Sunteți pe pagina 1din 22

Capitolul

1

Instalarea programului Autodesk AutoCAD 2008

Prep. Ing. Năstase Gabriel Universitatea Transilvania din Braşov

Instalarea programului Autodesk AutoCAD 2008

2

Instalarea programului Autodesk AutoCAD 2008 începe prin lansarea în execuţie a fişierului Setup.exe, localizat pe DVD-ul sau sau pe primul CD de instalare. Instalarea programului AutoCAD constă în parcurgerea ferestrelor succesive, prezentate în continuare, şi care descriu şi controlează procesul.

ş i care descriu ş i controleaz ă procesul. Imediat dup ă lansarea executabilului Setup.exe ni

Imediat după lansarea executabilului Setup.exe ni se afişează fereastra de iniţiere a procesului de instalare, fig. 1.1, de unde se poate vedea că avem trei variante disponibile de instalare a programului:

Install Products – realizează o instalare standard a programului pe calculator;

Create Deployments – realizează implementările pre-configurate pentru a instala produse pe staţiile de lucru ale clientului;

Install Tools and Utilities – instalează utilităţi legate de licenţa în reţea, unelte de administrare şi de raportare.

a în re ţ ea, unelte de administrare ş i de raportare. Fig. 1.1. Fereastra de

Fig. 1.1. Fereastra de iniţiere a procesului de instalare AutoCAD 2008

Desigur, pentru instalarea programului pentru un singur calculator facem click pe prima opţiune pusă la dispoziţie, şi anume Install Products, şi imediat ni se afişează prima fereastră (fig.1.2), de întâmpinare, în care după ce am citit recomandările acţionăm butonul Next (Următorul pas).

Instalarea programului Autodesk AutoCAD 2008

3

Instalarea programului Autodesk AutoCAD 2008 3 Fig. 1.2. Fereastra de întâmpinare a instal ă rii programului

Fig. 1.2. Fereastra de întâmpinare a instalării programului

Traducerea textului din fereastra de întâmpinare este:

Bine aţi venit la expertul de instalare al programului AutoCAD 2008

Este foarte recomandată închiderea tuturor programelor Windows, înainte de începerea instalării.

Apăsaţi Cancel pentru anularea instalării. Apăsaţi Next pentru a continua instalarea.

AVERTISMENT: Acest program este protejat de copyright şi legi internaţionale.

Reproducerea şi distribuirea neautorizată a acestui program, sau a unor părţi din el, poate conduce la sancţiuni severe de ordin civil şi penal, şi va fi pedepsită cu pedeapsa maximă în conformitate cu legea.

După acţionarea butonului Next ni se afişează fereastra de selecţie a produselor pe care le dorim a fi instalate, fig. 1.3, unde bifăm dacă nu este deja bifată caseta AutoCAD 2008 şi apoi acţionăm butonul Next.

După acţionarea butonului Next iar, ni se afişează fereastra de acceptare a acordului de licenţă, fig. 1.4, unde bifăm I accept, prin care ne dăm acceptul şi apoi acţionăm din nou butonul Next.

Instalarea programului Autodesk AutoCAD 2008

4

Instalarea programului Autodesk AutoCAD 2008 4 Fig. 1.3. Fereastra de selec ţ ie a produselor pe

Fig. 1.3. Fereastra de selecţie a produselor pe care le dorim instalate

de selec ţ ie a produselor pe care le dorim instalate Fig. 1.4. Fereastra de accept

Fig. 1.4. Fereastra de acceptare a acordului de licenţă

Instalarea programului Autodesk AutoCAD 2008

5

În pasul următor, fereastra de personalizare, fig. 1.5, ni se cere personalizarea instalării, prin indicarea Numelui, a Prenumelui şi a Organizaţiei.

indicarea Numelui, a Prenumelui ş i a Organiza ţ iei. Fig. 1.5. Fereastra de personalizare a

Fig. 1.5. Fereastra de personalizare a instalării

În ultimul pas, cel de revizuire, se poate revedea configuraţia aleasă de căte utilizator pentru instalarea programului AutoCAD 2008 şi se mai pot face anumite modificări. Dacă se acţionează butonul Configure utilizatorul are posibilitatea de a modifica opţiuni legate de:

Editorul de text implicit, cu care va lucra programul;

Instalarea programului pe o singură staţie de lucru sau pe mai multe (reţea);

Tipul de instalare, implicită sau personalizată;

Instalarea unei biblioteci de materiale sau a unor facilităţi speciale Express Tools.

După stabilirea tuturor parametrilor se acţionează butonul Install şi de aici procesul de instalare are loc automat, fig. 1.6.

Pe tot parcursul derulării expertului de instalare a programului avem la dispoziţie un buton Back, prin care se poate reveni la pasul anterior, şi un buton Cancel, pentru anularea în orice moment a procesului de instalare.

Ultimul pas în procesul de instalare a programului îl constituie apăsarea butonul Finish din cadrul ultimei ferestre afişate.

Instalarea programului Autodesk AutoCAD 2008

6

După instalarea programului, la prima lansare în execuţie ni se afişează fereastra de înregistrare/activare a licenţei produsului.

de înregistrare/activare a licen ţ ei produsului. Fig.1.6. Procesul automat de instalare Cerin ţ ele minime

Fig.1.6. Procesul automat de instalare

Cerinţele minime de sistem recomandate de către Autodesk, pentru o bună funcţionare a programului pentru partea de 2D sunt:

Hardware/Software

Cerinţe minime de sistem 32-biţi şi 64-biţi

Sistemul de operare

Microsoft XP cu Service Pack 2 Microsoft Windows 2000 cu Service Pack 4 Microsoft Windows Vista Microsoft Windows 7

Procesor

Pentium III sau IV 800 MHz

Memorie RAM

512

Mb

Placa Video

1024x768 VGA cu True Color

Spaţiu liber pe disc

750

Mb pentru instalare

Browser Web

Microsoft Internet Explorer 6.0

Capitolul

2

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

Prep. Ing. Năstase Gabriel Universitatea Transilvania din Braşov

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

8

2.1. PREGĂTIREA MEDIULUI DE DESENARE

Pregătirea mediului de desenare este necesară deoarece reduce sensibil timpul de realizare a

unui desen. Pregătirea mediului de desenare înseamnă personalizarea programului astfel încât utilizatorul să lucreze cât mai comod, iar mai explicit acest lucru înseamnă:

- stabilirea numelui fişierului

- stabilirea locului de salvare a fişierului

- unităţile de măsură în care este creat desenul

- limitele de încadrare a desenului pe hârtie

- stabilirea culorii mediului de lucru

- aranjarea barelor de unelte

- aranjarea barei de stare

După instalarea programului mediul de desenare ar trebui să arate ca în figura 2.1, chiar dacă la prima rulare acesta ne afişează mai multe bare trebuie ştiut de la început că programul poate fi personalizat în multe feluri, dar caracteristicile generale vor fi aceleaşi.

Bara de meniuri

Bara de titlu

generale vor fi acelea ş i. Bara de meniuri Bara de titlu Linia de comand ă

Linia de comandă

Bara de stare

Zona de desenare

Fig. 2.1. Fereastra AutoCAD 2008

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

9

În figura 2.1 se prezintă fereastra AutoCAD-ului, versiunea 2008, unde se poate vedea că bara de instrumente Standard şi meniurile derulante sunt asemănătoare cu cele ale aplicaţiilor Windows. În partea de sus a ecranului se află bara de titlu, ce afişează numele programului AutoCAD şi numele fişierului deschis în stânga şi butoanele Minimaze, Maximaze şi Exit, care minimizează, maximizează şi închide fereastra AutoCAD-ului. Sub bara de titlu se află bara de meniuri, care oferă acces la meniurile derulante.

de meniuri , care ofer ă acces la meniurile derulante. Fig. 2.2. Meniul derulant File În

Fig. 2.2. Meniul derulant File

În figura din stânga (Fig. 2.2) este afişat meniul File unde găsim următoarele comenzi:

New – deschiderea unui nou fişier; Open – deschiderea unui fişier existent; Close – închiderea unui fişier; Import – importarea unui fişier; Save – salvarea unui fişier salvat anterior; Save As – salvarea unui fişier nou;

Export – exportarea desenului în alte formate; Page setup manager – setări de pagină; Plot prewiev – previzualizarea printării; Drawing Utilities – utilitare pentru desen;

Sent

; Drawing Properties – proprietăţile desenului; Exit – ieşirea din program.

– trimite

Bara de instrumente este o alternativă mai bună decât barele derulante pentru accesarea rapidă a comenzilor. Barele de instrumente conţin comenzile cele mai des utilizate şi permit accesarea lor rapidă şi pot fi personalizare adăugând sau eliminând butoane de pe ele.

Linia de comandă serveşte pentru introducerea de la tastatură a comenzilor şi pentru afişarea mesajelor AutoCAD-ului. Comenzile introduse anterior pot fi reîntoarse prin apăsarea tastei Space sau Enter.

Bara de stare afişează starea curentă a AutoCAD-ului.

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

10

CONCEPT

Sistemul de unităţi vă permite să utilizaţi unităţi reale de măsură, precum cele zecimale sau cele de arhitectură. O unitate pe ecran poate semnifica un ţol, un milimetru sau o mila.

PROCEDURA

Sistemul de unităţi poate fi configurat accesând de pe bara de meniuri meniul Format şi alegând opţiunea UNITS sau de la linia de comandă iar în fereastra ce apare (Fig. 2.3) se pot face modificările dorite.

Command: un Fig. 2.3 Sistemul de unităţi CONCEPT
Command: un
Fig. 2.3 Sistemul de unităţi
CONCEPT

Scopul definirii limitelor de desenare îl reprezintă furnizarea unui contur (dreptunghi) în care desenul să fie încadrat pentru un anumit format de hârtie (cazul nostru A3). Acest lucru se face utilizând comanda LIMITS şi apoi introducând coordonatele punctului din stânga jos şi din dreapta sus.

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

11

PROCEDURA

Command: limits Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>: 0,0 Specify upper right corner <420.0000,297.0000>: 420,297

CONCEPT

La începerea unui desen nou AutoCAD foloseşte un sistem de coordonate numit World Coordinates System - Sistemul de Coordonate Universal (WCS), ce are originea în colţul din stânga jos a paginii. Pentru a uşura munca atât în 2D dar mai ales în 3D sistemul de coordonate poate fi modificat după preferinţele utilizatorului, astfel WCS-ul devine Users Coordinates System - Sistem de Coordonate Utilizator (UCS). Sistemul UCS este avantajos pentru că permite mutarea şi rotirea originii şi a direcţiilor în funcţie de necesitaţi sau chiar alinierea cu unul din obiectele din desen. Modificarea sistemului de coordonate se face prin comanda UCS.

CONCEPT

În AutoCAD există două metode prin care putem introduce coordonatele unui punct şi

anume:

Coordonate absolute - se porneşte mereu din punctul de origine şi pot fi:

- Rectangulare - funcţie de o coordonată pe axa OX şi una pe axa OY (10,10) - Polare - funcţie de o distanţă şi un unghi. (10<45) Coordonate relative - nu fac referinţă la punctul de origine ci sunt determinate în raport cu ultimul punct ale cărui coordonate au fost stabilite şi pot fi şi ele rectangulare sau polare. Diferenţa dintre coordonatele absolute şi acestea se face cu ajutorul semnului @ ca de exemplu (@10,10) sau

(@10<45).

CONCEPT

Comanda GRID arata un grilaj format din puncte pentru limitele introduse. Punctele se află la distanta egală unul de celălalt, iar distanţa este stabilită de utilizator (în cazul nostru 10 mm). Grilajul ajuta utilizatorul la alinierea entităţilor (puncte, linii etc.) în spaţiul de desenare şi la observarea cu uşurinţă a distanţelor dintre ele. Grilajul nu apare pe desenul printat/plotat.

PROCEDURA

Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow/Aspect] <10.0000>: 10

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

12

CONCEPT

Pentru a face şi mai eficient procesul de desenare comenzile LIMITS şi GRID sunt adesea utilizate împreună cu SNAP, care este o comandă ce are ca efect mişcarea cursorului doar între anumite intervale. În cazul nostru săriturile se fac din 10 mm în 10 mm, ceea ce coincide cu punctele stabilite prin comanda GRID, cele două comenzi putând fi utilizate şi independent una de cealaltă.

PROCEDURA

Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <10.0000>: 10

Setări avansate asupra celor două comenzi SNAP şi GRID se pot face apăsând click dreapta pe unul din butoanele cu acelaşi nume poziţionate sub linia de comanda (Fig.2.4) iar prin click stânga pe cele două butoane are ca efect activarea (ON) sau dezactivarea (OFF) celor două comenzi.

( ON) sau dezactivarea (OFF) celor dou ă comenzi. Fig. 2.4. Accesând meniul avansat (Fig. 2.5)

Fig. 2.4.

Accesând meniul avansat (Fig. 2.5) pentru GRID şi SNAP putem observa în primul rând că activarea sau dezactivarea celor două comenzi se poate face şi cu tastele F7 pentru GRID şi F9 pentru SNAP. Din acelaşi meniu putem modifica şi distanţele pe X şi Y pentru cele două comenzi, aici evidenţiintu-se cel mai bine faptul că acestea pot avea setări comune sau independente, precum şi modul în care se face SNAP respectiv „Grid snap”, care poate fi de două feluri – „Rectangular snap” (cazul nostru) şi „Isometric snap” sau „PolarSnap”.

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

13

Organizarea spa ţ iului de lucru ş i generalit ăţ i 13 Fig. 2.5. Meniul avansat

Fig. 2.5. Meniul avansat pentru GRID şi SNAP

CONCEPT

Comanda ORTHO restrânge mişcarea cursorului în spaţiul de desenare doar pe două direcţii corespunzătoare celor două axe ale sistemului de coordonate XOY, OX respectiv OY când se desenează sau se modifică obiecte. Aceasta comandă poate fi activată pentru mai mult timp cu click stânga pe butonul de pe bara de stare sau temporar cu butonul SHIFT ţinut apăsat.

PROCEDURA

Command: ortho Enter mode [ON/OFF] <OFF>: on

CONCEPT

POLAR face ca desenarea să se realizeze prin combinarea distanţelor cu măsura unor unghiuri care sunt evidenţiate în timpul desenării prin apariţia unei linii discontinue si care pot fi stabilite accesând meniul avansat pentru Polar Tracking (Fig. 2.6). Activarea (ON) sau dezactivarea acestei comenzi se poate face de pe bara de stare (Fig.2.1) sau prin apăsarea butonului F10.

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

14

Organizarea spa ţ iului de lucru ş i generalit ăţ i 14 Fig. 2.6. Meniul avansat

Fig. 2.6. Meniul avansat pentru Polar Tracking

În meniul avansat pentru Polar Tracking, chenarul „Polar Angle Settings” programul ne oferă posibilitatea de a modifica unghiul de ghidare şi avem posibilitatea să alegem opt unghiuri prestabilite (90 o , 45 o , 30 o , 22,5 o , 18 o , 15 o , 10 o , 5 o ), dar avem şi posibilitatea de a adăuga unghiuri la alegere. În chenarul „Polar Angle measurement” programul ne oferă posibilitatea de a alege modul în care se face POLAR, respectiv în modul „Absolute” sau raportându-ne la ultimul segment desenat „Relative to last segment”.

CONCEPT

OSNAP face ca în timpul desenării cursorul mouseului să facă SNAP în anumite locuri pe entităţi, locuri indicate de utilizator şi care pot fi accesate din meniul avansat Object Snap (Fig.2.7)şi modificate prin comanda OSANP sau prin click dreapta pe butonul OSNAP de pe bara de stare (Fig. 2.1) şi alegerea opţiunii Settings.

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

15

Organizarea spa ţ iului de lucru ş i generalit ăţ i 15 Fig. 2.7. Meniul avansat

Fig. 2.7. Meniul avansat pentru Object Snap

Meniul avansat pentru Object Snap, după cum se poate observa şi în figura 2.7 ne oferă posibilitatea de a modifica modurile de a face „Object Snap” respectiv:

Endpoint – cu această opţiune bifată cursorul mouseului evidenţiază capetele unei entităţi, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui pătrat în capătul entităţii. Midpoint – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază mijlocul unei entităţi, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui triunghi în mijlocul entităţii. Center – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază centul unui cerc sau arc de cerc, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui cerc mic în centrul entităţii. Node – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază un nod, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui cerc tăiat de un X în acel nod. Quadrant – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază cele patru puncte de pe conturul unui cerc aflate la 0 o , 90 o , 180 o , 270 o , acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui romb pe conturul cercului în cele patru puncte. Intersection – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază intersecţia dintre două entităţi, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui X în acea intersecţie. Extension – această opţiune are ca efect apariţia unei linii temporare sau a unui arc de extensie care în momentul poziţionării mouseului într-un „endpoint” şi oferă posibilitatea specificării unui punct pe extensie. Insertion – această opţiune face snap în punctul de inserţie a unui text, block, atribut etc.

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

16

Perpendicular – această opţiune face snap pe un punct perpendicular pe o entitate. Tangent – această opţiune face snap într-un punct tangent de pe un cerc sau arc de cerc. Nearest – acestă opţiune face snap în cel mai apropiat punct de pe o entitate. Apparent intersection – această opţiune face snap în intersecţia dintre două obiecte care nu sunt în acelaşi plan, dar care par a se intersecta în vederea curentă. Parallel – această opţiune face posibilă desenarea unei obiect liniar paralel cu un alt obiect liniar.

Butonul „Select All” ne dă posibilitatea de a bifa toate modurile de a face Object Snap iar butonul „Clear All” ne dă posibilitatea de a şterge toate bifele.

CONCEPT

Pentru a schimba culoarea zonei de desenare alegem OPTIONS din meniul Tools sau de la linia de comanda OP, iar in fereastra ce apare alegem panoul display şi click stânga pe butonul Colors ne duce la fereastra ce ne permite acest lucru (Fig. 2.8). Pentru a modifica lungimea liniilor cursorului de desenare din acelaşi panou Display modificăm Crosshair size.

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

17

Organizarea spa ţ iului de lucru ş i generalit ăţ i 17 Fig. 2.8. Fereastra Options

Fig. 2.8. Fereastra Options

La începerea unui nou desen 2D pentru a reduce timpul de realizare a desenului recomand folosirea setărilor din figurile prezentate de-a lungul capitolului, cu excepţia că pentru OSNAP ar trebui bifate căsuţele Endpoint, Midpoint, Center, Node, Quadrant, Intersection, Extension şi Perpendicular.

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

18

2.2. MANIPULAREA OBIECTELOR

CONCEPT

Acest subcapitol descrie opţiunile şi modurile de selecţie a obiectelor. SELECŢIA OBIECTELOR din desen este necesară pentru modificarea şi manipularea acestor obiecte. Pe măsură ce un desen creşte în complexitate şi conţine tot mai multe obiecte, trebuie folosite metode diferite de selecţie pentru eficientizarea lucrului. Sunt prezentate în continuare trei metode de selecţie utilizate în AutoCAD.

PROCEDURA

Prima metodă presupune realizarea unui dreptunghi de selecţie, numit fereastră de selecţie în jurul obiectelor pe care le dorim selectate. Mai în concret, această metodă presupune poziţionarea mouse-ului într-o zonă albă apoi click 1, mutarea cursorului de la stânga către dreapta, pentru realizarea ferestrei şi apoi click 2 în colţul diametral opus, ca în fig. 2.9.

2 1
2
1

Fig. 2.9. Fereastra de selecţie de la stânga către dreapta

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

19

EFECT

Efectul selecţiei din fig. 2.9 poate fi urmărit în fig. 2.10, pe care dacă o analizăm putem spune următoarele:

sunt incluse în selecţie doar obiectele întregi;

dacă un obiect depăşeşte fereastra de selecţie acesta nu este inclus în selecţie;

selecţia se poate face şi din colţul din stânga sus către colţul din dreapta jos, cu acelaşi efect;

fereastra de selecţie are un contur de evidenţiere şi o culoare distinctă, pentru deosebire.

ţ iere ş i o culoare distinct ă , pentru deosebire. Fig. 2.10. Eviden ţ ierea

Fig. 2.10. Evidenţierea selecţiei de la stânga către dreapta

PROCEDURA

Cea de-a doua metodă este la fel ca prima, doar că selecţia are loc de la dreapta către stânga, ca în fig. 2.11.

EFECT

Efectul selecţiei din fig. 2.11 poate fi urmărit în fig. 2.12, pe care dacă o analizăm putem spune următoarele:

sunt incluse în selecţie toate obiectele atinse de fereastra de selecţie;

dacă un obiect depăşeşte fereastra de selecţie acesta este inclus în selecţie;

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

20

selecţia se poate face şi din colţul din dreapta jos către colţul din stânga sus, cu acelaşi efect;

fereastra de selecţie are un contur de evidenţiere şi o culoare distinctă, pentru deosebire.

1
1
2
2

Fig. 2.11. Fereastra de selecţie de la dreapta către stânga

Fereastra de selec ţ ie de la dreapta c ă tre stânga Fig. 2.12. Eviden ţ

Fig. 2.12. Evidenţierea selecţiei de la dreapta către stânga

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

21

Urmărind toate cele patru imagini se pot observa foarte uşor diferenţele ce apar între cele două tipuri de selecţie.

PROCEDURA

O altă metodă de selecţie a obiectelor, cea de-a treia, este cea prin care selectăm fiecare obiect individual. Un exemplu de selecţie de acest gen se poate observa în figura 2.13, unde se mai poate observa că prin selecţie pe fiecare obiect apar nişte puncte distincte, care se numesc gripuri (mânere). Gripurile sunt puncte selectabile, de pe geometria considerată, utilizate pentru a iniţia editarea obiectului selectat. Gripurile apar când nicio comandă nu este activă şi are loc selecţia unui obiect din cadrul desenului.

ş i are loc selec ţ ia unui obiect din cadrul desenului. Fig. 2.13. Metoda de

Fig. 2.13. Metoda de selecţie cu gripuri

Gripurile de pe obiecte sunt afişate ca nişte pătrate colorate în albastru. Dacă faceţi click pe un grip acesta îşi schimbă culoarea în roşu şi devine “hot grip”. Dacă poziţionaţi mouse-ul deasupra unui grip acesta de asemenea îşi schimbă culoarea, în verde şi devine „hover grip”. Cu un „hot grip” se pot face operaţii de editare asupra acelui obiect, cum ar fi mutare, rotire, scalare etc. Un „hover grip” poate afişa informaţii specifice legate de dimensiunile obiectului. În figura 2.14 de mai jos puteţi observa genul de informaţii afişate de „hover grip”, atunci când este activ Dynamic Input, iar în figura 2.15 se pot observa operaţiile de editare disponibile pentru hot grip-ul din figură.

Organizarea spaţiului de lucru şi generalităţi

22

Organizarea spa ţ iului de lucru ş i generalit ăţ i 22 Fig 2.14. Exemplu Hover

Fig 2.14. Exemplu Hover Grip

2.3. Închiderea sesiunii de lucru AutoCAD

Hover Grip 2.3. Închiderea sesiunii de lucru AutoCAD Fig. 2.15. Exemplu Hot Grip P ă r

Fig. 2.15. Exemplu Hot Grip

Părăsirea desenului se poate face tastând comanda Quit sau selectând comanda Exit din meniul File. Înainte de a părăsi desenul, dacă acesta nu a fost salvat, va fi afişat un avertisment pentru salvarea acestuia. Dacă sunt deschise mai multe desene simultan, comanda Close, introdusă de la tastatură sau selectată din meniul File sau Window, determină închiderea desenului curent. Pentru închiderea tuturor desenelor deschise se poate folosi comanda CloseAll din meniul Window.