Elemente de electrochimie și

coroziune
Anul II AHPM

1
 - după mecanismul de desfăşurare, coroziunea poate fi chimică, electrochimică
sau biochimică.

Coroziunea chimică:
- generată de reacţii în gaze uscate, în special la temperaturi ridicate şi în soluţii de
neelectroliţi;
- nu apare evident transportul de sarcina electrică şi generarea unui curent electric;
- se supune legilor de bază ale cineticii reacţiilor chimice eterogene;
- se formează, de regulă, pelicule solide şi aderente la suprafaţa metalului şi, mai rar, produşi
volatili.

Coroziunea electrochimică:
- caracteristică majorităţii proceselor de coroziune;
- apare la contactul metalelor cu soluţii de electroliţi topiţi, soluţii apoase de electroliţi și gaze
umede;
- este însoţită de generare de curent electric;
- este guvernată la bază de legi ale cineticii electrochimice.

Coroziunea biochimică (microbiologică):

- determinată de activitatea virală, metabolică sau excretorie a unor microorganisme;
- însoţește, de cele mai multe ori coroziunea electrochimică.
 - după natura mediului în care se desfăşoară, se distinge coroziunea în
gaze, în electroliţi sau neelectroliţi, în sol (electrocoroziune sub acţiunea
curenţilor de dispersie), în atmosferă industrială, marină, rurală, fluvială,
urbană etc.

Coroziunea în atmosferă industrială: viteza de coroziune este influenţată de

prezenţa dioxidului de sulf (în regiunile aride nu se produce coroziunea
oţelului).
SO2 + O2 → SO3
SO3 + H2O → H2SO4
agent puternic coroziv

Atmosfera industrială este considerată atmosferă poluantă, în special

cu compuşi ai sulfului, particulele de carbon şi cenuşă, provenite de la
instalaţiile de ardere.
Coroziunea în atmosferă marină: este determinată de prezenţa clorurilor în
concentraţie ridicată şi prezenţei umidităţii. Sărurile rămase pe suprafaţa
metalului după evaporare, pe lângă conţinutul de Cl- (foarte agresiv faţă de
straturile superficiale pasivante), sunt higroscopice şi reţin apa pe suprafaţa
metalului.

Influenţa clorurilor asupra

vitezei de croziune

Coroziunea în atmosferă rurală: determinată de prezenţa dioxidului de

carbon şi umiditate. Viteza de coroziune este mai mică decât în cazul
coroziunii industriale şi marine.
 Viteza de coroziune în funcţie de
tipul atmosferei

Modificarea vitezei de coroziune

în funcţie de atmosferă și timp
Sub acţiunea combinată a factorilor chimici (sau electrochimici) şi
mecanici au loc o serie de fenomene corozive ca eroziunea, cavitaţia,
coroziunea sub tensiune, coroziunea la oboseală, coroziunea exfoliantă,
coroziunea sub vopsea, coroziunea betoanelor, coroziunea datorată
fragilizării cu hidrogen, coroziunea prin frecare.

Coroziunea prin eroziune este un proces de distrugere datorat abraziunii

mecanice și atacului coroziv al unui fluid. Condiţiile care favorizează
această deteriorare combinată sunt: viteze mari de circulaţie a lichidelor,
corpuri solide în suspensie, curgere turbulentă, amestecuri de două faze cu
circulaţie rapidă (picături condensate antrenate de gaze), coturile conductelor,
etc.
7
Coroziunea prin cavitaţie:
- peliculele protectoare şi metalul se distrug în cea mai mare parte sub acţiunea
lichidului deoarece local se produce o cădere de presiune în interiorul
lichidului, care conduce la formarea de bule de vapori (ex.- elice navale);
- mărimea distrugerii prin cavitaţie depinde de viteză, temperatură, direcţia de
circulaţie a mediului agresiv, precum şi de structura şi proprietăţile fazei
metalice;
- procesul de cavitaţie poate decurge până la perforarea metalului.
Coroziunea sub tensiune:
- distrugerea unui metal sau aliaj supus acţiunii combinate a
unui agent agresiv şi a unei solicitări mecanice statice (alungire);
- se manifestă prin fisuri intercristaline sau transcristaline sau
chiar prin ruperea piesei;
- este una din cele mai periculoase forme de coroziune întâlnite
în practică;
- acest tip de coroziune este specifică oţelurilor inoxidabile.

Coroziunea la oboseală :
- implică solicitări periodice şi mediu coroziv ;
- la fiecare solicitare proprietăţile metalului se modifică, iar după
un anumit număr de cicluri apar perturbări în reţelele atomice ale
metalului;
- fenomenul este influenţat de: compoziţie, structura aliajului,
natura solicitărilor ciclice etc.
10

O investigare a cauzelor
accidentului de pe zborul AQ 243 a
fost întreprinsă de Consiliul Național
pentru Siguranța Transporturilor
(NTSB).
•coroziunea metalelor;
•oboseala niturilor;
•deteriorarea metalului de fuselaj
(din cauza numeroaselor cicluri de
decolare și de aterizare; avionul a
făcut doar zboruri scurte).
Coroziunea prin exfoliere:

11
 Coroziunea sub vopsea:
12
 Coroziunea betoanelor:
13
14
 Procesul global ce are loc într-un sistem de coroziune este foarte
complex şi constă din mai multe etape omogene sau eterogene, dintre care
15
etapa cea mai lentă determină viteza reacţiei de coroziune.

Reprezentarea
schematică a etapelor
principale într-un sistem
de coroziune

Daunele produse de coroziune nu se limitează doar la distrugerea

materialelor, ci ele se răsfrâng şi asupra mediului înconjurător, care suferă o
alterare a proprietăţilor de utilizare.
 Aspecte economice privind coroziunea:
16

Pierderi datorate coroziunii

 17

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780815515005500033

https://reader.elsevier.com/reader/sd/pii/S1364543919303351?token=F5F6B
3C1611292B8CEB9B266BE2AB561CA28874600DE2B7914B9950C52F75D4361C
627C538BA26A6CC752A1D1A6D3C99

https://www.nace.org/home