Sunteți pe pagina 1din 245

VOPSIREA AUTOMOBILULUI

Tanaviosoft

VOPSIREA AUTOMOBILULUI Tanaviosoft 2009 profesor T ă nase Viorel

2009

VOPSIREA AUTOMOBILULUI Tanaviosoft 2009 profesor T ă nase Viorel
VOPSIREA AUTOMOBILULUI Tanaviosoft 2009 profesor T ă nase Viorel
VOPSIREA AUTOMOBILULUI Tanaviosoft 2009 profesor T ă nase Viorel
VOPSIREA AUTOMOBILULUI Tanaviosoft 2009 profesor T ă nase Viorel
VOPSIREA AUTOMOBILULUI Tanaviosoft 2009 profesor T ă nase Viorel

profesor

Tănase Viorel

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

Clasa a XI-a C calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto

TEMA DE PROIECT

pentru

Examenul de obţinere a certificatului de calificare profesională-nivelul 2 anul şcolar 2008-2009

OPERATILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII.

TEHNOLOGII DE EXECUTIE

Autorul lucrării:

Îndrumător de proiect, profesor Tănase Viorel

2009

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul cu tema Operatiile principale ale vopsirii. Tehnologii
Operatiile principale ale vopsirii. MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul cu tema Operatiile principale ale vopsirii. Tehnologii
Operatiile principale ale vopsirii. MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul cu tema Operatiile principale ale vopsirii. Tehnologii

MEMORIUL EXPLICATIV

Proiectul cu tema Operatiile principale ale vopsirii. Tehnologii de executie. Evidentiaza operatiile de vopsire in domeniul Tinichigerie Vopsitorie Auto. Lucrarea prezinta aspectele principale ale tehnologiilor de executie pentru fiecare operatie de vopsire.

Realizarea proiectului Operatiile principale ale vopsirii atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice. Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt:

1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

2. Lucrul in echipa

3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologice.

Exploatează baze de date. Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini. Comunică prin Internet. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu Interpretează desene speciale Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică

2009

1

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE Examenul de certificare a competentelor
Operatiile principale ale vopsirii. CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE Examenul de certificare a competentelor
Operatiile principale ale vopsirii. CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE Examenul de certificare a competentelor

CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE Examenul de certificare a competentelor profesionale Anul de completare-nivelul II de calificare

Clasa a XI –a C Tinichigiu-vopsitor auto

1. Tema proiectului.

2. Memoriul explicativ.

3. Principii de functionare.

4. Tipuri constructive.

5. Documentatia tehnica.

Desenele de ansamblu. Partile componente.Descriere. Schemele tehnologice.

6. Constructia utilajului tehnologic

7. Functionarea utilajului tehnologic

8. Exploatarea utilajului tehnologic

9. Intretinerea utilajului tehnologic

10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate.

11. Normele de tehnica securitatii muncii.

12. Cuprinsul.

13. Bibliografia.

2009

2

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. OPERATIILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII. Proiectul este structurat pe urmatoarele capitole:
Operatiile principale ale vopsirii. OPERATIILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII. Proiectul este structurat pe urmatoarele capitole:
Operatiile principale ale vopsirii. OPERATIILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII. Proiectul este structurat pe urmatoarele capitole:

OPERATIILE PRINCIPALE ALE

VOPSIRII.

Proiectul este structurat pe urmatoarele capitole:

1. Factori care determina o buna vopsire.

2. Alegerea procedeului tehnologic.

3. Pregatirea suprafetelor.

4. Dotarea cu utilaje speciale.

5. Organizarea sectiei de vopsitorie.

6. Pregatirea materialelor pentru vopsire.

2009

3

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 1. Factori care determina o buna vopsire Alegerea materialelor de vopsire. Industria
Operatiile principale ale vopsirii. 1. Factori care determina o buna vopsire Alegerea materialelor de vopsire. Industria
Operatiile principale ale vopsirii. 1. Factori care determina o buna vopsire Alegerea materialelor de vopsire. Industria

1.Factori care determina o buna vopsire

Alegerea materialelor de vopsire. Industria de lacuri si vopsele produce o gama variata de sortimente,fiecare tip de vopsea fiind necesar pentru un anumit scop,deoarece nu exista vopsele universal corespunzatoare,care sa poata aplicate pe orice tip de obiect si in orice conditii de exploatare. Rezulta ca alegerea materialelor de vopsire trebuie sa include un studiu al conditiilor de exploatare a produsului si sa tina seama de specificul acestuia .De asemenea, trebuie sa se tina seama de posibilitatile tehnologice pe care le impune vopseaua aleasa ( de exemplu daca o vopsea necesita uscare la cuptor, nu trebuie uscata natural chiar daca produsul manifesta o tendinta aparenta de uscare la aer etc.). Studiul conditiilor de exploatare ale obiectului supus vopsiri trebuie sa tina seama de o serie de factori : daca obiectul va fi utilizat in exterior (in atmosfera libera) sau an interior(in incaperi) ;cum se prezinta climatul (cel temporar este cel putin agresiv pentru pelicule; solicitarea aste mult mai mare in zonele reci si mai ales in zonele tropicale, uscate si umede) ; daca produsele vin in contact cu substante chimice (acizi, baze, saruri, uleiuri, dizolvanti etc.),pe ce durata ,la ce concentratii,temperature etc.Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda emailuri pe baza de bitum sip e baza de rasini fenolice; pentru acoperiri rezistente la agenti externi se utilizeaza emailuri alchidice si epoxidice, cu uscare la aer sau la cuptor, precum si emailuri ureoformaldechidice si melaminice,cu uscare numai la cuptor ; pentru acoperiri rezistente la chimicale sunt indicate emailurile pe baza de ciarura de polivinil; pentru vopsiri rezistente la temperaturi mai ridicate (pana la 500°C ),emailurile siliconice dau rezultate cele mai bune etc. La realizarea unui nou produs, o data cu proiectarea trebuie rezolvata si problema vopselei celei mai potrivite.

2009

4

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 2. Alegerea procedeului tehnologic Depinde de calitatea suprafetei si de materialul
Operatiile principale ale vopsirii. 2. Alegerea procedeului tehnologic Depinde de calitatea suprafetei si de materialul
Operatiile principale ale vopsirii. 2. Alegerea procedeului tehnologic Depinde de calitatea suprafetei si de materialul

2.Alegerea procedeului tehnologic

Depinde de calitatea suprafetei si de materialul din care este confectionat obiectul, de calitatea materialelor de vopsire care trebuie aplicate si de gradul de finisare urmarit.Tehnologia trebuie sa asigure, prin operatiile si fazele preconizate, realizarea tuturor acestor conditii si sa cuprinda toate operatiile, ancepand cu pregatirea suprafetelor, continuand cu grunduirea, chituirea, vopsirea si terminand cu uscarea si transportul. Se precizeaza cum se pregateste suprafata, cu ce materiale, cum se aplica gundul, vopseaua, viscozitatea optima de aplicare, diluantul, cate straturi intermediare si finale trebuie depuse, grosimea lor, timpul necesar pentru uscarea fiecarui strsat si modul de uscare(in aer liber sau la cuptor).Pentru chituire, trebuie date detalii in legatura cu felul chitului, numarul de straturi, grosimea lor etc. De asemenea, se indica presiunea aerului (la pulverizarea pneumatica), temperatura vopselei, eventual si alte caracteristici, daca sunt necesare (rezistivitatea pentru emailuri electrostatice, prepararea grundurilor formate din doua componente etc.). Pentru instalatiile de vopsire mecanizate este necesar sa se arate cum vor fi deplasate piesele, cum vor fi agatate de lantul transportor etc. O tehnologie este bine intocmita cand asigura realizarea operatiilor, fara deosebire de la o, piesa de alta, de o inalta calitate si cu o productivitate ridicata. Ceilalti factori care determina o buna vopsire sunt pregatirea suprafetelor cu utilaje adecvate si organizarea corecta a sectiei de vopsitorie.

2009

5

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 3. Pregatirea suprafetelor Un sistem de vopsire corect ales, da r aplicat
Operatiile principale ale vopsirii. 3. Pregatirea suprafetelor Un sistem de vopsire corect ales, da r aplicat
Operatiile principale ale vopsirii. 3. Pregatirea suprafetelor Un sistem de vopsire corect ales, da r aplicat

3.Pregatirea suprafetelor

Un sistem de vopsire corect ales, dar aplicat pe o suprafata suficient pregatita, va avea ca rezultat formarea unei pelicule mai putin rezistenta chiar decat cele obtinutecu vopsele de calitate mai slaba , insa aplicate pe suprafete corect pregatite. Pregatirea suprafetelor, inainte de vopsire, constituie o operatie de cea mai mare importanta, atat pentru protectia anticoroziva cat si pentru aderenta buna la suport a materialelor peliculogene. Lucrarile anterioare operatiei de vopsire (ambutisarea, sudarea si, in general toate prelucrarile mecanice) trebuie executate cu multa grija, pentru a se asigura realizarea unei suprafete cat mai netede. Este gresita conceptia ca defectele de suprafata aparute dupa prelucrarile anterioare pot fi corectate prin chituiri excesive. Defectele mentionate trebuie inlaturate inainte de vopsire, prin indreptare, sudare, polizare etc. Scop: îndepărtarea

petelor de rugină

ţunderelor

bavurilor

straturilor vechi de vopsea

impurităţilor

Metode de curăţire a materialelor metalice:

manuală (scule:răzuitoare, perii sârmă, polizoare, abrazivi)

Suport abraziv Hârtie Rondele Bure ţ i abrazivi Hârtie abraziv ă abrazive Discuri Bure ţ
Suport abraziv Hârtie Rondele Bure ţ i abrazivi Hârtie abraziv ă abrazive Discuri Bure ţ
Suport abraziv Hârtie Rondele Bure ţ i abrazivi Hârtie abraziv ă abrazive Discuri Bure ţ
Suport abraziv Hârtie Rondele Bure ţ i abrazivi Hârtie abraziv ă abrazive Discuri Bure ţ
Suport abraziv Hârtie Rondele Bure ţ i abrazivi Hârtie abraziv ă abrazive Discuri Bure ţ

Suport abraziv

Hârtie

Rondele

Bureţi abrazivi

Hârtie abrazivă

abrazive

Rondele Bure ţ i abrazivi Hârtie abraziv ă abrazive Discuri Bure ţ i Rol Hârtie Rondele
Rondele Bure ţ i abrazivi Hârtie abraziv ă abrazive Discuri Bure ţ i Rol Hârtie Rondele
Rondele Bure ţ i abrazivi Hârtie abraziv ă abrazive Discuri Bure ţ i Rol Hârtie Rondele
Rondele Bure ţ i abrazivi Hârtie abraziv ă abrazive Discuri Bure ţ i Rol Hârtie Rondele
Rondele Bure ţ i abrazivi Hârtie abraziv ă abrazive Discuri Bure ţ i Rol Hârtie Rondele

Discuri

Bureţi

Rol

Hârtie

Rondele pe

lamelare

abrazivi

abrazivă

suport pânză

frontale

2009

6

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. • mecanic ă sablarea cu nisip - se folose ş te pentru
Operatiile principale ale vopsirii. • mecanic ă sablarea cu nisip - se folose ş te pentru
Operatiile principale ale vopsirii. • mecanic ă sablarea cu nisip - se folose ş te pentru

mecanică

sablarea cu nisip - se foloseşte pentru piese laminate, turnate şi forjate. sablarea cu alice tobare uscată tobare umedă

chimică(decaparea)-scop îndepărtarea straturilor de oxizi

• chimic ă (decaparea)-scop îndep ă rtarea straturilor de oxizi

cu acid sulfuric(în tobe rotative, prin imersie) cu acid clorhidric cu detergenţi

cu acid sulfuric(în tobe rotative, prin imersie) cu acid clorhidric cu detergen ţ i
 

degresarea-scop: îndepărtarea materiilor grase saponificabile

cu solvenţi alcalini

Compoziţia

Reţeta I

g/l

Reţeta II

g/l

Reţeta III

g/l

soluţiei

   

Hidroxid de sodiu Na OH

70-100

50-70

10-20

Regimul de lucru -temperatura de lucru, 0 C -durata de imersie, min

80-90

80-90

80-90

10-20

15-40

20-30

Utilizări

Piese de oţel foarte murdare

Pentru degresarea pieselor de oţel

Pentru degresarea pieselor din cupru şi aliaje de cupru foarte murdare

Observaţie: tabelul de mai sus constituie un exemplu, în literatura de specialitate sunt date toate reţetele de degresare cu regimurile de lucru aferente.

2009

7

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. prin imersie cu degresare electrolitic ă sp ă lare (imersie, pulverizare) uscare
Operatiile principale ale vopsirii. prin imersie cu degresare electrolitic ă sp ă lare (imersie, pulverizare) uscare
Operatiile principale ale vopsirii. prin imersie cu degresare electrolitic ă sp ă lare (imersie, pulverizare) uscare

prin imersie cu degresare electrolitică spălare (imersie, pulverizare) uscare (naturală, artificială)

prin imersie cu degresare electrolitic ă sp ă lare (imersie, pulverizare) uscare (natural ă , artificial
prin imersie cu degresare electrolitic ă sp ă lare (imersie, pulverizare) uscare (natural ă , artificial
prin imersie cu degresare electrolitic ă sp ă lare (imersie, pulverizare) uscare (natural ă , artificial

Metode de curăţire a materialelor metalice neferoase:

manuală (scule:răzuitoare, perii sârmă, polizoare)

Perie sârm ă Flex Ma ş ina ş lefuit
Perie sârm ă Flex Ma ş ina ş lefuit
Perie sârm ă Flex Ma ş ina ş lefuit

Perie sârmă

Flex

Maşina şlefuit

mecanică

degresarea

sablarea cu nisip sablarea cu alice tobarea uscată tobarea umedă

cu solvenţi organici

hidrocarburi combustibile(benzina, petrolul, white spirt)

prin ştergere

prin imersie

2009

8

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 4 .Dotarea cu utilaje speciale . Orice efort de imbunatatire a calita
Operatiile principale ale vopsirii. 4 .Dotarea cu utilaje speciale . Orice efort de imbunatatire a calita
Operatiile principale ale vopsirii. 4 .Dotarea cu utilaje speciale . Orice efort de imbunatatire a calita

4.Dotarea cu utilaje speciale

. Orice efort de imbunatatire a calitatii vopsirii, daca nu este sprijinit de introducerea mecanizari procesului tehnologic, si de folosirea utilajelor, nu da rezultate optime. Pregatirea suprafetelor in agregate complex, automate, vopsirea in spatii inchise (cabine de vopsire ), precum si uscarea in cuptoare la temperaturi intre 80 si 180°C (in functie de natura materialului peliculogen), confera peliculelor o deosebita rezistenta la coroziune si un aspect placut.

2009

9

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 5. Organizarea sectiei de vopsitorie Amplasarea sectiei sau atelierului(in functie de
Operatiile principale ale vopsirii. 5. Organizarea sectiei de vopsitorie Amplasarea sectiei sau atelierului(in functie de
Operatiile principale ale vopsirii. 5. Organizarea sectiei de vopsitorie Amplasarea sectiei sau atelierului(in functie de

5.Organizarea sectiei de vopsitorie

Amplasarea sectiei sau atelierului(in functie de marime, poate exista o linie de vopsire), un atelier sau o sectie) de vopsitorie trebuie organizata astfel incat drumul pieselor pentru vopsire si in special al celor vopsite sa fie cat mai direct si mai scurt. Contrar, prin stivuiri, manevrari, transbordari, creste pericolul lovirii si deformari pieselor. Daca pentru piesele deteriorate, inainte de vopsire, mai exista posibilitatea remanierii( prin redresare. Eventual chituire-slefuire, pentru cele vopsite, o deteriorare locala poate constitui un motiv de rebut , din punctul de vedere al vopsirii. Indreptarea loviturilor pe o piesa vopsita, eventual chituirea-slefuirea si revopsire locala, cu o vopsea cu uscare la aer, nu mai readuce piesa la calitatile initiale. Chiar si aspectul are mult de suferit deoarece in jurul locului vopsit, care apare cu un petec, se observa stropii fasciculului de vopsea pulverizata. Daca atelierul de vopsitorie face parte dintr-o sectie, amplasarea lui trebuie facuta la extremitatea halei, pentru a avea legatura direct cu exteriorul

2009

10

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 6 . Pregatirea materialelor pentru vopsire Materialele de vopsire se livreaza de
Operatiile principale ale vopsirii. 6 . Pregatirea materialelor pentru vopsire Materialele de vopsire se livreaza de
Operatiile principale ale vopsirii. 6 . Pregatirea materialelor pentru vopsire Materialele de vopsire se livreaza de

6.Pregatirea materialelor pentru vopsire

Materialele de vopsire se livreaza de catre fabricile furnizoare intr-o stare foarte vascoasa, de multe ori sub forma de paste. Emailurile, vopselele si grundurile, mai ales, contin pigmenti si materiale de umplutura, care, din cauza densitatii lor mari, in comparatie cu densitatea lichidelor in care se afla in suspensie, manifesta o puternica tendinta de sedimentare (depunere). Cu cat vascozitatea lichidului este mai redusa, cu atat viteza de depunere este mai mare. In general, materialele de vopsire, pregatite pentru aplicare, au vascozitate mica, deci este firesc ca, in timpul depozitarii, care poate sa dureze si cateva luni de zile, pigmentii si materialele de umplutura sa se separe de liant. Cele mai multe nuante de vopsele se obtin prin amestecul in proportii diferite a pigmentilor de culori diferite; din cauza diferentei de densitate pentru fiecare pigment, separarea se produce in straturi diferite: la fundul vasului se depune pigmentul cel mai greu, pigmentul cel mai usor fiind ultimul care se depune, deci formeaza stratul cel mai de sus. Unii pigmenti, si in special cei grei, prin depunere si sedere indelungata marcheaza o tendinta de aglomerare (particulele se lipesc intre ele) atat intr-o pronuntata incat nu mai pot fi reinglobati in mama liantului, printr-o simpla amestecare. Din aceasta cauza, nuanta se modifica, deoarece, prin neparticiparea unei cantitati oarecare de pigment, se schimba proportia cantitativa. preintampinarea acestor fenomene, sau pentru a le reduce ca intensitate, materialele de vopsire se livreaza in stare vascoasa. Pregatirea materialelor pentru vopsire trebuie executata ca precautie chiar din momentul dezambalarii. Praful si impuritatile de pe ambalaje trebuie sterse cu grija (cu o carpa uda), in special in zona capacului; nu se recomanda suflarea, deoarece praful imprastiat in atmosfera cade apoi in vasele deschise. Dupa scoaterea capacului si mai ales daca acesta nu a fost inchis etans, daca materialul de vopsire este cu uscare la aer, se constata existenta la suprafata a unei pielite care poate ajunge la cativa milimetri si constituie un inceput de uscare a vopselei; prin amestecare

2009

11

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. in masa vopselei nu se mai dizolva, deoarece es te transformata chimic,
Operatiile principale ale vopsirii. in masa vopselei nu se mai dizolva, deoarece es te transformata chimic,
Operatiile principale ale vopsirii. in masa vopselei nu se mai dizolva, deoarece es te transformata chimic,

in masa vopselei nu se mai dizolva, deoarece este transformata chimic, ei se fragmenteaza in mici bucati care inrautatesc aspectul peliculei. In plus, ea modifica raportul liant-pigment deoarece este formata in special din liant. Din aceasta cauza, pielita trebuie inlaturata cat mai complet posibil, constituind o pierdere. Pentru omogenizarea materialului de vopsire, continutul trebuie amestecat cat mai energic, pana cand pe fundul vasului nu se mai constata existenta sedimentului. Pentru vase si recipiente mici de vopsire, amestecarea se realizeaza manual; pentru butoaie mai mari ( circa 200 kg) se recomanda agitarea mecanizata. Se trece apoi la diluare, verificandu-se puritatea diluantului. Butoaiele in care se livreaza pot forma rugina, care, prin desprindere, ajunge in masa lichidului sau, datorita depozitarii in aer liber si inchiderii neetanse, poate contine apa. Cum ambele impuritati sunt mai grele decat dizolvantii organici , obisnuiti, este suficient ca diluantul sa fie lasat cateva minute in repaus, in vasul intermediar, pentru a se sedimenta; procedeul este eficace numai pentru diluantii nemiscibili cu apa. Cantitatea de diluant necesara este in functie de natura vopeselei si de metod de aplicare ce se va utiliza; pentru materialele de vopsire pee baza de rasini sintetice sunt necesare 15- 20% in greutate de diluant fata de vopseaua nediluata; pentru emailurile nitrocelulozice 80-100%. Daca se respecta conditiile de puritate mentionate, in general, nu este necesar sa se mai filtrece vopseaua; totusi daca se constrata existenta impuritatilor se executa si o filtrare printr-o sita metalica (cu 2 500-10 000 ochiuri/cm ).

Exista materiale de vopsire formate din doi componenti, care se amesteca exclusiv intainte de utilizare si se prepara numai in cantitatile neceare pentru o perioada de timp limitata (de ordinul zecilor de minute pana la 6-8 h, dupa indicatiile care se specifica). Pentru aceste vopsele se amesteca, mai intai, cele doua componente, se omogenizeaza, se masoara vascozitatea si, la sfarsit, daca mai este necesar, se adauga si diluantul.

2009

12

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. OPERATIILE PRINCIPALE Presupunand ca suprafata pies elor a fost pregatita in vederea
Operatiile principale ale vopsirii. OPERATIILE PRINCIPALE Presupunand ca suprafata pies elor a fost pregatita in vederea
Operatiile principale ale vopsirii. OPERATIILE PRINCIPALE Presupunand ca suprafata pies elor a fost pregatita in vederea

OPERATIILE PRINCIPALE

Presupunand ca suprafata pieselor a fost pregatita in vederea vopsirii, in majoritatea cazurilor, piesele trec prin operatiile redate in cele ce urmeaza. Operatiile principale de vopsire sunt:

1. Grunduirea.

2. Chituirea.

3. Vopsirea.

4. Uscarea.

5. Vopsirea si lacuirea.

2009

13

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 1. Grunduirea Grunduirea este operatia prin care se depune pe suprafata metalului
Operatiile principale ale vopsirii. 1. Grunduirea Grunduirea este operatia prin care se depune pe suprafata metalului
Operatiile principale ale vopsirii. 1. Grunduirea Grunduirea este operatia prin care se depune pe suprafata metalului

1.Grunduirea

Grunduirea este operatia prin care se depune pe suprafata metalului prima pelicula de material de vopsire ce constituie baza acoperirilor ulterioare (provine din limba germana, grund=baza). O serie de materiale de vopsire, utilizate ca pelicule finale, nu adera satisfacator direct pe metal; se recurge, in acest caz, la operatia prin care se depune, mai intai, o pelicula formata dintr-un liant cu o foarte buna aderenta; peste aceasta, datorita microasperitatii pe care o poseda ( grundul este compus din putin liant si foarte mult pigment si materiale de umplutura), peliculele devin mult mai aderente. Peliculele al caror liant are o capacitate de aderenta satisfacatoare la metal se pot aplica si direct, fara grund, realizandu-se aderenta la suprafata metalului, superioara fata de cazul utilizarii gradului. Aceste mod de a lucra se utilizeaza numai in cazut unei vopsiri simplificate la maximum, cand se aplica un singur strat. In acest caz, cantitatile de pigmenti si materiale de umplutura fiind mult mai reduse (pentru ca este vorba de emailuri in general), se obtine o pelicula lucioasa care, ca si metalul, provoaca scaderea considerabila a aderentei ulterioare, astfel incat aderenta sistemului de pelicule nu este rezolvata, ci numai deplasata.

2009

14

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 2. Chituirea Chituirea urmareste umplerea tuturo r denivelarilor, pana la nivelul
Operatiile principale ale vopsirii. 2. Chituirea Chituirea urmareste umplerea tuturo r denivelarilor, pana la nivelul
Operatiile principale ale vopsirii. 2. Chituirea Chituirea urmareste umplerea tuturo r denivelarilor, pana la nivelul

2.Chituirea

Chituirea urmareste umplerea tuturor denivelarilor, pana la nivelul proeminentelor, astfel incat suprafata sa prezinde un grad de netezime cat mai pronuntat. Exista doua feluri de chituri: chituirea de cutit prin care materialul de chituire, sub forma unei paste, se aplica cu spaclul, precum si chituirea prin pulverizare, la care materialul este diluat aproape ca si un grund si se aplica cu pistolul. Chituirea prin spaclu se aplica suprafetelor rugoase, pentru o nivelare grosolana, iar cea prin pulverizare se aplica pe suprafetele chituite cu cutitul si slefuite, pentru a corecta cele mai mici denivelari. Nu este obligatoriu ca toate piesele sa fie chituite. Daca prelucrarea piesei slefuite urmareste indepartarea tuturor urmelor provenite de la chituire, astfel incat sa se obtina o netezime cat mai avansata. Operatia se executa cu hartii abrazive, hidrorezistente, deoarece operatia se efectueaza pe cale umeda. La inceput, se lucreaza cu granulatii mai mari, iar catre sfarsit, se recurge la granulatii tot mai fine astfel incat sa nu se observe, prin pelicule ulterioare, urmele lasate de grauntii abrazivi. Cand se considera chituirea terminata (bineinteles si slefuirea), pentru a se da posibilitatea controlarii calitatii, se recomanda aplicarea unui email lucios, in strat subtire, care scoate in evidenta cele mai mici denivelari. Daca se constata defecte de chituire, se inlatura prin reluarea operatiiloe.

2009

15

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 3. Vopsirea Operatiile anterioare au avut ca scop crearea conditiilor optime pentru
Operatiile principale ale vopsirii. 3. Vopsirea Operatiile anterioare au avut ca scop crearea conditiilor optime pentru
Operatiile principale ale vopsirii. 3. Vopsirea Operatiile anterioare au avut ca scop crearea conditiilor optime pentru

3.Vopsirea

Operatiile anterioare au avut ca scop crearea conditiilor optime pentru ca pelicula finala de vopsea (email sau lac) sa prezinte cat mai putine defecte. Uneori, se aplica numai unul sau mai multe straturi de vopsea, alteori peste vopsea se depune stratul de email si exsta cazuri cand peste email se depune si un strat de lac. Emailul se poate aplica si fara strat intermediar de vopsea, in schimb. lacul necesita sa fie o vopsea, fie un email, care sa asigure uniformitatea culorii fondului. In cazut lemnului, pentru a se scoate in evidenta textura, lacul se aplica direct pe grund ( care nu este pigmentat, daca este transparent.

Vopsirea prin tamburare

( care nu este pigmentat, daca este transparent. Vopsirea prin tamburare Fig. 3.1 Vopsirea prin imersie

Fig. 3.1

Vopsirea prin imersie

( care nu este pigmentat, daca este transparent. Vopsirea prin tamburare Fig. 3.1 Vopsirea prin imersie

Fig. 3.2

2009

16

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. Vopsirea electroforetica Vopsirea prin reflux Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin
Operatiile principale ale vopsirii. Vopsirea electroforetica Vopsirea prin reflux Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin
Operatiile principale ale vopsirii. Vopsirea electroforetica Vopsirea prin reflux Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin

Vopsirea electroforetica

Operatiile principale ale vopsirii. Vopsirea electroforetica Vopsirea prin reflux Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin

Vopsirea prin reflux

ale vopsirii. Vopsirea electroforetica Vopsirea prin reflux Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin pulverizare 2009 17

Vopsirea in pat fluidizat

ale vopsirii. Vopsirea electroforetica Vopsirea prin reflux Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin pulverizare 2009 17

Vopsirea prin pulverizare

ale vopsirii. Vopsirea electroforetica Vopsirea prin reflux Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin pulverizare 2009 17

2009

17

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. Vopsirea electrostatica 2009 18
Operatiile principale ale vopsirii. Vopsirea electrostatica 2009 18
Operatiile principale ale vopsirii. Vopsirea electrostatica 2009 18

Vopsirea electrostatica

Operatiile principale ale vopsirii. Vopsirea electrostatica 2009 18
Operatiile principale ale vopsirii. Vopsirea electrostatica 2009 18

2009

18

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 4. Uscarea Uscarea este operatia prin care peli culele devin dure. Se
Operatiile principale ale vopsirii. 4. Uscarea Uscarea este operatia prin care peli culele devin dure. Se
Operatiile principale ale vopsirii. 4. Uscarea Uscarea este operatia prin care peli culele devin dure. Se

4.Uscarea

Uscarea este operatia prin care peliculele devin dure. Se poate executa o uscare naturala (in aer liber) sau artificiala (in cuptoare). Uscarea artificiala, pe langa reducerea considerabila a duratei, conduce la obtinerea unor pelicule superioare. Uscarea se aplica fiecarui strat de materialele vopsite,in parte. Nu se recomanda ca pe pelicule uscate la aer sa se aplice pelicule care vor si uscate la cuptor.

2009

19

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. 5. Vopsirea si lacuirea Vopsirea si lacuirea reprezinta operatiile de acoperire cu
Operatiile principale ale vopsirii. 5. Vopsirea si lacuirea Vopsirea si lacuirea reprezinta operatiile de acoperire cu
Operatiile principale ale vopsirii. 5. Vopsirea si lacuirea Vopsirea si lacuirea reprezinta operatiile de acoperire cu

5.Vopsirea si lacuirea

Vopsirea si lacuirea reprezinta operatiile de acoperire cu unul sau mai multe pelicule de vopsea, email sau lac, in urma carora obiectul capata culoarea si aspectul exterior necesar; se executa, in general, pentru piese care anterior au fost grunduite, eventual chituite slefuite. Pentru vopsirile decorative, se poate aplica vopseaua direct pe metal, fara substrat de grund. Grosimea peliculei si numarul de straturi sunt conditionate de o serie de factori, cei mai importanti fiind redati in cele ce urmeaza. Capacitatea de acoperire a vopselei determina grosimea minima necesara. Se stie ca vopselele pigmentate cu negru de fum, pulbere (bronz) de aluminiu, miniu de fier, oxid de crom, avand capacitati bune de acoperire, necesita pelicule destul de subtiri, pentru a face sa nu se mai vada pelicule sau metalul-

suport: vopsele albe si toate celelalte culori pastel necesita, in general, pelicule mai groase, pentru a avea o capacitate de acoperire satisfacatoare: la folosirea acestor vopsele este necesara acoperirea suprafetelor cu minimum doua pelicule de vopsea. Continutul in liant al vopselei determina, de asemenea, grosimea stratului. Vopselele pe baza de rasini sintetice, cu un continut in corp de circa 50% se aplica intr-un numai de straturi de jumate din cel necesar la aplicarea vopselelor nitrocelulozice, cu un continut in corp de 15-25%, pentru a se obtine totusi pelicule de aceeasi grosime. Necesitatea de a acoperi suprafata cu mai multe pelicule de vopsea mai este determinata si de alte cauze. Astfel, stratul de vopsea trebuie sa posede si anumite proprietati de protectie; cu cat grosimea peliculei este mai mare, pana la o anumita valoare

optima circa 100

, cu atat cresc si posibilitatile de protectie

2009

20

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. deoarece se micsoreaza permeabilitatea. Peste anumite grosimi, desi permeabilitatea
Operatiile principale ale vopsirii. deoarece se micsoreaza permeabilitatea. Peste anumite grosimi, desi permeabilitatea
Operatiile principale ale vopsirii. deoarece se micsoreaza permeabilitatea. Peste anumite grosimi, desi permeabilitatea

deoarece se micsoreaza permeabilitatea. Peste anumite grosimi, desi permeabilitatea se reduce in continuare , se inrautatesc alte proprietati (elasticitatea, flexibilitatea, duritatea, aderenta etc.) Relatia dintre grosimea peliculelor si numarul lorinfluenteaza, de asemenea, vopsirea; o pelicula groasa, obtinuta intr-un singur strat, este calitativ inferioara fata de doua pelicule, a caror grosime totala este egala cu prima. Oricat de ingrijit s-ar executa vopsirea, este exclus sa nu se formeze si anumiti pori. In cazul a doua sau mai multe pelicule, este foarte putin probabil ca pori sa se suprapuna exact, deci continuitatea filmului este mult mai bine asigurata si an consecinta proprietatile anticorozive cresc. Proprietatea vopselelor de a se usca uniform reprezinta o alta cauza care impune vopsirea in cateva straturi suprapuse, numai cand sunt aplicate in straturi subtiri. In marea majoritate a cazurilor, fie din cauza combinarii cu oxigenul din aer, fie din cauza transmiterii caldurii de la exterior spre interior, se formeaza pe suprafata peliculei o pielita fina, mai avansata din punctul de vedere al uscarii decat restul, ceea ce impiedica evacuarea componentelor volatile si difuziunea oxigenului (ce tinde sa intre in toate grosimea peliculei) ; la o pelicula subtire, aceste actiuni actiuni cu efecte contrarii sunt mai importante. Limitarea grosimii peliculei mai este conditionata si de faptul ca pentru vopselele cu componente putin volatile o depasire a grosimii optime conduce la scurgeri pe suprafetele verticale si inclinate. Stratul urmator de vopsea se aplica numai in momentul cand pelicula anterioara a fost uscata. Deoarece peliculele de finisare sunt lucioare, ceea ce aduce prejudicii aderentei stratului urmator, inainte de aplicare, acestea se reslefuiesc, pentru a le matisa, marindu-se astfel aderenta peliculei. In ultimul timp, se aplica tot mai larg vopsirea dupa

21

2009

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. procedeul umed pe umed prin care se reuseste sa se realizeze o
Operatiile principale ale vopsirii. procedeul umed pe umed prin care se reuseste sa se realizeze o
Operatiile principale ale vopsirii. procedeul umed pe umed prin care se reuseste sa se realizeze o

procedeul umed pe umed prin care se reuseste sa se realizeze o grosime maxima posibila, pentru un anumit tip de vopsea, efectuandu-se, totusi, o singura uscare. Grosimea unei singure pelicule, in stare uscata, este de 25-35 . pentru vopselele pe baza de rasini sintetice. Tehnologia. Procedeele de aplicare a vopselelor si lacurile sunt foarte variate. Conditia de acuratete in care se desfasoara procesul de vopsire finala o constituie o particularitate comuna tuturor procedeelor de vopsire. In timp de la toate peliculele anterioare vopsirii propriu-zise exista posibilitatea remedierii prin slefuire, pentru acestea din urma, fara un consum suplimentar de manopera si materiale, aceasta posibilitate, este exclusa. Se asigura o calitate ireprosabila a suprafetei peliculei, daca, pe langa o vopsea buna, fara impuritati, se asigura prin utilaje si instalati o atmosfera lipsita de praf. Lustruirea. Unele materiale de vopsire, dupa aplicare (in special in mai multe straturi), nu prezinta o suprafata lucioasa; de exemplu, emailurile nitrocecelulozice formeaza mici proeminente, care nu numai ca nu poseda luciu, dar constituie si o denivelare accentuata. Majoritatea peliculelor, sub actiunea intemperiilor (in special sub actiunea razelor ultravilotele), prezintza o puternica tendinta de imbatranire, care se manifeasta prin pierderea luciului.

2009

22

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. Tehnologia chituirii . Chituirea de cutit sau spaclu se aplica local sa
Operatiile principale ale vopsirii. Tehnologia chituirii . Chituirea de cutit sau spaclu se aplica local sa
Operatiile principale ale vopsirii. Tehnologia chituirii . Chituirea de cutit sau spaclu se aplica local sa

Tehnologia chituirii

. Chituirea de cutit sau spaclu se aplica local sau general. Se incepe cu chituirea celor mai accidentate locuri sh se termina, eventual, cu chituirea generala. Nu se aplica straturi mai groase de o,5 mm pentru o singura faza de lucru. Dupa fiecare strat, se lasa sa se usuce. Exista chituri pentru uscare la cuptor si chituri pentru uscare la aer. Din categoria chiturilor cu uscare la aer fac parte si chiturile rapide (de obicei, nitrocelulozice), care se utilizeaza pentru lucrarile de reparatii provizorii. Chitul se aplica cu spaclul de otel sau de celuloid; se urmareste ca, prin aceasta operatie, chitul nu numai sa astupe denivelaera, ci sa o si umple, fara sa lase goluri de aer. Astuparea denivelarilor cu aliaje de lipit se realizeaza dupa tehnologia clasica a lipirii. Anterior, suprafata se curata de grasimi si oxizi (cu solutie acid de clorura de zinc, cu paste decapante etc.), dupa care aliajul se topeste cu ciocanul de lipit, pentru suprafetele verticale si cu lampa de benzina, pentru cele orizontale. Chiturile din doi componenti (exopodice, poliesterice etc.) se prepara numai in momentul utilizarii. Se aplica intocmai ca si chiturile obisnuite. Ele se livreaza sub forma de doi componenti separati; un component este constituit din liant, materialele de umplutura si pigment iar celalalt, din intaritorul propriu-zis. Exista produse la care intaritorul nu se prezinta ca un lichid, ci este amestecat si el cu materialul de umplutura, formand un fel de pasta. Din acest motiv, in timp ce intaritorul lichid se amesteca cu celalalt component, in proporbie (in greutate) de sub 10% in cazul intaritorului-pasta, proportia poate ajunge

2009

23

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. chiar la 50% ; dupa amestecare, se intaresc in decurs de 1/2
Operatiile principale ale vopsirii. chiar la 50% ; dupa amestecare, se intaresc in decurs de 1/2
Operatiile principale ale vopsirii. chiar la 50% ; dupa amestecare, se intaresc in decurs de 1/2

chiar la 50% ; dupa amestecare, se intaresc in decurs de 1/2 ha pana la 3 h, la temperatura normala. Din acest motiv, se prepara numai in cantitatile strict necesare si se utilizeaza cat mai repede posibil. Exista procedee prin care denivelarule se umplu cu material plastic topit. Principiul de lucru este asemanator sudurii cu flacara; exista un arzator cu gaz, prin flacara caruia se insufla materialul plastic sub forma de pulbere,cu un curent de aer comprimat. Pulberea de material plastic, trecand prin flacara, se topeste si, in aceasta stare, ajungand pe piesa, se lipeste si apoi se solidifica. Chiturile de stropire se aplica pe suprafetele a caror chituire cu cutitele s-a terminat, iar straturile de chit au fost slefuite; rolul acestor chituri este de a umple cele mai fine goluri si denivelari. Tocmai de aceea se aplica prin stropire, procedeu prin care se asigura o finete a lucrului mai mare decat prin aplicarea cu spaclul. Exista, de asemenea, chituri de stropire cu uscare la aer si la cuptor (superioare celor cu uscare naturala). Dupa fiecare chituire, si in special dupa cele finale, se executa slefuirea.

2009

24

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. Avantaje si dezavantaje . Prin chituire se reuseste sa se acopere toate
Operatiile principale ale vopsirii. Avantaje si dezavantaje . Prin chituire se reuseste sa se acopere toate
Operatiile principale ale vopsirii. Avantaje si dezavantaje . Prin chituire se reuseste sa se acopere toate

Avantaje si dezavantaje

. Prin chituire se reuseste sa se acopere toate neregularitatile si denivelarile suprafetelor, realizandu-se suprafete netede, frumoase ca aspect. Chituirea nu se preteaza mecanizarii, de aceea nu este insotita de un mare costum de manopera. Daca se executa cu chituri clasice, poroase, cu mult material de umplutura, desi se imbunatateste aspectul, calitatea anticorosiva este mult mai prejudiciata. Chituirea, chiar cu chituri exopodice (sau similare), nu se recomanda decat pentru suprafetele rigide, nesupuse vibratiiloe si deformarilor. Slefuirea. Oricat de ingrijit se executa chituirea, raman totusi asperitati, care dupa uscare trebuie inlaturare prin slefuire. Slefuirea este o operatie foarte raspandita nu numai la pregatirea suprafetei pentru vopsire, ci si la vopsirea insasi, deoarece asperitatii raman si dupa grunduire si vopsire. Pentru slefuire se utilizeaza atat materile abrazive naturale (piatra ponce, corindon, smirghel etc.) cat si materiale abrazive sintetice (carborund, piatra ponce sintetica, corindon sintetic etc.) La slefuire, muchiile ascutite,taietoare, ale granulelor de abraziv, aschiaza, in primul rand, punctele proeminente si dupa aceea scot si tot stratul superior. Pe suprafata slefuita se formeaza o retea de zgarieturi (rizuri), din forma si dimensiunea carora se deduc granulatia si gradul de slefuire. Suprafata slefuita are un aspect mat. Daca rizurile sunt grosolane, urmele lor se vad cu ochiul liber. Prin palpare cu varful degetelor, suprafetele slefuite par netede insa prin simtul

2009

25

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. tactil, nu se pot percepe rizurile fi ne. Rizurile mari se detecteaza
Operatiile principale ale vopsirii. tactil, nu se pot percepe rizurile fi ne. Rizurile mari se detecteaza
Operatiile principale ale vopsirii. tactil, nu se pot percepe rizurile fi ne. Rizurile mari se detecteaza

tactil, nu se pot percepe rizurile fine. Rizurile mari se detecteaza si cu unghia. Rizurile ramase de la slefuire, pana la marimea la care se afecteaza aspectul, sunt de dorit, deoarece imbunatatesc aderenta. Nu orice fel de pelicule slefuite. Cele dure si friabile se slefuiesc usor, pe cand cele moi si elastice, in loc sa fie aschiate, la contactul cu abazivul se deformeaza si apoi isi reiau forma initiala. Din acest motiv, peliculele nitrocelulozice, de exemplu se slefuiesc usor, in timp ce peliculele de ulei nu sunt slefuibile. . Prin lustruire, se asigura obtinerea unor suprafete lucioare si netede. Datorita consumului suplimentar de manopera (in mai multe locuri mecanizarea nu este posibila, iar lustruirea manuala are o productivitate foarte mica), costul vopsirii devine costisitor, de aceea se practica numai atunci cand realizarea unui aspect optim este un scop anume urmarit. Lustruirea distruge patua superficiala de lac in care sunt inglobati pigmentii, ceea ce aduce prejudicii impremeabilitatii si creeaza posibilitatea imbacsirea cu impuritati.

2009

26

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. Bibliografia 1. Tinichigiu-vopsitor auto I. Sava, M.V. Voicu Editura Didactica si
Operatiile principale ale vopsirii. Bibliografia 1. Tinichigiu-vopsitor auto I. Sava, M.V. Voicu Editura Didactica si
Operatiile principale ale vopsirii. Bibliografia 1. Tinichigiu-vopsitor auto I. Sava, M.V. Voicu Editura Didactica si

Bibliografia

1. Tinichigiu-vopsitor auto

I. Sava,

M.V. Voicu

Editura Didactica si Pedagogica

1996

2. Tinichigiu-vopsitor auto.Teste www.didactic.ro

Tanase Viorel

2008

Dacia

3. 1300

4. Logan

5. Vopsirea automobilului

6. Site-uri

manual electronic manual electronic manual electronic

2009

Tanase Viorel

27

Operatiile principale ale vopsirii.

Operatiile principale ale vopsirii. Cuprinsul Memoriu explicativ 1 Continutul proiectului de certificare 2
Operatiile principale ale vopsirii. Cuprinsul Memoriu explicativ 1 Continutul proiectului de certificare 2
Operatiile principale ale vopsirii. Cuprinsul Memoriu explicativ 1 Continutul proiectului de certificare 2

Cuprinsul

Memoriu explicativ

1

Continutul proiectului de certificare

2

Operatiile principale ale vopsirii

3

Factori care determina o buna vopsire

4

Alegerea procedeului tehnologic

5

Pregatirea suprafetelor

6

Dotarea cu utilaje speciale

9

Organizarea sectiei de vopsitorie

10

Pregatirea materialelor pentru vopsire

11

Operatiile principale

13

Grunduirea

14

Chituirea

15

Vopsirea

16

Uscarea

19

Vopsirea si lacuirea

20

Tehnologia chituirii

23

Avantaje si dezavantaje

25

Bibliografia

27

2009

28

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

Clasa a XI-a C Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto

TEMA DE PROIECT

pentru

Examenul de certificare a competenţelor profesionale nivelul 2 anul şcolar 2008-2009

PREGATIREA SUPRAFETELOR METALICE IN VEDEREA PROTECTIEI ANTICOROSIVE

Autorul lucrării:

Îndrumător de proiect, profesor Tănase Viorel

2009

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE Examenul de
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE Examenul de

CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE

Examenul de certificare a competentelor profesionale Anul de completare-nivelul II de calificare

Clasa a XI –a C Tinichigiu-vopsitor auto

1. Tema proiectului de certificare a competentelor profesionale.

2. Memoriul explicativ.

3. Principii de functionare ale metodelor de pregatire a suprafetelor metalice

4. Tipuri constructive de instalatii de curatare, decapare, degresare.

5. Documentatia tehnica.

Desenele de ansamblu. Partile componente.Descriere. Schemele tehnologice.

6. Constructia utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor metalice.

7. Functionarea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor metalice.

8. Exploatarea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor metalice.

9. Intretinerea utilajului tehnologic utilizat la pregatirea suprafetelor metalice.

10. Normele de tehnica securitatii muncii.

11. Cuprinsul.

12. Bibliografia.

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul de certificare pentru exam
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive MEMORIUL EXPLICATIV Proiectul de certificare pentru exam

MEMORIUL EXPLICATIV

Proiectul de certificare pentru examenul de certificare a competentelor profesionale cu tema „PREGATIREA SUPRAFETELOR METALICE IN VEDEREA PROTECTIEI ANTICOROSIVE” a fost realizat pentru a atinge urmatoarele unitati de competenta:

1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei.

2. Asigurarea calitatii.

3. Lucrul in echipa.

4. Interpretarea documentatiei tehnice.

5. Vopsirea automobilului.

Competentele atinse prin realizarea proiectului de certificare sunt urmatoarele:

exploatarea bazei de date;

prezinta informatii incluzand text, numere si imagini;

comunica prin internet;

aplica normele de calitate in domeniul de activitate;

interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu;

pregateste suprafetele pentru vopsire;

identifică prezenta oxizilor, a grasimilor si a impuritatilor.

stabileşte procedeele, sculele, dispozitivele şi materialele specifice pregatirii suprafetelor metalice.

pregăteşte suprafeţele metalice.

aplică tehnologii de pregatire la o suprafaţă metalica dată.

remediază defectele apărute dupa pregatirea suprafetelor metalice.

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive C C l l a a s s i i
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive C C l l a a s s i i

CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee pprreeggaattiirree aa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee

f f e e t t e e l l o o r r m m

Tehnologii de curatare a suprafetelor metalice

CCuurraattaarreeaa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee ffeerrooaassee ssii nneeffeerrooaassee

e f f e e r r o o a a s s e e s

Metode de curatare a suprafetelor metalice

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive CURATAREA MANUALA Curatarea manuala a suprafetelor metalice
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive CURATAREA MANUALA Curatarea manuala a suprafetelor metalice
CURATAREA MANUALA
CURATAREA MANUALA

Curatarea manuala a suprafetelor metalice feroase si neferoase se realizeaza cu ajutorul unor scule ,dispozitive si utilaje portabile:

razuitoare;

perii de sarma;

hartie abraziva;

polizoare de mana.

de sarma;  hartie abraziva;  polizoare de mana. Pietre abrazive Perie de sarma Perii Materiale
de sarma;  hartie abraziva;  polizoare de mana. Pietre abrazive Perie de sarma Perii Materiale

Pietre abrazive

Perie de sarma

 polizoare de mana. Pietre abrazive Perie de sarma Perii Materiale utilizate la curatarea manuala Curatarea

Perii

 polizoare de mana. Pietre abrazive Perie de sarma Perii Materiale utilizate la curatarea manuala Curatarea

Materiale utilizate la curatarea manuala

polizoare de mana. Pietre abrazive Perie de sarma Perii Materiale utilizate la curatarea manuala Curatarea prin

Curatarea prin polizare

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive Consideratii tehnologice:  curatarea cu razuitoare
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive Consideratii tehnologice:  curatarea cu razuitoare

Consideratii tehnologice:

curatarea cu razuitoare necesita un grad de atentie deosebit.

folosirea razuitoarelor se recomanda la inlaturarea de tunder, strat gros de oxizi.

periile de sarma se utilizeaza pentru inlaturarea petelor de vopsea, rugina sau de var.

pentru suprafete intinse se recomanda curatarea prin polizare.

SABLAREA CU NISIP
SABLAREA CU NISIP

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree UUttiillajeaje ssii iinstalatiinstalatii ddee ssablat.ablat.

TTehnologia ehnologia curatarii curatarii mecanice mecanice prin prin sablare sablare cu cu nisip. nisip.

Caracteristicile Caracteristicile meettooddeeii m ddee ssaabbllaarree ccuu nniissiipp

NNormele ormele de de tehnica tehnica securitatii securitatii muncii. muncii.

PPrrincipiulincipiul mmetodeietodei ddee ssablare.ablare.

Sablarea cu nisip usc

de vopsea sau alte impuritati. Metoda are la baza actiunea abraziv a a particulelor de nisip proiectate pe suprafetele metalice.

at se aplica pentru inlatu

rarea de rugina, tunder, urme

nisip proiectate pe suprafetele metalice. at se aplica pentru inlatu rarea de rugina, tunder, urme Cabina

Cabina de sablare

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive U U t t i i l l a a
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive U U t t i i l l a a

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ssaabbllaatt

t a a l l a a t t i i i i d d e

Instalatie de sablat

Instalatia este constiutita din: -recipient cu nisip; -conducta de aductie; -dispozitiv de proiectare a nisipului;
Instalatia este constiutita din:
-recipient cu nisip;
-conducta de aductie;
-dispozitiv de proiectare a
nisipului;
-instalatie de aer comprimat;
-separator de apa si ulei.

TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ssaabbllaarree ccuu nniissiipp

Sablarea cu nisip se executa in trei clase de finete:

1. Sablare usoara.

2. Sablare medie.

3. Sablare finala.

La sablarea usoara, duza aparatului de sablat se trece rapid pe suprafata

metalica.Se inlatura zone de impuritati us or detasabile.

La sablarea medie, duza aparatului se trece pana la inlaturarea completa a tunderului, a ruginii.

La sablarea finala, suprafata se curata cu

curat. Dupa cele trei etape de sablare, suprafata metalica se curata cu un jet de aer comprimat,uscat. La sab lare se utilizeaza nisip de cuart, carborund, corindon.

un jet de aer uscat , pa

na la metalul

carborund, corindon. un jet de aer uscat , pa na la metalul Fig.a.Corindon maro Fig.b.Corindon nobil

Fig.a.Corindon maro

corindon. un jet de aer uscat , pa na la metalul Fig.a.Corindon maro Fig.b.Corindon nobil Fig.c.Duze

Fig.b.Corindon nobil

corindon. un jet de aer uscat , pa na la metalul Fig.a.Corindon maro Fig.b.Corindon nobil Fig.c.Duze

Fig.c.Duze de sablat

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de

Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de 15-25 0 C si umiditate maximum 65%. Granulatia nisipului utilizat la sablare si presiunea aerului comprimat se determina in functie de:

natura materialului piesei;

dimensiunile pieselor.

Pentru piese cu pereti grosi se utilizeaza nisip cu dimensiunile granulelor de 2-2,5 mm, iar pentru pereti mai subtiri dimensiunile sunt 1-2 mm.

Dupa 3-4 utilizari, nisipul pentru sablare se curata de impuritati si se regenereaza cu 5-10 % nisip proaspat. Distanta intre suprafata piesei si duza de sablat este intre 150-350 mm.

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ssaablblaarree ccuu nniissiipp

Dupa sablare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie.Dupa operatia de sablare, nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4 ore pana la grunduire sau v opsire. Controlul indepartari i impuritatilor se face vizual.Pastrarea pieselor se face in incaperi cu umiditate redusa.Rugozitatea medie a pieselor sablate in vederea vopsirii nu trebuie sa dep aseasca 1/3 din grosimea peliculei de vopsea. La sablarea suprafetelor metalice neferoase, nisipul utilizat are granule cu di mensiuni maximum 1-1,5 mm.

NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii

Muncitorii vor folosi costume,masti speciale, manusi, ochelari, bocanc pentru protectie.

i

Instalatia de sablare va functiona numai cu sistem de ventilare corespunzator,pentru a evita pericolul de imbolnavire de silicoza.

cu sistem de ventilare corespunzator,pentru a evita pericolul de imbolnavire de silicoza. Echipament pentru sablare 7

Echipament pentru sablare

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive SABLAREA CU ALICE P P r r i i n
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive SABLAREA CU ALICE P P r r i i n
SABLAREA CU ALICE
SABLAREA CU ALICE

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ssaabbllaatt TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ssaabbllaarree ccuu aalliiccee CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree ccuu aalliiccee NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree

Procedeul se bazeaza pe actiunea abraziva a alicelor metalice proiectate pe suprafetele metalice ale pieselor.

metalice proiectate pe suprafetele metalice ale pieselor. Instalatie de sablare Materiale utilizate la sablarea cu

Instalatie de sablare Materiale utilizate la sablarea cu alice:

alice rotunde de fonta;

alice din sarma de otel;

alice sparte din otel;

amestec de alice din fonta si de alice din sarma de otel.

din otel;  amestec de alice din fonta si de alice din sarma de otel. a.Alice

a.Alice din otel

din otel;  amestec de alice din fonta si de alice din sarma de otel. a.Alice

b.Alice din otel inxidabil

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive U U t t i i l l a a
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive U U t t i i l l a a

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ssaabbllaatt

t a a l l a a t t i i i i d d e

Instalatie de sablare cu transportor cu role

Instalatia cuprinde urma- toarele: -instalatie de aer comprimat -sistem de proiectare centri- fugala a alicelor;
Instalatia cuprinde urma-
toarele:
-instalatie de aer comprimat
-sistem de proiectare centri-
fugala a alicelor;
-sistem de ventilare si purifi
care a aerului;
-transportor cu lant,role;
-sistem de control al tempe-
raturii si a umiditatii.

TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ssaabbllaarree ccuu aalliiccee

Sablarea se realizeaza in incaperi la temperatura de 15-25 0 C si umiditate de maximum 65%.In functie de natura materialului piesei se recomanda urmatoarele categorii de alice:

piese din fonta cenusie:

alice rotunde din otel sau alice din sarma de otel;

piese din otel tu r n

at:

alice de fonta si alice sparte din otel;

piese laminate:

alice sparte din otel;

piese

ruginite cu urme de vopsea:

alice spar

te de otel;

Consu mul de alice de otel este de 8-10 ori mai mic decat consumul de alice din fonta. In cazul proiectarii centrifugale a alicelor,viteza este intre 60-80 m/s.Distanta intre suprafetele pieselor si duza este intre 140-360 mm.Dupa curatare, piesele se tin intr-o atmosfera neutra si se vor manipula cu manusi de protectie. Intre sablare si acoperirea suprafetelor nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4

ore.

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive C C a a r r a a c c
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive C C a a r r a a c c

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree ccuu aalliiccee

Sablarea cu alice se caracterizeaza prin urmatoarele:

pe suprafata metalica nu se depun e praf;

nu prezinta pericol de imbolnavir e cu silicoza;

materialul abraziv se utilizeaza p ana la epuizare;

metoda se aplica la curatarea supr

afetelor pieselo

turnare, forjare, laminare;

r obtinute prin

nu se recomanda pentru curatarea pieselor cu pereti subtiri;

prin sablarea cu alice ,suprafata p ieselor se durifica;

prin sablarea cu alice, piesele sufera modificari dimensionale;

nu se aplica la piese care prezinta sufluri,fisuri, crapaturi:

indepartarea prafului de pe suprafata pieselor se face prin suflare cu aer comprimat, uscat;

dupa suflarea c u aer comprimat, piesele se sterg cu perie de praf.

N Noorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii

Instalatiile de sablat se etanseaza corespunzator, pentru a evita accidente nedorite;

S istemul de ventilare trebuie sa elimine particulele fine de praf si impuritati, pentru a evita imbolnavirile profesionale

particulele fine de praf si impuritati, pentru a evita imbolnavirile profesionale Echipament de protectie la sablare

Echipament de protectie la sablare

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive TOBAREA USCATA si TOBAREA UMEDA P P r rincipiul incipiul
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive TOBAREA USCATA si TOBAREA UMEDA P P r rincipiul incipiul
TOBAREA USCATA si TOBAREA UMEDA
TOBAREA USCATA
si
TOBAREA UMEDA

PPrrincipiulincipiul mmetodeietodei ddee ttobare.obare. UUttilajeilaje ssii iinstalatiinstalatii ddee ttobare.obare.

TTeehnologiahnologia ccuratariiuratarii mmecaniceecanice pprinrin ttobare.obare.

CCaracteristicile aracteristicile metodei metodei de de tobare. tobare.

NNoorrmele mele de de tehnica tehnica securitatiiritatii secu muncii.muncii.

PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ttoobbaarree

M etoda de curatare consta in rostogolirea pieselor in tobe rotative, cu sau fara adaos de material abraziv. C uratarea se realizeaza prin frecarea pieselor intre ele sau cu materialul

abraziv.Pr

im puritatile.

in tobare se indeparteaza oxizii,tunderul,bavurile, vopseaua

veche si

UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ttoobbaarree

Instalatia de tobare este consituita din urmatoarele componente:

tobe din otel de forma cilindrica, clopot, prisma hexagonala sau octogonala;

capac de inchidere;

orificii de absorbtie si de evacuare a aerului si a prafului;

motor electric de antrenare;

reductor de turatie;

sistem de ventilatie.

TTeehhnnoollooggiiaa c cuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ttoobbaarree

Materialul abraziv utilizat la tobare este nisipul cuartos, lipsit de impuritati. Se poate folosi si carborund cu granule de 2-40 mm, stelute de fonta alba de 14-65 mm, span de otel si alice din otel sau din fonta. Turatia de lucru a tobei este de 10-30 rot/min.Se recomanda curatarea tobei de impuritati inainte de inceperea lucrului.Timpul de tobare este de 1-8 ore.

Pregatirea suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive

suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive Dupa tobare, piesele se curata prin su flare cu aer
suprafetelor metalice in vederea protectiei anticorosive Dupa tobare, piesele se curata prin su flare cu aer

Dupa tobare, piesele se curata prin suflare cu aer comprimat de particulele fi ne de praf.Piesele se depoziteaza in incaperi cu atmosfera purificata, iar dupa

m aximum 3-4 se aplica grunduirea sau vopsirea. In cazul tobarii umede, in toba rotativa se introduce apa si material abraziv.

Opera

uscar ea cu aer cald.

tia dureaza 1-4 ore.Urmeaza spalar

ea pieselor in apa rece curgatoare si apoi

CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ttoobbaarree

Curatarea suprafetelor pieselor prin tobare se caracterizeaza prin u rmatoarele:

nu se pot curata decat piese cu dime nsiuni mici si mijlocii;

piesele cu forme complexe sunt cura tate incomplet;

metoda nu se aplica pentru piese care trebuie sa nu-si modifice dimensiunile si forma;

la piese mici, cu forme simple, procedeu este foarte eficient.

NNoorrmmeellee ddee