Sunteți pe pagina 1din 365

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Introducere

Tanaviosoft 2009

Manualul electronic VOPSIREA AUTOMOBILULUI a fost realizat ca un auxiliar curricular, pentru a fi utilizat in cabinetul de tehnologie informatizat. Prin caracterul sau sintetic, poate fi utilizat pentru pregatirea curenta , pentru evaluarile sumative si la pregatirea elevilor pentru concursurile profesionale in domeniul Tinichigiu-vopsitor auto. Manualul este structurat in noua capitole, cu teste de evaluare sumativa in format doc. , pdf. si htm.Testele realizate in Word 2003 si cele realizate in format HTML au caracter interactiv. Completarea cunostintelor in domeniul vopsirii autovehiculelor poate fi realizata prin consultarea a doua auxiliare curriculare, elaborate sub egida Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin programul Phare Tvet Ro 2002.In acelasi sens, manualul este insotit de imagini, filme si cataloage. Filmele sunt documentare care prezinta tehnologii complete de realizare a unor marci renumite de automobile: Ferrari, BMW, Corvette. Imaginile si cataloagele care insotesc manualul electronic sunt obtinute prin serviciul Internet.Pentru cataloage, site-ul http://pdf.directindustry.com este o sursa de informatii tehnice exceptionala.Auxiliarele curriculare sunt . obtinute prin site-ul http://archive.tvet.ro/web/ Pentru secventele video inserate in manual si pentru documentarele mentionate mai sus, este necesara instalarea unor video-playere si a unor codecuri. Manualul este insotit de partea DIDACTICA care cuprinde urmatoarele: Curriculum pentru calificarea Tinichigiu-vopsitor auto, Standarde de pregatire profesionala, Proiectarea didactica semestriala si anuala si documentatie pentru Examenul de Certificare a competentelor profesionale, nivelul 2(an de completare). profesor Tnase Viorel

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

VOPSIREA AUTOMOBILULUI
Manual electronic

2009
autor Tnase Viorel

Capitolul Notiuni despre coroziune

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009
Capitolul Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

1.1. 1.2. 1.3. 1.4.

Notiuni despre coroziune. Cauzele degradarii corosive la automobile. Tipurile de coroziune. Factorii care influenteaza procesul de coroziune. 1.5. Tipuri de protectie anticorosiva la automobile. 1.6. Teste de evaluare sumativa.

Fig.a.Manifestarea procesului de coroziune

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009
Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Indica tipurile de coroziune. Precizeaza metodele de protectie anticorosiva. Efectueaza operatii de limitare a coroziunii. Identific factorii ce determin apariia coroziunii

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009
Coroziunea este procesul fizico-chimico-mecanic de degradare lenta a suprafetelor metalice, prin actiunea unor agenti corosivi. Procesul de coroziune este influentat de urmatorii factori: natura mediului de lucru; pH-ul mediului de contact cu surafetele metalice; compozitia chimica a metalelor supuse procesului de coroziune; compozitia chimica a mediului de lucru. Coroziunea are efecte tehnico-economice negative in exploatarea utilajelor, instalatiilor, a mecanismelor.Procesele corosive trebuie prevenite si controlate. Dupa modul de manifestare, coroziunea poate fi: 1. Coroziune superficiala; se manifesta pe intrega suprafata metalica; poate fi uniforma si neuniforma. 2. Coroziune locala; se manifesta zonal sub forma de puncte,pete. 3. Coroziune intercristalina; se manifesta la limita grauntilor de metal. Efectele procesului de coroziune determina inlocuirea sau repararea pieselor corodate.Cheltuielile datorate procesului de coroziune sunt legate de intretinerea protectiei anticorosive, de necesitatea supradimensionarii pieselor, de anumite finisari si de prevenirea unor accidente. In domeniul transporturilor apar cheltuieli suplimentare datorate urmatorilor factori: imobilizarea autovehiculelor si nefolosirea lor; micsorarea gradului de siguranta in exploatare, pe drumurile publice; marirea gradului de uzura si de oboseala al pieselor; scaderea rezistentei mecanice; costul interventiilor de protectie anticorosiva. Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA

1.1.Notiuni despre coroziune.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009
Cunoasterea cauzelor care determina producerea si accelerarea procesului de coroziune, permite adoptarea unor masuri eficiente de prevenire si de diminuare a efectelor negative. Precipitatiile atmosferice Suspensiile solide

1.2.Cauzele degradarii corosive la automobile.

Aerosolii

Stropirile

Condensatele Precipitatiile atmosferice se manifesta sub forma de apa, in stare libera si puternic aerata in zona imbinarilor elastice, la praguri, la aripi. Aerosolii (atmosfera poluata, ceturi saline) au o actiune corosiva puternica, determinand coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie. Suspensiile solide existente in curentii de aer au o actiune corosiva combinata cu o actiune abraziva.Suspensiile partial solubile, asociate cu apa condensatelor corodeaza pragurile, ornamentele, rotile. Stropirile apar la spalare sau pe trasee cu portiuni de apa.Lichidele de coroziune(hidrocarburi,acid sulfuric,sarea) produc fenomenul de coroziune la nivelul podelei si a aripilor. Condensatele se datoreaza fenomenului de condensare a vaporilor atmosferici, puternic corosivi.Procesul de coroziune se manifesta la geamuri, in zona peretilor dubli(partea inferioara a usilor, la praguri, dublurile, la contraaripi). Alte cauze care pot fi luate in considerare sunt: solicitarile mecanice ciclice, actiunea unor microorganisme, depunerile de materiale solide.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009 1.3.Tipurile de coroziune.

Fig.1.3.1.Clasificarea tipurilor de coroziune

1.3.1.Coroziunea chimica uscata


Coroziunea chimica uscata este un proces de degradare, care se manifesta la suprafata metalelor, la contactul cu un mediu agresiv, in absenta unor sarcini electrice. Mediul corosiv poate fi un amestec de substante chimice; oxizi, sulfuri, cloruri,ioduri.In atmosfera , coroziunea chimica poate fi cauzata de actiunea unor gaze:oxigenul, dioxodul de carbon, azotul. In cazul unor metale si aliaje (aluminiul, zincul) se constata aparitia fenomenului de pasivare(pasivizare). Pasivarea este procesul de oxidare a unei suprafete metalice, prin care se formeaza o pelicula densa de oxid, care stopeaza manifestarea , in continuare, a procesului de coroziune.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009 1.3.2.Coroziunea chimica lichida.


Coroziunea chimica produsa de agenti corosivi lichizi se datoreaza reactiilor chimice directe intre metal si agentul corosiv.Agentul corosiv dizolva suprafata metalului,fara a forma pelicula de oxid specifica coroziunii chimice uscate. Acest tip de coroziune se manifesta la contactul direct dintre suprafata unui metal si hidrocarburi lichide( ulei, benzina, motorina),solutii acide, solutii alcaline, saruri.Cresterea temperaturii favorizeaza accelerarea procesului de coroziune chimica lichida.

1.3.3.Coroziunea electrochimica.
Coroziunea electrochimica are loc la contactul dintre suprafata metalica si solutii apoase de saruri( electrolit) , generatoare de sarcini electrice.In prezenta electrolitului, la suprafata metalului se formeaza micropile galvanice. Procesul de coroziune electrochimic este accelerat de prezenta acestor sarcini electrice.Apar zone anodice si zone catodice.Micropila galvanica dizolva zonele anodice, ionii formati difuzand in solutie(electrolit).

1.3.4.Coroziunea atmosferica.
Coroziunea atmosferica este o coroziune electrochimica.In atmosfera, prezenta oxigenului determina formarea unor oxizi pe suprafetele metalice.Coroziunea este influentata de concentratia de oxigen , punand in evidenta coroziunea prin aerare diferentiata. Concentratia mai redusa de oxigen favorizeaza un proces de coroziune mai intens. Caroseriile autovehiculelor sunt executate din tabla subtire de otel(se executa si din tabla de aluminiu) ,fiind supuse procesului de coroziune atmosferica. In cazul unei caroserii de LOGAN, zonele supuse procesului de coroziune pot fi identificate prin punctele de insertie pentru produsele anticorosive.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009

Fig.1.3.4.1.Puncte de insertie in interiorul autovehiculului oc lateral: - nlocuire sau reparaie parte inferioar cadru lateral: protecie legtur nchidere parte inferioar cadru lateral de pe ntritur parte inferioar cadru lateral: Injecie cu parafin prin punctele 1, 2, 3 i 4, protecie legtur parte inferioar cadru lateral de pe ntritur parte inferioar cadru lateral: Injecie cu parafin prin punctele 12, 13 i 14. - nlocuire planeu central: protecie legtur planeu de pe ntritur lonjeron: Injecie cu parafin prin punctele 5, 6, 7, protecie legtur planeu de pe travers de fixare scaun fa: Injecie cu parafin prin punctul 8.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009

Fig.1.3.4.2. Puncte de insertie sub autovehicul oc fa: - nlocuire sau reparaie lonjeron fa, nchidere lonjeron fa i carcas de fixare cadru fa: Injecie cu parafin prin punctele 9, 10 i 11. - nlocuire travers lateral fa sau semibloc fa: Injecie cu parafin prin punctele 20, 21 i 22. oc spate: - nlocuire lonjeron spate complet: Injecie cu parafin prin punctele 15, 16 i 17. Viteza de coroziune este influentata de o serie de fenomene meteorologice: variatiile de temperatura; vantul; roua; starea de umiditate. Consideratii tehnice: variatiile de temperatura determina fisurarea peliculelor de protectie. pozitionarea suprafetelor metalice vertical si inclinat favorizeaza procesul de coroziune.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 8

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009
pozitia orizontala reduce considerabil manifestarea procesului de coroziune. in prezenta unor fisuri, depunerea de roua favorizeaza procesul de coroziune. coroziunea chimica uscata este mai putin daunatoare decat coroziunea chimica lichida. atmosfera industriala si urbana, bogata in agenti corosivi, determina o coroziune intensa. coroziunea atmosferica influenteaza si conductivitatea electrica, deci afecteaza instalatia electrica a unui autovehicul.

1.3.5.Coroziunea salina.
Se manifesta intr-un mod agresiv in apropiere de mare, ocean, lacuri sarate. Suprafetele metalice sunt foarte afectate de actiunea mediului salin.

1.3.6.Coroziunea de altitudine.
Acest tip de coroziune se manifesta in zonele muntoase, de altitudine, in asociere cu o atmosfera industriala poluata.

1.3.7.Coroziunea sub tensiuni mecanice.


Este un proces care are loc prin asocierea actiunii agentilor corosivi cu solicitarile mecanice.Solutiile pe baza de cloruri determina fisurarea si corodarea suprafetelor metalice. Pentru diminuarea acestor efecte negative se iau urmatoarele masuri: se elimina tensiunile interne(recoacere de detensionare); se utilizeaza oteluri cu nichel si siliciu; se elimina la operatia de sablare cu alice utilizarea de solutii pe baza de cloruri; se evita socurile mecanice in timpul exploatarii.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009 1.3.8.Coroziunea de contact.


Coroziunea de contact se manifesta la suprafata de contact a doua metale cu potential electrochimic diferit. Metalul sau aliajul cu potential electrochimic mai scazut este supus unei coroziuni intense.O suprafata de contact intinsa favorizeaza un proces de coroziune intens. La autovehicule, coroziunea de contact poate fi localizata la contactul intre arborele motor si platoul ambreiajului, la transmisia cardanica. Prevenirea coroziunii de contact poate fi realizata prin urmatoarele masuri tehnologice: cromarea suprafetelor metalice care realizeaza contactul la asamblare; utilizarea de materiale izolante; la vopsirea pieselor de aluminiu si otel, nu se va utiliza vopsea pe baza de plumb; se recomanda utilizarea vopselelor pe baza de cromat de zinc.

1.3.9.Coroziunea filiforma.
Se manifesta la suprafata unor metale, cum ar fi: otel, aliaje de aluminiu si de magneziu.Aparitia acetui tip de coroziune are la baza prezenta apei intre suprafata metalului si pelicula de vopsea. La o umiditate de 65-95% si o temperatura de 15-300 C, coroziunea filiforma se manifesta intens.Acest tip de coroziune este periculos , datorita caracterului sau ascuns.Prin coroziunea filiforma se formeaza filamente de oxid, care in cazul otelului este oxidul feros. Coroziunea filiforma este influentata de urmatorii factori: permeabilitatea vopselei; umiditatea mediului; temperatura; prezenta solutiilor pe baza de saruri, pe suprafata metalului.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

10

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009 1.4.Factorii care influenteaza procesul de coroziune.

Fig.1.4.1.Factori care influenteaza viteza de coroziune. Consideratii teoretice: suprafata metalica cu aspect lucios corodeaza mai lent; structura cristalina cu aspect omogen, cu graunti de metal mici, determina o coroziune mai lenta; suprafetele metalice cu pelicula de oxid initiala sunt protejate de coroziune(pasivare); prezenta in compozitia chimica a aliajului, a fosforului, a cuprului si a cromului determina o rezistenta la coroziune superioara; aliajele cu structuri simple(metalul pur, solutia solida), nu favorizeaza procesul de coroziune; metalele si aliajele calite prin tratament termice, corodeaza mai usor decat in cazul aplicarii tratamentului termic de recoacere; prezenta ionilor de hidrogen accelereaza procesul de coroziune in cazul aliajelor de zinc, aluminiu, cupru si plumb; in cazul oxigenului sunt doua situatii: pasivarea(concentratie mare de oxigen) si coroziunea (concentratie mica de oxigen); cresterea temperaturii accelereaza viteza de coroziune in solutiile acide de electroliti.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

11

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009 1.5.Tipuri de protectie anticorosiva la automobile.


Consideratii tehnologice: utilizarea unor metale nobile, a unor oteluri inoxidabile ,a aliajelor pe baza de aluminiu si magneziu ridica pretul de cost in mod nejustificat; utilizarea materialelor plastice in mod excesiv nu se recomanda, deoarece se cunoaste comportamentul acestora la factorii de clima; pentru protectia impotriva coroziunii se utilizeaza materiale de protectie de natura organica, anorganica sau combinate; piesele metalice sunt protejate impotriva coroziunii prin acoperiri metalice, pasivare, vopsire, fosfatare; pentru piesele din material plastic se utilizeaza pentru protectie antioxidanti, stabilizatori de temperatura, absorbanti de raze ultraviolete; pentru materiale textile, sticla, cauciuc se folosesc materiale anticorosive speciale.

1.6.Teste de evaluare sumativa.


Testul de evaluare sumativa NOTIUNI DESPRE COROZIUNE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

12

Notiuni despre coroziune NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Notiuni despre coroziune


Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 5p Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiei: Coroziunea este ......................fizico-chimic de ...........................lenta a suprafetelor metalice de la exterior catre..................sub actiunea unor......................corosivi. Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Coroziunea influenteaza : a) rezistenta mecanica a pieselor; b) mentinerea constanta a dimensiunilor pieselor; c) structura cristalina a metalelor si aliajelor. 2. Dupa modul de manifestare,coroziune este: a) coroziune locala; b) coroziune generalizata; c) coroziune intercristalina. 3. Procesul de coroziune influenteaza: a) gradul de siguranta in exploatare a pieselor; b) gradul de poluare al mediului; c) rezistenta la uzura si la oboseala. 4. Coroziunea la autovehicule se datoreaza actiunii urmatorilor agenti: a) aerosoli; b) suspensii elastice; c)stropiri ; d) precipitatii atmosferice. 5. Coroziunea chimica poate fi : a) solida; b) lichida; c) gazoasa; d) uscata. 6. Coroziunea electrochomica are loc in prezenta de: a) curent electric; b) sarcini electrice; c) electrolit. 7. Fenomenul de pasivare este specific pentru: a) oteluri carbon nealiate ; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 8. Coroziunea chimica uscata se datoreaza actiunii urmatorilor agenti corosivi: a) CO2 ; b) H2SO4 ; c) SO2 d) N2 . 9. Coroziunea de contact este specifica pentru: a) metale cu potentiale electrice egale; b) metale cu potentiale electrice diferite; c) metale cu conductivitate electrica redusa. 10. Coroziunea filiforma se intalneste pentru urmatoarele categorii de materiale: a) oteluri; b) aliaje de cupru; c) aliaje de aluminiu. 11. Coroziunea filiforma are loc la in urmatoarele conditii: a) umiditate 50% ; b) umiditate 65-95% ; c) temperatura 400 C ; d) temperatura 15-300 C. 12. Factorii interni care influenteaza procesul de coroziune sunt: a) temperatura; b) umiditatea; c) compozitia chimica a metalelor; d) structura cristalina a metalelor si aliajelor. 13. Viteza de coroziune a unei suprafete metalice creste daca: a) suprafata metalica este lucioasa; b) suprafata metalica este rugoasa. 14. Structura cristalina grosolana determina: a)cresterea vitezei de coroziune; b) reducerea vitezei de coroziune. 15. Care tratament termic favorizeaza procesul de coroziune: a)tratamentul termic de calire; b) tratamentul termic de revenire; c) tratamentul termic de recoacere.

Tanase Viorel

Notiuni despre coroziune

Subiectul 3 30p Pe baza schitelor de mai jos,identificati zonele preferentiale de coroziune la caroseria autoturismului Dacia.Introduceti numerele inscrise pe desen in tabelul asociat imaginii.

Figura 3.1. Tabelul 3.1 Zona preferentiala de coroziune a caroseriei Traversa antisoc fata Capetele lonjeroanelor Lonjeroanele inferioare Lonjeroanele superioare Partile din spate ale lonjeroanelor Traversele fata Traversele spate Suporturile bratelor inferioare Fustele spate Orificiile traversei spate Suporturile lonjeroanelor din spate(partile centrale) Tanase Viorel Corespondenta numar

Notiuni despre coroziune

Aripa fata Usa fata Usa spate Aripa spate

Subiectul 4 10p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Precipitatiile atmosferice produc coroziunea imbinarilor elastice,la praguri,la aripi ( ) 2. Aerosolii produc coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie ( ) 3. Suspensiile solide produc coroziunea capotei, a pavilionului ( ) 4. Stopirile produc coroziunea la nivelul podelei, a aripilor ( ) 5. Condensatele apar si cauzeaza procesul de coroziune in zona peretilor dubli ( ) 6. Produsele datorate coroziunii lichide nu se dizolva ( ) 7. Coroziunea atmosferica poate fi asociata cu coroziunea electrochimica ( ) 8. Coroziunea datorata curentilor de aer este mai redusa fata de placi orientate inclinat ( ) 9. Coroziunea salina si coroziunea alcalina sunt doua concepte similare ( ) 10. Prin pasivizare apare o pelicula de oxid protector,densa ( ) 15p

Subiectul 5 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A La piesele din aluminiu si otel Coroziunea filiforma se explica Coroziunea de contact se manifesta Pilele galvanice apar Coroziunea la contraaripi se datoreaza

1 2 3 4 5

a b c d e

B prezenta umiditatii in zona metal-vopsea coroziunea electrochimica condensate nu se folosesc vopsele pe baza de plumb intre arborele motor si platoul ambreiajului

Tanase Viorel

Capitolul Pregatirea suprafetelor metalice

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
Capitolul Pregatirea suprafetelor metalice

2.1. Clasificarea metodelor de pregatire a suprafetelor metalice. 2.2. Curatarea suprafetelor metalice feroase si neferoase. 2.3. Degresarea suprafetelor metalice feroase. 2.4. Degresarea suprafetelor metalice neferoase. 2.5. Curatarea chimica a suprafetelor metalice feroase. 2.6. Curatarea chimica a suprafetelor metalice neferoase. 2.7. Teste de evaluare sumativa.

Fig.1. Instalatie de sablare cu transportor suspendat

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific prezenta oxizilor, a grasimilor si a impuritatilor. Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice pregatirii suprafetelor metalice. Pregtete suprafeele metalice. Aplic tehnologii de pregatire la o suprafa metalica dat. Remediaz defectele aprute dupa pregatirea suprafetelor metalice.

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.1. Clasificarea metodelor de pregatire a suprafetelor metalice.

Fig.2.1.1.Tehnologii de curatare a suprafetelor metalice

2.2.Curatarea suprafetelor metalice feroase si neferoase.

Fig.2.2.1.Metode de curatare a suprafetelor metalice

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
CURATAREA MANUALA Curatarea manuala a suprafetelor metalice feroase si neferoase se realizeaza cu ajutorul unor scule ,dispozitive si utilaje portabile: razuitoare; perii de sarma; hartie abraziva; polizoare de mana.

Fig.2.2.2.Pietre abrazive

Fig.2.2.3.Perie de sarma

Fig.2.2.4.Perii

Fig.2.2.5.Materiale utilizate la curatarea manuala

Fig.2.2.6.Curatarea prin polizare


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
Consideratii tehnologice: curatarea cu razuitoare necesita un grad de atentie deosebit. folosirea razuitoarelor se recomanda la inlaturarea de tunder, strat gros de oxizi. periile de sarma se utilizeaza pentru inlaturarea petelor de vopsea, rugina sau de var. pentru suprafete intinse se recomanda curatarea prin polizare. 2.2.1.SABLAREA CU NISIP

2.2.1.1.Principiul metodei de sablare. 2.2.1.2.Utilaje si instalatii de sablat. 2.2.1.3.Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu nisip. 2.2.1.4.Caracteristicile metodei de sablare cu nisip. 2.2.1.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

2.2.1.1.Principiul metodei de sablare.


Sablarea cu nisip uscat se aplica pentru inlaturarea de rugina, tunder, urme de vopsea sau alte impuritati. Metoda are la baza actiunea abraziva a particulelor de nisip proiectate pe suprafetele metalice.

Fig.2.2.1.1.1.Cabina de sablare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.2.1.2.Utilaje si instalatii de sablat.


Instalatia este constiutita din: -recipient cu nisip; -conducta de aductie; -dispozitiv de proiectare a nisipului; -instalatie de aer comprimat; -separator de apa si ulei.

Fig.2.2.1.1.2.Instalatie de sablat

Sablarea cu nisip se executa in trei clase de finete: 1. Sablare usoara. 2. Sablare medie. 3. Sablare finala. La sablarea usoara, duza aparatului de sablat se trece rapid pe suprafata metalica.Se inlatura zone de impuritati usor detasabile. La sablarea medie, duza aparatului se trece pana la inlaturarea completa a tunderului, a ruginii. La sablarea finala, suprafata se curata cu un jet de aer uscat , pana la metalul curat. Dupa cele trei etape de sablare, suprafata metalica se curata cu un jet de aer comprimat,uscat. La sablare se utilizeaza nisip de cuart, carborund, corindon.

2.2.1.3.Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu nisip.

Fig.a.Corindon maro Fig.b.Corindon nobil Fig.c.Duze de sablat


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 6

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de 15-250 C si umiditate maximum 65%. Granulatia nisipului utilizat la sablare si presiunea aerului comprimat se determina in functie de: natura materialului piesei; dimensiunile pieselor. Pentru piese cu pereti grosi se utilizeaza nisip cu dimensiunile granulelor de 2-2,5 mm, iar pentru pereti mai subtiri dimensiunile sunt 1-2 mm. Dupa 3-4 utilizari, nisipul pentru sablare se curata de impuritati si se regenereaza cu 5-10 % nisip proaspat. Distanta intre suprafata piesei si duza de sablat este intre 150-350 mm.

Dupa sablare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie.Dupa operatia de sablare, nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4 ore pana la grunduire sau vopsire. Controlul indepartarii impuritatilor se face vizual.Pastrarea pieselor se face in incaperi cu umiditate redusa.Rugozitatea medie a pieselor sablate in vederea vopsirii nu trebuie sa depaseasca 1/3 din grosimea peliculei de vopsea. La sablarea suprafetelor metalice neferoase, nisipul utilizat are granule cu dimensiuni maximum 1-1,5 mm. Muncitorii vor folosi costume,masti speciale, manusi, ochelari, bocanci pentru protectie. Instalatia de sablare va functiona numai cu sistem de ventilare corespunzator,pentru a evita pericolul de imbolnavire de silicoza.

2.2.1.4.Caracteristicile metodei de sablare cu nisip

2.2.1.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

Fig.2.2.1.5.1.Echipament pentru sablare


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
2.2.2.SABLAREA CU ALICE

2.2.2.1.Principiul metodei de sablare. 2.2.2.2.Utilaje si instalatii de sablat. 2.2.2.3.Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu alice. 2.2.2.4.Caracteristicile metodei de sablare cu alice. 2.2.2.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

Procedeul se bazeaza pe actiunea abraziva a alicelor metalice proiectate pe suprafetele metalice ale pieselor.

2.2.2.1.Principiul metodei de sablare.

Fig.2.2.2.1.1.Instalatie de sablare Materiale utilizate la sablarea cu alice: alice rotunde de fonta; alice din sarma de otel; alice sparte din otel; amestec de alice din fonta si de alice din sarma de otel.

Fig.2.2.2.a.Alice din otel


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel

Fig.2.2.2.b.Alice din otel inxidabil


8

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.2.2.2.Utilaje si instalatii de sablat.

Instalatia cuprinde urmatoarele: -instalatie de aer comprimat -sistem de proiectare centrifugala a alicelor; -sistem de ventilare si purifi care a aerului; -transportor cu lant,role; -sistem de control al temperaturii si a umiditatii.

Fig.2.2.2.2.1.Instalatie de sablare cu transportor cu role

Sablarea se realizeaza in incaperi la temperatura de 15-250 C si umiditate de maximum 65%.In functie de natura materialului piesei se recomanda urmatoarele categorii de alice: piese din fonta cenusie: alice rotunde din otel sau alice din sarma de otel; piese din otel turnat: alice de fonta si alice sparte din otel; piese laminate: alice sparte din otel; piese ruginite cu urme de vopsea: alice sparte de otel; Consumul de alice de otel este de 8-10 ori mai mic decat consumul de alice din fonta. In cazul proiectarii centrifugale a alicelor,viteza este intre 60-80 m/s.Distanta intre suprafetele pieselor si duza este intre 140-360 mm.Dupa curatare, piesele se tin intr-o atmosfera neutra si se vor manipula cu manusi de protectie. Intre sablare si acoperirea suprafetelor nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4 ore.

2.2.2.3.Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu a lice .

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
Sablarea cu alice se caracterizeaza prin urmatoarele: pe suprafata metalica nu se depune praf; nu prezinta pericol de imbolnavire cu silicoza; materialul abraziv se utilizeaza pana la epuizare; metoda se aplica la curatarea suprafetelor pieselor obtinute prin turnare, forjare, laminare; nu se recomanda pentru curatarea pieselor cu pereti subtiri; prin sablarea cu alice ,suprafata pieselor se durifica; prin sablarea cu alice, piesele sufera modificari dimensionale; nu se aplica la piese care prezinta sufluri,fisuri, crapaturi: indepartarea prafului de pe suprafata pieselor se face prin suflare cu aer comprimat, uscat; dupa suflarea cu aer comprimat, piesele se sterg cu perie de praf.

2.2.2.4.Caracteristicile metodei de sablare cu alice.

2.2.2.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

Instalatiile de sablat se etanseaza corespunzator, pentru a evita accidente nedorite; Sistemul de ventilare trebuie sa elimine particulele fine de praf si impuritati, pentru a evita imbolnavirile profesionale

Fig.2.2.2.5.1.Echipament de protectie la sablare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

10

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
2.2.3.TOBAREA USCATA si TOBAREA UMEDA

2.2.3.1.Principiul metodei de tobare. 2.2.3.2.Utilaje si instalatii de tobare. 2.2.3.3.Tehnologia curatarii mecanice prin tobare. 2.2.3.4.Caracteristicile metodei de tobare. 2.2.3.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

2.2.3.1.Principiul metodei de tobare.


Metoda de curatare consta in rostogolirea pieselor in tobe rotative, cu sau fara adaos de material abraziv. Curatarea se realizeaza prin frecarea pieselor intre ele sau cu materialul abraziv.Prin tobare se indeparteaza oxizii,tunderul,bavurile, vopseaua veche si impuritatile.

Instalatia de tobare este consituita din urmatoarele componente: tobe din otel de forma cilindrica, clopot, prisma hexagonala sau octogonala; capac de inchidere; orificii de absorbtie si de evacuare a aerului si a prafului; motor electric de antrenare; reductor de turatie; sistem de ventilatie.

2.2.3.2.Utilaje si instalatii de tobare.

Materialul abraziv utilizat la tobare este nisipul cuartos, lipsit de impuritati. Se poate folosi si carborund cu granule de 2-40 mm, stelute de fonta alba de 14-65 mm, span de otel si alice din otel sau din fonta. Turatia de lucru a tobei este de 10-30 rot/min.Se recomanda curatarea tobei de impuritati inainte de inceperea lucrului.Timpul de tobare este de 1-8 ore.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11

2.2.3.3.Tehnologia curatarii mecanice prin tobare.

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
Dupa tobare, piesele se curata prin suflare cu aer comprimat de particulele fine de praf.Piesele se depoziteaza in incaperi cu atmosfera purificata, iar dupa maximum 3-4 se aplica grunduirea sau vopsirea. In cazul tobarii umede, in toba rotativa se introduce apa si material abraziv. Operatia dureaza 1-4 ore.Urmeaza spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi uscarea cu aer cald.

Curatarea suprafetelor pieselor prin tobare se caracterizeaza prin urmatoarele: nu se pot curata decat piese cu dimensiuni mici si mijlocii; piesele cu forme complexe sunt curatate incomplet; metoda nu se aplica pentru piese care trebuie sa nu-si modifice dimensiunile si forma; la piese mici, cu forme simple, procedeu este foarte eficient.

2.2.3.4.Caracteristicile metodei de tobare.

2.2.3.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

la manevrarea pieselor se vor utiliza manusi de protectie; in timpul tobarii este interzisa manevrarea capacului de acces; la inceperea lucrului se verifica legatura la pamant a instalatiei.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

12

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.3. Degresarea suprafetelor metalice feroase.

Fig.2.3.1.Clasificarea metodelor de degresare

2.3.1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ALCALINI

2.3.1.1.Principiul metodei de degresare cu solventi alcalini. 2.3.1.2.Utilaje si instalatii de degresare. 2.3.1.3.Tehnologia degresarii cu solventi alcalini. 2.3.1.4.Caracteristicile metodei de degresare. 2.3.1.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetele pieselor metalice prin descompunerea acestora la contactul cu solventii organici. Operatia de degresare este influentata de starea suprafetelor metalice dupa operatia de curatare. Materialele utilizate la degresare sunt:
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel

2.3.1.1.Principiul metodei de degresare cu solventi alcalini.

13

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
hidroxid de sodiu. carbonat de sodiu anhidru. silicat de sodiu.

2.3.1.2.Utilaje si instalatii de degresare.


Degresarea cu solventi organici se realizeaza prin doua metode: 1. Degresare cu solventi organici prin imersie. 2. Degresare cu solventi organici prin stropire.
1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE

Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel pentru degresare; sistem de incalzire a solutiei de degresare; sistem de agitare si recirculare a solutiei de degresare; cuva de otel cu captuseala antiacida pentru neutralizare; dipozitive pentru manevrarea pieselor.
2.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STROPIRE

Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: sistem de duze pentru pulverizarea solutiei de degresare; preincalzitoare pentru solutia de degresare; sistem de recirculare a solutiei de degresare; rezervoare pentru solutia de degresare; dispozitive de prindere si manevrare a pieselor.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

14

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.3.1.3.Tehnologia degresarii cu solventi alcalini.


1. Degresarea cu solventi organici prin imersie.
Piesele se introduc in baia de degresare dupa ce solutia a fost filtrata si incalzita la temperatura optima.In timpul degresarii solutia se agita continuu; se evita lipirea pieselor intre ele si desprinderea materiilor grase de pe suprafata pieselor.Stratul de grasime va fi inlaturat prin decantare si filtrare. Spalarea se face cu apa calda si apoi cu apa rece curgatoare. Neutralizarea se face cu solutii de acid sulfuric sau acid acetic(concentratii mici).Dupa neutralizare se face uscarea cu aer cald sub presiune. Dupa degresare , piesele se manevreaza cu manusi de protectie. In timpul lucrului se controleaza parametrii tehnologici ; aciditatea baii si temperatura de regim.

2. Degresarea cu solventi organici prin stropire.


Degresarea prin stropire se realizeaza mecanizat sau automatizat.La degresare se utilizeaza solutii de degresare cu concentratia redusa cu 50% fata de degresarea prin imersie. Stropirea sub presiune reduce timpul necesar pentru degresare.
CONTROLUL DEGRESARII CU SOLVENTI ORGANICI

Controlul gradului de degresare se face prin doua metode: 1. Metoda filmului de apa. 2. Metoda chimica.

1. Metoda filmului de apa.


Se stropeste suprafata cu o pelicula de apa si se examineaza starea sa.Daca pelicula de apa este continua, fara picaturi sau insule, pete, calitatea degresarii este corespunzatoare.

2. Metoda chimica.
Se umezeste suprafata piesei cu o solutie de fenol, fuxina in apa distilata si glicerina.Identificarea urmelor de grasime reziduala se face prin aparitia unor pete de culoare roz.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

15

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.3.1.4.Caracteristicile metodei de degresare.


degresarea prin imersie este o metoda simpla si eficace. daca stratul de grasime este prea gros se recomanda degresarea prin imersie urmata de degresarea prin stropire. degresarea necorespunzatoare se datoreaza urmatoarelor cauze: concentratie insuficienta a solutiei de degresare; temperatura de regim prea scazuta; timpul de lucru prea scurt; scoaterea pieselor prin stratul de grasime de la suprafata baii;

2.3.1.5.Normele de tehnica securitatii muncii.


muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator. instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul de ventilatie la parametri normali. piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate si cu manusi de protectie.

2.3.2.DEGRESAREA ELECTROLITICA

2.3.2.1.Principiul metodei de degresare electrolitica. 2.3.2.2.Utilaje si instalatii de degresare electrolitica. 2.3.2.3.Tehnologia degresarii electrolitice 2.3.2.4.Caracteristicile metodei de degresare electrolitica. 2.3.2.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

16

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.3.2.1.Principiul metodei de degresare electrolitica.

Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetele pieselor metalice cufundate intr-un electrolit(solutie) , in prezenta curentului electric. Pentru pregatirea solutiei(electrolitului) se utilizeaza urmatoarele : hidroxid de sodiu; carbonat de sodiu anhidru; cianura de potasiu; cianura de sodiu; acid sulfuric; cianura de cupru.

Instalatia utilizata la degresarea electrolitica cuprinde urmatoarele componente: cuva din otel pentru degresare; cuva din otel captusita cu PVC pentru neutralizare; sistem de incalzire si filtrare a solutiei; sistem de ventilare; conductori si bare de suspendare; dispozitive de manevrare a pieselor.

2.3.2.2.Utilaje si instalatii de degresare electrolitica.

2.3.2.3.Tehnologia degresarii electrolitice


Degresarea electrolitica se realizeaza in doua variante: 1. Degresarea electrolitica fara cuprare. 2. Degresarea electrolitica cu cuprare.
1.DEGRESAREA ELECTROLITICA fara CUPRARE

Degresarea electrolitica fara cuprare se poate realiza in trei moduri: a. Degresare electrolitica anodica . b. Degresare electrolitica catodica. c. Degresare electrolitica combinata.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

17

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
La degresarea anodica, piesa este legata la anodul baii de degresare; la degresarea catodica, piesa este legata la catodul baii de degresare; la degresarea combinata are loc schimbarea polaritatii cu o anumita frecventa. Electrozii utilizati sunt din otel nichelat sau nichel. Dupa degresare, piesele se spala in apa calda, apoi in apa rece curgatoare,se neutralizeaza in solutie de acid sulfuric( 1%), se spala din nou in apa rece curgatoare si se usuca.
2.DEGRESAREA ELECTROLITICA cu CUPRARE

Aceasta metoda se aplica numai inaintea acoperirii electrolitice a pieselor cu nichel sau cupru.Se aplica pieselor care au fost prelucrate prin aschiere (strunjire, rabotare).Indepartarea materiilor grase este urmata de depunerea unui strat subtire de cupru pe suprafata piesei. Piesa supusa degresarii este catodul, iar ca anod se utilizeaza tabla de otel nichelata sau din cupru electrolitic laminat. La degresarea pieselor complexe, in baia de electrolit se adauga sulfit de sodiu cristalizat. Dupa degresare, piesele se spala cu apa calda, apoi cu apa rece curgatoare, se face neutralizarea cu solutie de acid sulfuric 1%, urmata de o noua spalare in apa rece curgatoare.In final, piesele se usuca in aer cald.

degresarea se face nitr-un interval de timp scurt; piesele de otel cu continut de carbon ridicat, prin degresare devin fragile; metoda nu se aplica pentru piese complexe sau cu strat gros de grasimi; piesele din otel cu continut ridicat de carbon se degreseaza numai anodic; verificarea operatiei de degresare se face vizual; la degresare se controleaza permanent concentratia ,pH-ul si natura electrolitului; stratul de cupru depus trebuie sa fie uniform. muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator. instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul de ventilatie la parametri normali. piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate .
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 18

2.3.2.4.Caracteristicile metodei de degresare electrolitica.

2.3.2.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
2.3.3.SPALAREA SUPRAFETELOR PIESELOR Spalarea se face in cazi din materiale rezistente la coroziune, prevazute cu urmatoarele componente: robinet de alimentare cu apa; orificiu de preaplin; robinet de evacuare; sistem de duze pentru pulverizare. Spalarea se face prin doua metode: 1. Spalarea prin imersie. 2. Spalarea prin pulverizare. Apa de spalare trebuie sa fie lipsita de impuritati, sa fie dedurizata.Temperatura apei de spalare la rece este de 15-250 C, iar pentru spalarea la cald de 50-850 C; durata spalarii este de 3-5 min. Spalarea prin pulverizare utilizeaza jet de apa proiectat cu ajutorul unor duze.La aceasta metoda, consumul de apa este mai redus decat la spalarea prin imersie. Dupa spalare, suparfata pieselor trebuie sa fie curata, fara urme de impuritati, grasimi, acizi, baze.Reactia neutra a apei se verifica cu hartia de turnesol. 2.3.4.USCAREA PIESELOR

Fig.2.3.4.Metode de uscare
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 19

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
Uscarea naturala se face prin evaporarea peliculei de apa de pe suprafata piesei, la temperatura mediului ambiant(15-200 C).Atmosfera in care are loc procesul de uscare trebuie sa fie lipsita de praf,gaze,fum.In timpul uscarii, piesele nu trebuie sa se atinga. Uscarea artificiala se realizeaza cu aer cald, prin centrifugare sau al razelor infrarosii. Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 60-1200 C.Timpul necesar uscarii este mai redus, atmosfera de uscare trebuie sa fie filtrata. Uscarea prin centrifugare consta in indepartarea apei de pe suprafata piesei cu utilaje speciale, datorita fortei centrifuge.Timpul de uscare este de 2-3 min. Uscarea cu rumegus consta in absorbtia apei de pe suprafata pieselor la contactul direct.Metoda se aplica pentru piese mici, simple.Uscarea se poate face si cu rumegus incalzit.Dupa uscare este necesara suflarea cu aer curat si uscat. Uscarea cu raze infrarosii se realizeaza in instalatii speciale si prezinta avantajul unui consum redus de energie in comparatie cu uscarea cu aer cald.

Fig.2.3.4.1.Cabina de pregatire a suprafetelor

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

20

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.4.Degresarea suprafetelor metalice neferoase.


2.4.1.Clasificarea metodelor de degresare. 2.4.2.Materiale utilizate la degresarea cu solventi organici. 2.4.3.Metode de degresare.Caracteristici tehnologice. 2.4.4.Masuri de protectia muncii la degresare.

2.4.1.Clasificarea metodelor de degresare.

Fig.2.4.1.Metode de degresare.

Metoda se aplica pieselor sensibile la actiunea substantelor alcaline. Se utilizeaza urmatoarele materiale: hidrocarburi(benzina, pertrol, white spirt; tricloretilena; tetraclorura de carbon; hidrocarburi aromatice(benzen,toluen).

2.4.2.Materiale utilizate la degresarea cu solventi organici.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

21

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.4.3.Metode de degresare.Caracteristici tehnologice.


2.4.1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STERGERE Degresarea prin stergere consta in stergerea suprafetelor metalice ale pieselor cu lavete, pensule sau pensule imbibate cu solventi: white spirt, benzina. Dupa aplicarea solventului-inainte de evaporare se sterge suprafata degresata cu o carpa uscata si curata.La degresarea prin stergere, solventul utilizat nu poate fi recuperat.Metoda se aplica la degresarea pieselor mari. 2.4.2.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE Metoda se aplica la degresarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii.Piesele se cufunda, succesiv in trei cuve: cuva cu solvent pentru degresare initiala; cuva cu solvent pentru degresare intermediara; cuva cu solvent pentru degresare finala. In prima cuva are loc inlaturarea stratului de grasime, ramanand eventuale urme.Solventul din aceasta cuva este inlocuit periodic.In ultima cuva, urmele de solvent sunt eliminate complet, solutia nu trebuie sa depaseasca 1% continut de impuritati. 2.4.3.DEGRESAREA CU JET DE SOLVENTI Se aplica pentru piese cu strat de grasime mare.Jetul de solvent este proiectat sub presiune, indepartarea grasimilor avand loc pe doua cai: prin dizolvare chimica si prin presiunea lichidului. Datorita volatilitatii solventului, au loc pierderi mari de solutie prin evaporare. Metoda nu se aplica pentru piese cu configuratie complexa. 2.4.4.DEGRESAREA CU VAPORI Este cea mai eficienta metoda de degresare.Vaporii suprasaturati se condenseaza pe suprafata pieselor, dizolva, spala si antreneaza grasimile dizolvate. Solventii utilizati sunt tricloretilena si percloretilena.Temperatura pieselor trebuie sa fie mai joasa decat temperatura de evaporare a solventului. Metoda nu se aplica pentru straturi de grasimi vechi si groase.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 22

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
Caracteristici tehnologice: dupa degresare se trece la operatia de uscare la aer. controlul degresarii pieselor se face vizual. dupa degresare, piesele se manevreaza utilizand manusi de protectie. la degresarea pieselor din aliaje de magneziu si aluminiu nu se utilizeaza solventi organici clorurati si nici tricloretilena. pentru a evita descompunerea solventilor datorita luminii, umiditatii si temperaturii se aduga stabilizatori in cantitati mici. degresarea cu solventi are o durata scurta de aplicare si se recupereaza o mare parte din cantitatea utilizata. procedeul prezinta toxicitate ridicata, pierderi si pericol de explozie.

la degresare se utilizeaza aparatura de tip inchis prevazuta cu sistem de ventilatie. instalatia are sistem de prevenire si inlaturare a incendiilor. se va evita contactul direct cu componentele solutiilor de degresare. muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator. se va evita prezenta unor flacari deschise. degresarea se va realiza in atmosfera controlata cu temperatura sub 1000 C, atunci cand se folosesc solventi clorurati. la degresarea cu solventi se va respecta cu strictete tehnologia de lucru.

2.4.4.Masuri de protectia muncii la degresare.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

23

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.5.Curatarea chimica a suprafetelor metalice feroase.


2.5.1.Clasificarea metodelor de decapare. 2.5.2.Materiale utilizate la decapare. 2.5.3.Metode de decapare.Caracteristici tehnologice. 2.5.4.Masuri de protectia muncii la decapare.
Curatarea chimica a suprafetelor metalice(decaparea) consta in indepartarea straturilor de oxizi de pe suprafata pieselor metalice prin actiunea coroziva a solutiilor utilizate.

Fig.2.5.1.Instalatie de decapare acida

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

24

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.5.1.Clasificarea metodelor de decapare.

Decaparea se poate face cu: acid sulfuric; acid clorhidric; detergenti; soda caustica; substante neutre.

2.5.2.Materiale utilizate la decapare.

2.5.3.Metode de decapare.Caracteristici tehnologice.


2.5.3.1. DECAPAREA CU ACID SULFURIC Metoda se aplica pentru indepartarea straturilor de oxid, tunder de pe piesele turnate, forjate sau laminate. Decaparea cu acid sulfuric se realizeaza prin doua metode: 1. Decaparea prin imersie. 2. Decaparea prin tobare.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 25

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
1. Decaparea prin imersie Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel captusita cu plumb sau captuseala antiacida; sistem de incalzire a solutiei; sistem de ventilare; cuva de otel captusita cu PVC pentru neutralizare; dispozitive de manevrare a pieselor. Consideratii tehnologice: Pregatirea baii de imersie consta in umplere cu apa(2/3 din volum), completare cu acid sulfuric si apoi apa pana la nivel.Se incalzeste solutia la temperatura optima( 60-700 C).Concentratia de acid sulfuric va fi de 10-20%. La introducerea pieselor se va evita contactul intre ele. Cand concentratia de acid scade, se poate ridica temperatura pentru a mentine ritmul de decapare. Dupa decapare, piesele se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu concentratia de 3-5%.Urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si uscare. Daca dupa decapare, urmeaza operatia de acoperire ,nu mai este necesara operatia de uscare. Manipularea pieselor se face cu manusi de protectie.In timpul lucrului se controleaza parametrii tehnologici(temperatura, concentratie). Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapare este influentata de urmatorii factori: timp prea scurt de decapare; impurificarea baii de decapare; prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor; temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare; concentratia redusa a solutiei de decapare. La decaparea cu acid sulfuric prin imersie sunt cateva recomandari legate de protectia muncii: muncitorii vor purta echipament special si masti de protectie la actiunea nociva a vaporilor toxici; reziduurile si apele de spalare se vor arumca numai dupa neutralizare.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 26

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
2. Decaparea prin tobare Se utilizeaza instalatii prevazute cu tobe rotative.In tobe se introduc piesele de curatat, materialul abraziv si solutie de acid sulfuric si carbonat de sodiu anhidru. Durata tobarii este intre 1-6 ore.La tobare nu se produce praf.Piesele se spala in apa rece curgatoare. Neutralizarea se realizeaza cu solutie de carbonat de sodiu 3-5%(decapare cu acid sulfuric) sau solutie de acid sulfuric 0,5-1%(decapare cu carbonat de sodiu).Dupa neutralizare urmeaza spalare in apa rece curgatoare si uscare. Controlul suprafetelor metalice decapate prin tobare se face vizual.Dupa tobare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie, se depoziteaza intr-o atmosfera neutra cel mult 3-4 ore. 2.5.3.2. DECAPAREA CU ACID CLORHIDRIC Instalatia de decapare prin imersie utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva din material antiacid sau captusita cu material plastic; instalatie de incalzire a solutiei de decapare; sistem de ventilare; cuva de otel pentru neutralizare; dispozitive de manevrare a pieselor. Solutia utilizata la decaparea cu acid clorhidric are la baza carbonat de sodiu anhidru si acid clorhidric. Decaparea cu acid clorhidric se face in doua moduri: 1. Decapare cu acid clorhidric la rece. 2. Decapare cu acid clorhidric la cald. 1. Decaparea cu acid clorhidric la rece Parametrii tehnologici sunt: concentratia de acid clorhidric de 14-15%; temparatura solutiei este intre 20-300 C; durata de mentinere in solutie este de 30-90 min.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 27

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
2. Decaparea cu acid clorhidric la cald Parametrii tehnologici sunt: concentratia de acid clorhidric de 6-8%; temparatura solutiei este intre 40-500 C; durata de mentinere in solutie este de 7-12 min. Consideratii tehnologice: Piesele se introduc in cuva fara sa se atinga intre ele.Dupa decapare, piesele se spala in apa rece curgatoare, se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu concentratia de 3-5%.Se spala din nou cu apa rece si se usuca. Daca, dupa decapare , piesele se vor acoperi chimic sau electrochimic, nu mai este necesara operatia de uscare. Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapare este influentata de urmatorii factori: timp prea scurt de decapare; impurificarea baii de decapare; prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor; temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare; concentratia redusa a solutiei de decapare. La decaparea cu acid clorhidric prin imersie sunt cateva recomandari legate de protectia muncii: muncitorii vor purta echipament special si masti de protectie la actiunea nociva a vaporilor toxici; reziduurile si apele de spalare se vor arumca numai dupa neutralizare. 2.5.3.3. DECAPAREA CU DETERGENTI Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cu tendinta de exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu peria. Se utilizeaza o solutie speciala constituita dintr-un renovator si un detergent diluat(carbonat disodic, fosfat trisodic).Urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si uscarea cu aer rece.In acest mod, piesa este pregatita pentru revopsirea zonei supuse remedierii.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

28

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
2.5.3.4. DECAPAREA CU SODA CAUSTICA Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cu tendinta de exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu peria.Metoda se aplica cu succes pentru piese vopsite anterior cu vopsele vascoase sau cu vopsele oleorezinoase.

2.5.3.5. DECAPAREA NEUTRA Se aplica pieselor vopsite anterior.Se folosesc solventi, activatori aplicati prin pensulare sau pulverizare.Metoda se aplica cu succes pentru suprafete vopsite cu vopsele pe baza de rasini epoxitice,rezine acrilice sau poliuretanice. Decapantii neutri utilizati au la baza etanol, metanol, toluen, acetona.Se mai poate utiliza clorura de metilen.

2.6.Curatarea chimica a suprafetelor metalice neferoase.


2.6.1.Metode de decapare. 2.6.2.Decaparea aluminiului si a aliajelor sale. 2.6.3.Decaparea cuprului si a aliajelor sale.

2.6.1.Metode de decapare.

Fig.2.6.1.1.Metode de decapare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

29

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.6.2.Decaparea aluminiului si a aliajelor sale.

Decaparea aluminiului consta in cufundarea pieselor in solutii alcaline, in scopul indepartarii straturilor de oxizi si de materii grase de pe suprafetele metalice.

Fig.2.6.2.1.Decaparea Materiale utilizate la decapare: hidroxid de sodiu; carbonat de sodiu; acid azotic; acid sulfuric; acid fluorhidric. Instalatia utilizata la decapare este constituita din urmatoarele componente: cuva din otel; sistem de incalzire,ventilatie si filtrare continua a solutiei; dispozitive de manevrare a pieselor. Decaparea aluminiului si a aliajelor sale se realizeaza in doua etape: 1. Decaparea initiala in solutii alcaline. 2. Decaparea finala in solutii acide( albirea). 1. Decaparea initiala in solutii alcaline Se aplica pentru inlaturarea oxizilor si a materiilor grase.Stratul de grasime si de impuritati , ridicat la suprafata , se inlatura prin decantare si filtrare.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

30

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009
Dupa decaparea initiala, piesele se spala in apa calda si apoi in apa rece curgatoare. 2. Decaparea finala in solutii acide Se aplica facultativ, pentru a obtine o suprafata lucioasa.Se aplica pentru aliaje de aluminiu cu siliciu si cupru, prin imersarea pieselor.Dupa aceasta operatie, piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.

2.6.3.Decaparea cuprului si a aliajelor sale.


Decaparea cuprului si a aliajelor sale consta in indepartarea oxizilor de pe suprafetele metalice.Decaparea se realizeaza in solutie de acid sulfuric sau in amestec de acizi. La decaparea in solutie de acid sulfuric se utilizeaza cuva de otel captusita cu plumb sau din material plastic. Decaparea in acid sulfuric Se aplica pentru straturi groase de oxizi.Apoi se aplica decaparea in amestec de acizi.Dupa umplerea baii cu solutie, aceasta se incalzeste la 40-600 C.Durata de imersare este de minimum 15 min. Pentru decaparea alamei se va utiliza solutie de acid sulfuric cu concentratie de 5%. Decaparea in amestec de acizi Solutia utilizata are la baza clorura de sodiu, acid sulfuric si acid azotic.Solutia se incalzeste la o temperatura optima.Dupa decapare, piesele se spala in apa rece curgatoare si se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu concentratie de 35%.Urmeaza o noua spalare si apoi uscarea.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

31

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009 2.7.Teste de evaluare sumativa.


Testul de evaluare sumativa PREGATIREA SUPRAFETELOR METALICE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

32

Pregatirea suprafetelor metalice NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Pregatirea suprafetelor metalice


Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. La curatarea manuala , razuitoarele se folosesc pentru a inlatura: a) petele de rugina; b) urmele de vopsea; c) tunderul; d) straturi groase de oxizi. 2. Pentru curatarea suprafetelor mari acoperite de oxizi se recomanda: a) perii de sarma; b) hartie abraziva; c) polizoare. 3. Sablarea este o metoda de curatare mecanica bazata pe : a) actiunea chimica a unui jet de aer comprimat; b) actiunea mecanica a unui jet de nisip antrenat de aerul comprimat; c) actiunea abraziva a unui jet de alice metalice(fonta alba). 4. Sablarea cu nisip se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b) temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%. 5. La sablarea cu nisip, distanta optima intre suprafata piesei si duza este de : a) 150-350 mm; b) minimum 350 mm; c) minimum 35 cm. 6. Dupa sablare se trece la grunduire si vopsire: a) imediat; b) dupa 24 ore; c) dupa maximum 3-4 ore. 7. Sablarea cu alice se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b) temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%. 8. Sablarea se aplica la piese; a) laminate,cu suprafete plane; b) cu sufluri,adancituri; c) piese turnate,forjate. 9. Curatarea prin tobare are la baza: a) actiunea chimica a materialului abraziv; b) frecarea dintre piese sau cu materialul abraziv. 10. La curatarea prin tobare umeda se utilizeaza; a) material abraziv; b) apa; c) solutie de acid sulfuric. 11. Prin degresare se inlatura: a) urmele de oxizi si vopseluri; b) urmele de grasimi; c) tunderul. 12. Degresarea pieselor feroase se poate face cu: a) solventi alcalini; b) solventi organici. 13. Operatia de degresare se poate face prin: a) imersie; b) stropire; c) pulverizare. 14. Degresarea electrolitica prezinta urmatoarele avantaje: a) pret de cost redus; b) timpul de curatare este scurt; c) piesele de otel devin fragile. 15. Dupa operatia de degresare urmeaza operatiile de: a) uscare,spalare; b) spalare,uscare; c) uscare,spalare,uscare. 16. Spalarea suprafetelor pieselor se face prin: a) imersie; b) pulverizare; c) stropire. 17. Uscarea suprafetelor pieselor se poate face: a) natural; b0 cu aer cald; c) cu aer rece; d) prin centrifugare; e) cu rumegus. 18. Degresarea cu jet de solventi se aplica pentru: a) suprafetele materialelor feroase; b) suprafetele materialelor neferoase. 19. Cea mai eficienta metoda de degresare este: a) prin imersie; b) prin pulverizare; c) cu jet de solventi; d) cu vapori. 20. Decaparea cu acid sulfuric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 21. Decaparea cu acid clorhidric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. Tanase Viorel 1

Pregatirea suprafetelor metalice

22. Neutralizarea suprafetelor metalice feroase dupa decapare se face cu: a) solutie de carbonat de sodiu; b) solutie de carbonat de potasiu; c) solutie de acid azotic. 23. Dupa decaparea suprafetelor metalice feroase urmeaza operatiile: a) neutralizare,uscare; b) neutralizare,spalare in apa curgatoare, uscare; c) spalare in apa rece curgatoare,uscare cu aer cald. 24. Decaparea cu detergenti se aplica pentru: a) piese protejate prin vopsire cu urme de rugina; b) piese protejate prin vopsire,exfoliate. 25. La decaparea initiala a aliajelor de aluminiu se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii de acid sulfuric. 26. La decaparea finala(albirea) a suprafetelor metalice neferoase se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii acide. 27. Decaparea cuprului se realizeaza utilizand: a) solutii alcaline; b) solutii acide(acid sulfuric); c) amestec de acid sulfuric si acid azotic. 28. Pentru decaparea cu acid sulfuric se utilizeaza: a) cuva de aluminiu; b) cuva de otel; c) cuva de otel captusita cu tabla de plumb. Subiectul 2 20p Pe baza imaginilor din tabelul de mai jos, identificati in mod corespunzator materialele, sculele si dispozitivele utilizate pentru curatarea suprafetelor si precizati destinatia lor: Materiale Destinatie Scule,dispozitive Scule,dispozitive Destinatie 1 12

8 2

3 9 4 13

5 10 6 14

11

Tanase Viorel

Pregatirea suprafetelor metalice

Subiectul 3 20p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Nisipul utilizat la sablare se regenereaza(eliminarea impuritatilor, curatarea de tunder). 2. La sablarea cu nisip nu sunt necesare masuri de protectia muncii deosebite. 3. Sablarea cu alice se poate aplica pentru piese avand orice grosime. 4. La curatarea prin tobare,nisipul cuartos reprezinta materialul abraziv utilizat. 5. La degresarea prin imersie se foloseste o cuva din otel. 6. Controlul gradului de degresare se face prin metoda filmului de apa. 7. Degresarea electrolitica se poate face fara cuprare sau cu cuprare simultana. 8. Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 20-600 C. 9. Degresarea cu vapori se face cu solventi anorganici. 10. La degresarea aliajelor de aluminiu, magneziu nu se foloseste tricloretilena.

( ( ( ( ( ( ( ( ( (

) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A La degresarea prin stergere se utilizeaza Degresarea prin imersie a pieselor neferoase La uscare prin centrifugare Dupa spalare, urmele de acizi,alcalii Sablarea pieselor de otel se executa B a b c d e

20p

1 2 3 4 5

in trei clase de finete necesita utilizarea succesiva a trei cuve se controleaza cu turnesol laveta,pensula,perie timpul necesar este de 2-3 min

Tanase Viorel

Capitolul Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Capitolul Protectia anticorosiva prin acoperire metalica

3.1. Clasificarea metodelor de acoperire metalica. 3.2. Materiale utilizate la acoperirile metalice. 3.3. Cadmierea electrochimica. 3.4. Zincarea electrochimica. 3.5. Cromarea dura electrochimica. 3.6. Cromarea dura combinata electrochimica. 3.7. Cuprarea-Nichelarea-Cromarea electrochimica. 3.8. Eloxarea electrochimica. 3.9. Stanarea electrochimica. 3.10. Nichelarea-Cromarea electrochimica. 3.11. Argintarea electrochimica. 3.12. Aurirea electrochimica. 3.13. Fosfatarea chimica. 3.14. Pasivarea chimica. 3.15. Grunduirea reactiva chimica. 3.16. Stanarea termica. 3.17. Zincarea termica. 3.18.Acoperiri metalice prin pulverizare. 3.19. Teste de evaluare sumativa.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Protectia anticorosiva a suprafetelor Competente Indica tipurile de coroziune Precizeaza metodele de protectie anticorosiva. Efectueaza operatii de limitare a coroziunii

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009 3.1. Clasificarea metodelor de acoperire metalica.

Metodele de acoperire metalica se clasifica in raport cu urmatoarele criterii: dupa modul de depunere a stratului de protectie anticorosiva: depunere electrochimica; depunere chimica; depunere termica. dupa modul de introducere a pieselor in contact cu materialele anticorosive: prin imersie; prin pulverizare. Metode de acoperire electrochimica
CADMIEREA FOSFATAREA ZINCAREA CROMAREA DURA CROMAREA DURA COMBINATA ACOPERIRE Cu+Ni+Cr NICHELAREA ELOXAREA STANAREA ARGINTAREA AURIREA VOPSIREA_manual PASIVAREA ZINCAREA STANAREA

Metode de acoperire chimica

Metode de acoperire termica

GRUNDUIREA REACTIVA

PLUMBUIREA

ALUMINIZAREA

Fig.3.1.1.Acoperire metalica in vid


autor Tnase Viorel 2

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Elementele chimice de baza , utilizate in tehnica acoperirilor metalice anticorosive sunt:

3.2.Materiale utilizate la acoperirile metalice.

Pentru detalii suplimentare poate fi accesat site-ul: http://www.freshney.org


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009 3.3. Cadmierea electrochimica.


CADMIEREA Cadmierea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de cadmiu(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde: -cuva de otel; -captuseala din PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din cadmiu.

Fig.3.3.1.Instalatie de cadmiere Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza: oxid de cadmiu; sulfat de cadmiu; acid sulfuric; acid azotic; anhidrida cromica. Anozii se confectioneaza din cadmiu cu puritate 99%.Pentru o calitate superioara a stratului de cadmiu, suprafata se trateaza cu caseina, glicerina, gelatina,ulei rosu turcesc.Grosimea stratului de cadmiu este de 5-20m. Succesiunea operatiilor necesare pentru cadmiere: degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; introducerea pieselor in baia de cadmiere; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; pasivarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea suprafetelor cu aer cald; dehidrogenarea suprafetelor pieselor cadmiate.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de cadmiu se determina cu relatia:

t=

60d K D

unde:

t- timpul de mentinere [min.]; - densitatea cadmiului [g/cm3]; d- grosimea stratului depus [mm]; K- echivalentul electrochimic [g/Ah]; - randamentul de curent [%]; D- densitatea de curent [A/dm2]. raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 1:1 sau 3:2; pasivarea se face in timp de 3-6 sec. la temperatura de 15-300 C; dehidrogenarea se face la temperatura de 150-1800 C, timp de 1,52 ore.

3.4. Zincarea electrochimica.


ZINCAREA Zincarea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de zinc(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde: -cuva de otel; -captuseala din PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din zinc.

Fig.3.4.1.Instalatie de zincare
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza: oxid de zinc; cianura de zinc acid sulfuric; acid azotic; anhidrida cromica. Anozii se confectioneaza din zinc cu puritate 99,8%. Succesiunea operatiilor necesare pentru zincare sunt: degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; introducerea pieselor in baia de zincare; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; pasivarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea suprafetelor cu aer cald; dehidrogenarea suprafetelor pieselor zincate. Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de zinc se determina cu relatia:

t=

60d K D

unde:

t- timpul de mentinere [min.]; - densitatea zincului [g/cm3]; d- grosimea stratului depus [mm]; K- echivalentul electrochimic [g/Ah]; - randamentul de curent [%]; D- densitatea de curent [A/dm2]. raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1; decaparea finala se face timp de 5-6 sec. in acid azotic, la temperatura de 10-300 C;

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009 3.5. Cromarea dura electrochimica.

CROMAREA DURA Cromarea dura este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de crom(depunere electrolitica).

Fig.3.5.1.Instalatie de cromare

Instalatia cuprinde: -cuva de otel captusita cu plumb(cromare); -cuva de otel captusita cu PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din plumb.

Solutiile utilizate pentru electrolitul din baia de cromare sunt: anhidrida cromica; sulfat de strontiu; acid sulfuric. Succesiunea operatiilor necesare pentru cromare sunt: degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; suspendarea pieselor pe suport de cupru(sarme); decapare anodica pentru asperizarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; introducerea pieselor in baia de cromare; spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi apa calda; uscarea pieselor la aer; dehidrogenarea suprafetelor pieselor.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de crom se determina cu relatia:

t=

60d K D

unde: [min.]; [g/cm3]; [mm]; [g/Ah]; [%]; [A/dm2].

t- timpul de mentinere - densitatea cromului d- grosimea stratului depus K- echivalentul electrochimic - randamentul de curent D- densitatea de curent

raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1,1:1,1:2; distanta intre anod si catod este de 100-150m. anozii noi se acopera cu pelicula neagra de dioxid de plumb. electrolitul din baia de cromare care se evapora se inlocuieste cu solutie din colector(50-600 C). portiunile care nu se cromeaza se acopera cu lac vinilic,care se detaseaza ulterior. metoda se aplica pentru arbori cotiti(fusuri), bolturi pentru pistoane. decaparea anodica are rolul de asperizare a suprafetei inainte de cromare. la asperizarea otelurilor inalt aliate se utilizeaza catozi din plumb.

3.6. Cromarea dura combinata electrochimica.


CROMAREA DURA COMBINATA Cromarea dura combinata este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu doua straturi succesive,unul de crom laptos si altul de crom dur(depunere electrolitica). Procedeul se aplica la piese din otel care sunt solicitate puternic la uzura. Instalatia utilizata este similara cromarii dure.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Consideratii tehnologice complementare: dupa cromarea laptoasa,piesele se introduc in baia pentru cromare dura. cromarea laptoasa poate fi realizata in acceasi baie cu cromarea dura,daca se raceste electrolitul de la 700 C la 500 C, in 3-4 min. dehidrogenarea se face in cuptor la temperatura de 150-2000 C, timp de 2 ore, sau prin incalzire in baie de ulei.

3.7. Cuprarea-Nichelarea-Cromarea electrochimica.


ACOPERIREA Cu + Ni + Cr

Consta in acoperirea suprafetelor prin depunere electrolitica a trei straturi succesive: cupru, nichel si crom Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel captusita cu PVC pentru cuprare cianurica,cuprare acida si nichelare; cuva de otel captusita cu plumb pentru cromare; cuva din material ceramic pentru decaparea finala; anod din cupru electrolitic(in saci din fibre sintetice) pentru cuprare; anod din nichel electrolitic, de forma eliptica, in saci din fibre sintetice, pentru nichelare; anod insolubil din plumb cu 6-8% Sb sau 7-10%Sn; sistem de ventilatie; dispozitive de manevrare si de suspendare a pieselor. Cuprarea cianurica consta in depunerea unui strat de cupru cu porozitate redusa.Dupa cuprare,piesele se spala in apa rece curgatoare. Nichelarea consta in depunerea unui strat de nichel peste stratul de cupru.Raportul dintre suprafata anodica si suprafata catodica este de 1:1 sau 2:1. Cromarea se aplica la maximum 4 ore dupa nichelare, asemanator cromarii dure.Dupa cromare,piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009 3.8. Eloxarea electrochimica.


ELOXAREA ELECTROCHIMICA Eloxarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu o pelicula de protectie.Prin eloxare are o loc o transformare electrochimica a suprafetei piesei.

-baie de otel captusita cu plumb; -manta de racire a baii; -sistem de ventilatie; -dispozitive de manevrare;

Fig.3.8.1.Instalatie de eloxare Solutiile utilizate la eloxare sunt: acid sulfuric; carbonat de sodiu anhidru. Succesiunea operatiilor necesare pentru eloxare sunt: degresarea pieselor in solutii de solventi organici; decaparea pieselor in solutii alcaline sau acide; spalarea pieselor urmata de uscare; introducerea pieselor in baia cu electrolit pentru eloxare; spalarea pieselor cu apa rece si uscare; lustruirea pieselor dupa eloxare; colorarea suprafetelor pieselor eloxate; compactizarea peliculei obtinuta prin eloxare; spalarea in apa rece si apa calda; uscarea pieselor. Cosideratii tehnologice: electrolitul are concentratia de 18-19% acid sulfuric. tensiunea de lucru este de 12-20V,densitatea de curent 1,2-1,5 A/dm2. durata de mentinere este de 15-20 min. Stratul obtinut prin eloxare are grosimea de 4-6 m.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
dupa operatia de spalare, se neutralizeaza cu solutie de carbonat de sodiu, timp de 3-5 sec. stratul eloxat cu grosime de 5-6m rezista la corosiune atmosferica. stratul supus si la solicitari mecanice are grosimea de 15-25m. pentru o buna izolare electrica, stratul va avea grosimea de 25m. la lustruire, solutia are la baza acid fosforic, acid sulfuric,acid azotic, acid boric si azotat de cupru. lustruirea se poate face chimic si electrochimic. la colorare se utilizeaza coloranti organici sau anorganici. compactizarea se face cu apa distilata. la compactizare,temperatura este de 95-1000 C, timp de 20-30 min. pentru compactizare se poate utiliza bicromat de potasiu si apa distilata.

3.9. Stanarea electrochimica.


STANAREA Stanarea este operatia tehnologica de depunere electrolitica a unui strat de staniu pe suprafata unei piese.

Fig.3.9.1.Instalatie de stanare

-cuva de otel captusita cu plumb, material plastic; -sursa de curent continuu; -dispozitive de manevrare; -sistem de filtrare a electrolitului; -sistem de agitare a solutiei de electrolit; -sistem de ventilatie; -sistem de incalzire.

Pentru operatia de stanare se utilizeaza urmatoarele solutii: sulfat stanos; acid sulfuric; gelatina.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Succesiunea operatiilor necesare pentru stanare sunt: degresarea suprafetelor pieselor in solventi organici; decaparea pieselor. spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea pieselor. introducerea pieselor in baia de electrolit; spalarea pieselor in apa rece curgatoare, apoi in apa calda; uscarea pieselor cu aer cald sub presiune. Consideratii tehnologice: grosimea stratului de staniu depus este de 12-25m. densitatea de curent anodic este de 2 A/dm2. se recomanda filtrarea periodica a electrolitului. raportul anod-catod este de 2:1. stanarea se aplica pentru protectia conductoarelor electrice. Acoperirea electrochimica staniu-nichel. Se aplica pieselor din cupru, care lucreaza in atmosfera corosiva( sulf,acid sulfuric,acid azotic).Se obtine o duritate de 105 HB. Grosimea stratului de protectie este intre 12-30 m.Metoda se aplica pentru echipamentul electric la automobile. Materialele utilizate au la baza clorura de nichel,clorura stanoasa,fluorura de amoniu.Anozii sunt din aliaj de staniu si nichel sau din anozi separati de staniu si nichel. Utilajul este constituit din cuva de otel captusita cu material plastic,sistem de ventilatie, sistem de incalzire si dispozitive de prindere. Dupa acoperirea metalica,piesele se spala in apa rece curgatoare,apa calda si se vor usca cu aer cald.

3.10. Nichelarea-Cromarea electrochimica.


Acoperirea Ni + Cr Operatia tehnologica consta in acoperirea suprafetelor metalice cu doua straturi succesive de nichel si de crom. Pentru acoperirea Ni-Cr se utilizeaza urmatoarele solutii: sulfat de nichel; clorura de nichel; anhidrida cromica; acid sulfuric.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 12

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
-baie de nichelare captusita cu PVC; -baie de cromare captusita cu plumb; -sistem de ventilatie; -dispozitive pentru manevrarea pieselor. Fig.3.10.1.Nichelarea Succesiunea operatiilor necesare pentru nichelare-cromare sunt: degresarea pieselor in solventi organici. montarea pieselor pe dispozitive. introducerea pieselor in baia de nichelare. dupa nichelare, piesele se spala in apa rece curgatoare si apa calda. uscarea pieselor. lustruirea mecanica a pieselor. degresarea pieselor in solventi organici. introducerea pieselor in baia de cromare. spalarea pieselor in apa rece,apa calda si apoi, uscare. Consideratii tehnologice: grosimea stratului de nichel este 12-30m, iar a stratului de crom de 1m. la cromare se utilizeaza anozi insolubili din plumb. operatia de cromare se va face dupa 3-5 ore de la operatia de nichelare.

3.11. Argintarea electrochimica.


ARGINTAREA Argintarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu un strat de argint, prin depunere electrochimica. La argintare se utilizeaza urmatoarele solutii: cianura de argint; azotat de argint; cianura de sodiu; cianura de potasiu.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 13

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009

-cuva de otel captusita cu PVC; -sistem de ventilare; -dispozitive pentru suspendarea pieselor.

Fig.3.11.1.Argintarea Succesiunea operatiilor necesare argintarii este urmatoarea: degresarea pieselor in solventi organici; degresare alcalina si decapare fara uscare; spalarea pieselor; preargintarea; argintarea; dubla spalare a pieselor in apa distilata; spalare in apa rece curgatoare si in apa calda; uscarea pieselor cu aer. Consideratii tehnologice: grosimea stratului de argint este de 10-14m. anozii se realizeaza din argint cu puritate 99,9%. operatia de protectie consta din preargintare urmata de argintare. preargintarea se face cu densitatea curentului de 2 A/dm2, tensiunea electrica de 4-6 V, temperatura de 20-300 C, timp de 15-30 min. argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica.

3.12. Aurirea electrochimica.


AURIREA Se aplica la aparatura electronica de mare precizie.Grosimea stratului depus electrochimic este de 1-3 m.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

14

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009 3.13. Fosfatarea chimica.


FOSFATAREA Este procedeul tehnologic de pretratare a suprafetelor metalice,prin care se formeaza un strat de cristale din fosfati insolubili de fier,mangan sau zinc.

VIDEO Fig.3.14.1.Piesa fosfatata FOSFATAREA

Fosfatarea prin imersie

Fosfatarea prin pulverizare

Fosfatarea la cald prin imersie Instalatia de fosfatare este constituita din urmatoarele componente: cazi din otel cu izolatie termica; sistem de incalzire a solutiei de fosfatare; sistem de ventilare; dispozitive pentru manevrarea si suspendarea pieselor. Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza: acid fosforic; oxid de zinc; acid azotic; bicromat de potasiu.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 15

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Consideratii tehnologice: metoda se aplica pentru oteluri aliate, slab aliate, calite sau necalite. prin fosfatare, se modifica dimensiunile piesei. captuseala cazilor nu se va realiza din cupru,aluminiu sau plumb pentru a evita interactiunea cu solutiile utilizate. initial, se controleaza aciditatea baii de fosfatare. piesele mari se vor preincalzi in apa fierbinte. dupa fosfatare,piesele se spala in apa rece curgatoare si apa calda. compactizarea stratului protector se realizeaza prin imersie in solutie de bicromat de potasiu(concentratie 5-8%,temperatura de 60-800 C si mentinere timp de 5-10 min.). peliculele pieselor fosfatate pot prezenta defecte. Fosfatarea la cald prin pulverizare Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: sistem de duze pentru pulverizare. sistem de recirculare a solutiei. rezervoare de recuperare a solutiei. banda transportoare sau lant transportor. dispozitive de manevrare. Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza: acid fosforic; oxid de zinc; acid azotic; bicromat de potasiu. Consideratii tehnologice: metoda se aplica pentru oteluri aliate si slab aliate,fonte. grosimea peliculei este de maximum 6 m. solutia de fosfatare este diluata. dupa fosfatare, piesele se spala in apa calda si apa rece curgatoare. compactizarea se face cu solutie de bicromat de potasiu. se spala din nou in apa rece si apoi apa calda. dupa uscare, piesele se tin in atmosfera neutra o zi. Bonderizarea este tot o operatie de fosfatare.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 16

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009 3.14. Pasivarea chimica.


PASIVAREA Pasivarea este operatia tehnologica de obtinere a unui strat de protectie anticorosiva a pieselor metalice. Pasivarea se aplica in urmatoarele scopuri: 1. Cresterea rezistentei la coroziune a suprafetelor metalice; 2. Pastrarea aspectului obtinut dupa decapare. Materialele utilizate la pasivare sunt: acid sulfuric. bicromat de potasiu. anhidrida cromica. Operatia de pasivare se aplica pentru piese din cupru si aliaje din cupru,zinc si aliaje din zinc,aluminiu si aliaje din aluminiu si piese din otel. Instalatia utilizata la pasivare cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel captusita cu PVC; dispozitive de manevrare a pieselor; sistem de ventilare; sistem de incalzire a solutiei utilizate. Consideratii tehnologice: pasivarea se face prin imersarea pieselor. temperatura de lucru este in functie de reteta de solutie utilizata. dupa pasivare, piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

17

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Tabel 3.14.1.Variantele de pasivare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

18

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009 3.15. Grunduirea reactiva chimica.


GRUNDUIREA REACTIVA Grunduirea reactiva consta in acoperirea suprafetelor metalice cu o pelicula de grund. La grunduirea reactiva se utilizeaza: grunduri reactive dintr-un singur component(grund reactiv dintr-un singur component); grunduri reactive din mai multe componente(amestecuri de grunduri reactive).

Succesiunea operatiilor tehnologice necesare grunduirii reactive sunt: sablarea suprafetelor metalice; degresarea suprafetelor pieselor; pregatirea grundului reactiv; aplicarea grundului reactiv prin pulverizare sau cu pensula; uscarea peliculei de grund reactiv.

Consideratii tehnologice: amestecul de grund reactiv cuprinde grundul reactiv propriu-zis si solutia intaritoare; omogenizarea amestecului de grund se face inainte de utilizare(maximum 4 ore); la aplicarea grundului reactiv cu pensula, nu se revine peste zona deja vopsita; uscarea grundului reactiv se face in aer liber(durata de uscare 2 ore); culoarea grundului reactiv ,dupa uscare este galbena-verzuie; grosimea stratului depus este de 10-15 m.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

19

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009 3.16. Stanarea termica.


STANAREA TERMICA Stanarea termica este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor metalice cu un strat de staniu, prin imersie intr-o baie de metal topit. Instalatia utilizata la stanarea termica este constituita din urmatoarele componente: baie din tabla de otel; sistem de incalzire si mentinere automata a temperaturii in baie; sistem de ventilatie; baie din otel inoxidabil pentru fondantul anorganic; baie din otel pentru fondantul organic; doua bai de otel captusite cu vinidur pentru operatia de spalare; instalatie de incalzite a pieselor mari. Materialele utilizate la stanarea termica sunt urmatoarele: staniu rafinat 99,7% puritate; aliaje de cositor pentru lipit; acid sulfuric; clorura de amoniu; clorura de sodiu. Succesiunea operatiilor la stanarea termica este urmatoarea: degresarea cu solventi organici a pieselor; decaparea pieselor; tratarea cu fondant a pieselor( fondanti organici sau fondanti anorganici); fondantii se aplica pe suprafata pieselor prin imersie sau intindere cu pensula; uscarea pieselor; imersarea pieselor in baia de metal topit; spalarea pieselor in apa rece,apa calda; uscarea pieselor in cabina de uscare sau cu rumegus. Consideratii tehnologice: metoda se aplica in electrotehnica,electronica, in domeniul auto. nu se aplica pentru piese ,care nu trebuie sa fie modificate dimensional; in baia de stanare se topeste staniu pur, dupa care se acopera suprafata libera cu flux(clorura de amoniu);
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 20

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
piesele mari se preincalzesc la 200-2200 C; temperatura de lucru in baie este de 2900 C; scoaterea pieselor din baie nu se face prin stratul de fondant; excesul de staniu se inlatura prin scuturare; racirea pieselor se face in apa sau in aer; neutralizarea se face prin spalare in apa acidulata cu 1% acid clorhidric,apoi in solutie de carbonat de sodiu(2%). Stanarea termica a pieselor din cupru si alama se poate realiza si intr-o baie cu staniu-plumb. Compozitia baii de acoperire este urmatoarea: 50% staniu si 50% plumb; 60% staniu si 40% plumb. Temperatura de lucru in baie este de 2700 C sau de 2400 C.

3.17. Zincarea termica.


ZINCAREA TERMICA Se aplica pentru piesele din cupru si alama, prin imersare intr-o baie cu metal topit. Pentru zincarea la cald se utilizeaza urmatoarele materiale: zinc 99,9% puritate; acid sulfuric; carbonat de sodiu anhidru; acid clorhidric; clorura de amoniu; clorura de sodiu. Se utilizeaza acelasi gen de instalatie de acoperire termica(asemanatoare stanarii termice). Tehnologia de executie este asemanatoare stanarii termice.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

21

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009 3.18.Acoperiri metalice prin pulverizare.

Acoperirea se realizeaza prin contactul suprafetelor pieselor cu vapori sau pulbere metalica, aflate la temperaturi ridicate. Consideratii tehnologice: se pot depune straturi de protectie cu zinc,aluminiu,plumb. piesele acoperite sunt din otel,fonte. metalul in stare pulverizata este proiectat pe suprafata piesei cu un jet de gaz incalzit. metalele utilizate au puritate ridicata(peste 99%). pregatirea suprafetelor pentru acoperire metalica se face prin degresare,sablare cu nisip. grosimea stratului aplicat prin acoperire termica este: zinc 50m; aluminiu 120m; plumb 300m. pentru conditii grele de exploatare grosimile sunt: zinc(80m),aluminiu(200m) si plumb(500m). acoperirea se face la maximum 2-4 ore de la pregatirea suprafetelor. dupa acoperire se face compactizarea suprafetelor. suprafetele acoperite cu strat de aluminiu, se impregneaza cu solutie de carbonat de sodiu,borax in apa distilata.

3.19. Teste de evaluare sumativa.


Testul de evaluare sumativa PROTECTIA ANTICOROSIVA PRIN ACOPERIRI METALICE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

22

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009
Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

23

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice


Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Cadmierea are rezultate deosebite daca: a) ulterior se aplica pasivizarea; b) anterior se aplica pasivizarea 2. Stratul de cadmiu depus prin cadmiere este optim; a) 50 m; b) 5-20 m; c) 100 m. 3. Substantele utilizate pentru depunerea prin cadmiere sunt: a) oxid de cadmiu tehnic; b) sulfat de cadmiu tehnic; c) cianura de zinc. 4. Dupa pasivizarea pieselor cadmiate se face obligatoriu: a) dezoxidarea prin incalzire a pieselor; b) dehidrogenarea prin incalzirea pieselor. 5. Substantele utilizate pentru acoperirea prin zincare electrolitica sunt: a) oxid de zinc tehnic; b) cianura de potasiu; c) cianura de sodiu tehnica. 6. Piesele care urmeaza a fi zincate necesita anterior: a) pasivizare; b) dehidrogenare; c) degresare; d) decapare. 7. Cromarea dura se aplica pentru urmatoarele piese auto: a) ornamente; b) arbori cotiti; c) fusuri; d) bolturi pentru pistoane. 8. Substantele utilizate la cromarea dura sunt: a) sulfat de strontiu; b) anhidrida cromica tehnica; c) cianura de sodiu tehnica. 9. Dupa cromarea dura, piesele : a) se calesc termic; b) se finiseaza prin rectificare; c) se finiseaza prin lustruire. 10. Fosfatarea la cald a metalelor feroase se realizeaza prin: a) stropire; b) imersie; c) pulverizare. 11. Substantele utilizate la fosfatarea suprafetelor metalice sunt: a) solutie apoasa de acid fosforic; b) solutie apoasa de acid sulfuric; c) fosfat de zinc. 12. Eloxarea este o operatie de acoperire metalica aplicata pentru: a) aliaje de magneziu; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 13. Substantele utilizate la eloxare sunt: a) acid sulfuric tehnic; b) carbonat de sodiu anhidru; c) carbonat de potasiu. 14. Suprafetele acoperite prin eloxare; a) se pot lustrui; b) asigura capacitate electroizolanta; c) au conductivitate electrica ridicata. 15. Prin pasivare se depune pe suprafata metalica: a) un strat protector de metal pur; b) un strat protector de oxid metalic; c) un strat protector nemetalic. 16. Stanarea se aplica pieselor cu : a) conductivitate electrica ridicata; b) conductivitate termica redusa. 17. In cazul acoperirii suprafetelor metalice cu nichel-crom se utilizeaza: a) sulfat de nichel tehnic; b) anozi din nichel electrolitic; c) anhidrida cromica. 18. Argintarea se aplica pieselor din : a) otel carbon ; b) cupru; c) oteluri aliate. 19. Acoperirea prin argintare comporta aplicarea urmatoarelor etape: a) postargintarea; b) preargintarea; c) argintarea; d) argintarea dura cu luciu. 20. Aurirea se aplica pentru protectie anticorosiva in uramatoarele cazuri: a) piese ornamentale; b) aparatura electronica de mare precizie. Tanase Viorel 1

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

Subiectul 2 30p Identificati caracteristici specifice pentru fiecare metoda de acoperire metalica.Inscrieti in casuta corespunzatoare metodei numerele respective. Metoda de acopeperire metalica a b c d e f g h i j k l m Cadmierea Zincarea Cromarea dura Cromarea dura combinata Acoperirea cupru nichel-crom Fosfatarea Eloxarea Pasivarea Grunduirea reactiva Stanarea Acoperirea nichelcrom Argintarea Aurirea Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Caracteristici specifice metodelor de acoperire metalica culoarea specifica acoperirii metalice este alb-argintie urmeaza spalare in apa rece curgatoare si pasivarea portiunile pe care nu se face depunere,se protejeaza prin acoperire cu lacuri culoarea specifica acoperirii metalice este gri-verzuie dehidrogenarea se face prin incalzire in cuptoare cu aer cald( 150-2000 C) dupa lustruirea mecanica,piesele se degreseaza si apoi se cromeaza culoarea specifica acoperirii metalice este alb-albastruie culoarea specifica acoperirii metalice este alb-cenusie(tenta bej) aspectul depunerii este imbunatatit prin adaugare de ulei rosu turcesc distanta dintre anod si catod este de 100-150m se aplica prin folosirea pulverizatorului cu pistol sau cu pensula se aplica pentru acoperirea pieselor din instalatiile de apa potabila se aplica pentru realizarea de contacte in frecare la conductoare pentru lustruire se foloseste metoda electrochimica se obtine suprafete colorate cu nuante din gama roscat-verde-albastru bonderizarea este o operatie asemanatoare realizata pe cale chimica consta in acoperirea suprafetelor cu scopul de a mari aderenta materialelor compactizarea este ultima operatie aplicata pieselor oxidate anodic se aplica pentru a creste eficienta metodei de acoperire metalica pentru a mari capacitatea de rezistenta la coroziune,se aplica initial cuprarea ca utilaj se foloseste o cuva de otel captusita cu PVC este o metoda aplicata pentru acoperirea suprafetelor la contactoare metoda se aplica pentru aspect estetic,comercial la depunerea electrochimica se utilizeaza sursa de curent continuu materialele utilizate pentru pasivare sunt: bicromat de potasiu, H2SO4 grundurile reactive aplicate determina o culoare galben-verzuie

Tanase Viorel

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

Subiectul 3 10p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Stanarea termica consta in acoperirea suprafetelor cu staniu, prin imersie. 2. In baia cu staniu topit se introduce ca fondant clorura de zinc. 3. Indepartarea excesului de staniu topit se face prin centrifugare. 4. In cazul zincarii termice se utilizeaza ca fondant clorura de zinc,clorura de amoniu. 5. Acoperirea prin pulverizare a metalelor topite se face cu pistolul. 6. Argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica. 7. Grosimea stratului de aur depus prin aurire este de 1-3 mm. 8. Baia de cromare este captusita cu otel antiacid. 9. In cazul acoperirii cu nichel-crom, ordinea de depunere este crom-nichel. 10. La eloxare, colorarea se realizeaza prin introducerea de coloranti sintetici.

( ( ( ( ( ( ( ( ( (

) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A Acoperirea cu cupru-nichel-crom consta Dupa cromarea alba(laptoasa) Nichelarea consta in acoperirea cu un strat Acoperirea nichel-crom consta in aplicarea Grosimea stratului depus prin argintare

20p

1 2 3 4 5

a b c d e

B aplicat peste stratul de cupru depunerea a 3 straturi succesive doua straturi succesive din Ni si Cr intre 10-14 m se trece direct la cromarea dura

Tanase Viorel

Capitolul Materiale de vopsire

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009
Capitolul Materiale de vopsire

4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. 4.7. 4.8. 4.9.

Generalitati. Componentele materialelor de vopsire. Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire. Principalele produse de vopsire. Caracteristicile generale ale materialelor de vopsire. Ambalarea, marcarea si conservarea materialelor de vopsire. Masuri de protectie. Documentatia tehnica. Test de evaluare sumativa.

Figura 4.1.Vopsirea electroforetica


VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 1

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009
Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific factorii ce determin apariia coroziunii. Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice vopsirii. Pregtete suprafeele pentru vopsire. Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat. Remediaz defectele aprute la vopsire.

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual

autor Tnase Viorel

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009 4.1. Generalitati.


Materialele de vopsire reprezinta totalitatea materialelor care se aplica pe suprafetele materialelor, pentru protectie anticorosiva (actiunea distructiva datorata luminii, umiditatii, agentilor corosivi). Prin aplicarea acestor materiale de vopsire se formeaza o pelicula aderenta, care are doua functii: 1. Protectie anticorosiva a suprafetelor; 2. Aspect estetic, comercial. Materialele de vopsire au la baza urmatoarele componente: 1. Liantul-component lichid; 2. Pigmentii-component solid; 3. Materialul de umplutura-component solid.

Clasificarea materialelor de vopsire


Dupa natura liantului: uleiuri vegetale; derivati celulozici; rasini naturale si sintetice; lianti solubili in apa. Dupa ordinea de aplicare: grunduri; chituri; vopsele emailuri; lacuri de finisare. Dupa modul de aplicare: vopsire prin pensulare; vopsire prin tobare; vopsire prin imersie; vopsire prin pulverizare; vopsire in pat fluidizat.

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual

autor Tnase Viorel

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009 4.2. Componentele materialelor de vopsire.


In componenta materialelor de vopsire intra urmatoarele materii prime: liantii,pigmentii,materialele de umplutura,dizolvantii si plastifiantii. Liantii. 1. Uleiurile. 2. Sicativii. 3. Rasinile. Uleiurile. Uleiurile se utilizeaza dupa o prelucrare prealabila(polimerizate,oxidate). La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative si semisicative. Sicativii. In compozitia uleiurilor determina reducerea timpului de uscare,timpul de formare a peliculei de vopsea(saruri de cobalt,mangan,plumb). Rasinile. Sunt substante naturale(copal,colofoniu,selac) sau sintetice(rasini aldehidice,fenolice,polivinilice). Pigmentii. Sunt substante colorate,insolubile.Au rolul de a da culoare materialului de vopsire.Finetea lor este data de gradul de macinare.Pigmentii pot fi: anorganici sau organici, naturali si sintetici, pulberi metalice . Materialele de umplutura. Materialele de umplutura au putere de acoperire colorare slaba.se folosesc sub forma de pulbere fina. Dizolvantii. Sunt lichide de natura organica,volatile.Au rolul de a dizolva liantul,dupa aplicare se evapora, determinand formarea peliculei de protectie. Plastifiantii. Aceste substante raman in pelicula formata determinand o anumita flexibilitate si maleabilitate a acesteia.

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual

autor Tnase Viorel

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009 4.3. Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire.


Produsele auxiliare care intra in compozitia materialelor de vopsire au urmatoarele functii: 1. Evita sedimentarea pigmentilor. 2. Favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor in masa produsului de vopsire. 3. Reduce tensiunea superficiala a lichidului,favorizand umectarea. 4. Evita producerea spumei la aplicarea vopselei. 5. Evita formarea unei pelicule groase ,la suprafata, in timpul depozitarii. 6. Permite obtinerea unei pelicule mate(fara luciu). 7. Evita scurgerea peliculei de vopsea dupa aplicare. Produsele auxiliare sunt substante din categoria agentilor.

1 2

Agenti stabilizatori Agenti de dispersie


3 4 5 6

Agenti de umectare Agenti antispumanti Agenti antioxidanti Agenti de matisare AGENTI

Agenti antiscurgere Agentii stabilizatori evita fenomenul de sedimentare a pigmentilor.In acest scop se introduc in vopsea: sulfat de sodiu,acizi sulfonici. Agentii de dispersie favorizeaza dispersia uniforma a pigmentilor.In acest scop se introduc in vopsea : ulei de ricin,ulei polimerizat. Agentii de umectare favorizeaza raspandirea particulelor de pigment in masa vopselei(etilen-glicol,stearat de calciu). Agentii antispumanti evita aparitia spumei la aplicarea vopselei(stearat de calciu,stearat de magneziu). Agentii antioxidanti evita formarea unei pelicule groase la depozitare. Agentii de matisare fovorizeaza obtinerea unei pelicule mate(ceruri,sapunuri metalice). Agentii antiscurgere intarzie evaporarea dizolvantului.
VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 5

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009 4.4. Principalele produse de vopsire


Principalele produse de vopsire sunt:
1 2 3

Lacurile Emailurile

4 5 6 7 8 9

Chiturile Grundurile de culoare Vopselele

Diluantii Materialele de slefuit

Materialele de lustruit 1. Lacurile solutii de derivati celulozici,rasini naturale sau sintetice in dizolvanti organici.Lacurile sunt incolore sau slab colorate.Prin uscare se obtine o pelicula transparenta si lucioasa. 2. Emailurile sunt lacuri cu pigmenti metalici organici sau anorganici.Se obtin pelicule colorate,lucioase. 3. Grundurile sunt un amestec de pigmenti si material de umplutura in lacuri sau uleiuri.Constituie stratul de legatura intre suprafata de vopsit si celelalte straturi ulterioare. 4. Chiturile au la baza lacuri cu pigment si material de umplutura in exces.Se aplica peste stratul de grund pentru eliminarea neregularitatilor suprafetelor. 5. Grundurile de culoare se numesc si vopsele intermediare. 6. Vopselele sunt dispersii de pigment si material de umplutura in lacuri sau uleiuri.Dupa uscare se obtine pelicula de baza. 7. Diluantii sunt amestecuri de dizolvanti prin care se obtine vascozitatea optima a vopselei. 8. Materialele de slefuit sunt materiale abrazive aplicate dupa chituire. 9. Materialele de lustruit sunt emulsii de ceruri in apa.Se utilizeaza pentru a da peliculei de vopsea luciu si rezistenta la imbatranire.

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual

autor Tnase Viorel

Principalele produse de vopsire

Grundurile

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009 4.5.Caracteristicile generale ale materialelor de vopsire.


Pentru a asigura peliculeor de vopsea calitate superioara, materialele de vopsire trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici generale:
1 2 3

Culoarea Finetea pigmentului Capacitatea de intindere


4 5 6

CARACTERISTICI GENERALE

Puterea de acoperire Vascozitatea

Timpul de uscare Mirosul si toxicitatea

1. Culoarea determina aspectul estetic,comercial.Sunt doua categorii de culori: a. culori cromatice-rosu,galben si albastru; b. culori acromatice-alb si negru. 2. Finetea pigmentului este data de gradul de macinare.Gradul de finete influenteaza puterea de acoperire a vopselei. 3. Capacitatea de intindere a unui material de vopsire reprezinta proprietatea unui lac sau vopsea de a obtine o pelicula uniforma ca grosime.Prin egalizare se constata disparitia dungilor la vopsire(prin pensulare).Capacitatea de intindere depinde de natura vopselei, de dizolvantii utilizati, de temperatura. 4. Puterea de acoperire reprezinta capacitatea unui material de vopsire de acoperire cu un numar minim de straturi aplicate(culoarea optima).Vopselele de culoare inchisa au capacitate de acoperire mai mare. 5. Vascozitatea optima se stabileste in functie de modul de aplicare a vopselei.Vascozitatea mica determina o pelicula de vopsea prea subtire,deci un numar mare de straturi.In cazul suprafetelor verticale,inclinate apare tendinta de scurgere. 6. Timpul de uscare reprezinta timpul necesar in care un lac sau vopsea trece din stare lichida in stare solida.Timpul de uscare depinde de natura materialului de vopsire,de grosimea stratului aplicat,de temperatura.
VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 7

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009
Uscarea se realizeaza in doua etape: uscarea la praf(dureaza pana cand pe suprafata vopsita nu se prinde praful); uscarea completa(se realizeaza dupa 7-15 zile). uscarea la aer este,in general, incompleta. uscarea la cald reprezinta solutia optima(timpul de uscare se reduce la maximum 30 min.,la temperatura de 60-1800 C. 7. Mirosul si toxicitatea sunt influentate de dizolvantii si diluantii utilizati.In cazul dizolvantilor aromatici,vopselele sunt toxice.

4.6.Ambalarea, marcarea si conservarea materialelor de vopsire.


Natura ambalajului (metal,sticla,material plastic) este influentata de natura materialului de vopsire.Ambalajul metalic se confectioneaza din tabla de otel protejata prin acoperire galvanica.Ambalajul din sticla are o utilizare redusa datorita fragilitatii.Ambalajul din material plastic are o pondere mare. Diluantii se transporta in cisterne auto si se livreaza in comert in ambalaje din material plastic(recipiente). Ambalajele se marcheaza corespunzator pe baza unor standarde .Materialele inflamabile au inscriptia inflamabil. Marcarea prezinta date referitoare la: identificarea produsului,data produsului,termenul de garantie.

4.7. Masuri de protectie.


Materialele de vopsire se transporta in conditii speciale(pericol de incendiu,de explozie).Temperatura la depozitare trebuie sa fie intre 5-20 0 C.In depozite se prevad masuri corespunzatoare: interzicerea fumatului, a flacarii descoperite.Acestea se doteaza cu echipament pentru stingerea incendiilor. Inainte de deschidere,ambalajele se curata de impuritati(praf).Se interzice diluarea vopselelor in spatiul depozitului. Constructiv,depozitul se realizeaza din materiale rezistente la foc.Depozitul este prevazut cu sistem de ventilatie. La pregatirea materialelor de vopsire se utilizeaza echipament de protectie corespunzator.In acest mod,se evita actiunea nociva a vaporilor toxici pri cele trei cai:pe cale respiratorie, pe cale digestiva si prin piele.

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual

autor Tnase Viorel

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009 4.8.Documentatia tehnica.


Lacuri

Emailuri

Chituri

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual

autor Tnase Viorel

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009

Degresanti

Diluanti

Pigmenti

Aditivi

Intaritori

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual

autor Tnase Viorel

10

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009
Vopsele

Protectia muncii Echipament

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual

autor Tnase Viorel

11

Materiale de vopsire

C4

Tanaviosoft 2009

4.9.

Test de evaluare sumativa.

Testul de evaluare sumativa MATERIALE DE VOPSIRE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word Fisier PDF Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual

autor Tnase Viorel

12

Materiale de vopsire NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Materiale de vopsire
Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Aplicarea materialelor de vopsire pe suprafete asigura: a) aspect estetic,comercial; b) rezistenta mecanica superioara; c) protectie la coroziune. 2. In compozitia materialelor de vopsire intra: a) liant; b) pigmenti; c) materiale de umplutura. 3. Ordinea de aplicare a materialelor de vopsire este: a) grunduri,chituri,vopsele,emailuri,lacuri; b) chituri,grunduri,vopsele,emailuri,lacuri. 4. Materiile prime care intra in componenta materialelor de vopsire sunt: a) lacurile; b) liantii; c) vopselele; d) dizolvantii e) plastifiantii. 5. Sicativii sunt substante introduse in uleiuri avand rolul de: a) marire a timpului de uscare; b) reducere a timpului de uscare; c) crestere a capacitatii de aderenta. 6. Din categoria rasinilor fac parte: a) pigmentii; b) copalul; c) selacul; d) colofoniul. 7. Care dintre materiale raman in pelicula protectoare dupa aplicare: a) pigmentii; b) dizolvantii; c) plastifiantii. 8. Agentii stabilizatori au rolul de: a) crestere a duritatii peliculei protectoare; b) evitare a fenomenului de sedimentare a pigmentilor. 9. Materialele de umplutura se utilizeaza sub forma de: a) pulberi fine; b) paste semilichide; c) lichide. 10. Agentii de umectare determina: a) cresterea tensiunii superficiale a lichidelor; b) reducerea tensiunii superficiale a lichidelor. 11. Uleiurile siliconice au rolul de : a) stabilizare; b) umectare; c) antispumant; d) antioxidant. 12. Agentii de matisare determina caracterul peliculei protectoare de a fi: a) mata; b) semitransparenta; c) lipsita de luciu. 13. Lacurile au la baza: a) rasini si dizolvanti; b) rasini si materiale de umplutura; c) rasini, dizolvanti si uleiuri vegetale. 14. Emailurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri si materiale de umplutura; b) lacuri si pigmenti metalici; c) lacuri si pigmenti nemetalici. 15. Grundurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri, pigmenti si materiale de umplutura; b) uleiuri,pigmenti si materiale de umplutura; c) pigmenti si materiale de umplutura. 16. Proprietarea unui lac sau a unei vopsele de a da o pelicula uniforma se numeste: a) putere de acoperire; b) viscozitate; c) capacitate de intindere. 17. Grundurile de culoare se aplica: a) dupa oparatia de grunduire; b) dupa chituire; c) inainte de chituire. 18. Uscarea unui email sau a unei vopsele se face: a) intr-o etapa; b) in doua etape; c) in trei etape. 19. Materialele de lustruire sunt: a) materiale abrazive; b) substante usor abrazive; c) amestecuri de dizolvanti. 20. Puterea de acoperire a unui email sau vopsea este data de: a) marimea suprafetei acoperite; b) numarul de straturi de vopsea; c) grosimea stratului de vopsea aplicata.

Tanase Viorel

Materiale de vopsire

Subiectul 2 25p Identificati fiecare categorie de produs conform coloanelor A,B si C si inscrieti litera corespunzatoare in casuta materialului(vezi exemplul): Componentele materialelor de vopsire A 1 Uleiurile 2 Lacurile 3 Agentii stabilizatori 4 Rasinile 5C Grundurile 6 Agentii de umectare 7 Grundurile de culoare 8 Materialele de umplutura 9 Agentii antioxidanti 10 Diluantii 11 Plastifiantii 12 Materialele de lustruit Produsele auxiliare B 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Sicativii Emailurile Agentii de dispersie Pigmentii Chiturile Agentii antispumanti Vopselele Dizolvantii Agentii de matisare Materialele de slefuit Agentii antiscurgere Principalele produse de vopsire C

Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Pigmentii sunt materiale de vopsire care dau culoare peliculei aplicate. 2. Dizolvantii sunt substante solide,volatile care se evapora dupa aplicare. 3. Agentii de dispersie nu favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor. 4. Agentii antioxidanti au la baza dizolvanti greu volatili. 5. Efectul de culoare al emailurilor este dat de natura pigmentilor. 6. Capacitatea de intindere a unui lac sau vopsea creste cu temperatura. 7. Viscozitatea unui email sau vopsea se poate modifica introducand diluanti. 8. Ambalajele din material plastic reactioneaza chimic cu produsele de vopsire. 9. Temperatura in spatiile de depozitare este intre 5-200 C. 10. Materialele de vopsire actioneaza asupra organismului pe doua cai.

10p ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) (F)

Tanase Viorel

Materiale de vopsire

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A Finetea de macinare a pigmentului Capacitatea de egalizare la intindere Culorile cromatice sunt Culorile acromatice sunt Materialele de lustruit Subiectul 5 Sa se rezolve artimogriful de mai jos: B a b c d e

10p

1 2 3 4 5

rosu,galben si albastru alb si negru putere de acoperire mai mare emulsii de ceruri in apa mai mare la vopselele pe baza de ulei 15p

Materiale de vopsire
1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 11 12

Orizontal 1.La aplicarea vopselelor evita formarea spumei. 3.Au caracter volatil. 5.Se aplica pentru uniformizarea suprafetelor 7.Se mai numeste si sacz 9.Sunt substante care asigura transparenta 11.Este componentul lichid al materialului de vopsire. 2.Cele utilizate in compozitie sunt vegetale. 4.Prin aplicarea lor dau culoarea finala. 6.Din aceasta categorie face parte colofoniul. 8.Sunt lacuri cu pigmenti in compozitie. 10.Aspectul peliculei obtinute nu este lucios. 12.Au rolul de a reduce timpul de uscare.

Vertical Asigura flexibilitatea si maleabilitatea peliculei protectoare. Tanase Viorel 3

Capitolul Operatiile principale ale vopsirii

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009
Capitolul Operatiile principale ale vopsirii

5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. 5.6. 5.7.

Factorii care determina o buna vopsire. Pregatirea materialelor pentru vopsire. Operatiile principale. Tehnologiile de executie. Normele de tehnica securitatii muncii. Documentatia tehnica Test de evaluare sumativa.

Figura 5.1.Vopsirea in camp electrostatic

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009
Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific factorii ce determin apariia coroziunii. Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice vopsirii. Pregtete suprafeele pentru vopsire. Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat. Remediaz defectele aprute la vopsire.

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009
Obtinerea unei pelicule de vopsea de buna calitate este influentata de urmatorii factori:
1 2

5.1. Factorii care determina o buna vopsire.

Alegerea materialelor de vopsire Alegerea procesului tehnologic


3 4

FACTORI

Pregatirea suprafetelor Dotarea cu utilaje speciale

Organizarea sectiei de vopsitorie

1.Alegerea materialelor de vopsire Alegerea materialelor de vopsire este influentata de urmatorii factori: conditiile de exploatare ale produsului; posibilitatile de aplicare a tehnologiei optime; Conditiile de exploatare ale produsului supus operatiei de vopsire au in vedere o serie de factori: spatiul (inchis sau deschis); tipul de climat; contactul cu substante corosive; durata contactului cu substantele corosive; temperatura mediului. Precizari: climatul temperat este cel mai putin agresiv. climatul rece sau climatul tropical (uscat,umed) se carcterizeaza prin agresivitate mare. acoperirile rezistente la umiditate au la baza emailuri (bitum,rasini fenolice). acoperirile rezistente la agentii externi au la baza emailuri alchidice si epoxitice.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009
acoperirile rezistente la agentii chimici au la baza emailuri cu policlorura de vinil. acoperirile rezistente la temperaturi inalte au la baza emailurile siliconice. 2.Alegerea procesului tehnologic Alegerea procesului tehnologic este influentata de urmatorii factori: calitatea suprafetei supuse operatiei de vopsire; natura materialului produsului supus vopsirii; calitatea materialelor de vopsire; gradul de finisare urmarit. Precizari: la chituire se determina numarul de straturi si grosimea lor. la vopsirea prin pulverizare se precizeaza presiunea aerului, temperatura vopselei. la vopsire se aduc precizari legate de vascozitatea optima, numarul de straturi intermediare si finale,grosimea straturilor. la uscare se precizeaza timpul necesar, modul de uscare. la instalatiile de vopsire mecanizata se va preciza modul de deplasare al pieselor,tipul de prindere.

3.Pregatirea suprafetelor Pregatirea corecta a unei suprafete influenteaza in mod decisiv rezistenta in timp a unei pelicule de vopsea aplicate.Este necesar sa se asigure o aderenta maxima a peliculei de vopsea. Operatiile anterioare vopsirii (ambutisarea,sudarea,polizarea,prelucrarile mecanice) trebuie sa asigure un anumit grad de finete a suprafetei.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009
4.Dotarea cu utilaje speciale

Cresterea calitatii operatiei de vopsire poate fi asigurata prin pregatirea suprafetelor in agregate complexe, automate.In acelasi sens, vopsirea in spatii inchise, ventilate, purificate de praf, uscarea in cuptoare la temperaturi intre 801800C, mareste rezistenta la coroziune a unei pelicule.

5.Organizarea sectiei de vopsitorie Precizari: amplasarea sectiei sau a atelierului de vopsitorie trebuie sa respecte principiul drumului minim al pieselor. la depozitare ,se acorda atentie deosebita manipularii pentru a evita deteriorarea pieselor (prin remediere se obtin parametri si caracteristici apropiate de cele initiale). amplasarea atelierului intr-o sectie trebuie sa asigure iluminare naturala, ventilatie ,acces usor in caz de incendiu. temperatura in sectie,atelier trebuie sa fie intre 18-200C,iar umiditatea de maximum 65-70%. amplasarea pieselor se va face in rafturi si rastele. trebuie prevazute magazii de primire si predare a pieselor.

Figura 5.1.1 Cabina pentru depozitarea materialeor de vopsire


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009 5.2. Pregatirea materialelor pentru vopsire.


Pregatirea materialelor de vopsire presupune aplicarea unei succesiuni minimale de operatii: 1. Inlaturarea prafului si a impuritatilor de pe ambalajul materialului de vopsire (lacuri,grunduri,emailuri,vopsele,diluanti). 2. Eliminarea completa a peliculei formate la suprafata materialului de vopsire. 3. Omogenizarea materialului de vopsire. 4. Verificarea puritatii diluantului. 5. Reducerea vascozitatii materialului de vopsire (grund,email,vopsea) ,prin diluare, pana la o valoare optima de lucru. 6. Filtrarea materialului de vopsire. Comentarii: Inlaturarea prafului si a impuritatilor se va face prin stergere (se va evita suflarea impuritatilor). Dupa desfacerea ambalajului, se inlatura complet pelicula formata datorita procesului de uscare partiala. Omogenizarea materialului de vopsire se face prin agitare manuala in cazul ambalajelor mici.Pentru recipiente mari,butoaie, se recomanda amestecarea mecanica a materialului de vopsire. Se verifica starea de puritate a diluantului.Filtrarea se va face cu atentie,pentru a elimina complet impuritatile. Cantitatea de diluant necesara este in functie de natura vopselei si de metoda de vopsire; vopselele pe baza de rasini necesita diluant in proportie de 15-25% fata greutatea de vopsea; emailurile nitrocelulozice necesita diluant in proportie de 80-100%. Daca este cazul, vopseaua se poate filtra. Materialele de vopsire formate din doua componente se vor prepara inainte de utilizare (maximum 6-8 ore).In prima faza, cele doua componente se amesteca si apoi se adauga diluantul ( daca este necesar). Materialele de vopsire se livreaza cu vascozitate mare pentru a evita fenomenul de sedimentare a pigmentului si a materialului de umplutura. Daca vascozitatea este mica, apare acest fenomen datorat diferentei de densitate a componentelor materialului de vopsire.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009
Dupa pregatirea suprafetelor, piesele trec printr-o succesiune de operatii prin care se realizeaza protectia anticorosiva, prin acoperire nemetalica (vopsirea).

5.3. Operatiile principale.

Figura 5.3.1. Instalatie de sablare

Figura 5.3.2. Grunduire electroforetica

Figura 5.3.3. Banc de slefuire

Figura 5.3.4. Vopsirea electrostatica

Figura 5.3.5. Vopsirea electroforetica

Figura 5.3.6. Uscarea Lustruirea

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009
reprezinta prima pelicula de material de vopsire prin care se asigura suportul de baza pentru alte pelicule de vopsea. Prin grunduire se depune o pelicula cu o aderenta deosebita.Materialele de vopsire se pot aplica si fara suport de grund,daca liantul lor are o aderenta buna.In cazul emailurilor,se obtine o pelicula lucioasa,care provoaca scaderea aderentei unei pelicule ulterioare. Grundul evidentiaza trei efecte : 1. Izolarea metalului fata de mediu(prin liant); 2. Colorarea(prin pigment); 3. Protectia anticorosiva. Grundul asigura culoare apropiata de nuanta propusa. In cazul lemnului, functia anticorosiva este inlocuita prin functia de imbibare. In acest mod,suprafata lemnului este impregnata,porii se astupa si se evita absorbtia liantului din peliculele urmatoare.

1.GRUNDUIREA

asigura umplerea denivelarilor,realizand un grad de netezime superior . Chituirea se realizeaza in doua moduri: 1. Chituirea de cutit. 2. Chituirea prin pulverizare. Chituirea de cutit se aplica cu spaclu(chit sub forma de pasta). Chituirea prin pulverizare utilizeaza material diluat(asemanator grundului) si se aplica cu pistolul. elimina asperitatile rezultate in urma operatiei de 3.SLEFUIREA chituire .Rezulta un grad de netezime superior. Dupa slefuire se recomanda aplicarea unei pelicule de email. asigura aplicarea unei pelicule finale.Uneori, se poate aplica peste pelicula de vopsea un strat 4.VOPSIREA de email,urmata de o pelicula de lac. In cazul lemnului lacul se poate aplica direct pe grund. este operatia prin care peliculele devin dure si 5.USCAREA sufera modificari chimice.

2.CHITUIREA

6.LUSTRUIREA
VOPSIREA_manual

se aplica pentru pelicule care nu au luciu propriu(emailurile nitrocelulozice).


autor Tnase Viorel 8

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009 5.4. Tehnologiile de executie.


1.TEHNOLOGIA GRUNDUIRII
Calitatea necorespunzatoare a stratului de grund aplicat, poate determina o slaba aderenta a straturilor ulterioare. Pregatirea suprafetelor este decisiva pentru grunduire( se recomanda anterior fosfatarea).Grunduirea se aplica dupa terminarea pregatirii suprafetelor.Se recomanda ca grunduirea sa se execute cu piesele in stare calda pentru a evita condensarea vaporilor de apa. Aplicarea grundului se realizeaza prin urmatoarele metode: 1. vopsirea prin pensulare. 2. vopsirea prin pulverizare. 3. vopsirea prin imersie. 4. vopsirea prin reflux. La grunduirea prin imersie, calitatea suprafetelor este superioara.Scurgerile care apar la vopsirea prin imersie si prin reflux sunt nesemnificative, deoarece,grunduirea este o operatie intermediara. Grosimea peliculei de grund este de 15-20 m.Se recomanda aplicarea unor straturi succesive,subtiri. Prin grunduire nu se uniformizeaza neregularitatile,iar daca se aplica email,aceste defecte se accentueaza. Uscarea in aer liber,naturala este evitata,deoarece transformarea chimica a liantului grundului este incompleta.Uscarea in cuptor rezolva aceasta problema de natura tehnica.Unele grunduri necesita temperatura de uscare ridicata( min. 1650C pentru grundurile solubile in apa).

2.TEHNOLOGIA CHITUIRII
Chituirea se va aplica numai dupa operatia de grunduire,pentru a asigura o aderenta superioara. Stratul de chit se usuca pentru grosimi de maximum 0,5 mm; pentru grosimi mai mari,apar tensiuni,iar stratul de chit se fisureaza.Stratul de chit nu imbunatateste rezistenta mecanica si durabilitatea.Pentru a evita chituirea,se recomanda realizarea de piese cu forma geometrica si grad de finisare ridicat. In cazul pieselor turnate,chituirea reprezinta singura solutie economica de nivelare a suprafetei.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 9

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009
Chiturile moderne,formate din doua componente ofera straturi cu rezistenta superioara. Chituirea de cutit se aplica local,pentru abateri pronuntate.Dupa fiecare strat,se recomanda uscarea.Pentru reparatii provizorii, se recomanda chiturile rapide(nitrocelulozice). Chiturile din doua componente(epoxitice,poliesterice) se prepara numai in momentul utilizarii.Prima componenta este constituita din liant ,material de umplutura si pigment.A doua componenta este intaritorul propriu-zis. Denivelarile se pot elimina si prin umplere cu materiale plastice, sau cu aliaje de lipit. Chiturile de stropire se aplica dupa chituirea de cutit si slefuire. Dupa fiecare chituire se aplica slefuirea. Chituirea reclama un consum de manopera ridicat si nu se recomanda pentru piese care functioneaza in regim de vibratii.

3.TEHNOLOGIA SLEFUIRII
Operatia de chituire,prin stratul aplicat, nu inlatura asperitatile suprafetei. Slefuirea se realizeaza utilizand materiale abrazive naturale (corindon,smirghel) si sintetice (carborund,electrocorindon). Prin slefuire,se obtine o suprafata neteda,cu rizuri fine,mata.Prezenta rizurilor asigura o aderenta mai buna, pentru pelicula de vopsea care va fi aplicata.Se slefuiesc numai peliculele dure si friabile.Peliculele moi,prin slefuire se deformeaza, dar revin la forma initiala (peliculele pe baza de ulei nu se slefuiesc). Slefuirea initiala a chitului se face cu material abraziv de granulatie mare, continuand cu o granulatie fina.Slefuirea se realizeaza prin doua metode: 1. Slefuirea uscata. 2. Slefuirea umeda. Slefuirea umeda utilizeaza lichid (apa sau alt lichid inert).In acest mod, se evita formarea prafului, imbacsirea suportului si se economiseste material abraziv. Suportul se confectioneaza din cauciuc, pasla,pluta si se imbraca cu hartie abraziva.Impuritatile rezultate, se inlatura periodic, prin spalare.La lustruire se mai utilizeaza si pulbere abraziva, care se aplica cu o bucata de stofa, fetru. In general, operatia de slefuire se realizeaza manual.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

10

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009
4.TEHOLOGIA VOPSIRII
Vopsirea si lacuirea permit aplicarea unei pelicule de vopsea, email sau lac pe suprafata pieselor.In acest mod, obiectul va prezenta o suprafata cu aspect estetic, comercial, dar si protejata la coroziune. Pelicula de vopsea se obtine cu o anumita grosime, aplicand un anumit numar de straturi.Factorii care influenteaza acesti parametri sunt:
1 2 3 3

Capacitatea de acoperire a vopselei Continutul in liant al vopselei Raportul dintre grosime si numar Uscarea uniforma a vopselei

Grosimea unei singure pelicule in stare uscata, este maximum 100 m. Grosimea excesiva a stratului de vopsea reduce elesticitatea,flexibilitatea si aderenta. 1. Capacitatea de acoperire a vopselei influenteaza grosimea minima necesara a peliculei.Numarul de straturi aplicate este in functie de culoarea pigmentului; vopselele cu pigment negru de fum, miniu de fier, oxid de crom necesita numar minim de straturi; vopselele cu pigment alb sau pastelat( oxid de zinc,litopon) necesita un numar mai mare de straturi. 2. Continutul in liant al vopselei influenteaza grosimea stratului de vopsea.Vopselele sintetice cu continut de corp 50% necesita un numar de straturi la jumatate fata de vopselele nitrocelulozice cu 15-25% corp. 3. Raportul dintre grosimea peliculelor si numarul lor influenteaza vopsirea; o pelicula groasa dintr-un strat este de calitate inferioara in raport cu o pelicula din doua straturi(aceeasi grosime a peliculei). 4. Uscarea uniforma a vopselelor este importanta la vopsirea in straturi suprapuse.Stratul urmator de vopsea se aplica dupa uscarea stratului anterior depus.Pentru a mari aderenta, se recomanda reslefuirea intermediara, pentru cresterea aderentei.Depasirea grosimii optime poate provoca aparitia scurgerilor(suprafete verticale,inclinate).procedeul de vopsire umed pe umed , utilizeaza o singura uscare.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009
5.TEHNOLOGIA SLEFUIRII
Unele tehnologii de vopsire ofera pelicule de vopsea mate(emailurile nitrocelulozice).Sub actiunea luminii(ultraviolete), unele pelicule de vopsea isi pierd luciul.La vopsirea prin pulverizare, peliculele au mici proeminente datorate picaturilor fine de vopsea. Pentru remediere, se recomanda aplicarea operatiei de slefuire. Sunt doua metode de lustruire: 1. Lustruirea cu paste. 2. Lustruirea cu lichide. 1.Lustruirea cu paste Reprezinta prima etapa in cadrul unei lustruiri complete.Pentru un rezultat bun, se recomanda aplicarea pe suprafata a unui egalizator si apoi, se trece la lustruire.Datorita actiunii abrazive a pastei, se constata pe suprafata peliculei urme fine.Acestea se inlatura prin lustruirea cu lichid. 2.Lustruirea cu lichid Reprezinta a doua etapa a operatiei de lustruire (etapa finala).Lichidele de lustruit au actiune dubla: efect abraziv si efect dizolvant. Comentarii: lustruirea se aplica numai pe suprafete uscate. peliculele nitrocelulozice prospete se lustruiesc mai usor decat cele vechi. pasta sau lichidul de lustruit se depune pe suport textil, moale(tifon, flanela, fetru). la lustruire, se exclude prezenta particulelor de praf. prin lustruire, suprafetele se incalzesc(datorita frecarii). lustruirea asigura suprafete lucioase si netede. lustruirea poate distruge pelicula fina de lac(reduce impermeabilitatea).

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

12

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009 5.5. Normele de tehnica securitatii muncii.


Instalatiile utilizate sunt prevazute cu sistem de ventilare si purificarea a atmosferei in spatiul de lucru. Muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de protectie corespunzator. Pentru prevenirea incendiilor, atelierele cu specific in domeniul vopsirii, sunt echipate cu instalatii de prevenire si stingere a incendiilor.

5.6. Documentatia tehnica

Fig.5.6.1. Instalatie de sablat cu masa rotativa

Fig.5.6.2. Recipienti de sablat

Fig. 5.6.3. Carucioare de uscare tip pieptene


VOPSIREA_manual

Fig.5.6.4. Instalatie de spalat pistoale


autor Tnase Viorel 13

Operatiile principale ale vopsirii

C5

Tanaviosoft 2009 5.7. Test de evaluare sumativa.

Testul de evaluare sumativa OPERATIILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word Fisier PDF Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

14

Operatiile principale ale vopsirii NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Operatiile principale ale vopsirii


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda: a) emailuri pe baza de bitum; b) emailuri pe baza de clorura de polivinil. 2. Pentru acoperiri rezistente la temperaturi mai ridicate se recomanda: a) emailuri epoxitice; b) emailuri siliconice. 3. Intr-o cladire cu mai multe etaje,atelierul de vopsitorie se plaseaza la: a) parter; b) ultimul etaj. 4. Materialele de vopsire,pregatite pentru aplicare trebuie sa prezinte: a) viscozitate mare; b) viscozitate medie; c) viscozitate mica. 5. Tendinta de separare a pigmentilor se datoreaza: a) naturii materialului pigmentilor; b) dizolvantului; c) diferentei de densitate. 6. Pielita formata la suprafata vopselei: a) se amesteca cu masa de vopsea; b) se inlatura cat mai complet posibil. 7. Prin grunduire se asigura: a) strat rezistent din punct de vedere mecanic; b) aderenta mai buna a peliculei de vopsea. 8. Prin chituire se obtin urmatoarele : a) creste gradul de netezime al suprafetei; b) creste rezistenta peliculei de vopsea. 9. Chituirea de cutit utilizeaza material sub forma: a) pasta; b) material diluat. 10. Slefuirea se aplica in urmatoarele scopuri: a) cresterea gradului de netezire dupa chituire; b) cresterea gradului de netezire dupa vopsire. 11. Dupa chituire si slefuire se recomanda: a) aplicarea unei pelicule de vopsea; b) aplicarea unei pelicule de email; c) aplicarea unei pelicule de lac. 12. Prin uscarea peliculei de vopsea se obtine: a) cresterea duritatii peliculei; b) cresterea elasticitatii peliculei. 13. Grunduirea se aplica imediat dupa: a) chituire; b) pregatirea suprafetei; c) slefuire. 14. Cea mai economica si productiva metoda de grunduire este: a) prin pulverizare; b) prin imersie; c) prin reflux. 15. Grosimea grundului aplicat este: a) 15-20m; b) 1,5-2mm; c) 30-40m. 16. Chitul se usuca normal daca se aplica un strat cu grosimea: a) maximum 0,5 mm; b) maximum 1 mm; c) intre 0,5-1 mm. 17. Suprafata obtinuta prin slefuire are un aspect: a) sticlos; b) mat; c) semitransparent. 18. Rizurile care apar la slefuire: a) se inlatura complet; b) se mentin. 19. Pentru vopsirile decorative,pelicula de vopsea: a) se aplica dupa grunduire; b) direct pe metal. 20. Grosimea unei pelicule de vopsea uscata este: a) 15-20 m; b) 25-35 m.

Tanase Viorel

Operatiile principale ale vopsirii

Subiectul 2 30p Pe baza cunostintelor dobandite, ordonati in mod logic operatiile procesului tehnologic prin care se realizeaza vopsirea: 1. Curatarea suprafetelor metalice destinate operatiei de vopsire. (1) 2. Grunduirea suprafetelor metalice. ( ) 3. Degresarea suprafetelor metalice. ( ) 4. Pregatirea materialelor pentru vopsire( omogenizare,diluare). ( ) 5. Lustruirea peliculei de vopsea aplicata. ( ) 6. Uscarea suprafetelor metalice. ( ) 7. Slefuirea suprafetelor metalice dupa chituire. ( ) 8. Chituirea suprafetelor metalice. ( ) 9. Decaparea suprafetelor metalice. ( ) 10. Vopsirea(lacuirea) suprafetelor metalice. ( ) 11. Uscarea peliculei de vopsea aplicata. ( ) 12. Spalarea suprafetelor metalice. ( )

Subiectul 3 20p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Alegerea procesului tehnologic de vopsire depinde de materialul de baza. 2. Temperatura in atelierul de vopsitorie trebuie sa fie intre 18-200 C. 3. Materialele de vopsire se livreaza de catre furnizor intr-o stare foarte vascoasa . 4. Grundurile au la baza numai materiale de umplutura. 5. Lustruirea stratului de chit se face numai pe cale umeda.. 6. In cazul lemnului, lacul se aplica direct pe grund. 7. Grunduirea se va aplica dupa racirea completa a suprafetelor pregatite. 8. Se recomanda ca uscarea grundurilor sa se faca numai natural. 9. Chiturile cu uscare rapida sunt cele nitrocelulozice. 10. Peliculele pe baza de ulei nu se pot slefui..

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) (F) ( ) ( )

Subiectul 4

10p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile referitoare la operatia de chituire introduse n tabelul de mai jos: A 1 2 3 4 5 S nu se chituiasc pe Aplicarea corect a chiturilor micoreaz Timpul de aplicare al chiturilor depinde lefuirea se face uscat deoarece Uscarea se poate accelera a b c d e B cantitatea de activator sau catalizator. cu un aport de cldur produsele de poliester absorb apa grunduri acide, sau vopsea temoplastic. timpul necesar pentru lefuirea lor ulterioar.

Tanase Viorel

Capitolul Metodele de vopsire

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009

Capitolul Metode de vopsire

6.1. Clasificarea metodelor de vopsire. 6.2. Vopsirea prin pensulare. 6.3. Vopsirea prin tamburare. 6.4. Vopsirea prin imersie. 6.5. Vopsirea electroforetica. 6.6. Vopsirea prin stropire. 6.7. Vopsirea prin reflux(flow-coating). 6.8. Vopsirea in pat fluidizat. 6.9. Vopsirea prin pulverizare. 6.10. Vopsirea electrostatica. 6.11. Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire. 6.12. Teste de evaluare sumativa.

Fig.6.1.Vopsirea in camp electrostatic


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 1

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific factorii ce determin apariia coroziunii. Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice vopsirii. Pregtete suprafeele pentru vopsire. Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat. Remediaz defectele aprute la vopsire.

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.1. Clasificarea metodelor de vopsire.


Metodele de vopsire se clasifica in functie de urmatoarele criterii: 1. Dupa natura efortului dezvoltat: vopsirea manuala; vopsirea mecanica. 2. Dupa gradul de mecanizare: vopsirea mecanizata; vopsirea automatizata; vopsirea robotizata. 3. Dupa modul de aplicare a peliculei de vopsea: vopsirea prin pensulare; vopsirea prin tamburare; vopsirea prin stropire; vopsirea prin pulverizare; vopsirea in pat fluidizat.

Vopsirea prin imersie se realizeaza in trei variante: 1. Vopsirea prin imersie clasica. 2. Vopsirea electroforetica. 3. Vopsirea in pat fluidizat (poate fi asociata vopsirii prin imersie). Vopsirea prin stropire se realizeaza in doua variante: 1. Vopsirea prin stropire clasica. 2. Vopsirea prin reflux(flow-coating). Vopsirea prin pulverizare se realizeaza in doua variante: 1. Vopsirea prin pulverizare clasica. 2. Vopsirea electrostatica.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.2. Vopsirea prin pensulare.


6.2.1. 6.2.2. 6.2.3. 6.2.4. Principiul metodei de vopsire Scule,dispozitive si materiale de vopsire Tehnologia vopsirii prin pensulare Caracteristicile metodei de vopsire

6.2.1.Principiul metodei de vopsire


Metoda consta in intinderea materialului de vopsire, pe o suprafata, cu ajutorul unor pensule(prin aderenta vopselei la perii pensulei.

6.2.2.Scule,dispozitive si materiale de vopsire


Vopsirea prin pensulare utilizeaza pensule, care difera ca forma, marime,calitatea firelor.

Fig.6.2.2.1.Pensula pentru glazurat

Fig.6.2.2.2.Pensula pentru lacuri si vopsele

Fig.6.2.2.3.Pensula pentru vopsele acrilice

Fig.6.2.2.4.Pensule pentru baituit

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
6.2.3. Tehnologia vopsirii prin pensulare
Calitatea realizarii operatiei de vopsire este influentata de urmatorii factori: calitatea si natura vopselei; calitatea si natura pensulei; starea suprafetei destinate vopsirii; gradul de calificare al lucratorului; vascozitatea(capacitatea de intindere) vopselei. Vopsirea prin pensulare poate fi realizata manual sau mecanizat. Capacitatea de intindere a vopselei este influentata de vascozitate.Vascozitatea se determina la modul optim, care sa evite picurarea.Emailurile nitrocelulozice nu se aplica prin pensulare (diluanti foarte volatili).Emailurile de ulei, rasini aldehidice se utilizeaza cu succes prin aceasta metoda. La vopsirea lemnului, se recomanda aplicarea prealabila a operatiei de grunduire, pentru sigilarea porilor. Reguli de aplicare a metodei: 1. Cufundarea pensulei se face numai cu partea inferioara. 2. Surplusul de vopsea se rade de marginea recipientului de vopsea. 3. Vopseaua se aplica in fasii late intr-o directie ,iar apoi, in directie transversala. 4. La vopsirea pe verticala,ultima intindere se realizeaza de sus in jos. 5. Pe lemn,ultimile intinderi se executa d-a lungul fibrelor. 6. Pe tavan,ultimile intinderi se aplica in directia razelor de lumina. 7. Liniile se executa cu dispozitive cu disc. 8. Vopsirea decorativa se face cu pensule speciale. 9. Cresterea productivitatii operatiei de vopsire se poate asigura utilizand trafalet.

6.2.4. Caracteristicile metodei de vopsire


Metoda este simpla,se poate aplica in locuri greu accesibile. Se asigura o buna patrundere in pori a materialului de vopsire. Productivitatea metodei este redusa, consumul de manopera este ridicat. Metoda nu se utilizeaza in cazul vopselelor cu uscare rapida.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.3. Vopsirea prin tamburare


6.3.1. 6.3.2. 6.3.3. 6.3.4. 6.3.5. 6.3.6. 6.3.7. Principiul metodei de vopsire prin tamburare. Utilaje si instalatii de vopsire prin tamburare. Tehnologia vopsirii prin tamburare. Utilaje folosite la vopsirea prin valtuire. Tehnologia vopsirii prin valtuire. Norme de tehnica securitatii muncii. Test de evaluare sumativa.

Vopsirea prin tamburare se realizeaza prin contactul direct a doua piese, in miscare, una dintre ele avand vopsea in exces. Datorita miscarii are loc egalizarea distributiei de vopsea.Metoda se aplica pentru piese mici ,simple.

6.3.1.Principiul metodei de vopsire prin tamburare

Utilajul folosit la vopsirea prin tamburare poate fi identificat,prin asemanare, cu o minibetoniera.Clopotul prezinta miscare de rotatie si este inclinat sub un anumit unghi in raport cu verticala.Miscarea o primeste de la un motor electric, prin intermediul unei transmisii cu roti dintate. Utilajul poate fi echipat si cu sistem electric de incalzire , prin care se asigura uscarea pieselor.Tamburul este prevazut cu contragreutate, pentru echilibrarea maselor in rotatie.totul este montat pe un cadru din fonta turnata.

6.3.2.Utilaje si instalatii de vopsire prin tamburare

6.3.3.Tehnologia vopsirii prin tamburare


Intre cantitatea de vopsea si numarul de piese trebuie sa existe un raport optim.Vopseaua utilizata nu trebuie sa prezinte proprietati adezive, pentru a nu adera piesele. Capacitatea de incarcare este intre 100-150 kg,iar durata procesului de vopsire de 10-15 min.In tambur, piesele se rotesc pana la uscarea la praf.Apoi, se aseaza pe tavi si se usuca in cuptor.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Vopsirea prin valtuire se aplica pentru piese care prezinta suprafete intinse(table,scanduri,placaj,placi de material plastic).

6.3.4.Utilaje folosite la vopsirea prin valtuire.


Schema de principiu
1.valt de aplicare; 2.valt intermediar; 3.valt de alimentare; 4.bazin cu vopsea; 5.piesa.

Figura 6.3.4.1. Vopsirea prin valtuire Vopsirea consta in depunerea pe suprafata piesei a unei pelicule de vopsea , de catre un valt care se roteste.Valtul de aplicare preia vopseaua de pe valtul de alimentare printr-un valt intermadiar. Vopsirea consta in depunerea pe suprafata piesei a unei pelicule de vopsea , de catre un valt care se roteste.Valtul de aplicare preia vopseaua de pe valtul de alimentare printr-un valt intermadiar.Dupa vopsire, piesele sunt supuse operatiei de uscare. In timpul vopsirii, piesa se deplaseaza cu ajutorul unei cai de rulare. Vopsirea poate fi: monocolora; policolora. Vopsirea policolora se poate realiza prin treceri succesive ,care completeaza golurile de culoare lasate, sau prin supratiparire(dupa uscarea peliculei anterioare). Productivitatea utilajelor folosite la vopsirea prin valtuire este ridicata (10-20 m/min).

6.3.5.Tehnologia vopsirii prin valtuire.

6.3.6.Norme de tehnica securitatii muncii.


Vopsirea cu pensula se poate realiza si in alte spatii de lucru, cu conditia eliminarii surselor de aprindere,iar sistemul de ventilatie sa permita evacuarea gazelor nocive datorate diluantului.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.3.7.Test de evaluare sumativa.


Testul de evaluare sumativa VOPSIREA PRIN PENSULARE/VOPSIREA PRIN TAMBURARE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.4. Vopsirea prin imersie


6.4.1. 6.4.2. 6.4.3. 6.4.4. 6.4.5. 6.4.6. Principiul metodei de vopsire. Instalatii folosite la vopsirea prin imersie. Tehnologia vopsirii prin imersie. Caracteristicile metodei de vopsire. Norme de tehnica securitatii muncii. Test de evaluare sumativa.

6.4.1.Principiul metodei de vopsire.


Metoda consta in cufundarea obiectelor intr-o baie cu vopsea, urmata de scoaterea lor din baie si scurgerea surplusului de vopsea.

Fig.6.4.1.1.Vopsirea prin imersie in baie continua.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Instalatia se alege in functie de urmatoarele criterii: volumul productiei de piese vopsite; forma si dimensiunile pieselor destinate vopsirii.

6.4.2.Instalatii folosite la vopsirea prin imersie.

Sunt doua categorii de instalatii: 1. Instalatie de vopsire prin imersie cu baie discontinua. 2. In stalatie de vopsire prin imersie cu baie continua.

Instalatia de vopsire prin imersie cu baie discontinua


Instalatia este constituita din urmatoarele: cada paralelipipedica; jgheab de scurgere a surplusului de vopsea; gratar pentru asezarea pieselor in vederea scurgerilor; sistem de ventilatie, prin aspiratie; capac rabatabil pentru evitarea evaporarii dizolvantului; sistem de prevenire si stingere a incendiilor; sistem de golire rapida a baii cu vopsea; sistem de filtrare a vopselei; sistem de agitare a vopselei pentru a evita sedimentarea.

Instalatia de vopsire prin imersie cu baie continua


Instalatia este constituita din urmatoarele: bazin cu peretii de la intrare-iesire inclinati; sistem de ventilatie, prin aspiratie; sistem de prevenire si stingere a incendiilor; sistem de golire rapida a baii cu vopsea. sistem transportor cu monosina si lant ; instalatie centralizata de alimentare cu vopsea; rezervor subteran pentru scurgerea vopselei; tunel cu geamuri. sistem de filtrare a vopselei; sistem de agitare a vopselei pentru a evita sedimentarea.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

10

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.4.3.Tehnologia vopsirii prin imersie.


In timpul vopsirii prin imersie, vopseaua vine in contact cu aerul.Are loc o evaporare a dizolvantului, determinad cresterea vascozitatii vopselei.Vascozitatea se controleaza permanent si se aduga cantitatea de diluant necesara. Consumul de vopsea se compenseaza periodic prin refacerea volumului initial de vopsea, cu vascozitatea prescrisa. Asigurarea puritatii vopselei se face printr-o filtrare permanenta. Evitarea fenomenului de sedimentare a pigmentului se face printr-o amestecare periodica a vopselei.

Fig.6.4.3.1.Sectie de vopsire prin imersie. Comentarii: Grosimea peliculei de vopsea depinde de urmatorii factori: vascozitatea si natura vopselei; volatilitatea si natura diluantului si a dizolvantului; viteza de scoatere a pieselor din baie; rugozitatea suprafetei destinate vopsirii. Vascozitatea mare a vopselei determina obtinerea unei pelicule groase. Evaporarea lenta a diluantului si dizolvantului mentine vascozitatea initiala, grosimea peliculei va fi mai uniforma.Muchiile si varfurile pieselor,datorita tensiunii superficiale ridicate, vor prezenta o pelicula de vopsea mai subtire. La o scoatere rapida a pieselor din baia de vopsea,pelicula de vopsea este mai groasa. Rugozitatea ridicata a unei suprafete, mareste aderenta peliculei de vopsea.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Vopsirea prin imersie in baie discontinua se aplica pentru piese de dimensiuni mici si mijlocii.Dupa cufundare, piesele se aseaza pe un gratar pentru a permite scurgerea surplusui de vopsea. Pentru a evita evaporarea dizolvantului si patrunderea impuritatilor la intreruperea lucrului, baia este prevazuta cu un capac rabatabil. La vopsirea prin imersie in baie discontinua,prevenirea si stingerea incendiului se face pe doua cai: 1. Golirea rapida a baii in interval de 3-5 min. 2. Pulverizarea simultana a spatiului de lucru cu dioxid de carbon.

6.4.4.Caracteristicile metodei de vopsire.


Vopsirea prin imersie este economica,pierderile de vopsea fiind minime. Metoda de vopsire prin imersie poate fi mecanizata,automatizata. Lucratorii depun efort fizic minim( incarcarea si descarcarea lantului transportor). Metoda ofera capacitate sporita de vopsire si in zonele ascunse. Piesele vopsite prin imersie au pelicula de vopsea cu grosime inegala(subtire la partea superioara si groasa la partea inferioara). Varfurile si muchiile ascutite au pelicula cu grosime mai mica. Piesele cu goluri infundate si cu zone ascunse, nu se preteaza vopsirii prin aceasta metoda.

6.4.5.Norme de tehnica securitatii muncii.


Baile de vopsea sunt dotate cu sistem de ventilatie pentru a evita acumularile de gaze toxice,nocive. Instalatia de vopsire este prevazuta cu sistem de prevenire si stingere a incendiilor. Este interzisa amplasarea bailor de imersie deschise in spatii necorespunzatoare,comune. In timpul de nefunctionare, baile mici vor fi inchise cu capace,iar baile mari vor fi golite de continut. Jgheaburile de scurgere vor fi curate periodic. Se interzice fumatul si focul descoperit in incinta spatiului de lucru.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

12

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.4.6.Test de evaluare sumativa.


Testul de evaluare sumativa VOPSIREA PRIN IMERSIE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

13

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.5. Vopsirea electroforetica


6.5.1. 6.5.2. 6.5.3. 6.5.4. 6.5.5. 6.5.6. Principiul metodei de vopsire. Instalatii folosite la vopsirea electroforetica. Tehnologia vopsirii electroforetice. Caracteristicile metodei de vopsire. Norme de tehnica securitatii muncii. Test de evaluare sumativa.

6.5.1.Principiul metodei de vopsire. (electroforeza)


Vopsirea electroforetica face parte din categoria metodelor de vopsire prin imersie.Sub actiunea curentului electric continuu, particulele de vopsea electronegative(catod) sunt atrase si se depun pe piesele incarcate electropozitiv (anod). Aceasta metoda are la baza procesul de electroliza.Substanta coloidala (vopsea solubila in apa) fiind incarcata cu o sarcina electrica negativa se va depune la polul pozitiv.

Fig.6.5.1.1.Vopsirea electroforetica
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 14

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.5.2.Instalatii folosite la vopsirea electroforetica.


Schema de principiu

Fig.6.5.2.1.Vopsirea electroforetica Instalatia de vopsire electroforetica este constituita din urmatoarele componente: 1. corpul baii; 2. pompa de recirculare a vopselei; 3. filtru; 4. sursa de curent continuu; 5. bara de curent 6. monosina lantului transportor 7. piesa; 8. zona de spalare. Sursa de curent continuu furnizeaza o tensiune electrica de 80-150 V, densitatea de curent este 20-40 A/m2. Instalatia este prevazuta cu sistem de racire, care mentine temperatura baii de vopsea la 300 C. Bazinul de vopsea este confectionat din tabla de otel.Baia ,legata la catod,se leaga la pamant.Pentru a evita scurtcircuitul,corpul baii se poate confectiona din material plastic. Alimentarea baii cu grund proaspat se face dintr-un bazin secundar.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

15

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.5.3.Tehnologia vopsirii electroforetice.


La vopsirea electroforetica se utilizeaza vopsele foarte diluate(continutul solid in vopsea este 8-15%).Vascozitatea foarte redusa accentueaza tendinta de sedimentare a pigmentului si a materialului de umplutura(se evita prin agitarea continua a vopselei). Separarea impuritatilor se realizeaza prin filtrare cu filtru de 25m. Durata de mentinere a pieselor in baie este de 1-2 min. Piesa se introduce lent in baie: pe suprafetele imersate adera particulele coloidale;la o grosime optima a peliculei, aceasta devine electroizolanta; vosirea electroforetica se opreste. Grosimea peliculei de gund variaza intre 25-40m. Pelicula de grund se depune initial pe muchii si proeminente si se termina in adancituri. Vopsirea electroforetica se aplica numai pentru suprafete bune conducatoare de electricitate. La vopsirea electroforetica se manifesta doua fenomene: 1. electroosmoza. 2. electroliza.

1.Electroosmoza
Datorita acestui fenomen, se constata ca pelicula umeda depusa, poate fi atinsa fara a fi deteriorata.Electroosmoza reduce procentul de dizolvant in pelicula,fara a modifica vascozitatea vopselei in baie.Stabilitatea peliculei obtinute, permite spalarea cu apa a acesteia,pentru a inlatura urmele de vopsea.

2.Electroliza
Fenomenul are loc cand apa de diluare contine saruri.Datorita degajarii de oxigen, se obtine o pelicula spongioasa(defect).Se evita prin utilizarea de mediu apos neutru(pH=7,2-7,5). Sarurile pot sa apara de la operatia de pasivare. Dupa spalare si suflare cu aer comprimat pelicula de grund este deja formata.Se poate aplica a doua pelicula, umed pe umed .In acestmod, se poate elimina o uscare intermediara.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

16

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.5.4.Caracteristicile metodei de vopsire.


Pelicula electroforetica uscata este densa, uniforma ca grosime si fara defecte(pori,scurgeri). Pierderile de material de vopsire sunt minime. Metoda este mecanizata, automatizata. Se reduce manopera prin eliminarea slefuirii si a unei uscari intermediare. Metoda se aplica in productie de serie mare. Aplicarea vopselelor deschise la culoare are rezultate modeste. Instalatia utilizata este complexa.

6.5.5.Norme de tehnica securitatii muncii.


Instalatia este prevazuta cu elemente de siguranta ,pentru a evita electrocutarea. Sistemul de ventilare asigura eliminarea impuritatilor din spatiul de lucru. Lucratori sunt echipati corespunzator normelor de protectie. Testul de evaluare sumativa VOPSIREA ELECTROFORETICA este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

6.5.6.Test de evaluare sumativa.

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

17

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.6. Vopsirea prin stropire


6.6.1. 6.6.2. 6.6.3. 6.6.4. Principiul metodei de vopsire. Instalatii folosite la vopsirea prin stropire. Tehnologia vopsirii prin stropire. Test de evaluare sumativa.

6.6.1.Principiul metodei de vopsire.


Metoda consta in vopsirea suprafetelor unor piese in deplasare, prin proiectare unor stropi de vopsea.

6.6.2.Instalatii folosite la vopsirea prin stropire.


Instalatia este constituita din urmatoarele componente: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. anticamera. zona de stropire. postcamera. sistem de ventilare. sistem de ajutaje pentru proiectarea jeturilor de vopsea. sistem de filtrare a vopselei. lant transportor mecanizat. tunel cu geamuri.

Aparitia acestei metode de vopsire a fost reclamata de piese cu gabarit mare(schelete metalice,din lemn,rame de ferestre). Vopsirea acestora prin imersie ar fi necesitat baie de imersie de dimensiuni mari. Vopsirea prin stropire se aplica la grunduire.Piesele se deplaseaza datorita lantului transportor prin fata unui sistem de ajutaje, care proiecteaza vopseaua sub forma unor jeturi(stropi). Se utilizeaza acelasi test de evaluare sumativa de la vopsirea prin imersie.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 18

6.6.3.Tehnologia vopsirii prin stropire.

6.6.4.Test de evaluare sumativa.

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.7. Vopsirea prin reflux


6.7.1. 6.7.2. 6.7.3. 6.7.4. 6.7.5. Principiul metodei de vopsire. Instalatii folosite la vopsirea prin reflux. Tehnologia vopsirii prin reflux. Caracteristicile metodei de vopsire. Test de evaluare sumativa.

Este o varianta perfectionata a vopsirii prin stropire. Metoda consta in vopsirea suprafetelor unor piese in deplasare, prin proiectare unor stropi de vopsea. Orice suprafata verticala vopsita prin imersie,sau prin stropire, evidentiaza pelicula de vopsea de grosime diferita: mai subtire la partea superioara si mai groasa la partea inferioara.Fenomenul se datoreaza efectului combinat a doua forte:forta de gravitatie si tensiunea superficiala a peliculei in stare lichida. Stabilizarea peliculei de vopsea incepe de la partea superioara si se continua la partea inferioara.Scurgerea vopselei datorita gravitatiei,are loc simultan cu evaporarea componentelor volatile(vascozitatea se modifica). Pentru a evita modificarea vascozitatii(evaporarea dizolvantului), stabilizarea peliculei de vopsea are loc intr-o atmosfera suprasaturata in vapori de dizolvant.

6.7.1.Principiul metodei de vopsire.

6.7.2.Instalatii folosite la vopsirea prin reflux.


Schema de principiu

Fig.6.7.2.1.Vopsirea prin reflux


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 19

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Instalatia utilizata este constituita din urmatoarele componente: 1. corpul agregatului(tunel). 2. bazin cu vopsea compartimentat. 3. pompa pentru recircularea vopselei. 4. sistem de ajutaje de stropire. 5. compartiment cu apa de diluare. 6. lant transportor. 7. piesa. A-reprezinta zona de stropire; B- reprezinta zona cu atmosfera saturata de vapori; C-reprezinta zona de picurare. Corpul agregatului se confectioneaza din tabla de otel, avand lungimea necesara pentru mentinerea pieselor in atmosfera saturata de vapori minimum 30 minute.Pentru reducerea lungimii sale, agregatul este prevazut cu cale dubla de transport(cu intoarcere de 1800). Sub zona de stropire se afla un bazin compartimentat: compartiment pentru grund si compartiment pentru apa de diluare(capacitate 1000 litri). Pentru filtrare, exista un circuit actionat de o pompa cu roti dintate.temperatura grundului este asigurata de un schimbator de caldura(cu rezistenta electrica).Spalarea mecanizata este asigurata de un sistem prevazut cu robinete. Instalatia are un sistem automat de masurare a vascozitatii si de reglare a acesteia printr-o comanda de diluare(se executa periodic). Atmosfera saturata de vapori este realizata prin zona ascendenta a tunelului. Piesele sunt acoperite cu vopsea in zona de stropire.Prin deplasare(lantul transportor), piesele ajung in zona cu atmosfera saturata,unde nu poate avea loc evaporarea dizolvantului.In consecinta, vascozitatea nu se modifica,iar pelicula de grund stabilizata va avea grosime uniforma. Metoda s-a extins cand au aparut vopsele solubile in apa(pentru alte vopsele,exista pericolul de explozie). Ajunse in zona de picurare, surplusul de vopsea se scurge. La vopsirea prin reflux (flow-coating) apar doua tendinte defavorabile procesului de vopsire: 1. Reducerea tensiunii superficiale a grundului. 2. Tendinta de spumare. Rezolvarea consta in utilizarea de agenti de umectare si agenti antispumanti. Exista stabilizator unic,dar pretul de cost este ridicat.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 20

6.7.3.Tehnologia vopsirii prin reflux.

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.7.4.Caracteristicile metodei de vopsire.

1. 2. 3. 4.

Pelicula de grund este uniforma ,fara defecte. Prin stropire, se asigura vopsirea completa a suprafetelor. Instalatia este mecanizata,automatizata. Este eliminat pericolul de explozie prin utilizarea grundurilor solubile in apa. 5. Calitatea peliculei este apropiata de cea obtinuta prin pulverizare. 6. Se grunduiesc piese care permit scurgerea vopselei in exces. 7. Cantitatea de stabilizator(20% din cantitatea de grund) mareste pretul de cost al operatiei.

6.7.5.Test de evaluare sumativa.


Testul de evaluare sumativa VOPSIREA PRIN REFLUX este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

21

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.8. Vopsirea in pat fluidizat


6.8.1. 6.8.2. 6.8.3. 6.8.4. 6.8.5. 6.8.6. Principiul metodei de vopsire. Instalatii folosite la vopsirea in pat fluidizat. Tehnologia vopsirii in pat fluidizat. Caracteristicile metodei de vopsire. Norme de tehnica securitatii muncii. Test de evaluare sumativa.

6.8.1.Principiul metodei de vopsire.


Vopsirea in pat fluidizat poate fi asemanata cu vopsirea prin imersie. Piesele sunt incalzite in cuptor,apoi sunt introduse intr-o cuva cu pulbere de rasina in suspensie datorita unui curent de aer.Pulberea in suspensie adera la suprafata piesei,formand o pelicula omogena,rezistenta.

6.8.2.Instalatii folosite la vopsirea in pat fluidizat.


Schema de principiu

Fig.6.8.2.1.Vopsirea in pat fluidizat


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 22

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Instalatia de vopsire in pat fluidizat cuprinde urmatoarele componente: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Cuptor de incalzire a pieselor. Piesa. Sistem de rulare a pieselor. Baia de imersare cu pulbere in suspensie. Camera de linistire. Piesa vopsita.

Instalatia de vopsire in pat fluidizat evidentiaza patru zone: I. Zona de pregatire a suprafetei. II. Zona de incalzire a pieselor. III.Zona de aplicare a pulberii. IV.Zona de racire lenta a pieselor. Baia de imersare se confectioneaza din tabla de otel(grosime 2-3 mm). Cuptorul de incalzire este echipat cu rezistenta electrica sau cu arzatoare cu gaz metan. Camera de linistire are la partea superioara o placa din bronz microporos ,care permite trecerea aerului comprimat.Placile au pori cu dimensiuni de 12m si grosimea de 2-5 mm.Inaltimea camerei de linistire este de minimum 250 mm. Aerul comprimat este filtrat.Presiunea aerului comprimat este corelata cu volumul baii de imersare.

6.8.3.Tehnologia vopsirii in pat fluidizat.


Performantele metodei de vopsire in pat fluidizat sunt influentate de urmatorii factori: conceptia si forma piesei; modul de pregatire a suprafetei inainte de vopsire; alegerea si aplicarea stratului ce se utilizeaza. La vopsirea in pat fluidizat se utilizeaza rasini termoplastice RILSAN,care prin solidificare si racire ,datorita contractiei, tind sa se fisureze.Piesele trebuie sa prezinte o forma care sa diminueze acest efect. In functie de destinatia produselor, pragatirea suprafetelor in vederea vopsirii in pat fluidizat este diferentiata. Pentru produsele care lucreaza la variatii de temperatura si umiditate mari,se poate aplica un tratament de suprafata,fosfatarea.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 23

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
La degresare, se elimina complet urmele de grasime,deoarece,prin incalzire la 350-4000 C,apare fenomenul de carbonizare.Degresarea se face cu tricloretilena sau cu alcali. Decaparea se realizeaza utilizand solutii acide: pentru otel pentru aluminiu pentru cupru acid clorhidric,sulfuric,fosforic; acid azotic; acid azotic,sulfuric,clorhidric.

Neutralizarea se face prin spalare cu apa. In cazul suprafetelor care lucreaza in conditii grele de temperatura si umiditate, se recomanda aplicarea unei pelicule de grund RILPRIM. Peliculele de RILPRIM se aplica cu pistolul de vopsire ,prin pulverizare clasica sau electrostatica, eventual prin cufundare. Dupa pregatire, piesele se incalzesc in cuptor la temperatura de 280-4000 C.In stare calda ,piesele se introduc intr-o baie de imersare cu pulbere de rasini termoplastice.La contact,pulberea se topeste si adera pe suprafata piesei. Pulberea este mentinuta in suspensie de aerul comprimat. Daca se doreste o pelicula lucioasa, se poate aplica o racire brusca a piesei. Pentru vopsire,se verifica calitatea suprafetei,temperatura,presiunea de fluidizare. Se controleaza calitatea suprafetei si se identifica zonele defecte.Pentru zone mici,identificate rapid, se trecere la aruncarea manuala a pulberii. Defectele mari necesita pregatirea zonei: se indeparteaza impuritatile,se aplica slefuirea si apoi degresarea cu tricloretilena.Zona defecta se incalzeste cu arzator si apoi se arunca pulbere. Timpul de imersare este 3-5 secunde; grosimea peliculei este intre 250300m.

6.8.4.Caracteristicile metodei de vopsire.


Vopsirea in pat fluidizat se aplica in productie de serie mare. La vopsire, se obtine o pelicula uniforma, rezistenta. Metoda este productiva, cu manopera redusa.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

24

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.8.5.Norme de tehnica securitatii muncii.


In atelierul de vopsitorie se afiseaza la loc vizibil, temperatura de incalzire si timpul de imersare. Remedierea manuala a defectelor necesita scule si dispozitive specifice fiecarui tip de piesa. Vopsitorul trebuie sa fie echipat corespunzator: manusi de azbest,echipament de protectie. In timpul nefunctionarii,baia de imersare trebuie sa fie acoperita. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu sistem de prevenire si stingere a incendiilor.

6.8.6.Test de evaluare sumativa.


Testul de evaluare sumativa VOPSIREA IN PAT FLUIDIZAT este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

25

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.9. Vopsirea prin pulverizare


Clasificarea metodelor de vopsire prin pulverizare. Principiul metodei de vopsire. Instalatii folosite la vopsirea prin pulverizare pneumatica. 6.9.4. Tehnologia vopsirii prin pulverizare pneumatica. 6.9.5. Caracteristicile metodei de vopsire. 6.9.6. Instalatii folosite la vopsirea prin pulverizare hidraulica. 6.9.7. Tehnologia vopsirii prin pulverizare hidraulica. 6.9.8. Caracteristicile metodei de vopsire. 6.9.9. Documentatia tehnica. 6.9.10. Norme de tehnica securitatii muncii. 6.9.11. Test de evaluare sumativa. 6.9.1. 6.9.2. 6.9.3.

Dupa modul de pulverizare a vopselei, metodele de vopsire sunt cu:


1 2 3

6.9.1.Clasificarea metodelor de vopsire prin pulverizare.


Pulverizare pneumatica Pulverizare hidraulica Pulverizare centrifugala

Vopsirea prin pulverizare pneumatica

Pistoalele cu pulverizare pneumatica se clasifica astfel: 1. Dupa modul de alimentare cu vopsea: pistoale cu alimentare externa. pistoale cu alimentare interna. 2. Dupa forta care realizeaza alimentarea; pistoale cu alimentare prin gravitatie. pistoale cu alimentare prin aspiratie. pistoale cu alimentare prin presiune.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 26

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
2

Vopsirea prin pulverizare hidraulica

Pistoalele cu pulverizare hidraulica se clasifica astfel: 1. Pistoale hidraulice electromagnetice. 2. Pistoale cu perna de gaz. Pompele pentru vopsire sunt: 1. Pompe hidraulice pentru vopsire. 2. Pompe cu pistoane pentru vopsire

6.9.2.Principiul metodei de vopsire.


Metoda de vopsire prin pulverizare consta in aplicarea vopselei sub forma de particule fin divizate,care ,depunandu-se pe suprafata pieselor, se constituie intr-o pelicula de vopsea.

Fig.6.9.2.1.Vopsirea prin pulverizare Finetea particulelor de vopsea influenteaza calitatea peliculei de vopsea. Dimensiunea particulelor este cuprinsa intre 6-20 m.Valoarea minima se obtine pentru vascozitati mici si valoarea maxima,pentru vascozitati mari.

FISIER VIDEO
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 27

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.9.3.Instalatii folosite la vopsirea prin pulverizare pneumatica.

Figura 6.9.3.1.Instalatie de vopsire prin pulverizare

Fig.6.9.3.2.Pistol de vopsit prin aspiratie

Fig.6.9.3.3.Pistol de vopsit prin presiune

Fig.6.9.3.4.Pistol de vopsit prin gravitatie

FISIER VIDEO
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 28

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
PISTOL DE VOPSIT PRIN PULVERIZARE

Pistolul de vopsit prin pulverizare este constituit din urmatoarele parti componente: 1. Canale pentru pulverizare laterala. 2. Ac. 3. Ajutaj pentru vopsea. 4. Camera de presiune variabila. 5. Capac. 6. Surub de reglare a aerului. 7. Capac. 8. Surub de reglare a debitului de vopsea. 9. Maner. 10. Tragaci
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 29

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Capul de pulverizare este constituit din ajutajul pentru materialul de vopsire si ajutajul pentru aerul comprimat.Ajutajele se confectioneaza din otel tratat, pentru a rezista la actiunea abraziva a pigmentilor.Diametrul ajutajului eate cuprins intre 1-2,5 mm.Ajutajul pentru aer este concentric cu cel pentru materialul de vopsire.In el sunt practicate o serie de gauri sub diverse unghiuri.

Vopsirea cu pistolul este influentata de urmatorii caracteristici tehnice: latimea urmei vopsite; viteza de trecere; pasul de pulverizare; distanta de pulverizare. Latimea urmei vopsite pentru vopsirea cu pistolul este cuprinsa intre 200-500 mm. Viteza de trecere este aproximativ 20m/min. Pasul de pulverizare este latimea cu care s-a avansat la a doua trecere, avand valoarea de 70% din latimea urmei vopsite. Distanta de pulverizare este masurata intre ajutajul pistolului si suprafata de vopsit si are valori cuprinse intre 150-400 mm. Jetul de vopsea poate fi aplatizat prin reglarea debitului de aer comprimat.

6.9.4.Tehnologia vopsirii prin pulverizare pneumatica.

Fig.6.9.4.1.Schema procesului de pulverizare


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 30

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.9.4.a.Vopsirea prin pulverizare cu materiale preincalzite.

Vopsirea prin pulverizare utilizeaza vopsele cu vascozitate redusa.Cantitatea de diluant poate ajunge pana la 50% din totalul materialului utilizat(rasini sintetice) si de 75-90% pentru vopsele nitrocelulozice. Reducerea vascozitatii se poate realiza si prin incalzirea materialului de vopsire.Incalzirea la o temperatura de 700 C, reduce in aceeasi masura vascozitatea unei vopsele.Vopseaua se incalzeste un timp foarte scurt, la o temperatura constanta,dar nu in recipientul de alimentare(se evita evaporarea dizolvantilor si polimerizarea).Temperatura de incalzire a vopselei trebuie sa fie inferioara temperaturii de fierbere a componentelor volatile. Pentru incalzirea vopselei, aceasta trece printr-un utilaj din categoria incalzitoarelor.Incalzitorul se monteaza intre sursa de alimentare cu vopsea si pistolul pentru vopsit. Caldura necesara are ca sursa: aer cald; apa calda. Incalzirea cu apa calda se va evita datorita inertiei termice mari. Aplicarea vopselelor preancalzite prin pulverizare prezinta urmatoarele caracteristici: se reduce volumul cetei de vopsea; se reduce factorul de nocivitate; se reduce numarul de straturi necesare unei pelicule; creste capacitatea de acoperire a vopselei; se reduce gradul de porozitate a peliculei; se reduce consumul de diluant cu 50-75%; grosimea peliculei intr-un strat este intre 40-150m; nu se aplica pentru orice material de vopsire. Instalatia pentru vopsire prin pulverizare pneumatica este echipata cu separator de apa si ulei.Aerul comprimat contine o ceata fina de ulei si apa,care dauneaza calitatii peliculei de vopsea. Separatorul lucreaza dupa principiul sedimentarii cetii compusa din apa si ulei, utilizand sicane.Sicanele sunt constituite dintr-un strat de cocs si garnituri de pasla.Pe separator se monteaza si reductor de presiune.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

31

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Instalatiile utilizate pentru vopsirea prin pulverizare pneumatica,automata functioneaza in doua moduri: 1. Vopsirea prin pulverizare cu pistoale de vopsit fixe si deplasarea pieselor. 2. Vopsirea prin pulverizare cu pistoale de vopsit mobile si deplasarea pieselor.

6.9.4.b.Vopsirea prin pulverizare automata

FISIER VIDEO In primul caz, pistoalele de vopsit cu pulverizare continua, se aseaza in diferite planuri si pozitii. In al doilea caz,pistolul de vopsit urmareste profilul piesei, la o distanta constanta. Instalatia este prevazuta cu senzori care intrerup procesul de pulverizare a vopselei, in spatiu dintre piese.Productivitatea metodei este superioara, dar calitatea peliculei obtinute este inferioara. La vopsirea prin pulverizare automata apare fenomenul de depunere a vopselei pe ajutaj.

6.9.5.Caracteristicile metodei de vopsire.


Vopsirea prin pulverizare pneumatica prezinta urmatoarele caracteristici: prin pulverizare se asigura o distributie uniforma a particulelor de vopsea. vopsirea prin puverizare este o metoda simpla. pelicula de vopsea obtinuta prin pulverizare are o densitate mai redusa. prin pulverizare se pot suprapune mai multe pelicule de vopsea. viteza de lucru este superioara metodelor clasice. ceata abundenta de vopsea este nociva. apare pericolul de explozie. pierderile de material sunt considerabile.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

32

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.9.6.Instalatii folosite la vopsirea prin pulverizare hidraulica.


Schema de principiu

1.corpul pompei de aer 2.piston 3.tija 4.intrare aer comprimat 5.sertar 6.corpul pompei hidraulice 7.piston 8.refularea vopselei 9.supapa de retinere

Fig.6.9.6.1.Pompa hidraulica Instalatia de vopsire prin pulverizare hidraulica este constituita din urmatoarele componente: pompa de inalta presiune; furtun de alimentare; pistol de vopsit. Pistolul hidraulic este mai simplu decat cel pneumatic.Ajutajul este piesa esentiala.Pentru a rezista actiunii abrazive a vopselei(pigmentul),ajutajul se confectioneaza din carbura de wolfram. Furtunul de alimentare are diametrul foarte mic,cu tesatura interioara rezistenta la presiune inalta. Aceasta instalatie este greu de manevrat.Pentru vopsirea prin pulverizare hidraulica se mai utilizeaza: 1. Pistolul de vopsit electromagnetic. 2. Pistolul de vopsit cu perna de gaz. 3. Pompe hidraulice.

Pompele hidraulice sunt de doua tipuri:


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 33

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
a. pompa hidraulica cu pinioane. b. pompa hidraulica cu piston. Pistolul de vopsit electromagnetic este asemanator pistolului de vopsit pneumatic,dar de dimensiuni mai mari.Presiunea se realizeaza cu un piston a carui miscare este asigurata de un electromagnet,care atrage un miez mobil prin care se misca pistonul. Pistolul de vopsit cu perna de aer este constituit din urmatoarele componente: 1.cap de pulverizare. 2.gaz comprimat. 3.vopsea. 4.teava de material plastic. 5.bila de portelan.

Fig.6.9.6.1. Capul de pulverizare functioneaza prin apasarea unei clapete care deschide ventilul.Butelia este incarcata de furnizor.Perna de gaz are presiunea 6-7 .105 Pa. Utilizarea acestui pistol nu necesita compresor, este usor si nu se produce ceata. Pompa hidraulica cu pinioane se utilizeaza la pomparea vopselelor fara efect abraziv(lacuri,emailuri cu pigment organic).

Fig.6.9.6.2./6.9.6.3.Pompa cu pinioane

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

34

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Pompa cu piston este asemanatoare cu o pompa clasica.Sunt doua tipuri de pompe cu piston: 1. Pompa cu piston cu actiune simpla. 2. Pompa cu piston cu actiune dubla.

Fig.6.9.6.3.Pompa cu piston cu actiune dubla.

6.9.7.Tehnologia vopsirii prin pulverizare hidraulica.


Procesul de pulverizare utilizeaza un lichid(vopsea), avand o presiune ridicata, care trecand printr-un orificiu, transforma jetul de vopsea intr-un fascicul de particule fine.Finetea acestor particule este influentata de marimea presiunii, de forma ajutajului. Vopseaua pulverizata trebuie sa se deplaseze cu o energie cinetica suficienta pentru o depunere corecta pe suprafata.

6.9.8.Caracteristicile metodei de vopsire.


Vopsirea prin pulverizare hidraulica se caracterizeaza prin urmatoarele: vopsirea prin pulverizare hidraulica este superioara celei prin pulverizare pneumatica. ceata de vopsea formata este redusa. ventilatia este redusa. finetea pulverizarii hidraulice este mai redusa.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 35

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.9.9.Documentatia tehnica.

Fig.6.9.9.1.Pulverizare pneumatica

Fig.6.9.9.2.Pulverizare hidraulica

Fig.6.9.9.3.Pulverizare centrifugala

Fig.6.9.9.4.Instalatie de vopsire

Fig.6.9.9.5.Instalatie de vopsire

Fig.6.9.9.6.Instalatie de vopsire

Fig.6.9.9.7.Vopsire prin pulverizare

Fig.6.9.9.8.Vopsire prin pulverizare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

36

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Vopsirea prin pulverizare se va realiza cu sistem de ventilatie special,prevazut cu filtre umede sau uscate. Piesele mici si mijlocii vor fi vopsite in nise speciale,cu absorbtie. Muncitorii vor fi echipati corespunzator. Nu se admite lucrul daca instalatia de ventilatie nu functioneaza la parametri normali.

6.9.10.Norme de tehnica securitatii muncii.

Testul de evaluare sumativa VOPSIREA PRIN PULVERIZARE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

6.9.11.Test de evaluare sumativa.

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

37

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.8. Vopsirea electrostatica


6.10.1. Principiul metodei de vopsire. 6.10.2. Instalatii folosite la vopsirea electrostatica. 6.10.3. Tehnologia vopsirii electrostatice. 6.10.4. Caracteristicile metodei de vopsire. 6.10.5. Norme de tehnica securitatii muncii. 6.10.6. Test de evaluare sumativa.

6.10.1.Principiul metodei de vopsire.


Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea incarcate electronegativ,pe suprafata unei piese incarcate electropozitiv.

Fig.6.10.1.1.Instalatie de vopsit in camp electrostatic FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

38

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Intre anod(piesa) si catod(cupa pulverizatoare) exista o diferenta de potential electric(tensiunea electrica intre 60-120kV).Particulele de vopsea incarcate electronegativ,sunt accelerate in campul electrostatic vor fi directionate catre suprafata piesei incarcate electropozitiv. Piesa este legata la pamant, deci nu exista pericol de electrocutare. Forma campului electrostatic este influentata de forma electrozilor(piesa si cupa) ;liniile de forta ale campului electric sunt mai dense in zona muchiilor si a proeminentelor.Zonele interioare, adanciturile sunt cele mai defavorabile in raport cu densitatea liniilor de forta. Sursa de curent furnizeaza curent continuu.

In functie de mobilitate sunt: portabile(manuale). fixe.

6.10.2.Instalatii folosite la vopsirea electrostatica.

Instalatiile de vopsire electrostatice portabile.


Aceste instalatii sunt constituite din urmatoarele componente: generator de curent continuu. rezervor de alimentare cu vopsea sub presiune. pistolul de pulverizare.

Fig.6.10.2.1.Vopsirea electrostatica cu pistol de vopsit.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

39

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Generatorul de curent continuu este constituit din: transformator ridicator de tensiune; redresor cu tuburi electronice. Rezervorul de vopsea alimenteaza pistolul de vopsit cu vopsea, la presiune constanta, printr-o perna de aer. Pistolul de vopsit poate fi cu pulverizare hidraulica sau centrifugala.Cupa pulverizatoare are miscare de rotatie(1400 rot/min.). Manevrarea pistolului de vopsit este mai dificila, deoarece greutatea sa este mare(cablu de inalta tensiune,cordon de alimentare).

Instalatiile de vopsire electrostatice fixe.


Sunt consituite dintr-un ansamblu de cupe pulverizatoare, actionate individual de un motor electric.Alimentarea cu vopsea poate fi individuala prin pompe cu roti dintate.

Fig.6.10.2.2.Cabina de vopsire electrostatica Cupele pot fi pozitionate individuala pe orizontala si verticala. Puterea electrica consumata este de 150kW(sase cupe pulverizatoare). Distanta intre cupa si piesa este reglata electronic pentru a evita aparitia unor arcuri electrice.Cabina de vopsire este prevazuta si cu sistem de prevenire si stingere a incendiilor(cu butelii cu dioxod de carbon).

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

40

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.10.3.Tehnologia vopsirii electrostatice.

Fig.6.10.3.1.Schema instalatiei de vopsire electrostatica. Pentru vopsirea prin pulverizare electrostatica este necesara o pulverizare cat mai fina.La pulverizarea clasica(pneumatica,hidraulica), gradul de dispersare al particulelor de vopsea este mare,iar pierderile de material de vopsire,considerabile. La vopsirea electrostatica prin pulverizare ,particulele de vopsea sunt supuse actiunii a doua forte: forta centrifuga datorata cupei pulverizatoare si forta electrostatica generata de campul electric.

1.tub de alimentare 2.cupa pulverizatoare 3.linii de forta 4.piesa

Fig.6.10.3.2.Schema de principiu

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

41

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Forta centrifuga cauta sa disperseze in directie radiala particulele de vopsea; forta electrostatica directioneaza particulele de vopsea paralel cu axa de rotatie a cupei.Asupra particulelor de vopsea actioneaza forta rezultanta a celor doua. Particulele fine sunt concentrate in zona centrala a piesei,iar particulele de dimensiuni mai mari , catre zonele marginale ale piesei. Gradul de finete al particulelor de vopsea depinde de urmatorii factori: natura vopselei; natura diluantului; forma si dimensiunile piesei; viteza de rotatie a cupei pulverizatoare; diametrul cupei pulverizatoare. Distanta dintre cupa pulverizatoare si suprafata piesei trebuie sa fie minimum 250 mm. pentru a evita aparitia descarcarilor electrice. Metoda se aplica pentru piese cu configuratie geometrica simpla, plase de sarma,piese tip gratar. Directia axului cupei este perpendiculara pe suprafata piesei.Inclinarea sub un unghi mare, poate deturna pulberea de vopsea in directia vopsitorului.Rentru a largi aria de dispersie, cupa pulverizatoare poate fi prevazuta cu electrozi auxiliari, dispusi radial. Vopseaua utilizata la vopsirea electrostatica trebuie sa prezinte rezistivitate electrica redusa , iar puncutl de aprindere sa fie minimum 210 C.

6.10.4.Caracteristicile metodei de vopsire.


Vopsirea prin pulverizare electrostatica se caracterizeaza prin urmatoarele: operatia de vopsire se poate executa automat; se realizeaza economie de vopsea de 30-40% in raport cu vopsirea prin pulverizare pneumatica; manopera se reduce considerabil; instalatia sre pret de cost ridicat; sunt necesare retusari ale operatiei de vopsire; metoda se aplica numai in productie de serie mare.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

42

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.10.5.Norme de tehnica securitatii muncii.


Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii specifice domeniului electrotehnic; In timpul functionarii accesul la instalatie este interzis; Cabina de vopsire este echipata cu sistem automat de ventilare; Sistemul de prevenire si stingere a incendiilor este automatizat; In cazul aparitiei arcurilor electrice, instalatia se decupleaza automat.

Testul de evaluare sumativa VOPSIREA ELECTROSTATICA este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

6.10.6.Test de evaluare sumativa.

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

43

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009 6.11. Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire.


La vopsire , nerespectarea unor parametrii tehnologici , pot determina aparitia unor defecte, care vor influenta negativ calitatea peliculelor de vopsea. Defectele cele mai frecvente la aplicarea vopselelor sunt:
Defectul Vopseaua se intinde greu cu pensula; nu trece usor de pe pensula. Cauza 1.Vascozitate prea mare 2.Diluantul prea volatil 3.Temperaturi scazute pentru vopsea si piesa 4.Pensula necorespunzatoare 5.Suprafata peisei este aspra 6.Suprafata piesei este uda Pelicula nu are capacitate de intindere optima la vopsirea prin pensulare si pulverizare 1.Vascozitate prea mare 2.Volatilitate prea mare a diluantului 3.Temperatura prea scazuta 1.Sedimentarea pigmenului in masa vopselei 2.Pigmentul are capacitate de acoperire redusa 1.Vascozitate prea mica 2.Temperatura piesei sau a vopselei prea ridicata 3.Strat de vopsea prea gros Pelicula are aspect coaja de portocala la vopsirea prin pulverizare 1.Vascozitate prea ridicata 2.Distanta prea mare intre pistol si piesa 3.Presiunea aerului comprimat prea mica 4.Diluantul prea volatil autor Tnase Viorel Remediere 1.Se va dilua 2.Se va utiliza diluant mai putin volatil 3.Produsele si vopseaua se tin la temperatura optima 4.Se alege o pensula potrivita 5.se va slefui suprafata 6.Se va aplica operatia de uscare 1.Se va dilua 2.Se va schimba diluantul 3.Se va respecta temperatura prescrisa 1.Se va omogeniza corect vopseaua 2.Se va sesiza furnizorul 1.Se va adauga vopsea proaspata,concentrata 2.Se va regla temperatura 3.Se va aplica strat subtire 1.Se va dilua 2.Se reduce distanta de pulverizare 3.Se va mari presiunea aerului comprimat 4.Diluant mai putin volatil 44

Pelicula are capacitate de acoperire slaba

Pelicula prezinta scurgeri si perdele

VOPSIREA_manual

Metode de vopsire

C6

Tanaviosoft 2009
Pelicula are aspect zgrunturos (lacuri nitrocelulozice) 1.Diluant prea volatil 2.Distanta de pulverizare prea mare 3.Temperatura la vopsire prea ridicata Pelicula prezinta impuritati, fiind aspra 1.Vopseaua(diluantul) este murdara 2.Atmosfera este impurificata cu praf 1.S-a aplicat vopsea pe suprafata umeda 2.Aerul comprimat contine apa 1.Aerul comprimat contine ulei 1.Atmosfera din vopsitorie are umiditate mare 2.Temperatura prea scazuta 1.Suprafata piesei este pregatita necorespunzator 1.Se va utiliza diluant mai putin volatil 2.Se va reduce distanta de pulverizare 3.Se va normaliza temperatura 1.Se vor filtra materialele de vopsire 2.Se va lucra in atmosfera purificata 1.Se va sterge suprafata si se va usca 2.Se va filtra aerul 1.Se va filtra aerul 1.Cresterea temperaturii in vopsitorie 1.Se pregateste suprafata piesei corespunzator

Prezenta basicilor sub pelicula de vopsea Pe pelicula sunt pete uleioase Pelicula se inalbeste -nitrolacuri Pelicula se exfoliaza sau are o aderenta scazuta

Fisa de lucru Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua fise pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

45

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare. NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Calitatea procesului de vopsire prin pensulare depinde de: a) calitatea si natura vopselei; b) calitatea si natura pensulei; c) viteza de aplicare a peliculei de vopsea. 2. Capacitatea de intindere a unei vopsele este influentata de : a) culoarea vopselei; b) viscozitate; c) gradul de pregatire profesionala al lucratorului. 3. Vopsirea prin pensulare presupune un consum de materiale de vopsire: a) redus; b) moderat; c) mare. 4. La vopsirea prin pensulare se asigura: a) o patrundere buna a vopselei in pori; b) o patrundere redusa a vopselei in pori. 5. Cele doua metode de vopsire analizate au un numitor comun: a) pretul de cost al operatie de vopsire este redus; b) vopseaua se aplica prin intindere. 6. Vopsirea prin tamburare se aplica pentru piese: a) de dimensiuni medii; b) de dimensiuni mici; c) de dimensiuni mari. 7. La vopsirea prin tamburare pelicula de vopsea se depune: a) neuniform; b) uniform. 8. Dupa vopsirea prin tamburare piesele sunt lasate: a) sa se usuce in aer liber; b) sa se usuce in tambur care se roteste in tot timpul; c) se usuca in cuptor. 9. Vopsirea prin valtuire se aplica pentru : a) piese mici; b) piese cu suprafete intinse,plane. 10. In cazul vopsirii policolore prin valtuire, vopselele: a) se aplica simultan; b) se aplica succesiv.

Subiectul 2 20p Pe baza schitei de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale schemei:

Figura 2.1. Tanase Viorel 1

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.

Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. La vopsirea policolora prin valtuire, uscarea se executa simultan. 2. Uscarea pieselor vosite prin tamburare se mai numeste si uscarea la praf. 3. Valtul de aplicare este in contact direct cu bazinul cu vopsea . 4. Emailurile nitrocelulozice se preteaza vopsirii prin pensulare. 5. Emailurile de ulei,rasini alchidice, nu se preteaza vopsirii prin pensulare. 6. Vopsirea decorativa prin pensulare utilizeaza pensule obisnuite. 7. Vopsirea prin pensulare nu se aplica pentru vopsele cu uscare rapida. 8. La vopsirea prin tamburare,clopotul are miscare de rototranslatie. 9. La vopsirea policolora,valturile au suprafata de lucru in relief. 10. La vopsirea pri valtuire se utilizeaza pensule speciale de vopsire.

20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4

20p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii prin pensulare: A Prin cufundarea pensulei Vopseaua se aplica in fasii late,intinse La vopsirea suprafetelor verticale Surplusul de vopsea La vopsirea tavanelor ultima intindere La vopsirea pe lemn,ultimele intinderi B se rade de marginile cutiei intinderea finala este de sus in jos se executa in directia luminii se inmoaie numai partea inferioara pe o directie si apoi in directie transversala se aplica in lungul fibrelor

1 2 3 4 5 6

a b c d e f

Tanase Viorel

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire.


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare

Subiectul 1

10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile corespunzatoare: Vopsirea prin imersie consta in .......................obiectelor destinate vopsirii intr-o ........................ ..............................; dupa scoaterea obiectelor, ....................................................se scurge din nou in baie.

Subiectul 2 20p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Vopsirea prin imersie se aplica la urmatoarele categorii de piese: a) piese de dimensiuni mari; b) piese de dimensiuni mici; c) piese cu adancituri si gauri infundate. 2. Grosimea peliculei de vopsea aplicata prin imersie depinde de: a) viscozitatea si natura liantului; b) viteza de uscare; c) volatilitatea si natura diluantului. 3. La o scoatere rapida a pieselor din baie: a) pelicula aderenta este subtire; b) pelicula aderenta este groasa. 4. Vopsirea prin imersie se poate realiza intr-o : a) baie cu functionare discontinua; b) baie cu functionare continua. 5. Asigurarea contra unui incendiu se realizeaza prin: a) utilizarea de spuma; b) golirea baii intr-un timp de 3-5 min. ; c) invadarea spatiului de deasupra baii cu CO2. 6. Pentru a evita depunerea pigmentului in baie se recomanda: a) circulatia continua a vopselei; b) amestecarea periodica; c) filtrarea continua a vopselei. 7. Instalatia de vopsire prin imersie este protejata de exterior prin: a) pereti din tabla de otel; b) tunel cu geamuri. 8. Piesele vopsite prin imersie se acopera cu o pelicula: a) de grosime uniforma; b) de grosime neuniforma. 9. Vopsirea prin stropire se aplica pentru : a) piese cu suprafata mare; b) piese de dimensiuni mari dar goale la interior. 10. Pieasa supusa vopsirii prin stropire este: a) stropita succesiv pe cele doua parti; b) stropita cu jeturi de vopsea din toate partile.

Tanase Viorel

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire

Subiectul 3 20p Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1. Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

1. Din cauza volatilitatii dizolvantilor, viscozitatea vopselelor creste. 2. Baia cu functionare discontinua are o cada paralelipipedica . 3. Pe marginea baii se instaleaza sistem de ventilatie, prin refulare . 4. Grosimea peliculei de vopsea este influentata de viteza de scoatere a piesei din baie. 5. Baia cu functionare discontinua este prevazuta cu capac rabatabil. 6. Deplasarea pieselor la vopsirea in baie continua se face cu lant transportor. 7. Vopsirea prin stropire se aplica pentru piese cu suprafata mare,plina. 8. La vopsirea prin stropire consumul de dizolvant este mai mic. 9. Piesele vopsite prin imersie au pelicula de vopsea mai groasa la partea superioara. 10. La vopsirea prin imersie si prin stropire,vopseaua scursa se recupereaza total. Subiectul 5 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin imersie: A Cu cat o vopsea este mai vscoasa Aderenta peliculei de vopsea creste cu Puritatea suprafetei piesei imersate Baia cu functionare continua Un avantaj al vopsirii prin imersie

1 2 3 4 5

a b c d e

B rugozitatea suprafetei doi dintre pereti sunt inclinati pelicula aplicata este mai graosa capacitatea de vopsire al zonelor ascunse filtrare permanenta a vopselei

Tanase Viorel

Vopsirea electroforetica NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea electroforetica.
Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare

Subiectul 1

10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire: Electroforeza este metoda de.........................., prin intermediul.................................................., a coloizilor de mediul dispersant, sau a ...........................foarte fine, prin depunere pe unul dintre ................... Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Vopsirea electroforetica este insotita si de alte fenomene: a) electroosmoza; b) electroliza; c) electrostatica. 2. Vopsirea electroforetica se aplica numai pentru: a) emailare; b) grunduire; c) lacuire. 3. Grosimea peliculei de grund aplicata este de: a) 10 m; b) 25-40 m; c) 50 m. 4. Piesa se introduce in baia pentru grunduire: a) treptat; b) brusc. 5. Baia pentru vopsirea electroforetica se leaga la : a) anod; b) catod. 6. Tensiunea electrica intre anod si catod este: a) 100000 V; b) 1000 V; c) 80-150 V. 7. La vopsirea electroforetica se utilizeaza cu : a) vopsele solubile in apa; b) vopsele foarte diluate. 8. In timpul operatiei de vopsire se recomanda: a) incalzirea vopselei din baie; b) racirea vopselei din baie. 9. Temperatura vopselei la vopsirea electroforetica este de : a) 300C; b) 600c ; c) 900C. 10. Pentru a evita degajarea de oxigen pe anod ,in baie se introduce: a) mediu slab alcalin; b) mediu apos aproape neutru; c) mediu apos acid. 11. Pelicula obtinuta prin vopsire electroforetica este: a) densa,uniforma ca grosime; b) rara, uniforma ca grosime;c) densa, neuniforma ca grosime. 12. Aplicarea a doua pelicule succesiv, inainte de uscare, reprezinta procedeul: a) umed pe uscat ; b) umed pe umed. 13. Dispozitivul de sustinere a piesei se leaga la: a) anod; b) catod. 14. La vopsirea electroforetica se constata: a) pierderi mari de material de vopsire; b) pierderi mici de material de vopsire. 15. Vopsirea electroforetica nu ofera rezultate bune la: a) vopsirea cu materiale de culoare inchisa; b) vopsirea cu materiale de culoare deschisa.

Tanase Viorel

Vopsirea electroforetica

Subiectul 3 20p Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1

Figura 3.2 Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) 2

1. Substanta coloidala este incarcata negativa si se depune la anod. 2. La vopsirea electroforetica,tendinta de sedimentare a pigmentilor este redusa. 3. Prin depunere,rezistenta electrica a stratului de vopsea creste . 4. Vopsirea electroforetica nu se aplica pentru piese bune conducatoare de electricitate. 5. Pelicula de vopsea poate fi spalata fara a fi uscata in prealabil. 6. La vopsire, piesele de dimensiuni mari se introduc vertical. 7. La introducerea rapida a pieselor,se recomanda reducerea marimii curentului electric. 8. Vopsirea electroforetica intra in categoria metodelor de vopsire prin imersie. 9. Electroliza se produce atunci cand apa de diluare a vopselei contine electroliti. 10. Vopsirea electroforetica se aplica in productia de serie mica. Subiectul 5 Tanase Viorel 10p

Vopsirea electroforetica

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii electroforetice: A Vopselele solubile in apa sunt formate Viteza de saturare cu vopsea Pericolul de formare a porilor Bazinul pentru vopsirea electroforetica Pentru alimentarea cu grund proaspat B se ataseaza un bazin secundar se confectioneaza din tabla de otel molecule mari dispersate in mediul apos este foarte redus nu este uniforma pe toate suprafetele

1 2 3 4 5

a b c d e

Tanase Viorel

Vopsirea prin reflux NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin reflux


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare
Subiectul 1 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 30p

1. Vopsirea prin reflux face parte din categoria metodelor de vopsire: a) prin pulverizare; b) prin stropire; c) prin imersie; d) prin tamburare. 2. Cauza obtinerii unei pelicule neuniforme este: a) variatia viscozitatii; b) variatia densitatii; c) variatia temperaturii de lucru. 3. Atmosfera saturata in vaporii dizolvantului evita: a) variatia temperaturii in tunel; b) variatia viscozitatii in zona B a tunelului. 4. La vopsirea in reflux, umiditatea relativa se apropie de : a) 100% ; b) 90% ; c) 50% . 5. In tunel, temperatura este: a) constanta; b) variabila in zonele A,B si C. 6. Viscozitatea vopselei datorita recircularii: a) ramane constanta; b) creste; c) scade. 7. Timpul de mentinere a pieselor in atmosfera saturata de vapori este: a) minimum 1 ora; b) minimum 30 min. ; c) maximum 30 min. 8. Pentru a reduce lungimea tunelului,instalatia prezinta: a) cale dubla de transport; b) viteza de deplasare a pieselor marita. 9. In zona de stropire,bazin este: a) umplut cu grund; b) compartimentat pentru grund si apa de diluare. 10. Instalatia de vopsire prin reflux se caracterizeaza prin: a) automatizare totala; b) productivitate inalta. Subiectul 2 20p Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 2.1 Tanase Viorel 1

Vopsirea prin reflux

Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p

1. La vopsire prin reflux,utilizarea dizolvantilor organici poate determinarea aparitia exploziei. ( ) 2. Vopsirea prin reflux reprezinta o perfectionare a metodei de vopsire prin imersie. ( ) 3. Evitarea pericolului de explozie are la baza utilizarea vopselelor solubile in apa. ( ) 4. Temperatura din tunel este inferioara celei din atelierul de vopsire. ( ) 5. Vopsirea prin reflux reprezinta o varianta superioara a vopsirii prin stropire. ( ) 6. Forta ascensionala a aerului cald mentine atmosfera saturata in zona C a tunelului. ( ) 7. Calitatea peliculei obtinuta prin reflux este superioara celei obtinute la vopsirea prin pulverizare ( ) 8. La vopsirea prin reflux se utilizeaza stabilizatori care au un pret de cost ridicat. ( ) 9. Vopsirea prin reflux asigura o pelicula relativ uniforma ca grosime. ( ) 10. Grundurile solubile in apa manifesta tendinta de spumare. ( )

Subiectul 4 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile corespunzatoare metodei de vopsire prin reflux: A Calitatea peliculei obtinuta prin reflux Circulatia grundului pentru stropire In agentul de stabilizare Stabilizarea peliculei pe o suprafata verticala Vopsirea prin reflux B a b c d e flow-coating adaos de amoniac de la partea superioara catre cea inferioara nu egaleaza pe cea obtinuta prin pulverizare pompa cu roti dintate

1 2 3 4 5

Tanase Viorel

Vopsirea in pat fluidizat NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea in pat fluidizat.


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare
Subiectul 1 10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire: Vopsirea in pat fluidizat este un procedeu de.......................................... situat la granita dintre............................................................................ si cea cu materiale.................................... Subiectul 2 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 20p

1. Pentru vopsirea in pat fluidizat este necesar ca piesele: a) sa fie incalzite in prealabil; b) sa nu fie preincalzite. 2. Vopsirea in pat fluidizat depinde de urmatorii factori: a) conceptia si forma piesei; b) modul de pregatire a suprafetei; c) alegerea si aplicarea stratului. 3. In timpul fazei de solidificare a peliculei se poate intampla: a) micsorarea grosimii peliculei; b) ruperea peliculei aplicate; c) nu se imtampla nimic. 4. Degresarea suprafetelor supuse vopsirii prin acesta metoda de vopsire: a) reprezinta o prioritate; b) este o operatie obisnuita. 5. Decaparea suprafetelor supuse vopsirii prin aceasta metoda este: a) o problema complexa; b) nu reprezinta o problema deosebita. 6. Dupa operatiile de degresare si decapare se aplica: a) operatia de acoperire cu pelicula de RILSAN; b) operatia de grunduire. 7. Piesele pregatite prin operatiile anterioare sunt supuse incalzirii la: a) temperatura de 1000 C; b) temperatura de 280-4000 C. 8. Pulberea este mentinuta in suspensie prin actiunea: a) unui gratar vibrator; b) aerului comprimat; c) pulberea este pulverizata. 9. Partea inferioara a baii de cufundare se numeste: a) camera de imersie; b) camera de linistire; c) camera de agitare. 10. Timpul de imersare la aceasta metoda este cuprins intre: a) 3-5 min. ; b) 3-5 secunde; c) 35 secunde.

Tanase Viorel

Vopsirea in pat fluidizat

Subiectul 3 20p Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1

Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p

1. Cuva contine pulbere de vopsea aflata in suspensie datorita aerului comprimat. ( ) 2. In contact cu suprafata incalzita a piesei particulele de rasina polimerizeaza. ( ) 3. Vopsirea in pat fluidizat se aplica pentru vopsirea masinilor de spalat,a aparatelor de aer conditionat. ( ) 0 ( ) 4. Prin incalzire la 350-400 C,urmele de grasimi se carbonizeaza. 5. Pentru eliminarea oxizilor se pot utiliza solutii acide de degresare. ( ) 6. Pentru grunduire se recomanda acoperirea suprafetelor prin pulverizare cu pistolul. ( ) 7. Dupa vopsirea in pat fluidizat,piesele se racesc rapid. ( ) 8. Racirea rapida se aplica pentru a obtine acoperiri mate. ( ) 9. La aparitia unor defecte,remedierea se face prin aruncare de pulbere cu mana. ( ) 10. Grosimea pulberii aplicate este cuprinsa intre 25-30 m. ( ) Tanase Viorel 2

Vopsirea in pat fluidizat

Subiectul 5 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metoda de vopsire in pat fluidizat: A 1 2 3 4 5 Vopsitorul are manusi Cand forma piesei este complexa Remedierea se face prin Presiunea pentru fluidizarea baii de pulbere Trecerea aerului comprimat a b c d e B incalzire cu arzator cu flacara de gaz metan proportionala cu inaltimea spatiului pentru pulbere placi de broz microporos tesatura de azbest trebuie agitata usor

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin pulverizare.


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa

Subiectul 1

5p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire: Vopsirea prin pulverizare consta in ......................................sub forma de ............................................ ,care, depunandu-se in aceasta stare, ..................................................................................................... Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Pelicula obtinuta prin pulverizare se deosebeste de cea obtinuta prin pensulare: a) prin grosimea peliculei; b) prin aspectul sau; c) prin urmele lasate . 2. La pistoalele cu alimentare interna exista: a) cupa inferioara; b) cupa superioara; c) nu exista cupa. 3. Dupa modul de alimentare cu vopsea, pistoalele pentru pulverizare sunt: a) prin refulare; b) prin gravitatie; c) prin aspiratie; d) prin presiune. 4. Pistoalele cu alimentare externa necesita alimentare: a) de la o cupa superioara; b) de la o cupa inferioara; c) de la o statie centralizata. 5. Metodele de pulverizare a vopselei sunt: a) pulverizare gravitationala; b) pulverizare pneumatica; c) pulverizare hidraulica; d) pulverizare centrifugala. 6. Caile pentru reducerea viscozitatii materialelor de vopsire sunt: a) incalzirea materialelor de vopsire; b) racirea materialelor de vopsire; c) diluarea materialelor de vopsire. 7. Latimea urmei de vopsea la vopsirea prin pulverizare este: a) intre 20-50 mm; b) intre 200-500 mm. 8. Distanta de pulverizare este cuprinsa: a) intre 15-40 mm; b) 150-400 mm; c) 400-500 mm. 9. Vopseaua se incalzeste inainte de vopsire; a) cu 10 minute inainte; b) imediat inainte de aplicare. 10. Incalzirea vopselei se face in conditii optime utilizand: a) aer cald; b) apa calda. 11. Prin incalzirea materialelor de vopsire :a) se reduce consumul de diluant cu 50-75%; b) se reduce consumul de diluant cu 80-90%. 12. La vopsirea prin pulverizare pneumatica se utilizeaza separator de apa si ulei pentru: a) materialele de vopsire cu impuritati: b) aerul comprimat. 13. La vopsirea prin pulverizare hidraulica : a) se utilizeaza aer comprimat; b) nu se utilizeaza aer comprimat. 14. Pistoalele hidraulice pot fi: a) cu actionare electromecanica; b) cu actionare electromagnetica; c) cu perna de gaz. 15. Pompele hidraulice pentru vopsire sunt: a) cu piston; b) cu sertarase; c) cu pinioane.

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare

Subiectul 3 10p Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1

Figura 3.2

Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. 2. 3. 4.

10p

Prin vopsirea prin pulverizare se obtine o pelicula densa,cu particule fine. ( ) Dimensiunea particulelor depuse prin pulverizare este intre 20-60 m. ( ) Vopsirea prin pulverizare formeaza o ceata de vopsea cu potential de explozie. ( ) Capul de pulverizare este constiutit din ajutaje pentru materialul de vopsire si pentru aerul comprimat ( ) 5. Ajutajele si acul de inchidere se confectioneaza din bronz dur. ( ) 6. Jetul de vopsea are forma eliptica cu varful catre axa pistolului. ( ) 7. Pentru aplatizarea jetului de vopsea ajutajul este prevazut cu mai multe orificii. ( ) 8. Temperatura de fierbere a componentelor volatile trebuie sa fie sub temperatura de incalzire a materialelor de vopsire. ( ) 9. Incalzitorul se plaseaza intre sursa de alimentare a pistolului cu vopsea si pistol. ( ) 10. Pistoalele automate de vopsire prin pulverizare se utilizeaza numai in pozitie fixa. ( )

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare

Subiectul 5 20p Sa se identifice tipurile de pistoale de vopsit prin pulverizare si sa se precizeze elementele componente: Pistol de vopsire prin pulverizare Tip Parti componente

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare

Subiectul 6 15p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin pulverizare: A La aplicarea vopselor preincalzite Pulverizarea hidraulica transforma un lichid Pistolul cu perna de gaz Utilizarea pistolului electromagnetic Utilizarea pistolului cu perna de gaz B permite pulverizarea vopselei fara compresor lucrari ocazionale scade concentratia de vapori de dizolvanti lucrari de reparatii in particule pulverizate sub actiunea presiunii

1 2 3 4 5

a b c d e

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea electrostatica.
Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare

Subiectul 1 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

30p

1. Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea; a) incarcate cu sarcini negative; b) incarcate cu sarcini pozitive. 2. Piesa supusa vopsirii electrostatice este legata la: a) polul pozitiv(anod); b) polul negativ(catod). 3. La vopsirea electrostatica,curentul utilizat in instalatie este : a) curent continuu; b) curent alternativ. 4. Tensiunea electrica de alimentare a instalatiei este: a) 60-120 V; b) 60-120 kV. 5. Pentru depunerea optima a peliculei de vopsea este necesara: a) o pulverizare normala; b) o pulverizare cat mai fina. 6. Traiectoriiile particulelor de vopsea sunt influentate de urmatoarele forte: a) forta centrifuga; b) forta centripeta; c) forta electrostatica. 7. Factorii care conduc la o finete ridicata a peliculei depuse sunt: a) viscozitatea mica a vopselei; b) diametrul mic al cupei; c) turatia ridicata. 8. Distanta intre cupa si suprafata piesei este: a) maximum 25 cm; b) minimum 25 cm; c) minimum 25 mm. 9. Vopsirea electrostatica se aplica pentru: a) piese cu configuratie simpla; b) piese cu configuratie complexa. 10. Directia axei cupei la vopsirea electrostatica trebuie sa fie: a) perpendiculara pe suprafata piesei; b) inclinata in raport cu suprafata piesei. 11. Instalatiile utilizate sunt: a) fixe; b) semiportabile; c) portabile. 12. Alimentarea pistolului cu vopsea se face : a) datorita gravitatiei; b) cu aer comprimat; c) cu perna de aer. 13. Pulverizarea vopselei se poate face: a) hidraulic; b) centrifugal; c) pneumatic. 14. Cabina de vopsire electrostatica este prevazuta cu instalatie de stins incendii pe baza de: a) spuma; b) monoxid de carbon; c) dioxid de carbon. 15. La vopsirea electrostatica, consumul de vopsea se reduce fata de vopsirea prin pulverizare: a) cu 3040% ; b) cu 20-30% ; c) cu 50-60%. Subiectul 3 20p Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica

Figura 3.1

Figura 3.2

Figura 3.3

Figura 3.4

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica

Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

1. Vopsirea electrostatica este un procedeu cu raspandire relativ restransa 2. Operatia de vopsire electrostatica se executa automat,fara prezenta omului. 3. La instalatiile de vopsire fixe, cupele se rotesc cu turatia de 1300 rot/min. 4. Cand distanta cupa-piesa este prea mica pot sa apara arcuri electrice. 5. La manevrarea pistolului de vopsire,muncitorul trebuie protejat prin covor de cauciuc. 6. Manevrarea pistolului de vopsit electrostatic este usor de realizat. 7. Vopseaua aplicata trebuie sa prezinte punct de aprindere sub 210 C. 8. In locurile ascunse ale unei piese, intensitatea campului electric este maxima. 9. Metoda se recomanda pentru vopsirea pieselor tip plasa,gratar. 10. La vopsirea electrostatica,gradul de imprasitiere prin pulverizare este redus.

Subiectul 5 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la masurile de protectia muncii la vopsire: A 1 2 3 4 5 Vopsirea prin imersie Vopsirea electrostatica Vopsirea prin pulverizare Vopsirea prin pensulare Vopsirea prin tamburare a b c d e B in timpul functionarii,accesul la instalatie este interzis baile sunt prevazute cu capace care se inchid automat jgheaburile de scurgere se vor curata periodic vopsitorul va purta masca impotriva gazelor in halele de lucru sa nu existe surse de aprindere

Tanase Viorel

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire.


Modulul : Vopsirea automobilului Fisa de lucru
Subiect unic 90p Sa se asocieze fiecarui defect de aplicare a materialelor de vopsire, cauzele de aparitie si remedierile care se impun(vezi exemplul): Defectul Pelicula nu are capacitate de intindere dupa pensulare sau dupa pulverizare. Aspect Cauze -viscozitate prea mare; -diluant prea volatil; -temperaturi de lucru prea scazute; -pensula nepotrivita; suprafata piesei este prea aspra; -suprafata are umiditate 2 necorespunzatoare. -viscozitate prea mare; -volatilitate prea mare a diluantului; -temperatura prea scazuta. -viscozitate prea mica; -temperatura piesei, a vopselei prea ridicata; -s-a aplicat un strat prea gros. Remedieri -se omogenizeaza vopseaua; se va reclama furnizorului.

1 Vopseaua se intinde greu cu pensula: nu trece usor de pe pensula pe piesa 2 Pelicula are o slaba capacitate de acoperire

-se va dilua; -se schimba diluantul cu altul mai putin volatil; -se respecta temperatura prescrisa. -se va dilua; -se va utiliza diluant cu volatilitate scazuta; -produsele de vopsire se tin in camere de tempera-re; -se incerca pensule cu par mai tare sau moale; -se va slefui suprafata; -produsele se usuca 2 inainte de vopsire. -se va aduga vopsea proaspata,concentrata; -se va regla temperatura; -se va aplica un strat mai subtire. 1

3 Pelicula are un aspect zgrunturos( in special pentru nitrolacuri). 4 Tanase Viorel -s-a sedimentat pigmentul; -pigmentul are slaba capacitate de acoperire;

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire

Pelicula prezinta scurgeri si perdele

5 Pelicula prezinta defectul coaja de portocala la vopsirea prin pulverizare. 6 Existenta basicilor sub pelicula de vopsea.

-viscozitatea prea ridicata; -distanta prea mare dintre pistol si piesa; -presiunea aerului comprimat este prea mica; -volatilitatea prea mare a diluantului. -vopseaua este murdara; -atmosfera impurificata cu praf.

-se va utiliza diluant mai putin volatil; -se va reduce distanta de pulverizare; -se va normaliza temperatura de lucru.

-se vor filtra materialele de vopsire; -se va lucra in conditii lipsite de praf; -se vor intretine corespunzator sculele. -se va dilua; -se va reduce distanta de pulverizare; - se va mari presiunea; -se va trece la un diluant mai putin volatil; -se va urca temperatura; se va aplica o pelicula mai plina. -se va sterge suprafata si se va usca; -se va filtra aerul.

-volatilitatea prea mare a diluantului; -distanta de pulverizare prea mare; -temperatura de vopsire prea ridicata.

7 Pelicula prezinta impuritati, avand uprafata aspra. 8 Pelicula se inalbeste( pentru nitrolacuri). -s-a aplicat vopsea pe suprafata umeda; -aerul comprimat contine apa. 9 Pe pelicula exista pete uleioase. 10 Pelicula se exfoliaza sau are o slaba aderenta,zgarieturi
11

-aerul comprimat contine ulei.

-se va pregati suprafata in mod corespunzator.

-suprafata este pregatita necorespunzator; -atmosfera din vopsitorie este prea umeda; -temperatura prea scazuta

-se va filtra aerul.

-urcand temperatura,defectul dispare

Tanase Viorel

Capitolul Metodele de uscare ale peliculelor de vopsea

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009

Capitolul Metode de uscare a peliculelor de vopsea

7.1. Generalitati. 7.2. Clasificarea metodelor de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele. 7.3. Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie. 7.4. Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie. 7.5. Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie. 7.6. Uscarea peliculelor de reparatii. 7.7. Uscarea peliculelor aplicate pe materiale nemetalice. 7.8. Defecte de uscare ale peliculelor de vopsea. 7.9. Test de evaluare sumativa.

Fig.7.1.1.Camera de lustruire-uscare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific factorii ce determin apariia defectelor de uscare a peliculelor de vopsea. Stabilete procedeele, sculele, utilajele specifice uscarii peliculelor de vopsea. Pregtete piesele pentru uscare. Aplic tehnologii de uscare in raport cu natura vopselei aplicate. Remediaz defectele aprute la uscarea peliculelor de vopsea.

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 2

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009 7.1.Generalitati.


Uscarea este operatia tehnologica de trecere a lacurilor si Uscarea este operatia tehnologica de trecere a lacurilor si vopselelor din stare lichida in stare solida,, cu formarea unei pelicule vopselelor din stare lichida in stare solida cu formarea unei pelicule dure,, elastice si rezistente.. dure elastice si rezistente
Durata de uscare a unei pelicule de lac sau de vopsea depinde de urmatorii factori: natura materialului de vopsire; metoda de uscare; modul de uscare; grosimea peliculei de lac sau de vopsea.

Clasificarea peliculelor de vopsea poate fi facuta in raport cu: modificarile structurale; modul de uscare. Peliculele de vopsea pot fi transformabile si netransformabile.Dupa modul de uscare pot fi: pelicule cu uscare naturala si pelicule cu uscare artificiala(in cuptor).

7.2. Clasificarea metodelor de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele.

Fig.7.2.1.Clasificarea peliculelor de vopsea


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
Peliculele de lacuri si vopsele transformabile se vor usca conform cu recomandarile tehnice.Exista si vopsele transformabile care se pot usca atat la aer cat si in cuptor.Uscarea in cuptor a acestor vopsele se face la temperatura de 60-800 C. Uscarea in cuptor a vopselelor recomandate prin acest procedeu se va face la 1201500 C. Peliculele de lacuri si vopsele netransformabile se vor usca numai natural. Uscarea accelerata prin cresterea temperaturii se face prin urmatoarele metode: 1. Uscarea prin conductie(conductivitate). 2. Uscarea prin convectie. 3. Uscarea prin radiatie. 4. Uscarea prin radiatie-convectie.

7.3. Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie.


7.3.1. 7.3.2. 7.3.3. 7.3.4. 7.3.5. Principiul metodei de uscare Utilaje si instalatii de uscare prin conductie. Tehnologia uscarii prin conductie. Caracteristicile metodei de uscare prin conductie. Normele de tehnica securitatii muncii.

Uscarea se realizeaza prin incalzirea piesei(metalica) si trecerea caldurii necesare uscarii peliculei de vopsea ,prin conductie, de la piesa catre pelicula de vopsea. Incalzirea uniforma a piesei se realizeaza prin inductie, cu curenti de inalta frecventa.Caldura acumulata in stratul superficial de metal se transmite prin conductivitate peliculei de vopsea, de la interior catre exterior.In aceasta situatie, sensul cresterii grosimii peliculei intarite se suprapune sensului de degajare a componentelor volatile. FISIER VIDEO

7.3.1.Principiul metodei de uscare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009 7.3.2.Utilaje si instalatii de uscare prin conductie.


Utilajul este constituit din doua componente majore: 1. Sursa de curent de inalta frecventa(convertizorul). 2. Cuptorul de uscare. 1.CONVERTIZORUL Este constituit din urmatoarele componente: motor electric pentru curent alternativ(220/380V); generator de curent de inalta frecventa(600-800 Hz); tablou de comanda; reostat; camera. Caracteristicile convertizorului se determina in raport cu puterea instalata a cuptorului de uscare.

2.CUPTORUL DE USCARE Este constituit din urmatoarele componente: conductoare electrice legate in serie; tunel; releu de comanda; sistem de ventilatie; izolatie termica; lant transportor.

7.3.3.Tehnologia uscarii prin conductie.


Cuptorul de uscare se prezinta ca un tunel , deschis la ambele capete, prin care trec piesele deplasate cu ajutorul unui lant transportor.La trecerea prin cuptor, piesele se incalzesc la temperatura de 200-3000 C.Pentru a reduce pierderile de caldura, peretii tunelului sunt izolati termic.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
Vaporii de dizolvanti sunt evacuati de un sistem de ventilatie, care functioneaza in contracurent( la un capat se insufla aer proaspat, iar la celalalt se aspira gazele impurificate).

Cuptoarele de uscare prin conductie au o arie de raspandire mai redusa. Se caracterizeaza prin urmatoarele: au complexitate ridicata. consumul de energie electrica este ridicat. au pret de cost ridicat. se utilizeaza pentru piese metalice. viteza de incalzire a pieselor poate fi majorata in limite largi. timpul de uscare a peliculei de vopsea se poate reduce la 2-3 min. se reduce porozitatea peliculei ,deoarece sensul degajarii vaporilor de diluant este identic cu sensul de incalzire. procedeul de uscare se aplica pentru piese de revolutie.

7.3.4.Caracteristicile metodei de uscare prin conductie.

7.3.5.Normele de tehnica securitatii muncii.


utilajul este protejat prin legare la pamant. se interzice manevrarea comenzilor la tabloul de comanda de catre personalul nespecializat. se acorda atentie la manevrarea pieselor calde. lucratorii au echipament de protectie specific. se verifica functionarea instalatiei de ventilatie.

7.4. Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie.


7.4.1. 7.4.2. 7.4.3. 7.4.4. 7.4.5.
VOPSIREA_manual

Principiul metodei de uscare Utilaje si instalatii de uscare prin convectie. Tehnologia uscarii prin convectie. Caracteristicile metodei de uscare prin convectie. Normele de tehnica securitatii muncii.
autor Tnase Viorel 6

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009 7.4.1.Principiul metodei de uscare


Caldura necesara uscarii peliculei de vopsea este preluata de catre aer de la o sursa de incalzire si transmisa piesei. La incalzirea prin convectie, sursa de incalzire se plaseaza in exteriorul cuptorului de uscare.La temperaturi reduse(120-1800 C), transmiterea caldurii catre piesa se face numai prin convectie.La temperaturi mai ridicate se face si prin radiatie.

Fig.7.4.1.1.Camera de uscare

7.4.2.Utilaje si instalatii de uscare prin convectie.

Fig.7.4.2.1.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
DULAPUL DE USCARE Este un cuptor de uscare cu functionare periodica , avand forma paralelipipedica.Este prevazut cu usi de acces, iar in interior sunt rafturi etajate din retele de sarma. Bateria de incalzire este in interior, avand ca sursa de caldura, aburul sau energia electrica.Aceasta are puterea electrica de 10 kW.Recircularea aerului este fortata printr-un ventilator centrifugal.Constructiv, sursa de incalzire are forma unui calorifer electric. 1.izolatie termica 2.piesa 3.raft etajat 4.captuseala metalica 5.gura de aspiratie 6.motor electric 7.ventilator centrifugal 8.calorifer electric 9.gura de evacuare

Fig.7.4.2.1.Dulap de uscare

Fig.7.4.2.2.Dulapul de uscare
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 8

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
CAMERA DE USCARE

Fig.7.4.2.3.Cuptor camera cu actiune periodica Aceste cuptoare sunt constituite din urmatoarele componente: schelet metalic. panouri cu pereti dubli, izolati termic. usi cu pereti dubli, cu izolatie termica. baterie de incalzire. ventilatoare centrifugale. sistem de ventilatie. motoare electrice. Cuptorul-camera se utilizeaza in productia de serie mica, pentru piese cu masa metalica mare.Sursa de caldura are ca agent termic apa calda, aburul, gazele de ardere sau energia electrica. Bateria de incalzire si motoarele electrice se plaseaza in exteriorul cuptorului de uscare, pentru a nu fi influentate de vibratiile datorate ventilatoarelor centrifugale.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
CUPTORUL - TUNEL

ventilator; motor electric; baterie de incalzire; conducta pentru aspiratia aerului; conducta pentru refularea aerului; platforma de deservire; cuptorul propriu-zis

Fig.7.4.2.4.Cuptor-tunel de uscare Aceste cuptoare de uscare sunt cu actiune continua.Acest tip de cuptoare se utilizeaza in productia de serie mare.Transportul pieselor se face prin cuptor cu lant transportor sau cu banda transportoare.

Fig.7.4.2.5.Lant transportor

Fig.7.4.2.6.Tunel

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

10

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
La incalzirea prin convectie ,sursa de incalzire se poate plasa in afara cuptorului de uscare.Sursa de caldura(bateria de incalzire) poate avea la baza: apa calda, aburul, gazele de ardere si energia electrica. La cuptoarele cu uscare prin convectie, temperatura maxima se afla la partea superioara a cuptorului .Tot in aceasta zona se afla cea mai mare concentrare de componente volatile si de gaze arse. Evitarea pericolului de explozie se face printr-o ventilare corespunzatoare si inlocuirea partiala a gazelor arse cu aer proaspat.Cuptorele de uscare sunt prevazute cu sistem de ventilare. Pentru a limita pierderile de caldura ,cuptorul este izolat termic(pereti dubli cu interior termoizolant).Daca temperatura peretelui exterior este de 30-400 C, se considera o buna izolatie. Cuptorul cu actiune continua(tip tunel) , este dispus pe trei zone: 1. zona initiala. 2. zona principala. 3. zona finala. In zona initiala are loc o evaporare puternica a componentelor volatile, deci o acumulare cu potential de explozie.Se evita aceasta situatie prin asigurarea unei ventilatii optime. In zona principala are loc procesul de intarire a peliculei de vopsea,deci trebuie sa se asigure caldura necesara mentinerii unei anumite temperaturi. In zona finala, temperatura este mai scazuta; piesa are posibilitatea unei raciri lente; se termina procesul de intarire a peliculei de vopsea. Cuptorul-bloc se realizeaza in doua variante constructive: 1. cu functionare in paralel. 2. cu functionare in serie. Cuptoarele tunel sau bloc cu functionare in paralel, au un singur parcurs, iar cuptoarele-bloc cu functionare in serie, au circulatie cu mai multe parcursuri.

7.4.3.Tehnologia uscarii prin convectie.

Cuptoarele de uscare prin convectie se caracterizeaza prin urmatoarele: la cuptoarele de uscare tip camera , piesele se introduc periodic si raman nemiscate in timpul procesului de uscare; la cuptoarele de uscare tip tunel, piesele se introduc in flux continuu si se afla intr-o miscare uniforma; deplasarea pieselor in cuptoarele de uscare cu actiune continua se realizeaza cu lant sau banda transportoare;
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11

7.4.4.Caracteristicile metodei de uscare prin convectie.

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
cuptoarele de uscare cu actiune continua au pierderi de caldura, datorita celor doua guri( de intrare si de iesire); pierderile se reduc prin montarea unor panouri silueta sau progamarea secventelor de deschidere a celor doua guri in momente diferite; cuptorul cu functionare continua este ventilat pe principiul contracurentului; cuptorul de uscare cu actiune continua lucreaza in flux continuu.

7.4.5.Normele de tehnica securitatii muncii.


lucratorii au echipament de protectie specific. se verifica functionarea instalatiei de ventilatie. se acorda atentie deosebita la manevrarea pieselor in stare calda. pentru a evita pierderile de caldura, gurile de intrare si de iesire nu se vor deschide simultan.

7.5.Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie.


7.5.1. 7.5.2. 7.5.3. 7.5.4. 7.5.5. Principiul metodei de uscare. Utilaje si instalatii de uscare prin radiatie. Tehnologia uscarii prin radiatie. Caracteristicile metodei de uscare prin radiatie. Normele de tehnica securitatii muncii.

Procesul de uscare a peliculei de vopsea are loc prin directionarea radiatiilor infrarosii catre suprafata pieselor.

7.5.1.Principiul metodei de uscare.

Fig.7.5.1.1.Lampa infrarosu
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 12

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
Fasciculele de radiatii infrarosii sunt emise de o sursa de radiatie.Caldura necesara se obtine prin transformarea energiei de vibratie a undelor electromagnetice in energie calorica , la contactul cu suprafata vopsita.

7.5.2.Utilaje si instalatii de uscare prin radiatie.


Sursa de radiatii poate fi: becuri cu incandescenta. arzatoare de gaze. Becuri cu incandescenta

Becurile cu incandescenta sunt de constructie speciala.Ele au o forma cu fata aplatizata si partea din spate de forma parabolica.Suprafata interioara a partii parabolice este acoperita la interior cu strat argintat(reflectorizant).Filamentul de wolfram dezvolta o temperatura de 22000 C(durata de functionare este de 10000 de ore). Becurile cu incandescenta,ceramice, neluminoase sunt din faianta ,cu interiorul argintat.Caldura este produsa de o rezistenta electrica care dezvolta temperatura de 5000 C.

Fig.7.5.2.1.Cuptor cu uscare fortata Fig.7.5.2.2.Cabina de uscare-automobile FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

13

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
Arzatoare de gaz Aceste arzatoare au forma alungita, de ordinul metrilor si utilizeaza gazul metan.Pentru o ardere completa, utilizeaza la ardere un amestec de gaz-aer.Aerul de combustie este introdus fortat printr-un ventilator.Flacara optima este de culoare albastra,scurta.Aerul insuficient determina o flacara lunga,de culoare galbena. Pericolul de explozie datorat stingerii accidentale a flacarii, este inlaturat prin asociere la fiecare arzator a unui pilot.Pilotul(electrovalva comandata) este un mic arzator echipat cu o bujie, care produce intermitent scantei, evitand stingerea flacarii.Electrovalvele sunt reglate sa inchida sau sa deschida debitul de gaz, la atingerea unei anumite temperaturi. Incalzirea cu arzatoare de gaz este mai ieftina decat incalzirea cu becuri electrice.La acest tip de incalzire, spatiul arzatoarelor este separat de atmosfera cuptorului propriu-zis.

Fig.7.5.2.3.Clasificarea cuptoarelor de uscare prin radiatie


Cuptorul incalzit cu becuri electrice, luminoase sau numai cu radiatii infrarosii functioneaza continuu.Are lungimea de 10-30 m is aproximativ 3500 de becuri.Puterea totala consumata este intre 800-1000 kW.

Fig.7.5.2.4.Cuptor de uscare prin radiatie


VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 14

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
Cuptor de uscare fix Cuptoarele de uscare fixe cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera cuptorului propriu-zis( se evita pericolul de explozie).

1.arzator; 2.spatiul de ardere; 3.mufa cuptorului; 4.canal de recirculare a gazelor atmosferei cuptorului; 5.panou izolant; 6.canal de evacuare a gazelor arse.

Fig.7.5.2.5.Cuptor de uscare cu gaze Circuitul gazelor de ardere este diferit de circuitul gazelor rezultate la uscarea peliculelor de vopsea.Gazele arse , la contactul cu mufa cuptorului cedeaza cea mai mare parte a caldurii.Mufa se confectioneaza din otel inoxidabil, rezistent la actiunea corosiva a gazelor de ardere.Panourile termoizolante sunt captusite ca vata de sticla sau sunt goale.Peretele interior al panourilor este din aluminiu lustruit, pentru a reflecta radiatiile. Cuptor de uscare mobil Se construiesc sub forma de panouri in pozitie verticala sau in varianta portal(cu pereti verticali si plafon).Cuptorul are lungime redusa fata de obiectul supus uscarii( autobuz,vagoane).Cuptorul portal este deplasat pe o cale de rulare(sine).Constructiv, sunt probleme legate de ventilare si de alimentarea cu energie electrica. Se asigura o uscare optima pieselor de dimensiuni medii, prin miscarea de rotatie imprimata carligelor lantului transportor.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 15

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
Cuptor de uscare prin radiatie-convectie Acest tip de cuptor transmite caldura prin radiatie si complementar prin convectie.Transmiterea caldurii si prin convectie se datoreaza prezentei aerului. Temperatura atmosferei cuptorului depinde de : viteza de trecere a pieselor; forma constructiva a cuptorului. Pentru temperatura de 400-6000 C, timpul de stationare este de cateva minute. Temperatura peretilor radianti este de 800-10000 C.Uscarea datorita radiatiei, in principal si a convectiei, in secundar, este foarte rapida. Pierderile de caldura reprezinta o problema tehnologica majora si se rezolva in doua moduri: 1. Tunelul cuptorului este boltit. 2. Tunel cu capete de intrare-iesire inchise.

Fig.7.5.2.6.Tunel boltit

Fig.7.5.2.7.Tunel cu capete inchise

Din cauza densitatii mai mici a aerului cald, acesta se ridica la partea superioara.Piesele se deplaseaza numai cu lantul transportor.Timpul de uscare scurt,evita aprinderea vopselei din cauza temperaturii ridicate,realizandu-se numai uscarea peliculei.Metoda se aplica pentru suprafete grunduite. Sistemul de uscare prin radiatie-convectie este extrem de eficient pentru cuptoarele de uscare pentru autobuze.Cuptorul este prevazut cu manta dubla radianta incalzita de gaze arse si recirculare fortata a aerului.Cuptorul este inchis la capete cu usi ghilotina si are sistem automat de supraveghere a arderii gazului metan.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

16

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009 7.5.3.Tehnologia uscarii prin radiatie.


Radiatiile infrarosii sunt absorbite in mod diferit, in raport cu urmatoarele criterii: culoarea suprafetei corpului care absoarbe radiatiile; culoarea vopselei aplicate; grosimea piesei vopsite. Razele infrarosii sunt absorbite in proportii diferite de diversele corpuri asupra carora sunt proiectate.Corpurile mate,inchise la culoare absorb o cantitate de caldura mai mare; uscarea in cuptoare cu radiatie se realizeaza mai usor pentru vopsele negre sau de culoare inchisa. Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele luminoase.Razele infrarosii nu modifica modul de intarire a peliculei de vopsea, ci numai il accelereaza. Grosimea piesei influenteaza modul de uscare: pelicula de vopsea se va usca mai repede pentru o suprafata metalica mai subtire(are inertie termica mai mica). Intensitatea radiatiei calorice devine importanta la temperaturi mai mari de 5000 C.Rezulta ca, pentru uscare, agentii termici optimi sunt curentul electric si gazele combustibile. La uscare, distanta dintre sursa de radiatie si suprafata piesei trebuie sa fie constanta.Piesele cu suprafete complexe, cu zone ascunse , vor evidentia uscare neuniforma cu pericol de supraincalzire, deci de carbonizare a peliculei de vopsea.

La uscarea prin radiatie, caldura se transmite mai intens decat la uscarea prin convectie.O parte din razele neabsorbite de pelicula sunt absorbite de suprafata piesei.Uscarea se efectueaza de la interior catre exterior; evaporarea componentelor volatile este lejera. O temperatura mai ridicata la baza peliculei de vopsea favorizeaza difuzia termica a vaporilor de diluant,determinand reducerea timpului de uscare. Uscarea pieselor cu grosimi diferite, in mod simultan, este interzisa deoarece, in unele zone pelicula de vopsea se va carboniza.

7.5.4.Caracteristicile metodei de uscare prin radiatie.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

17

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
Uscarea pieselor vopsite in atmosfera halei se va face numai daca sistemul de ventilatie corespunde cerintelor. Cutorele de uscare sunt prevazute cu sisteme de captare si de evacuare a noxelor. Lucratorii care deservesc cuptoarele cu becuri incandescente vor purta ochelari de protectie cu filtru de lumina, de culoare albastru-inchis.

7.5.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

In timpul procesului tehnologic de uscare, pelicula de vopsea se poate deteriora local.Repararea zonelor deteriorate se face aplicand integral succesiunea operatiilor(indreptare, grunduire, chituire, vopsire). Defectele mici se repara astfel: slefuire locala, nivelarea suprafetei, vopsire locala( numita vopsire de remaniere). Vopsirea de remaniere se realizeaza in doua moduri: 1. vopsirea prin pensulare; 2. vopsirea prin pulverizare. La remediere, se recomanda utilizarea unei vopsele similare, acceasi metoda de uscare.Cea mai simpla metoda este , pentru uscare, cu o lampa infrarosu. Becul se pozitioneaza la 10-15 cm fata de suprafata piesei, se mentine 20-30 minute.In timpul uscarii , lampa infrarosu se deplaseaza lent. Uscarea se poate realiza si natural(la aer), dar calitatea este nesatisfacatoare.

7.6.Uscarea peliculelor de reparatii.

La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe lemn, se ia in considerare porozitatea care reprezinta 50-80% din volumul total.Pelicula de vopsea blocheaza posibilitatea eliminarii vaporilor de apa si a aerului in atmosfera, provocand deterioarea acesteia. Umiditatea lemnului este un alt factor care influenteaza procesul de uscare. La uscarea peliculelor de vopsea aplicate pe materiale plastice, se acorda atentie deosebita compatibilitatii dintre materialul plastic si materialul de vopsire. La uscare se utilizeza cuptoare de uscare prin convectie.Aerul este trecut printr-o baterie de incalzire cu apa calda,abur sau curent electric.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 18

7.7.Uscarea peliculelor aplicate pe materiale nemetalice.

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009
Temperatura aerului cald are valori intre 70-800 C.Temperatura optima este de 600 C. Pentru a evita contractia lemnului la uscare se introduce artificial o anumita umiditate (6-9%). Evitarea aparitiei basicilor se realizeaza prin zvantarea pieselor vopsite la aer si se continua cu procesul de uscare pe cale artificiala.Piesele vopsite se vor raci lent. Cuptoarele de uscare sunt cu actiune periodica sau continua.

7.8.Defecte de uscare ale peliculelor de vopsea.


Tabelul 7.8.1.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

19

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

C7

Tanaviosoft 2009

Testul de evaluare sumativa METODE DE USCARE A PELICULELOR DE VOPSEA este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua fise pot fi accesate mai jos:

7.9. Test de evaluare sumativa.

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular: MECANICA_XI VOPSIREA AUTOVEHICULULUI

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

20

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 10p Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice operatiei de uscare: Uscarea reprezinta.......................................................... din stare lichida ................................., cu formarea .......................................elastice si rezistente. Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Daca , prin uscare, peliculele isi modifica compozitia chimica, atunci se numesc: a) transformabile; b) netransformabile; c) semitransformabile. 2. Uscarea in cuptor a peliculelor transformabile se face la temperatura de : a) 120-1500 C ; b) 60-800 C. 3. Uscarea accelerata a peliculelor se poate face prin: a) convectie; b) radiatie; c) radiatie-convectie. 4. Incalzirea cuptoarelor prin inductie utilizeaza: a) curenti de intensitate electrica mare; b) curenti de inalta frecventa. 5. Uscarea prin inductie prezinta urmatoarele avantaje: a) se reduce timpul de uscare; b) se reduce porozitatea peliculei; c) se obtine o uscare uniforma. 6. Instalatia utilizata la uscare prin inductie cuprinde: a) cuptor de uscare; b) dulap de uscare; c) convertizor. 7. Cuptorul de uscare de la uscarea prin inductie are forma : a) unei camere de uscare; b) unui tunel; c) unui dulap de uscare. 8. La uscarea prin convectie, caldura este transmisa de : a) un mediu solid; b) un mediu gazos(aerul) . 9. Circulatia caldurii la uscarea prin convectie este : a) naturala; b) fortata; c) semifortata. 10. La cuptoarele-camera cu actiune periodica, agentul termic este: a) aburul; b) apa calda; c) curentul electric. 11. La uscarea in cuptoare cu actiune continua, operatia cuprinde: a) uscarea initiala; b) uscarea intermediara; c) uscarea principala; d) uscarea finala. 12. Uscarea peliculelor prin radiatie utilizeaza: a) radiatii X; b) ultrasunete; c) radiatii infrarosii. 13. Uscarea peliculei prin radiatii se realizeaza : a) dela partea inferioara a piesei in sus; b) de la partea superioara a piesei in jos. 14. Gradul de absorbtie al radiatiilor infrarosii depinde de : a) grosimea peliculei de vopsea; b) culoarea peliculei de vopsea; c) luciul peliculei de vopsea. 15. La uscarea prin radiatie: a) se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula: b) nu se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula. 16. In functie de sursa de radiatie se utilizeaza; a) rezistoare electrice de mare putere; b) becuri cu incandescenta; c) arzatoare de gaze. 17. Cuptoarele utilizate la uscarea peliculelor aplicate pe lemn transmit caldura: a) prin radiatie; b) prin convectie. 18. Temperatura dezvoltata la uscarea peliculelor aplicate pe lemn este: a) 1000 C; b) 600 C. 19. Racirea pieselor nemetalice acoperite cu pelicula de vopsea se face: a) lent; b) rapid; c) natural.

Tanase Viorel

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele

Subiectul 2 Sa se identifice instalatia din imaginea de mai jos,precizandu-se destinatia sa:

10p

Figura 2.1 Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

1. Uscarea peliculelor prin conductie se aplica la piese de rotatie. ( 0 2. Temperatura pieselor, la trecerea lor prin cuptor cu conductie poate sa ajunga la 200-300 C.( 3. La uscarea prin convectie,gazele arse se evacueaza integral. ( 4. In cuptoarele-camera, piesele se misca permanent. ( 5. Cuptoarele tunel cu functionare in paralel se mai numesc cu parcurs dublu. ( 6. Cuptoarele tunel nu au niciodata ambele guri deschise. ( 7. Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele luminoase. ( 8. Razele infrarosii,prin actiunea lor, modifica modul de intarire al peliculelor. ( 9. La utilizarea radiatiilor calorice, temperatura dezvoltata este mai mica de 5000 C. ( 10. Cuptoarele incalzite cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera cuptorului. (

Subiectul 4 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metodele de uscare ale peliculelor de vopsea: A Cuptoarele de uscare pentru autobuze Metodele de aplicare ale voselei de remaniere Cuptorele mobile se construiesc La arzatoarele cu gaz,dozajul gaz-aer Cuptoarele mobile se utilizeaza B a b c d e panouri se recunoaste dupa culoarea albastruie uscarea autobuzelor si troleibuzelor tipul tunel continuu vopsirea cu pensula sau pulverizarea

1 2 3 4 5

Tanase Viorel

Capitolul Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009
Capitolul Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

8.1. Notiuni despre coroziunea suprafetelor nemetalice. 8.2. Factorii degradarii corosive a materialelor nemetalice. 8.3. Materiale utilizate la protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice. 8.4. Protectia anticorosiva a lemnului. 8.5. Protectia anticorosiva a materialelor textile. 8.6. Protectia anticorosiva a adezivilor si a masticurilor. 8.7. Protectia anticorosiva a materialelor plastice si a elastomerilor. 8.8. Protectia anticorosiva a altor materiale nemetalice.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009
Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie.
Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Indica tipurile de coroziune. Precizeaza metodele de protectie anticorosiva. Efectueaza operatii de limitare a coroziunii. Identific factorii ce determin apariia coroziunii

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009 8.1. Notiuni despre coroziunea suprafetelor nemetalice.

Materialele plastice si elastomerii sunt utilizate frecvent in constructia unor piese, in domeniul industriei autovehiculelor. Materialele plastice sunt produse termoplaste(polimeri). Termoplasticitatea este proprietatea materialelor plastice de a deveni plastice(se inmoaie) sub influenta caldurii si de a reveni la starea rigida prin racire. Piesele din material plastic se pot prelucra prin presare, injectare in matrite, termoformare. Materialele plastice utilizate in domeniul auto sunt: plexiglas, polietilena, polistiren, polipropilena si o serie de copolimeri. Elastomerii sunt materiale care au la baza cauciucul natural,cauciucul sintetic. Cele mai utilizate materiale din aceasta categorie sunt: cauciucul natural, cauciucul poliizoprenic.Se pot obtine proprietati si caracteristici superioare prin introducerea de pulberi, fibre.

Degradarea corosiva a materialelor nemetalice are loc prin actiunea unor medii, substante si agenti corosivi.
1 2 3

8.2. Factorii degradarii corosive a materialelor nemetalice.

Degradarea prin oxidare Degradarea prin lumina Degradarea prin caldura

FACTORII DE DEGRADARE
4 5 6

Degradarea prin umiditate Degradarea microbiologica

Degradarea prin precipitatii

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009
1. Consideratii tehnice. Degradarea prin oxidare se intalneste la cauciucurile naturale , la cauciucurile sintetice.Efectele degradarii prin oxidare sunt urmatoarele: decolorarea, intarirea, fisurarea suprafetelor , ruperea materialelor. Degradarea prin lumina se datoreaza radiatiei solare care accelereaza procesul de imbatranire a materialelor plastice.Lumina este cauza efectului de imbatranire directa(faza primara) si de imbatranire intarziata(faza secundara). Degradarea prin caldura (variatiile de temperatura) se produce la materialele termoplasete, care devin casante, iar proprietatile mecanice se reduc. Degradarea prin umiditate se manifesta prin patrunderea sa in microfisuri, pori pe care le maresc prin absorbtia de apa.Degradarea se evidentiaza prin aparitia unor umflaturi. Degradarea microbiologica se datoreaza unor agenti biologici care adera la suprafata.Se modifica luciul suprafetei, apar colonii de mucegai. Degradarea prin precipitatii(ceata, roua) se manifesta in acelasi mod ca si umiditatea.

2.

3. 4.

5. 6.

Pentru protectia suprafetelor pieselor nemetalice(materiale plastice, elastomeri) , se utilizeaza urmatoarele categorii de materiale:
1 2

8.3. Materiale utilizate la protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice.

Antioxidanti Stabilizatori de temperatura


3

MATERIALE UTILIZATE
4 5

Antiozonanti Stabilizatori de lumina

Dezactivanti

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009
1. 2. 3. Consideratii tehnice. Protectia suprafetelor nemetalice este asigurata prin utilizarea de antioxidanti din categoria fenolilor si aminelor. Dezactivantii sunt compusi pe baza de fosfor si sulf.Au rolul de a evita descompunerea perioxizilor inainte de disocierea lor . Acesti compusi absorb razele de lumina ultravioleta, evitand deteriorarea materialelor plastice si a elastomerilor.Din aceasta categorie fac parte salicilatii, esterii fenil ai acidului benzoic. Aceste substante evita efectul distructiv al ozonului(oxidare). Din categoria stabilizatorilor de temperatura fac parte: sapunurile, sarurile de plumb.Prin utilizarea lor, are loc o reducere a influentei caldurii asupra pieselor din polimeri.

4. 5.

8.4.Protectia anticorosiva a lemnului.


Lemnul utilizat la constructia caroseriilor autocamioanelor si a remorcilor auto, destinate a fi exploatate in climat temperat sau tropical, necesita protectie anticorosiva.Acesta este influentat de umiditatea atmosferica.Intr-o atmosfera uscata, prin pierderea umiditatii, lemnul se contracta, se poate fisura si isi reduce proprietatile mecanice.Intr-o atmosfera umeda, lemnul se umfla si isi pierde proprietatile izolante,termice si electrice. Protectia suprafetelor lemnoase se mai numeste fungicizare. Protectia suprafetelor lemnoase se face prin trei metode: 1. Fungicizare prin imersie. 2. Fungicizare prin pensulare. 3. fungicizare prin pulverizare. In functie de solutiile utilizate pentru protectia lemnului, se desprind urmatoarele metode:
1 2 3 4

Protectie cu solutie de naftenat de cupru si betanaftol Protectie cu solutie de naftenat de cupru si pentaclorfenol Protectie cu solutie cu pentaclorfenol Protectie cu solutie de Evinit

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009
1. Protectia cu solutie de naftenat de cupru si betanaftol.Se aplica pentru ambalaje, podele si caroseria remorcilor pentru autovehicule.Pentru fungicizarea prin imersie se utilizeaza cuva din otel captusita cu material rezistent la solventii organici.Operatia de fungicizare se aplica de 2-3 ori, materialul fiind expus la aer pentru uscare intre operatii. 2. Protectia cu solutie de naftenat de cupru si pentaclorfenol.La protectia prin imersie, durata operatiei de fungicizare este de 15-30 minute, urmata de uscare.Operatia de fungicizare se repeta de 2-3 ori. 3. Protectia cu solutie de pentaclorfenol.Metoda se aplica contra biodegradarii lemnului.La protectia prin imersie se utilizeaza vase de sticla sau cuve captusite cu material plastic rezistent.Parametrii tehnologici sunt identici protectiei de la metoda anterioara.Dupa fungicizare, lemnul este vopsit cu grun alchidic. 4. Protectia cu solutie de Evinit.Prin aceasta protectie se evita biodegradarea lemnului, dar se asigura si proprietati ignifuge.Fixarea solutiei pe lemn dureaza 2-3 saptamani.Dupa impregnare, lemnul se depoziteaza la umbra.Pentru aplicare, solutia se incalzeste la temperatura de 60-700 C. Protectia lemnului contra termitelor se face cu produsi clorurati(lindan, dieldrin).

8.5. Protectia anticorosiva a materialelor textile.


Materialele textile utilizate la autovehicule(iuta, inul, bumbacul) sunt sensibile la agenti biologici(bacterii, ciuperci).Prin protectia anticorosiva se blocheaza actiunea acestor agenti biologici. Se utilizeaza trei categorii de solutii: 1. Naftenat de cupru. 2. Naftenat de cupru si betanaftol. 3. Naftenat de cupru si pentaclorfenol. Protectia se realizeaza prin spalare ( prin imersie).Se aplica pentru prelate, panza de cort, echipament de protectie, huse, genti pentru scule. Conditia esentiala este ca aceste solutii sa nu prezinte actiune toxica asupra omului. Pentru imersie se utilizeaza cuve din otel captusite cu material plastic.Durata de imersie este de 30 minute,urmata de uscare la aer timp de 24 ore.In solutia de imersare de poate introduce Preventol A3 Bayer.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009 8.6.Protectia anticorosiva a adezivilor si a masticurilor.


8.6.1. Produse utilizate. 8.6.2. Masuri de protectia muncii.

8.6.1.Produse utilizate.
In industria constructoare de automobile se utilizeaza adezivi care sa reziste factorilor termici, luminii ultraviolete, umiditatii excesive, prafului. Adezivii care sa corespunda protectiei anitcorosive sunt pe baza de cauciuc natural, cauciuc sintetic, hidrocarburi si derivati halogenati. Masticurile sunt materiale utilizate in constructia de automobile, care au rolul de etansare intre diferite componente care se asambleaza( aripi, capota, parbriz, portbagaj). Factorii de degradare care actioneaza asupra masticurilor sunt identici cu cei care actioneaza asupra adezivilor. Masticurile utilizate au la baza rasini sintetice, elastomeri, amestecuri de polimeri. Tabel 8.6.1. ADEZIVI Adezivi pe baza de cauciuc natural Adezivi pe baza de cauciuc sintetic Adezivi pe baza de copolimeri Adezivi pe baza de macromolecule saturate MASTICURI Masticuri plastice si elastomerice PRODUSE Inceziv, Soladez P-22 Prenadez 100, 200, 300, 400 Romeltex, Adeplast, Romertic, Prenadez, Folbavol 333 Codez 100, Codez 222 PRODUSE Romtix 75, 85, Micovit

Adezivii si masticurile au caracteristici tehnice care reclama masuri de protectie speciale: sunt produse toxice; sunt produse inflamabile; au capacitate de explozie.
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7

8.6.2.Masuri de protectia muncii.

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009
Produsele Prenadez au la baza amestec de solventi(toluen, benzina de extractie), care au tendinta de explozie si sunt inflamabile.Masurile de protectia muncii au un caracter special: echipamentul de protectie nu se confectioneaza din materiale care se pot incarca electrostatic(fibre sintetice, lana). se interzice fumatul sau apropierea unor surse deschise de foc. in spatiile inchise , sistemul de ventilare trebuie sa functioneze permanent. iluminarea se va face cu lampi portabile speciale. zona de lucru este prevazuta cu sistem de prevenire si stingere a incendiilor. depozitarea adezivilor si a solventilor se face in incaperi speciale prevazute cu sistem antiexplozie, cu sistem de ventilare. benzina de extractie provoaca intoxicatii acute respiratorii, dureri de cap; se recomanda utilizarea de masti cu filtru de aer. toluenul influenteaza negativ sistemul nervos, are caracter exploziv; se recomanda utilizarea de masti cu filtru de aer. transportul adezivilor se face cu mijloace de transport speciale. manevrarea produselor se va face fara a provoca socuri puternice. temperatura in depozite va fi cuprinsa intre 15-300 C.

Materialele plastice si elastomerii se utilizeaza la fabricarea de piese pentru autovehicule exploatate in climat TA, TH si THA. Materialele plastice se fabrica din polistiren, polietilena, PVC dur, polipropilena, plexiglas.

8.7.Protectia anticorosiva a materialelor plastice si a elastomerilor.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009
Materiale plastice Polistiren Proprietati tehnologice si mecanice Culori diferite. Proprietati mecanice superioare. Rezista la actiunea razelor ultraviolete. Bun izolator. Rezista la actiunea razelor ultraviolete. Rezista la tractiune. Capacitate electroizolanta buna. Rezistivitate si rigiditate electrica buna. Rezistenta mecanica buna. Rezistenta mecanica buna. Rezistenta mecanica buna. Proprietati mecanice bune. Tabel 8.7.1. Utilizari Aparatori lampi de semnalizare, de stop, de mars inapoi. Produse comerciale

Copolimer acrilonitrilstiren Polietilena

Capace bobine de inductie,capace distribuitoare. Conductoare de inalta tensiune, de joasa tensiune. Carcase, capace la baterii,acumulatoare. Manere interioare pentru usi. Manere pentru usi. Carcase, capace la baterii,acumulatoare. Piese ornamentale. Placute, manere interioare. Elemente de suspensie, capete lonjeroane, traverse.

Poliacetat de injectie

Telmac Delrin

PVC dur

Polimetacrilat de metil Polipropilena

Plexiglas Stirex

Din categoria elastomerilor fac parte amestecurile de cauciucuri si materiale anticorosive.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009
Elastomeri Cauciucul natural Proprietati tehnologice si mecanice Tabel 8.7.2. Utilizari Garnituri pentru frane. Capace pentru portbagaj. Garnituri. Covoare pentru interiorul autovehiculelor Garnituri. Mansoane de radiator Produse comerciale Skomed RMA

Cauciucul alfametilbutadienstirenic Cauciucul policloroprenic

Rezista la temperaturi cuprinse intre -25 si +700 C. Rezista la actiunea uleiului, ozonului si la temperaturi intre -30 si 1100 C. Rezista la temperaturi cuprinse intre -30 si 800 C. Rezista la temperaturi cuprinse intre -30 si 1000 C. Rezista la actiunea hidrocarburilor. Rezista la temperaturi intre 50-600 C.

Carom 1500

Cauciucul butadienstirenic Cauciucul butadienacrilo-nitrilic Cauciucul neopren Cauciucul natural in amestec cu cauciuc sintetic Cauciucul etilenpropilenic Cauciucul butadien-acrilo nitrilic Cauciucul fluorurat
VOPSIREA_manual

Furtun de radiator. Chedere pentru usi, aripi. Capace portbagaj. Furtun de inalta presiune. Placi, mansoane, inele de etansare Furtun de inalta presiune. Curele trapezoidale

Neopren Denka S40 Butaclor Mn 30 Buna Europren

Perbunan Butacril Hycar Europren Smoked Neopren RMA 3

Temperatura maxima 500 C.

Garnituri de etansare la caroserii. Furtune de legatura la radiatoare,pompe Garnituri pentru pompe,radiatoare

Keltan 512 Butacril TH Neopren GRT Tehnoflon


10

Rezista la temperaturi intre -10 si + 2000 C.

autor Tnase Viorel

Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice

C8

Tanaviosoft 2009
Produsele din sticla si ceramica sunt atacate de catre mucegaiuri.Aceste produse se protejeaza prin curatare periodica cu solutii de curatire, volatile in contact cu aerul. Pielea se utilizeaza pentru curele de prelata, colturile intarite ale huselor. Pentru protectie se utilizeaza betanaftol, alcool etilic si ulei sulfatat.Fungicizarea se realizeaza la tabacirea pieilor. Cleiul de oase se poate proteja prin amestecare cu pentaclorfenol si Preventol A3 Bayer. Hartia se utilizeaza sub forma de placi cu grosimea de 2,5-50 mm impregnate cu rasini fenolice si rasini epoxitice.Se intalneste in constructia aparatajului electric al automobilului. Sticlotextolitul se utilizeaza la izolarea bobinajelor generatoarelor de curent.Acesta se impregneaza cu rasini epoxitice. Stratificatele pe baza de bumbac se cunosc sub denumirile de stratitex si textolit.Se utilizeaza pentru bucse, lagare, la motoarele electrice la stergatoarele de parbriz, locuri de trecere ale conductoarelor.

8.8.Protectia anticorosiva a altor materiale nemetalice.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

11

Capitolul Materiale de vopsire

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva

C9

Tanaviosoft 2009
Capitolul Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva

9.1. Generalitati. 9.2. Produse cosmetice sub forma de spray. 9. 3. Produse cosmetice aplicate.
Produsele cosmetice pentru protectie anticorosiva completeaza protectia initiala a suprafetelor sau refac starea initiala a acestora.Produsele se aplica pentru caroserii, sasiuri exploatate in climat temperat sau tropical. Produsele cosmetice se livreaza in butelii metalice, tuburi de material plastic. Acestea se introduc sub presiune sau se vor aplica prin pensulare si prin pulverizare.

9.1. Generalitati.

Produsele cosmetice pentru protectie anticorosiva sunt sub forma de spray, cu autopolish, emulsie, terrent ferner spray.Acestea se aplica cu pistolul sau cu pensula ca autobalsam kosipol, globo autohelege, lac hidroizolant, cleaner polish, procerin. Autopolish Produsul se livreaza in tuburi de material plastic. Recomandari tehnologice : suprafata caroseriei automobilului va fi spalata si stearsa pana la uscare. produsul se va proiecta pe suprafata destinata lustruirii sub un unghi de 450. intinderea produsului se va face cu un tampon de vata. lustruirea se face dupa 10-15 min. cu flanela. dupa lustruire, automobilul se protejeaza prin adapostire timp de 2-3 ore.

9.2. Produse cosmetice sub forma de spray.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva

C9

Tanaviosoft 2009
Terent ferner spray Produsul este livrat in tuburi metalice.Se utilizeaza pentru a inlatura petele de asfalt si de bitum. Recomandari tehnologice: produsul se pulverizeaza sub un unghi de 900 . dupa 1-2 minute, petele se inlatura cu o carpa moale. se poate utiliza ulterior si autopolish.

9.3.Produse cosmetice aplicate.


Aceste produse se aplica prin pulverizare cu pistolul de pulverizat sau prin pensulare. Autobalsam kosipol Recomandari tehnologice: produsul se aplica pe caroserie spalata si complet uscata. inainte de intrebuintare, produsul se va agita puternic. aplicarea produsului se face cu pistolul de pulverizat. se usuca timp de 10-30 minute si apoi se lustruieste cu vata sau flanela. Globo autopflege Produsul se aplica pe caroseria uscata si curata prin pensulare, pulverizare. Recomandari tehnologice: produsul se aplica in strat subtire. dupa 10-15 minute, produsul se inlatura cu carpa moale. lustruirea se face cu vata sau flanela.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva

C9

Tanaviosoft 2009
Cleaner polish Produsul se livreaza in butoaie metalice. Recomandari tehnologice: produsul se aplica cu pensula sau cu carpa moale, uscata din bumbac. dupa uscare, se sterge usor cu flanela. Procerin Produsul se utilizeaza pentru protectia suprafetelor metalice sau tratate galvanic. Recomandari tehnologice: suprafetele se curata de praf sau se sterg cu white spirit. produsul se aplica prin pulverizare sau prin pensulare. se aplica doua straturi la interval de o ora. Elaskon k 60 Produsul se utilizeaza pentru protectia anticorosiva a autovehiculelor. Recomandari tehnologice: automobilul se spala si se usuca. aplicarea produsului se face pe suprafete mici. dupa 5-10 minute se incepe lustruirea cu flanela sau vata hidrofila.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Capitolul Teste de evaluare sumativa

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Tanaviosoft

2008

An de completare -nivelul 2Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto Teste de evaluare sumativa Teste de evaluare Fisa de lucru

profesor Tnase Viorel

2008

Tanaviosoft

2008

An de completare -nivelul 2Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto Modulul: Protectia anticorosiva a suprafetelor

Teste de evaluare sumativa

profesor Tnase Viorel

2008

Notiuni despre coroziune NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Notiuni despre coroziune


Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 5p Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiei: Coroziunea este ......................fizico-chimic de ...........................lenta a suprafetelor metalice de la exterior catre..................sub actiunea unor......................corosivi. Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Coroziunea influenteaza : a) rezistenta mecanica a pieselor; b) mentinerea constanta a dimensiunilor pieselor; c) structura cristalina a metalelor si aliajelor. 2. Dupa modul de manifestare,coroziune este: a) coroziune locala; b) coroziune generalizata; c) coroziune intercristalina. 3. Procesul de coroziune influenteaza: a) gradul de siguranta in exploatare a pieselor; b) gradul de poluare al mediului; c) rezistenta la uzura si la oboseala. 4. Coroziunea la autovehicule se datoreaza actiunii urmatorilor agenti: a) aerosoli; b) suspensii elastice; c)stropiri ; d) precipitatii atmosferice. 5. Coroziunea chimica poate fi : a) solida; b) lichida; c) gazoasa; d) uscata. 6. Coroziunea electrochomica are loc in prezenta de: a) curent electric; b) sarcini electrice; c) electrolit. 7. Fenomenul de pasivare este specific pentru: a) oteluri carbon nealiate ; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 8. Coroziunea chimica uscata se datoreaza actiunii urmatorilor agenti corosivi: a) CO2 ; b) H2SO4 ; c) SO2 d) N2 . 9. Coroziunea de contact este specifica pentru: a) metale cu potentiale electrice egale; b) metale cu potentiale electrice diferite; c) metale cu conductivitate electrica redusa. 10. Coroziunea filiforma se intalneste pentru urmatoarele categorii de materiale: a) oteluri; b) aliaje de cupru; c) aliaje de aluminiu. 11. Coroziunea filiforma are loc la in urmatoarele conditii: a) umiditate 50% ; b) umiditate 65-95% ; c) temperatura 400 C ; d) temperatura 15-300 C. 12. Factorii interni care influenteaza procesul de coroziune sunt: a) temperatura; b) umiditatea; c) compozitia chimica a metalelor; d) structura cristalina a metalelor si aliajelor. 13. Viteza de coroziune a unei suprafete metalice creste daca: a) suprafata metalica este lucioasa; b) suprafata metalica este rugoasa. 14. Structura cristalina grosolana determina: a)cresterea vitezei de coroziune; b) reducerea vitezei de coroziune. 15. Care tratament termic favorizeaza procesul de coroziune: a)tratamentul termic de calire; b) tratamentul termic de revenire; c) tratamentul termic de recoacere.

Tanase Viorel

Notiuni despre coroziune

Subiectul 3 30p Pe baza schitelor de mai jos,identificati zonele preferentiale de coroziune la caroseria autoturismului Dacia.Introduceti numerele inscrise pe desen in tabelul asociat imaginii.

Figura 3.1. Tabelul 3.1 Zona preferentiala de coroziune a caroseriei Traversa antisoc fata Capetele lonjeroanelor Lonjeroanele inferioare Lonjeroanele superioare Partile din spate ale lonjeroanelor Traversele fata Traversele spate Suporturile bratelor inferioare Fustele spate Orificiile traversei spate Suporturile lonjeroanelor din spate(partile centrale) Tanase Viorel Corespondenta numar

Notiuni despre coroziune

Aripa fata Usa fata Usa spate Aripa spate

Subiectul 4 10p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Precipitatiile atmosferice produc coroziunea imbinarilor elastice,la praguri,la aripi ( ) 2. Aerosolii produc coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie ( ) 3. Suspensiile solide produc coroziunea capotei, a pavilionului ( ) 4. Stopirile produc coroziunea la nivelul podelei, a aripilor ( ) 5. Condensatele apar si cauzeaza procesul de coroziune in zona peretilor dubli ( ) 6. Produsele datorate coroziunii lichide nu se dizolva ( ) 7. Coroziunea atmosferica poate fi asociata cu coroziunea electrochimica ( ) 8. Coroziunea datorata curentilor de aer este mai redusa fata de placi orientate inclinat ( ) 9. Coroziunea salina si coroziunea alcalina sunt doua concepte similare ( ) 10. Prin pasivizare apare o pelicula de oxid protector,densa ( ) 15p

Subiectul 5 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A La piesele din aluminiu si otel Coroziunea filiforma se explica Coroziunea de contact se manifesta Pilele galvanice apar Coroziunea la contraaripi se datoreaza

1 2 3 4 5

a b c d e

B prezenta umiditatii in zona metal-vopsea coroziunea electrochimica condensate nu se folosesc vopsele pe baza de plumb intre arborele motor si platoul ambreiajului

Tanase Viorel

Pregatirea suprafetelor metalice NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Pregatirea suprafetelor metalice


Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. La curatarea manuala , razuitoarele se folosesc pentru a inlatura: a) petele de rugina; b) urmele de vopsea; c) tunderul; d) straturi groase de oxizi. 2. Pentru curatarea suprafetelor mari acoperite de oxizi se recomanda: a) perii de sarma; b) hartie abraziva; c) polizoare. 3. Sablarea este o metoda de curatare mecanica bazata pe : a) actiunea chimica a unui jet de aer comprimat; b) actiunea mecanica a unui jet de nisip antrenat de aerul comprimat; c) actiunea abraziva a unui jet de alice metalice(fonta alba). 4. Sablarea cu nisip se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b) temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%. 5. La sablarea cu nisip, distanta optima intre suprafata piesei si duza este de : a) 150-350 mm; b) minimum 350 mm; c) minimum 35 cm. 6. Dupa sablare se trece la grunduire si vopsire: a) imediat; b) dupa 24 ore; c) dupa maximum 3-4 ore. 7. Sablarea cu alice se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b) temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%. 8. Sablarea se aplica la piese; a) laminate,cu suprafete plane; b) cu sufluri,adancituri; c) piese turnate,forjate. 9. Curatarea prin tobare are la baza: a) actiunea chimica a materialului abraziv; b) frecarea dintre piese sau cu materialul abraziv. 10. La curatarea prin tobare umeda se utilizeaza; a) material abraziv; b) apa; c) solutie de acid sulfuric. 11. Prin degresare se inlatura: a) urmele de oxizi si vopseluri; b) urmele de grasimi; c) tunderul. 12. Degresarea pieselor feroase se poate face cu: a) solventi alcalini; b) solventi organici. 13. Operatia de degresare se poate face prin: a) imersie; b) stropire; c) pulverizare. 14. Degresarea electrolitica prezinta urmatoarele avantaje: a) pret de cost redus; b) timpul de curatare este scurt; c) piesele de otel devin fragile. 15. Dupa operatia de degresare urmeaza operatiile de: a) uscare,spalare; b) spalare,uscare; c) uscare,spalare,uscare. 16. Spalarea suprafetelor pieselor se face prin: a) imersie; b) pulverizare; c) stropire. 17. Uscarea suprafetelor pieselor se poate face: a) natural; b0 cu aer cald; c) cu aer rece; d) prin centrifugare; e) cu rumegus. 18. Degresarea cu jet de solventi se aplica pentru: a) suprafetele materialelor feroase; b) suprafetele materialelor neferoase. 19. Cea mai eficienta metoda de degresare este: a) prin imersie; b) prin pulverizare; c) cu jet de solventi; d) cu vapori. 20. Decaparea cu acid sulfuric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 21. Decaparea cu acid clorhidric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. Tanase Viorel 1

Pregatirea suprafetelor metalice

22. Neutralizarea suprafetelor metalice feroase dupa decapare se face cu: a) solutie de carbonat de sodiu; b) solutie de carbonat de potasiu; c) solutie de acid azotic. 23. Dupa decaparea suprafetelor metalice feroase urmeaza operatiile: a) neutralizare,uscare; b) neutralizare,spalare in apa curgatoare, uscare; c) spalare in apa rece curgatoare,uscare cu aer cald. 24. Decaparea cu detergenti se aplica pentru: a) piese protejate prin vopsire cu urme de rugina; b) piese protejate prin vopsire,exfoliate. 25. La decaparea initiala a aliajelor de aluminiu se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii de acid sulfuric. 26. La decaparea finala(albirea) a suprafetelor metalice neferoase se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii acide. 27. Decaparea cuprului se realizeaza utilizand: a) solutii alcaline; b) solutii acide(acid sulfuric); c) amestec de acid sulfuric si acid azotic. 28. Pentru decaparea cu acid sulfuric se utilizeaza: a) cuva de aluminiu; b) cuva de otel; c) cuva de otel captusita cu tabla de plumb. Subiectul 2 20p Pe baza imaginilor din tabelul de mai jos, identificati in mod corespunzator materialele, sculele si dispozitivele utilizate pentru curatarea suprafetelor si precizati destinatia lor: Materiale Destinatie Scule,dispozitive Scule,dispozitive Destinatie 1 12

8 2

3 9 4 13

5 10 6 14

11

Tanase Viorel

Pregatirea suprafetelor metalice

Subiectul 3 20p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Nisipul utilizat la sablare se regenereaza(eliminarea impuritatilor, curatarea de tunder). 2. La sablarea cu nisip nu sunt necesare masuri de protectia muncii deosebite. 3. Sablarea cu alice se poate aplica pentru piese avand orice grosime. 4. La curatarea prin tobare,nisipul cuartos reprezinta materialul abraziv utilizat. 5. La degresarea prin imersie se foloseste o cuva din otel. 6. Controlul gradului de degresare se face prin metoda filmului de apa. 7. Degresarea electrolitica se poate face fara cuprare sau cu cuprare simultana. 8. Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 20-600 C. 9. Degresarea cu vapori se face cu solventi anorganici. 10. La degresarea aliajelor de aluminiu, magneziu nu se foloseste tricloretilena.

( ( ( ( ( ( ( ( ( (

) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A La degresarea prin stergere se utilizeaza Degresarea prin imersie a pieselor neferoase La uscare prin centrifugare Dupa spalare, urmele de acizi,alcalii Sablarea pieselor de otel se executa B a b c d e

20p

1 2 3 4 5

in trei clase de finete necesita utilizarea succesiva a trei cuve se controleaza cu turnesol laveta,pensula,perie timpul necesar este de 2-3 min

Tanase Viorel

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice


Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Cadmierea are rezultate deosebite daca: a) ulterior se aplica pasivizarea; b) anterior se aplica pasivizarea 2. Stratul de cadmiu depus prin cadmiere este optim; a) 50 m; b) 5-20 m; c) 100 m. 3. Substantele utilizate pentru depunerea prin cadmiere sunt: a) oxid de cadmiu tehnic; b) sulfat de cadmiu tehnic; c) cianura de zinc. 4. Dupa pasivizarea pieselor cadmiate se face obligatoriu: a) dezoxidarea prin incalzire a pieselor; b) dehidrogenarea prin incalzirea pieselor. 5. Substantele utilizate pentru acoperirea prin zincare electrolitica sunt: a) oxid de zinc tehnic; b) cianura de potasiu; c) cianura de sodiu tehnica. 6. Piesele care urmeaza a fi zincate necesita anterior: a) pasivizare; b) dehidrogenare; c) degresare; d) decapare. 7. Cromarea dura se aplica pentru urmatoarele piese auto: a) ornamente; b) arbori cotiti; c) fusuri; d) bolturi pentru pistoane. 8. Substantele utilizate la cromarea dura sunt: a) sulfat de strontiu; b) anhidrida cromica tehnica; c) cianura de sodiu tehnica. 9. Dupa cromarea dura, piesele : a) se calesc termic; b) se finiseaza prin rectificare; c) se finiseaza prin lustruire. 10. Fosfatarea la cald a metalelor feroase se realizeaza prin: a) stropire; b) imersie; c) pulverizare. 11. Substantele utilizate la fosfatarea suprafetelor metalice sunt: a) solutie apoasa de acid fosforic; b) solutie apoasa de acid sulfuric; c) fosfat de zinc. 12. Eloxarea este o operatie de acoperire metalica aplicata pentru: a) aliaje de magneziu; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 13. Substantele utilizate la eloxare sunt: a) acid sulfuric tehnic; b) carbonat de sodiu anhidru; c) carbonat de potasiu. 14. Suprafetele acoperite prin eloxare; a) se pot lustrui; b) asigura capacitate electroizolanta; c) au conductivitate electrica ridicata. 15. Prin pasivare se depune pe suprafata metalica: a) un strat protector de metal pur; b) un strat protector de oxid metalic; c) un strat protector nemetalic. 16. Stanarea se aplica pieselor cu : a) conductivitate electrica ridicata; b) conductivitate termica redusa. 17. In cazul acoperirii suprafetelor metalice cu nichel-crom se utilizeaza: a) sulfat de nichel tehnic; b) anozi din nichel electrolitic; c) anhidrida cromica. 18. Argintarea se aplica pieselor din : a) otel carbon ; b) cupru; c) oteluri aliate. 19. Acoperirea prin argintare comporta aplicarea urmatoarelor etape: a) postargintarea; b) preargintarea; c) argintarea; d) argintarea dura cu luciu. 20. Aurirea se aplica pentru protectie anticorosiva in uramatoarele cazuri: a) piese ornamentale; b) aparatura electronica de mare precizie. Tanase Viorel 1

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

Subiectul 2 30p Identificati caracteristici specifice pentru fiecare metoda de acoperire metalica.Inscrieti in casuta corespunzatoare metodei numerele respective. Metoda de acopeperire metalica a b c d e f g h i j k l m Cadmierea Zincarea Cromarea dura Cromarea dura combinata Acoperirea cupru nichel-crom Fosfatarea Eloxarea Pasivarea Grunduirea reactiva Stanarea Acoperirea nichelcrom Argintarea Aurirea Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Caracteristici specifice metodelor de acoperire metalica culoarea specifica acoperirii metalice este alb-argintie urmeaza spalare in apa rece curgatoare si pasivarea portiunile pe care nu se face depunere,se protejeaza prin acoperire cu lacuri culoarea specifica acoperirii metalice este gri-verzuie dehidrogenarea se face prin incalzire in cuptoare cu aer cald( 150-2000 C) dupa lustruirea mecanica,piesele se degreseaza si apoi se cromeaza culoarea specifica acoperirii metalice este alb-albastruie culoarea specifica acoperirii metalice este alb-cenusie(tenta bej) aspectul depunerii este imbunatatit prin adaugare de ulei rosu turcesc distanta dintre anod si catod este de 100-150m se aplica prin folosirea pulverizatorului cu pistol sau cu pensula se aplica pentru acoperirea pieselor din instalatiile de apa potabila se aplica pentru realizarea de contacte in frecare la conductoare pentru lustruire se foloseste metoda electrochimica se obtine suprafete colorate cu nuante din gama roscat-verde-albastru bonderizarea este o operatie asemanatoare realizata pe cale chimica consta in acoperirea suprafetelor cu scopul de a mari aderenta materialelor compactizarea este ultima operatie aplicata pieselor oxidate anodic se aplica pentru a creste eficienta metodei de acoperire metalica pentru a mari capacitatea de rezistenta la coroziune,se aplica initial cuprarea ca utilaj se foloseste o cuva de otel captusita cu PVC este o metoda aplicata pentru acoperirea suprafetelor la contactoare metoda se aplica pentru aspect estetic,comercial la depunerea electrochimica se utilizeaza sursa de curent continuu materialele utilizate pentru pasivare sunt: bicromat de potasiu, H2SO4 grundurile reactive aplicate determina o culoare galben-verzuie

Tanase Viorel

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

Subiectul 3 10p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Stanarea termica consta in acoperirea suprafetelor cu staniu, prin imersie. 2. In baia cu staniu topit se introduce ca fondant clorura de zinc. 3. Indepartarea excesului de staniu topit se face prin centrifugare. 4. In cazul zincarii termice se utilizeaza ca fondant clorura de zinc,clorura de amoniu. 5. Acoperirea prin pulverizare a metalelor topite se face cu pistolul. 6. Argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica. 7. Grosimea stratului de aur depus prin aurire este de 1-3 mm. 8. Baia de cromare este captusita cu otel antiacid. 9. In cazul acoperirii cu nichel-crom, ordinea de depunere este crom-nichel. 10. La eloxare, colorarea se realizeaza prin introducerea de coloranti sintetici.

( ( ( ( ( ( ( ( ( (

) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A Acoperirea cu cupru-nichel-crom consta Dupa cromarea alba(laptoasa) Nichelarea consta in acoperirea cu un strat Acoperirea nichel-crom consta in aplicarea Grosimea stratului depus prin argintare

20p

1 2 3 4 5

a b c d e

B aplicat peste stratul de cupru depunerea a 3 straturi succesive doua straturi succesive din Ni si Cr intre 10-14 m se trece direct la cromarea dura

Tanase Viorel

Tanaviosoft

2008

An de completare -nivelul 2Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto Modulul: Vopsirea automobilului Teste de evaluare sumativa Teste de evaluare Fisa de lucru

profesor Tnase Viorel

2008

Materiale de vopsire NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Materiale de vopsire
Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Aplicarea materialelor de vopsire pe suprafete asigura: a) aspect estetic,comercial; b) rezistenta mecanica superioara; c) protectie la coroziune. 2. In compozitia materialelor de vopsire intra: a) liant; b) pigmenti; c) materiale de umplutura. 3. Ordinea de aplicare a materialelor de vopsire este: a) grunduri,chituri,vopsele,emailuri,lacuri; b) chituri,grunduri,vopsele,emailuri,lacuri. 4. Materiile prime care intra in componenta materialelor de vopsire sunt: a) lacurile; b) liantii; c) vopselele; d) dizolvantii e) plastifiantii. 5. Sicativii sunt substante introduse in uleiuri avand rolul de: a) marire a timpului de uscare; b) reducere a timpului de uscare; c) crestere a capacitatii de aderenta. 6. Din categoria rasinilor fac parte: a) pigmentii; b) copalul; c) selacul; d) colofoniul. 7. Care dintre materiale raman in pelicula protectoare dupa aplicare: a) pigmentii; b) dizolvantii; c) plastifiantii. 8. Agentii stabilizatori au rolul de: a) crestere a duritatii peliculei protectoare; b) evitare a fenomenului de sedimentare a pigmentilor. 9. Materialele de umplutura se utilizeaza sub forma de: a) pulberi fine; b) paste semilichide; c) lichide. 10. Agentii de umectare determina: a) cresterea tensiunii superficiale a lichidelor; b) reducerea tensiunii superficiale a lichidelor. 11. Uleiurile siliconice au rolul de : a) stabilizare; b) umectare; c) antispumant; d) antioxidant. 12. Agentii de matisare determina caracterul peliculei protectoare de a fi: a) mata; b) semitransparenta; c) lipsita de luciu. 13. Lacurile au la baza: a) rasini si dizolvanti; b) rasini si materiale de umplutura; c) rasini, dizolvanti si uleiuri vegetale. 14. Emailurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri si materiale de umplutura; b) lacuri si pigmenti metalici; c) lacuri si pigmenti nemetalici. 15. Grundurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri, pigmenti si materiale de umplutura; b) uleiuri,pigmenti si materiale de umplutura; c) pigmenti si materiale de umplutura. 16. Proprietarea unui lac sau a unei vopsele de a da o pelicula uniforma se numeste: a) putere de acoperire; b) viscozitate; c) capacitate de intindere. 17. Grundurile de culoare se aplica: a) dupa oparatia de grunduire; b) dupa chituire; c) inainte de chituire. 18. Uscarea unui email sau a unei vopsele se face: a) intr-o etapa; b) in doua etape; c) in trei etape. 19. Materialele de lustruire sunt: a) materiale abrazive; b) substante usor abrazive; c) amestecuri de dizolvanti. 20. Puterea de acoperire a unui email sau vopsea este data de: a) marimea suprafetei acoperite; b) numarul de straturi de vopsea; c) grosimea stratului de vopsea aplicata.

Tanase Viorel

Materiale de vopsire

Subiectul 2 25p Identificati fiecare categorie de produs conform coloanelor A,B si C si inscrieti litera corespunzatoare in casuta materialului(vezi exemplul): Componentele materialelor de vopsire A 1 Uleiurile 2 Lacurile 3 Agentii stabilizatori 4 Rasinile 5C Grundurile 6 Agentii de umectare 7 Grundurile de culoare 8 Materialele de umplutura 9 Agentii antioxidanti 10 Diluantii 11 Plastifiantii 12 Materialele de lustruit Produsele auxiliare B 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Sicativii Emailurile Agentii de dispersie Pigmentii Chiturile Agentii antispumanti Vopselele Dizolvantii Agentii de matisare Materialele de slefuit Agentii antiscurgere Principalele produse de vopsire C

Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Pigmentii sunt materiale de vopsire care dau culoare peliculei aplicate. 2. Dizolvantii sunt substante solide,volatile care se evapora dupa aplicare. 3. Agentii de dispersie nu favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor. 4. Agentii antioxidanti au la baza dizolvanti greu volatili. 5. Efectul de culoare al emailurilor este dat de natura pigmentilor. 6. Capacitatea de intindere a unui lac sau vopsea creste cu temperatura. 7. Viscozitatea unui email sau vopsea se poate modifica introducand diluanti. 8. Ambalajele din material plastic reactioneaza chimic cu produsele de vopsire. 9. Temperatura in spatiile de depozitare este intre 5-200 C. 10. Materialele de vopsire actioneaza asupra organismului pe doua cai.

10p ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) (F)

Tanase Viorel

Materiale de vopsire

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A Finetea de macinare a pigmentului Capacitatea de egalizare la intindere Culorile cromatice sunt Culorile acromatice sunt Materialele de lustruit Subiectul 5 Sa se rezolve artimogriful de mai jos: B a b c d e

10p

1 2 3 4 5

rosu,galben si albastru alb si negru putere de acoperire mai mare emulsii de ceruri in apa mai mare la vopselele pe baza de ulei 15p

Materiale de vopsire
1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 11 12

Orizontal 1.La aplicarea vopselelor evita formarea spumei. 3.Au caracter volatil. 5.Se aplica pentru uniformizarea suprafetelor 7.Se mai numeste si sacz 9.Sunt substante care asigura transparenta 11.Este componentul lichid al materialului de vopsire. 2.Cele utilizate in compozitie sunt vegetale. 4.Prin aplicarea lor dau culoarea finala. 6.Din aceasta categorie face parte colofoniul. 8.Sunt lacuri cu pigmenti in compozitie. 10.Aspectul peliculei obtinute nu este lucios. 12.Au rolul de a reduce timpul de uscare.

Vertical Asigura flexibilitatea si maleabilitatea peliculei protectoare. Tanase Viorel 3

Operatiile principale ale vopsirii NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Operatiile principale ale vopsirii


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda: a) emailuri pe baza de bitum; b) emailuri pe baza de clorura de polivinil. 2. Pentru acoperiri rezistente la temperaturi mai ridicate se recomanda: a) emailuri epoxitice; b) emailuri siliconice. 3. Intr-o cladire cu mai multe etaje,atelierul de vopsitorie se plaseaza la: a) parter; b) ultimul etaj. 4. Materialele de vopsire,pregatite pentru aplicare trebuie sa prezinte: a) viscozitate mare; b) viscozitate medie; c) viscozitate mica. 5. Tendinta de separare a pigmentilor se datoreaza: a) naturii materialului pigmentilor; b) dizolvantului; c) diferentei de densitate. 6. Pielita formata la suprafata vopselei: a) se amesteca cu masa de vopsea; b) se inlatura cat mai complet posibil. 7. Prin grunduire se asigura: a) strat rezistent din punct de vedere mecanic; b) aderenta mai buna a peliculei de vopsea. 8. Prin chituire se obtin urmatoarele : a) creste gradul de netezime al suprafetei; b) creste rezistenta peliculei de vopsea. 9. Chituirea de cutit utilizeaza material sub forma: a) pasta; b) material diluat. 10. Slefuirea se aplica in urmatoarele scopuri: a) cresterea gradului de netezire dupa chituire; b) cresterea gradului de netezire dupa vopsire. 11. Dupa chituire si slefuire se recomanda: a) aplicarea unei pelicule de vopsea; b) aplicarea unei pelicule de email; c) aplicarea unei pelicule de lac. 12. Prin uscarea peliculei de vopsea se obtine: a) cresterea duritatii peliculei; b) cresterea elasticitatii peliculei. 13. Grunduirea se aplica imediat dupa: a) chituire; b) pregatirea suprafetei; c) slefuire. 14. Cea mai economica si productiva metoda de grunduire este: a) prin pulverizare; b) prin imersie; c) prin reflux. 15. Grosimea grundului aplicat este: a) 15-20m; b) 1,5-2mm; c) 30-40m. 16. Chitul se usuca normal daca se aplica un strat cu grosimea: a) maximum 0,5 mm; b) maximum 1 mm; c) intre 0,5-1 mm. 17. Suprafata obtinuta prin slefuire are un aspect: a) sticlos; b) mat; c) semitransparent. 18. Rizurile care apar la slefuire: a) se inlatura complet; b) se mentin. 19. Pentru vopsirile decorative,pelicula de vopsea: a) se aplica dupa grunduire; b) direct pe metal. 20. Grosimea unei pelicule de vopsea uscata este: a) 15-20 m; b) 25-35 m.

Tanase Viorel

Operatiile principale ale vopsirii

Subiectul 2 30p Pe baza cunostintelor dobandite, ordonati in mod logic operatiile procesului tehnologic prin care se realizeaza vopsirea: 1. Curatarea suprafetelor metalice destinate operatiei de vopsire. (1) 2. Grunduirea suprafetelor metalice. ( ) 3. Degresarea suprafetelor metalice. ( ) 4. Pregatirea materialelor pentru vopsire( omogenizare,diluare). ( ) 5. Lustruirea peliculei de vopsea aplicata. ( ) 6. Uscarea suprafetelor metalice. ( ) 7. Slefuirea suprafetelor metalice dupa chituire. ( ) 8. Chituirea suprafetelor metalice. ( ) 9. Decaparea suprafetelor metalice. ( ) 10. Vopsirea(lacuirea) suprafetelor metalice. ( ) 11. Uscarea peliculei de vopsea aplicata. ( ) 12. Spalarea suprafetelor metalice. ( )

Subiectul 3 20p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Alegerea procesului tehnologic de vopsire depinde de materialul de baza. 2. Temperatura in atelierul de vopsitorie trebuie sa fie intre 18-200 C. 3. Materialele de vopsire se livreaza de catre furnizor intr-o stare foarte vascoasa . 4. Grundurile au la baza numai materiale de umplutura. 5. Lustruirea stratului de chit se face numai pe cale umeda.. 6. In cazul lemnului, lacul se aplica direct pe grund. 7. Grunduirea se va aplica dupa racirea completa a suprafetelor pregatite. 8. Se recomanda ca uscarea grundurilor sa se faca numai natural. 9. Chiturile cu uscare rapida sunt cele nitrocelulozice. 10. Peliculele pe baza de ulei nu se pot slefui..

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) (F) ( ) ( )

Subiectul 4

10p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile referitoare la operatia de chituire introduse n tabelul de mai jos: A 1 2 3 4 5 S nu se chituiasc pe Aplicarea corect a chiturilor micoreaz Timpul de aplicare al chiturilor depinde lefuirea se face uscat deoarece Uscarea se poate accelera a b c d e B cantitatea de activator sau catalizator. cu un aport de cldur produsele de poliester absorb apa grunduri acide, sau vopsea temoplastic. timpul necesar pentru lefuirea lor ulterioar.

Tanase Viorel

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare. NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare
Subiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Calitatea procesului de vopsire prin pensulare depinde de: a) calitatea si natura vopselei; b) calitatea si natura pensulei; c) viteza de aplicare a peliculei de vopsea. 2. Capacitatea de intindere a unei vopsele este influentata de : a) culoarea vopselei; b) viscozitate; c) gradul de pregatire profesionala al lucratorului. 3. Vopsirea prin pensulare presupune un consum de materiale de vopsire: a) redus; b) moderat; c) mare. 4. La vopsirea prin pensulare se asigura: a) o patrundere buna a vopselei in pori; b) o patrundere redusa a vopselei in pori. 5. Cele doua metode de vopsire analizate au un numitor comun: a) pretul de cost al operatie de vopsire este redus; b) vopseaua se aplica prin intindere. 6. Vopsirea prin tamburare se aplica pentru piese: a) de dimensiuni medii; b) de dimensiuni mici; c) de dimensiuni mari. 7. La vopsirea prin tamburare pelicula de vopsea se depune: a) neuniform; b) uniform. 8. Dupa vopsirea prin tamburare piesele sunt lasate: a) sa se usuce in aer liber; b) sa se usuce in tambur care se roteste in tot timpul; c) se usuca in cuptor. 9. Vopsirea prin valtuire se aplica pentru : a) piese mici; b) piese cu suprafete intinse,plane. 10. In cazul vopsirii policolore prin valtuire, vopselele: a) se aplica simultan; b) se aplica succesiv.

Subiectul 2 20p Pe baza schitei de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale schemei:

Figura 2.1. Tanase Viorel 1

Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.

Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. La vopsirea policolora prin valtuire, uscarea se executa simultan. 2. Uscarea pieselor vosite prin tamburare se mai numeste si uscarea la praf. 3. Valtul de aplicare este in contact direct cu bazinul cu vopsea . 4. Emailurile nitrocelulozice se preteaza vopsirii prin pensulare. 5. Emailurile de ulei,rasini alchidice, nu se preteaza vopsirii prin pensulare. 6. Vopsirea decorativa prin pensulare utilizeaza pensule obisnuite. 7. Vopsirea prin pensulare nu se aplica pentru vopsele cu uscare rapida. 8. La vopsirea prin tamburare,clopotul are miscare de rototranslatie. 9. La vopsirea policolora,valturile au suprafata de lucru in relief. 10. La vopsirea pri valtuire se utilizeaza pensule speciale de vopsire.

20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4

20p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii prin pensulare: A Prin cufundarea pensulei Vopseaua se aplica in fasii late,intinse La vopsirea suprafetelor verticale Surplusul de vopsea La vopsirea tavanelor ultima intindere La vopsirea pe lemn,ultimele intinderi B se rade de marginile cutiei intinderea finala este de sus in jos se executa in directia luminii se inmoaie numai partea inferioara pe o directie si apoi in directie transversala se aplica in lungul fibrelor

1 2 3 4 5 6

a b c d e f

Tanase Viorel

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire.


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare

Subiectul 1

10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile corespunzatoare: Vopsirea prin imersie consta in .......................obiectelor destinate vopsirii intr-o ........................ ..............................; dupa scoaterea obiectelor, ....................................................se scurge din nou in baie.

Subiectul 2 20p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Vopsirea prin imersie se aplica la urmatoarele categorii de piese: a) piese de dimensiuni mari; b) piese de dimensiuni mici; c) piese cu adancituri si gauri infundate. 2. Grosimea peliculei de vopsea aplicata prin imersie depinde de: a) viscozitatea si natura liantului; b) viteza de uscare; c) volatilitatea si natura diluantului. 3. La o scoatere rapida a pieselor din baie: a) pelicula aderenta este subtire; b) pelicula aderenta este groasa. 4. Vopsirea prin imersie se poate realiza intr-o : a) baie cu functionare discontinua; b) baie cu functionare continua. 5. Asigurarea contra unui incendiu se realizeaza prin: a) utilizarea de spuma; b) golirea baii intr-un timp de 3-5 min. ; c) invadarea spatiului de deasupra baii cu CO2. 6. Pentru a evita depunerea pigmentului in baie se recomanda: a) circulatia continua a vopselei; b) amestecarea periodica; c) filtrarea continua a vopselei. 7. Instalatia de vopsire prin imersie este protejata de exterior prin: a) pereti din tabla de otel; b) tunel cu geamuri. 8. Piesele vopsite prin imersie se acopera cu o pelicula: a) de grosime uniforma; b) de grosime neuniforma. 9. Vopsirea prin stropire se aplica pentru : a) piese cu suprafata mare; b) piese de dimensiuni mari dar goale la interior. 10. Pieasa supusa vopsirii prin stropire este: a) stropita succesiv pe cele doua parti; b) stropita cu jeturi de vopsea din toate partile.

Tanase Viorel

Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire

Subiectul 3 20p Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1. Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

1. Din cauza volatilitatii dizolvantilor, viscozitatea vopselelor creste. 2. Baia cu functionare discontinua are o cada paralelipipedica . 3. Pe marginea baii se instaleaza sistem de ventilatie, prin refulare . 4. Grosimea peliculei de vopsea este influentata de viteza de scoatere a piesei din baie. 5. Baia cu functionare discontinua este prevazuta cu capac rabatabil. 6. Deplasarea pieselor la vopsirea in baie continua se face cu lant transportor. 7. Vopsirea prin stropire se aplica pentru piese cu suprafata mare,plina. 8. La vopsirea prin stropire consumul de dizolvant este mai mic. 9. Piesele vopsite prin imersie au pelicula de vopsea mai groasa la partea superioara. 10. La vopsirea prin imersie si prin stropire,vopseaua scursa se recupereaza total. Subiectul 5 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin imersie: A Cu cat o vopsea este mai vscoasa Aderenta peliculei de vopsea creste cu Puritatea suprafetei piesei imersate Baia cu functionare continua Un avantaj al vopsirii prin imersie

1 2 3 4 5

a b c d e

B rugozitatea suprafetei doi dintre pereti sunt inclinati pelicula aplicata este mai graosa capacitatea de vopsire al zonelor ascunse filtrare permanenta a vopselei

Tanase Viorel

Vopsirea electroforetica NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea electroforetica.
Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare

Subiectul 1

10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire: Electroforeza este metoda de.........................., prin intermediul.................................................., a coloizilor de mediul dispersant, sau a ...........................foarte fine, prin depunere pe unul dintre ................... Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Vopsirea electroforetica este insotita si de alte fenomene: a) electroosmoza; b) electroliza; c) electrostatica. 2. Vopsirea electroforetica se aplica numai pentru: a) emailare; b) grunduire; c) lacuire. 3. Grosimea peliculei de grund aplicata este de: a) 10 m; b) 25-40 m; c) 50 m. 4. Piesa se introduce in baia pentru grunduire: a) treptat; b) brusc. 5. Baia pentru vopsirea electroforetica se leaga la : a) anod; b) catod. 6. Tensiunea electrica intre anod si catod este: a) 100000 V; b) 1000 V; c) 80-150 V. 7. La vopsirea electroforetica se utilizeaza cu : a) vopsele solubile in apa; b) vopsele foarte diluate. 8. In timpul operatiei de vopsire se recomanda: a) incalzirea vopselei din baie; b) racirea vopselei din baie. 9. Temperatura vopselei la vopsirea electroforetica este de : a) 300C; b) 600c ; c) 900C. 10. Pentru a evita degajarea de oxigen pe anod ,in baie se introduce: a) mediu slab alcalin; b) mediu apos aproape neutru; c) mediu apos acid. 11. Pelicula obtinuta prin vopsire electroforetica este: a) densa,uniforma ca grosime; b) rara, uniforma ca grosime;c) densa, neuniforma ca grosime. 12. Aplicarea a doua pelicule succesiv, inainte de uscare, reprezinta procedeul: a) umed pe uscat ; b) umed pe umed. 13. Dispozitivul de sustinere a piesei se leaga la: a) anod; b) catod. 14. La vopsirea electroforetica se constata: a) pierderi mari de material de vopsire; b) pierderi mici de material de vopsire. 15. Vopsirea electroforetica nu ofera rezultate bune la: a) vopsirea cu materiale de culoare inchisa; b) vopsirea cu materiale de culoare deschisa.

Tanase Viorel

Vopsirea electroforetica

Subiectul 3 20p Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1

Figura 3.2 Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) 2

1. Substanta coloidala este incarcata negativa si se depune la anod. 2. La vopsirea electroforetica,tendinta de sedimentare a pigmentilor este redusa. 3. Prin depunere,rezistenta electrica a stratului de vopsea creste . 4. Vopsirea electroforetica nu se aplica pentru piese bune conducatoare de electricitate. 5. Pelicula de vopsea poate fi spalata fara a fi uscata in prealabil. 6. La vopsire, piesele de dimensiuni mari se introduc vertical. 7. La introducerea rapida a pieselor,se recomanda reducerea marimii curentului electric. 8. Vopsirea electroforetica intra in categoria metodelor de vopsire prin imersie. 9. Electroliza se produce atunci cand apa de diluare a vopselei contine electroliti. 10. Vopsirea electroforetica se aplica in productia de serie mica. Subiectul 5 Tanase Viorel 10p

Vopsirea electroforetica

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii electroforetice: A Vopselele solubile in apa sunt formate Viteza de saturare cu vopsea Pericolul de formare a porilor Bazinul pentru vopsirea electroforetica Pentru alimentarea cu grund proaspat B se ataseaza un bazin secundar se confectioneaza din tabla de otel molecule mari dispersate in mediul apos este foarte redus nu este uniforma pe toate suprafetele

1 2 3 4 5

a b c d e

Tanase Viorel

Vopsirea prin reflux NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin reflux


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare
Subiectul 1 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 30p

1. Vopsirea prin reflux face parte din categoria metodelor de vopsire: a) prin pulverizare; b) prin stropire; c) prin imersie; d) prin tamburare. 2. Cauza obtinerii unei pelicule neuniforme este: a) variatia viscozitatii; b) variatia densitatii; c) variatia temperaturii de lucru. 3. Atmosfera saturata in vaporii dizolvantului evita: a) variatia temperaturii in tunel; b) variatia viscozitatii in zona B a tunelului. 4. La vopsirea in reflux, umiditatea relativa se apropie de : a) 100% ; b) 90% ; c) 50% . 5. In tunel, temperatura este: a) constanta; b) variabila in zonele A,B si C. 6. Viscozitatea vopselei datorita recircularii: a) ramane constanta; b) creste; c) scade. 7. Timpul de mentinere a pieselor in atmosfera saturata de vapori este: a) minimum 1 ora; b) minimum 30 min. ; c) maximum 30 min. 8. Pentru a reduce lungimea tunelului,instalatia prezinta: a) cale dubla de transport; b) viteza de deplasare a pieselor marita. 9. In zona de stropire,bazin este: a) umplut cu grund; b) compartimentat pentru grund si apa de diluare. 10. Instalatia de vopsire prin reflux se caracterizeaza prin: a) automatizare totala; b) productivitate inalta. Subiectul 2 20p Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 2.1 Tanase Viorel 1

Vopsirea prin reflux

Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p

1. La vopsire prin reflux,utilizarea dizolvantilor organici poate determinarea aparitia exploziei. ( ) 2. Vopsirea prin reflux reprezinta o perfectionare a metodei de vopsire prin imersie. ( ) 3. Evitarea pericolului de explozie are la baza utilizarea vopselelor solubile in apa. ( ) 4. Temperatura din tunel este inferioara celei din atelierul de vopsire. ( ) 5. Vopsirea prin reflux reprezinta o varianta superioara a vopsirii prin stropire. ( ) 6. Forta ascensionala a aerului cald mentine atmosfera saturata in zona C a tunelului. ( ) 7. Calitatea peliculei obtinuta prin reflux este superioara celei obtinute la vopsirea prin pulverizare ( ) 8. La vopsirea prin reflux se utilizeaza stabilizatori care au un pret de cost ridicat. ( ) 9. Vopsirea prin reflux asigura o pelicula relativ uniforma ca grosime. ( ) 10. Grundurile solubile in apa manifesta tendinta de spumare. ( )

Subiectul 4 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile corespunzatoare metodei de vopsire prin reflux: A Calitatea peliculei obtinuta prin reflux Circulatia grundului pentru stropire In agentul de stabilizare Stabilizarea peliculei pe o suprafata verticala Vopsirea prin reflux B a b c d e flow-coating adaos de amoniac de la partea superioara catre cea inferioara nu egaleaza pe cea obtinuta prin pulverizare pompa cu roti dintate

1 2 3 4 5

Tanase Viorel

Vopsirea in pat fluidizat NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea in pat fluidizat.


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare
Subiectul 1 10p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire: Vopsirea in pat fluidizat este un procedeu de.......................................... situat la granita dintre............................................................................ si cea cu materiale.................................... Subiectul 2 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 20p

1. Pentru vopsirea in pat fluidizat este necesar ca piesele: a) sa fie incalzite in prealabil; b) sa nu fie preincalzite. 2. Vopsirea in pat fluidizat depinde de urmatorii factori: a) conceptia si forma piesei; b) modul de pregatire a suprafetei; c) alegerea si aplicarea stratului. 3. In timpul fazei de solidificare a peliculei se poate intampla: a) micsorarea grosimii peliculei; b) ruperea peliculei aplicate; c) nu se imtampla nimic. 4. Degresarea suprafetelor supuse vopsirii prin acesta metoda de vopsire: a) reprezinta o prioritate; b) este o operatie obisnuita. 5. Decaparea suprafetelor supuse vopsirii prin aceasta metoda este: a) o problema complexa; b) nu reprezinta o problema deosebita. 6. Dupa operatiile de degresare si decapare se aplica: a) operatia de acoperire cu pelicula de RILSAN; b) operatia de grunduire. 7. Piesele pregatite prin operatiile anterioare sunt supuse incalzirii la: a) temperatura de 1000 C; b) temperatura de 280-4000 C. 8. Pulberea este mentinuta in suspensie prin actiunea: a) unui gratar vibrator; b) aerului comprimat; c) pulberea este pulverizata. 9. Partea inferioara a baii de cufundare se numeste: a) camera de imersie; b) camera de linistire; c) camera de agitare. 10. Timpul de imersare la aceasta metoda este cuprins intre: a) 3-5 min. ; b) 3-5 secunde; c) 35 secunde.

Tanase Viorel

Vopsirea in pat fluidizat

Subiectul 3 20p Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1

Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p

1. Cuva contine pulbere de vopsea aflata in suspensie datorita aerului comprimat. ( ) 2. In contact cu suprafata incalzita a piesei particulele de rasina polimerizeaza. ( ) 3. Vopsirea in pat fluidizat se aplica pentru vopsirea masinilor de spalat,a aparatelor de aer conditionat. ( ) 0 ( ) 4. Prin incalzire la 350-400 C,urmele de grasimi se carbonizeaza. 5. Pentru eliminarea oxizilor se pot utiliza solutii acide de degresare. ( ) 6. Pentru grunduire se recomanda acoperirea suprafetelor prin pulverizare cu pistolul. ( ) 7. Dupa vopsirea in pat fluidizat,piesele se racesc rapid. ( ) 8. Racirea rapida se aplica pentru a obtine acoperiri mate. ( ) 9. La aparitia unor defecte,remedierea se face prin aruncare de pulbere cu mana. ( ) 10. Grosimea pulberii aplicate este cuprinsa intre 25-30 m. ( ) Tanase Viorel 2

Vopsirea in pat fluidizat

Subiectul 5 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metoda de vopsire in pat fluidizat: A 1 2 3 4 5 Vopsitorul are manusi Cand forma piesei este complexa Remedierea se face prin Presiunea pentru fluidizarea baii de pulbere Trecerea aerului comprimat a b c d e B incalzire cu arzator cu flacara de gaz metan proportionala cu inaltimea spatiului pentru pulbere placi de broz microporos tesatura de azbest trebuie agitata usor

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea prin pulverizare.


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa

Subiectul 1

5p

Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice metodei de vopsire: Vopsirea prin pulverizare consta in ......................................sub forma de ............................................ ,care, depunandu-se in aceasta stare, ..................................................................................................... Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Pelicula obtinuta prin pulverizare se deosebeste de cea obtinuta prin pensulare: a) prin grosimea peliculei; b) prin aspectul sau; c) prin urmele lasate . 2. La pistoalele cu alimentare interna exista: a) cupa inferioara; b) cupa superioara; c) nu exista cupa. 3. Dupa modul de alimentare cu vopsea, pistoalele pentru pulverizare sunt: a) prin refulare; b) prin gravitatie; c) prin aspiratie; d) prin presiune. 4. Pistoalele cu alimentare externa necesita alimentare: a) de la o cupa superioara; b) de la o cupa inferioara; c) de la o statie centralizata. 5. Metodele de pulverizare a vopselei sunt: a) pulverizare gravitationala; b) pulverizare pneumatica; c) pulverizare hidraulica; d) pulverizare centrifugala. 6. Caile pentru reducerea viscozitatii materialelor de vopsire sunt: a) incalzirea materialelor de vopsire; b) racirea materialelor de vopsire; c) diluarea materialelor de vopsire. 7. Latimea urmei de vopsea la vopsirea prin pulverizare este: a) intre 20-50 mm; b) intre 200-500 mm. 8. Distanta de pulverizare este cuprinsa: a) intre 15-40 mm; b) 150-400 mm; c) 400-500 mm. 9. Vopseaua se incalzeste inainte de vopsire; a) cu 10 minute inainte; b) imediat inainte de aplicare. 10. Incalzirea vopselei se face in conditii optime utilizand: a) aer cald; b) apa calda. 11. Prin incalzirea materialelor de vopsire :a) se reduce consumul de diluant cu 50-75%; b) se reduce consumul de diluant cu 80-90%. 12. La vopsirea prin pulverizare pneumatica se utilizeaza separator de apa si ulei pentru: a) materialele de vopsire cu impuritati: b) aerul comprimat. 13. La vopsirea prin pulverizare hidraulica : a) se utilizeaza aer comprimat; b) nu se utilizeaza aer comprimat. 14. Pistoalele hidraulice pot fi: a) cu actionare electromecanica; b) cu actionare electromagnetica; c) cu perna de gaz. 15. Pompele hidraulice pentru vopsire sunt: a) cu piston; b) cu sertarase; c) cu pinioane.

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare

Subiectul 3 10p Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Figura 3.1

Figura 3.2

Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. 2. 3. 4.

10p

Prin vopsirea prin pulverizare se obtine o pelicula densa,cu particule fine. ( ) Dimensiunea particulelor depuse prin pulverizare este intre 20-60 m. ( ) Vopsirea prin pulverizare formeaza o ceata de vopsea cu potential de explozie. ( ) Capul de pulverizare este constiutit din ajutaje pentru materialul de vopsire si pentru aerul comprimat ( ) 5. Ajutajele si acul de inchidere se confectioneaza din bronz dur. ( ) 6. Jetul de vopsea are forma eliptica cu varful catre axa pistolului. ( ) 7. Pentru aplatizarea jetului de vopsea ajutajul este prevazut cu mai multe orificii. ( ) 8. Temperatura de fierbere a componentelor volatile trebuie sa fie sub temperatura de incalzire a materialelor de vopsire. ( ) 9. Incalzitorul se plaseaza intre sursa de alimentare a pistolului cu vopsea si pistol. ( ) 10. Pistoalele automate de vopsire prin pulverizare se utilizeaza numai in pozitie fixa. ( )

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare

Subiectul 5 20p Sa se identifice tipurile de pistoale de vopsit prin pulverizare si sa se precizeze elementele componente: Pistol de vopsire prin pulverizare Tip Parti componente

Tanase Viorel

Vopsirea prin pulverizare

Subiectul 6 15p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin pulverizare: A La aplicarea vopselor preincalzite Pulverizarea hidraulica transforma un lichid Pistolul cu perna de gaz Utilizarea pistolului electromagnetic Utilizarea pistolului cu perna de gaz B permite pulverizarea vopselei fara compresor lucrari ocazionale scade concentratia de vapori de dizolvanti lucrari de reparatii in particule pulverizate sub actiunea presiunii

1 2 3 4 5

a b c d e

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Vopsirea electrostatica.
Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare

Subiectul 1 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

30p

1. Metoda consta in pulverizarea particulelor de vopsea; a) incarcate cu sarcini negative; b) incarcate cu sarcini pozitive. 2. Piesa supusa vopsirii electrostatice este legata la: a) polul pozitiv(anod); b) polul negativ(catod). 3. La vopsirea electrostatica,curentul utilizat in instalatie este : a) curent continuu; b) curent alternativ. 4. Tensiunea electrica de alimentare a instalatiei este: a) 60-120 V; b) 60-120 kV. 5. Pentru depunerea optima a peliculei de vopsea este necesara: a) o pulverizare normala; b) o pulverizare cat mai fina. 6. Traiectoriiile particulelor de vopsea sunt influentate de urmatoarele forte: a) forta centrifuga; b) forta centripeta; c) forta electrostatica. 7. Factorii care conduc la o finete ridicata a peliculei depuse sunt: a) viscozitatea mica a vopselei; b) diametrul mic al cupei; c) turatia ridicata. 8. Distanta intre cupa si suprafata piesei este: a) maximum 25 cm; b) minimum 25 cm; c) minimum 25 mm. 9. Vopsirea electrostatica se aplica pentru: a) piese cu configuratie simpla; b) piese cu configuratie complexa. 10. Directia axei cupei la vopsirea electrostatica trebuie sa fie: a) perpendiculara pe suprafata piesei; b) inclinata in raport cu suprafata piesei. 11. Instalatiile utilizate sunt: a) fixe; b) semiportabile; c) portabile. 12. Alimentarea pistolului cu vopsea se face : a) datorita gravitatiei; b) cu aer comprimat; c) cu perna de aer. 13. Pulverizarea vopselei se poate face: a) hidraulic; b) centrifugal; c) pneumatic. 14. Cabina de vopsire electrostatica este prevazuta cu instalatie de stins incendii pe baza de: a) spuma; b) monoxid de carbon; c) dioxid de carbon. 15. La vopsirea electrostatica, consumul de vopsea se reduce fata de vopsirea prin pulverizare: a) cu 3040% ; b) cu 20-30% ; c) cu 50-60%. Subiectul 3 20p Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente ale instalatiei de vopsire:

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica

Figura 3.1

Figura 3.2

Figura 3.3

Figura 3.4

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica

Subiectul 4 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

1. Vopsirea electrostatica este un procedeu cu raspandire relativ restransa 2. Operatia de vopsire electrostatica se executa automat,fara prezenta omului. 3. La instalatiile de vopsire fixe, cupele se rotesc cu turatia de 1300 rot/min. 4. Cand distanta cupa-piesa este prea mica pot sa apara arcuri electrice. 5. La manevrarea pistolului de vopsire,muncitorul trebuie protejat prin covor de cauciuc. 6. Manevrarea pistolului de vopsit electrostatic este usor de realizat. 7. Vopseaua aplicata trebuie sa prezinte punct de aprindere sub 210 C. 8. In locurile ascunse ale unei piese, intensitatea campului electric este maxima. 9. Metoda se recomanda pentru vopsirea pieselor tip plasa,gratar. 10. La vopsirea electrostatica,gradul de imprasitiere prin pulverizare este redus.

Subiectul 5 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la masurile de protectia muncii la vopsire: A 1 2 3 4 5 Vopsirea prin imersie Vopsirea electrostatica Vopsirea prin pulverizare Vopsirea prin pensulare Vopsirea prin tamburare a b c d e B in timpul functionarii,accesul la instalatie este interzis baile sunt prevazute cu capace care se inchid automat jgheaburile de scurgere se vor curata periodic vopsitorul va purta masca impotriva gazelor in halele de lucru sa nu existe surse de aprindere

Tanase Viorel

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire.


Modulul : Vopsirea automobilului Fisa de lucru
Subiect unic 90p Sa se asocieze fiecarui defect de aplicare a materialelor de vopsire, cauzele de aparitie si remedierile care se impun(vezi exemplul): Defectul Pelicula nu are capacitate de intindere dupa pensulare sau dupa pulverizare. Aspect Cauze -viscozitate prea mare; -diluant prea volatil; -temperaturi de lucru prea scazute; -pensula nepotrivita; suprafata piesei este prea aspra; -suprafata are umiditate 2 necorespunzatoare. -viscozitate prea mare; -volatilitate prea mare a diluantului; -temperatura prea scazuta. -viscozitate prea mica; -temperatura piesei, a vopselei prea ridicata; -s-a aplicat un strat prea gros. Remedieri -se omogenizeaza vopseaua; se va reclama furnizorului.

1 Vopseaua se intinde greu cu pensula: nu trece usor de pe pensula pe piesa 2 Pelicula are o slaba capacitate de acoperire

-se va dilua; -se schimba diluantul cu altul mai putin volatil; -se respecta temperatura prescrisa. -se va dilua; -se va utiliza diluant cu volatilitate scazuta; -produsele de vopsire se tin in camere de tempera-re; -se incerca pensule cu par mai tare sau moale; -se va slefui suprafata; -produsele se usuca 2 inainte de vopsire. -se va aduga vopsea proaspata,concentrata; -se va regla temperatura; -se va aplica un strat mai subtire. 1

3 Pelicula are un aspect zgrunturos( in special pentru nitrolacuri). 4 Tanase Viorel -s-a sedimentat pigmentul; -pigmentul are slaba capacitate de acoperire;

Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire

Pelicula prezinta scurgeri si perdele

5 Pelicula prezinta defectul coaja de portocala la vopsirea prin pulverizare. 6 Existenta basicilor sub pelicula de vopsea.

-viscozitatea prea ridicata; -distanta prea mare dintre pistol si piesa; -presiunea aerului comprimat este prea mica; -volatilitatea prea mare a diluantului. -vopseaua este murdara; -atmosfera impurificata cu praf.

-se va utiliza diluant mai putin volatil; -se va reduce distanta de pulverizare; -se va normaliza temperatura de lucru.

-se vor filtra materialele de vopsire; -se va lucra in conditii lipsite de praf; -se vor intretine corespunzator sculele. -se va dilua; -se va reduce distanta de pulverizare; - se va mari presiunea; -se va trece la un diluant mai putin volatil; -se va urca temperatura; se va aplica o pelicula mai plina. -se va sterge suprafata si se va usca; -se va filtra aerul.

-volatilitatea prea mare a diluantului; -distanta de pulverizare prea mare; -temperatura de vopsire prea ridicata.

7 Pelicula prezinta impuritati, avand uprafata aspra. 8 Pelicula se inalbeste( pentru nitrolacuri). -s-a aplicat vopsea pe suprafata umeda; -aerul comprimat contine apa. 9 Pe pelicula exista pete uleioase. 10 Pelicula se exfoliaza sau are o slaba aderenta,zgarieturi
11

-aerul comprimat contine ulei.

-se va pregati suprafata in mod corespunzator.

-suprafata este pregatita necorespunzator; -atmosfera din vopsitorie este prea umeda; -temperatura prea scazuta

-se va filtra aerul.

-urcand temperatura,defectul dispare

Tanase Viorel

Metodele de vopsire.Analiza comparativa NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Metodele de vopsire.Analiza comparativa.


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 Plasati metodele de vopsire in schema prezentata mai jos: 20p

Vopsirea prin intindere Vopsirea prin imersie Vopsirea prin stropire

Tabel ajutator ? Vopsirea prin imersie Vopsirea prin stropire Vopsirea prin pensulare Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin reflux Vopsirea prin tamburare Vopsirea electrostatica

Vopsirea prin pulverizare Vopsirea prin pulverizare Vopsirea electroforetica Vopsirea prin valtuire

Subiectul 2 30p Identificati sculele,dispozitivele si instalatiile utilizate la aplicarea materialelor de vopsire pe suprafetele metalice, analizand imaginile si schitele prezentate mai jos(aduceti precizari suplimentare legate de domeniul de utilizare):

Tanase Viorel

Metodele de vopsire.Analiza comparativa

Schita( imaginea)

Metoda de vopsire

Recomandari

Tanase Viorel

Metodele de vopsire.Analiza comparativa

Tanase Viorel

Metodele de vopsire.Analiza comparativa

Subiectul 3 Introduceti in fiecare casuta caracteristicile specifice fiecarei metode de vopsire. Vopsirea electroforetica Vopsirea prin pensulare Vopsirea prin tamburare Vopsirea prin valtuire Vopsirea prin imersie Vopsirea prin stropire Vopsirea in pat fluidizat

40p Vopsirea prin reflux Vopsirea prin pulverizare

Criteriul de comparatie

Productivitate Norme de securitate a muncii Pretul de cost al instalatiei Consumul de materiale de vopsire Aria de aplicabilitate Nivel de pregatire profesionala Calitatea peliculei de vopsea Prezenta defectelor de vopsire Raport calitate/pret operatie Grad de automatizare

mare (1) mijlocie (2) mica (3) toxicitate (1) explozie (2) boala profesionala (3) mare (1) mijlociu (2) redus (3) mare (1) mijlociu (2) redus (3) mare (1) mijlocie (2) redusa (3) mare (1) mijlociu (2) redus (3) f. buna (1) buna (2) satisfacatoare (3) mare (1) medie (2) redusa (3) favorabil (1)(2/1) mediu (2)(1/1) redus (3)(1/2) mare (1) mediu (2) redus (3)

Tanase Viorel

Vopsirea electrostatica 4

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele


Modulul : Vopsirea automobilului Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 10p Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice operatiei de uscare: Uscarea reprezinta.......................................................... din stare lichida ................................., cu formarea .......................................elastice si rezistente. Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Daca , prin uscare, peliculele isi modifica compozitia chimica, atunci se numesc: a) transformabile; b) netransformabile; c) semitransformabile. 2. Uscarea in cuptor a peliculelor transformabile se face la temperatura de : a) 120-1500 C ; b) 60-800 C. 3. Uscarea accelerata a peliculelor se poate face prin: a) convectie; b) radiatie; c) radiatie-convectie. 4. Incalzirea cuptoarelor prin inductie utilizeaza: a) curenti de intensitate electrica mare; b) curenti de inalta frecventa. 5. Uscarea prin inductie prezinta urmatoarele avantaje: a) se reduce timpul de uscare; b) se reduce porozitatea peliculei; c) se obtine o uscare uniforma. 6. Instalatia utilizata la uscare prin inductie cuprinde: a) cuptor de uscare; b) dulap de uscare; c) convertizor. 7. Cuptorul de uscare de la uscarea prin inductie are forma : a) unei camere de uscare; b) unui tunel; c) unui dulap de uscare. 8. La uscarea prin convectie, caldura este transmisa de : a) un mediu solid; b) un mediu gazos(aerul) . 9. Circulatia caldurii la uscarea prin convectie este : a) naturala; b) fortata; c) semifortata. 10. La cuptoarele-camera cu actiune periodica, agentul termic este: a) aburul; b) apa calda; c) curentul electric. 11. La uscarea in cuptoare cu actiune continua, operatia cuprinde: a) uscarea initiala; b) uscarea intermediara; c) uscarea principala; d) uscarea finala. 12. Uscarea peliculelor prin radiatie utilizeaza: a) radiatii X; b) ultrasunete; c) radiatii infrarosii. 13. Uscarea peliculei prin radiatii se realizeaza : a) dela partea inferioara a piesei in sus; b) de la partea superioara a piesei in jos. 14. Gradul de absorbtie al radiatiilor infrarosii depinde de : a) grosimea peliculei de vopsea; b) culoarea peliculei de vopsea; c) luciul peliculei de vopsea. 15. La uscarea prin radiatie: a) se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula: b) nu se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula. 16. In functie de sursa de radiatie se utilizeaza; a) rezistoare electrice de mare putere; b) becuri cu incandescenta; c) arzatoare de gaze. 17. Cuptoarele utilizate la uscarea peliculelor aplicate pe lemn transmit caldura: a) prin radiatie; b) prin convectie. 18. Temperatura dezvoltata la uscarea peliculelor aplicate pe lemn este: a) 1000 C; b) 600 C. 19. Racirea pieselor nemetalice acoperite cu pelicula de vopsea se face: a) lent; b) rapid; c) natural.

Tanase Viorel

Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele

Subiectul 2 Sa se identifice instalatia din imaginea de mai jos,precizandu-se destinatia sa:

10p

Figura 2.1 Subiectul 3 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

20p ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

1. Uscarea peliculelor prin conductie se aplica la piese de rotatie. ( 0 2. Temperatura pieselor, la trecerea lor prin cuptor cu conductie poate sa ajunga la 200-300 C.( 3. La uscarea prin convectie,gazele arse se evacueaza integral. ( 4. In cuptoarele-camera, piesele se misca permanent. ( 5. Cuptoarele tunel cu functionare in paralel se mai numesc cu parcurs dublu. ( 6. Cuptoarele tunel nu au niciodata ambele guri deschise. ( 7. Razele infrarosii sunt mai penetrante decat cele luminoase. ( 8. Razele infrarosii,prin actiunea lor, modifica modul de intarire al peliculelor. ( 9. La utilizarea radiatiilor calorice, temperatura dezvoltata este mai mica de 5000 C. ( 10. Cuptoarele incalzite cu gaze au spatiul de ardere izolat de atmosfera cuptorului. (

Subiectul 4 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metodele de uscare ale peliculelor de vopsea: A Cuptoarele de uscare pentru autobuze Metodele de aplicare ale voselei de remaniere Cuptorele mobile se construiesc La arzatoarele cu gaz,dozajul gaz-aer Cuptoarele mobile se utilizeaza B a b c d e panouri se recunoaste dupa culoarea albastruie uscarea autobuzelor si troleibuzelor tipul tunel continuu vopsirea cu pensula sau pulverizarea

1 2 3 4 5

Tanase Viorel

Teste HTML

Tanaviosoft 2009

Protectia anticorosiva a suprafetelor

Vopsirea automobilului

Metode de vopsire

Vopsirea prin imersie

Vopsirea prin pulverizare

Metode de uscare a peliculelor de vopsea

TANASE VIOREL 2009

AUXILIARE CURRICULARE

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

AUXILIARR CURRICULAR

clasa a XI-a

DOMENIUL:MECANIC CALIFICAREA:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO NIVELUL:2

MODULUL :Proecia anticoroziv a suprafeelor


2005

AUTOR: Prof.Mariescu Ileana , Grup colar Industrial AUTO Timioara

CONSULTAN: Dana Stroie- expert CNDIPT Angela Brlean-expert local

Modulul:Protecia anticoroziv

Cuprins

I INTRODUCERE.3 I.1 ARGUMENT.....3 I.2 COMPETENE.....4 I.3 OBIECTIVE........ .4 II MATERIALE DE REFERIN......6 II.1 FIA DE DOCUMENTARE mecanismul de aciune al coroziunii..................................................................................................................6 II.2 FIA DE DOCUMENTARE : metode de protecie anticoroziv......................................7 II.3 FIA DE DOCUMENTARE : pregatirea suprafeelor......................................................9 II.4 FIA CONSPECT: acoperiri de protecie........................................................................11 II.5 FIA DE DOCUMENTARE : protecie a muncii...........................................................13 II.6 FIA DE DOCUMENTARE : caz practic.......................................................................13 II.7 FIA DE DOCUMENTARE : exemplu de acoperire......................................................16 II.8 FIA DE DOCUMENTARE : zone de antifonare...........................................................17 II.9 BORDEROU DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE................................................18 II.10 GLOSAR DE TERMENI- CUVINTE CHEIE...............................................................19 III. ACTIVITAI PENTRU ELEVI...................................................................................................20 III1 FIA DE DESCRIERE A ACTIVITII.......................................................................20 III 2 ACTIVITI pentru elevi Aplicaii A 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10...............................................................................................21 Aplicaii B :1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11.........................................................................................27 IV. SOLUII I SUGESTII METODOLOGICE..............................................................................36 V. BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................39

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

-3-

Modulul:Protecia anticoroziv

I NTRODUCERE I.1.ARGUMENT
Acest material este destinat profesorilor i elevilor colii de Arte i Meserii, care se pregtesc s devin lucrtori in domeniul tinichigiu-auto, de nivel 2(clasa a XI-a). El conine sarcini de lucru care constau n: 1. cutarea de informaii utiliznd diferite surse (manuale, documente, standarde:EN, SR, STAS-uri, pagini de Internet); 2. rezolvarea de exerciii i desfurarea unor activiti; 3. ntocmirea unui portofoliu coninnd toate exerciiile rezolvate i activitile desfurate. Portofoliul trebuie s fie ct mai complet pentru ca evaluarea competenelor profesionale s fie ct mai adecvat.

Foarte important! Inainte de a trece la rezolvarea exerciiilor i/sau a activitilor propuse, se va citi cu atenie sarcina de lucru,i se va face o documentare. Elevii vor fi sprijinii s rezolve sarcina de lucru, solicitnd sprijinul profesorului sau a maistrului instructor . Profesorul i maistrul instructor vor ine evidena exerciiilor care au fost rezolvate i a activitilor care au fost desfurate i vor evalua progresul realizat. Obs:Materialul de fa nu acoper toate competenele, recomandm distinilor dascli s consulte S.P.P.-ul ca material de baz.

Numr ore pe an: 58 29 teorie 29 instruire practic

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

-4-

Modulul:Protecia anticoroziv

I.2.COMPETENE
Tabel de corelare a competenelor cu criteriile de performan (SPP) Titlul unitii Competena 6.10.1 Indic tipurile de coroziune 6.10 Protectia anticoroziv a suprafeelor Criterii de performan (a) Precizarea factorilor generatori de coroziune (b) Indicarea formelor de manifestare a coroziunii (c) Caracterizarea tipurilor de coroziune (a) Identificarea tipurilor de acoperiri (b) Descrierea tehnologiei de acoperiri metalice (c) Precizarea procedeelor de metalizare (a) Stabilirea factorilor de risc (b) Alegerea metodei de protecie anticoroziv (c) Executarea proteciei anticorozive prin vopsire

6.10.2 Precizeaz metodele de protecie anticoroziv 6.10.3 Efectueaz operaii de limitare a coroziunii

I.3 OBIECTIVE :
Identificarea coroziunii n cazuri concrete; Respectarea indicaiilor fabricantului (autoturismului) privind alegerea metodelor de protecie anticoroziv; Cunoaterea i utilizarea corect a sculelor, utilajelor i a mijloacelor de control; Respectarea normelor de protecie a muncii n strnsa legtur cu legislaia n vigoare; Respectarea indicaiilor privind protecia mediului.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

-5-

Modulul:Protecia anticoroziv

II.MATERIALE DE REFERIN

II 1. FISA DE DOCUMENTARE 1
Mecanismul de aciune al coroziunii Forma de coroziune

Cratere de impact

Ploaie acid

Excremente de psri

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

-6-

Modulul:Protecia anticoroziv

II.2. FIA DE DOCUMENTARE:METODE DE PROTECIE ANTICOROZIV


n tabelul urmtor se recomand cteva metode de protecie anticoroziv(n cazul coroziunii materialelor metalice).
Forma Tipul Mecanismul Agenii corozivi i condiii necesare Locuri unde apare frecvent Metode de protecie anticoroziv

2 Chimic + electrochimic

3 Apare pe suprafee metalice mari. Poate aciona pe cale umed sau uscat. Este produs fie de un proces de coroziune chimic, fie unul electrochimic

galvanic

Dou piese realizate din material diferit

4 5 Temperaturi Elemente de ridicate caroserie sudate Condensate Aripi, contracare aripi, capote, ui creeaz posibilitatea apariiei unor pile de coroziune ntre dou puncte ale suprafeei Stropiri accidentale cu ap Atac chimic Suportul bateriei (acid de la de baterii etc.) acumulatoare Orice lichid Diferite locuri bun conductor, ridicarea temperaturii

6 Vopsire Tratamente termice Vopsire, refacerea proteciei peliculare galvanice sau cu straturi subiri. nlocuirea pieselor metalice cu altele din materiale plastice. Neutralizare, curire i vopsire.

Coroziune uniform

Pitting Apar procese Soluiile de (punctiform) corozive pe sare de suprafee buctrie foarte mici iniial

Exfoliere

Bici pe suprafaa metalic

Oxigenul, electrolii

Introducerea unui material izolator, sub form de aib, garnitur sau pelicul. nlocuirea uneia din piese cu material plastic Aripi sau contra- O bun curire aripi, capote, continu a podele ui, suprafeelor. acoperiuri, Suprafee cat mai protecii, lucioase. praguri. Vopsire Alegerea altor materiale mai rezistente. Piese de Aplicarea aluminiu i tratamentului aliajele sale termic sau
-7-

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Coroziune localizat

Modulul:Protecia anticoroziv

Selectiv

Fisurativ

Eroziune

Corodarea i solubilizarea unui element metalic dintr-un aliaj metalic. Sensibilitatea materialelor metalice difer, dup rezistena la coroziune a unei pelicule fine de oxid inert, format n contact cu aerul Apare n prezena unui mediu corodant

Presupune existena unui aliaj dar i a unui electrolit Nu apare n orice combinaie metal-agent coroziv.

Aliaje ale Zn ca alamele

nlocuirea aliajului Nu se vor folosi aliaje sensibile

Garnituri , aibe, mbinri filetate, unde apar fisurri ale stratului de vopsea.

Folosirea unor aliaje speciale (ex. oeluri inoxidabile, aliaje cu titan etc.) Curiri periodice

Lichide corozive, particule solide care lovesc suprafeele Proporie insuficient a unui compus chimic

Aripi , podea, Radiator, bar,ornamente, piese n micare

Intercristali n

Transcristalin

Atac coroziv pe direcii prefereniale la marginea grunilor metalici, apar ciupituri Apar n urma aciunii unei tensiuni mecanice

Piese de motor

Utilizarea unor materiale mai dure Acoperiri cu protecie coroziv Curiri periodice bine executate Tratamente termice; nlocuirea pieselor;

Piese de angrenaje, piese mbinate prin nurubare sau nituire

Diminuarea solicitrilor mecanice i a celor corozive. Alegerea aliajului i a condiiilor de elaborare corespunztoare

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

-8-

Modulul:Protecia anticoroziv

II 3. FIA DE DOCUMENTARE:PREGTIREA SUPRAFEELOR MATERIALELOR METALICE


Pregtirea suprafeelor materialelor metalice: Scop: ndeprtarea petelor de rugin underelor bavurilor straturilor vechi de vopsea impuritilor

Metode de curire a materialelor metalice: manual (scule:rzuitoare, perii srm, polizoare, abrazivi)

Suport abraziv

Hrtie

Rondele abrazive

Burei abrazivi

Hrtie abraziv

Discuri lamelare frontale

Burei abrazivi

Rol

Hrtie abraziv

Rondele pe suport pnz

Tabel abrazivi ( burei, rol, hrtie abraziv)

mecanic sablarea cu nisip - se folosete pentru piese laminate, turnate i forjate. sablarea cu alice tobare uscat tobare umed

chimic(decaparea)-scop ndeprtarea straturilor de oxizi cu acid sulfuric(n tobe rotative, prin imersie) cu acid clorhidric cu detergeni degresarea-scop: ndeprtarea materiilor grase saponificabile cu solveni alcalini

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

-9-

Modulul:Protecia anticoroziv

Compoziia soluiei Hidroxid de sodiu Na OH Regimul de lucru -temperatura de lucru, 0C -durata de imersie, min Utilizri

Reeta I 70-100 80-90 10-20

g/l

Reeta II 50-70 80-90 15-40

g/l

Reeta III 10-20 80-90 20-30

g/l

Piese de oel foarte murdare

Pentru degresarea pieselor de oel

Pentru degresarea pieselor din cupru i aliaje de cupru foarte murdare

Observaie: tabelul de mai sus constituie un exemplu, n literatura de specialitate sunt date toate reetele de degresare cu regimurile de lucru aferente. prin imersie cu degresare electrolitic splare (imersie, pulverizare) uscare (natural, artificial) Metode de curire a materialelor metalice neferoase: manual (scule:rzuitoare, perii srm, polizoare)

Perie srm mecanic

Flex sablarea cu nisip sablarea cu alice tobarea uscat tobarea umed

Maina lefuit

degresarea cu solveni organici hidrocarburi combustibile(benzina, petrolul, white spirt) prin tergere prin imersie

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 10 -

Modulul:Protecia anticoroziv

jet de solveni cu vapori obs . se vor respecta: regimul de lucru i NTSPM n funcie de: - materialul de curat - metoda utilizat - utilajul folosit

II.4. FIA CONSPECT: ACOPERIRI DE PROTECIE


Clasificarea metodelor de protecie mpotriva coroziunii

zincare

nichelare

cadmiere

Acoperiri de suprafa

cromare

stanare

1.Piese metalice -acoperiri de suprafa-protecie prin pelicule de oxizi, -protecie prin vopsire,
Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 11 -

Modulul:Protecia anticoroziv

-protecie prin fosfatare, -protecie prin inhibitori. 2.Materiale plastice -protecie cu antioxidani, -protecie prin absorbani cu raze ultraviolete -protecie cu stabilizatori de temperatur.

3.Alte materiale(lemn, sticl, cauciucuri). Cele mai utilizate metode de acoperiri metalice : 1. Acoperiri cu zinc -galvanizare -zincrometalizare -electrozincare 2. Acoperiri aluminiu -zinc 3. Acoperiri aluminiu - siliciu-zinc(55%-1,6%-43,4%) 4. Acoperiri cu zinc-aluminiu-siliciu-pamanturi rare(94,5%-5%-0,5%) Cele mai utilizate metode de acoperiri nemetalice : Acoperiri ale prilor inferioare (pasajul roilor, interioarele aripilor, etrierele uilor, taloanele aripilor) se face cu vopsele pe baz de cauciuc sau vinilice. Ceara de caviti pentru protecia corpurilor goale protecie mpotriva umezelii. Etanatori utilizai la toate articulaiile i mbinri, n compartimentul motor i la partea fa a caroseriei, la corpul suspensiilor, n golurile farurilor, la nchiderea capotelor, portierelor, la planeu, la plafon,etc.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 12 -

Modulul:Protecia anticoroziv

II.5. FIA DE DOCUMENTARE: SIMBOLURI DE PROTECTIA MUNCII UTILIZATE LA PROTECIA ANTICOROZIV

Principalele semne de protecie a muncii n cazul proteciei anticorozive:

Exploziv

Toxic

Oxidant

Nociv

Inflamabil

Coroziv

Iritant

II.6. FIA DE DOCUMENTARE: CAZ PRACTIC DE DE PROTECTIE ANTICOROZIV LA AUTOTURISMUL CIELO


Materiale pentru aplicarea substanelor anti-corozive

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 13 -

Modulul:Protecia anticoroziv

Pistoale pentru aplicarea substanelor anti-corozive

Operaii 1.Pregtirea suprafeei pentru reparaie

2. Se aplic masticul NOT: Se aplic masticul dup operaia descris la punctul 4.

3. Se cur suprafaa pe care a fost aplicat masticul.

4. Se aplic grundul.

Protecie anticoroziv pentru un autoturism Cielo Scule-Materiale Procedee Observaii Dispozitiv de lefuire Se cur suprafaa i hrtie abraziv cu dispozitivul de nr.80. lefuire i hrtie abraziv nr. 80. Se cur cu cear i se degreseaz. Epoxi-mastic. Dac este necesar se aplic mai multe Preparai starturi subiri. masticul i ncercai s aplicai ntritorul stratul uniform, fr respectnd guri. indicaiile Pentru fabricantului. preparare Mastic, poliester, consultai rain. recomandrile Umplutur caroserie. fabricantului Dispozitiv de lefuire lefuii suprafaa cu i hrtie abraziv dispozitivul de nr.80, nr.120, nr.240 lefuire i hrtie cear i substane abraziv nr.80, apoi pentru degresare. cu hrtie abraziv nr.120, apoi cu nr.240. Se cur cu cear i substane pentru degresare. Epoxi-grund i Se aplic 2-4 Se pulverizeaz ntritor. straturi, ntre pentru o grosime
- 14 -

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:Protecia anticoroziv

NOTE: Se aplic pe suprafaa neacoperit i suprafaa cu mastic. 5. lefuii i curai ntreaga suprafa cu grund.

Se prepar respectnd indicaiile fabricantului

Dispozitiv de lefuire i hrtie abraziv nr.400 cear i substane pentru degresare

aplicri se las suficient timp. Se usuc forat la 60-70C pentru cel puin 30 minute. Se cur suprafaa cu dispozitivul de lefuire i hrtie abraziv nr. 400. Se cur cu aer comprimat. Se cur cu cear i substan de degresare. Se aplic 2-4 straturi, ntre aplicri se las suficient timp. Se usuc forat la 60-70C pentru cel puin 30 minute. Se lefuiete suprafaa cu mna cu hrtie abraziv nr.240 pn cnd este nivelat. Se lefuiete ntreaga suprafa pentru reparat cu hrtie abraziv nr.320-600. Se cur cu cear i substane de degresare. Se aplic 2-4 straturi, ntre aplicri se las suficient timp. Se usuc forat la 60-70C pentru cel puin 30 minute.

de 30-35 microni.

6. Se acoper ntreaga suprafa cu grund.

Poliester / ureatic rin grund Se prepar respectnd indicaiile fabricantului Dispozitiv de lefuire i hrtie abraziv nr.240, nr.320, nr.400, nr.600 cear i substane pentru degresare.

Se pulverizeaz pentru o grosime de 30-35 microni.

7. lefuii i curai ntreaga suprafa

8. Se acoper ntreaga suprafa cu vopsea.

Acrilic ureatic rin, vopsea, ntritor. Preparai vopseaua respectnd indicaiile fabricantului

Se pulverizeaz pentru o grosime de 40-50 microni.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 15 -

Modulul:Protecia anticoroziv

II.7. FIA DE DOCUMENTARE: EXEMPLU DE ACOPERIRE ANTICOROZIV

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 16 -

Modulul:Protecia anticoroziv

II.8. FIA DE DOCUMENTARE: ZONE DE ANTIFONARE

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 17 -

Modulul:Protecia anticoroziv

II.9 BORDEROU DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE

Nr. crt.

Operaia

Nr. max de pun cte

Nr. de puncte acordate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PROTECIA MUNCII - inut de lucru 10 p -respectarea legislaiei 10 p privind protecia muncii OPERAII TEHNOLOGICE - documentarea - operaii pregtitoare - alegerea sculelor - alegerea materialelor - aplicarea anticorozivului -controlul 10 p 10 p 10 p 10 p 10 p 20 p 10 p 3h 100 p 10

3 4 5 6

Punctaj oficiu TIMPUL DE LUCRU TOTAL PUNCTE NOTA ACORDAT

Tema lucrrii: _____________________________________________________ Elev_________________ _______________________________ Examinator: ___________________________________________ Tema lucrrii: __________________________________________ Timp de lucru normat: ____________________________________

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 18 -

Modulul:Protecia anticoroziv

II .10. GLOSAR DE TERMENI, CUVINTE CHEIE


Cuvinte
Degresare Sablare Tobare Solveni alcalini Materii grase saponificabile Decaparea undere Galvanizare Condensate Reacii chimice Reacii electrochimice Cratere de impact Ploaie acid Lonjeron Abrazivi Imersie Solveni organici Zincare Nichelare Cadmiere Cromare Stanare Fosfatare Inhibitori Pasivare Explicaii =ndeprtarea grsimilor =Curare(aciune abraziv a particulelor de nisip) =Curare prin rostogolire (piese mici) =Substane care dizolv (ex. apa) =Substane care neutralizeaz acizii i au caracter bazic =Materii din care se poate obine spun =Curarea oxizilor =Stropi de sudur =Acoperire cu Zn sau alte metale pentru a mri rezistena la coroziune =Apare n zonele nchise sub form de vapori de ap(umezeal) =Transformri chimice pe care le sufer substanele =Transform energia chimic n energie electric =Coroziune accentuat n urma impactului =Ploaie care conine substane corozive, de obicei n apropierea marilor centre metalurgice, siderurgice etc. =element a cadrului automobilului =particule dure i coluroase pe suport de hrtie, fibre sau pnz =Scufundare =Substane ce conin carbon i hidrogen(hidrocarburi) =Acoperire cu un strat subire de Zn a unui metal, urmat de pasivare =Acoperire cu un strat de Ni a pieselor din Oel =Depunere de Cd pe un strat de 5-20 m urmat de pasivare =Acoperire cu Cr , crete rezistena la solocitrile mecanice =Acoperire prin imersie n baie de Sn =Pretratare a pieselor cu o soluie apoas de acid fosforic, fosfat de Zn, de Fe i de Mn =Substane care ncetinesc procesul de coroziune =Acoperire cu un strat protector, aplicate pieselor din Zn, Al Cu i aliajelor.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 19 -

Modulul:Protecia anticoroziv

III ACTIVITII PENTRU ELEVII

III 1.FIA DE DESCRIERE A ACTIVITII


Lista de mai jos poate fi prima fi din portofoliul dumneavoastr .

Titlul unitii Exerciiul de competen


1 2 3 6.10.1 Indic tipurile de coroziune 4 5 6 7

SUBIECT/OBIECTIV
Definiia coroziunii Pagubele produse de coroziune Cauzele degradrii corosive la autovehicule Tipurile de coroziune cunoscute Mecanismul producerii coroziunii

REZOLVAT

Recunoaterea zonelor prefereniale de apariie a coroziunii la diferite caroserii 6.10.2 Precizeaz metodele de protecie anticoroziv 6.10.3 Efectueaz operaii de limitare a coroziunii 1,2,3,4,5 6,7, 8,9,10 11 Fd 6 Fd 9 Cele mai utilizate metode de protecie coroziv Clasificarea metodelor de protecie coroziv Pregtirea suprafeelor Protecie anticoroziv Cielo Protecie anticoroziv

____________________ ________ UNITATE PROMOVAT CU SUCCES _________ Semntura evaluatorului


Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Semntura candidatului ____________________

Data

Data

- 20 -

Modulul:Protecia anticoroziv

Datele candidatului sunt incluse pe aceast fi pentru a fi folosite la ntocmirea registrelor CPN, fia evideniind exerciiile realizate i datele relevante.

IDENTIFICAREA FACTORILOR CE DETERMINA APARIIA COROZIUNII


III.2 APLICAII A
EXERCIIUL nr. 1 Completai spaiile libere din enunul de mai jos: Coroziunea este un ir de reacii .............. i electrochimice ce determin .................. materialelor. EXERCIIUL nr. 2 ncercuii cifrele intrui din coloana A n tabelul de mai jos. PAGUBE DATORATE COROZIUNII Nefolosirea continu a autovehiculului Micorarea gradului de siguran Inlocuirea sau repararea pieselor corodate Mrirea gradului de oboseal a conductorului auto Scderea rezistenei materialelor metalice a diferitelor piese Uzarea materialelor plastice Protecie anticorosiv suplimentar (prin retuuri i consolidri) A 1 2 3

5 6 7

ATENTIE! Timp de lucru 15 min. Elevii care rezolva exerciiul nainte de expirarea timpului stabilit,vor avea acces la calculator pentru a aranja sub forma tabelar exerciiul 2 .

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 21 -

Modulul:Protecia anticoroziv

EXERCIIUL nr. 3 Indicai in urmtorul tabel cauzele degradrii corosive la autovehicule: CAUZA DEGRADRII 1 2 3 suspensii solide 4 5 LOCUL DE ACIUNE AL COROZIUNII Fisuri, mbinri elastice, praguri, aripi Ornamente, bare de protecie Roi, praguri Podele, aripi Perei dubli, ui, caroserie

EXERCIIUL nr. 4

Enumerai tipurile de coroziune cunoscute: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Coroziunea chimic Coroziunea salin

Coroziunea de contact

EXERCIIUL nr. 5

Combaterea coroziunii chimice se face prin: a)........................ b)......................... c)..........................

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 22 -

Modulul:Protecia anticoroziv

EXERCIIUL nr. 6

Notai sub fiecare din figurile urmtoare cifra coraspunztoare din lista de mai jos.

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Tip de coroziune coroziune sub tensiune coroziune uniform coroziune punctiform coroziune transcristalin coroziune continu neuniform coroziune de tip bimetal Eroziune coroziune la oboseal coroziune de suprafa coroziune transcristalin coroziune produs de picturi atac coroziv la un material feros

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 23 -

Modulul:Protecia anticoroziv

EXERCIIUL nr. 7 a.Ce presupune coroziunea chimic si ce legatur are cu figurile urmtoare:

A B ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ...........................................................................................................................................

b.Comparai coroziunea chimica cu cea electrochimic.............................................................................................................................................. ...........................................................................................................................

c. Combaterea coroziunii electro-chimice se face prin: a) ..............................................................

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 24 -

Modulul:Protecia anticoroziv

FIA DE LUCRU 1 : FORME DE MANIFESTARE A COROZIUNII


Indicai sub fiecare figur zonele unde consideraii c apare coroziunea.

1.......................

2.........................

3............................

4.............................

5.............................

6...............................

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 25 -

Modulul:Protecia anticoroziv

FIA DE LUCRU 2 : CENTRE DE APARITIE A COROZIUNII

n tabelul de mai jos potrivii coloana A (fig. de mai sus) cu denumirile din coloana B (dup model). Lucrai pe grupe de 4 elevi.

A 1-7 8 9, 10,11 12 13,14 15 16 17 18 19-20 21

B Lonjeron stnga , dreapta

REALIZAT

Pasaj tecere roat fa

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 26 -

Modulul:Protecia anticoroziv

APLICAII B
EXERCIIUL nr. 1 Precizai ordinea operaiunilor de realizat la pregtirea unei piese noi: Poz. A B C D E F G H operaiune lefuire Eliminarea zgrieturilor, i a micilor denivelri Aplicarea culorii Curat, suflat i degresat Curare, suflare degresare Camuflare Aplicarea grundului de pregtire Curare, suflare, degresare 7 8 1 Ordinea

EXERCIIUL nr. 2 Scriei asocierile dintre cifrele din coloana A i literele corespunztoare din coloana B. Coloana A Coloana B 1. 2. 3. 4. Material de etanare Tabl de alam Tabl de oel Cristal securizat a) geam lateral b) cutie de cri c) cheder d) radiator de rcire e) lonjeron

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 27 -

Modulul:Protecia anticoroziv

EXERCIIUL nr. 3 Studiai cu atenie figura urmtoare. Completai dreptunghiurile goale din figur cu cifrele corespunztoare: 1-arip 2-cadru u 3-u fa 4-u spate 5-interiorul uilor fa spate

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 28 -

Modulul:Protecia anticoroziv

EXERCIIUL nr. 4

Studiind fia de documentare 6, noteaz la ce se utilizeaz pistolul din figura de mai jos?: ..................................................................

EXERCIIUL nr. 5 Pregtirea suprafeelor pentru antifonare presupune: a. b. c. d. acoperirea cu rini grunduirea, lefuirea i uneori chituirea curarea mecanic i chimic, degresarea decapare i lefuire

EXERCIIUL nr. 6 Grupai pe dou coloane A-acoperiri metalice, B-acoperiri nemetalice urmtoarele: 1.Etanatori anti-reactivi, 2. chituri i adezivi, 3.acoperire cu aliminiu-zinc, 4.acoperire cu zinc, 5 galvanizare cu aluminiu, 6.ceruiri ale cavitilor. A-acoperiri metalice B-acoperiri nemetalice

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 29 -

Modulul:Protecia anticoroziv

EXERCIIUL nr. 7 n figura de mai jos este dat echipamentul utilizat la protecia anticoroziv Denumii cel puin 7 elemente.

Nr.crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Echipament de protecie a muncii

realizat

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 30 -

Modulul:Protecia anticoroziv

EXERCIIUL nr.8 n tabelul de mai jos sunt date trei polizoare utilizate la protecia anticoroziv.

3 Stabilii legtura cu micrile pe care le fac , notate cu A,B,C conform schemei de mai jos:

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 31 -

Modulul:Protecia anticoroziv

EXERCIIUL nr. 9 n tabelul de mai jos sunt date dou polizoare utilizate la protecia anticoroziv. Stabilii care este 1.pneumatic i care 2.electric, preciznd cnd le-ai utilizat.

realizat

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 32 -

Modulul:Protecia anticoroziv

EXERCIIUL nr.10 n tabelul de mai jos sunt date: 1-aspiratorul,2- aspiratorul mobil i 3centrala de aspiraie. Realizai corespondena dintre cifre i litere.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 33 -

Modulul:Protecia anticoroziv

FIA DE LUCRU: UNITATE DE REZINCARE


n figura de mai jos identificai o unitate de rezincare format din: Generator de 12V Garnitura de anozi de diferite diametre13,15 Garnitura de port- anod Cabluri de conexiune, negru(-), rou(+) Gleata de plastic pentru acoperirea soluiei de zinc Garnituri de absorie pentru anozi Sticle pentru soluia de zinc

Lucrai pe grupe(4 elevi) de lucru. Primii care ncheie identificarea vor avea acces la calculator.

EXERCIIUL nr.11 n imaginea de mai jos sunt date trei procedee de aplicare a anticorozivului 1aplicare manual, 2-pulverizare, 3-pensulare. Realizai corespondena dintre cifre i litere.

A
Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 34 -

Modulul:Protecia anticoroziv

TEST DE EVALUARE FINAL Completnd rebusul de mai jos vei obine pe verticala A-B subiectul capitolului de fa.

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9
C

B
1 Rolul acoperirilor metalice sau nemetalice 2 Se utilizeaz pentru aplicarea vopselei 3 Reacie chimic a oxigenului 4 Locul unde se face uscarea artificial 5 Procesul de acoperire cu un strat de Zn a materialelor metalice 6 Cel mai utilizat procedeu de protcie anticoroziv 7 mbinare nedemontabil a partilor metalice 8 Aditivi folositi la fluidizarea vopselelor 9 Acoperire metalic de protecie pe baza de nichel.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 35 -

Modulul:Protecia anticoroziv

IV SOLUTII SI SUGESTII METODOLOGICE RSPUNSURI A


R1: Coroziunea este un ir de reacii chimice i electrochimice ce determin distrugerea materialelor. R2: 4,6 R3: Cauza degradrii 1. precipitaii atmosferice 2. atmosfere poluate i ceuri saline 3. suspensii solide 4. stropiri accidentale 5. condens R4: Tipurile de coroziune cunoscute: 1 2 3 4 5 6 7 8 Coroziunea chimic Coroziunea electrochimic Coroziunea salin Coroziunea de altitudine Coroziunea prin fisurare Coroziunea de contact Coroziunea filiform Coroziunea atmosferic Locul de aciune al coroziunii Fisuri, mbinri elastice,praguri,aripi Ornamente, bare de protecie Roi, praguri Podele, aripi Perei dubli, ui, caroserie

R5: Combaterea coroziunii chimice se face prin: a)alierea metalelor b)acoperire ceramica c)vopsire R6: Schema unora din tipurile de coroziune ce apar la materialele feroase:

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 36 -

Modulul:Protecia anticoroziv

R7 a)., b).Coroziunea chimic este un proces de distrugere n urma reaciilor de la suprafaa metalelor aflate n contact cu medii agresive, n care nu apare nici un transport de sarcini electrice. A-pelicul de coroziune stabil; B -pelicul coroziune instabil c) .Combaterea coroziunii electro-chimice se face prin: a) utilizarea unui metal ct mai omogen R-FL1- 1.panou lateral remorc,2.fust, 3.arip, 4.fa u, 5.arip, 6.cadru

RSPUNSURI B

R1: Poz. A B C D E F G H

operaiune lefuire Eliminarea zgrieturilor, i a micilor denivelri Aplicarea culorii Curat, suflat i degresat Curare, suflare degresare Camuflare Aplicarea grundului de pregtire Curare, suflare, degresare

ordinea 6 2 8 1 3 4 5 7

R2: ).Coroziunea chimic1-c;2-d;3-e; 4-a

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 37 -

Modulul:Protecia anticoroziv

R3: R4: ).Pistol +material pentru antifonare R5: c

R6: A-acoperiri metalice 3 4 5

B-acoperiri nemetalice 1 2 6

R7:mnui de protecie, ochelari de protecie, dopuri sau cti de atenuare, mti pentru praf i gaze, mti cu filter de carbon active, (EN 140: jumtate de masc :acoper nasul , gura i brbia; sfert de masc acoper nasul i gura) R8:A-2; B-3;C-1 R9:A-1;B-2 R10:1-C; 2-B; 3-A R11: Test de evaluare:

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9
P O G A L R P X C V V D I N O I I U A O S L I T S D P N P U U C E T A T I S D A H C O R O Z I U N E T L E R A R R T L R E A I A R E E I E

B
Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 38 -

Modulul:Protecia anticoroziv

FOLIE FIA DE LUCRU 2


A 1-7 8 9, 10,11 12 13,14 15 16 17 18 19-20 21 B Lonjeron stnga , dreapta Lonjeron fa superior Praguri Travers suspensie fa Traverse intermediare Pasaj trecere roat fa Montant ui fa Stlp central ui Cadru fix ui spate Panou lateral spate i dublur arip spate Tablet aerisire fa REALIZAT

Se recomand leciile de tip vizit n atelierele de tinichigerie, legtura cu agenii economici pentru a prelua noutile tehnologice, stimularea elevilor s utilizeze internetul pentru a aduna informaii de ultim or, ntocmirea unui portofoliu pentru fiecare elev cu date privind ambalajele, sculele, firmele productoare de aditivi etc. Timpul de lucru, la proba practic, va fi comparat cu cel normat n atelierele de specialitate. Precizez c materialul are legtur cu: materialele, echipamentele utilizate n momentul de fa, n atelierele de tinichigerie din oraul Timioara.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 39 -

Modulul:Protecia anticoroziv

V BIBLIOGRAFIE

Tinichigiu vopsitor auto - manual pentru coli profesionale anii II i IIII.Sava, M.V.Popa, N.Dinescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti 1995 Manual de reparaii pentru atelierele de tinichigerie i vopsitorie auto lucrare ce reprezint unul din produsele finale ale proiectului AUTOMOVE 2 n cadrul programului Leonardo da Vinci-seciunea pilot, derulat pe parcursul anilor 2002-2003, coordonator Fidelio T.Iancu, Editura Landart Print SRL, Timioara, 2003 Tropicalizarea i protecia anticoroziva a autovehiculelor -Aurel Brebenel, Rica Verpoler, Dumitru Voichin, Editura Tehnic, Bucureti Combaterea coroziunii autovehiculelor-Colecia AUTO 19 -Mihaiai I.Mihaclu, Editura Tehnica, 1980 Arria curricular Tehnologii -Ghidul profesorului -Inspectoratul colar al Judeului Timi, Editura Waldpress,Timioara 2005

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

- 40 -

Ministerul Educaiei i Cercetrii Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

AUXILIAR CURRICULAR clasa a XI-a

DOMENIUL:MECANIC CALIFICAREA:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO Nivelul2

MODULUL:VOPSIREA AUTOMOBILULUI

2005

Autor: Prof.Mariescu Ileana prof.ing. Grup colar Industrial de Transporturi Auto Timioara

Consultana: Dana Stroie-expert CNDIPT Angela Brlean-expert local

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

Cuprins:

I.INTRODUCERE...1 I.1 ARGUMENT......1 I.2 COMPETENE...2 I.3 OBIECTIVE....2 II.MATERIALE DE REFERIN......4 II.1 FIA DE CONSPECT: MATERIALE DE VOPSIRE..........................4 II.2 FIA DE DOCUMENTARE : DATE TEHNICE PISTOLUL DE VOPSIT...................6 II.3 FIA DE DOCUMENTARE :DILUANI........................................................................7 II.4 FIA DE DOCUMENTARE :PISTOALE DE VOPSIT...................................................8 II.5 FIA DE DOCUMENTARE :MATERILAE DE FOND..................................................9 II.6 FIA DE DOCUMENTARE :OPERAII DE PREGTIRE A SUPRAFEEI.............12 II.7 FIA DE DOCUMENTARE :DEFECTE , CAUZE, REMEDIERI................................13 II.8 GLOSAR DE TERMENI CUVINTE CHEIE.................................................................15 III. ACTIVITAI PENTRU ELEVI...................................................................................................16 III1 FISA DE DESCRIERE A ACTIVITAII.......................................................................16 III 2 ACTIVITAI :1,2,3,4,5,6,7,8,9,10.................................................................................17 IV. SOLUTII SI SUGESTII METODOLOGICE...............................................................................35 V. BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................38

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

I. INTRODUCERE
I.1 ARGUMENT
Acest material este destinat profesorilor i elevilor colii de Arte i Meserii, din domeniul tinichigiu-auto, de nivel 2(clasa a XI-a). El conine sarcini de lucru care constau n: 1. Cutarea de informaii utiliznd diferite surse (manuale, documente, standarde:EN,STAS,SR etc.,pagini de Internet); 2. Rezolvarea de exerciii i desfurarea unor activiti; 3. ntocmirea unui portofoliu coninnd toate exerciiile rezolvate i activitile desfurate. Portofoliul trebuie s fie ct mai complet pentru ca evaluarea competenelor profesionale s fie ct mai adecvat. Foarte important! Inainte de a trece la rezolvarea exerciiilor i/sau a activitilor propuse, se va citi cu atenie sarcina de lucru i se va face o documentare. Elevii vor fi sprijinii s rezolve sarcina de lucru, solicitand sprijinul profesorului sau a maistrului instructor . Profesorul i maistrul instructor vor ine evidena exerciiilor care au fost rezolvate i a activitilor care au fost desfurate i vor evalua progresul realizat. Obs:Materialul de fa nu acoper toate competenele, recomandm distinilor dascli s consulte S.P.P.-ul ca material de baz.

Numr ore pe an: 116 58 teorie 58 instruire practic

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

I.2 COMPETENE
Tabel de corelare a competentelor cu criteriile de performan(SPP) Titlul unitii Competena 6.13.1 Identifica factorii ce determin apariia coroziunii 6.13 Vopsirea automobilu lui Criterii de performan Enumerarea factorilor ce determin coroziunea Determinarea tipului de coroziune Selectarea sculelor, dispozitivelor, aparatelor, utilajelor, instalaiilor din atelierul de vopsitorie Alegerea materialelor folosite la vopsire Alegerea procedeului tehnologic de vopsire Stabilirea procedeului tehnologic Efectuarea operaiilor pregtitoare

6.13.2 Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice vopsirii

6.13.3 Pregtete suprafeele pentru vopsire

Alegerea procedeului adecvat de 6.13.4 Aplic tehnologia de vopsire vopsire la o suprafa dat Efectuarea procedeului tehnologic de vopsire Identificarea defectelor aprute la vopsire 6.13.5 Remediaz defectele aparute la vopsire Determinarea cauzelor apariiei defectelor Remedierea defectelor depistate

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

I.3 OBIECTIVE

Enumer factorii: de mediu, tipul materialelor, modul de exploatare si ntretinere al suprafeelor Determin tipul de coroziune, ii nltur efectul; Stabilete procedeul tehnologic a operaiilor pregtitoare (manual , mecanic); Efectueaz operaiile pregtitoare(splare, decapare, grunduire, chituire, lefuire; Selecteaz sculele si dispozitivele( trusa pistol de vopsit, trusa de slefuit, trusa de chituit); Pregtete aparatele, utilajele, instalaiile din atelierul de vopsitorie; Alege materialele folosite la vopsire; Alege procedeul adecvat de vopsire; Efectueaz un procedeu de vopsire. Identific defectele aprute la vopsire; Determin cauza apariiei defectelor; Remediaz defectele depistate.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

II. MATERIALE DE REFERIN


II.1 FIA CONSPECT: MATERIALE DE VOPSIRE
Materiale de vopsire
Scop: Materialele de vopsire au rolul de protejare a metalului, lemnului, etc., n vederea reducerii efectului distructiv al agenilor atmosferici. A Componentele materialelor de vopsire Lianii o Uleiurile o Silicaii o Rinile Pigmenii Materialele de umplutur Dizolvanii Plastifianii B .Produse auxiliare Agenii stabilizatori Agenii de dispersie Agenii de umectare Agenii antispumani Agenii antioxidani Agenii de matisare Ageni mpotriva scurgerii

C. Principalele produse de vopsire 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Lacurile Emailurile Grundurile Chiturile Grundurile de culoare Vopselele Diluanii Materialele de lefuit Materialele de lustruit

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

D. Caracteristicile generale ale materialelor de vopsire Culoarea -culori cromatice(rou, galben,albastru) -culori acromatice(alb,negru) Fineea pigmentului Capacitatea de ntindere Puterea de acoperire Vscozitatea Timpul de uscare depinde de factorii: -natura substanei peliculogene; -grosimea stratului aplicat; -temperatura mediului de uscare; Timpul i temperatura de uscare este stabilit de fabricant pentru fiecare vopsea, email, lacuri. Mirosul i toxicitatea sunt determinate de: - dizolvani - diluani E .Ambalarea , marcarea i conservarea materilelor de vopsire

Obs.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

II.2.FIA DE DOCUMENTARE: DATE TEHNICEPISTOLUL DE VOPSIRE

Aplicaii Vopsire general1015 secunde, can Ford Produse de vscozitate medie; 15-20 sec. Finisarea vehiculelor, metalizri etc.

Ajutaj pentru vopsea 1,78 1,78 1,78 1,78 1,78 1,50 1,50 1,40 1,60 2,18 2,87

Duz de aer 35 58A 30A 43 50A 43 90 91 91 64AS 306

l/min la 3,5 bari 150 220 300 310 300 310 320 350 350 300 320

Limea evantaiului(mm) 160 250 290 260 290 260 290 330 330 260 1250

Grunduiri, vopsirea unor suprafee mari i pulverizarea produselor concentrate n general . Peste 25 sec. Date despre pistolul 4100Sagola

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

II.3 FIA DE DOCUMENTARE: DILUANI


Diluant acrilic pt fonduri si vopsele 2K Produs special formulat pentru diluarea n vederea reducerii vscozitii lacurilor i vopselelor acrilice sau poliuretanice. Disponibil i n varianta lent sau rapid.
Cod 4,1 Denumirea Diluant pentru lacuri, fonduri si vopsele acrilice Unitar cutie 1 l Ambalare 12 buc/bax

Diluant standard vopsele 2S si 2K Produsul este utilizat n cazul vopselelor dublu strat (baza opac), avnd un timp normal de uscare.
Cod 4,2 4,2 Denumirea Diluant standard vopsele 2S Diluant standard vopsele 2S Unitar cutie 1 l cutie 1l Ambalare 6 buc/bax 6 buc/bax

Diluant rapid vopsele 2S Produsul este utilizat n cazul vopselelor dublu strat (baza opac), avnd un timp redus de uscare. Utilizat in special n medii de lucru cu temperaturi relativ sczute. Se mai utilizeaz n cazul retuurilor pe suprafee mici.
Cod 4,3 4,3 Denumirea Diluant rapid vopsele 2S Diluant rapid vopsele 2S Unitar cutie 1 l cutie 1l Ambalare 6 buc/bax 6 buc/bax

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

II.4 FIA DE DOCUMENTARE: PISTOALE DE VOPSIT

Pistol pentru pulverizare A

Pistol pentru pulverizare B

Pistol pentru pulverizare C

Trus aerograf

Trus aerograf

Pistol pentru pulverizare D

Compresor tip1

Compresor tip 2

Compresor tip 3

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

II.5.FIA DE DOCUMENTARE:MATERIALE DE FOND


La pregtirea suprafeelor se utilizeaz:

Chituri de poliester

Chituri aplicabile cu pistolul Chituri

Chituri de poliester ntrite cu fibr de sticl

Chituri de poliester pentru plastic

Chituri pentru suprafee de zinc sau oel

Materiale de fond sau pregtire Chituri Grunduri Pregtitori

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

Observaii: Instruciuni pentru utilizarea chiturilor: o Se alege chitul care se adapteaz mai bine la suprafa, oel, plastic, galvanizare cu aluminiu, etc. Acestea trebuie s fie mereu lefuite i degresate. S nu se chituiasc pe grunduri acide, grunduri 1K sau vopsea temoplastic. Timpul de aplicare depinde de temperatura i de cantitatea de activator sau catalizator. Este foarte important pregtirea corect nainte de aplicarea chiturilor, realiznd o lefuire cu abrazivul cel mai adecvat. Aplicarea corect a chiturilor micoreaz timpul necesar pentru lefuirea lor ulterioar. Uscarea se poate accelera cu un aport de cldur. lefuirea se face uscat deoarece produsele de poliester absorb apa, ceea ce ar putea produce bici dup vopsire. nainte de aplicarea stratului de finisaj, trebuie s se foloseasc mereu un pregtitor peste chituri evitnd astfel absoriile.

o o o o o o o

Norme de securitate pentru folosirea chiturilor: o Realizarea lefuirii chiturilor cu echipamente care au un sistem de aspirare a prafului i utilizarea mtilor de protecie pentru prafuri fine. o Evitarea contactului produsului cu pielea i cu ochii, protecie cu mnui i ochelari adecvai. o Chiturile aplicabile cu pistolul se ntresc repede, de aceea echipamentele utilizate la aplicare trebuie s fie curate dinainte cu un dizolvant, pentru a evita nfundarea orificiilor interne ale pistolului.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

10

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

Clasificarea grundurilor: Grunduri vinilice, fosfatante sau washprimers

Grunduri pentru plastic

Grunduri

Grunduri lipsite de cromai

Grunduri epoxy

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

11

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

II.6 .FIA DE DOCUMENTARE:OPERAII DE PREGTIRE A SUPRAFEEI


Pregtirea suprafeei pentru un panou nou (fr daune): Nr crt. 1 2 3 4 5 6 7 Operaii Curare i degresare Mtuire a cataforezei Degresare Fond lefuire Degresare Finisaj Materiale Dizolvant de curare Uscat, abraziv P220, P320 sau P400 Cu ap, abraziv P600, P800 sau P1000 Dizolvant de curare Grund Wash-primer Sprit-chit grosime normal Uscat P360, P400 Cu ap P600, P800 Dizolvant de curare Camuflare Vopsirea de finisaj

Pregtirea suprafeei pentru un panou cu daune medii sau mari : Nr crt. 1 2 Operaii Curare i degresare lefuirea marginilor zonei reparate lefuirea restului piesei. Degresare Fond Materiale Dizolvant de curare lefuirea restului piesei, cu P80, P100 i P150 pe uscat. Abraziv P220 pe uscat, cu maina excentric rotativ. Dizolvant de curare Chituri de poliester lefuirea chitului pe uscat: o P80 o P120 polizor vibrator o P150 o Sprit chit HS pe zona chituit o Sprit chit izolator sau de grosime normal pe rest. Abraziv P320 i P320 pe uscat cu polizor excentric-rotativ lefuire cu apa P500, P600, P800 sau P1000 Dizolvant de curare Vopsirea de finisaj 12

3 4

lefuire sprit chitului

6 7

Curare i degresare Finisaj

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

II.7.FIA DE DOCUMENTARE: DEFECTE, CAUZE, REMEDIERI

Defecte ce apar la vopsire Lipsa de aderen

Mod de manifestare

Cauze -tratarea defectuoas a suprafeei -lefuirea necorespunztoare a stratului anterior -situarea pistolului la o distan prea apropiat; -presiunea de aplicare prea sczut; -diluarea excesiv a vopselei, folosirea unui diluant inadecvat; -utilizarea unei duze prea mari; -realizarea unor micri prea lente cu pistolul. -pigmenii au o slab putere de acoperire, este cazul culorilor roii i galbene; -diluarea excesiv a vopselei, fapt ce duce la diminuarea puterii de acoperire pe unitate de volum; -densitate prea mic a stratului sau a straturilor de finisare. -uscare necorespunztoare, -ptrunderea umezelii n vopsea. -temperatura sczut a

Remediere -se nltur straturile defectuoase prin revopsire

Scurgeri lcrimri

-defectele pe poriuni reduse se corecteaz cu cuitul, apoi cu hrtie abraziv P100, pe zone extinse, revopsire dup lefuire i curire.

Lipsa puterii de acoperire

-dup uscare, vopseaua poate fi lefuit pe uscat cu hrtie abraziv de tip P400-P500 sau n ap cu P800 i apoi se vopsete din nou.

Aspecte cu bici , cratere ncreituri Incapacitate


Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

-se vor elimina acele straturi de vopsea care se afl deasupra celui care a cauzat degradarea, i se organizeaz din nou vopsirea. -se vor crea condiii optime de 13

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

de uscare

Bule de fierbere

Incluziuni de murdrie, praf

Pierderea luciului

Coaja de portocal

Zgrieturi /finisare defectuoas

mediului, -umiditatea aerului f.ridicat, -diluani cu aciune lent, strat de vopsea prea gros, -dozarea greit a ntritorului sau a catalizatorului. -temperatura prea ridicat n atelier, -diluani prea volatili, -vopsea n strat prea gros, -interval scurt ntre operaiile de vopsit. -curaire defectuoas a suprafeei, -murdatia din instalaiile de vopsit, aerul de pulverizare, pistol, conducte aer , -utilizarea unei vopsele far a fi trecut prin sit. -suprafee inferioare(chituri, grunduri)sunt complet uscate i prea poroase , -utilizarea nepotrivit a diluanilor i catalizatorilor, -aer umed la uscare, lipsa oxigenului, -expunerea ndelungat la uscarea cu infraroii. -aplicarea unei vopsele prea vscoase, -straturi inferioare afectate de defect, -diluant care se evapor prea rapid, -presiune de pulverizare prea joas -utilizarea unui mirghel cu granulaie prea mare, -vopsea prea puin sau prea subire, -defecte de reparare a tablei.

uscare, -conform indicaiilor fabricantului se vor utiliza diluanii adecvai i proporiile.

-defect minor se elimin prin lefuire fin i lustruire, -defect major necesit eliminare i revopsire. -defect minor se elimin prin lefuire fin i lustruire, -defect major necesit eliminare i revopsire.

-lustruire cu o crem special, dac mtuirea persist se revopsete.

-dac efectul nu este evident se va lefui cu o hrtie abraziv P1200, ulterior se va lustrui, -efect evident -revopsirea

-urmele mici se remediaz printr-o lefuire fin+lustruire, -urmele mari duc la decaparea suprafeei, pn la originea defectului, apoi revopsirea.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

14

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

II.8 GLOSAR DE TERMENI CUVINTE CHEIE


Cuvinte
Degresare Diluant Stabilizatori Solveni Dispersie Antioxidani Decaparea Matisare Pulverizarea Vscozitate Aerografe Standardizare Documentare mirghel lefuire Abrazivi Pigmeni Solveni organici Plastifiani Emailuri Antispumani Lianii Volatilitatea... Dizolvani Lustruirea Grundurile Explicaii =ndeprtarea grsimilor; = Produs special n vederea reducerii vscozitii lacurilor i vopselelor; =mpiedic sedimentarea pigmenilor =Substane care dizolv (ex.apa) =mprtiere a pigmenilor =mpiedic oxidarea; =Curarea oxizilor i a impuritilor; = mpiedic pelicula de vposea s fie lucioas dup uscare; =Aplicarea vopselei sub form de particule fin divizate, care se depun pe pies, i se unesc formnd o pelicul; =Dat de viteza de scurgere a unui fluid printr-un orificiu (comparativ cu apa); =Echipamente de vopsire (pistoale de vopsit de ultim generaie) =Tipizare, ordonare, grupare ; =Culegerea informaiilor pe o tem dat; =Abrazivi pe diferite tipuri de suport; =Curare cu abrazivi pentru netezirea i uniformizarea suprafeelor dup chituire; =Materiale dure i coluroase care pot ndeparta achii fine; =Substane colorate insolubile; =Substane ce conin carbon i hidrogen(hidrocarburi) =Produse organice care dizolv substanele, ele rmn n pelicul; =Lacuri n care s-au introdus pigmeni metalici organici sau anorganici, dau pelicule lucioase; =mpiedic formarea spumei; =Componeni de baz ai vopselei (asigur legturile ntre particule) =Cu ct se evapor mai uor.. =Lichide de natur organic ce dizolv liantul, iar dup aplicare se evapor formnd o pelicul subire =Operaia de finisare prin care se asigur suprafeelor vopsite i mate un luciu uniform; =Primul strat de material anticoroziv, aplicat nainte de vopsire;

Obs:Profesorul va completa glosarul de termeni n funcie de nivelul de cunotine al elevilor.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

15

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III ACTIVITI PENTRU ELEVI


III.1 FIA DE DESCRIERE A ACTIVITII
Nume si prenume elev............................................................................................... Lista de mai jos poate fi prima fia din portofoliul dumneavoastr . COMPETENA 6.13.2 Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice vopsirii Exerciiul 1,2,3 FL1 4,5,6 7,8,9 Fd 10,11,12 Fd Fd, 17 18 19 SUBIECT/OBIECTIV Identific factorii care au dus la apariia coroziunii Alege procedeul de vopsire Materialele de vopsire Echipamente de vopsire Metode de vopsire REZOLVAT

6.13.3 Pregtete suprafeele pentru vopsire 6.13.4 Aplic tehnologia de vopsire la o suprafa dat 6.13.5 Remediaz defectele aprute la vopsire

Pregtirea suprafeei Camuflarea Pregtirea, aplicarea vopselei Uscarea

Fd

Identific defectele de vopsire Remediaz defectele de vopsire

____________________ ________ UNITATE PROMOVAT CU SUCCES Semntura candidatului Data

____________________ _________ Semntura evaluatorului Data

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

16

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III.2 ACTIVITATEA 1 EXERCIIUL nr. 1 Completai spaiile libere din enunul de mai jos: Se examineaz zonele expuse la ................ prin examinarea prii frontale i inferioare a autovehiculului, n general la ui, la prile structurale, partea .......................a corpurilor goale. EXERCIIUL nr. 2 Completai spaiile libere din enunurile de mai jos: Evaluarea starii suprafeelor ncepe cu 1. curarea......................ce se vor repara 2. detectarea simptomelor: strii proaste a ....................precum crpturi, fisuri sau bici 3. se urmrete strlucirea vopselei 4. se urmrete dac nu a dezvoltat nici un punct de ..................... sub stratul de vopsea EXERCIIUL nr. 3 Enumerai factorii climatici care afecteaz coroziunea: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. .................. umiditatea relativ(60%) ........................ .........................mmcol Hg .............................. l/m2 ............................... ................................ furtuni ............ sau zpad ToC (calorii/cm2)

Km/ora

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

17

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III.2 Activitatea 2 FIA DE LUCRU:Factorii care influeneaz alegerea procedeului tehnologic:

Se vor forma 5 grupe de lucru cu cte un lider care vor pregti cte un referat pe urmtoarele teme: - seria de fabricaie a autoturismului - precizia dimensional(gradul de finisare) - calitatea suprafeelor (pies nou sau de reparat) - nivelul standardizrii - n funcie de dotarea atelierului cu utilaje speciale ex. cabin de uscare, aerografe, aspiratoare la lefuire etc. Timp de lucru o sptmn. Liderul fiecrui grup va stabili sarcinile de: -documentare -redactare -prezentare Concluziile vor fi discutate n clas la or.

Datele candidatului sunt incluse n fia de descriere a activitii pentru a fi folosite la ntocmirea registrelor CPN, fia evideniind progresul realizat.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

18

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III.2 Activitatea 3
EXERCIIUL nr. 4 n tabelul de mai jos notai sub fiecare figur ce materiale de vopsire recunoatei:

EXERCIIUL nr. 5

Studiai figura de mai jos i completai tabelul urmtor:

scule Pistol de vopsit

materiale Hrtie abraziv

realizat

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

19

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

EXERCIIUL nr. 6

Studiai tabelul urmtor i completai-l:


Ce reprezint? 1 Cum se utilizeaz?

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

20

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

EXERCIIUL nr. 7 n tabelul de mai jos sunt trei poze, recunoatei ce reprezint ? dar unde se utilizeaz? Notai pe liniile punctate.

A...................................................................... B...................................................................... C...................................................................... EXERCIIUL nr. 8

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

21

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

1. Precizai care este intrusul? n tabelul de mai sus . 2. Care este legtura ntre D i E? 3. Fig.A se utilizeaz la: a)uscare b)vopsire c)lefuire 4. Fig. B se utilizeaz la : a)uscare b)vopsire c)chituire
Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

22

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

EXERCIIUL nr. 9

b 1. Precizai asemnrile dintre a i b din tabelul de mai sus. 2. Care sunt deosebirile dintre a i b? 3. Regsii n a) materiale? Dac da, care?

III.2 ACTIVITATEA 4 TEST DE EVALUARE :materiale de vopsire

1.Pentru acoperiri rezistente la temperaturi ridicate se folosesc: a)vopsele cu bitum; b)vopsele siliconice; c)vopsele epoxidice; 2.Cum se pregtesc materialele pentru vopsire?

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

23

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

3.Grunduirea are rol de: a) colorare; b) mbinarea lemnului; c) realizeaz legtura ntre suprafaa metalului i pelicula urmtoare; 4.Care este cea mai avantajoas metoda de grunduire? a)prin pensulare; b)imersie; c)pulverizare; 5.Chituirea este: ..

6.Avantajele lefuirii umede sunt: 1.. 2.. 7.Grosimea peliculei la vopsire depinde de: a)capacitatea de acoperire; b)coninutul n liant al vopselei; c)proprietatea vopselei de a se usca uniform; 8.Lustruire se execut: a)pe suprafaa umed; b)pe suprafaa uscat; c)naintea vopsirii; 9.Pensularea depinde de: a)culoarea vopselei; b)calitatea i natura vopselei; c)tambur;

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

24

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III.2 ACTIVITATEA 5 EXERCIIUL nr. 11 Stabilii legtura dintre litere i cifre:

1. pistol de pulverizare gravitaional 2. pistol de pulverizare prin aspiraie 3. pistol de presiune 4. pistol automat Precizai cu ce culoare s-a reprezentat vopseaua; dar aerul sub presiune? Rou...albastru..

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

25

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III.2 ACTIVITATEA 6
METODE DE VOPSIRE -TEST

A 1 2 3 4 5 6 7
O

1 Vopseaua este adus la bazinul de alimentare prin valuri; 2 Proprietatea unui fluid de-a curge mai "greu" printr-un orificiu, n comparaie cu apa; 3 Vopseaua se aplic cu pensula; 4 Sinonim cu cufundare; 5 Se aplic vopsea sub form de particule fin divizate; 6 Vopseaua este aplicat prin micarea unui tambur (se aplic pieselor mici); 7 Se aplic prin trecerea unui curent electric, cnd particulele colorate se depun la anod.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

26

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III.2 Activitatea 7
EXERCIIUL nr. 12 n figura de mai jos avem o seciune printr-un ale pistol de pulverizare. Studiind fia de documentare(date tehnice-pistolul de vopsire) alegei regimul de lucru potrivit pentru vopsire general:

EXERCIIUL nr. 13

Calitatea vopselelor utilizate pentru acoperirea caroseriilor este pus n eviden de: a. b. c. d. culoarea vopselei preul i cantitatea necesar grosimea peliculei i aderena la suprafaa metalului luciul vopselei

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

27

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III.2 ACTIVITATEA 8 TEST DE EVALUARE

LUCRU IN ECHIPACLASA VA FI IMPRIT IN 4 GRUPE DE CTE 6 ELEVI. GRUPELE 1 SI 2 VOR REALIZA UN PORTOFOLIU CU IMAGINI INTERNET, FOTOGRAFII, MOSTRE DE MATERIALE DE AMBALAT LACURI, EMAILURI, CHITURI, GRUNDURI ETC. GRUPELE 3 SI 4 VOR REALIZA O EXPOZITIE CU AMBALAJE, CT MAI DIVERSIFICATE. EXERCITIUL ARE DREPT SCOP CREAREA CONDIIILOR DE AFIRMARE, CREATIVITATE SI RELAIONARE CU CEILALI COLEGI AI ECHIPEI. Fiecare membru al echipei are sarcini precise, astfel inct contribuia individual la realizarea sarcinii de grup s poat fi evaluat. De asemenea se vor compara rezultatele ntre grupele 1 si 2, respectiv 3,4. SARCINILE FIECRUI MEMBRU AL ECHIPEI: DOCUMENTARE : 2 ELEVI PROCURARE MATERIALE SAU AMBALAJE:2 ELEVI TEHNOREDACTARE : 1 ELEV PREZENTARE PORTOFOLIU/ EXPOZITIE : 1 ELEV OBS: pot fi utilizate poze din magazinele de specialitate, ateliere de vopsitorie, atelierul coal.

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

28

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

EXERCIIUL nr. 14 1. La pensulare sunt recomandate: a)vopsele pe baz de uleiuri; b)vopsele nitrocelulozice; c)vopsele pe baz de rini alchidice; 2. Dezavantajul metodei de vopsire prin tamburare este 3. Procesul vopsirii prin vluire const n:.. 4. Factorii care influeneaz pelicula la vopsirea prin imersie sunt: a) viteza de scoatre a piesei din baie; b) volatilitatea diluantului; c) vscozitatea vopselei; 5. La vscozitatea electrostatic piesele sunt legate la.. i trebuie s fie 6. Componentele pistolului de pulverizare sunt:

7. Vopsirea prin pulverizare are avantajele: a) asigur o pelicul uniform; b) se poate aplica pe orice suprafa; c) nu se pot suprapune mai multe pelicule; 8. Utilajul utilizat la vopsirea prin vluire este alctuit din:

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

29

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

EXERCIIUL nr. 15 1. n figura de mai jos, recunoatei cele trei sisteme de reglaj al unui aerograf i completai pe figur . a)reglarea a aerului; b)reglarea debitului de vopsea; c)presetup.

III.2 ACTIVITATEA 9 Metoda cubului Activitatea poate fi una de recapitulare a cunotinelor despre echipamentele de vopsit. Fiecare or are o tem: pistolul de vopsit compresorul cu piston Acelai utilaj va fi analizat de toate echipele pentru ca n final s se poat compara rezultatele. Activitatea se desfoar sub forma unui concurs ntre echipele de lucru Profesorul va fi moderatorul i arbitrul activitii Etapele metodei sunt urmtoarele: se formeaz grupul de 6 elevi

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

30

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

1 Schia utilajului 2 Pri componente 3 Principiul de funcionare 4 Avantaje i dezavantaje 6 Remedierea defectiunilor 5 Defeciuni (cauze)

se alege un lider care s controleze derularea aciunii se mpart activitile ntre membrii grupului:fiecare elev din grup primete o foaie de hrtie de form ptrat ce va constitui n final o fa a cubului pe foaia de hrtie primit va fi scris cerina de lucru a fiecrui elev i anume: ,,faa - 1 = schia utilajului ,,faa - 2 = prile componente ale utilajului ,,faa - 3 = principiul de funcionare ,,faa - 4 = avantaje i dezavantaje ,,faa - 5 = defeciuni i cauze ,,faa - 6 = remedierea defeciunilor liderul coordoneaz i verific desfurarea aciunii dup rezolvarea sarcinii se construiete cubul cubul desfurat va arta astfel:

Lucrarea n forma final va fi afiat pe tabl (foile scrise de elevi se pot lipi pe o coal de hrtie mare sub form de cub desfurat). Tot la final, completai urmtorul chestionar: De ce este nevoie ca grupul s aib un lider? a) S fac toat munca b) S-i ajute pe toi membrii grupului s-i ndeplineasc sarcinile c) S preia o parte din sarcini A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastr A F Lucrul n echip presupune s-i ascultai pe ceilali n aceeai msur n care vorbii
Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

31

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

III.2 ACTIVITATEA 10 EXERCIIUL nr. 17

1. Camuflarea const n a .............. anumite piese i zone ale vehiculului care nu vor fi .................. pentru a nu fi afectate de diferitele operaiuni, la care vor fi supuse piesele adiacente. 2. Camuflarea se face la aplicarea: a)...................... b)..................... c)..................... 3. Precizai pri ale autoturismului ce au fost camuflate n figurile urmtoare:

EXERCIIUL nr. 18 1.Vopsele de finisare pot fi aplicate: o Acrilice ntr-un singur strat o Acrilice n strat dublu: ............................ o Acrilice n trei straturi: vopsea de baz+strat de efect+ lac incolor o Vopsele pe baz de ap: ........................................................ 2.Culorile primare sunt:............,.... ................,.........................., 3. Culorile secundare: Rou+Albastru =....................................... Albastru+Galben=............................

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

32

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

FIA DE LUCRU : egalarea culorii Pentru egalarea culorii n lucrrile de tinichigerie se vor urma paii: 1.Se localizeaz codul de identificare a vopselei folosite de productor pe placa situat ntr-un anumit loc pe autovehicul. 2.Se identific referina n cataloagele de culori pentru automobile editate de ctre diveri fabricani de vopsea. 3. Se alege mostra de culoare i se analizeaz varianta, dac ea exist. Se hotrte, apoi formula care se adapteaz cel mai bine la starea vehiculului. 4.Se consult microfia pentru a obine formula culorii diferite. Cunoaterea semnificaiei simbolurilor ce figureaz n microfi este hotrtoare pentru a putea distinge o variant de alta n cadrul aceleiai culori, pentru a obine o formul exact. 5.Prepararea culorii.Trebuie respectate cu strictee proporiile fiecrei culori din amestec conform formulei. Cele mai mici greeli n aceast etap vor produce modificri ale culorii finale. 6.Alegerea diluantului i a catalizatorului. Se va dilua i cataliza o cantitate mai mic de vopsea, pentru a o aplica pe un eantion de prob. 7. Se utilizeaz ntotdeuna o rigl de proporii pentru prepararea amestecurilor i realizarea probei de vscozitate. 8. Se agit foarte bine amestecul. 9.Se vopsete o plac de prob, respectnd instruciunile fabricantului referitoare la duz, presiunea aerului, evantai, distana de aplicare cu pistolul etc. 10.Uscarea n aer sau cabin. 11.Se compar mostra cu vehiculul avnd n vedere lumina. 12.Se ia hotrrea dac e nevoie de retuare n tabelul de mai jos stabilii legtura literelor cu etapele de mai sus:

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

33

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

IV. SOLUII SI SUGESTII METODOLOGICE


A1=activitatea1 A1:R1: (a)-coroziune, (b)-interioar; A1:R2(a)-suprafeelor; (b)-vopselei;(c) coroziune A1:R3: 1 2 3 4 5 6 7 8 A3 :R4: temperatura aerului umiditatea relativ(60%) radiaia global(calorii/cm2) Presiunea atmosferic cantitatea de precipitaii salinitatea vntul(taifunurile) furtuni de nisip sau zpad

Vopsele, diluani

Diluant

Vopsea, diluant

Chit metalic

Chit fibr, ntritor

A3 :R5: scule materiale realizat Main de lefuit smirghel Pistol de vopsit vopsea Spatul Chit+ntritor Pistol de aplicare cear A3 :R6 1-produse pentru cosmetizare;2- diluant pentru obinerea unei vscoziti corespunztoare; 3-vopsea pentru acoperiri anticorozive; 4-insonorizant i pistol de aplicare; 5-chit- pentru pregtirea suprafeelor A3 :R7 A maina de curat(Ex. rugina ,vopsea veche etc. )cu perie de srm acionat electric B maina de lefuit rotativ cu abrazivi, acionat electric C pistol acionat pneumatic utilizat la vopsire A3 :R8: 1- pahar gradat pentru prepararea vopselei 2-D=tablou de comand pentru cabina de uscare, E cabina de uscare 3-c;4-a
Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

34

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

A3 :R9: 1-a,b pistoale de vopsire; 2-a)pistol cu cana jos, b)pistol de vopsire cu cana sus; 3-pahare gradate pentru vopsea, diluani; A4:R 10: 1.b; 2. -ndeprtarea pieliei de la suprafaa vopselei(dac s-a format); -omogenizarea vopselei prin amestecare; -diluarea vopselei; 3.-a,b,c; 4.-b; 5. chituirea este operaia de umplere a denivelrilor, astfel ca suprafaa s prezinte un grad de netezime ct mai pronunat.; 6. Avantaje: evit formarea prafului, asigur lefuire uniform, economie de hrtie abraziv. 7. -a,b; 8.-b; 9.- c. A6:
METODE DE VOPSIRE -TEST

A 1 2 3 4 5 6 7
V V I P U T L A A M V M S E E B E C R R U L O P S I R E Z E I Z A C L I N E A R T R E R O F O R E I C A E T S U A U I T L R E A R E E

B
R11 a-2; b-1; c-4; d-3; rou -vopsea; albastru aer. A7:R12 -ajutaj pentru vopsea-1,78 -duza de aer-35 -viteza de lucru l/min la 3,5 bar-150 -limea evantaiului-160 A7:R13-c A:R14 1.a,c; 2.Dezavantaj se aplic numai pieselor mici. 3 Procedeul const n transpunerea unei pelicule de vopsea, uniform distribuite, de pe un val care se rotete pe suprafaa piesei cu care vine n contact. 4. a,b,c
Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

35

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

5. anod, bune conductoare de electricitate; 6.Componentele pistolului sunt capul de pulverizare; corpul pistolului, mecanismul de reglare i comand. 7a,b 8-val de alimentare; val intermediar; val de aplicare. A8:R15

A10:R17

3. Camuflarea const n a proteja anumite piese i zone ale vehiculului care nu vor fi vopsite pentru a nu fi afectate de diferitele operaiuni, la care vor fi supuse piesele adiacente. 4. Camuflarea se face la aplicarea: a)grundurilor b)vopselelor c)lacurilor 3.Pri ale autoturismului ce au fost camuflate n figurile urmtoare: a-roata;b-aripa fa dreapta A10:R18: 1.Vopsele de finisare pot fi aplicate: o Acrilice n strat dublu: vopsea de baz+ lac incolor o Vopsele pe baz de ap: culoare pe baz de ap+lac incolor 2.Culorile primare :rou...,.... albastru..,..galben.., 3. Culorile secundare: Rou+Albastru =violet Albastru+Galben=verde

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

36

Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR

V.BIBLIOGRAFIE
Tinichigiu vopsitor auto - manual pentru coli profesionale anii II i IIII.Sava, M.V.Popa, N.Dinescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti 1995 Manual de reparaii pentru atelierele de tinichigerie i vopsitorie auto lucrare ce reprezint unul din produsele finale ale proiectului AUTOMOVE 2 n cadrul programului Leonardo da Vinci-seciunea pilot, derulat pe parcursul anilor 2002-2003, coordonator Fidelio T.Iancu, Editura Landart Print SRL, Timioara, 2003 Tropicalizarea i protecia anticoroziva a autovehiculelor -Aurel Brebenel, Rica Verpoler, Dumitru Voichin, Editura Tehnic, Bucureti Combaterea coroziunii autovehiculelor-Colecia AUTO 19 -Mihaiai I.Mihaclu, Editura Tehnica, 1980 Arria curricular Tehnologii -Ghidul profesorului -Inspectoratul colar al Judeului Timi, Editura Waldpress, Timioara 2005

Domeniul:MECANIC Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO

37

Didactica

Tanaviosoft 2009

Proiectari didactice 1. Interpretarea documentatiei tehnice. 2. Protectia anticoroziva a suprafetelor. 3. Vopsirea automobilului. 4. Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat. Curriculum si Standarde de pregatire profesionala 1. Tinichigiu vopsitor auto. 2. Standarde de Pregatire Profesionala. Documentatie pentru Examenul de certificare a competentelor profesionale. 1. Continutul proiectului de certificare. 2. Tema de proiect.

TANASE VIOREL 2009

FILM

Tanaviosoft 2009

FERRARI

BMW

CORVETTE

TANASE VIOREL 2009

CATALOAGE

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Bibliografie

Tanaviosoft 2009

TINICHIGIU-VOPSITOR AUTO I. SAVA, M.V. POPA, N. DINESCU Editura Didactica si Pedagogica 1996 Programul PHARE TVET RO 2002 http://pdf.directindustry.com http://archive.tvet.ro/web/ http://www.edu.ro National Geographic Ministerul Educatiei si Cercetarii

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

Cuprins

Tanaviosoft 2009

Prezentare Introducere Vopsirea automobilului Coroziunea pieselor metalice ale automobilului Pregatirea suprafetelor metalice Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice Materiale de vopsire Operatiile principale ale vopsirii Metodele de vopsire Metodele de uscare ale peliculelor de vopsea Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice Produse cosmetice anticorosive Produse pentru autovehicule Teste de evaluare sumativa Teste de evaluare sumativa HTML Auxiliare curriculare Protectia anticorosiva a suprafetelor Vopsirea automobilului Didactica Filme_auto Cataloage Bibliografie Cuprinsul

1 2 3 4 20 56 84 100 117 184 207 219 223 234 279 280 281 321 361 362 263 364 365

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel