Îndrumător de Studiu pentru

clasa XI

Autocad

prof. dr.ing. Cupsa Petru

 Cuvânt înainte

Cartea de faţă se adresează elevilor clasei a XI-a filiera tehnologică, care studiază
disciplina C.A..D., dar nu numai acestora.
Parcurgerea lucrarii de faţă presupune o serie de cunoştinţe preliminare, pe de o
parte din cadrul disciplinei “Desen Tehnic”, studiate în clasa a IX-a, pe de altă parte un
bagaj minim de cunoştinţe referitoare la utilizarea calculatorului, dar nu necesită nici un
fel de informaţii preliminare în domeniul desenării asistate şi al graficii, în general
Autocad este unul din cele mai puternice programe de desenare asistată de
calculator, fără de care nu se poate imagina o activitate tehnică modernă. Cartea
îşi propune să facă o prezentare a noţiunilor de bază referitoare la instrumentele
de bază, tehnici elementare de editare a obiectelor bidimensionale si tridimensionale.
Dat fiind caracterul exclusiv practic al lucrării, noţiunile teoretice sunt date numai
acolo unde sunt absolut indispensabile, şi într-o formă cat mai condensată.
Autocad funcţionează într-un mod deosebit faţă de programele uzuale cunoscute
până acum, prin aceea că suprafaţa de lucru are la bază un spaţiu în care se pot
scrie comenzi, ori în care programul răspunde unei comenzi sau afişează o interogare.
S-a pus un accent deosebit pe interactivitatea cu Autocad, prin sublinierea
dialogului pe care utilizatorul îl are cu programul, prin intermediul promptului.
Astfel, sunt oferite numeroase exemple de comenzi din prompt ( şir de caractere
afişat în dialogul pe care programul îl are cu utilizatorul ), împreuna cu opţiunile
oferite de Autocad, opţiuni din care elevul o va alege pe cea corespunzătoare
nevoilor comenzii respective.
O dată stăpânit programul, acesta poate fi utlizat în domeniul construcţiilor de
maşini, construcţiilor civile şi industriale ori în domeniul electric, electrotehnic.
Autorii vă sfătuiesc ca, în paralel cu parcurgerea acestei cărţi, să lucraţi efectiv în
Autocad, exersând comenzile prezentate aici, dar mai ales să urmăriţi dialogul cu
promptul, acordând atenţie maximă fiecărei opţiuni pe care acesta o afişează.
Exerciţiile se referă la Autocad 2002 Educational Version. Deşi diferenţele dintre
versiunile Autocad sunt minore, este posibil totuşi ca anumite comenzi să nu fie
disponibile în altă versiune, să se găsească în alt meniu ori să fie scrise cu altă sintaxă în
prompt.
In cele din urmă, amintim că o parte din fişierele utilizate în acest îndrumător se
găsesc pe internet la adresa: http://www.fisierecad.as.ro, având extensiile *.dwg şi *.dxf,
fiind realizate cu programul gratuit A9Tech, disponibil în pagina web a producătorului:
http://www.a9tech.com.
Indrumatorul poate fi însotit de un soft educational compus din lectii video,
pachet despre care puteţi obtine informaţii din pagina web: http://www.softeducad.as.ro.

Autorul

1
Elemente de baza privind interfeta CAD
In cadrul programelor de tip CAD ( Computer Aided Design, proiectare asistată
de calculator ), programul Autocad ocupă un loc important în plaja aplicaţiilor vectoriale.
Autocad este un program extrem de utlizat pentru desenare / proiectare asistată de
calculator, este produs de firma Autodesk.
Avantajele utilizării unui soft de tip CAD în comparaţie cu desenarea tradiţională,
la planşetă, cu instrumente clasice de desen, sunt:

- calitatea perfectă a desenului realizat pe calculator

- acurateţea acestuia
- timp de execuţie / modificare redus
- cost mai mic
- transfer extrem de facil al informaţiei ( dischete, CD-uri, DVD, USB Stick )
Caracteristici ale programului:
- posibilitatea editării în două şi trei dimensiuni
- precizia acestuia, care merge până la 16 zecimale
- un sistem de cotare extrem de bine elaborat şi precis
- posibilitatea automatizării programului prin utilizarea rutinelor AutoLISP, C,
DCL, Visual Basic, etc.

Lansarea în execuţie a programului Autocad:

Lansarea în execuţie se face din: Meniul start – programs – autocad, sau
din scurtătura ( shortcutul ) de pe desktop, care face legătura cu fişierul
executabil al programului, localizat în: C:\Program Files\AutoCAD ( versiunea )
\acad.exe. Dacă executăm click dreapta pe shortcutul de pe desktop, în meniul
proprieties, în câmpul target găsim calea shortcutului spre fişierul la care este
conectat, în
acest caz: C:\Program Files\AutoCAD ( versiunea ) \acad.exe.

Deschiderea programului.
La deschiderea programului Autocad apare o fereastră de
întâmpinare care are următoarele opţiuni:
- use a wizard: un proces step by step ( pas cu pas ) care
permite alegerea caracteristicilor noului desen,
formatul standardizat, dimensiunile acestuia, unităţile
de măsură, modalitatea de afişare a unităţilor de
măsură pentru unghiuri şi lungimi. etc.
- use a template: se începe un nou desen pornind de la un
prototip existent ( template )
- start from scratch: se începe un nou desen de la zero
- open a drawing: deschide un desen existent

Salvarea desenului
Pentru salvarea desenului, se alege una din următoarele
variante: din meniul file se alege save as, save, sau se tastează
în linia de comandă ( prompt ) saveas sau save, oricare din
aceste
2
acţiuni având ca rezultat apariţia casetei de dialog save drawing as, casetă în care, din
lista save in, se alege directorul în care va fi salvat desenul, în rubrica file name se trece
numele desenului, iar din lista save as type se alege formatul în care desenul va fi salvat.
Ca format de fişier, autocad salvează implicit cu extensia *.dwg ( prescurtarea de
la drawing = desen ), dar poate salva şi ca fişiere cu extensia *.dwt ( fişiere de tip
“prototip” ), *.dxf fişiere de desen în format text ASCII.
Autocad salvează odată cu desenul curent şi o copie de siguranţă a acestuia, cu
extensia *.bak. Pentru a dezactiva această opţiune implicită, se alege meniul tools
– options – open and save – unde se debifează opţiunea implicită “ create back up
copy with every save “.

Exportul desenului.
Spre deosebire de operaţia de salvare, care creeză fişiere în formatul nativ
al prgogramului , exportul creează fişiere cu alte extensii, de alt tip, în principiu pentru
a creea legătura cu alte programe. O legătură de acest tip, între diferite programe
este numită “pipeline”. Asftel, Autocad poate exporta fişiere de tip *.wmf ( windows
metafile
), *.eps ( encapsulated post script ), *.bmp ( bitmap ), *.3ds ( fişiere de tip 3D pentru
comunicarea cu programe de modelare 3D ).

Zone caracteristice ale programului Autocad.

1 - zona de titlu: afişează numele desenului deschis sau în lucru;

2 - zona de meniuri: conţine comenzile programului şi este flexibilă, prin aceea că dând
clic dreapta pe zona de meniuri, se pot afişa în spaţiul de lucru alte meniuri derulante;
3 - zona comenzi standard: comenzile cele mai utilizate;

3
4 - linia de afisare: layer ( strat ), tip de linie, culoare, grosime linie;
5 - linia de comandă: permite introducerea comenzilor de la tastatură;
6 - bara de stare: informaţii asupra modurilor: snap, ortho;
7 - barele de instrumente: conţin simbolul grafic al intrumentelor;
8 - zona de desenare: spaţiul de lucru.

Utilizarea comenzilor Autocad.

Există mai multe posibilităţi de a lansa execuţia unei comenzi:

- scrierea comenzii de la tastatură, în linia de comandă ( 5 ), urmată de tasta
enter care care executa comanda efectiv;
- lansarea uneia din comenzile incluse în meniurile derulante;
- click cu mouse-ul pe una din pictogramele barelor de instrumente. Intreruperea
execuţiei unei comenzi se face prin tasta esc.
Scrierea comenzilor de la tastatură se afisează în linia de comandă aflată la baza desenului,
numită prompt de comandă.
Promptul de comandă serveşte pentru introducerea de la tastatură a comenzilor şi afişarea
mesajelor AutoCAD-ului.
Promptul de comandă păstrează implicit 400 de linii de comandă, ce pot fi vizualizate,
copiate, lipite. Comenzile introduse anterior pot fi reintroduse pentru o nouă utilizare.

Comenzi uzuale, unele familiare deja din suita Office:

4
New - Creează noi desene
Open - Deschide desene existente Save - Salvează desene activate print - Tipăreşte desenul curent
Print preview - Previzualizarea desenului curent înaintea tipăririi
Spelling - Verifică ortografia cuvintelor selectate sau a întregului desen.
Cut - Înlătură elemente selectate de pe un desen şi le plasează în memoria temporară
(Clipboard) Windows
Copy - Copiază elementele selectate de pe un desen şi le plasează în memoria temporară
(Clipboard) Windows
Paste - Plasează conţinutul memoriei temporale în desenul curent
Match Properties - Preia proprietăţile primului obiect selectat şi le impune obiectelor selectate
anterior
Undo, Redo - Reface secvenţa comenzilor din memoria tampon
Osnap - Legarea de obiecte
UCS - Configurarea sistemul de coordonate
Pan - Mută desenul fără a schimba scara de afişare
Zoom - Măreşte sau micşorează scara de vizualizare

5
 CONVENTIE:
Autocad funcţionează într-un
mod deosebit faţă de
programele uzuale cunoscute
până acum, ca suita Office spre exemplu,
şi prin aceea că suprafaţa de lucru are la
bază un spaţiu în care se pot scrie
comenzi, ori în care programul răspunde
unei comenzi sau afişează o interogare.
In cadrul acestei lucrări, dialogul din promptul de comandă se va trece sub forma
următoare – vom exemplifica pentru comanda line:

Command: line - am scris comanda line

Specify first point: 0,0 - am specificat primul punct al liniei
Specify next point or [Undo]: 0,250 - am specificat al doilea punct al liniei
Specify next point or [Undo]

Dialogul afişat de prompt este scris cu caractere cursive ( ex.: Specify first point )
iar comentariile noastre referitoare la respectiva linie din prompt sunt scrise cu caractere
înclinate ( ex.: - am specificat primul punct al l
iniei).
In cadrul dialogului cu promptul, Autocad afişează opţiunile în funcţie de
comanda introdusă, scriind cu litere mari prima sau primele litere dintr-un cuvânt.
Aceasta înseamnă că acele litere mari se vor introduce în prompt, în continuare.
Spre exemplu, comanda QDIM ( quick dimension, dimensionare rapidă ) va duce la
următorul dialog în prompt:

6
H

Command: qdim
Select geometry to dimension: 1 found

7
Select geometry to dimension:
Specify dimension line position, or
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit]

In continuare, dialogul se desfăşoară astfel: dacă dorim cotare continuă ( opţiunea

Continuous ) vom scrie în prompt nu întreg cuvântul Continuous, ci doar litera C
, deoarece aceasta este majuscula, forma în care Autocad ne indică prescurtările.

Autodocumentarea.
Programul dispune de un sistem de informaţii ajutătoare ( help ) care pot fi accesate prin:
- tasta F1;
- click pe pictograma ( iconul ) sub forma unui semn de întrebare, zona comenzi
standard;
- click pe cuvântul “help” aflat în zona de meniuri;

Sistemul de coordonate.
De ce avem nevoie de un sistem de coordonate ?
Vom exemplifica prin situaţia proiecţiei triortogonale a unui punct. Punctul A este situat
în sistemul de axe X, Y, Z, iar proiecţiile sale pe planele XY, XZ şi YZ sunt punctele A1,
A2, A3.
Programul Autocad are un
sistem propriu de coordonate.

Sistemul principal de
coordonate este numit WCS
( world coordinate system ).

Utilizatorul poate defini însă

un sistem propriu de
coordoate, numit UCS
( user coordinate system )

Afisarea imaginii.

8
 Spaţiul de lucru include două
medii de lucru diferite:
- spaţiul “model”
- spaţiul “hârtie”

9
Spaţiul “model” se utilizează pentru a crea desenul, fie bidimensional, fie tridimensional,
în timp ce spaţiul “hârtie” se utilizează în situaţia de tipărire ( plot, print ), aşadar conţine
numai elemente bidimensionale.

10
 Comutarea între cele două medii de lucru se poate face în mai multe moduri, unul
dintre acestea fiind şi tastarea în linia de comandă a sintaxelor: MSPACE
respectiv PSPACE.

Controlul afişării imaginii

se poate face divizând spaţiul de
lucru sau zona de desenare în mai
multe ferestre ( numite viewport
), prin tastarea comenzilor
VPORTS – în spaţiul model,
respectiv VPORTS şi MVIEW,
SOLVIEW în spaţiul
hârtie, ori direct dând click
dreapta pe orice instrument din
bara de instrumente şi alegând
Viewports: apare fereastra din care
putem alege cu un click numărul
şi dispunerea ferestrelor.
In funcţie de complexitatea
desenului tridimensional, pentru că
numai în acest caz se justifică setarea mai multor vederi, stabilim numărul de
ferestre necesar.
Suprafaţa poate fi:
- suprafaţa afişată
- suprafaţa efectivă
- suprafaţa alocată

Suprafaţa afişată poate fi modificată cu ajutorul uneltei zoom, sub forma unei lupe.
Unealta zoom se află în zona comenzi standard şi are forma
unei lupe; utilizarea ei se asociază cu unealta pan, sub forma
unei mâini, care realizează deplasarea obiectelor în zona
de afişare.
In stânga uneltei pan se află comanda 3D orbit,
sub forma unui icon verde. Aceasta permite rotirea
obiectelor tridimensinale în spaţiul de desenare, pentru
controlul afişării acestora, ceea ce inseamnă că obiectul nu
este rotit faţă de sistemul de coordonate.

Instrumentele aflate în bara de stare.

1. OSNAP.
Este un instrument extrem de folositor atunci când dorim să selectăm cu precizie
un punct: click pe OSNAP şi acesta este activat, din nou click pe el şi este
dezactivat. Instrumentul face ca mouseul să “sară” la un anumit punct atunci când
cursorul se apropie de acesta, făcând extrem de facilă desenarea cu precizie.
Dând click dreapta pe OSNAP apare dialogul settings, unde putem stabili:
- snap and grid: setările pentru snap ( a sări ) în funcţie de liniile de grid;

11
 - polar tracking: unghiul sub care se face track-ul;
- object snap: la ce tip de puncte va “sări” cursorul atunci când ne apropiem de
acestea;

Setările de tip object snap sunt:

CEnter – centrul unui cerc sau arc de cerc
Extension – un punct aflat în prelungirea unei linii
ENDpoint – cel mai apropiat ( faţă de mouse ) capăt al unui segment
INTersection – punctul de intersecţie a unor linii, cercuri, arce de cerc, dreptunghiuri
Intersection – intersecţia dintre două segmente
PERpendicular – piciorul perpendicularei dusă din punctul de lucru curent pe elementul
selectat ca ţintă a modului osnap.
TANgent – punctul de tangenţă al unui cerc sau arc de cerc

obs.: literele mari îngroşate sunt indicaţii pentru scrierea în linia de comandă.

2. SNAP
Comanda stabileşte mărimea pasului de deplasare a cursorului pe ecran.

3. GRID
Comanda afişează o reţea de linii ajutătoare numite linii de grid, care sunt utile pentru
desenarea cu precizie. Asociind comanda “snap to grid” şi setând distanţa între liniile de
grid, putem desena foatre rapid şi cu precizie.
Dând click dreapta pe comanda grid din bara de stare, putem seta, printre altele:
snap X spaces – distanţa dintre liniile de grid pe direcţia X
snap Y spaces - distanţa dintre liniile de grid pe direcţia Y
In afară de click pe iconul grid, modul grid mai poate fi ales prin apăsarea tastei
F7 sau combinaţia de taste: ctrl + G.
Exemplu de utilizare a liniilor de grid pentru
trasarea unui contur poligonal:
4. ORTHO
Comanda este utilă atunci când dorim să
desenăm linii perpendiculare, fiind disponibilă
ori prin click pe iconul ortho din bara de
stare, ori prin tasta F8.

5. LWT

Comanda afişează grosimea reală a liniei

utilizate. LWT = line weight, “greutatea” liniei –
într-o traducere rigidă, sau mai exact
mărimea acesteia.

Organizarea lucrului pe straturi sau layere.

12
 Curs 3-4/1
Utilizarea aplicatiilor de tip CAD
Strat sau Layer
Noţiunea de strat sau layer este extrem de utilizată în toate programele grafice,
nu numai în autocad. Trebuie să ne imaginăm straturile ( layerele ) ca pe nişte folii
transparente, fiecare având anumite elemente desenate pe ea: pe un strat desenăm liniile
de contur cu linie continuă groasă, pe alt strat desenăm cotele cu linie
continuă subţire, pe alt strat desenăm liniile de haşură de la secţiuni
cu linie continuă subţire, iar desenul final
se obţine din suprapunerea tuturor acestor layere.
Setări de layere:
Meniul Format – layer deschide
dialogul pentru setarea diferitelor
layere:
Layer Proprieties Manager
Butonul New permite crearea unui
nou layer: creem două layere,
numite “linii de contur” şi “linii de
cotă”. Selectăm layerul numit “linii
de contur” şi click pe zona în care
scrie white ( alb ), de unde
setăm culoarea în care se va
afişa acel layer. Selectăm
culoarea galbenă, apoi click pe
“continuous”, de unde se va
deschide un alt dialog numit
Select Linetype. Aici, click pe
butonul load,

13
In dreptul butonului Lineweight, vom da click pe default ( prestabilit ), astfel va apare
dialogul Lineweight, de unde vom alege o grosime de 0,3 mm pentru linia de contur.
In mod analog vom seta proprietăţile layerului care conţine liniile de cotă, astfel: alegem o
culoare albastru

14
pentru afişarea liniilor, o grosime de 0.15 mm şi tipul de linie ISO dash dot = linie punct subţire.

15
Utilizarea aplicatiilor de tip CAD Curs 3-4/2

16
Ş

Utilizarea aplicatiilor de tip CAD Curs 3-4/3

Desenarea cu precizie.
Autocad utilizează un sistem de coordonate cartezian, tridimensional, punctele
fiind localizate în spaţiul 3 D, specificându-se distanţa la care se află faţă de originea unui
sistem de 3 axe perpendiculare între ele: X, Y, Z. In exemplul de mai jos sunt prezentate
doar două axe, corespunzătoare
desenului bidimensional. A treia
axă Z este orientată
perpendicular pe pagină.
Astfel, punctul A este
definit printr-o pereche de
coordonate măsurate pe axele
X şi Y: el se găseşte, faţă
de originea
sistemului de axe, la 2 unităţi pe
axa Y şi minus 3 unităţi pe
axa X.

Dacă dorim precizarea unui

punct în spaţiul tridimensional,
trebuie afşată şi a treia
dimensiune, şi anume axa Z.

Astfel, punctul C ( 4, 6, 7 )

are următoarele

coordonate:

4 unităţi pe axa X
6 unităţi pe axa Y
7 unităţi pe axa Z

17
 Curs 5-6/1
Utilizarea aplicatiilor de tip CAD
Crearea obiectelor elementare.
1. Bara de instrumente.

Bara de instrumente conţine:

line = linie
construct = linie ajutătoare
multiline = multilinie
poligon = poligon
rectangle = dreptunghi
arc =arc de cerc
circle = cerc
spline = curbă spline
ellipse = elipsă
ellipse arc = elipsă arc
insert block = inserarea unui bloc
make block = construcţia unui bloc
point = punct
hatch = haşură
region = region
text = text
erase = şterge

18
copy object = copiază rotate = rotire break at point = rupe
mirror = oglindă scale = scalare la un punct
offset = creează cercuri stretch = comrpimare break = rupe
concentrice, linii si lenghten = lungime chamfer = teşire
curbe paralele, trim = a tăia fillet = rotunjire
array = aranjare extend = extindere explode = explodează
move = mutare

19
2. Line.
Vom desena un contur poligonal introducând datele de la tastatură şi utilizând
coordonatele absolute. Fiecare comandă este
finalizată de apăsarea tastei enter !
Scriem în linia de comandă litera L sau cuvântul
line. Dialogul este în continuare următorul:

Command: line
Specify first point: 0,0
Specify next point or [Undo]: 0,50
Specify next point or [Undo]: 50,50
Specify next point or [Close/Undo]: 50,0
Specify next point or [Close/Undo]: 0,0

obs.: la ultima comandă Autocad oferă opţiunile Specify next point or [Close/Undo]:
Specify next point, ne cere să specificăm următorul punct al conturului poligonal
Close, închide conturul poligonal

20
 Curs 5-6/2
Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

Undo, revenirea la ultima operaţie.

După cum se vede, se poate scrie litera c

în linia decomandă, indicând programului
să execute închiderea conturului poligonal, în
loc de indicarea prin coordonate a punctului
de origine 0,0 din ultima linie de comandă.
Dacă au fost introduse corect coordonatele, ar
trebui să rezulte figura de mai sus, unde este
indicat prin săgeţi şi sensul desenării
poligonului.

Introducerea coordonatelor relative

se face scriind simbolul @ în faţa
coordonatelor, ceea ce înseamnă ca ele se
referă la punctul precedent. In exerciţiul
următor ar trebui să obţineţi tot un
dreptunghi:

Command: line
Specify first point: 50,50 - coordonate absolute
Specify next point or [Undo]: @100<0 - coordonate relative
Specify next point or [Undo]: @200<90 - coordonate relative
Specify next point or [Close/Undo]: @-100<0 - coordonate relative
Specify next point or [Close/Undo]: c

obs.: semnul < se utilizează pentru a preciza unghiul deplasării.

Se foloseşte o metodă şi mai uşoară, anume deplasarea cursorului mouseului pe
direcţia dorită, având activat modul ORTHO sau OTRACK şi se scrie direct distanţa până
la următorul punct.
Pentru a desena un contur poligonal care conţine unghiuri diferite de 90
grade, următorul exerciţiu este util. Caracterele înclinate sunt comentariile la linia de
comandă.
- scriu în linia de comandă line
Command: line
- încep cu primul punct aflat la 80 mm distanţă faţă de originea sistemului de axe, pe
ambele direcţii X şi Y, acestea fiind coordonate absolute
Specify first point: 80,80
- distanţa deplasării 200 mm şi o înclinare de -30 grade
Specify next point or [Undo]: @200<-30
- merg cu 100 mm distanţă şi o înclinare de 0 grade, adică în dreapta
Specify next point or [Undo]: @100<0
- distanţa deplasării 300 mm sub un unghi de 90 grade, adică în sus
21
Specify next point or [Close/Undo]: @300<90
- distanţa deplasării -100 mm, adică spre stânga, înclinare 0 grade, adică orizontal
Specify next point or [Close/Undo]: @-100<0
- distanţa deplasării -200 mm, deci spre stânga, înclinare 30 grade, deci în jos
Curs 5-6/3
Utilizarea aplicatiilor de tip CAD
Specify next point or [Close/Undo]: @-200<30
- comanda close
Specify next point or [Close/Undo]: c

Procesul de desenare al acestui contur poligonal poate fi reprezentat astfel:

Observaţie:
reamintim că apăsarea tastei enter reia comanda anerioară.

Modalităţi de selectare a unui contur poligonal construit cu linii:

Selectarea se face trasând cu mouseul o diagonală pe ecran: click, deplasarea
mouseului pe diagonala, click din nou la sfârşit. Exista două posibilităţi de a trasa astfel
de diagonale sau dreptunghiuri de selectare:
- WINDOW: începând din stânga sus şi terminând în dreapta jos, selectând astfel
numai liniile sau obiectele care intră în întregime în spaţiul ferestrei de selectare.
- CROSSING WINDOW: începând dreapta jos şi terminând în stânga sus,
selectând astfel liniile sau obiectele din care numai o porţiune intră în
spaţiul ferestrei de selectare.
22
 Selectarea unui obiect este marcată de punctele de grip, acestea fiind mici dreptunghiuri
albastre aflate la capetele şi mijlocul liniei.

Curs 7-8/1
Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

segmentele care nu intră în cadrul selecţiei vor fi reprezentate cu culoare neagră.

Astfel, la selectarea tip window, de la stânga la dreapta, vor fi cuprinse în cadrul
selecţiei segmentele care intră în întregime în cadrul ferestrei de selectare, adică: 1-2 şi 1-
7; segmentele 2-3 şi 7-6 nu sunt incluse în selecţie, deoarece fereastra de selectare
cuprinde doar o porţiune din acestea.
La selectarea de tip crossing window, de la dreapta la stânga, vor fi cuprinse în
cadrul selecţiei segmentele incluse în intregime în fereastră, precum şi segmentele care
sunt doar atinse de fereastră, adică:
- segmente incluse în întregime: 2-3, 3-4, 4-5, 5-6.
- segmente ale căror porţiuni sunt atinse de selecţie: 1-2, 7-6.

Opţiunile de selectare se pot introduce şi de la tastatură: se scrie: select objects,

apoi
litera w pentru window sau litera c pentru crossing window.
3. Construct Line. Ray.
Command: xline
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: h - am specificat că doresc linie
orizontală ( horizontal )
Specify through point: - aici am dat click pentru a preciza că în acest punct construim
linie ajutătoare
Linia de comandă xline oferă următoarele opţiuni:
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]:
H – orizontală
V – verticală
23
 A – unghiulară, la un anumit unghi
B – bisectoare
O – offset.
In dialogul ilustrat, am scris de la tastatură litera h, corespunzătoare unei linii orizontale.

Curs 7-8/2
Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

Dacă pentru opţiunile Vertical lucrurile sunt clare, pentru bisectoarea unui unghi, scriu
dupa promptul:
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: b
- scriu comanda pentru linie ajutătoare:
Command: xline
- am specificat prin b ca doresc bisectoare
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: b
- programul îmi cere sa dau click sau să scriu coordonatele vârfului unghiului:
Specify angle vertex point:
- programul îmi cere sa dau click sau sa scriu
coordonatele punctului de început al unghiului
Specify angle start point:
- programul îmi cere sa dau click sau sa scriu
coordonatele punctului de început al unghiului
Specify angle end point:

Iată un exemplu pentru linie ajutătoare trasată

sub un unghi de 45 de grade:

Command: xline
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]:
a
Enter angle of xline (0) or [Reference]: 45
Specify through point:

Linia de comandă pentru opţiunea offset:

- scriu comanda pentru line ajutătoare:

Command: xline
- am scris opţiunea o de la Offset:
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: o
- am specificat distanţa la caredoresc să trasez linia ajutătoare, 40 mm:
Specify offset distance or [Through] <Through>: 40
- programul îmi cere să selectez o linie: - am dat click pe linia faţă de care doresc să
trasez o linie ajutătoare la distanţa de 40 mm
Select a line object
- programul îmi cere să precizez prin click de ce parte a liniei să construiască o linie
ajutătoare la distanţa de 40 mm faţă de aceasta.
Specify side to offset:

24
Comanda Ray trasează linii ajutătoare sub formă de raze, plecând de la un centru
specificat pe desen.

Command: ray

25
 Curs 7-8/3
Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

Specify start point: 0,0 -specific poziţia centrului

Specify through point: 0,100 - introduc coordonatele punctelor prin care trece raza
Specify through point: 100,100 - introduc
coordonatele punctelor prin care trece raza

Am exemplificat alături construcţia

unor raze care trec prin punctele 1, 2, 3,
..., 12, dpuse la 30 de grade una faţă de
cealaltă.

26
 4. Multiline.
Multilinia este formată din două sau
sau tastând comanda mledit. mai multe linii paralele, trasate ca
singură entitate. Comanda este mline în
linia de comandă, sau din bara de
instrumente.
Proprietăţile multiliniei se setează
din meniul: modify – object – multiline,
Trasăm două multilinii care se intersectează, ca în desenul alăturat, şi dorim
să
edităm punctele de intersecţie ale acestora.
Tastez: mledit. Apare fereastra în care vom alege o
variantă de intersecţie. In continuare, dialogul
din linia de comandă este următorul:

Command: mledit
apare fereastra în care aleg a doua opţiune de
pe prima coloană
Select first mline: click pe prima mline
Select second mline: click pe a 2-a mline

După editare, desenul ar trebui să arate astfel:

27
 n
t
S ă
e
o î
b n
se
rv c
ă a
c z
a u
p l
u d
n e
ct s
el e
e n
d ă
e r
in i
te i
rs u
e n
cţ o
ie r
a ş
u o
fo s
st e
c l
ur e
ăţ car
at e
e, se
m int
et ers
o ect
d ea
a ză,
fi spr
in e
d ex
fo em
ar plu
te .
ef
ic
ie
 Distanţa între cele două linii care formează multiline se stabileşte tot în prompt, în
dialogul de început alegând opţiunea S de la scale; am ales o distanţă de 80 mm
între linii, distanţa utilizată în cazul precedent fiind de 20 mm, cea pe care
programul o propune între paranteze: <20.00>:

CAD Curs 7-8/4

5. Arc.
Trasarea unui arc de cerc se poate face in mai multe moduri: alegând din bara de
instrumente Arc, din meniul draw – arc, de unde am şi mai multe variante de arc, ori din
linia de comandă, scriind comanda: arc.
Opţiunile sunt:
- 3 points = 3 puncte. Este creat un arc care trece prin 3 puncte specificate de utilizator.
Primul punct ( click pe zona de desenare ) este considerat cel de început, al doilea este
punctul de sfârşit iar al treilea se poate afla între primele două. Este metoda cea
mai utilizată.
- start, center. Trebuie să cunoaştem centrul arcului şi punctul de început al
lui.Dacă unghiul la centru este trecut cu valoare pozitivă, arcul este desenat în
sens invers acelor de ceasornic, dacă are valoare negativă, este desenat în
sensul acelor de ceasornic.
- start, end. Specificăm punctele de început şi sfârşit al arcului, după care
specificăm modul în care va fi desenat arcul:
o printr-un unghi la centru
o printr-o direcţie
o o rază
o specificarea centrului
- center, start. Vom preciza mai întâi centrul arcului, apoi punctul lui de început. Pentru
a defini complet arcul, va trebui să mai specificăm:
o unghiul la centru
o lungimea corzii arcului
o poziţia punctului de sfârşit
-continue. Această opţiune prestabilită este accesată prin tasta <enter>:

6. Circle.
Se alege instrumentul circle din bara
de instrumente, ori se tastează
comanda circle. Există şi
aici următoarele opţiuni:

- center. Se scriu coordonatele

centrului cercului sau se selectează
un punct existent care va fi
folosit ca centru al cercului, apoi
promptul cere introdcerea valorii unei
raze a cercului. Dacă dorim, putem
introduce valoarea diametrului,
alegând opţiunea D, ca în dialogul
următor, unde trasăm un cerc având
centrul la 250 mm de axa X şi 250 de axa
Y, cu un diametru de 150 mm:

Command: circle