 21
Stanarea termica 22
Zincarea termica 23
Acoperiri metalice prin pulverizare 24
Cuprinsul 25
Bibliografie 26
25
BIBLIOGRAFIE

26

Proiecte Eccp Vopsireaautomobilului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiecte Eccp Vopsireaautomobilului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VOPSIREA AUTOMOBILULUI

profesor Tănase Viorel

OPERATILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII.

Proiectul cu tema Operatiile principale ale vopsirii.

CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE

OPERATIILE PRINCIPALE ALE

1.Factori care determina o buna vopsire

Alegerea materialelor de vopsire. Industria de lacuri si vopsele

2.Alegerea procedeului tehnologic

Suport abraziv Hârtie Rondele Bureţi abrazivi Hârtie abrazivă

Discuri Bureţi Rol Hârtie Rondele pe

Regimul de lucru 80-90 80-90 80-90

Metode de curăţire a materialelor metalice neferoase:

Perie sârmă Flex Maşina şlefuit

4.Dotarea cu utilaje speciale

5.Organizarea sectiei de vopsitorie

6.Pregatirea materialelor pentru vopsire

in masa vopselei nu se mai dizolva, deoarece este transformata chimic,

Exista materiale de vopsire formate din doi componenti, care se

Operatiile anterioare au avut ca scop crearea conditiilor

Vopsirea prin tamburare

Vopsirea prin reflux

Vopsirea in pat fluidizat

Vopsirea prin pulverizare

Uscarea este operatia prin care peliculele devin dure. Se poate

Vopsirea si lacuirea reprezinta operatiile de acoperire cu

deoarece se micsoreaza permeabilitatea. Peste anumite grosimi,

procedeul umed pe umed prin care se reuseste sa se realizeze o

. Chituirea de cutit sau spaclu se aplica local sau general. Se

chiar la 50% ; dupa amestecare, se intaresc in decurs de 1/2 ha

. Prin chituire se reuseste sa se acopere toate neregularitatile si

tactil, nu se pot percepe rizurile fine. Rizurile mari se detecteaza

1. Tinichigiu-vopsitor auto I. Sava, M.V. Voicu

CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE

1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale.

6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor

Competentele atinse prin realizarea proiectului de certificare sunt

Clasificarea metodelor de pregatire a suprafetelor

Tehnologii de curatare a suprafetelor metalice

Metode de curatare a suprafetelor metalice

Curatarea manuala a suprafetelor metalice feroase si neferoase se realizeaza

Pietre abrazive Perie de sarma Perii

Materiale utilizate la curatarea manuala

Curatarea prin polizare

Principiul metodei de sablare.

Principiul metodei de sablare.

Utilaje si instalatii de sablat.

Instalatia este constiutita din:

Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu nisip.

Fig.a.Corindon maro Fig.b.Corindon nobil Fig.c.Duze de sablat

Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de 15-250 C si

Caracteristicile metodei de sablare cu nisip

Echipament pentru sablare

Principiul metodei de sablare.

Principiul metodei de sablare.

a.Alice din otel b.Alice din otel inxidabil

Utilaje si instalatii de sablat.

Instalatia cuprinde urma-

Caracteristicile metodei de sablare cu alice.

Normele de tehnica securitatii muncii.

Echipament de protectie la sablare

Principiul metodei de tobare.

Principiul metodei de tobare.