Informatică aplicată – Cursul nr.

2
întocmit: Andrei Laurenţia

MEDIUL DE DESENARE SKETCHER

- II -
1. VIZUALIZAREA OBIECTELOR

Vizualizarea obiectelor grafice din mediul Sketcher se reglează prin intermediul instrumentelor
din meniul View sau din bara View. În mediul Sketcher, instrumentele uzuale de vizualizare sunt:

Fit All - se apelează din meniul View ➢ Fit All In sau din bara View ➢
In - afişează toate elementele desenate;

- se apelează din meniul View ➢ Pan sau din bara View ➢

Pan - deplasează vederea curentă în spaţiul geometric de desenare, fără a redimensiona
afişarea obiectelor;
 Acelaşi efect se obţine prin apăsarea scroll-ului mouse-ului şi deplasarea mouse-ului;
- se apelează din View ➢ Modify ➢ Zoom In sau din bara View ➢
Zoom - măreşte imaginea, incremental;
In  Mărirea imaginii, în mod dinamic, se obţine prin instrumentul Zoom In Out din meniul
View, apăsarea continuă a butonului stânga-mouse şi deplasarea mouse-ului înainte;

- se apelează din View ➢ Modify ➢ Zoom Out sau din bara View ➢
Zoom - micşorează imaginea, incremental;
Out  Micşorarea dinamică a imaginii se obţine prin instrumentul Zoom In Out din meniul
View, apăsarea continuă a butonului stânga-mouse şi deplasarea mouse-ului înapoi;
Zoom - se apelează din meniul View ➢ Zoom Area
Area - măreşte imaginea cuprinsă într-o fereastră rectangulară ce se defineşte prin precizarea a
două colţuri diagonal opuse, cu butonul stânga mouse apăsat;
Rotate - se apelează din meniul View ➢ Modify ➢ Rotate sau din bara View ➢
- roteşte planul de desenare a schiţei;
 Se revine la afişarea anterioară prin instrumentul Normal View;

- se apelează din View ➢ Modify ➢ Normal View sau din bara View ➢
Normal - dispune planul de desenare a schiţei în plan normal pe direcţia de privire. Dacă planul
View de desenare este în Normal View, accesarea instrumentului de vizualizare roteşte sistemul
de axe în jurul axei verticale, cu 180;
Hide/ - se apelează din View ➢ Hide/Show ➢ Hide/Show sau din bara View ➢
Show - ascunde obiectele selectate într-un spaţiu diferit de cel afişat;
Swap
visible - se apelează din View ➢ Hide/Show ➢ Swap visible space sau din bara View ➢
space - activează spaţiul în care sunt ascunse obiecte. Prin selecţia obiectelor şi activarea
instrumentului Hide/Show, obiectele sunt readuse în spaţiul de desenare implicit. Pentru
revenirea în sistemul implicit, se accesează, din nou, instrumentul Swap visible space.
 Atunci când reperul nu este vizibil în spaţiul geometric, se poate apela opţiunea Reframe on din
meniul contextual!
1
Informatică aplicată - Cursul nr. 2
întocmit: Andrei Laurenţia

2. INSTRUMENTE DE DESENARE

2.1. Desenarea elementelor circulare

Instrumentele de desenare a elementelor circulare sunt grupate în sub-bara Circle a barei Profile:

Circle
Three Points Circle
Circle Using Coordinates
Tri-Tangent Circle
Three Points Arc
Three Points Arc Starting With Limits
Arc

2.1.1. Desenarea arcelor de cerc

Definirea unui arc de cerc presupune cunoaşterea a două puncte ale arcului şi a altor elemente
complementare. Aplicaţia CATIA trasează arcele de cerc prin următoarele metode:
a) Desenarea unui arc de cerc pentru care se cunosc centrul arcului, punctele de extrem şi raza se
realizează prin instrumentul de desenare ARC. Instrumentul Arc se apelează din:
 bara Profile ➢ sub-bara Circle ➢ butonul Arc
 meniul Insert ➢ submeniul Profile ➢ Circle ➢ Arc
 se solicită centrul cercului, punctul de start şi raza arcului şi
punctul de final.
Select a point or click to define the circle center
Select a point or click to define the arc radius and the start point of
arc
Move the cursor and click to end the arc

 Elementele definitorii se vor preciza prin indicare (clic) în spaţiul geometric sau prin editare în
casetele H, V, R (Circle Radius), A (Angle Between Arc Start Point Horizontal Reference) şi S
(Oriented Angle) ale barei Sketcher tools.

b) Desenarea unui cerc pentru care se cunosc trei puncte necoliniare ale cercului se realizează prin
instrumentele de desenare THREE POINT ARC şi THREE POINT ARC STARTING WITH
LIMITS. Instrumentul Three Points Arc/ Three Point Arc Starting With Limits se apelează din:
 bara Profile ➢ sub-bara Circle ➢ butonul Three Points Arc sau Three Point Arc Starting
With Limits
 meniul Insert ➢ submeniul Profile ➢ Circle ➢ Three Points Arc/ Three Point Arc Starting
With Limits

2
 Informatică aplicată – Cursul nr. 2
întocmit: Andrei Laurenţia

 se solicită cele trei puncte, în următoarea succesiune:

i) Punct de start  punct intermediar  punct final (Instrumentul THREE POINT ARC)
ii) Punct de start  punct final  punct intermediar (Instrumentul THREE POINT ARC
STARTING WITH LIMITS).

2.2. Desenarea profilurilor complexe

Un profil complex este definit de o succesiune de segmente de dreaptă şi arce de cerc, interconectate
între ele, desenate în aceeaşi comandă. Instrumentul de desenare dedicat, în aplicaţia CATIA, este
PROFILE. Instrumentul PROFILE se apelează din:
 bara Profile ➢ butonul Profile
 meniul Insert ➢ submeniul Profile ➢ Profile
 se solicită elementele definitorii ale obiectelor grafice ce compun profilul. Aceste obiecte se
selectează din bara Sketcher Tools şi pot fi:

- Segmente de dreaptă (opţiunea Line ), definite Three

prin elementele specifice comenzii Line; Point
Arc
- Arce de cerc tangente la ultimul obiect desenat
Tangent
(opţiunea Tangent Arc ), cu punctul final Arc
indicat de utilizator;
- Arce de cerc arbitrare (opţiunea Three Point Arc
Line
), definite prin elementele specifice comenzii
Three Point Arc.

 Dacă profilul este deschis, pentru încheierea comenzii se acţionează butonul Profile din bara Profile;
dacă profilul este închis, comanda se închide automat!

3. EDITAREA OBIECTELOR

3.1. Modificarea lungimii obiectelor

Cele mai frecvente operaţii de editare a obiectelor
sunt operaţiile de modificare a lungimii, prin retezare
sau întrerupere. Instrumentele dedicate acestor
operaţii, apelate rapid din bara Operations → sub-
bara Relimitations: Trim
Break
Quick Trim
Close Arc
Complement

3
Informatică aplicată - Cursul nr. 2
întocmit: Andrei Laurenţia

Instrumentul CLOSE ARC închide un arc de cerc sau elipsă, generând cercul, respectiv elipsa
corespunzătoare. Se apelează din:
 bara Operation ➢ sub-bara Relimitations ➢ butonul Close Arc
 meniul Insert ➢ submeniul Operation ➢ Relimitations ➢ Close Arc.

Instrumentul COMPLEMENT generează complementul unui arc de cerc sau elipsă, eliminând obiectul
sursă. Se apelează din:
 bara Operation ➢ sub-bara Relimitations ➢ butonul Complement
 meniul Insert ➢ submeniul Operation ➢ Relimitations ➢ Complement.
 Instrumentele CLOSE ARC şi COMPLEMENT pot fi activate, rapid, prin selecţia obiectului, clic
dreapta pentru afişarea Shortcut Menu ➢ submeniul afişat în dreptul numelui obiectului!

3.2. Operaţii de modificare a intersecţiei obiectelor

Zonele de intersecţie a obiectelor pot fi modificate prin rotunjire/ racordare sau teşire. Instrumentele de
editare specifice se găsesc în bara Operation.

Instrumentul CHAMFER teşeşte colţurile obiectelor grafice. Se apelează din:

 bara Operation ➢ butonul Chamfer
 meniul Insert ➢ submeniul Operation ➢ Chamfer
 se solicită selectarea obiectelor ce formează colţul sau a punctului de intersecţie a obiectelor şi
parametrii definitorii ai teşirii.

Select the first curve, or a common point

Select the second curve
Click to locate the chamfer

(Trim All Elements)
 După selectarea obiectelor ce formează colţul de teşit, în caseta Sketcher tools apar opţiunile
comenzii, relativ la editarea acestor obiecte, identice celor din instrumentul de editare Corner. În plus,
apar opţiuni de definire a parametrilor dimensionali ai teşiturii, respectiv:
Hypotenuse And Angle – permite introducerea lungimii muchiei teşiturii şi a unghiului de
înclinare a acesteia (opţiune implicită);
First and Second Length - permite definirea distanţelor de teşire, măsurate de-a lungul celor
două obiecte selectate;
First Length and Angle - permite definirea distanţei de teşire, măsurată de-a lungul primului
obiect selectat, şi a unghiului de înclinare a muchiei teşiturii.

4. UTILIZAREA CONSTRÂNGERILOR
În procesul de generare a unei schiţe, elementele geometrice desenate sunt constrânse geometric
şi dimensional, respectiv sunt poziţionate faţă de alte elemente şi măsurate. Aceste constrângeri sunt
aplicate:

4
 Informatică aplicată – Cursul nr. 2
întocmit: Andrei Laurenţia

 automat, dacă butoanele Geometrical Constraints şi

Dimensional Constraints , din bara Sketcher tools, sunt active;

manual, în cazul în care constrângerile nu au fost aplicate automat sau
dacă utilizatorul optează pentru constrângeri suplimentare. Ȋn acest caz,

din bara Constraint ( ), se apelează instrumentul

CONSTRAINTS DEFINED IN DIALOG BOX  caseta de
dialog Constraint Definition. În casetă vor fi active doar constrângerile
posibile pentru selecţia curentă.

4.1. Constrângeri geometrice

Constrângerile geometrice recunoscute de aplicaţia CATIA sunt:

Distance – introduce cota liniară între punctele/obiectele selectate:

Selecţie centrul cercului şi ➢ Selecţie buton ➢
segmentul de dreaptă Constraint Definition -
opţiunea Distance

Length – introduce cota liniară specifică unui segment de dreaptă:

Selecţie segment ➢ Selecţie buton ➢
Constraint Definition -
opţiunea Length

Angle – introduce cota unghiulară între obiectele liniare selectate:

Selecţie obiecte ➢ Selecţie buton ➢
Constraint Definition -
opţiunea Angle

Radius/ Diameter – introduce cota radială sau diametrală a unui arc de cerc, respectiv cerc:
Selecţie arc cerc/ cerc ➢ Selecţie buton ➢
Constraint Definition -
opţiunea
Radius/Diameter

5
Informatică aplicată - Cursul nr. 2
întocmit: Andrei Laurenţia

Semimajor axis/ Semiminor axis – introduce dimensiunea axei mari/ mici a unei elipse:
Selecţie elipsă ➢ Selecţie buton ➢
Constraint Definition -
opţiunea Semimajor
axis

Symmetry – simetrizează obiectele selectate în raport cu o axă. Atenţie! Dacă se doreşte păstrarea
orientării unui segment, acesta se „fixează” în prealabil – constrângerea Fix!
Selecţie obiecte, selecţie axă ➢ Selecţie buton ➢
Constraint Definition -
opţiunea Symmetry

Midpoint – repoziţionează un punct (punct izolat, centrul unui cerc, extremitatea unui obiect, punct
de control al curbei Spline) la mijlocul unui segment;
Selecţie punct, selecţie segment ➢ Selecţie buton ➢
Constraint Definition -
opţiunea Midpoint

Equidistant point – plasează două puncte echidistant faţă de un al treilea punct precizat, situat pe
linia definită de punctele iniţiale;
Selecţie puncte de repoziţionat, ➢ Selecţie buton ➢
selecţie punct de referinţă Constraint Definition -
opţiunea Equidistant
point

Coincidence – repoziţionează două obiecte de tip astfel încât acestea să coincidă. Obiectele pot fi
puncte, un punct şi un segment de dreaptă, arc ce cerc sau curbă Spline. Atenţie! Dacă se doreşte
păstrarea poziţiei unui segment, acesta se „fixează” în prealabil – constrângerea Fix!
Selecţie elemente ➢ Selecţie buton ➢
Constraint Definition -
opţiunea Coincidence

Concentricity – repoziţionează arce de cerc/cercuri astfel încât să devină concentrice. De asemenea,

unul din obiecte poate fi un punct. Atenţie! Dacă se doreşte păstrarea poziţiei unui element, acesta se
„fixează” în prealabil – constrângerea Fix!

6
 Informatică aplicată – Cursul nr. 2
întocmit: Andrei Laurenţia

Selecţie obiecte ➢ Selecţie buton ➢

Constraint Definition -
opţiunea Concentricity

Tangency – aduce un obiect liniar sau circular în poziţie tangentă la altă curbă;
Selecţie cercuri ➢ Selecţie buton ➢
Constraint Definition -
opţiunea Tangency

Fix – fixează un obiect pe poziţia curentă;

Parallelism – repoziţionează două elemente liniare astfel încăt să devină paralele;
Perpendicular – repoziţionează două elemente liniare astfel încăt să devină perpendiculare;
Horizontal - repoziţionează un element liniar astfel încăt să devină orizontal;
Vertical - repoziţionează un element liniar astfel încăt să devină vertical.

 Instrumentul Contact Constraint , apelat din bara Constraint ➢ sub-bara Constraint Creation,
generează rapid constrângerile geometrice de tipul Concentricity, Coincidence şi Tangency. Pentru
aceasta: se selectează primul element ➢ se lansează Contact Constraint ➢ se selectează al doilea
element. În funcţie de elementele selectate, al doilea element este repoziţionat prin aplicarea, în mod
automat, a uneia din constrângerile menţionate.

4.2. Constrângeri dimensionale

Constrângerile dimensionale vizează cotele specifice elementelor selectate. Se apelează din
bara Constraint ➢ sub-bara Constraint Creation ➢ instrumentul CONSTRAINT ( ):
Cotele liniare se aplică elementelor liniare materializate sau între două puncte. După selectarea
segmentului de dreaptă sau a celor două puncte ➢ se apelează instrumentul Constraint ➢ se
vizualizează cota paralelă cu obiectul/ dreapta definită de cele două puncte ➢ se poziţionează cota.
 Dacă se doreşte înscrierea cotelor paralel cu axele de coordonate, după vizualizarea cotei ➢ clic
drepta  meniul contextual ➢ se alege direcţia de măsurare/ înscriere a cotei:

Implicit Horizontal Measure Vertical Measure

7
Informatică aplicată - Cursul nr. 2
întocmit: Andrei Laurenţia

 În cazul în care cota liniară se referă la o muchie ce

reprezintă generatoarea unui viitor corp de revoluţie, această
cotă primeşte simbolul D, ca prefix, dacă se aplică procedura:
selecţie obiect ➢ selecţie axa de rotaţie (trasată cu Axis) ➢ se
apelează instrumentul Constraint ➢ clic dreapta ➢ selecţie
Radius/ Diameter din meniul contextual!

Cotele elementelor circulare sunt aplicate arcului de cerc, căruia

i se cotează raza (implicit, cu prefixul R), şi cercului, căruia i se
cotează diametrul (implicit, cu simbolul D).
 O cotă diametrală poate fi schimbată cu o cotă radială (şi invers),
astfel:
- în timpul aplicării cotei, prin intermediul meniului contextual;
- după înscriere, prin dublu clic pe cotă  caseta de dialog
Constraint Definition ➢ se selectează opţiunea dorită în secţiunea
Dimension (Diameter/ Radius)!

 Cotele unghiulare sunt aplicate între elemente

liniare, au implicit simbolul unităţii ataşat. Valoarea
afişată a unghiului depinde de cadranul în care se
poziţionează cota;

 Modificarea dimensiunilor înscrise prin instrumentul Constraint se realizează prin dublu clic pe cota
înscrisă  caseta de dialog Constraint Definition ➢ se modifică valoarea cotei  se regenerează
obiectul grafic, prin redimensionare!

 Se pot modifica, rapid, mai multe dimensiuni înscrise elementelor unui profil complex. Pentru
aceasta, se selectează cotele ce se impun a fi modificate şi se lansează instrumentul EDIT MULTI-

CONSTRAINT din bara Constraint  caseta de dialog Edit Multi-Constraint ➢ se selectează,

din lista dimensiunilor afişate, dimensiunea ce se va modifica ➢ în spaţiul geometric aceasta dimensiune
este evidenţiată prin selecţie ➢ se înscrie valoarea în fereastra Current value ş.a.m.d. Orice modificare
va fi semnalată prin atribuirea culorii cyan elementului modificat. Butonul Preview permite
previzualizara modificărilor operate.

4.3. Instrumentele de constrângere Fix Together şi Auto Constraints

Instrumentul FIX TOGETHER creează grupuri de obiecte: se selectează obiectele ➢ se apelează

instrumentul Fix Together din sub-bara Constrained Geometry a barei Constraint  caseta de
dialog Fix Together Definition ➢ se denumeşte grupul de obiecte şi se confirmă selecţia (OK).
 Dacă se doreşte excluderea unui element din grupul de selecţie, se selectează elementul din secţiunea
Geometry a casetei Fix Together Definition ➢ clic dreapta pentru afişarea meniului contextual ➢
Delete!
 Instrumentul Fix Together este frecvent aplicat pentru crearea poliliniilor, respectiv transformarea
elementelor geometrice generate prin instrumentele Profile şi Predefined Profile în obiect unic!

8
 Informatică aplicată – Cursul nr. 2
întocmit: Andrei Laurenţia

Instrumentul AUTO CONSTRAINT introduce, în mod automat, constrângeri geometrice şi

dimensionale: se selectează obiectele ➢ se apelează instrumentul Auto Constraint din sub-bara
Constrained Geometry a barei Constraint  caseta de dialog Auto Constraint ➢ clic în fereastra
Reference elements pentru a selecta elementelor de referinţă, faţă de care se vor defini constrângerile
➢ se selectează modul de aplicare a constrângerilor din fereastra Constraint mode ➢ OK.

Auto
Constraint


Elemente de referinţă: axele H, V

Constraint Mode: Stacked

Constraint Mode: Chained

4.4. Analiza constrângerilor

După aplicarea constrângerilor, profilul desenat se poate afla în următoarele situaţii:
profil complet constrâns (iso-constraint), atunci când toate elementele componente sunt complet
constrânse geometric şi dimensional → evidenţiate prin culoarea verde! Aceste elemente, respectiv
profilul, nu mai pot fi modificate accidental, ci doar în mod voit, de către utilizator;
profil sub-constrâns (under constraint), atunci când elementele componente nu sunt complet
constrânse geometric şi dimensional, acestea putând fi redimensionate, repoziţionate sau reconfigurate
fără intenţia clară a utilizatorului → evidenţiate prin culoarea albă! Un profil corect desenat, pentru a
permite modelarea tridimensională, va necesita completarea constrângerilor;
profil supra-constrâns (over constrainted), atunci când unor elemente componente le sunt aplicate
mai multe constrângeri decât este necesar → evidenţiate prin culoarea magenta! Se recomandă ca,
înainte de părăsirea mediului Sketcher, supra-constrângerile să fie eliminate;
profil inconsistent (inconsistent), atunci când profilul nu poate accepta modificările aplicate de
utilizator. În acest caz, configuraţia geometrică este colorată în roşu;
profil de needitat (not changed), atunci când profilul nu acceptă modificări datorită faptului că
elemente geometrice sunt inconsistente sau supra-constrânse → evidenţiate prin culoarea maro!
 Analiza profilului desenat se poate realiza prin instrumentul Sketch Analysis , activat
din meniul Tools sau din bara Tools  caseta Sketch Analysis. Pagina Geometry evidenţiază
elementele componente ale schiţei, pagina Diagnostic evidenţiază starea elementului, din punct de
vedere al constrângerilor. Secţiunea Corrective Action/ Action permite aplicarea modificărilor
necesare.
9
Informatică aplicată - Cursul nr. 2
întocmit: Andrei Laurenţia

Aplicaţii demo – C2

50
Ø
Ø 25

R17 R 23

14
94

42 R4 R6
2
Ø 45

17
R4
5
R 45
R 58

45°
56

60
18 8 20°
40°
13

Ø6
20

6 0
R3 ur iØ 1
Ø 36 3ga
R7
96

6
15x45°

Ø96

,5
R4

135
° R0
R3

18x45°
4

30 62 3
25
140

10