UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

DEPARTAMENTUL AUTOMATICĂ, CALCULATOARE

INGINERIE ELECTRICĂ ŞI ENERGETICĂ

CURS POSTUNIVERSITAR

ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRII

SIMULARE ŞI PROIECTARE ASISTATĂ

NOTE DE CURS

PETROŞANI
2009 - 2010
 CAPITOLUL 1
INTERFAŢA CU UTILIZATORUL

Acest capitol explică operaţiile de bază ale interfeţei cu utilizatorul pentru

programul de modelare şi simulare a circuitelor electronice Multisim

1.1. Introducere in interfaţa MULTISIM

Multisim este o aplicaţie de captură şi simulare schematică a Suitei de Desen a
Circuitelor Naţionale de Instrumente, o suită a uneltelor EDA care asistă în urmărirea
paşilor majori în fluxul de desenare a circuitului. Multisim este folosit pentru intrări
schematice, simulări, si iniţializarea paşilor anteriori.
Interfaţa utilizatorului Multisim constă în următoarele elemente de bază:

Bara Standard
Design Toolbox Bara de Simulare
“In Use” list
Bara de Bara de
componente vizualizare Bara Meniu Bara principală

Vedere tabel de Fereastra Derulare Bara

Tab Circuit activ lucru circuitului Stânga-dreapta Instrumente

Fig. 1.1 Interfaţa cu utilizatorul

1
În Meniu se găsesc comenzile pentru toate funcţiile.
Bara Standard conţine butoanele pentru funcţiile folosite de obicei.
Bara de Simulare conţine butoane pentru pornire, oprire şi alte funcţii de simulare.
Bara de Instrumente conţine butoane pentru fiecare instrument.
Bara de Componente conţine butoane care permit selectarea componentelor din baza
de date Multisim pentru a le plasa în schemă.
Fereastra Circuitului (sau spaţiul de lucru ), este spaţiul unde construiţi desenul
circuitului.
Bara de Desen permite navigarea printre diferitele tipuri de fişiere din proiect
(scheme, PCB-uri, rapoarte), vedere a ierarhiei schematice şi arată sau ascunde
diferite straturi.
Vedere Pagină deschisă permite avansarea rapidă a vizualizării şi editării
parametrilor incluzând detalii ale componentelor ca paşi, RefDes, atribute. Utilizatorii
pot schimba parametrii pentru unele sau pentru toate componentele într-un pas şi
execută un număr de alte funcţii.

1.2 Bare de instrumente

Barele valabile în Multisim sunt enumerate mai jos:
• Bara Standard
• Bara Principală
• Bara de Simulare
• Bara de Vizualizare
• Bara de Componente
• Bara Virtuală
• Bara de Notaţii Grafice
• Bara de Instrumente

Dacă una din barele de mai sus nu este vizibilă, se selectează

View/Toolbars/<toolbar name>.

1.2.1 Bara Standard

Buton Descriere

New . Creează un nou fişier de desenare a unui circuit

Open. Deschide un fişier deja creat

Open Sample. Deschide un director conţinând exemple şi obţinând

fişiere de început

Save. Salvează circuitele active

Print Circuit. Tipăreşte circuitele active

2
 Print Preview. Arată circuitul aşa cum va fi printat

Cut. Suprimă elementele selectate şi le plasează în bufferul Windows

(fişier tampon)

Copy. Copiază elementele selectate şi le plasează în fişierul tampon-

buffer

Paste. Inserează conţinutul fişierului tampon în locul selectat de cursor

Undo. Reface cele mai recente acţiuni realizate

Redo. Reface cele mai recente acţiuni realizate de butonul Undo

1.2.2 Bara principală

Buton Descriere
Comutator uneltelor de desen. Comută pornit - oprit butonul Unelte de
Desen

Comutator vizualizare pag. de lucru. Comută pornit – oprit vizuliz.

Pagina de lucru

Administrator bază de date. Lansează fereastra de dialog administrator

bază de date

Creeare element. Lansează Vrajitorul de elemente.

Grafic / Analiză. Expune graficele , vede rezultatele analizelor

Postprocesare. Expune fereastra de dialog Postprocesor

Verificarea regulilor electrice. Verifică dacă regulile electrice stabilite

pentru conexiunile circuitelor au fost urmărite

Suprafaţă captură ecran

3
 Buton adnotări tabel de utilităţi

Adnotări in avans

Ajutor. Lansează fişierul de ajutor

1.2.3 Bară de simulare

Bara de Simulare conţine butoane folosite în timpul simulării.
Buton Descriere

Porneşte / Reâncepe simularea. Porneşte simularea circuitului activ

Pauză simulare.

Stop simulare.

Pauză la următoarea instrucţiune MCU

Pas În (Step Into). Pentru a fi folosit cu Modulul MCU Multisim

Pas Peste (Step Over). Pentru a fi folosit cu Modulul MCU Multisim

Pas în afară (Step Out). Pentru a fi folosit cu Modulul MCU Multisim

Trimitere la cursor (Run to Cursor). Pentru a fi folosit cu Modulul MCU

Multisim

Sistem de oprire (Toggle breakpoint). Pentru a fi folosit cu Modulul MCU

Multisim

Îndepărtează toate punctele de oprire (Remove all Breakpoints). Pentru a

fi folosit cu Modulul MCU Multisim

4
 1.2.4. Bara de vizualizare
Butoanele sunt descrise în tabelul următor
Buton Descriere
Comutator Full Screen. Expune numai spaţiul de lucru fără bare de
lucru sau articole de meniu.

Măreşte planul (Increase Zoom). Măreşte circuitul activ

Micşorează planul (Decrease Zoom). Micşorează mărirea circuitului

activ
Suprafaţă de zoom (Zoom Area). Cu ajutorul cursorului se selectează o
suprafaţă pe spaţiul de lucru pentru a o mări
Zoom Fit to Page. Arată întreg circuitul în spaţiul de lucru, pe toată
pagina
1.2.5 Bara de componente
Butoanele din bara de componente sunt descrise mai jos. Fiecare buton va
deschide un browser corespunzător categoriei de componente specifice butonului
preselectat.
Buton Descriere

Sursă (SOURCE). Selectează grupa de componente Sursă tip browser

Bază (Basic). Selectează grupa de componente Bază tip browser.

Diode (Diode). Selectează grupa de componente Diode tip browser.

Tranzistor (Transistor). Selectează grupa de componente Tranzistor tip

browser

Analog (Analog). Selectează grupa de componente Analog tip browser

TTL Selectează grupa de componente TTL tip browser

CMOS Selectează grupa de componente CMOS tip browser

Diverse Digital (Miscellaneous Digital). Selectează grupa de

componente Digitale Diverse tip browser

Amestecat (Mixed). Selectează grupa de componente Amestecat tip

browser

5
 Componente Sursă (Power Components). Selectează grupa de
componente Sursă Componente tip browser

Indicator (Indicator). Selectează grupa de componente Indicator tip

browser

Diverse (Miscellaneous). Selectează grupa de componente Diverse tip

browser

Electromecanic (Electromechanical). Selectează grupa de componente

Electromecanic tip browser

RF (RF) Selectează grupa de componente RF tip browser

Plasează Periferice Avansate (Place Advanced Peripherials).

Selectează grupa de componente Periferice Avansate tip browser

1.2.6 Bara Virtuală

Bara Virtuală se utilizează pentru a plasa diverse componente virtuale în
spaţiul de lucru.

1.2.7 Bara de Adnotări Grafice

Butoanele sunt descrise mai jos
Buton Descriere

Imagine (Picture). Plasează o imagine în spaţiul de lucru

Poligon (Polygon). Desenează un poligon

Arc (Arc). Desenează un arc de cerc

Elipsă (Elipse). Desenează o elipsă

Dreptunghi (Rectangule). Desenează un dreptunghi

Multilinie (Multiline). Desenează o multilinie

Linie (Line). Desenează o linie

6
 Plasează text (Place Text). Plasează un chenar pentru text în care puteţi
scrie un texte diverse.

Plasează comentariu (Place Comment). Plasează un comentariu pe

spaţiul de lucru

1.2.8. Bara de instrumente

Butoanele sunt descrise mai jos
Buton Descriere

Multimetru (Multimeter) Plasează un multimetru în spaţiul de lucru

Generator de Funcţii (Function Generator) Plasează un generator de

funcţii în spaţiul de lucru

Wattmetru (Wattmeter). Plasează un wattmetru in spaţiul de lucru

Osciloscop (Oscilloscope). Plasează un osciloscop in spaţiul de lucru

Osciloscop pe patru canale (Four Channel Osciloscop). Plasează un

osciloscop pe patru canale in spaţiul de lucru

Plasează in spaţiul de lucru

Numărător de Frecvenţă (Frecvency Counter). Plasează in spaţiul de

lucru

Generator de cuvinte (Word Generator). Plasează un generator de

cuvinte in spaţiul de lucru

Analizor Logic (Logic Analyzer). Plasează un analizor logic in spaţiul

de lucru

Convertor Logic (Logic Convertor). Plasează un convertor logic in

spaţiul de lucru

Plasează in spaţiul de lucru

Analizor de distorsiune (Distorsion Analyzer). Plasează un analizor de

distorsiune in spaţiul de lucru

7
 Analizor de spectru (Spectrum Analyzer). Plasează un analizor de
spectru in spaţiul de lucru

Analizor de reţea (Network analyzer). Plasează un analizor de retea in

spaţiul de lucru

Generator de funcţii Agilent (Agilent Function Generator). Plasează

un generator de funcţii Agilent in spaţiul de lucru

Multimetru Agilent (Agilent Multimeter). Plasează un multimetru

Agilent in spaţiul de lucru

Osciloscop Agilent (Agilent Osciloscop). Plasează un osciloscop

Agilent in spaţiul de lucru

Osciloscop Tektronix (Tektronix Osciloscope). Plasează un osciloscop

Tektronix in spaţiul de lucru

Sondă de curent (Current Probe). Plasează o sondă de curent in

spaţiul de lucru

Instrument LabView (LabView Instrument). Plasează un instrument

LabView în spaţiul de lucru
Sondă de măsurare (Measurement Probe). Plasează o sondă de
măsurare vârful cursorului care măsoară voltaj, curent şi frecvenţa pe
conductorul de pe schemă. Poate fi plasată înainte de simulare (sondă
statică), sau în timpul simulării (sondă dinamică)

1.3 Pop-up Menus

În plus faţă de meniurile standard din partea de sus a ecarnului (File, Edit, etc),
mai sunt un număr de meniuri pop-up context senzitive valabile.

1.3.1 Meniu Pop-up de la fereastra circuitului fără componente selectate

Dacă daţi clic cu butonul drept pe fereastra circuitului fără să selectaţi nici o
componentă apare un meniu pop-up cu comenzile specifice

Buton Descriere
Place Component Deschide baza de date (Master, Corporate, şi User),
Componentă pentru componentele care trebuie să fie plasate
Place Schematic -
Deschide baza de date (Master, Corporate, şi User),
Component
pentru componentele care trebuie să fie plasate
Componentă schematică
Place Schematic - Junction
Plasează un conector
Joncţiune schematică

8
Place Schematic - Wire
Folosit pentru a plasa un conductor în spaţiul de lucru
Conductor schematic

Place Schematic - Bus

Plasează o magistrală cu segmente creată cum daţi clic
Magistrală schematică
Place Schematic -
HB/SC Connector Adaugă conectori la un circuit pentru a fi folosiţi într-un
Conector schematic bloc ierarhic sau un subcircuit
HB/SC
Place Schematic -
Off-Page Connector
Plasează un off-page conector în spaţiul de lucru
Conector schematic off-
page
Place Schematic -
Bus HB/SC Connector Adaugă magistrale cu conectori la un circuit pentru a fi
Conector schematic folosiţi la un bloc ierarhic sau un subcircuit
Magistrală HB/SC
Place Schematic -
Hierarchical Block from
File Deschide un fişier pentru a fi folosit ca un bloc ierarhic
Bloc ierarhic schematic
din fisier
Place Schematic -
New Hierarchical Block
Expune fereastra de proprietăţi pentru un bloc ierarhic
Nou bloc ierarhic
schematic
Place Schematic - Replace
by Hierarchical Block
Înlocuieşte selecţia printr-un bloc ierarhic
Înlocuieste prin un bloc
ierarhic
Place Schematic -
New Subcircuit Plasează un nou subcircuit în spaţiul de lucru
Subcircuit nou
Place Schematic -
Replace by Subcircuit Înlocuieşte selecţia printr-un subcircuit

Place Schematic -
Multi-Page Deschide o noua pagină

Place Schematic -
Merge Bus Uneşte magistralele selectate

Place Schematic -
Folosit pentru a plasa conexiunile de la un dispozitiv cu
Bus Vector Connect
mulţi pini (ex. procesor, etc), la o magistrală

9
Place Graphic - Text
Vă lasă să plasaţi un text pe circuit

Place Graphic - Line

Plasează o linie dreaptă pe spaţiul de lucru

Place Graphic - Multiline

Plasează o multilinie pe spaţiul de lucru

Place Graphic - Rectangle

Plasează un dreptunghi pe spaţiul de lucru

Place Graphic - Ellipse

Plasează o elipsă pe spaţiul de lucru

Place Graphic - Arc

Plasează un arc de cerc pe spaţiul de lucru

Place Graphic - Polygon

Plasează un poligon pe spaţiul de lucru

Place Graphic - Picture

Plasează o imagine pe spaţiul de lucru

Place Comment
Folosit sa insereze un comentariu pe spaţiul de lucru

Cut Înlătură articolele selectate din circuit şi le plasează în

clipboard

Copy
Copiază articolele selectate din circuit in clipboard

Paste
Lipeşte conţinuturile curente din clipboard în circuit

Delete
Şterge selecţia din spaţiul de lucru

Select All
Selectează toate elementele din spaţiul de lucru

10
Buton Descriere
Toggle NC
Marker Plasează un NC (fără conexiune) marker pe un pin al unui component.

Clear ERC
Elimină markerele ERC (verificare reguli electrice) existente din
Markers
spaţiul de lucru
Paste as
Subcircuit Lipeşte conţinutul din clipboard pe spaţiul de lucru ca un subcircuit

Replace by
Hierarchical
Înlocuieşte elementele pe care le-aţi selectat cu un bloc ierarhic
Block

Replace by
Subcircuit Înlocuieşte elementele selectate cu un subcircuit

Font
Expune o cutie de dialog unde setaţi informaţia fontului pentru circuit

Expune caseta de dialog Sheet Properties. Fiţi sigur ca nu aveţi

Properties
elemente pe spaţiul de lucru selectate sau proprietăţile pentru acel
element vor apare în locul casetei de dialog

1.3.2 Pop-up de la o componentă selectată sau un instrument

Dacă se dă clic cu butonul drept pe un element selectat (componentă sau
instrument), apare un meniu pop-up cu comenzile specifice apare. Aceste comenzi
sunt:

Buton Descriere

Îndepărtează elementele selectate, circuite sau text si le plasează în

Cut
clipboard

Copiază componentele selectate, circuite sau texte şi le plasează în

Copy
clipboard
Plasează conţinutul din clipboard in spaţiul de lucru. Cursorul araţă
Paste o imagine fantomă a elementului care urmează să fie lipit. Clic
pentru a indica unde trebuie lipi elementul

Delete Şterge selecţia din spaţiul de lucru

Flip Horizontal Întoarce selecţia orizontal

11
Flip Vertical Întoarce selecţia vertical

90 Clockwise Roteşte selecţia cu 90 grade în sensul acelor de ceasornic

90 CounterCW Roteşte selecţia cu 90 grade în sens invers acelor de ceasornic

Bus Vector
Expune caseta de dialog Bus Vector Connect
Connect
Replace by
Hierarchical Înlocuieşte elementele pe care le-aţi selectat cu un bloc ierarhic
Block
Replace by
Înlocuieşte elementele pe care le-aţi selectat cu un subcircuit
Subcircuit

Replace
Deschide un browser pentru a selecta o nouă componentă
Components
Edit
În funcţie de articolul selectat se lansează Editorul de simbol sau
Symbol/Title
Title Block Editor
Block
Expune o paletă de culori de unde puteţi să schimbaţi culoarea
Change Color
liniei de elemente

Font Schimbă fontul diverselor elemente în spaţiul de lucru

Reverse Probe
Inversează polaritatea Sondei de măsurare sau sondei de curent
Direction

Dacă o componentă este selectată apare o castă de dialog cu

Properties
proprietăţile componentei selectate

12
 1.3.3 Pop-up de la un conductor selectat
Dacă se dă clic cu butonul drept pe un conductor selectat , apare un meniu
pop-up cu comenzile specifice. Aceste comenzi sunt:
Buton Descriere

Delete Şterge conductorul selectat din spaţiul de lucru

Change Color Schimbă culoarea conductorului selectat de la valoarea iniţială

Segment Schimbă culoarea segmentului de conductor selectat de la valoarea

Color iniţială

Schimbă fontul diverselor elemente din spaţiul de lucru de la

Font
valoarea iniţială

Properties Expune caseta de dialog Net

1.3.4 Pop-up de la o casetă de text selectată sau grafic

Dacă se dă clic cu butonul drept pe o casetă de text selectată sau un element
grafic din fereastra circuitului, apare un meniu pop-up cu comenzile specifice. Aceste
comenzi sunt:
Buton Descriere

Delete Şterge articolul selectat

Flip
Roteşte selecţia orizontal
Horizontal

Flip
Roteşte selecţia vertical
Vertical

90
Roteşte selecţia cu 90 grade în sensul acelor de ceasornic
Clockwise

90
Roteşte selecţia ciu 90 grade în sens invers acelor de ceasornic
CounterCW

Pen Color Schimbă culoarea articolelor selectate de la valoarea iniţială

Buton Descriere

13
 Schimbă stilul peniţei pentru un grafic selectat. Este dezactivat dacă este
Pen Style
un text selectat
Schimbă culoarea de umplere pentru dreptunghiurile selectate, elipsele
Fill Color şi poligoanele. Se dezactivează dacă este selectat un alt element grafic
sau text.
Schimbă aparenţa umplerii pentru dreptunghiurile selectate elipse şi
Fill Type poligoane. Se dezactivează dacă este selectat un alt element grafic sau
text
Plasează o săgeată pe liniile sau multiliniile selectate. Se dezactivează
Arrow
dacă este selectat un alt element grafic sau text

Foloseşte aducere în faţă (Bring to front), sau aducere în spate (Bring to

Order
back) a elementului selectat

Assign to Plasează elementul selectat pe stratul selectat. Se deselectează pentru a

Layer îndepărta un element de pe stratul aribuit

Font Vă lasă să selectaţi fontul, stilul şi mărimea textului selectat

Properties Este inactiv pentru casetele de text sau grafice

1.3.5 Pop-up de la o casetă de titlu

Dacă se dă clic cu butonul drept pe o casetă de titlu în fereastra circuitului,
apare un meniu pop-up cu comenzile specifice. Aceste comenzi sunt:

Buton Descriere

Delete Şterge casetele selectate

Change
Expune o paletă de culori unde puteţi schimba culoarea
Color
Edit
Symbol/Title Lansează casta de editare titlu
Block
Move to - Plasează caseta de titlu selectată în colţul din stânga jos al
Bottom Left documentului
Move to -
Plasează caseta de titlu selectată în colţul din dreapta jos al
Bottom
documentului
Right

14
Move to - Plasează caseta de titlu selectată în colţul din stânga sus al
Top Left documentului

Move to - Plasează caseta de titlu selectată în colţul din dreapta sus al

Top Right documentului

Properties Vă lasă să schimbaţi informaţia pe care o vedeţi în caseta de titlu

1.3.6 Pop-up de la comentariu sau o sondă de măsurare

Dacă se dă clic cu butonul drept pe un comentariu sau o sondă de măsurare ,
apare un meniu pop-up cu comenzile specifice. Aceste comenzi sunt:

Buton Descriere
Cut Înlătură articolele selectate şi le plasează în clipboard

Copy Copiază articolele selectate şi le plasează în clipboard

Plasează conţinutul din clipboard în spaţiul de lucru. Cursorul araţă
Paste o imagine fantomă a elementului care urmează să fie lipit. Clic
pentru a indica unde trebuie lipi elementul
Delete Şterge articolele selectate din spaţiul de lucru
Show
Arată conţinutul comentariului sau a sondei plasate.
Comment/Probe
Este activ doar pentru o sondă selectată. Folosit pentru a introduce
Edit Comment
text în comentariu
Reverse Probe
Este activ pentru o sondă selectată. Inversează polaritatea sondei.
Direction
Schimbă fontul diverselor elemente din spaţiul de lucru faţă de
Font
valoarea lor iniţială
În funcţie de elementul selectat arată caseta de dialog a
Properties Proprietăţilor Comentariului (Comment Properties) sau
Proprietăţilor Sondei (Probe Properties)

15
16
 CAPITOLUL 2.
SIMULAREA FUNCŢIONĂRII CIRCUITELOR CU
MULTISIM
Acest capitol explică diferitele tipuri de simulare existente în Multisim,
aplicaţia specifică pentru fiecare tip, cum pot fi folosite separat sau împreună diferite
tipuri de simulare, şi în mod final anumite logici de bază ai simulării Multisim.
Detaliază Wizard de circuit disponibile, şi uneltele disponibile în ajutorul erorilor de
simulare.
Anumite caracteristici descrise în acest capitol nu sunt disponibile în toate
ediţiile de Multisim.

2.1 Introducere în Simulare

Simularea este o metodă matematică a comportamentului la încercare a unui
circuit. Cu ajutorul simulării se pot determina mai multe din performanţele circuitului
fără a construi circuitul din punct de vedere fizic sau a folosi actualele instrumente de
testare. Cu toate că Multisim face simularea intuitiv uşor de folosit , tehnologia
folosită pentru acurateţea şi viteza simulării chiar dacă pare uşor de folosit, este
complexă.
Multisim încorporeză SPICE3F5 şi XSPICE în inima maşinii de simulare, cu
personalizări specifice folosite în mod intenţionat de Electronics Workbench pentru
optimizarea performanţei simulării cu simulări digitale şi mixed-mode. Amândouă
SPICE3F5 şi XSPICE sunt acceptate din punct de vedere industrial şi corespund
standardelor domeniului public. SPICE3F5 este cea mai recentă ediţie a SPICE
(Program de Simulare cu Circuite Integrate), creat de Universitatea din Berkley.
XSPICE este un set de adăugiri unice făcute la SPICE, sub contractul US Air Force.
Modulele Multisim’s RF Design simulează circuite RF folosind o maşina
SPICE optimizată. Nu este necesar să îi spui Multisim că circuitul tău este un circuit
RF. Simularea RF foloseşte maşina de simulat SPICE, dar a fost optimizată pentru a
simula precis circuite proiectate să opereze la frecvenţe mai mari. Această optimizare
foloseşte părţi specifice proiectate şi modelate să simuleze precis la aceste frecvenţe
înalte.

2.2 Folosirea simulării Multisim

Pentru a vedea rezultatele simulării, trebuie să se folosească oricare din
instrumentele virtuale sau să se pornească o analiză pentru a expune iesirea simulării.
Această ieşire va include rezultatele combinate ale tuturor programelor de
simulare Multisim.
Când se foloseşte simularea interactivă în Multisim (dând click pe butonul
Run/Resume Simulation ), se vor vedea rezultatele simulării instant văzând
instrumentele virtuale, cum ar fi osciloscopul. Se pot vedea efectele simulării pe
componente ca led-uri sau display digital 7 segmente.
La fel de bine ca simularea interactivă, se pot rula numeroase analize ale
circuitului. Rezultatele analizelor sunt expuse în Grapher şi pot fi salvate pentru o
manipulare ulterioară în Postprocessor (Postprocesare).
Toate simulările necesită un punct de referinţă cu respectarea tensiunilor care
sunt date. În SPICE punctul este întotdeauna 0. Totuşi, undeva în circuit un punct
numit “0” trebuie definit. Se poate să-i pună punctului numele o, sau asta se va

17
întâmpla automat dacă este introdusă în circuit o legătură la pământ. Aceasta este
ilustrată mai jos, in figurile 2.1 şi 2.2.

Fig 2.1 Fig 2.2

2.2.1 Componente interactive

Valorile componentelor interactive pot fi schimbate prin apăsarea unei taste
specifice de pe tastatură. Se poate schimba valoarea componentei interactive în timpul
simulării şi se văd efectele imediat. De exemplu, schimbând o rezistenţă de 100 kohm
cu una de valoare mai mică rezultatele se pot altera mai mult decât este de dorit, dar
cu Multisim se poate folosi o rezistenţă variabilă pentru a reduce valoarea gradat, timp
în care se pot vedea schimbările în simulare, până când se ajunge la rezultatele dorite.
Dacă se apăsă o tastă, valoarea tuturor dispozitivelor din schemă care sunt
legate de tasta respectivă îşi vor schimba valoarea. Dacă se doreste schimbarea valorii
doar pentru o componentă, se mută cursorul deasupra respectivei componente pentru
a apare un element de control. De exemplu, dacă se pune cursorul deasupra unui
potenţiometru, apare o bară cu un cursor care se poate deplasa pentru a creşte sau
micşora setarea potenţiometrului. Componentele interactive includ diverse dispozitive
cum ar fi: potenţiometre, condensatoare variabile, bobine variabile, şi comutatoare.

2.2.2 Toleranţa componentelor în Multisim

Multisim lasă posibilitatea includerii de variaţii în simulări, care sunt introduse
ca rezultat al toleranţei componentelor. De exemplu, o rezistenţă de 1kohm cu 10%
toleranţă poate varia plus, minus 100 ohmi, lucru care va afecta rezultatele simulării
circuitului. Componentele care au toleranţe ce pot fi setate sunt rezistenţele,
condensatoarele, bobinele şi unele surse. Nu este posibil să se seteze toleranţa pentru
toate rezistenţele, toate condensatoarele, etc dintr-o singură locaţie. Toleranţele
trebuie setate individual urmând procedurile de mai jos.
¾ Pentru a seta o toleranţă pentru o componentă plasată:
1. Dublu clic pe componentă şi se selectează Value, căsuţa Valoare.
Se selectează sau se introduce valoarea dorită în câmpul (Tolerance) toleranţă
şi OK. prezentarea structurată
¾ Pentru a folosi toleranţa componentei în timpul simulării, se selectează
Simulate/Use Tolerances. Apare un marcaj lângă meniul articolului

2.2.3 Start / Stop / Pauză Simulare

¾ Pentru a simula un circuit, se da clic pe butonul Run/resume

simulation. Multisim începe să simuleze comportamentul
circuitului.

18
 Se poate selecta de asemenea Simulate/Run.
Cand se simulează un desen care conţine blocuri ierarhice, subcircuite şi/sau
multipagini, întregul desen este simulat, nu numai pentru pagina curentă. Pentru a
simula un bloc ierarhic izolat, trebuie să deschideţi acest bloc ca un nou desen
selectând File / Open . Subcircuitele nu pot fi simulate prin ele însele.
În timpul simulării, mesajele despre rezultatele simulării şi alte probleme cu
simularea sunt scrise în fereastra (simulation error log/audit trail). Dacă se urmăreste
progresul simulării se poate expune fereastra (simulation error log/audit trail) în
timpul simulării.

¾ Pentru a opri temporar simularea in timpul rulării, se

selectează Simulate/Pause. Pentru a relua simularea din
acelaşi punct în care s-a oprit se selectează Simulate/Run.

¾ Pentru a opri simularea, se da clic pe butonul Stop

Simulation sau se selectează Simulate-Stop. Dacă se
restartează simularea după ce a fost oprită, va porni
de la început (spre deosebire de Pause, care permite
să se repornească din locul în care s-a oprit.)
Înainte de a porni simularea, se poate utiliza opţiunea de verificare a regulilor
electrice.

2.2.3.1 Indicatorul de funcţionare al simulării

Pentru a indica dacă simularea funcţionează, indicatorul de funcţionare al
simulării apare pe bară ca în exemplul de mai jos. Acest indicator clipeşte până când
se opreşte simularea. Aceasta este în mod special folositor când asistăm la
vizualizarea unui instrument care a ajuns într-o stare constantă, cum ar fi IV
Analyzer.

Fig 2.3

2.2.3.2 Viteza Simulării

Sunt mulţi parametrii care afectează viteza simulării şi convergenţa. Acestea
sunt accesibile din caseta de dialog Setările Interactive de Simulare (Interactive
Simulation Settings).
Cea mai importantă setare de simulare care guvernează viteza simulării este
TMax. TMax este intervalul maxim de timp care îi este permis simulatorului să îl ia.
Ca urmare pentru a produce rezultate simulatorul poate lua intervale mai mici de timp
, totuşi nu va lua niciodată un interval mai mare decât este specificat de TMax. Celui
mai mic TMax ii corespunde cel mai precis rezultat al simulării. Totuşi va dura mai
mult pentru a ajunge la rezultatele date.
În general, majoritatea simulărilor vor rula mai încet decât în timpul real.
Totuşi dacă nu sunt cerute mai multe rezoluţii de timp sau dacă circuitul este în
primul rând digital atunci TMax poate fi setat la o valoare mai mare. Dacă aceste
rezultate în simulare rulează mai repede decât în timp real, sunt încetinite până rulează
în timp real şi procesorul este liber pentru alte sarcini.
Dacă este ales “generate time steps automatically”, “generarea intervalelor de
timp automat” atunci TMax va fi setat în concordanţă cu cea mai înaltă frecvenţă a

19
sursei de curent alternativ existente în schemă, sau cu cea mai mică rezoluţie a
instrumentului.

2.2.4 Verificarea continuităţii circuitului

Când se porneşte simularea circuitului sau se execută o analiză, se efectuează
o verificare a continuităţii circuitului pentru a determina dacă circuitul ascultă de
regulile de simulare – de exemplu, dacă este prezentă o punere la masă. Erorile sunt
scrise în jurnalul de erori. Această funcţie grăbeşte simularea procesului, deoarece
alertează despre articolele care pot cauza erori de simulare şi permite corectarea
înainte de simulare.

2.2.5 Simularea de la Netlists fără schemă

Se poate rula simularea de pe o linie de comandă.
Pentru a deschide interfaţa liniei de comandă, alegeţi Simulate/Xspice
Command Line Interface. Apare caseta de dialog XSpice Command Line.
Se pot introduce netlists şi comenzi direct în căsuţa de dialog. Cele mai
importante comenzi sunt: SOURCE, PLOT, OP, SAVE, WRITE, TAN, SET şi
ANAC.
Acest dialog lucrează de aceeaşi manieră ca User Defined Analysis.

2.3 Simularea Multisim SPICE: Detalii tehnice

Următoarea secţiune explică metodologia tehnică de bază a simulării
circuitului într-un simulator SPICE stability, incluzând o schiţă a etapelor simulării
circuitului şi o explicare a metodelor de formulare şi soluţiilor folosite în simularea
circuitului..
Pentru a înţelege pe deplin informaţia din această secţiune, trebuie să se
cunoască teoria simulării electronice a circuitului şi matematica aferentă.

2.4 Asistent de circuit (Circuit Wizard)

Asistentul circuitului Multisim permite generarea de circuite care conţin
diagrame schematice, modele de simulare şi netlists. Pentru a construi un circuit se
introduc simplu parametrii desenului în caseta de dialog a asistentului. Odată ce a fost
construit, un circuit poate fi simulat în maniera uzuală. Asistenţii care sunt valabili
sunt:
• “7.6.1 555 Asistent timer”
• “7.6.2 Asistent pentru filtre”
• “7.6.3 Asistent amplificatory emiţător comun BJT”
• “7.6.4 Asistent Opamp”

2.4.1. 555 Asistent Timer

Se foloseste asistentul 555 Timer pentru a construi circuite oscilatorii astabile
şi monostabile care folosesc 555 Timer.
• Operaţiune astabilă – produce un oscilator de liberă trecere care nu necesită
semnal de intrare.
• Operaţiune monostabilă – produce un puls singur de ieşire ca răspuns la un
trigger intrare. Când este aplicat un semnal de intrare, fiecare puls de intrare va
produce un puls de ieşire.

Pentru a aconstrui un oscilator astabil se parcurg următorii paşi:

20
 1. Se selectează Tools/Circuit Wizard/555 Timer Wizard. Apare caseta de
dialog 555 Timer Wizard.

2. Se selectează Astable Operation (Operaţiune Astabilă) din lista derulantă

Type.

Setările iniţiale sunt

expuse iniţial.
Componentele din
circuitul schematic au Circuit
referinţă în casetele de schematic
dialog

Clic pe acest buton

pentru a reveni la
valorile iniţiale

Fig 2.4

3. Se introduc valorile stabilite astfel:

Vs –Se introduce voltajul dorit al sursei.
Frecvenţă (Frecvency) – Se introduce frecvenţa la care se doreste să oscileze
circuitul, la un maximum de 1 MHz.
Duty (Ciclu de lucru) - Se introduce ciclul de lucru pentru circuit. De
exemplu, 60% indică că circuitul va fi “on” pentru 60% la fiecare ciclu.
Valoarea trebuie să fie mai mare sau egală cu 50% şi mai mică de 100%.
C – Este valoarea condensatorului C şi valoarea ei iniţială este 10 nF.
Cf – Este valoarea condensatorului Cf şi este în mod normal fixată să fie 10nF.
Rl – Se introduce valoarea dorită a rezistenţei de încărcare

4. Când valorile sunt introduse, R1 şi R2 sunt calculate automat şi schimbate

pe baza formulelor următoare:

R2 = (1-d)/(0,693*f*C)
If d = 0,5, R1 = R2/80, altfel, R1 = (2*d-1)*R2/(1-d),
Unde d este ciclul de lucru, f este frecvenţa de oscilaţie şi C este
valoarea condensatorului C.

5. Dacă (R1 + R2) > 3.3Mohm sau R1 < 1kohm, un mesaj de atenţionare va
apărea pe caseta de dialog 555 Timer Wizard:

21
 Dacă se întâmplă acest lucru, se schimbă valoarea condensatorului C şi a
celorlaţi parametrii până dispare mesajul de eroare.

Mesaj de atenţionare

Fig 2.5

6. Se verifică valorile lui R1 şi R2. Dacă sunt absente sau nesatisfăcătoare,

schimbă valoarea capacităţii C.

7. Se repetă cei doi paşi de mai sus până când R1 şi R2 sunt satisfăcătoare şi
nu mai apare nici-un mesaj de eroare în caseta de dialog 555 Timer
Wizard.

8. Se dă click pe butonul Construire Circuit (Build Circuit). Circuitul cu

valorile componentelor calculate este plasat pe spaţiul de lucru.

Se respectă schema
circuitului

Fig 2.6

Pentru a construi un oscilator monostabil:

22
 1. Se selectează Tools/Circuit Wizard/555 Timer Wizard. Apare caseta de
dialog 555 Timer Wizard.
2. Se selectează Operaţie Monostabil (Operation Monostable) din lista
derulantă Type.

Setările iniţiale sunt expuse

iniţial. Referinţa la
componentele din schemă se
face prin casetele de dialog
din dreapta schemei
Circuit
schematic

Clic pe acest buton pentru

a reveni în orice moment
la valorile iniţiale

Fig 2.7

3. Se introduc valorile considerând următoarele:

Vs – Introduceţi valoarea tensiunii dorite
Vini – O setaţi egală cu Vs.
Vpulse – Se introduce tensiunea dorită la pulsul de intare. Aceasta trebuie
să fie mai mică decât Vs/3.
Frequency – Se introduce frecvenţa tensiunii de intrare.
Lăţimea pulsului de intare (Input pulse Width) -Se introduce lăţimea
dorită a pulsului de intrare. Trebuie să fie mai mică decât lăţimea pulsului
de ieşire /5 (Output Pulse Width). Dacă nu, valoarea din câmpul Output
Pulse WidtH este schimbată de sistem.
Lăţimea pulsului de ieşire (Output Pulse Width) – Se introduce lăţimea
dorită a pulsului de ieşire.
C – Aceasta este valoarea condensatorului C şi este setată iniţial la 1uF.
C – Aceasta este valoarea condensatorului Cf şi este fixată în mod normal
la 1nF.
Rl – Se introduce valoarea dorită a reistenţei de încărcare.

4. Când valorile sunt încărcate, R este calculată automat şi schimbarea se

calculează după formula:
R = OW/(1.1*C)
Unde OW este lăţimea pulsului de ieşire iar C este valoarea
condensatorului C.

5. Se verifică valoarea lui R. Dacă nu este sau este nesatisfăcătoare, se

schimbă valorile lui C şi a altor parametri până când este atinsă valoarea
satisfăcătoare.

23
 6. Se dă click pe butonul Build Circuit.

7. Circuitul cu valorile componentelor calculate va fi plasat pe spaţiul de

lucru.

Se respectă schema
circuitului

Fig 2.8

2.4.2. Asistent Filtru (Filter Wizard)

Asistentul Filtru Multisim permite desenarea a numeroase feluri de filtre
introducând specificaţiile în câmpuri. Circuitul desenat poate fi verificat printr-o
simulare SPICE.
Pentru a desena un filtru folosind Asistentul de Filtre se parcurg următorii
pasi:

1. Se selectează Tools/Circuit Wizard/Filter Wizard.

Parametrii
filtrului
selectat în
lista
derulantă
Type
Parametrii disponibili
se schimbă pentru a se
potrivi filtrului selectat
în caseta derulantă
Type

2. S
Fig 2.9

24
 2. Se selectează filtrul dorit din caseta derulantă Type. Alegerile sunt trece
jos, trece sus, trece bandă, opreşte bandă. Parametrii care sunt disponibili în
casetele de sub meniul derulant Type şi diagrama din dreapta pot fi schimbaţi
pe baza filtrului selectat şi selecţia se face în paşii următori.
3. Se selectează oricare dintre Butterworth sau Chebyshev în cutia Type.
Dacă se selectează Chebzshev, apare o casetă pulsaţie trece bandă (Pass
Band Ripple). Dacă se selectează Butterworth, nu apare.

4. Se selectează una dintre casetele Passive sau Active în cutia Topology.

Dacă se selectează Passive, apare caseta Impedanţa Sursei (Source
Impedance). Dacă se Active, nu apare.

5. Se selectează impedanţa dorită în caseta Source Impedance (numai

pentru filtre pasive).

6. Se selectează pulsaţia în caseta Pass Band Ripple (numai pentru filtre

Chebyshev).

7. Se introduc parametrii doriţi în casetele de sub lista derulantă Type.

Parametrii valabili se schimbă în funcţie de selecţiile pe care le-aţi făcut în
paşii de mai sus.

8. Se dă click pe Verify. Dacă sunt probleme cu desenul vostru, apare un

mesaj sub diagramă în caseta de dialog Filter Wizard. Ajustaţi-vă
parametrii şi daţi clic pe Verify din nou.
Când desenul nu are erori, următorul mesaj apare şi butonul Buid Circuit
devine activ.

Arată ca sunteţi
gata să construiţi

Fig 2.10

9. Se dă click pe Buid Circuit. Caseta Asistentul Filtru (Filter Wizard) se

închide şi o imagine “fantomă” a circuitului este plasată pe cursor.

10. Se mută cursorul la locaţia dorită şi clic pe mouse pentru a plasa circuitul.

25
 Fig 2.11

2.4.3 Asistent Amplificator Emitor Comun BJT

Asistentul Common Emitter BJT Amplifier al Multisim vă lasă să desenaţi
circuitul amplificator emitor comun introducând specificatiile dorite în câmpuri.
Circuitele desenate pot fi verificate prin simularea SPICE directă.
Pentru a desena un amplificator emitor comun folosind Common Emitter
BJT Amplifier Wizard:

1. Se selectează Tools/Circuit Wizard/CE BJT Amplifier Wizard. Apare

caseta de dialog BJT Common Emitter Amplifier Wizard.

2. Se introduce parametrii doriţi în casetele BJT Selection, Amplifier

Specification, Quiescent Point Specification şi Load Resistance and
Power Supply.

3. Se dă click pe Verify. Valorile din caseta Caracteristicile Amplificatorului

(Amplifier Characteristics) se schimbă bazându-se pe următoarele:
if in type "Ic"
{
ic_temp = Ic;
rb_temp = 0.1 * Hfe * (Vcc / ic_temp - 1.5 * Rl);
}
else if in type "Vce"
{
ic_temp = Vce / (Rl / 2);
rb_temp = 0.1 * Hfe * (Vcc / ic_temp - 1.5 * Rl);
}
else if in type "Vpswing"
{
ic_temp = (Vpswing + 0.2 + Vpin) / (Rl / 2);
rb_temp = 0.1 * Hfe*(Vcc / ic_temp - 1.5 * Rl);
}
rpi_temp = Hfe * 26.0e-3 / ic_temp;
rin_temp = rpi_temp * rb_temp / ( rpi_temp + rb_temp );
avp_temp = ic_temp * Rl / ( 26e-3 * 2 );
av = (avp_temp * rin_temp / ( rin_temp + Rs);
ai = rb_temp * Rl / ((rb_temp / Hfe + rpi_temp / Hfe) * ( 2 * Rl ));
avmax = Vcc/26e-3;

26
 4. Dacă sunt unele probleme cu desenul apare un mesaj. Ajustaţi parametrii şi
verificaţi din nou.

5. Se dă click pe Built Circuit. Caseta BJT Common Emitter Amplifier

Wizard se închide şi o imagine “fantomă” a circuitului este plasată pe
cursor.

6. Se mută cursorul în locaţia dorită şi daţi clic pe mouse pentru a plasa

circuitul.

Fig 2.12

2.4.4 Asistent Opamp

Asistentul Opamp al Multisim permite desenarea de circuite opamp
introducând specificaţiile dorite în câmpurile:
• Amplificator invertor
• Amplificator neinvertor
• Amplificator diferenţial
• Amplificator inversor
• Amplificator neinversor
• Scaling adder ??? demultiplicator, scalare multiplicare, bloc sumator??
Circuitul desenat poate fi verificat prin simulare SPICE directă.
Când se lucrează în Opamp Wizard, exista optiunea de întoarcere la setările
iniţiale în orice moment dând clic pe butonul Default Settings.

27
 Pentru a construi un circuit cu Asistentul Opamp (Opamp Wizard) se parcurg
urmatorii pasi

1. Se selectează Tools/Circuit Wizard/Opamp Wizard pentru a afişa

caseta de dialog Opamp Wizard.

2. Se selectează tipul de circuit pe care urmează să se construească din

lista derulantă Type. Conţinutul casetei de dialog şi diagramei din
fereastră se schimbă pentru a reflecta selecţia.

3. Dacă nu se doreste includerea unei surse în circuit, se deselectează

Add Source din casetă.

4. În caseta Input Signal Parameters, setează valorile dorite a Input

Voltage şi Input Frequency.
Numărul câmpurilor Input Voltage şi Input Frequency diferă depinzând de
selecţia care se face în lista derulantă Type, şi de asemenea de valoarea care se
introduce în câmpul Number of Inputs. Aceste câmpuri nu sunt active dacă se
deselectează Add Source.
5. Se introduc valorile dorite în caseta Amplifier Parameters.
Parametrii Amplificatorului (Amplifier Parameters) se vor schimba în
funcţie de selecţia pe care aţi făcut-o în lista derulantă Type şi a valorii pe care aţi
introdus-o în câmpul Number of Inputs.

6. Se dă click pe Verify. Dacă apare un mesaj de atenţionare, trebuie să

se ajusteze parametrii şi să se verifice din nou.

7. Se dă click pe Built Circuit. Caseta de dialog Opamp Wizard se

închide şi o imagine “fantomă” este plasată pe cursor.

8. Se mută cursorul în zona dorită şi se dă clic pe mouse pentru a plasa

circuitul.

28
 CAPITOLUL 3
PLACA DE LUCRU PENTRU REALIZAREA CIRCUITULUI ELECTRONIC

3.1. Setările plăcii de lucru

Placa de lucru oferă suport tehnic pentru profesori iar studenţilor le expune
procesul de lucru, arătându-le în 3D cum arată circuitul electronic când este gata.
Placa de lucru iniţială arată precum în figura de mai jos. Pentru a modifica
setările iniţiale, se procedează astfel:
a) se selectează Tools/Show Breadboard din meniul Multisim. Apare o fereastră cu
Breadboard View.

Placa de lucru iniţială conţine : o şipcă de lemn cu 2 rânduri, o şipcă în stânga,

una în dreapta şi câte una sus şi jos.

b) se selectează Options/Breadboard Settings pentru a apărea următoarea fereastră:

c) se introduc parametrii doriţi pentru placa de lucru şi apoi se dă click pe OK.

Opţiunile vizualizării 3D pentru Breadboard View sunt în Fereastra 3D

Options din caseta de dialog Preferences. Pentru a schimba setările 3D se procedează
astfel:
a) se selectează Options/Preferences apoi se dă click pe 3D Options.
b) opţional, se dă click pe Background Color pentru a apărea caseta de dialog
standard Color pentru a putea ajusta culoarea fundalului precum se doreşte.
c) în zona Info Box:
• Info Box – dacă este inactivat nu mai apar informaţii despre părţile
componente deasupra plăcii de lucru
• Left – plasează sus-stânga fereastra cu informaţiile despre părţile componente
• Center - plasează sus-centru fereastra cu informaţiile despre părţile
componente
• Right - plasează sus-dreapta fereastra cu informaţiile despre părţile
componente
d) se inactivează Show Target Holes dacă nu se doreşte a se vedea locul unde se
plasează firele circuitului.

29
e) se inactivează Show Completion Feedback dacă nu se vrea a se schimba culoarea
atunci când firele circuitului sunt introduse în placă.
f) în fereastra 3D Performance :
• se mută cursorul pentru a îmbunătăţi performanţa grafică
• se activează fereastra User Defined şi se dezactivează opţiunile 3D care nu se
doresc a se vedea

3.2. Plasarea componentelor pe placa de lucru

Pentru a plasa componente pe placa de lucru se procedează astfel:
a) se creează o diagramă schematică cu circuitul dorit într-o manieră folositoare
b) se selectează Tools/Show Breadboard din meniul Multisim. Breadboard View
afişează următoarea imagine – exemplu:

c) se dă click pe o componentă din Place Component Bar şi se trage în locaţia dorită

de pe placa de lucru. Când o componentă traversează placa de lucru socket-urile îşi
schimbă culoarea.
Pont – se selectează CTRL-R pentru a roti componenta selectată, 900 în sensul acelor
de ceasornic sau CTRL-SHIFT-R pentru a o roti 900 în sens invers acelor de
ceasornic.
d) se opreşte apăsarea butonului mausului pentru a plasa componenta. Socket-urile
colorate nu vor mai apărea pe placa de lucru.
e) se revine la vederea schematică şi se observă că piesele componentă şi-au schimbat
culoarea:

30
f) se continuă plasarea componentelor pe placa de lucru. Când toate acestea au fost
plasate, Place Component Bar va arăta astfel:

Pont – când pinii componentelor sunt conectaţi ca în schema alăturată, ei se pot plasa
în socket-uri conectate pe placa de lucru. Această tehnică reduce numărul de fire
necesare.

Vizualizarea componentelor 3D

Aceasta depinde „pasul” selectat din fereastra Select a Component. Unele

părţi virtuale au o vedere 3D care arată ca un dreptunghi 3D sau cub. Părţile „reale”
care au „pasul” dintre pini care nu se potriveşte cu pasul de pe placa de lucru vor
apărea tot ca nişte dreptunghiuri albastre sau cuburi, cu „pasul” corect.

3.3. Conectarea prin fire a componentelor plasate

Prin punerea componentelor pe placa de lucru, pinii acestora sunt conectaţi
intern în socket-uri, cea mai mare parte a conectării firelor făcându-se astfel din
momentul în care componentele sunt amplasate. Totuşi, în cele mai multe circuite,
este de asemenea necesar să se aşeze jumperii pentru a conecta prin fire componentele
circuitului.

3.3.1. Plasarea unui jumper

Pentru a plasa un jumper, se procedează astfel:
• se dă click pe socket-ul conectat cu pinul de unde se porneşte legătura care se
doreşte a fi făcută şi apoi se mişcă mausul până la capătul legăturii
• click pentru a se plasa jumperul în socketul dorit

31
 • revenind la vederea schematică, se observă schimbarea culorii în verde a
legăturii făcute, pentru a indica faptul că o legătură a fost realizată
Notă – Dacă o reţea conţine mai mult de 2 conexiuni, acestea trebuie conectate înainte
ca o legătură de fire să îşi schimbe culoarea.
• se continuă plasarea jumperilor până când toate conexiunile din schemă vor fi
realizate
Pont – se rulează Design Rules and Connectivity Check pentru o observa dacă sunt
erori în placa de lucru.

3.3.2. Schimbarea culorii jumperului

Pentru a schimba culoarea jumperului, se procedează astfel:
• se selectează Edit/Breadboard Wire Color.
• se alege culoarea dorită din fereastra de dialog care apare
Notă – Culoarea firelor jumperilor plasaţi anterior nu se modifică. Modificarea va
fi aplicată doar noilor legături de fire realizate.

3.4. Vizualizarea informaţiilor despre componente

Pentru a vedea informaţii despre o componentă specifică, se procedează astfel:
• se ţine cursorul mausului deasupra componentei. Căsuţa cu informaţii apare de
îndată

Pentru a vedea informaţii despre pinii conectaţi:

• se ţine cursorul mausului deasupra părţii „metalice” a pinului respectiv. Căsuţa
cu informaţii include acum numele pinului şi reţeaua schematică la care pinul
trebuie conectat
Componentele CU 2 terminale non-direcţionale ca rezistori având numele
pinilor (1 şi 2) se vor interschimba automat dacă sunt conectaţi „greşit” conform cu
numele pinului care este în schemă.

Pentru a vedea numele pinilor pentru toate dispozitivele din schemă:

• se selectează Options/Sheet Properties şi se dă click pe zona Circuit din
căsuţa de dialog Sheet Properties
• se activează căsuţa Pin Names şi se face click pe OK

32
 Pin 1 a R1 în schemă
Pin 1 a R1 pe placa de lucru.

În acest exemplu, dacă Pin 1 este conectat cu un pin care ar trebui să

primească Pin 2, numele pinilor se vor schimba automat între ele. (Pin 1 va deveni
Pin 2 şi viceversa).

3.5. Manevrarea vederii plăcii de lucru

Există mai multe posibilităţi de manevrare a vederii plăcii de lucru:
¾ pentru a face placa de lucru să apară mai mare:
- se selectează View/Zoom in.
¾ pentru a face placa de lucru să apară mai mică:
- se selectează View/Zoom out.
Pont – se foloseşte rotiţa centrală a mausului pentru a mări, respectiv micşora
imaginea.
¾ pentru a vedea întreaga placă de lucru:
- se selectează View/Zoom Full.
¾ pentru a roti placa de lucru cu 1800:
- se selectează View/Rotate 180 Degrees sau se apasă SHIFT-R de la tastatură
Pont – Se poate roti placa de lucru în orice direcţie prin tragerea mausului dintr-o zonă
albă a Beadboard View. De asemenea se poate roti placa folosind tastele săgeţi de la
tastatură.
¾ pentru a realiza placa de lucru:
- se ţine apăsată tasta SHIFT şi se folosesc tastele săgeţi
sau
- se apasă CTRL-SHIFT şi apoi se trage mausul
sau
- se apasă rotiţa mausului şi se trage de maus

3.6. Căsuţa de dialog Breadboard Netlist

Pentru a afişa o listă a reţelei pentru componentele şi jumperii plasaţi:
- se selectează Tools/Show Breadboard Netlist, apărând o căsuţă de dialog

33
 - opţional, se poate da click pe Save pentru a se salva datele într-un fişier .txt
sau .csv.

3.7. DRC şi verificarea conectivităţii

Se poate rula Design Rules and Conectivity Check pentru a vedea dacă sunt
erori în placa de lucru.
- se selectează Tools/DRC and connectivity Check. Rezultatul va apărea în
zona Results din Spreadsheet View.
Design Rule Errors – indică legăturile care sunt pe placa de lucru dar nu sunt în
schemă.
Connectivity Errors – arată pinii componentelor care nu sunt complet conectaţi la
reţeaua schemei.

34
 CAPITOLUL 4
STAŢIA DE LUCRU VIRTUALĂ ELVIS
(Educational Laboratory Virtual Instrumentation Suite)

Acest capitol caracterizează aparatul Virtual ELVIS Multisim 9.

4.1 Introducere
Instrumentul electronic virtual ELVIS încearcă să întreacă, în contrapartidă,
multe din comportările din realitate, numele său provenind de la NI Educational
Laboratory Virtual Instrumentation Suite (NI ELVIS).
Planificarea, realizarea prototipurilor şi testarea proiectelor profesorilor poate
fi executată pe PC-urile studenţilor, înainte de a se trece la staţia de lucru ELVIS în
laborator.

4.2 Schema electronică virtuală ELVIS

O schemă electronică virtuală ELVIS conţine un număr de puncte unice care
corespund cu elementele din realitate ale staţiei de lucru NI ELVIS. Conectările şi
controlul acestor elemente sunt descrise în această secţiune.

¾ pentru a crea o nouă schemă electronică virtuală ELVIS

- se selectează File/New/ELVIS Schematic. Prima dată când deschidem
programul, schema virtuală ELVIS arată astfel:

Notă : Conectorul pământare care apare jos în stânga diagramei este punctul de
referinţă pentru măsurătorile făcute în timpul simulării şi nu trebuie aşadar îndepărtat.
- se plasează şi se conectează prin fire componentele din schema virtuală
ELVIS, în aceeaşi manieră ca şi alte scheme Multisim.
Rândurile plăcii de lucru se găsesc în stânga şi în dreapta spaţiului de lucru şi
corespund cu rândurile versiunii reale a NI ELVIS fiind etichetate identic.

35
 Rândurile care sunt cu verde nu sunt activate pentru simulare în Multisim.
Totuşi, ele pot fi folosite pentru captură schematică în 3D. Spre deosebire de alte
componente Multisim, aceste rânduri nu pot fi mutate în alte locuri în spaţiul de lucru.

Osciloscopul

Conexiunile cu osciloscopul virtual ELVIS se găsesc în rândurile stânga-sus.

¾ conectarea la osciloscop
- se plasează fire din punctele din schemă care se doresc a fi măsurate cu
osciloscopul până la oricare din pinii CH A+, CH A-, CH B+, CH B- sau
rândurile TRIGGER de lângă „Osciloscop”. Aceste rânduri corespund
terminalelor osciloscopului.

• CH A+ — intrarea pozitivă a canalului A.

• CH A- — intrarea negativă a canalului A.
• CH B+ — intrarea pozitivă a canalului B.
• CH B- — intrarea negativă a canalului B.
• TRIGGER — semnal de intrare trigger.

¾ accesul la controalele osciloscopului:

- dublu-click pe cuvântul „Oscilloscope” din rândurile din stanga-sus. Apare
afişat interfaţa osciloscopului virtual Multisim.

36
 Analizorul IV şi multimetrul

Când o nouă schemă virtuală ELVIS este deschisă, analizorul IV este inactivat
şi ampermetrul este activ.
¾ pentru a dezactiva ampermetrul şi activa analizorul IV, se dă dublu-click unde
sunt indicate acestea în schemă.
¾ pentru a dezactiva analizorul IV şi activa ampermetrul, se dă dublu-click din
nou.

Notă : Când analizorul IV este activ, există o scurtă întârziere când simularea este
pornită până când este procesată o curăţare DC. Dacă ampermetrul este activ, nu
există nici o întârziere.
¾ pentru a conecta analizorul IV:
- se plasează firele de la componenta care se doreşte a fi măsurată până la pinii
rândurilor 3-WIRE, CURRENT HI şi CURRENT LO. Aceste rânduri
corespund intrărilor analizorului IV. Mai jos sunt prezentate legături cu tipuri
specifice de componente.

¾ pentru a conecta ampermetrul:

- se conectează firele de la punctele din circuit care se doresc măsurate cu pinii
din rândurile CURRENT HI şi CURRENT LO.
CURRENT HI corespunde terminalului + a ampermetrului şi CURRENT LO
corespunde terminalului -.
¾ pentru a accesa controalele instrumentului activat:

37
 - dublu-click deasupra de literele „DMM”. Dacă este activat analizorul IV
descris anterior, interfaţa instrumentului apare pe ecran. Dacă este activat
ampermetrul, va apărea un instrument conţinând funcţia ampermetrului a
multimetrului.

¾ pentru a conecta un volt/ohmmetru:

- se conectează firele de la punctele din circuit care se doresc măsurate cu pinii
din rândurile VOLTAGE HI şi VOLTAGE LO.
VOLTAGE HI corespunde terminalului + a ampermetrului şi VOLTAGE LO
corespunde terminalului -.

¾ pentru a accesa controalele voltmetrului şi ohmmetrului:

- dublu-click dedesubt de literele „DMM”. Apare un instrument conţinând
funcţiile voltmetrului şi ale ohmmetrului dintr-un multimetru.

Generatorul de funcţii (Function Generator)

¾ pentru a conecta generatorul de funcţii:

- se plasează firele de la pinii rândurilor FUNC OUT, SYNC OUT, AM IN şi
FM IN până la punctele dorite din schemă.
• FUNC OUT — semnal de ieşire.
• SYNC OUT — ieşire a semnalului compatibil de ceas TTL la aceeaşi frecvenţă ca
unda de ieşire
• AM IN — un semnal de intrare aici controlează amplitudinea semnalului la FUNC
OUT.
• FM IN — un semnal de intrare aici controlează frecvenţa semnalului la FUNC OUT
şi SYNC OUT.

¾ pentru a accesa controalele pentru generatorul de funcţii:

- dublu-click pe „Function Generator”. Apare căsuţa de dialog cu proprietăţile
generatorului de funcţii NI ELVIS.
- click pe zona Value şi se introduc parametrii doriţi de ieşire.
- click OK pentru a închide căsuţa de dialog cu proprietăţile generatorului de
funcţii

Sursele de alimentare

Rândurile de jos-stânga conţin următoarele surse de alimentare DC:

• +15 V
• -15 V
• +5 V (de asemenea se găseşte în rândurile de jos-dreapta).
Sunt de asemenea disponibile ca surse de alimentare:
• SUPPLY + (+12 V max)
• SUPPLY - (-12 V max).

¾ pentru a se conecta la oricare din sursele de alimentare, se leagă firele de pinii

corespunzători rândurilor până la punctele dorite din circuit.
¾ pentru a accesa controalele pentru sursele variabile de alimentare:
- dublu-click pe „Variable Power Supplies”. Apare căsuţa de dialog cu
proprietăţile surselor de alimentare NI LEVIS.

38
 - click pe zona Value şi se introduc parametri doriţi
- click OK pentru a închide căsuţa de dialog a proprietăţilor

Ledurile

Conexiunile cu cele 7 leduri din partea dreaptă a schemei ELVIS se regăsesc

în rândurile din partea de jos-dreapta. În timpul simulării, oricare led care este
conectat corect, va lumina.

¾ pentru a se conecta la un led:

- se conectează firul de la unul din rândurile ledurilor (LED 0 până la LED 7)
până la punctul dorit din schemă.
Sunt de asemenea 3 leduri în secţiunea jos-stânga al oricărei scheme virtuale
ELVIS.

În timpul simulării, aceste leduri vor fi aprinse chiar dacă nu s-a făcut nici o
conexiune către pinii lor corespondenţi de la rândurile prototipurilor.

4.3 Plasarea componentelor pe placa de lucru

Odată ce s-a completat schema virtuală ELVIS, sunt gata de aşezat
componentele pe placa de lucru în format 3D.

39
Notă : controalele care apar în faţa instrumentului virtual ELVIS sunt inactive.
Simularea interactivă a aparatului virtual ELVIS este realizată prin vederea schemei.

¾ pentru a plasa componentele pe placa de lucru 3D:

- se selectează Tools/Show Breadboard din meniul Multisim.

Notă : Opţiunile vederii 3D sunt setate în căsuţa de dialog Preferences.

- click pe o componentă în Place Component Bar şi se trage în locaţia dorită de

pe placă. În momentul în care componenta trece peste placă, socketurile îşi
schimbă culoarea.

Pont – se selectează CTRL-R pentru a roti o componentă selectată 900 în sensul acelor
de ceasornic sau CTRL-SHIFT-R pentru a o roti 900 în sens invers acelor de
ceasornic.
- se lasă butonul mausului pentru a plasa componenta. Socketurile colorate
(roşii şi verzi) de pe palcă nu vor mai apărea.
- se revine la vederea schemei şi se observă componenta plasată care şi-a
schimbat culoarea

40
 - se continuă cu plasarea componentelor circuitului pe placa de lucru. Când
toate componentele au fost plasate, Place Component Bar se restrânge.
Pont – când pinii componentelor sunt conectaţi în schemă, se pot plasa în socketurile
conectate ca în figura de mai jos. Această tehnică poate reduce numărul necesar de
jumperi.

4.4 Conectarea prin fire a componentelor plasate

Prin plasarea pinilor componentelor care sunt conectaţi în schemă în socketuri

care sunt legate intern, mult din „legarea prin fire” se poate face în acelaşi moment în
care componentele sunt aşezate.
Totuşi, în multe circuite, este de asemenea necesar a plasa jumperi pentru a
completa legarea prin fire a componentelor.

¾ Pentru a plasa un fir - jumper

- click pe un socket conectat cu pinul de unde se doreşte a pune jumperul şi se
mută cursorul. „Ţinta” pin (verde) se afişează după cum se mişcă cursorul.
- click pentru a pune jumperul în socketul dorit
- se revine la vederea schemei şi se observă că legătura îşi schimbă culoarea în
verde, indicând că o legătură a fost efectuată.

Notă : Dacă o reţea conţine mai mult de două conexiuni, toate trebuie conectate
înainte ca oricare din fire din reţea să-şi schimbe culoarea.
- se continuă plasarea jumperilor până când toate conexiunile sunt complete.

41
Pont – se rulează Design rules and Conectivity Check pentru a vedea dacă mai sunt
erori pe placa de lucru.
Notă : A se vedea de asemenea şi subcapitolul „1.4 Vizualizarea informaţiilor despre
componente” şi „1.6 Căsuţa de dialog Breadboard Netlist”.

42
 CAPITOLUL 5
REALIZAREA INTERFEŢEI UTILIZATOR PENTRU PROGRAMUL DE
SIMULARE AL CIRCUITELOR ELECTRONICE

După cum s-a prezentat în capitolele anterioare, prin utilizarea programului de

simulare Multisim, şi a echipamentului NI ELVIS, este posibilă simularea funcţionării
circuitelor electronice.
Studiul circuitelor electronice, prin simularea funcţionării acestora, pe baza
elementelor prezentate mai sus, se pot realiza urmând următorii paşi:
1) construirea schemei electronice în Multisim prin utilizarea elementelor din
bibliotecile acestuia.
2) simularea schemei electronice prin utilizarea elementelor generatoare de semnal,
surselor, elementelor virtuale de măsură, control şi vizualizare a rezultatelor, toate
acestea găsindu-se în bibliotecile programului Multisim.
3) transpunerea schemei de simulare în format ELVIS astfel încât să fie posibilă
realizarea fizică a schemei prin intermediul echipamentului NI ELVIS.
4) utilizarea instrumentelor virtuale NI ELVIS pentru verificarea funcţionării în timp
real a circuitului electronic.
5) dacă este nevoie, se fac modificări ale schemei electronice sau se redimensionează
elementele acesteia astfel încât rezultatele obţinute la pasul 4 să fie cele scontate.
Exemplificarea modului de lucru prin parcurgerea paşilor de mai sus se realizează
prin studiul unui amplificator operaţional în configuraţie de amplificator inversor şi a unui
circuit RLC serie.

5.1 Amplificatorul operaţional

5.1.1. Definire. Clasificări. Parametrii
iS
Definiţie. Amplificatorul
Rg ii
este un circuit electronic care
ui uS RS modifică, în sensul creşterii, un
e parametru al unui semnal electric
(tensiune, curent sau putere) fără a-i
modifica forma.
Fig. 5.1. Schema bloc a amplificatorului Amplificatorul poate fi
privit ca un cuadripol având două
borne de intrare şi două borne de ieşire, fig.5.1.
Fiecare din cei doi poli de acces este caracterizat de prin două mărimi astfel
curent şi tensiune de intrarea (ui, ii) respectiv curent şi tensiune de ieşire (ue, ie) astfel că în
funcţionarea amplificatoarelor se
stabileşte o dependenţă a mărimilor de
Z1 ieşire funcţie de mărimile de intrare.

−
− 5.2. Amplificatoare
u i1 i AO
+ y operaţionale
Amplificatorul operaţional AO
reprezintă, în esenţă, un amplificator
diferenţial urmat de un etaj de
Fig.5.2. Principiul amplificatorului operaţional amplificare ce realizează amplificarea
 semnalului diferenţial Δy astfel încât ieşirea unui AO este nesimetrică.
Caracteristicile şi parametrii specifici amplificatoarelor diferenţiale se păstrează
şi pentru amplificatoarele operaţionale acestea fiind, în esenţă, bazate pe principiul
amplificatoarelor diferenţiale la care se utilizează reacţia negativă pe intrarea inversoare
prin impedanţa Z2 şi intrarea neinversoare conectată de regulă la potenţialul de referinţă
(sursă), fig.5.2.
Dacă se consideră cazul ideal al amplificatorului operaţional adică îndeplinite
condiţiile:
A → ∞⎫ −
⎬ ⇒ i =0 (5.1)
Ri = 0 ⎭
adică pe intrarea inversoare curentul este nul şi de asemenea căderea de tensiune uiAO pe
rezistenţa de intrare Ri a amplificatorului va fi nulă u iAO = R i ⋅ i − identică tensiunii
diferenţiale de intrare pentru amplificatorul diferenţial ideal.
Prin aplicarea teoremei I Kirchhoff la intrarea inversoare şi a teoremei II Kirchhoff
pe circuitele de intrare şi de ieşire se pot scrie următoarele relaţii:
⎧ ⎫
⎪ ⎪
i1 + i 2 = i − = 0 ⎫ ⎪i1 = −i 2 ⎪
⎪ ⎪⎪ u ⎪ u y Z2
u = Z1 ⋅ i1 + u iAO = Z1 ⋅ i1 ⎬ ⇒ ⎨i1 = ⎬ ⇒ =− ⇒ y=− ⋅ u (5.2)
⎪ Z1 ⎪ Z1 Z2 Z1
y = Z 2 ⋅ i 2 + u iAO = Z 2 ⋅ i 2 ⎪
⎭ ⎪ y ⎪
⎪i 2 = ⎪
⎪⎩ Z2 ⎭
Considerând a fi mărimi complexe atât impedanţele Z1 şi Z2 cât şi mărimile de
intrare u şi de ieşire z, aplicând transformata Laplace asupra relaţie de dependenţă
y = f (u ) se obţine:

Z 2 (s)
Y(s) = − U(s) (5.3)
Z1 (s)
Relaţia (5.3) reprezintă ecuaţia operaţională a amplificatorului operaţional şi prin
particularizarea celor două impedanţe de pe calea de reacţie Z2(s) şi de la intrare Z1(s) se
obţin diverse funcţii matematice:
1. Sumator
R
n

∑U
R R
R Y (s) = − U i1 (s ) − U i 2 (s ) − K = (s )
u i1
R
− y
R R i =1
in

u i2 AO n
R +
∑u
−1
L
u i3 ⎯⎯→ y=− in
i =1

Fig.5.3. Sumator

44
2. Înmulţire cu o constantă (amplificator inversor)
R2

R1 Z1 = R 1
u
− y Z2 = R 2
AO
+ R2
y=− ⋅u
R1

Fig.5.4. Amplificator inversor

3. Integrator
C
1
Z2 =
u R C ⋅s
− y Z1 = R
AO 1
+ Y (s ) = −
R ⋅C ⋅s
⋅ U (s )
t
1
Fig.5.5. Integrator
y=−
R ⋅C ∫
⋅ u ⋅ dt
0

4. Derivator
R
1
Z1 =
u C C ⋅s
− y Z2 = R
AO Y (s) = −RC ⋅ s ⋅ U(s)
+
du
y = − RC
dt
Fig.5.6. Derivator

45
 5. Amplificator neinversor
Prin aplicarea teoremei I Kirchhoff
u
+ y pentru intrarea inversoare şi teorema II
AO Kirchhoff pe circuitele de intrare (a) şi de

i−
− ieşire (b) se pot scrie relaţiile:
R2 i 2 = i1 + i − ⎫ ⎧i1 = i 2
i2 ⎪ ⎪
a u = R 1 ⋅ i1 + u iA 0 ⎬ ⇒ ⎨u = R 1 ⋅ i1 (5.12)
i1 ⎪ ⎪
b y = R 2 ⋅ i 2 + R 1 ⋅ i1 ⎭ ⎩ y = R 2 ⋅ i 2 + R 1 ⋅ i1
R1
De unde prin înlocuiri se obţine dependenţa
y = f (u ) :

Fig.5.7. Amplificator neinversor R2 ⎛ R ⎞

y= ⋅ u + u = ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟ ⋅ u (5.13)
R1 ⎝ R1 ⎠
De unde rezultă amplificarea pentru amplificatorul neinversor:
y R
AU = = 1+ 2 (5.14)
u R1

5.3 Simularea Multisim a amplificatorului inversor

Utilizând elementele din bibliotecile Multisim, se realizează schema de simulare a
amplificatorului operaţional în conexiune inversoare conform schemei din figura 5.8.
Pentru studiul coeficientului de amplificare, pentru cele 2 rezistenţe R1 de pe
circuitul de intrare şi R2 de pe circuitul de reacţie sunt alese configuraţii potenţiometrice,
astfel valoarea rezistenţei R1 se poate seta prin intermediul tastei A iar valoarea
rezistenţei R2 prin intermediul tastei B.
Prin conectarea unui instrument de tip osciloscop, se pot observa formele de undă
ale semnalului de intrare şi respectiv ale semnalului de ieşire (figura 5.8) şi se observă că
cele 2 semnale sunt în antifază şi semnalul de ieşire (10 mV) este amplificat de 10 ori faţă
de semnalul de intrare (1 mV).
Modificând valoarea rezistenţei R2, se modifică factorul de amplificare, astfel că
pentru un semnal cu amplitudine consistentă la intrare se obţine un semnal cu
amplitudine variabilă la ieşire (fig. 5.8).

Semnal de iesire

Semnal de intrare

Fig. 5.8

46
 Utilizând elemente de instrumentaţie virtuală de tip LABVIEW în Multisim, cum
ar fi generatorul de semnal (Signal Generator) şi analizorul de semnal (Signal Analyzer),
este posibilă analiza de semnal a circuitului electronic.
Pentru astfel de analiză, se consideră un semnal dreptunghiular la intrare şi se
realizează analiza spectrală a semnalului la ieşire.
În figura 5.9 se observă că frecvenţa centrală a spectrului este de 2 KHz.

Fig. 5.9

5.4. Schema electronică în format ELVIS

Schema electronică realizată în Multisim se translatează într-o pagină nouă
Multisim în care există posibilitatea conectării semnalelor la conectorii virtuali ai
echipamentului NI ELVIS. Pentru generarea semnalului de intrare, se utilizează semnalul
FUNC OUT din blocul generatorului de funcţii.
Pentru vizualizarea semnalului de ieşire şi al semnalului de intrare, se utilizează
funcţia osciloscop a echipamentului NI ELVIS, astfel ieşirea amplificatorului este
conectată pe intrarea A a osciloscopului iar semnalul de intrare al amplificatorului este
conectat pe intrarea B a osciloscopului (fig.5.10).

47
 Fig.5.10
Prin transpunerea acestei scheme, se obţine schema de conexiuni care, într-o
reprezentare 3D este reprezentată în figura 5.11.

R1
AO
R2

Fig.5.11

5.5. Simularea funcţionării circuitului RLC serie

Simularea funcţionării circuitului cu Multisim se face prin parcuegerea
următorilor paşi:

a) Plasarea elementelor de circuit si alegerea valorilor componentelor;

48
 Fig.5.12
b) Plasarea osciloscopului în circuit;

Fig 5.13

c) Alegerea caracteristicilor generatorului-fig 5.14;

49
d) Răspunsul sistemului – fig 5.15;

Fig.5.14 Fig. 5.15

Se observă oscilaţii amortizate ale semnalului de raspuns la fiecare salt între

palierele semnalului de intrare (figurat cu roşu în figura 5.15)

5.5.1. Verificarea funcţionării în timp real cu instrumental ELVIS realizat de

firma National Instruments prin pachetul de programe LabView
a) Plasarea elementelor de circuit pe schemă-fig. 5.16;
b) Realizarea legaturilor pe placă – fig 5.17;
c) Realizarea corectă a circuitului este arătată prin conexiunile de culoatre verde
între componente – fig 5.18;
d) Alegerea aparatelor (generator de semnal şi osciloscop) din opţiunile
instrumentului ELVIS – fig 5.19;
e) Stabilirea caracteristicilor generatorului – fig 5.20;
f) Răspunsul circuitului – fig 5.21;
Ca şi în cazul simulării, la verificarea funcţionării în timp real apar oscilaţii
Amortizate la fiecare salt între paliere;

Concluzii la studiul circuitului RLC:

Diferenţa între oscilaţiile simulate şi cele măsurate în timp real este mică.

50
Fig 5.16

Fig 5.17

51
 Fig 5.18

Fig 5.19

52
 Fig 5.20

Fig 5.21

53
 Fig 5.22

54