Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUPORT DE CURS
-DEVA-
-2006-
Institutul Multimedia Romano Elvetian Autocad - pentru începători
Bara de proprietati
Contine butoanele care controleaza proprietatile obiectelor cum ar fi culoarea, tipul de linie (linie continua, linie
intrerupta, linie punct, etc.), grosimea liniei precum si butoane pentru gestionarea straturilor –Layers (vezi Capitolul 5
paragraful 5.1. Utilizarea straturilor).
Are ca efect schimbarea stratului, stratul curent fiind cel pe care se afla obiectul selectat.
Observatie:
Pentru introducerea in acesta lista a unui alt tip de linie se realizeaza in felul urmator:
1. Alegeti optiunea Other… acesta avand drept rezultat aparitia ferestrei Linetype
Manager, si executati clic pe butonul Load…
2. Din lista Available Linetypes a ferestrei Load or Reload Linetypes alegeti tipul de linie
dorit
3. Executati clic pe butonul Ok a ferestrei Load or Reload Linetypes
4. Executati clic pe butonul Ok a ferestrei Linetype Manager
Observatie: Aceste liste se utilizeaza atunci cand unul sau mai multe obiecte trebuie sa
posede proprietati diferite (culoarea, tipul linie sau grosimea linei) decat cele ale
stratului respectiv.
Bara de titlu
contine titlul cu numele aplicatiei AutoCAD, iar in partea dreapta sunt prezente butoanele pentru
minimizarea - , maximizare - , inchiderea aplicatiei - .
3
- in care:
Find and Replace - Permite gasirea si inlocuirea valorilor de tip text ale atributelor unui
desen
Snap - Este un buton derulant care ofera diferite variante de localizare (modul OSNAP) a
unui punct de pe ecran (Ex: Snap to Endpoint , Midpoint …)
UCS - Buton derulant prin care se pot alege diferite optiuni ale comenzii UCS (User
coordinate system – Sistem de coordonate utilizator)
Offset – Creaza cercuri concentrice, linii si curbe paralele, situate la o anumita distanta,
precizata de utilizator;
Trim – Realizeaza indepartarea unei portiuni a unui obiect situata de o parte a unei
muchii;
Extend – Permite extinderea, cu precizie, a unui obiect (linie, polilinie, arc de cerc, arce
eliptice, etc) pina la un alt obiect;
Break – Sterge anumite parti ale unui obiect sau creaza un punct de ruptura
Pline – Creaza polilinii bidirectionale (Polilinia – este un obiect format din mai multe
linii, asemanator unei linii frinte);
Region – Creaza o regiune dintr-un set de obiecte existente (Region – este o suprafata
bidirectionala creata din forme inchise);
Fereastra de comenzi
Aceasta contine un camp care afiseaza coordonatele cursorului, respectiv o serie de butoane
cu un folos deosebit in ceea ce priveste usurarea introducerii unor date cu ajutorul mouse-ului.
Acestea sunt:
Activarea acestui buton are ca efect saltul cursorului cu o valoare prestabilita.
Afiseaza o grila de referinta formata din puncte aflate la distante
prestabilite de utilizator.
Modul de trasare perpendicular. Ofera posibilitatea ca trasarea sa se faca
perpendicular fata de grila Snap curenta
Obliga cursorul sa se deplaseze de-a lungul unor unghiuri de aliniere polara
predefinite.
Valideaza modul Obiect Snap de selectare a unor puncte de pe ecran (Ex:
capete de entitate: END, punct de mijloc: MIDPOINT, punct: NODE, etc.).
Activeaza modul urmarire tip object snap.
Activeaza modul de vizualizare a grosimii liniilor.
6
Observatie:
Mai multe informatii referitoare la utilizarea acestor butoane sunt prezentate in Capitolul
4 paragraful 4.1. Desenarea cu precizie
La lansarea in executie a programului, prima caseta de dialog cu care va veti intalni este caseta
de dialog Startup, care furnizeaza mai multe metode de a incepe o sesiune de lucru, astfel:
2. Butonul Start from Scratch (incepe de la zero) permite alegerea unitatii de masura a
desenului oferind doua variante de unitati de masura: English (englezesti), si Metric. La
apasarea butonului OK AutoCAD creeaza un nou desen bazat pe acest sistem de masura.
3. Butonul Use a Template (utilizeaza un sablon) afiseaza o lista de fisiere de desenare care
contin setari predefinite cum ar fi straturi cu proprietati predefinite sau stiluri de text si de cotare
etc.
Aceasta optiune de incepere a unui desen nou este foarte utila atunci cand aveti de relizat o
multitudine de desene avand aceleasi setari.
Observatie:
Mai multe informatii referitoare la stiluri de text sunt prezentate in Capitolul 8 Paragraful 8.1.3.
Crearea unui stil de text si comutarea intre stiluri. Stilurile de cotare sunt prezentate in
Capitolul 9 Paragraful 9.3. Crearea stilurilor de cote dimensiune. Fereastra Dimension
Style Manager.
4. Butonul Use a Wizard va ofera posibilitatea de a alege unul dintre urmatoarele doua
utilitare de tip Wizard:
-Advanced Setup Wizard (pentru configurare avansata);
-Quick Setup Wizard (pentru configurare rapida);
Cu utilitarul Advanced Setup Wizard veti parcurge cinci casete de dialog, care va permit sa
setati valori pentru diferite unitati, unghiuri, masurarea unghiurilor etc.
4.A. Caseta de dialog Units va permite sa setati modul in care sunt afisate unitatile liniare
in desen.
4.B. Caseta de dialog Angle va permite sa setati modul in care sunt afisate unghiurile in
desen.
4.C. Caseta de dialog Angle Measure va permite sa setati baza unghiulara de la care vor fi
masurate toate unghiurile din desen, aceasta baza unghiulara fiind echivalent cu unghiul de 00.
4.D. Caseta de dialog Angle Direction va permite sa setati sensul in care sunt masurate
toate unghiurile, pornind de la unghiul de baza (in sensul acelor de ceasornic sau in sens invers
acelor de ceasornic) in fereastra de mai jos este ales sensul invers acelor de ceasornic.
4.E. Caseta de dialog Area va permite sa setati limitele desenului.
Utilitarul Quick Setup Wizard ofera un subset al acestor valori, indepartand optiunile
destinate setarii diferitelor valori referitoare la unghiuri.
Caseta de dialog Startup este optionala putand fi dezactivata prin deselectarea optiunii
Show Startup dialog, din partea stinga jos a casetei de dialog. Incepand din acest moment la
lansarea in executie a programului, aceasta nu va mai fi afisata.
In cazul in care aceasta caseta de dialog a fost dezactivata, aceasta poate fi activata din
nou astfel:
1. Din meniul Tools, selectati Options.
2. Selectati pagina de proprietati cu eticheta System ( aceasta controleaza setarile
7
sistemului AutoCAD).
3. Inchideti comutatorul Show Startup dialog din sectiunea General Options.
4. Executati clic pe butonul OK al ferestrei Options.
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, in fereastra Startup alegeti optiunea Use a Wizard
corespunzatoare celui de-al 4-lea buton si utilizati optiunea Quick Setup. In cadrul utilitarului de
tip Wizard alegeti optiunile urmatoare: unitatea de masura di tip zecimal si dimensiunile
desenului de 10 m (latimea) respectiv 5 m (inaltimea).
Implicit culoarea fundalului ecranului pentru zona de lucru a programului AutoCAD este negru.
Daca doriti, dintr-un motiv oarecare, schimbarea culorii de fundal parcurgeti pasii:
1. Din meniul Tools, selectati Options.
2. Selectati eticheta Display (ea controleaza aspectul componentei vizuale a programului
AutoCAD).
3. Executati clic pe butonul Colors… din sectiunea Windows Elements, se va afisa fereastra
Color Options:
4. Din lista ascunsa Color se alege culoarea de fundal dorita:
5. Executati clic pe butonul Apply&Close din fereastra Color Options pentru validarea culorii
alese.
6. Executati clic pe butonul OK al ferestrei Options.
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, schimbati culoarea fundalului ecranului pentru zona de
lucru a programului AutoCAD in Albastru, urmand pasii prezentati anterior.
Afisarea sau stergerea barelor cu butoane se realizeaza prin una din metodele:
I
1. Din meniul View alegem optiunea Toolbars…
2. Din lista Toolbars, prezentata mai jos, selectam sau deselectam bara cu butoane care dorim
sa fie afisata, respectiv ascunsa.
3. Executam clic pe butonul Close din fereastra Toolbars.
II
1. Executam clic dreapta pe una din barele cu butoane deja afisate.
2. Din submeniul care apare selectam sau deselectam bara cu butoane care dorim sa fie afisata,
respectiv ascunsa.
Atentie: Pentru demonstratie si exercitiu vom folosi doar prima metoda, cea de-a doua fiind
disponibila in programul Autocad.
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, activati bara de instrumente Solids Editing, urmand pasii
prezentati anterior.
Aveti la dispozitie 30 secunde.
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare,lansati in executie programul AutoCAD cu ajutorul icoanei
Deschiderea unui desen AutoCAD existent se poate realiza prin una din metodele:
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, deschideti desenul cu numele Campus.
Aveti la dispozitie 30 secunde.
Programul AutoCAD permite lucrul simultan, in mod multitasking, cu mai multe desene deschise.
Utilizind aceasta caracteristica a programului puteti copia sau muta diferite obiecte dintr-un
desen in altul printr-o operatie de dragare (tragere si plasare) utilizand in acest scop butonul
drept al moue-ului. De asemenea, aveti posibilitatea de a transfera diferite proprietati (cum ar fi
stratul, culoarea, tipul de linie sau scara tipului de linie) de la un desen la altul sau sa comutati
intre desenele deschise fara a anula comanda aflata in executie.
Pentru controlul cat mai eficient al ferestrelor deschise simultan puteti utiliza meniul Window.
Validarea caracteristicii Multiple Document mode se poate face in felul urmator:
1. Din meniul Tools, selectati optiunea Options.
2. Selectati pagina de proprietati cu eticheta System care controleaza setarile sistemului
AutoCAD.
3. In sectiunea General Options selectati optiunea Single-Drawing Compatibility Mode.
4. Executati clic pe butonul OK a casetei de dialog Options.
Pentru a pastra datele introduse si a putea fi reutilizate, desenele create trebuie sa fie salvate,
lucru care se realizeaza astfel:
1. Din meniul File alegeti optiunea Save, care va avea drept rezultat afisarea fereastrei Save
Drawing As.
2. In campul File name introduceti numele sub care salvati desenul dupa care localizati
directorul in care va fi salvat acesta (campul Save In: ).
3. Executati clic pe butonul Save.
Observatii:
9
I. Salvarea unui desen se poate realiza si executand clic pe butonul Save din bara cu
butoane Standard.
II. Odata ce desenul are un nume, deci a fost salvat anterior, la fiecare comanda de salvare
ulterioara, AutoCAD va salva in mod automat desenul cu denumirea curenta, fara a mai deschide
o alta fereastra de dialog.
III. La salvarea unui desen in AutoCad este atribuita, implicit, extensia .dwg pentru
AutoCad2000, insa aveti posibilitate salvarii desenului si in formate .dwg pentru versiuni
anterioare ale programului, de exemplu AutoCad 14/LT98/LT97 Drawing. Alte tipuri de extensii
intalnite in AutoCad sunt: .dwt – Template drawings pentru sabloane; .dxf – drawing
exchange file care este o descriere binara a desenului care permite distribuirea acestuia.
De multe ori avem urmatoarea problema: fiind dat un desen, am dori sa modificam doar cateva
lucruri, dar sa pastram si desenul initial, exact asa cum era. Problema se rezolva realizand
modificarile in desenul original si salvandu-l sub un alt nume, astfel:
Din meniul File alegem optiunea Save As…, care va avea drept rezultat afisarea fereastrei Save
Drawing As .
In campul File name: schimbam denumirea desenului, stergand vechea denumire si introducand
noua denumire.
Executam clic pe butonul Save.
Observatie: Datorita naturii demonstrative a acestui program, este functionala doar metoda cu
numarul III.
Prin deschiderea partiala a unui desen se intelege deschiderea numai a anumitor portiuni a unui
desen (Ex: afisarea unei portiuni a unui desen ce era afisata pe ecran in momentul ultimei salvari
sau afisarea numai a anumitor straturi dintr-un desen) si lucrul cu acestea, aceasta optiune (de
deschidere partiala) fiind utilizata in cazul deschiderii unui desen de dimensiuni mari.
Observatie:
Mai multe informatii referitoare la modul de utilizara a comenzii Zoom Window sunt prezentate
in Capitolul 4 Paragraful 4.2.1.2. Zoom Window si Zoom Extents.
3. Realizati o fereastra de selectie.
4. Salvati desenul, apasand butonul Save .
5. Din meniul File alegeti optiunea Close in vederea inchiderii acestuia.
6. Din meniul File, selectati optiunea Open.
10
7. Din fereastra Select File, localizati acelasi fisier, 1st Floor.dwg, si executati clic pe butonul
Partial Open.
8. In sectiunea View geometry to load a ferestrei Partial Open, alegeti optiunea LAST.
Observatie:
Optiunea LAST permite vizualizarea portiunii de desen ce era afisata pe ecran in momentul
ultimei salvari.
9. Executati clic pe butonul Open.
10.Repetati pasii 6, 7, 8, 9 alegand de aceasta data optiunea EXTENTS a sectiunii View
geometry to load din fereastra Partial Open.
Veti observa astfel diferenta dintre cele doua optiuni, EXTENTS si LAST, de deschidere
partiala a unui desen, diferenta constand in afisarea desenului pe ecran.
Aproape toate actiunile care se executa in AutoCAD se bazeaza pe comenzi. Comenzile sunt
utilizate pentru a specifica programului actiunile pe care dorim sa le executam. In continuare
vom prezenta regulile de lucru cu comenzile AutoCAD in situatiile:
1. Inceperea unei comenzi
2. Executarea comenzii
3. Repetarea comenzii
4. Anularea comenzii
5. Comenzile imbricate
1. Inceperea unei comenzi se poate face din:
I. Meniurile AutoCAD.
II. Barele de instrumente.
III. Meniurile de scurtatura.
IV. Linia de comanda.
Observatie:
Inceperea unei comenzi folosind linia de comanda (cazul IV de mai sus) se poate face fie prin
introducerea numelui intreg al comenzii fie prin introducerea unei prescurtari. De exemplu pentru
desenarea unui cerc in loc sa introducem comanda Circle in intregime, este suficient sa
introducem doar litera C pentru a incepe comanda. Aceste prescurtari se numesc aliasuri.
2. Pentru executarea comenzii sau pentru validarea unei optiuni a unei comenzi se poate
proceda in mai multe feluri, si anume:
I. Apasind tasta Enter.
II. Prin apasarea tastei Spacebar.
III. Prin executarea unui clic dreapta oriunde in zona de lucru si alegerea optiunii Enter, din
meniul de scurtatura care apare.
3. Repetarea ultimei comenzi se face prin apasarea tastei Enter sau a tastei Spacebar, sau
prin alegerea optiunii Repeat din meniul de scurtatura care apare in urma executarii unui clic
dreapta in zona de lucru.
Observatie:
Optiunea Repeat, a meniului de scurtatura, apare doar in cazul in care se asteapta introducerea
unei comenzi, deci atunci cand nu este activa nici o alta comanda.
Repetarea uneia dintre ultimele 6 comenzi se realizeaza prin efectuarea unui clic dreapta in
ferestra de comenzi si alegerea comenzii dorite din sectiunea Recent Commands a meniului de
scurtatura care apare.
Repetarea multipla a unei comenzi se realizeaza in doua etape:
1. In fereastra de comenzi introducem comanda Multiple si apasam tasta Enter.
2. Introducem comanda care dorim sa se repete, Circle de exemplu, si apasam tasta Enter.
Repetarea comenzii are loc pana la apasarea tastei Esc (sau alegerea optiunii Cancel din meniul
de scurtatura la efectuarea unui clic dreapta in zona de lucru).
4. Anularea comenzii se face prin apasarea tastei Esc de la tastatura.
5. Utilizarea comenzilor imbricate ofera posibilitatea introducerii unei comenzi si timp in care o
alta comanda este deja activa. Multe dintre aceste comenzi imbricate schimba setarile
programului, de exemplu activeaza modurile Snap, Grid, Ortho etc. La utilizarea comenzilor
imbricate, este necesar introducerea unui apostrof (‘) inaintea comenzii.
11
Vom folosi acest exemplu si pentru demonstratie, pentru a evidentia setarea distantelor intre
punctele care formeaza liniile grilei.
Unele comenzi AutoCAD pot fi utilizate atat in ferestra de comenzi cat si sub forma de caseta de
dialog, programul oferind utilizatorului posibilitatea alegerii variantei corespunzatoare. In aceste
situatii se poate pune o liniuta inaintea comenzii pentru a suprima caseta de dialog si a afisa in
schimb promptul de comanda.
Exemplu:
Introducerea comenzii Layer in linia de comanda are ca efect afisarea casetei de dialog Layer
Properties Manager - Figura a, in timp ce introducerea aceleasi comenzi dar cu o liniuta in
fata ei, -Layer, are ca efect afisarea liniei de comanda echivalenta cu aceasta caseta de dialog -
Figura b, in care se pot defini, bineinteles, proprietatile Layer-lor (straturilor).
Figura a
12
Figura b
In unele situatii este necesara anularea ultimei comenzi, sau a unui numar finit de comenzi.
Acest lucru poate fi realizat, cel mai simplu, cu ajutorul comenzii Undo, iar in cazul in care
greseala consta in utilizarea comenzii Undo, intr-o situatie nedorita, cu ajutorul comenzii Redo.
Pentru a anula un numar oarecare de actiuni procedam astfel:
1. In linia de comanda introducem comanda Undo si apasam tasta Enter:
2. Imediat in linia de comanada ni se cere sa introducem numarul de actiuni care dorim sa fie
anulate.
O alta modalitate de corectare a greselilor este utilizarea comenzii Oops, care are efect asupra
comenzilor gresite de tipul stergerea unei entitati, comanda Oops realizand de fapt refacerea
(restaurarea) ultimelor obiecte sterse. De exemplu stergem o linie si imediat in linia de comanda
introducem comanda Oops. Imediat linia stearsa va fi afisata din nou in zona de lucru.
Pentru demonstratie si exercitiu vom exemplifica efectul comenzii Undo.
???Un sistem de coordonate este caracterizat de origine, unitate de masura si un sens sau o
directie.
Atunci cand sunt introduse puncte, programul AutoCAD utilizeaza un sistem de coordonate
cartezian tridimensional.
Un sistem de coordonate cartezian dispune de trei axe de coordonate X, Y si Z. Cand introduceti
valorile coordonatelor, indicati, defapt, distantele (in unitati) la punctele respective si directiile (-
sau +) de-a lungul axelor, relative la originea sistemului de coordonate, in cazul coordonatelor
absolute, sau relative la ultimul punct introdus, in cazul coordonatelor relative.
A(5,4) reprezinta coordonatele absolute ale lui A raportate la sistemul de coordonate XOY
B(3,2) reprezinta coordonatele relative ale lui B fata de sistemul X’AY’
Punctul B ar avea coordonatele absolute (8,6) in sistemul XOY.
Diferenta, in ceea ce priveste introducerea acestor coordonate (absolute sau relative), consta in
faptul ca in cazul coordonatelor relative in fata coordonatelor se introduce semnul @, acesta
indicand faptul ca este vorba de o coordonataa relativa.
Observatie:
Aceste notiuni de introducere a coordonatelor relative sunt valabile atat pentru coordonatele
carteziene cat si pentru coordonatele polare, astfel se definesc urmatoarele tipuri de coordonate:
coordonatele carteziene absolute, coordonatele carteziene relative, coordonatele polare absolute,
coordonate polare relative.
In AutoCAD 2000, este acceptata o varianta a introducerii coordonatelor relative, numita
introducerea directa a distantei. Procedeul consta in specificarea unui punct deplasand cursorul
pentru a indica o directie si a introduce apoi distanta fata de punctul de pornire. De regula
aceasta metoda este utilizata impreuna cu modul ORTHO, insa bineinteles, ea poate fi aplicata si
in cazul in care modul ORTHO este dezactivat.
Exemplu:
Desenarea unei linii cu ajutorul acestei metode cuprinde urmatoarele etape:
1. Din meniul Draw, alegeti optiunea Line.
2. Specificati primul punct, fie introduceti in linia de comanda coordonatele, de exemplu (4,5,6):
Command: _line Specify first point: 4,5,6
fie executati clic in zona de lucru.
3. Specificati in linia de comanda lungimea liniei, de exemplu 20:
Specify next point or [Undo]: 20
4. Deplasati cursorul in directia in care doriti sa fie trasta linia.
5. Apasati tasta Enter.
Repetati pasii 3 si 4 pentru a obtine mai multe linii.
Incercati acest exemplu in programul AutoCAD 2000 pentru a-l intelege mai bine.
Atunci cand incepeti un nou desen in AutoCAD, folositi, in mod implicit, un sistem de coordonate
rectangulare, numit sistem de coordonate universal (WCS – World Coordinate Sistem). Pe
langa sistemul de coordonate universal, mai puteti crea si alte sisteme de coordonate numite
sisteme de coordonate ale utilizatorului (UCS – User Coordinate Sistems).
Modificarea orientarii respectiv mutarea UCS-ului se poate face prin mai multe metode dintre
care amintim:
1. Metoda specificarii a trei puncte (3 Point)- pentru mutarea respectiv orientarea sistemului de
coordonate.
2. Specificarea unei origini noi (Origin UCS).
3. Rotirea sistemului de coordonate dupa cele trei axe de coordonate X, Y si Z.
Dupa ce ati lucrat cu sistemul de coordonate ale utilizatorului - UCS poate doriti, dintr-un
motiv oarecare sa reveniti la sistemul de coordonate universal – WCS. In acest sens programul
AutoCAD va vine in ajutor oferind posibilitatea restaurarii WCS-ului.
Acest lucru se poate face prin accesarea meniul Tools, a optiunii New UCS al acestuia din care
se alege optiunea World. UCS-ul : se va schimba in WCS.
Trasarea uni cerc folosind linia de comanda
14
1. Executam clic pe butonul din bara cu instrumente. In cazul acestei metode pasul 1 este
echivalent cu pasii 1 si 2 prezentati la exemplul 3.11.
Acum putem trasa cercul in zona de lucru.
2. Anularea comenzii : Apasam tasta Esc pentru anularea comenzii.
3. Repetarea comenzii : Presupunand ca acum dorim sa mai desenam un cerc, apasam tasta
Enter.
Trasarea unui cerc folosind meniurile
1. Din meniul Draw alegem optiunea Circle, din meniul afisat alegem Center, Radius. In cazul
acestei metode pasul 1 este echivalent cu pasii 1 si 2 prezentati la exemplul 3.11.
Acum putem trasa cercul in zona de lucru.
2. Anularea comenzii : Apasam tasta Esc pentru anularea comenzii.
3. Repetarea comenzii : Presupunand ca acum dorim sa mai desenam un cerc, apasam tasta
Enter.
Coordonatele carteziene asolute sunt evaluate pornindu-se intotdeuna din punctul de origine:
(0,0,0). In AutoCAD, coordonatele absolute pot fi specificate introducand de la tastatura valorile
pentru axele X, Y si Z, separate intre ele prin virgula, astfel: X, Y pentru punctele din spatiul
bidimensional si X, Y, Z pentru punctele din spatiul tridimensional.
Utilizarea acestor tipuri de coordonate este cea mai simpla specificarea acestora constand, de
fapt, din specificarea distantei punctului dupa axele X, Y, respectiv Z.
Forma generala a unei astfel de coordonate este: X, Y, Z
In AutoCAD separatorul de zecimale este punctul iar separatorul coordonatelor dupa cele trei axe
este virgula.
Exemplu:
Command: 0.3, 1.5, 6 indica specificarea unei coordonate carteziene, distanta punctului
la axa X fiind de 0.3,
la axa Y de 1.5,
la axa Z de 6 unitati.
In figura urmatoare se prezinta coordonatele carteziene bidimensionale si tridimensionale:
In aceasta figura perechea de coordonate (4,2) indica un punct aflat in spatiul bidimensional, in
raport cu originea la o distanta de 4 unitati pe axa X, in sens pozitiv, si la 2 unitati pe axa Y, de
asemenea in sens pozitiv, iar coordonatele (-4,-6,10) indica un punct in spatiul tridimensional,
15
distantele in raport cu originea fiind de –4 unitati fata de axa X, -6 unitati fata de axa Y respectiv
10 unitati fata de axa Z. Punctele aflate in stanga originii, sau sub aceasta, au coordonate X si Y,
negative.
Observatie:
Folositi commanda 3D Orbit pentru vizualizarea entitatilor (liniilor) in spatial 3D,
comanda accesibila prin efectuarea unui clic pe butonul din bara cu butoane Standard.
16
Entitatile vor fi incadrate de un cerc. Executati clic oriunde in zona de lucru si printr-o operatie
de dragare rotiti entitatea cum doriti. In momentul in care va convine pozitia eliberati butonul
sting al mouse-ului si apasati Enter ca sa fie luata in considerare modificarea facuta asupra
entitatii.
Exemplu:
Urmati pasii de mai jos:
1. Apasati butonul din bara cu butoane DRAW. In linia de comanda va aparea mesajul
Command: _line Specify first point:
2. Introduceti de la tastatura coordonatele originii sistemului de coordonate (0,0,0).
Command: _line Specify first point: 0,0,0
3. Apasati tasta ENTER. In linia de comanda va apare mesajul: Specify next point or [Undo]:
4. Ca raspuns la aceasta cerere de introducere a unei coordonate introduceti coordonata
(200<30): Specify next point or [Undo]:200<30
5. Apasati tasta ENTER pentru validarea comenzii.
In urma acestor pasi va trebui sa aveti trasat o linie de lungime 200 aflata la inclinatie de 30°
fata de orizontala (axa OX).
Dupa cum am mai amintit pentru ca, atunci cand coordonatele sunt introduse, sa se poata face
distinctie intre coordonatele relative si cele absolute, coordonatele relative trebuie precedate de
simbolul @.
Forma generala este: @Distanta<Unghi
Exemplu
Coordonatele polare relative se introduc astfel: @2.5<50. In acest caz punctul specificat
se afla la o distanta de 2.5 unitati si la un unghi de 50 de grade fata de punctul specificat
anterior.
17
A. B. C. D.
A. Desenarea dreptunghiului (figura A.):
1. Apasati butonul Rectangle din bara de instrumente Draw;
2. Specificati originea sistemului de coordonate( coordonata 0,0,0 );Punctul 1;
3. In fereastra de comenzi introduceti coordonata 200,200 (echivalent punctului3);
Observatie:
Utilizati comenzile Zoom si Pan in vederea vizualizarii mai convenabile a desenului, aceste
comenzi fiind descries in Capitolul 4, Paragraful 4.9
18
Observatie:
Comanda Origin UCS mai poate fi accesata si prin executarea unui clic pe butonul din bara
cu butoane standard. Mentinand butonul stang al mouse-ului apasat se va afisa un meniu
derulant care contine mai multe butoane echivalente optiunilor comenzii UCS. Alegeti dintre
acestea pe cel care va intreseaza.
Data fiind natura demonstrativa a acestui program, aceasta utilitate nu a fost implementata, dar
in programul AutoCAD 2000 aceasta este accesibila.
Programul AutoCAD ofera posibilitatea rotirii UCS-ului cu o valoare prestabilita dupa toate cele
trei axe de coordonate.
De regula aceasta comanda de rotire a UCS-ului se utilizeaza atunci cand pentru realizarea rotirii
UCS-ului nu exista nici un alt obiect desenat care sa serveasca ca un reper de baza in cursul
rotirii sistemului de coordonate.
Un exemplu de utilizare a acestei comenzi este prezentat in ceea ce urmeaza. Figura de mai jos
ilustreaza un obiect care prezinta o nervura plasata la 30 de grade fata de orizontala.
Modul de lucru este asemanator cu cel prezentat in paragraful 3.7.1., in acest caz construindu-
se, intr-o prima faza corpul piesei dupa care intr-o a doua faza se roteste UCS-ul cu 30 de grade
iar in ultima faza se realizeaza nervura si se reface sistemul de coordonate.
In figura urmatoare sunt prezentate fazele realizarii acestei nervuri:
19
Comanda Grid afiseaza o grila de referinta, formata din puncte la distante variabile, cu valori la
alegerea utilizatorului. Aceasta caracteristica permite sa estimam dimensiunile entitatilor grafice
si relatiile dintre ele, cunoscand bineinteles distanta intre doua puncte ale grilei. Se poate afisa
sau inhiba afisarea grilei dupa dorinta, de asemenea, se poate modifica cu usurinta distanta intre
punctele acesteia (sectiunea Grid din fereastra Drafting Settings). Grila nu face parte din
desen este numai un mod vizual de referinta si nu este reprezentata grafic.
Activarea sau dezactivarea grilei se face executand clic pe butonul din bara de stare, sau cu
ajutorul comenzii grid urmata de specificarea on pentru afisarea grilei respectiv de off pentru
ascunderea ei.
Setarile referitoare la modul Grid se pot face in fereastra Drafting Settings care poate fi
accesata prin una din metodele:
I. Executarea unui clic dreapta pe butonul Grid si din meniul afisat alegerea optiunii Settings…
II. Din meniul Tools alegem optiunea Drafting Settings…
Observatii:
20
Punctele introduse cu ajutorul mouse-ului, pot fi suprapuse peste reperele grilei imaginare prin
mecanismul Snap. Atunci cand acesta grila este activata, deplasarea cursorului este limitata la o
serie de salturi incrementale de-a lungul unei grile invizibile de puncte “de fixare” (Snap Point).
Acest lucru va da posibilitatea de a sari de la un punct al acestei grile la altul si de a selecta
astfel de puncte cu un inalt grad de precizie.
Activarea respectiv dezactivarea modului Snap se face prin executarea unui clic pe butonul
din bara de stare sau cu ajutorul comenzii snap urmata de precizarea on (pentru activarea
modului) sau off (pentru dezactivarea modului).
Observatie:
Datorita naturii demonstrative a acestui program, butonul din bara de stare nu este
functional, astfel activarea si dezactivarea modului Snap se face doar cu ajutorul liniei de
comanda.
Asemenea modului Grid, setarile referitoare la modul Snap (de exemplu Snap X spacing si
Snap Y spacing seteaza distanta intre doua puncte successive pe axa X respectiv pe axa Y) se
pot face in fereastra Drafting Settings care poate fi accesata prin unul din modurile:
I. Executarea unui clic dreapta pe butonul Snap si din meniul afisat alegerea optiunii Settings…
II. Din meniul Tools alegem optiunea Drafting Settings…
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, cu ajutorul liniei de comanda activati modul Snap. Urmariti
comportamentul cursorului mouse-ului pe suprafata de lucru dupa activarea modului Snap.
Aveti la dispozitie 40 secunde.
Uneori este util sa se roteasca grila SNAP fata de reprezentare si fata de ecranul de afisaj sau sa
se fixeze punctul de baza al grilei SNAP la alta valoare decat (0,0).
Schimbarea unghiului de inclinare a pasului prestabilit pentru modul Snap se poate face astfel:
1. Din Din meniul Tools alegem optiunea Drafting Settings…
2. In cimpul Angle se introduce valoarea unghiului de inclinare dorita.
Comanda OSNAP fixeaza moduri SNAP “running” care se aplica la toate selectiile de puncte. Este
de mare folos in selectarea punctelor caracteristice ale obiectelor de pe ecran cum ar fi:
Endpoint; Extension ;
Midpoint; Perpendicular;
Center; Tangent;
Intersection;
ilustrate in figura urmatoare:
Cand caracteristica Auto-Track este activa linii de aliniere temporare va vor ajuta sa
creati diferite obiecte, aceste linii de aliniere temporare fiind de mare folos in specificarea unor
puncte caracteristice sau relative la alte obiecte.
AutoTrack include doua optiuni de urmarire, si anume: polar tracking – POLAR
(butonul POLAR din bara de stare) si object snap tracking – OTRACK (butonul OTRACK din
bara de stare) care se gasesc si pot fi activate din bara de stare.
Observatie:
Auto-Track poate fi utilizata doar paralel cu caracteristica OSNAP, prezentata mai sus.
Pentru localizarea unui punct si afisarea coordonatelor sale se utilizeaza comanda ID, in felul
urmator:
1 Din meniul Tools, alegeti Inquiry iar apoi optiunea ID Point
2 Selectati punctul dorit din zona de lucru.
In linia de comanda vor fi afisate coordonatele punctului respectiv:
Command: '_id
Specify point: X = 530.4543 Y = 113.0276 Z = 0.0000
Observatie:
Punctul poate fi localizat si cu ajutorul caracteristicii OSNAP:
1. Activati butonul OSNAP.
2. Scrieti comanda id in linia de comanda si apasati Enter
Command: id
3. Executati clic in cadrul desenului pe punctul ale carui coordonate doriti sa le aflati. In linia de
comanda se vor afisa coordonatele punctului specificat de utilizator, de exemplu:
Specify point: X = 407.1678 Y = 71.6482 Z = 0.0000
Programul AutoCAD ofera posibilitatea accesarii unor informatii referitoare la obiectele dintr-un
desen cum ar fi aria unui obiect (care poate fi de diferite forme), perimetrul acestuia, centrul si
raza unui obiect sub forma de cerc sau arc de cerc, layerul pe care acesta a fost desenat
respectiv alte valori de interes al unui obiect bidimensional sau tridimensional.
Afisarea acestor informatii se realizeaza cu ajutorul comenzii List care va avea drept rezultat
afisarea ferestrei AutoCAD Text Window care contine informatii tipice pentru fiecare obiect
selectat.
Concret:
1. Am desenat un cerc si un dreptunghi
2. Selectam cercul respectiv, executind clic oriunde pe circumferinta.
3. Alegem din meniul Tools, optiunea Inquiry si apoi List
In urma acestor pasi se afiseaza o fereastra printre care vom avea si urmatoarele informatii
despre cercul selectat:
circumference 16.1336
area 20.7134
Comenzile Zoom si Pan fac parte din “categoria” comenzilor AutoCAD cele mai utilizate,
deoarece cu ajutorul acestora se poate obtine o vizualizarea amanuntita a desenelor.
Aceasta caracteristica se utilizeaza atunci cand se cere introducerea unui punct initial respectiv a
unui punct final.
In urmatorul exemplu se arata utilizarea acestei caracteristici, exemplu prin care se va desena o
linie de lungime 60, la unghiul de 45˚.
1. Activati butonul Polar din bara de stare (in cazul in care acesta nu este activat).
2. Din meniul Tools alegeti optiunea Drafting Settings iar din fereastra Drafting Settings
alegeti categoria Polar Tracking.
3. Din lista Increment angle alegeti valoarea 15.
4. Apasati butonul Line din bara cu butoane Draw.
5. Executati clic oriunde in zona de lucru pentru a specifica punctul de start a primei linii.
6. Deplasati mouse-ul astfel incit sa aveti un unghi de 45˚ al liniei fata de axa OX. In cadrul
acestui pas veti observa liniile de aliniere temporare care va vor ajuta in specificarea unghiului
dorit, in acest caz 45˚
7. In linia de comanda introduceti valoarea 60 Specify next point or [Undo]: 60 si apasati
tasta Enter
8. Apasati tasta Esc pentru a renunta la comanda line. In acest moment avem trasata o linie de
lungime 60 care formeaza un unghi de 45˚ cu axa OX.
Observatii:
I. Puteti introduce linii in continuare urmand pasii 7, 8, 9 pentru a realiza linii la diferite unghiuri
in functie de setarea realizata la pasii 4, 5.
II. O linie orizontala se poate obtine activand butonul ORTHO din bara de stare.
III. Activarea caracteristicii POLAR se poate face si prin apasarea tastei F10, dar acest lucru
este valabil doar in programul AutoCAD, in acest program demonstrativ nefiind implementata
aceasta facilitate.
dreptunghiului.
23
6. In acest moment executati clic cu mouse-ul prin acesta specificand centrul cercului exact
in centrul dreptunghiului.
7. Introduceti de la tastatura raza cercului, de exemplu R=20 unitati:
Specify radius of circle or [Diameter]: 20
8. Apasati tasta Enter.
24
Modul Zoom Realtime ofera posibilitatea maririi respectiv micsorarii desenului miscand cursorul
in sus (in cazul in care se doreste marirea desenului) sau in jos (in cazul in care se doreste
micsorarea desenului) tinand butonul din stanga mouse-ului apasat in tot timpul executarii
miscarii mouse-ului. Atunci cand eliberati butonul, procesul de Zooming se termina insa comanda
ramane activa, astfel incat aveti posibilitatea de a deplasa cursorul intr-o alta parte a desenului
si de a reincepe procesul de Zooming descris mai sus (deplasarea mouse-ului in sus sau in jos cu
butonul sting apasat) fara a mai fi necesara accesarea comenzii din nou).
IV. Din bara cu butoane Standard executand clic pe butonul Zoom Realtime .
Observatii:
I. Prin comanda Zoom nu se modifica dimensiunea absoluta a desenului, respectiv a obiectelor
care fac parte din acesta, ceea ce se schimba este doar marimea de vizualizare in interiorul ariei
desenului.
II. In cazul in care dispuneti de un mouse cu scroll procesul de Zooming se poate realiza (in
functie de programul de instalare a mouse-ului) prin rotirea intr-un sens sau altul a scroll-ului.
III. Datorita naturii demonstrative a acestui program, accesarea comenzii Zoom din meniul de
scurtatura nu este posibila, insa in programul AutoCAD 2000 aceasta facilitate este existenta.
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, cu ajutorul comenzii Zoom Real Time mariti sau micsorati
imaginea curenta.
Aveti la dispozitie 30 secunde.
Programul AutoCAD ofera si alte posibilitati de vizualizare a unui desen cum ar fi Zoom
Window, sau Zoom Extents.
In cazul vizualizarii cu ajutorul comenzii Zoom Window se va putea vizualiza doar aria cuprinsa
in interiorul unui dretunghi.
Presupunem ca avem deschis un obiect, pentru a vizualiza o parte dintr-un obiect vom proceda
astfel:
1. Din meniul View, selectam optiunea Zoom si apoi alegem optiunea Window.
Definim printr-un dreptunghi zona care va fi vizualizata astfel:
2. Executam clic pentru a defini un colt al dreptunghiului, de obicei coltul din stinga sus.
3. Deplasam mouse-ul pana in pozitia in care vrem sa definim coltul opus al dreptunghiului, de
obicei coltul din dreapta jos si executam clic.
Imediat ce am executat clic va fi vizualizata suprafata marcata prin dreptunghiul pe care l-am
definit prin cele doua colturi.
Observatie:
Accesarea comenzii se poate face prin una din metodele:
I. Din meniul View, selectam optiunea Zoom si apoi alegem optiunea Window.
II. Din meniul de scurtatura clic dreapta atunci cand comanda Zoom Realtime este activa
(aceasta optiune nu este activata in acest program).
III. De la tastatura tastand comanda Zoom (sau doar litera Z) si tastand comanda Window
(sau doar litera W).
25
IV. Din bara cu butoane Standard executand clic pe butonul Zoom Window .
In cazul comenzii Zoom Extents va fi afisat, in intregime, intregul desen. Presupunem ca avem
deschis un obiect, pentru a vizualiza intregul desen vom proceda astfel:
1. Din meniul View, selectam optiunea Zoom si apoi alegem optiunea Window.
Observatie:
Accesarea comenzii se poate face prin una din metodele:
I. Din meniul View, selectam optiunea Zoom si apoi alegem optiunea Extents.
II. Din meniul de scurtatura, clic dreapta cu mouse-ul, atunci cand comanda Zoom Realtime
este activa (aceasta optiune nu este activata in acest program).
III. De la tastatura tastand comanda Zoom (sau doar litera Z) si apoi Enter dupa care tastam
comanda Extents (sau doar litera E) si apoi Enter.
In cazul in care dispuneti de un mouse cu scroll-buton procesul de Zooming se poate realiza (in
functie de programul de instalare al mouse-ului) astfel:
1. Se executa clic dublu in zona de lucru.
2. Se executa operatia de scroll pentru marire/micsorare desen.
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, cu ajutorul comenzii Zoom Window selectati pentru a
mari cercul din interiorul dreptunghiului iar apoi cu ajutorul comenzii Zoom Extents vizualizati
intregul desen din nou.
Aveti la dispozitie 45 secunde.
Atunci cand utilizati optiunea Realtime a comenzilor Zoom sau Pan, puteti opta usor si repede
intre Zoom sau Pan din meniul de scurtatura care apare in urma executarii unui clic dreapta in
zona de lucru a programului.
Modul Pan Realtime ofera posibilitatea vizualizarii diferitelor portiuni ale unui desen.
Presupunem ca avem deschis un obiect, pentru a vizualiza obiectul folosind optiunea Pan vom
proceda astfel:
1. Din meniul View, selectam optiunea Pan si apoi alegem optiunea Realtime.
2. Deplasam mouse-ul (tinind in acelasi timp apasat butonul sting) in orice directie, in directia in
care se afla portiunea de desen care se doreste a fi vizualizata.
Observatie:
Accesarea comenzii se poate face prin una din metodele:
1. Din meniul View, selectam optiunea Pan si apoi alegem optiunea Realtime.
2. Din meniul de scurtatura clic dreapta cu mouse-ul, atunci cand nici o comanda nu este activa.
(aceasta optiune nu este accesibila in acest program, insa in programul AutoCAD 2000 poate fi
utilizata).
3. In linia de comanda tastam comanda Pan (sau doar a litera P) si apoi apasam tasta Enter.
1. Deschidem fisierul elevation.dwg, locatia lui implicita daca avem instalat AutoCAD2000
este C:\Program Files\Acad2000\Sample\.
26
27
6. Miscati cursorul in sus sau in jos tinand butonul din dreapta a mouse-ului apasat in tot timpul
executarii miscarii in acest fel realizandu-se procesul de Zooming rezultand urmatoarea zona de
vizualizare:
Observatie:
Daca in urma pasului 6 nu rezulta zona de vizualizare prezentata mai sus repetati comanda Pan
(prin alegerea optiunii Pen din meniul de scurtatura prezentat la pasul 4) prin care se poate
realiza pozitionarea zonei de vizualizare astfel incat acasta sa corespunda figurii de mai sus.
Verifica ??? Acelasi efect se poate obtine (mult mai simplu) atunci cand se utilizeaza comanda
Zoom Window in felul urmator:
1.-Daca continuati exercitiul anterior pentru a reveni la pasul 2 (zona de vizualizare a desenului
in intregime), utilizati comanda Zoom Extents,
-Daca incepeti din nou atunci deschideti fisierul ...AutoCAD2000/Sample/Elevation
apartinand programului si repeteti pasul 2 conform celor prezentate mai sus (apasati butonul
Model).
2. Executand clic pe butonul Zoom Window: , si conform figurii de mai jos execuati cate un
clic in punctele 1 si 2 reprezentand colturile diagonal-opuse ale unui dreptughi de selectare.
28
STRATURILE IN AUTOCAD
Straturile pot fi inchipuite ca folii transparente suprapuse pe care sunt oganizate si grupate
diferite tipuri de informatii referitoare la desen. Obiectele create pe acelasi strat vor avea
proprietati comune cum ar fi: culoarea, tipul de linie, sau grosimea liniilor.
De exemplu, un strat poate contine conturul unei piese pe un alt strat sa fie reprezentate liniile
de cota iar pe un al treilea axele de simetrie. Astfel prin utilizarea straturilor cu proprietati
diferite, se vor putea distinge unele obiecte de celelalte, straturile avand posibilitatea de a putea
fi afisate sau ascunse dupa dorinta utilizatorului.
Astfel organizand straturile respectiv obiectele de pe straturi va fi mult mai usor de controlat
informatia dintr-un desen.
29
1 - Stratul CONTUR
2 - Stratul COTE
3 - Stratul HASURA
4 - Stratul INDICATOR
5 - Toate straturile active, vizibile
Indiferent de ceea ce desenati intotdeauna veti desena pe un strat fie stratul “standard” fie un
start definit de dumneavoastra. Fiecarui strat i se va asocia o coloare, un tip de linie o grosime a
liniei respectiv un stil de plotare. Asadar, de exemplu, atunci cand desenati conturul unei piese
trebuie doar sa alegeti stratul respectiv si sa incepeti sa desenati.
Observatii:
I. Nu este nevoie ca de fiecare data cind adaugati (desenati) o noua entitate unui strat, sa
definiti proprietatile stratului, datorita faptului ca comutind pe acesta obiectele desenate vor
avea automat proprietatile stratului respectiv.
II. Sunt situatii in care se doreste ca unele obiecte de pe acelasi strat sa aiba proprietati diferite
(prorietati amintite mai sus) in aceste situatii fiind necesara definirea separata a proprietatilor in
bara de proprietati:
30
Cand incepeti un nou desen, AutoCAD creaza un strat special numit 0 (zero). Initial acestui strat
i se asociaza culoarea 7 (alb sau negru in functie de culoarea fundalului), tipul de linie
CONTINUOUS (continuu), respectiv grosimea liniei DEFAULT si stilul de plotare Normal.
Observatie:
Acest strat, Stratul 0, nu poate fi sters sau redenumit.
Pentru crearea unui nou strat procedati in felul urmator:
3. In coloana Name introduceti un nume nou pentru stratul respectiv si apasati tasta Enter.
4. Pentru a crea mai multe straturi repetati pasii 1, 2, 3.
5. Executati clic pe butonul OK al feretrei Layer Properties Manager.
Fiecare strat nou creat va fi denumit secvential LAYER1, LAYER2, LAYER3 si asa mai departe.
Proprietatile initiale (culoare, tip de linie, grosimea liniei si stilul de plotare) vor fi cele ale
stratului 0 care pot fi acceptate sau nu.
Observatii:
I. Daca in timp ce creati un nou strat, un strat existent este selectat, stratul nou creat va
“mosteni” proprietatile statului selectat.
II. Fereastra Layer Properties Manager mai poate fi accesata si din meniul Format, prin
alegerea optiunii Layer…
III. Pentru stergerea unui strat executati clic pe numele stratului si apasati tasta Delete.
Un strat poate fi vizibil ori invizibil. Sunt afisate si reprezentate grafic numai straturile care sunt
vizibile. Straturile invizibile fac in continuare parte din lucrare, doar ca ele nu sunt afisate. Orice
strat poate fi vizualizat sau nu, la alegere, in orice combinatie.
??? Cum se face vizualizarea straturilor
Sunt situatii in care se lucreaza intr-un strat si se doreste ca un alt strat sa fie vizibil dar
nemodificabil. In aceste situatii se recurge la incuierea-descuierea straturilor (Locking and
Unlocking Layers).
In cazul incuierii-descuierii straturilor nu este posibila modificarea sau selectarea obiectelor de pe
stratul respectiv cu toate ca acestea sunt vizibile.
Un strat (Layer) incuiat (Locked) poate fi strat curent caz in care se pot crea entitati noi insa
acestea, conform celor amintite mai sus, nu pot fi modificate sau selectate pana in momentul
descuierii stratului.
Pentru incuierea unui strat procedati astfel:
31
Pentru o distinctie mai clara a straturilor unui desen, fiecarui strat i se asociaza o culoare in felul
urmator:
Observatii:
I. Stratul 0, nu poate fi sters sau redenumit.
II. Controlul proprietatilor straturilor, prezentat in acest capitol, poate fi facut si cu ajutorul
campurilor de proprietati (Details) care apar in urma executarii unui clic pe butonul Show
details al ferestrei Layer Properties Manager.
Controlul proprietatile straturilor, in acest caz, se realizeaza conform regulilor de utilizare
WINDOWS, astfel:
-pentru denumirea sau redenumirea unui strat se introduce un nume, stabilit anterior, in cimpul
Name. Este indicat ca numele stratului sa reflecte, intr-o oarecare masura continutul stratului;
-pentru modificarea culorii stratului se executa clic in cimpul Color, sau pe butonul din dreapta
cimpului , iar din meniul derulant se alege culoarea dorita;
-pentru alegerea grosimii liniei se executa clic in cimpul Lineweight, sau pe butonul din dreapta
cimpului , iar din meniul derulant se alege grosimea de linie dorita;
- pentru alegerea tipului de linie se executa clic in cimpul Linetype, sau pe butonul din dreapta
cimpului , iar din meniul derulant se alege tipul de linie dorit;
1. Executati clic pe butonul din bara de proprietati (sau din meniul Format alegeti optiunea
Layers...)
2. Din fereastra Layer Properties Manager executati clic pe semnul corespunzator stratului
care doriti sa-l dezactivati si veti observa ca acest semn se va transforma imediat in .
3. Alegeti un alt strat, executand un clic pe numele acestuia in lista de mai sus, care, din acest
moment, va fi strat curent.
4. Executati clic pe butonul OK al ferestrei si veti observa ca imaginile si obiectele continute in
stratul respectiv nu vor mai apare in desenul dumneavoastra.
Observatie:
Acelasi lucru se poate realiza in programul AutoCAD mai usor, urmand pasii descrisi mai jos,
insa aceasta modalitate de control asupra straturilor nu a fost implementata in acest program
demonstrativ.
33
Observatie: In programul AutoCAD 2000 aceste operatii se pot executa mai usor urmand pasii
de mai jos, insa in acest program acesti pasi nu au fost implementati, efectul lor fiind totusi
acelasi ce cel al pasilor descrisi mai sus.
Fisierele Template sunt fisiere care includ o serie de setari predefinite cum ar fi: o serie de
straturi impreuna cu proprietatile acestora, stiluri de cotare, indicator facut, etc.
Fazele de realizare a unui astfel de fisier sunt:
I. Deschiderea unei suprafete noi de lucru prin executarea unui clic pe butonul (New)
apartinand barei cu butoane Standard.
Observatie:
In cazul in care la deschiderea unei noi suprafete de lucru, datorita setarilor programului, apare
caseta de dialog Startup, care furnizeaza mai multe metode de incepere a unei sesiuni de lucru,
alegeti butonul New, iar in caz contrar ca raspuns la promptul de comanda: Enter template
file name or [. (for none)] <acadiso.dwt>: introduceti numele unui fisier sablon si/sau
apasati tasta Enter.
II. Crearea straturilor de baza: AXE, CONTUR, COTE, si HASURA. Definirea
proprietatilor acestora:
Comanda Line permite desenarea unei entitati de tip line prin specificarea punctului de inceput
(a coordonatelor acestuia) respectiv a punctului de sfarsit de linie fie cu mouse-ul fie de la
tastatura. De multe ori este necesara introducerea unor segmente de dreapta succesive. In acest
caz, se poate specifica punctul de start al unui segment, ca fiind sfarsitul celui anterior. Pentru
economie de timp comanda Line ramane activa si cere un nou punct caracteristic dupa fiecare
punct anterior specificat.
Comanda dispune de optiunea Close, care uneste punctul de sfarsit al ultimei linii cu punctul de
inceput al primei linii. De asemenea comanda are optiunea de stergere a ultimei linii desenate
(Undo) in caz in care acesta a fost eronata.
Pentru desenarea unei linii prezentam doua modalitati:
I.
II.
Observatie:
Pasii 4 si 5 de mai sus se pot inlocui cu pasul:
Tastam coordonata celui de-al doilea punct in linia de comanda:
Specify next point or [Undo]: Specificam coordonata punctului 2.
100,50
Daca se doreste introducerea unei serii de linii vom apela la una din metodele de mai jos:
I.
II.
III.
150,250
Specify next point or [Close/Undo]: Specificam punctul 5, se traseaza linia 4-5
150,200
Specify next point or [Close/Undo]: Specificam punctul 6, se traseaza linia 5-6
300,200
3. Tastam in linia de comanda Close pentru inchiderea conturului si apasam tasta Enter:
Specify next point or [Close/Undo]: Close
Se va trasa linia 6-1.
O polilinie este un grup de linii si arce de cerc, formand o singura entitate. Utilizati poliliniile
atunci cand doriti realizarea segmentelor deodata cu toate ca acestea pot fi editate separat. Se
pot seta, individual: grosimea segmentelor componente, se pot realiza segmente cu grosimi
variabile (optiunea Widht), se poate introduce direct lungimea segmentului (optiunea Length)
respectiv comanda mai ofera posibilitatea inchiderii conturului (optiunea Close). In cazul alegerii
optiunii Arc (care are drept rezultat desenarea, in continuare, a unui arc de cerc), punctul de
inceput al arcului va fi punctul de sfarsit al segmentului precedent, arcul puntand fi realizat prin
specificarea unghiului cuprins de arc (optiunea Angle), a centrului arcului (optiunea CEnter),
sau a razei arcului de cerc (optiunea Radius).
Observatie:
Atunci cand alegeti optiunea Arc, in continuare veti desena segmente sub forma de arce de cerc
apartinand poliliniei, pana in momentul in care alegeti suboptiunea Line, a optiunii Arc, a
comenzii Poliline.
Pentru desenarea unei polilinii formata numai din linii procedati in felul urmator:
Multiliniile sunt constituite din linii paralele care pot fi in numar de pana la 16 elemente. Fiecare
element poate fi pozitionat (in ceea ce priveste distanta dintre ele) in raport cu originea
multiliniei. Puteti crea sau salva stiluri de multilinii sau sa utilizati stilul implicit (default style)
care este compus din 2 elemente. Se poate seta culoarea si tipul de linie sau puteti opta intre
afisarea sau neafisarea incheieturilor multiliniilor.
comanda.
Poligoanele sunt polilinii inchise avand de la 3 pana la 1024 de laturi de aceiasi lungime. Pentru
a desena un poligon trebuie sa se defineasca numarul de laturi si raza unui cerc imaginar in care
poligonul va fi inscris sau circumscris. De asemenea, se poate desena un poligon prin definirea
muchiei, pentru aceasta fiind necesara definirea unui punct de inceput si a unui punct de sfarsit.
Pentru desenarea unui poligon procedam in felul urmator:
Metoda de „baza” in realizarea unui cerc este specificarea centrului si razei acestuia. Insa,
39
Desenarea arcelor de cerc se poate face in mai multe moduri. Metoda implicita este de a
specifica trei puncte si anume un punct de inceput un punct intermediar aflat pe conturul arcului
si un punct de sfarsit. Un arc de cerc se poate realiza specificand unghiul inclus, raza, directia
sau prin specificarea lungimii arcului de cerc.
Comanda arc ofera 10 posibilitati de trasare a arcelor de cerc si anume:
1 3P (Start-Second-End)
2 SCA (Start-Center-Angle)
3 SCE (Start-Center-End)
4 SEA (Start-End-Angle)
5 SCL (Start-Center-Length)
6 SED (Start –End-Direction )
7 SER ( Start-End-Radius )
8 CSA (Center-Start-Angle)
9 CSL (Center-Start-Length)
10 CSE (Center-Start-End)
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, desenati un arc de cerc specificand urmatoarele: punctul
central al acestuia sa fie la coordonatele (200,200), punctul de start la coordonatele (100,100)
si punctul de sfarsit sa fie la coordonatele (300,100).
Aveti la dispozitie 40 sec.
O curba Spline este o curba lina care trece printr-un set de puncte date, curba fiind realizata
prin specificarea acestor puncte. Comanda dispune de optiunea Close cu ajutorul caruia se poate
inchide conturul realizat astfel incat punctul de inceput respectiv punctul de sfarsit al curbei vor
coincide respectiv vor fi tangente.
???
Lansarea comenzii Spline se poate face fie introducand de la tastatura cuvantul Spline, fie
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, desenati o linie spline.
Aveti la dispozitie 30 sec.
Pot fi create elipse intregi sau arce elipticale. Metoda implicita pentru realizarea elipselor este
de a specifica punctele de inceput respectiv de sfarsit a uneia dintre axe respectiv de a specifica
o distanta care va fi jumatatea lungimii celei de a doua axe. Axa mai lunga a unei elipse se
numeste axa principala iar axa mai scurta se numeste axa secundara ordinea in care sunt
specificate aceste axe nefiind importanta.
Descriem in continuare modalitati de desenare a elipselor pe care le ofera programul AutoCAD:
1. Axis – Axis - Distance
2. Axis – Axis - Rotation:
3. Center – Axis - Distance si Center – Axis - Rotation
4. Arc: crearea unui arc eliptic
11. ???Deplasati mouse-ul in partea de sus a axei de simetrie. Succesiunea prompturilor este
acum urmatoarea:
2).
Specify next point or [Undo]: @5,5 Introducem de la tastaura @5,5 si apasam tasta
Enter (punctul 3)
Specify next point or [Close/Undo]: Introducem lungimea liniei de 100 de unitati
100 prin metoda directa de introducere a
coordonatelor si apasam tasta Enter (punctul
4);
Specify next point or [Close/Undo]: 20 Deplasam mouse-ul in sus si introducem
lungimea liniei de 20 de unitati prin metoda
directa de introducere a coordonatelor si
apasam tasta Enter (punctul 5);
Specify next point or [Close/Undo]: Introducem in linia de comanda @5,5 si apasam
@5,5 tasta Enter (punctului 6)
Specify next point or [Close/Undo]: Introducem lungimea liniei de 150 de unitati
150 prin metoda directa de introducere a
coordonatelor si apasam tasta Enter (punctul
7);
Specify next point or [Close/Undo]: Introducem in linia de comanada @5,-5 si
@5,-5 apasam tasta Enter (punctul 8)
Specify next point or [Close/Undo]: Specificarea coordonatei punctului 9, utilizand
caractaristica OTRACK prezentat in paragraful
4.6.2.
43
Prin metoda utilizata pentru specificarea punctului 19 se realizeaza liniile verticale duse din
punctele 3, 4, 6, 7, 9, 11, 12, 14, 16, 17.
44
Programul AutoCAD ofera posibilitatea crearii unor stiluri de multilinii, utilizatorul controland
proprietatile elementelor componente cum ar fi culoarea, distanta elementelor de la originea
multiliniei, tipul de linie sau numarul de elemente.
Mai jos prezentam o multilinie cu stilul STANDARD:
Observatii:
45
I. In cazul in care in fereastra Select Linetype nu apare tipul de linie dorit executati clic pe
butonul Load… a acestei ferestre care va avea drept rezultat aparitia ferestrei Load or Reload
Linetypes care contine o multitudine de tipuri de linii. Selectati tipul de linie si executati clic pe
butonul OK a ferestrei Load or Reload Linetypes.
II. In cazul in care creati mai multe stiluri de multilinie, salvati stilul de multilinie curent inainte
sa incepeti crearea unui nou stil. In caz contrar se pierd toate modificarile efectuate la stilul de
multilinie respectiv.
??? 6. Pentru a adauga un element nou unui stil de multilinie, alegeti butonul Add, si efectuati
modificarile proprietatilor acestuia (proprietati enumerate mai sus), Executati clic pe butonul OK.
Cu ajutorul acestei ferestre se pot executa modificari ale intersectiilor precum si a structurii
multiliniilor. Semnele din aceasta fereastra sunt grupate in patru coloane reprezentand patru
categorii de editare:
- prima coloana se refera la categoria multiliniilor care se intersecteaza;
- a doua coloana este relativa la categoria multiliniilor care formeaza un T;
- a treia coloana face referire la eventualele modificari realizate pe punctele de control???
\(vertexurile) ale multiliniilor;
- a patra coloana se refera la multiliniile care urmeaza a fi taiate, lipite sau sudate.
Avem multilinia:
si dorim sa o transformam in
Corner Joint - Utilizarea acestui tip de editare a multiliniilor are ca rezultat obtinerea
unui colt (incheietura) intre doua multilinii.
AutoCAD taie sau extinde prima multilinie pana la intersectia cu a doua multilinie selectata.
In urma selectarii semnului (icon-ului) si apasarii butonului OK se va afisa urmatorul prompt de
comanda:
47
Select first mline: Selectam multilinia ce urmeaza a fi taiata sau extinsa pana la a doua
multilinie selectata.
Select second mline: Selectam a doua parte care va intra in “componenta” coltului.
Aceasta metoda de realizare a unei elipse este asemanatoare cu metoda Axis – Axis –
Distance cu deosebirea ca in acest caz se alege optiunea Rotation ca raspuns la prompterul
Specify distance to other axis or [Rotation]: care furnizeaza prompterul Specify rotation
around major axis: prin care se specifica unghiul cu care trebuie rotit cercul de diametru egal
cu prima axa, in jurul acesteia.
In acest caz procedam astfel:
48
Asemenea elipselor intregi, arcele elipticale se realizeaza prin specificarea punctelor de inceput
respectiv de sfarsit a uneia dintre axe respectiv prin specificarea distantei care va fi jumatatea
lungimii celei de a doua axa, iar in continuare se vor introduce unghiurile de inceput respectiv de
sfarsit care vor determina punctul de inceput respectiv de sfarsit a arcului eliptical. De mentionat
este faptul ca pozitia de 0º, de la care se vor masura unghiurile de inceput si de sfarsit, va fi
data de axa principala a elipsei, iar varful unghiului va fi in centrul elipsei.
Programul mai ofera posibilitatea realizarii unui arc eliptical prin specificarea punctului de inceput
si a unghiului inclus (included angle) de arcul eliptical, masurat de la punctul de inceput a
arcului, respectiv posibilitatea realizarii unui arc eliptical pornind din centrul elipsei in cazul
alegerii optiunii Center.
sau
1’. Tastam in linia de comanda cuvantul Ellipse, sau doar literele EL, dupa care apasam tasta
Enter.
Succesiunea tipica a prompturilor de comanda in cazul realizarii unei arc eliptical este urmatorea:
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: A -- Alegem optiunea Arc tastind A si
apasam tasta Enter.
Specify axis endpoint of elliptical arc or [Center]: -- Se specifica punctul de inceput al
primei axe fie introducand coordonatele si apasand tasta Enter fie executand clic pe suprafata
de lucru in punctul dorit.
Specify other endpoint of axis: -- Se specifica punctul de sfarsit al primei axe fie introducand
coordonatele si apasind tasta Enter fie executand clic pe suprafata de lucru in punctul dorit.
Specify distance to other axis or [Rotation]: -- Indicam lungimea celei de a doua axe, de
exemplu 40 si apasam tasta Enter.
Specify start angle or [Parameter]: -- Specificam unghiul de inceput, de exemplu 30º si
apasam tasta Enter.
Specify end angle or [Parameter/Included angle]: -- Specificam unghiul de sfarsit care va
determina lungimea arcului, de exemplu 170º si apasam tasta Enter.
Sunt situatii in care, dupa ce ati creat un set de selectie, doriti ca anumite entitati apartinand
acestuia sa fie excluse. In aceste situatii puteti proceda in felul urmator:
1. Selectati cateva obiecte.
2. Ca raspuns la promptul de comanda Select Objects, introduceti Remove.
3. Selectati obiectele care doriti sa nu mai faca parte din selectie.
4. Pentru a continua adaugarea la setul de selectie a noilor entitati, introduceti Add.
Observatie:
O metoda mult mai simpla de deselectare a unor entitati nedorite a face parte dintr-o selectie
este apasarea tastei SHIFT in timpul selectarii entitatilor respective, dar aceasta metoda nu a
fost implementata in acest program, insa utilizarea ei este posibila in programul AutoCAD 2000.
Pentru copierea unei sau a mai multor entitati in cadrul unui desen, programul AutoCAD contine
un buton in cadrul barei cu butoane Modify si anume butonul care dupa apasare lansaza in
executie comanda Copy. Copierea se realizeaza in trei faze si anume:
- prima faza consta in selectarea entitatilor ce urmeaza a fi copiate;
- a doua faza consta in specificarea unui punct de baza;
- ultima faza este faza de selectare a punctului tinta (punctul in care vor fi copiate entitatile
selectate)
Observatie:
Aceste puncte (punctul de baza si punctul tinta) pot fi oriunde in desen.
Copierea obiectelor in cadrul unui desen se realizeaza in felul urmator:
1. Din meniul Modify, alegem optiunea Copy sau ...
Select objects: 1 found -- Selectati obiectele de copiat. Selectarea poate fi realizata prin una
din metodele prezentate in paragraful precedent (paragraful 7.1.1.2.). In acest caz selectarea a
fost realizata prin executarea unui clic pe obiectul respectiv.
Select objects: 1 found, 2 total
Select objects: -- Apasati Enter
Specify base point or displacement, or [Multiple]: -- Specificati punctul de baza. In acesta
faza puteti opta pentru copierea multipla (copierea mai multor exemplare a aceleiasi selectii) prin
alegerea optiunii Multiple.
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: -- Specificati
punctul tinta
Observatie:
Comanda Copy mai poate fi lansata si din linia de comanda prin introducerea comenzii
Copy sau din meniul de scurtatura, aparut in urma executarii unui clic dreapta in zona de lucru a
50
Prin comanda Offset se pot crea obiecte similare celor selectate dar la o anumita distanta. Puteti
folosi aceasta metoda de editare pentru editarea liniilor, arcelor de cerc, cercuri, polilinii 2D,
elipse, arce elipticale, etc. Astfel prin aplicarea comenzii Offset asupra unui cerc se creaza un
cerc mai mic sau unul mai mare in functie de partea de „offsetare” (in interiorul sau in exteriorul
cercului).
Comanda Offset se realizeaza in felul urmator:
1. Din meniul Modify, alegem optiunea Offset.
Crearea imaginilor in oglinda se realizeaza in jurul unei linii, definita prin doua puncte
specificate de utilizator. Comanda permite stergerea sau pastrarea imaginii originale prin
51
promptul de comanda: Delete source objects? [Yes/No] <N>: la care se raspunde cu N (sau
Enter) in cazul in care se doreste pastrarea obiectului original, sau cu Y atunci cand se doreste
stergerea obiectului original. Comanda poate realiza sarcina in orice plan paralel cu planul XY al
UCS-ului curent.
Pentru a utiliza comanda Mirror deschidem desenul realizat in cadrul capitolului VI, paragraful
6.10. si apoi realizam urmatoarele:
1. Din meniul Modify, alegem optiunea Mirror.
sau
Specify second point of mirror line: -- Executam clic in punctul 4, specificat in figura de mai
sus.
Delete source objects? [Yes/No] <N>: -- Raspundem cu Y daca doriti sa stergem sau cu N
daca dorim sa pastram obiectul original, in cazul de fata alegem N si apasam tasta Enter.
Am obtinut astfel figura:
Cu ajutorul comenzii Array puteti crea matrici rectangulare sau circulare de obiecte. In cazul
realizarii unei matrici circulare (Polar) veti specifica numarul de copii, respectiv sa se roteasca
sau nu aceste copii in jurul axelor lor, iar in cazul realizarii unei matrici rectangulare veti
specifica numarul de linii, numarul de coloane respectiv distanta dintre ele.
Observatie:
Obiectele create cu ajutorul comenzii Array pot fi manipulate si editate separat.
In programul AutoCAD deplasarea obiectelor se realizeaza prin comanda Move.
52
Cu ajutorul caracteristicilor AutoCAD cum ar fi modul SNAP, OTRACK, sau utilizand coordonatele
carteziene sau relative deplasarea obiectelor devine un procedeu foarte precis care se realizeaza
in trei faze.
Consideram ca dorim sa mutam un obiect, vom proceda astfel:
1. Din meniul Modify, alegem optiunea Move.
sau
Rotirea obiectelor se realizeaza prin specificarea unui punct de baza si a unui unghi de rotatie
absolut sau relativ. Implicit, in cursul rotirii unui obiect se utilizeaza unghiurile relative, adica
obiectul se va roti cu unghiul specificat, relativ la pozitia respectiva.
De exemplu, pentru ca roata masinii din figura de mai jos aflata in pozitia de 135º fata de pozitia
de 0º, sa ocupe pozitia de 180º trebuie rotita cu 45º, deci ca raspuns la promptul de comanda:
Specify rotation angle or [Reference]: se va introduce unghiul de 45º in loc de 180º care in
acest caz ar fi o coordonata absoluta.
Observatie:
Pozitia de 0º se seteaza in caseta de dialog Direction Control al ferestrei Units Control.
Select objects:
Succesiunea urmatoarelor prompturi de comanda va fi:
Select objects: -- Executam clic in coltul din stanga sus al unei ferestre imaginare care
selecteaza obiectul/obiectele, punctul 1 in figura de mai jos.
Select objects: Specify opposite corner: -- Executam clic in coltul din dreapta jos al unei
ferestre imaginare care selecteaza obiectul/obiectele, punctul doi in figura de mai sus.
Select objects: Specify opposite corner: 1 found
Select objects: -- Imediat ce am executa clic in punctul doi in linia de comanda se va afisa ce
avem in partea stanga. Apasam tasta Enter.
Specify base point: -- Executam clic in punctul de baza pentru rotire.
Specify rotation angle or [Reference]: -- Specificam unghiul de rotatie, de exemplu 30º si
apasam tasta Enter.
Observatie:
Optiunea Reference se utilizeaza atunci cand este mai convenabila utilizarea unghiurilor
absolute sau atunci cand se cunoaste unghiul la care trebuie rotit obiectul dar pozitia unghiulara
a acestuia nu se cunoaste. Astfel, daca se cunoaste pozitia unghiulara a obiectului se va specifica
acest unghi ca unghi de referinta ca raspuns la promptul de comanda: Specify the reference
angle <0>:, iar in caz contrar se vor marca doua puncte caracteristice ale obiectului, astfel
specificandu-se unghiul de referinta, dupa care se va introduce unghiul absolut, cerut de
promptul: Specify the new angle:, la care trebuie rotit obiectul.
O fereastra de selectie este o arie dreptunghiulara definita de utilizator prin doua colturi
executand cate un clic cu mouse-ul pentru fiecare colt.
Ordinea sau directia in care se specifica cele doua colturi ale dreptunghiului este esentiala in
ceea ce priveste selectarea obiectelor si anume: executand un clic, pentru specificarea primului
colt, si tragand cursorul din stanga spre dreapta (window selection) astfel incat sa se
formeze un dreptunghi si executand din nou clic, se vor selecta numai acele obiecte care intra in
intregime in interiorul dretunghiului astfel format, iar tragand cursorul din dreapta spre stanga
(crossing selection) formand astfel dreptunghiul de selectie vor fi selectate si acele obiecte
care intra partial in interiorul dreptunghului de selectie deci si acele obiecte care nu intra in
intregime in interiorul dreptunghiului dar intersecteaza cu aceasta.
Selectarea filtrata ofera posibilitatea selectarii unor obiecte avand aceleasi proprietati sau
obiecte de aceasi tip, de exemplu puteti selecta toate cercurile de culoare rosie fara sa selectati
acele obiecte care nu poseda aceste proprietati, sau sa selectati toate obiectele mai putin
cercurile de culoare rosie.
Prin intermediul ferestrei Quick Select, care poate fi accesata din meniul Tools, puteti defini
rapid un set de selectie definind un criteriu de filtrare.
Observatie:
In cazul deschiderii partiale a unui desen ( descris in paragraful 2.2.) obiectele neincarcate nu
vor fi considerate in cadrul selectiei cu ajutorul filtrarii prin Quick Select.
De exemplu, pentru selectarea obiectelor de culoare rosie dintr-un desen cu ajutorul casetei de
dialog Quick Select se procedeaza in felul urmator:
1. Din meniul Tools alegeti Quick Select…
2. In fereastra Quick Select din lista Apply To selectati Entire Drawing.
3. Din lista Object Type selectati Multiple.
4. Din lista Properties, selectati Color.
5. In lista Operator, selectati Equals.
6. Din lista Value, selectati White.
7. Din sectiunea How to Apply, activati butonul Include in New Selection Set.
8. Executati clic pe butonul OK.
AutoCAD selecteaza toate obiectele de culoare rosie din desen si inchide caseta de dialog Quick
Select.
Observatie:
Caseta de dialog Quick Select mai poate fi accesata si din linia de comanda prin introducerii
comenzii QSELECT sau din meniul de scurtatura aparut in urma executarii unui clic dreapta in
zona de lucru a programului.
Cu ajutorul casetei de dialog Quick Select puteti exclude anumite obiecte utilizand optiunea
55
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, cu ajutorul utilitatii Quick Select din meniul Tools
selectati dreptunghiurile albe din desenul alaturat, urmand pasii descrisi anterior.
Crearea matricelor circulare de obiecte se realizeaza in jurul unui punct central in jurul caruia
se va realiza multiplicarea.
Crearea matricelor circulare de obiecte se realizeaza astfel:
1. Din meniul Modify, alegem optiunea Array.
sau
Select objects: Specify opposite corner: -- Executam clic in coltul din dreapta jos al unei
ferestre imaginare care selecteaza obiectul/obiectele, punctul doi in figura de mai jos.
Select objects: Specify opposite corner: 1 found
Select objects: -- Imediat ce am executa clic in punctul doi in linia de comanda se va afisa ce
avem in partea stinga. Apasam tasta Enter.
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <P>: -- In linia de comanda alegem optiunea
Polar pentru crearea de matrici circulare si apasam tasta Enter.
Specify center point of array: -- Specificam punctul central in jurul caruia se va face
multiplicarea executand un clic in suprafata de lucru.
Enter the number of items in the array: -- In cazul acestui prompt de comanda pot interveni
doua situatii:
- introducem o valoare, specificand prin aceasta numarul de copii, in acest caz fiind necesar sa
introduceti, ulterior, fie unghiul pana la care se va face multiplicarea (Specify the angle to fill
(+=ccw, -=cw) <360>:), fie unghiul dintre doua obiecte (Angle between items (+=ccw, -
=cw):).
- apasam Enter ca raspuns la acest promt de comanda, in acest caz fiind necesar sa raspundem
ulterior la ambele prompturi amintite mai sus.
Presupunem ca am apasat tasta Enter.
Specify the angle to fill (+=ccw, -=cw) <360>: -- Specificam unghiul pana la care dorim sa
se realizeze multiplicarea. Specificam un numar pozitiv pentru sensul trigonometric sau un
numar negativ pentru sensul acelor de ceasornic, de exemplu introducem 180 si apasam tasta
Enter.
Rotate arrayed objects? [Yes/No] <Y>: -- Alegeti optiunea Yes pentru rotirea obiectelor sau
optiunea No in caz contrar, in acest caz alegem N si apasam tasta Enter.
56
Matrice circulara realizata fara rotirea pieselor (piesele sunt dispuse la 1800)
Select objects: Specify opposite corner: -- Executam clic in coltul din dreapta jos al unei
ferestre imaginare care selecteaza obiectul/obiectele, punctul doi in figura de mai jos.
Select objects: Specify opposite corner: 1 found
Select objects: -- Imediat ce am executat clic in punctul doi in linia de comanda se va afisa ce
avem in partea stanga. Apasam tasta Enter.
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <P>: R -- Alegem optiunea Rectangular
pentru crearea de matrici rectangulare tastand R si apasam tasta Enter.
Enter the number of rows (---) <1>: -- Introducem numarul de linii, de exemplu 3 si apasam
tasta Enter.
Enter the number of columns (|||) <1> -- Introducem numarul de coloane, de exemplu 5 si
apasam tasta Enter.
Enter the distance between rows or specify unit cell (---): -- Specificam distanta intre linii
de exemplu 60 si apasam tasta Enter.
Specify the distance between columns (|||): -- Specificam distanta intre doua coloane, de
exemplu 50 si apasam tasta Enter.
Observatie:
La pasul 8 de mai sus puteam sa realizam un dreptunghi (unit cell) a carui dimensiuni vor da
57
distanta intre doua linii respectiv distanta intre doua coloane in acest caz nemai fiind necesara
specificarea distantei intre doua coloane.
Cu ajutorul comenzii Align, realizata prin doua perechi de puncte, putem deplasa, roti sau scala
obiectele ce urmeaza a fi aliniate. In acest caz prima pereche de puncte (1, 2), defineste punctul
de baza pentru aliniere, iar a doua pereche (3, 4) defineste unghiul de rotatie fata de obiectul
destinatie.
Observatie:
58
I. Atunci cand dimensiunea obiectului ce urmeaza a fi aliniat difera de a celui la care va fi aliniat.
dupa apasarea tastei Enter la pasul 7 putem scala obiectul prin promptul de comanda: Scale
objects based on alignment points [Yes/No] <No>:
prin alegerea optiunii Yes.
Pentru scalare, lungimea de referinta la care va fi scalat obiectul va fi distanta dintre punctele 2
si 4.
Daca dimensiunile obiectelor nu difera, introducem optiunea No.
II. Promptul de comanda: Scale objects based on alignment points [Yes/No] <No>:,
pentru scalarea obiectului, este disponibila numai in cazul alinierii prin specificarea a doua
perechi de puncte.
Alinierea obiectelor prin specificarea a trei perechi de puncte se utilizeaza pentru alinerea
obiectelor tridimensionale. In acest caz pentru a alinia obiectul selectat, acesta poate fi deplasat
si rotit, in spatiul tridimensional.
5. Specify second source point: -- Executam clic in al doilea punct de baza punctul 3 in figura
de mai sus.
6. Specify second destination point: -- Executam clic in al doilea punct tinta punctul 4 in
figura de mai sus.
7. Specify third source point: -- Executam clic in al treilea punct de baza punctul 5 in figura
de mai sus.
8. Specify third destination point: -- Executam clic in al treilea punct tinta punctul 6 in figura
de mai sus.
Observatie:
In acest caz obiectul selectat se deplaseaza din punctul 1 in punctul 2, se roteste astfel incat
dreapta 1-3 sa se suprapuna peste dreapta 2-4 si apoi din nou se roteste astfel incat dreptele 3-
5 si 4-6 sa se suprapuna.
STERGEREA OBIECTELOR
Pentru a sterge unul sau mai multe obiecte vom proceda prin una din metodele:
I.
1. Selectam obiectul sau obiectele care dorim sa le stergem.
2. In linia de comanda scriem Erase si apsam tasta Enter.
II.
Observatie: Datorita naturii demonstrative a acestui program, cea de-a treia posibilitate
de a sterge obiectele dintr-un desen nu a fost implementata, insa aceasta functioneaza in
programul AutoCAD 2000.
Lungirea obiectelor se realizeaza prin selectarea acestora prin metoda de selectare Crossing
selection (??? din stanga spre dreapta prin punctele 1 si 2), descrisa in paragraful 7.1.1. din
acest capitol, urmat de specificarea punctelor de baza (punctul 3) si a unui punct tinta (punctul
4).
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, alungiti dreptunghiul din partea dreapta a desenului.
Scalarea are ca scop marirea sau micsorarea obiectelor selectate si se realizeaza cu acelasi
factor de scalare dupa toate directiile. Daca factorul de scalare este mai mare decat 1 se va
realiza marirea obiectului iar in caz contrar micsorarea obiectului. Factorul de scalare poate fi
introdus direct (numeric) in ferestra de comenzi sau specificand un punct de baza si o lungime.
Observatie:
In cel de-al doilea caz factorul de scalare depinde de setarile referitoare la unitatile de desenare.
Scalarea poate fi realizata si prin specificarea lungimii initiale a obiectului respectiv a dimensiunii
finale, a acestuia.
61
62
Observatie:
Optiunea Reference a promptului de comanda Specify scale factor or [Reference]: utilizeaza
marimea obiectului, ce urmeaza a fi scalat, ca referinta pentru dimensiunea noua specificata
ulterior. De exemplu daca dimensiunea unui obiect este de 5 unitati si dorim ca aceasta
dimensiune sa fie de 8 unitati utilizam comanda Scale optiunea Referance (tastam R la pasul 4
si apasam Enter) si specificam marimea de referinta de 5 unitati si ulterior marimea noua de 8
unitati:
Specify reference length <1>: 5
Specify new length: 8
Marimea de referinta poate fi specificata si cu ajutorul mouse-ului specificand doua puncte de pe
obiect dupa cum urmeaza. Prezentam acest lucru pe scurt:
1. Lansam comanda Scale.
2. Selectam obiectele ce urmeaza a fi scalate.
3. Executam clic in punctul de baza, punctul 1 in desenul de mai jos.
Extend
Aceasta comanda se utilizeaza atunci cand se doreste extinderea, cu precizie, a unui obiect (linie,
polilinie, arc de cerc, arce elipticale etc) pana la un alt obiect sau pana la o intersectie imaginara
a acestuia cu un alt obiect.
De regula parcurgerea comenzii se desfasoara in doua faze si anume:
- selectarea obiectului sau a obiectelor pana la care se face extinderea, respectiv
- specificarea elementelor care urmeaza a fi extinse.
Prezentam in continuare pasii care trebuie urmati pentru extinderea obiectelor folosind comanda
Extend:
3. Select objects: -- Apasam tasta Enter. In linia de comanda anterioara se va afisa numarul
de obiecte care au fost gasite , in cazul nostru 1 found.
4. Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: -- Alegem E si apasam tasta Enter.
5. Enter an implied edge extension mode [Extend/No extend] <Extend>: -- Alegem din
nou E si apasam tasta Enter.
6. Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: -- Simbolul mouse-ului este .
Executam clic pe prima linie care dorim sa o extindem imaginar pana la linia punctata.
64
Observatii:
I. In cazul in care doream sa extindem cele trei linii dar desenul arata astfel:
atunci puteam sa sarim peste pasii 4 si 5 de mai sus si sa procedam exact la fel.
II. Obiectele care urmeaza a fi extinse se selecteaza astfel incat sa rezulte sensul de extindere a
acestora, deci se selecteaza capatul obiectului dinspre linia pana la care se face extinderea.
Comanda Trim permite ajustarea obiectului selectat prin indepartarea portiunii situate de o parte
a unei muchii taietoare. Aceasta comanda lucreaza cu linii, arce, cercuri, polilinii. Pentru un
anumit obiect, muchia taietoare poate fi orice obiect care-l intersecteaza de tip curba inchisa sau
deschisa
Presupunem ca in figura de mai jos dorim sa taiem liniile care sunt in interiorul cercului:
Prin comanda Chamfer se obtine o imbinare inclinata fata de directiile a doua linii care se
intersecteaza. Comanda se realizeaza prin extinderea (in cazul in care obiectele nu se
intersecteaza) sau taierea obiectelor (in cazul in care obiectele nu se intersecteaza) neparalele.
Ne propunem sa tesim coltul sau colturile liniei:
3. Select second line: -- Simbolul mouse-ului este tot . Executam clic pe a doua linie de tesit.
68
Observatie:
In cazul in care metoda de realizare a tesiturii nu este cea prin specificarea distantelor alegeti
optiunea Method si alegeti Distance.
Select second line: Selectati cea de-a doua linie
- optiunea Angle permite specificarea utilizarii metodei unghiului care consta in specificarea
distantei de la care va porni linia de tesire, pentru prima linie selectata, si a unghiului format
intre prima linie selectata si linia de tesire:
Observatie:
Prin: - TRIM mode se specifica utilizarea optiunii Trim
- Current chamfer Length = 50, Angle = 60 – se utilizeaza metoda unghiurilor, distanta de la
care va porni linia de tesire, pentru prima linie selectata, fiind de 50 de unitati iar unghiul format
intre prima linie selectata si linia de tesire este de 60º
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: Specificati prima linie sau
alegeti o optiune.
Select second line: Specificati cea de-a doua linie.
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, tesiti cu ajutorul comenzii Chamfer coltul din stanga-sus
al figurii din desenul alaturat.
Comanda Fillet permite racordarea a doua entitati care se intersecteaza sau nu. Se pot racorda
linii, arce de cerc, cercuri sau segmentele unei polilinii.
Comanda scurteaza sau extinde entitatile, pentru a realiza racordarea entitatilor selectate
69
printr-un arc de raza specificata. Nu se pot racorda linii daca lungimea linilor este mai mica decit
raza de racordare.
Daca obiectele racordate se afla pe acelasi strat (Layer) arcul rezultat prin racordare se
va desena pe stratul respectiv, iar in cazul in care obiectele racordate se afla pe straturi diferite
arcul rezultat se va desena pe stratul curent.
Textele
Textele, dintr-un desen, sunt acele elemente care comunica informatii importante referitoare la
desen. Programul furnizeaza doua metode de creare a textelor si anume:
- texte de o singura linie;
- txte pe mai multe linii.
4. Specify rotation angle of text <0>: -- Specificam unghiul de inclinatie a textului, tastam
15 si apasam tasta Enter. Daca nu dorim nici o inclinatie tastam doar Enter iar daca valoarea
unghiului nu este implicit 0 atunci tastam 0 si apoi Enter,
5. Enter text: -- Introducem textul dorit si apasam Enter. Textul va fi afisat direct pe ecran.
6. Enter text: -- Apasam Enter pentru terminarea comenzii.
Observatie:
Daca ultima comanda a fost comanda Text (prin care se pot crea texte de o singura linie),
apasand Enter la promptul de comanda Specify Start Point of Text nu se vor mai cere
prompturile pentru specificarea inaltimii literelor respectiv pentru specificarea unghiului de
inclinare a textului, promptul urmator in acest caz fiind Enter text – promptul de introducere a
textului.
Alinierea textelor de o singura linie se realizeaza prin alegerea optiunii Justify a promptului de
comanda Specify start point of text or [Justify/Style]:
In acest caz succesiunea de prompturi de comanda este:
1. Din meniul Draw, alegem Text si apoi optiunea Single Line Text, in linia de comanda se va
afisa succesiunea de prompturi:
Command: _dtext
Current text style: "Standard" Text height: 10.0000
2. Specify start point of text or [Justify/Style]: J -- Alegem optiunea Justify tastand J si
apasand apoi tasta Enter.
3. Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/ Right /TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/
BR]: -- Alegem o optiune de aliniere a textului si apasam tasta Enter.
In continuare vom trata exemplele incepand cu pasul 3, presupunand ca de fiecare data primii
doi pasi i-am parcurs. Optiunile de aliniere ale textului sunt:
- Align: in cazul acestei optiuni trebuiesc specificate capetele unei linii (linie de baza), textul
fiind cuprins intre capetele liniei. Inaltimea literelor este in functie de lungimea liniei de baza si
de lungimea textului.
3. Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/ Right /TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/
BR]: -- Tastam A si apasam tasta Enter.
4. Specify first endpoint of text baseline: -- Specificam unul dintre capetele liniei de baza,
executand clic in acel punct.
5. Specify second endpoint of text baseline: -- Specificam celalalt capat al liniei de baza
executand clic in acel punct.
6. Enter text: -- Introducem textul si apasam tasta Enter. Textul tastat va apare in linia de
comanda putand interveni si corecta textul pana la apasarea tastei Enter.
Crearea unui stil de text presupune specificarea unor proprietati a textului cum ar fi fontul,
unghiul de orientare, inaltimea literelor etc. si se realizeaza in felul urmator:
1. Din meniul Format, alegem Text Style, se va afisa fereastra Text Style.
2. In sectiunea Style Name, executam clic pe butonul New, se va afisa fereastra New Text
Style.
3. In fereastra New Text Style, introducem un nume de stil.
4. Executam clic pe butonul OK a ferestrei de dialog New Text Style
5. In fereatra Text Style specificam proprietatile noi ale stilului in campurile: Font Name,
Height, Effects.
6. Executam clic pe butonul Apply pentru a salva stilul.
7. Executam clic pe butonul Close pentru inchiderea casetei de dialog Text Style.
Din acest moment sunt disponibile mai multe stiluri de text pentru desenul respectiv.
Comutarea de la un stil la altul se realizeaza astfel:
1. Din meniul Draw, alegem Text si apoi optiunea Single Line Text, in linia de comanda se va
afisa succesiunea de prompturi:
Command: _dtext
Current text style: "Standard" Text height: 10.0000
2. Specify start point of text or [Justify/Style]: S -- Alegem optiunea Style tastand S si
apasand apoi tasta Enter.
3. Enter style name or [?] <Standard>: -- Alegem un stil de text prin introducerea numelui
acestuia si apasam tasta Enter.
Observatie:
La pasul 3 prin prin introducerea semnului ? se va afisa o lista cu stilurile definite in desen
impreuna cu anumite informatii cu privire la setarile acestora.
72
Paragrafele de texte se creaza cu ajutorul comenzii Mtext prin definirea unui chenar, cota
importanta a acestuia fiind latimea, prin acesta definindu-se latimea textului. Comanda permite
alinierea si rotirea textului, respectiv specificarea inaltimii literelor, a culorii acestuia precum si
alte formatari.
Crearea si scrierea efectiva a textului respectiv aplicarea formatarilor textelor se realizeaza in
editorul de texte multilinie Multiline Text Editor.
Pentru crearea unui text multilinie vom proceda astfel:
1. Din meniul Draw alegem optiunea Text si din optiunile afisate alegem Multiline Text…
Observatii:
I. Editorul de texte multilinie se utilizeaza si pentru modificarea textelor cotelor.
II. Chenarul trebuie specificat in locul in care se doreste inserarea textului iar pentru specificarea
colturilor acestuia pot fi folosite caracteristicile SNAP, OTRACK, POLAR.
III. Editorul de texte multilinie este impartit in 4 categorii si anume:
1. Pagina de proprietati cu eticheta Character care permite specificarea tipului fontului, a
marimii acestuia respectiv contine butoanele: Bold , Italic respectiv Underline
cunoscute si din alte programe. Aceasta pagina a editorului contine un buton de o importanta
deosebita care permite introducerea in text a unor simboluri speciale cum ar fi simbolul F pentru
specificarea diametrului, simbolul ± sau simbolul Xº pentru specificarea gradelor.
2. Pagina de proprietati cu eticheta Properties contine campul pentru specificarea stilului de
text utilizat, a alinierii textului in functie de chenarul specificat, a inaltimii si a unghiului de
inclinatie a textului.
Campul Style va contine stilurile de texte create, conform celor prezentate in paragraful 8.1.3.,
pentru respectivul desen.
3. Line Spacing este eticheta editorului care permite specificarea distantei dintre linii si contine
doua campuri.
Distanta dintre linii este data de distanta intre liniile de baza ale textelor.
In lista ascunsa Line spacing optiunea Exactly realizeaza o spatiere exacta a liniilor deci o
spatiere identica intre fiecare linie de text in timp ce optiunea At Last, a aceleiasi liste,
realizeaza o spatiere a liniilor in fuctie de inaltimea maxima a literelor mari care fac parte din
text. In cealalata lista intalnim optiuni cunoscute din alte programe.
Urmatoarele figuri ilustreaza diferenta dintre optiunea Exactly si optiunea At Last:
cuvantului gasit cu cuvantul introdus in campul Replace With se realizeaza apasand butonul
din dreapta campului.
Prin selectarea optiunii Match Case cautarea se va face luand in cosiderare daca cuvantul este
scris cu literele mari sau cu litere mici astfel incat cele care nu sunt scrise conform celor scrise in
campul Find nu vor fi luate in considerare.
Cu ajutorul optiunii Whole Word se vor lua in considerare in cursul cautarii numai acele cuvinte
care sunt cuvinte separate si nu parti ale unor alte cuvinte.
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, introduceti in desenul curent un text multilinie urmand
pasii descrisi anterior, fara a mai modifica caracteristicile textului.
II.
1. Selectam textul pe care dorim sa-l modificam.
2. Din meniul Modify alegem optiunea Properties.
Cotele liniare se creaza prin specificarea a doua puncte in planul X,Y al sistemului de
coordonate al utilizatorului (UCS) curent, putand fi realizate orizontal, vertical sau inclinat dupa
un unghi specificat in cursul realizarii cotei.
Pasii pe care ii avem de urmat si succesiunea de prompturi de comanda sunt:
75
Figura A
4. Specify dimension line location or [Mtext/ Text/Angle/Horizontal/Vertical/
Rotated]: -- Specificam pozitia cotei Fig.B si Fig. C in raport cu punctele – deplasam mouse-ul
pe verticala si in sus (Figura B) sau pe orizontala si in dreapta (Figura C) si executam clic sau
apasam Enter. In aceasta faza putem decide daca cota sa fie in pozitia orizontala, verticala sau
inclinata prin miscarea cursorului in pozitia corespunzatoare pentru aceste pozitii sau prin
Figura B
Figura C
5. Dimension text = 175.33 -- Dupa specificarea pozitiei cotei programul afiseaza cota exacta.
In acest caz 175.33.
Cotele aliniate sunt cote liniare paralele cu dreapta formata prin specificarea a doua puncte de
pe desen.
Pasii pe care ii avem de urmat si succesiunea de prompturi de comanda sunt:
1. Din meniul Dimension alegem optiunea Aligned.
1.’ In linia de comanda tastam dimaligned si apasam tasta Enter.
1’’. Executam clic pe butonul din bara cu butoane Dimension.
2. Specify first extension line origin or <select object>: -- Selectam originea primei linii
ajutatoare de cota - executam clic in punctul 1, Figura A (sau apasam Enter pentru a selecta un
obiect caz in care se va cere specificarea unui obiect respectiv a laturii acestuia care urmeaza a fi
cotat).
76
3. Specify second extension line origin: -- Selectam originea celei de-a doua linii ajutatoare
de cota – executam clic in punctul 2, Figura A.
Figura A
4. Specify dimension line location or[Mtext/ Text/Angle]: -- Specificam pozitia cotei
Figura B in raport cu punctele specificate, adica deplasam mouse-ul pe suprafata de lucru si
executam clic. In aceasta faza avem posibilitatea alegerii urmatoarelor optiuni:
- Mtext – pentru specificarea unui text multilinie
- Text – pentru specificarea unui text de o singura linie
- Angle – pentru specificarea unghiului de inclinare a textului cotei
Figura B
5. Dimension text = 66.33 -- Se va afisa cota exacta, in acest caz 66.33.
De regula cotele radiale se utilizeaza pentru specificarea razelor arcelor de cerc sau in unele
cazuri, daca este necesar, pentru specificare razei unui cerc.
Metoda de realizare a acestui tip de cota consta in urmatoarele:
1. Din meniul Dimension alegem optiunea Radius.
1’. In linia de comanda tastam dimradius si apasam tasta Enter.
1’’. Executam clic pe butonul din bara cu butoane Dimension.
2. Select arc or circle: -- Selectam arcul de cerc (sau cercul) - executam clic pe arcul de cerc
Figura A indicat ca fiind punctul 1.
Dimension text = 24.07 -- Valoarea razei arcului cerc.
Figura A
3. Specify dimension line location or [Mtext/ Text/Angle]: -- Specificam pozitia cotei
Figura B deplasand mouse-ul intr-o pozitite convenabila si execuatand clic (sau alegem o
optiune pentru modificarea textului cotei sau a unghiului de inclinare al acestuia).
77
Figura B
Observatii:
1. Programul AutoCAD 2000 afiseaza automat semnul R (semnul pentru raza) in fata cotei.
2. Datorita naturii demonstrative a acestui program, a treia varianta de accesare a optiunii
dimradius nu a fost implementata, insa aceasta functioneaza in programul AutoCAD
2000.
Cote diametrale
Aceste tipuri de cote sunt identice cu cele radiale in ceea ce priveste modul de realizare diferenta
constand in faptul ca in acest caz cota va dispune de doua sageti iar in fata cotei va fi specificat
simbolul F pentru specificarea faptului ca este vorba de un diametru.
1. Din meniul Dimension alegem optiunea Diameter.
1’. In linia de comanda tastam dimdiameter si apasam tasta Enter.
1’’. Executam clic pe butonul din bara cu butoane Dimension. (aceasta optiune nu este
implementata in acest program, totusi fiind disponibila in programul AutoCAD 2000).
2. Select arc or circle: -- Selectam cercul - executam clic pe cercul din Figura A indicat ca
fiind punctul 1.
Dimension text = 23.23 -- Valoarea diametrului cercului.
Figura A
3. Specify dimension line location or [Mtext/ Text/Angle]: -- Specificam pozitia cotei
Figura B deplasand mouse-ul intr-o pozitite convenabila si execuatand clic (sau alegem o
optiune pentru modificarea textului cotei sau a unghiului de inclinare al acestuia).
Figura B
Cotele unghiulare masoara unghiurile cuprinse de arce de cerc, unghiul cuprins de doua linii
respectiv unghiul cuprins de dreptele rezultate prin specificarea a trei puncte, unul dintre aceste
puncte fiind originea cotei rezultate. Utilizarea acestei comenzi este foarte simpla fiind necesara
doar selectarea celor doua linii sau a arcului de cerc dupa care executarea unui clic pentru
specificarea pozitiei cotei.
Aceste tipuri de cote au specificul de a realiza o serie de cote liniare sau unghiulare fata de o linie
de baza (centrul cotei) fara a fi necesara accesarea de fiecare data a comenzii.
Pentru a realiza o cota multipla dupa o linie de baza procedam astfel:
78
Observatii:
I. Vom observa la pasii 3, 4, 5, 6 ca prima linie ajutatoare este deja realizata iar prin
executarea unui clic in punctele 2, 3, 4, 5 se specifica pe rand, originile celorlate linii ajutatoare
de cota.
II. Daca inainte de primul pas am selectat o alta cota atunci
va trebui ca inainte de a realiza primul pas sa selectam cota
de baza.
Un alt exemplu de realizare a cotelor multiple dupa o linie de
baza este descris cu ajutorul figurilor de mai jos:
79
Cotele continue se realizeaza asemenea cotelor multiple, prin realizarea sau selectarea unei
cote de baza dupa care se selecteaza celelalte origini ale liniilor ajutatore de cota. Fiecare cota
nou realizata va ocupa succesiv un loc dupa cota ulterior realizata. In acest caz a doua linie
ajutatoare a cotei precedente va fi prima linie ajutatoare pentru ultima cota creata.
Pentru realizarea cotelor continue vom proceda astfel:
1. Din meniul Dimension alegem optiunea Continue.
1’. Executam clic pe butonul din bara cu butoane Dimension. (Atentie: aceasta optiune nu
a fost implementata in acest program insa functioneaza in programul AutoCAD 2000).
1’’. In linia de comanda tastam dimcontinue si apasam tasta Enter.
2. Select continued dimension: -- Selectam o cota de baza, daca nu exista atunci realizam
aceasta cota. In figura de mai jos exista o cota, executam clic in punctul 1 pentru selectarea ei.
80
Observatii:
I. Vom observa la pasii 3, 4, 5, 6 ca prima linie ajutatoare este deja realizata iar prin
executarea unui clic in punctele 2, 3, 4, 5 se specifica pe rand, originile celorlate linii ajutatoare
de cota.
II. Daca inainte de primul pas am selectat o alta cota atunci va trebui ca inainte a realiza
primului pas sa selectam cota de baza.
Un alt exemplu de realizare a cotelor continue este
prezentat in figurile de mai jos:
Exercitiu:
Dupa apasarea butonului Continuare, creati o cota continua folosind ca si origine a acesteia cota
deja existenta in desen , indicata in figura de mai jos prin punctul 1 si selectand ca si origini ale
liniilor secundare de extensie punctele indicate in desenul de mai jos prin punctele 2,3,4 si 5.
In unele cazuri dupa ce am creat o cota este necesar, dintr-un motiv oarecare, sa modificam
anumite proprietati ale acesteia cum ar fi textul cotei, pozitia textului cotei in functie de liniile
ajutatoare, pecizia cotei etc. Pentru aceste situatii avem la dispozitie butoanele , care se
gasesc pe bara cu butoane Dimension.
1. Executam clic pe butonul din bara cu butoane Dimension. (Atentie: aceasta posibilitate
nu a fost implementata in acest program, insa functioneaza in programul AutoCAD 2000).
1’. In linia de comanda tastam dimedit si apasam tasta Enter.
2. Enter type of dimension editing [Home/ New/ Rotate/Oblique] <Home>: -- Alegem
optiunea dorita, in cazul nostru tastam N si apasam tasta Enter
Home - readuce la pozitia initiala a textului cotei
New - posibilitatea schimbarii textului
Rotate - unghiul de inclinare a textului cotei
Oblique - alegerea unei pozitii oblice pentru liniile ajutatoare de cota.
3. Selec
3. Se va afisa fereastra Multiline Text Editor:
In aceasta fereastra realizam urmatoarele:
- introducem noul text de exemplu 175;
- selectam acest text;
81
Comanda DIMTEDIT este utilizata pentru modificarea pozitiei cotei. Comanda mai poate fi
accesata din meniul Dimension, alegand optiunea Align Text.
Consideram ca avem cota
1’. Executam clic pe butonul din bara cu butoane Dimension. (Atentie: aceasta optiune nu
a fost implementata in acest program insa este functionala in programul AutoCAD 2000).
1’’. In linia de comanda tastam dimtedit si apasam tasta Enter.
2. Select Dimension: -- Selectam cota executand un clic pe cota respectiva.
3. Specify new location for dimension text or [Left/ Right/Center/Home/Angle]: --
Specificam noua pozitie a cotei prin deplasarea mouse-ului pe suprafata de lucru si executarea
unui clic sau prin alegerea unei optiuni, R de exemplu si apasarea tastei Enter, in cazul de fata
alegem a doua varianta. Vom avea:
Observatie:
???Proprietatile cotelor mai pot fi modificate utilizand caseta de dialog Properties prezentata in
paragraful 8.1.4. din capitolul VIII sau a meniului de scurtatura (clic dreapta).
82
EXERCITIU
1. Din meniul Dimension alegem optiunea Angular.
1’. Executam clic pe butonul din bara cu butoane Dimension. (Atentie: aceasta optiune nu
a fost implementata in acest program)
1’’. In linia de comanda tastam dimangular si apasam tasta Enter.
2. Select arc, circle, line, or <specify vertex>: -- Specificam un arc de cerc – executam clic
in punctul 1 din figura:
3. Specify dimension arc line location or [Mtext/ Text/Angle]: -- Specificam pozitia cotei
deplasand mouse-ul pe suprafata de lucru si executam clic (sau alegem una din optiunile Mtext,
Text sau Angle).
4. Dimension text = 78 -- Se afiseaza unghiul cuprins de arcul de cerc.
EXERCITIU
83
5. Dimension text = 65 -- Se afiseaza unghiul cuprins de arcul de cerc format intre cele doua
puncte selectate de pe circumferinta cercului sau a arcului de cerc
EXERCITIU
4. Specify dimension arc line location or [Mtext/ Text/Angle]: -- Specificam pozitia cotei
deplasand mouse-ul pe suprafata de lucru si executam clic (sau alegem o optiune).
84
EXERCITIU
85
Stilurile de cote de dimensiuni sunt setari predefinite ale cotelor, accesibile foarte usor, care
odata create intr-un desen pot fi aplicate usor si foarte repede cotelor, utilizand campul destinat
stilurilor de cote: din bara cu butoane Dimension.
Stilurile de cote pot fi create cu ajutorul ferestrei Dimension Style Manager care stocheaza si
gestioneaza setarile referitoare la cotele de dimensiuni.
Freastra cuprinde cinci butoane si anume:
- Permite selectarea unui stil de cote ca fiind stil curent. Stilurile de cote sunt afisate
in lista Styles: din partea stanga a ferestrei. Se selecteaza stilul dorit si se apasa butonul Set
Current.
- Cu ajutorul acestui buton se pot crea stiluri de cote noi.
- Permite modificarea stilului de cote selectat. Modificarile se vor face in caseta de
dialog Modify Dimension Style aparuta in urma apasarii butonului. Caseta de dialog Modify
Dimension Style este identica cu caseta de dialog New Dimension Style in acest caz
realizindu-se modificarea setarilor unui stil de cote deja creat.
- Apasarea acesui buton are ca rezultat aparitia casetei de dialog Override
Dimension Style identica cu caseta de dialog New Dimension Style.
- Compara doua stiluri de cote si le afiseaza intr-o caseta de dialog numita Compare
Dimenson Styles.
Utilizarea este foarte simpla fiind necesara selectarea stilurilor de cotare din listele derulante
Compare si With rezultatul fiind afisat in lista din partea inferioara a casetei de dialog.
Crearea unui stil de cote nou se realizeaza in felul urmator:
1. Din meniul Dimension alegem optiunea Style.
1’. Executam clci pe butonul din bara cu butoane Dimension. (Atentie: aceasta optiune nu
a fost implementata in acest program insa functioneaza in programul AutoCAD 2000).
Indiferent de metoda se va afisa caseta de dialog Dimension Style Manager.
2. Executam clci pe butonul New al acestei ferestre.
3. In caseta de dialog Create New Dimension Style, introducem numele stilului nou.
4. Din lista derulanta Start With:, care contine lista de stiluri deja create, alegem un stil de
cotare. Acest stil de cotare va sta la baza noului stil de cotare.
Schimbarile practicate pentru noul stil nu vor afecta setarile stilului ales in aceasta faza cele doua
stiluri de cotare nefiind in legatura directa.
In cazul in care nu s-a creat inca nici un stil de cotare lista va contine un singur stil, stilul
Standard, astfel incat noul stil se va crea pe baza acestui stil.
5. In lista derulanta Use For: specificam tipul de dimensiune pentru care sa se aplice noul stil:
Implicit este selectata optiunea All Dimensions ceea ce inseamna ca noul stil se va aplica
tuturor tipurilor de dimensiune. Insa, pot fi intalnite situatii in care in cadrul unui stil de cotare se
doreste ca anumite tipuri de cote sa posede setari diferite de celelalte. De exemplu in cadrul
stilului Stil de cotare 1, cotele liniare dorim sa aiba proprietati diferite dacat celelalte cote (de
exemplu culoarea textului cotelor liniare sa fie diferita). In acest caz din lista derulanta Start
With: se alege stilul Stil de cotare 1 repectiv din lista derulanta Use For: se alege optiunea
Linear Dimensions dupa care se vor efectua setarile dorite pentru cotele liniare (se alege
culoarea dorita pentru textul cotei). In aceste situatii campul Style Name se va dezactiva
datorita faptului ca am creat de fapt un substil al stilului respectiv (in acest caz Stil de cotare
1).
6. Executam clic pe butonul Continue al ferestrei Create New Dimension Style, se va activa
caseta de dialog New Dimension Style.
7. In aceasta fereastra se vor efectua setarile dorite pentru stilul nou de cotare.
8. Dupa efectuarea setarilor proprietatilor cotelor de dimensiuni executam clic pe butonul OK al
ferestrei New Dimension Style.
9. Executam clic pe butonul Close al ferestrei Dimension Style Manager.
86
Descriem in continuare optiunile cele mai des intilnite in cadrul fiecarei pagini de proprietati din
fereastra New Dimension Style:
* Lines and Arrows
* Text
* Fit
* Primary Units
* Alternate Units
* Tolerances
Lines and Arrows permite efectuarea unor setari legate de modul de afisare a liniilor de cota, a
liniilor ajutatoare de cota, a sagetilor liniilor de cota etc.
In sectiunea Dimension Lines (efectuarea setarilor liniilor de cota) se pot seta:
- culoarea, lista derulanta Color;
- grosimea liniei - lista derulanta Lineweight;
- distanta intre doua cote multiple dupa o linie de baza - campul Baseline Spacing;
- afisarea sau neafisarea sagetilor liniilor de cota prin activarea sau neactivarea butonului
Suppress.
In sectiunea Extension Lines (efectuarea setarilor liniilor ajutatoare de cota) se pot seta:
- culoarea, lista derulanta Color;
- grosimea liniei, lista derulanta Lineweight;
- lungimea de extindere a capatului liniei ajutatoare de cota fata de linia de cota in cimpul Extend
beyond dim lines;
- distanta capatului liniei ajutatoare de cota fata de originea acestuia in campul Offset from
origin;
- afisarea sau neafisarea liniilor ajutatoare de cota prin activarea sau neactivarea butonului
Suppress.
In sectiunea Arrowheads (efectuarea setarilor sagetilor cotelor) se pot realiza:
- setarea tipului sagetilor, listele derulante 1st, 2nd, si Leader
- marimiea sagetilor, Arrow size.
In sectiunea Center Marks for Circles (setarile referitoare la semnele centrelor cercurilor)
permite:
- setarea tipului, lista derulanta Type
- setarea marimii acestora, in campul Size.
Text permite efectuarea unor setari legate de modul de afisare a textului cotelor. Aceasta pagina
de proprietati are trei sectiuni.
Sectiunea Text Appearance permite:
- setarea stilului de text, lista Text Style;
- modificarea stilului curent sau a crearii unui nou stil de text, butonul din dreapta listei Text
Style;
- schimbarea culorii textului, lista Text Color;
- alegerea marimii textului, campul Text height.
Sectiunea Text Placement permite:
- setarea pozitiei textului pe verticala, lista Vertical;
- setarea pozitiei textului pe orizontala, lista Horizontal;
- fixarea distantei textului de la linia de cota, in campul Offset from dim line.
Sectiunea Text Alignment permite alegerea uneia din optiunile de aliniere a textului:
- Horizontal - afisarea pe orizontala a tuturor textelor cotelor;
- Aligned with dimension line - alinierea textului cotelor paralel cu linia de cota;
- ISO Standard - afisarea textului cotelor conform standardelor ISO.
Fit permite realizarea setarilor pentru cazurile in care dimensiunile cotelor sunt mai mici decat
dimensiunile textului cotei oferind in acest sens mai multe posibilitati de pozitionare a textului.
Primary Units permite alegerea formatului – lista Unit Format si peciziei – lista Precision
cotelor liniare si unghiulare.
In cazul cotelor care necesita inscrierea unui semn cum ar fi semnul F pentru diametru se inscriu
niste coduri standard dupa cum urmeaza:
Degrees / Grade (se inscrie in campul Sufix) - ° - %%d
Diameter / Diametru (se inscrie in campul Prefix) – Ø - %%c
87
Hasurile sunt elemente de desen tehnic prin care se reprezinta partile pline ale unui obiect
reprezentat in sectiune. In programul AutoCAD hasurile se reprezinta cu ajutorul comenzii
HATCH sau BHATCH cel mai utilizat fiind cel din urma fiind prezent, si sub forma de buton de
comanda in bara cu butoane Draw.
Programul permite realizarea hasurilor asociative (associative Hatch) adica hasura se leaga
de conturul specificat pentru realizarea acestuia, deci se va conforma cu conturul modificandu-se
odata cu modificarea dimensiunii sau a formei conturului. Deasemenea programul permite
crearea hasurilor nenasociative (nonassociative Hatch), care este contrariul hasurilor
asociative, sunt independente, deci odata create nu-si mai modifica forma si dimensiunile,
indiferent de schimbarile de forma sau dimensiune a conturului prin care au fost definite.
Programul permite crearea hasurilor definite de contururi deschise. In acest caz, in unele situatii
hasura se realizeaza numai pe o anumita portiune a conturului, in functie de setarile specificate
in cursul realizarii hasurii cum ar fi tipul hasurii, unghiul de inclinatie a hasurii sau factorul de
scalare. Acesta se datoreaza faptului ca linii componente ale hasurii trebuie sa aiba cate un punct
de inceput respectiv cate un punct de sfarsit fiind necesar ca aceste puncte sa se afle pe una
dintre laturile conturului.
88
Cu ajutorul comenzii BHATCH se pot realiza atat hasuri asociative cat si neasociative.
Hasura, in acest caz, se realizeaza mult mai simplu prin specificarea unui punct in interiorul
conturului, realizat anterior, urmand ca programul sa calculeze coordonatele liniilor componente
ale conturului si sa realizeze hasura. Deasemenea conturul mai poate fi specificat si prin
selectarea directa a conturului care poate fi inchis sau deschis.
1. Executam clic pe butonul din bara cu butoane Dimension (sau lansam comanda
BHATCH din linia de comanda).
2. In fereastra Boundary Hatch executam clic pe butonul - Inherit Properties.
3. Executam clic pe hasura deja realizata, a carei proprietati se vor mosteni. In momentul
Figura 1 Figura 2
1. Executam clic pe butonul din bara cu butoane Dimension (sau lansam comanda
BHATCH fie din linia de comanda).
2. In fereastra Boundary Hatch executam clic pe butonul - Pick Points.
3. Select internal point: -- Executam clic in punctul 1.
Select internal point: Selecting everything...
Selecting everything visible...
Analyzing the selected data... -- Imediat ce am executat clic in punctul 1 se vor afisa succesiv
aceste mesaje si apoi in linia de comanda avem continutul de la pasul 4.
4. Select internal point: -- Executam clic in punctul 2.
Select internal point: Selecting everything...
Selecting everything visible...
90
Analyzing the selected data... -- Imediat ce am executa clic in punctul 2 se vor afisa succesiv
aceste mesaje si apoi in linia de comanda vom avea continutul de la pasul 5.
5. Select internal point: -- Apasam tasta Enter.
Modificarea proprietatilor hasurilor se poate face prin una din metodele prezentate mai jos.
I. Utilizarea ferestrei Hatch Edit.
1. Selectam hasura pe care dorim sa o modificam, executand clic pe hasura.
2. Din meniul Modify alegem optiunea Hatch...
2’. Executam clic dreapta pe suprafata de lucru, se va afisa meniul contextual.
(Atentie: aceasta optiune nu a fost implementata in acest program insa functioneaza in
programul AutoCAD 2000).
3. Din meniul care se afiseaza alegem optiunea Hatch Edit, imediat se va afisa fereastra Hatch
Edit.
4. Realizam modificarile pe care le dorim.
5. Executam clic pe butonul OK al ferestrei Hatch Edit.
Observatie:
Fereastra Hatch Edit este identica cu fereastra Boundary Hatch cu deosebirea ca in acest caz
nu sunt disponibile toate butoanele numai cele necesare realizarii schimbarii proprietatilor
hasurii.
EXERCITIU
91
EXERCITIU
92
1. Tipul hasurii care poate fi ales din lista derulanta Type oferind urmatoarele optiuni:
Predefined - permite alegerea unui model de hasura predefinit. Optiunea Predefined
este optiunea implicit selectata furnizind o multitudine de modele de hasura .
User Defined - defineste un model de hasura in functie de tipul de linie curent utilizat in
desen.
Custom - permite selectarea unor modele de hasura speciale stocate in fisiere PAT
definite si furnizate de utilizator.
2. Modelul hasurii – lista Pattern, care poate fi specificata in mai multe moduri fie din lista
derulanta Pattern apasand butonul caz in care avem posibilitatea alegerii modelului hasurii
dintr-o lista cu numele modelelor hasurilor, fie apasand butonul , sau executand clic in campul
Swatch caz in care programul furnizeaza o lista de mostre de modele de hasuri sub forma unei
casete de dialog - Hatch Pattern Palette mostrele fiind grupate in mai multe categorii conform
figurii de mai jos:
93
3. Factorul de scalare, campul Scale, a modelului hasurii care poate fi specificata fie direct in
campul asociat factorului de scalare executand dublu clic in acest camp, fie apasand butonul
caz in care avem posibilitatea alegerii unui factor de scalare predefinit dintr-o lista derulanta.
94
permite realizarea unor setari referitoare la modul de selectare a conturului final al hasurii atunci
cand aria specificata sau obiectul selectat contine in interiorul lui zone separate numite insule
care la randul lor pot avea alte insule.
1. In sectiunea Island Detection Style a acestei pagini putem controla modul in care trateaza
comanda BHATCH nivelurile succesive de insule ibricate. Cele trei stiluri disponibile sunt:
Normal – in acest caz hasura pornind de la frontiera exterioara si dezactivandu-se la prima
insula interna. La a doua insula detectata hasurarea este reactivata si procesul se repeta pana
cand sunt hasurate alternativ toate zonele:
Outer – hasurarea porneste de la frontiera exterioara si este dezactivata atunci cand este
intalnita prima insula. Se utilizeaza atunci cand se doreste hasurarea insulelor cu modele (tipuri)
diferite de hasura.
95
Ignore – este hasurata toata zona marginita de frontiera exterioara fara sa se tina cont de
insulele interioare.
- Pick Points permite specificare unui punct in interiorul unui contur urmand ca programul
sa realizeze hasurarea conturului specificat.
In cazul alegerii acesui buton caseta de dialog se inchide temporar, iar programul afiseaza
urmatorul prompt:
Select internal point: -- Specificam un punct in interiorul conturului ce urmeaza a fi hasurat -
executam clic in acel punct.
Select internal point: -- Specificati un nou punct, apasati U sau Undo pentru a dezactiva
ultima selectie sau apasti Enter pentru a reveni la caseta de dialog.
- Remove Islands este activ in cazul specificarii conturului utilizand butonul Pick
Points, si permite sustragerea, din selectie, a unor parti numite insule.
- View Selections permite vizualizarea selectiei realizate cu ajutorul uneia din variantele:
Pick Points sau Select Objects . Optiunea este activa numai dupa utilizarea unuia
dintre aceste butoane, deci numai dupa realizarea selectiei.
- Inherit Properties se utilizeaza atunci cand se doreste copierea proprietatilor unei hasuri
pentru hasura care urmeaza a fi realizata.
96
Blocurile sunt colectii de obiecte grupate impreuna care formeaza, astfel, un singur obiect.
Scopul cel mai important al utilizarii blocurilor este acela de a reduce dimensiunea fisierelor.
Acest lucru se realizeaza datorita faptului ca in cazul definirii unui bloc informatiile referitoare la
acesta (elementele componente ale blocului cum ar fi coordonata punctului de inceput, de mijloc
si de sfarsit a unei linii, centrul si raza unui cerc, etc.) sunt stocate de program intr-un tabel,
informatiile din acest tabel fiind referite de fiecare data cand se introduce din nou acelasi bloc.
Astfel nu este necesara stocarea informatiilor fiecarui element component al blocului de fiecare
data cand acesta este inserat, ci numai odata la definirea acestuia astfel reducandu-se
semnificativ dimensiunea fisierului.
Observatii:
I. Conform celor amintite mai sus utilizarea blocurilor este recomandata atunci cand este nevoie
introducerea in desen a unui grup de obiecte de foarte multe ori, in caz contrar fiind mai simplu
copierea obiectelor.
II. Dupa definirea blocurilor obiectele componente ale acestora nu mai pot fi editate, acest lucru
este posibil doar prin desfacerea acestora cu ajutorul comenzii Explode (buton din bara cu
butoane Modify), efectuarea modificarilor respectiv redefinirea blocului.
Blocurile, deci obiectele grupate, pot fi definite, inserate, scalate sau rotite impreuna.
Odata create, blocurile pot fi inserate intr-un document ori de cate ori este nevoie. Prezentam in
continuare pasii de urmat pentru inserarea unui bloc:
Observatii:
I. AutoCAD permite introducerea de fisiere AutoCAD intregi tratandu-le ca blocuri, selectarea sau
accesarea acestora putand fi realizata cu ajutorul butonului Browse. In acest caz, implicit,
puctul de control al blocului (punctul de inserare a fisierului introdus in desen ca bloc) va fi
punctul 0,0,0 al desenului respectiv acesta putand fi modificat usor cu ajutorul comenzii Base
lansata in desenul sursa (fisierul care urmeaza a fi inserat ca bloc).
II. Inchiderea comutatorului Specify On-Screen din sectiunile Scale si Rotation permite
specificarea cu ajutorul mouse-ului a punctului de inserare, a factorului de scalare respectiv a
unghiului de inclinare al blocului.
III. In cazul in care optiunile Specify On-Screen sunt selectate, specificarea acestor
proprietati ale block-ului se realizeaza dupa apasarea butonului OK al ferestrei Insert.
DEFINIREA BLOCURILOR
97
2. Sectiunea Base point: permite specificarea coordonatelor unui punct, care va reprezenta
punctul de control al blocului. Specificarea coordonatelor acestui punct se poate face fie direct in
caseta de dialog prin introducerea coordonatelor punctului dupa cele trei axe in campurile X:, Y:,
si Z:, fie cu ajutorul mouse-ului utilizand caracteristica SNAP, in acest sens utilizand butonul
Pick Point. In cel de-al doilea caz fereastra Block Definition se va inchide temporar permitand
specificarea punctului cu ajutorul mouse-ului, revenirea facandu-se automat la executarea unui
clic. In cazul in care nu se specifica punctul de control, programul atribuie coordonata implicita
de 0,0,0.
3. Sectiunea Objects permite specificarea obiectelor sursa a blocului care pot fi pastrate in stare
normala, pot fi convertite in bloc sau pot fi sterse dupa cum optiunile Retain, Convert to Block,
sau Delete, sunt activate sau nu. Aceste optiuni au efect, deci, asupra obiectelor componente
sursa ale blocului in curs de creare. Specificarea obiectelor se realizeaza dupa apasarea butonului
Select Objects fereastra Block Definition inchizandu-se temporar si reafisandu-se prin
apasarea tastei Enter dupa terminarea selectiei.
Observatie:
Butonul Quick Select: permite realizarea unor selectii filtrate cu ajutorul ferestrei Quick
Select prezentata in paragraful 7.1.1.2.
4. Sectiunea Preview Icon permite asocierea sau neasocierea unui icon blocului.
98
EXERCITIU
1. Executam clic pe butonul din bara cu butoane Draw, imediat se va afisa fereastra Block
Definition.
2. Executam clic pe butonul Select Objects . Ferestra Block Definition nu va mai fi
afisata.
3. Selectam obiectele cu ajutorul mouse-ului, prin operatiunea de selectie specificate in capitolele
anterioare sau executand clic pe fiecare: pentagon, cerc si dreptunghi, vom avea:
4. Select objects: -- Apasam tasta Enter. Se va afisa din nou fereastra Block Definition.
5. Executam clic pe butonul Pick Point si folosim caracteristica SNAP.
Fereastra Block Definition dispare pana cand specificam punctul de control.
6. Executam clic in punctul de control, de exemplu in coltul din stanga jos al dreptunghiului,
fereastra Block Definition este afisata din nou si in sectiunea Base point avem afisate
coordonatele punctului de control.
7. Apasam butonul OK al ferestrei Block Definition.
In aceste conditii, de exemplu executand clic in punctul de control indicat vor fi selectate toate
obiectele blocului: cerc, pentagon si dreptunghi si bineinteles vor fi tratate ca si un singur obiect.
Observatie:
Pasii 5 si 6 se pot realiza si specificind punctul de control al blocului prin specificarea
coordonatelor acestuia direct in campurile X:, Y:, si Z: a sectiunii Base point.
VIZUALIZAREA
Diferite obiecte, cum ar fi straturile, stilurile de texte si tipurile de linii, odata ce au fost
definite, pot fi utilizate in mod repetat. Preluand datele existente si plasandu-le in desenul
dumneavoastra, evitand astfel reexecutarea anumitor activitati, ceea ce va economiseste timpul
si va sporeste productivitatea.
Programul AutoCAD 2000 este prevazut cu o noua caracteristica numita AutoCAD
DesignCenter, care ne permite sa localizam, vizualizam si sa importam rapid in desenul curent
o larga varietate de obiecte AutoCAD deja existente.
Din meniul Tools alegem optiunea AutoCAD DesignCenter.
99
Interfata utilitarului consta dintr-o fereastra impartita in doua, partea din stanga este pentru
navigare, numita si interfata Tree View si partea din dreapta de afisare numita si interfata de
tip Paleta. Tree View (vizualizarea arborescenta) ne permite sa localizam obiectele sursa, iar
Paleta (paleta) ne permite sa vizualizati continutul obiectelor.
Interfata de tip vizualizare arborescenta functioneaza intr-un mod similar cu cel al utilitarului
Windows Explorer permitandu-ne sa expandam sau sa restrangem dosarele pentru a controla
afisarea subdosarelor acestora. Din moment ce am localizat obiectele sursa cu ajutorul
vizualizarii arborescente, acesta din urma poate fi dezactivat cu ajutorul butonului Tree View
Toggle , determinand astfel afisarea paletei pe toata suprafata ferestrei utilitarului AutoCAD
DessignCenter.
Putem naviga prin structura de directoare si cu ajutorul paletei. Continutul unui dosar poate fi
afisat executand dublu clic pe acesta, iar trecerea la un nivel superior in cadrul directorului se
poate face executand clic pe butonul Up
Exista mai multe moduri, diferite, de afisare a articolelor in vizualizarea arborescenta. Aceste
moduri pot fi activate cu ajutorul urmatoarelor butoane:
Vizualizare de tip Desktop – permite localizarea datele sursa pe unitatile locale sau pe cele
din retea.
Acest mod a fost conceput pentru a permite localizarea rapida a desenelor din care fac parte
obiectele sursa cel mai recent copiate.
Observatie:
Aceste butoane sunt afisate numai atunci cand vizualizarea arborescenta este activa si sunt
localizate in coltul din stanga sus al interfetei utilitarului AutoCAD CesignCenter.
In paleta utilitarului AutoCAD DesignCenter sunt afisate obiectele sursa aflate intr-o anumita
locatie. Obiectele sursa pot fi afisate in paleta in unul din patru moduri posibile cu ajutorul
butonului Views fie prin alegerea unuia din modurile din lista derulanta aparuta in urma apasarii
butonului din dreapta butonului fie prin apasarea consecutiva a acestuia. Cele patru moduri de
afisare in paleta sunt:
Large Icons – obiectele sursa in acest caz sunt afisate cu ajutorul pictogramelor
mari fiind afisate si imaginile miniaturizate ale obiectelor daca acestea sunt disponibile.
Small Icons – in acest caz obiectele sursa sunt afisate cu ajutorul pictogramelor
mici, fara a fi afisate imaginile miniaturizate, chiar daca acestea sunt disponibile.
List – afiseaza o lista simpla a obiectelor sursa fara a fi afisate informatii detaliate
referitoare la fisierele acestora.
Details – in acest caz este afisata o lista a obiectelor sursa fiind oferite si informatii
referitoare la fisierul acestora, cum ar fi tipul si dimensiunea fisierului.
Exista inca doua panouri pe care le putem deschide in AutoCAD DesignCenter. In aceste
panouri vor fi afisate imaginea obiectului sursa selectat si descrierea acestuia, in cazul in care
aceste informatii au fost salvate odata cu obiectul respectiv. De exemplu optiunea Description a
casetei de dialog Block Definition. Aceste doua panouri sunt:
Preview – permite sa afisam o imagine a obiectului selectat.
Description – permite afisarea unui text prin care este descris obiectul sursa selectat.
Putem utiliza cele trei etichete ale acestei casete de dialog pentru a localiza fisierele dupa tipul
acestora, dupa data la care au fost modificate sau dupa un anumit text.
Dupa ce am localizat un obiect sursa trebuie sa-l copiem in desenul curent, acest lucru fiind
posibil prin tragerea acestuia cu ajutorul mouse-ului din interfata de tip paleta in fereastra de
afisare a desenului curent prin metoda Drag and Drop. In urma copierii, obiectele devin parte
a desenului curent.
Observatie:
Desenele, blocurile si imaginile necesita definirea unei scari, a unui unghi de rotatie si a unui
punct de inserare. Din acest motiv, atunci cand inseram desene, blocuri sau imagini in desenul
curent programul AutoCAD ne va cere sa specificam scara, unghiul de rotatie si pozitia acestuia
in desenul curent.
102