Manual CAD CD Boss - noPW

Îndrum tor de Studiu pentru
clasa XI
Autocad
Prof. Marius Tipa

Cuvânt înainte
Cartea de fa se adreseaz elevilor clasei a XI-a filiera tehnologic , care studiaz

disciplina C.A..D., dar nu numai acestora.
Parcurgerea lucrarii de fa presupune o serie de cunoştin e preliminare, pe de o
parte din cadrul disciplinei “Desen Tehnic”, studiate în clasa a IX-a, pe de alt parte un
bagaj minim de cunoştin e referitoare la utilizarea calculatorului, dar nu necesit nici un
fel de informa ii preliminare în domeniul desen rii asistate şi al graficii, în general
Autocad este unul din cele mai puternice programe de desenare asistat de
calculator, f r de care nu se poate imagina o activitate tehnic modern . Cartea îşi
propune s fac o prezentare a no iunilor de baz referitoare la instrumentele de baz ,
tehnici elementare de editare a obiectelor bidimensionale si tridimensionale.
Dat fiind caracterul exclusiv practic al lucr rii, no iunile teoretice sunt date numai
acolo unde sunt absolut indispensabile, şi într-o form cat mai condensat .
Autocad func ioneaz într-un mod deosebit fa de programele uzuale cunoscute
pân acum, prin aceea c suprafa a de lucru are la baz un spa iu în care se pot scrie
comenzi, ori în care programul r spunde unei comenzi sau afişeaz o interogare.
S-a pus un accent deosebit pe interactivitatea cu Autocad, prin sublinierea
dialogului pe care utilizatorul îl are cu programul, prin intermediul promptului. Astfel,
sunt oferite numeroase exemple de comenzi din prompt ( şir de caractere afişat în
dialogul pe care programul îl are cu utilizatorul ), împreuna cu op iunile oferite de
Autocad, op iuni din care elevul o va alege pe cea corespunz toare nevoilor comenzii
respective.
O dat st pânit programul, acesta poate fi utlizat în domeniul construc iilor de
maşini, construc iilor civile şi industriale ori în domeniul electric, electrotehnic.
Autorii v sf tuiesc ca, în paralel cu parcurgerea acestei c r i, s lucra i efectiv în
Autocad, exersând comenzile prezentate aici, dar mai ales s urm ri i dialogul cu
promptul, acordând aten ie maxim fiec rei op iuni pe care acesta o afişeaz .
Exerci iile se refer la Autocad 2002 Educational Version. Deşi diferen ele dintre
versiunile Autocad sunt minore, este posibil totuşi ca anumite comenzi s nu fie
disponibile în alt versiune, s se g seasc în alt meniu ori s fie scrise cu alt sintax în
prompt.
In cele din urm , amintim c o parte din fişierele utilizate în acest îndrum tor se
g sesc pe internet la adresa: http://www.fisierecad.as.ro, având extensiile *.dwg şi *.dxf,
fiind realizate cu programul gratuit A9Tech, disponibil în pagina web a produc torului:
http://www.a9tech.com.
Indrumatorul poate fi însotit de un soft educational compus din lectii video,
pachet despre care pute i obtine informa ii din pagina web: http://www.softeducad.as.ro.
Autorii
1
No iuni introductive.
In cadrul programelor de tip CAD ( Computer Aided Design, proiectare asistat

de calculator ), programul Autocad ocup un loc important în plaja aplica iilor vectoriale.
Autocad este un program extrem de utlizat pentru desenare / proiectare asistat de
calculator, este produs de firma Autodesk.
Avantajele utiliz rii unui soft de tip CAD în compara ie cu desenarea tradi ional ,
la planşet , cu instrumente clasice de desen, sunt:
- calitatea perfect a desenului realizat pe calculator

- acurate ea acestuia
- timp de execu ie / modificare redus
- cost mai mic
- transfer extrem de facil al informa iei ( dischete, CD-uri, DVD, USB Stick )
Caracteristici ale programului:
- posibilitatea edit rii în dou şi trei dimensiuni
- precizia acestuia, care merge pân la 16 zecimale
- un sistem de cotare extrem de bine elaborat şi precis
- posibilitatea automatiz rii programului prin utilizarea rutinelor AutoLISP, C,
DCL, Visual Basic, etc.
Lansarea în execu ie a programului Autocad:

Lansarea în execu ie se face din: Meniul start – programs – autocad, sau din
scurt tura ( shortcutul ) de pe desktop, care face leg tura cu fişierul executabil al
programului, localizat în: C:\Program Files\AutoCAD ( versiunea ) \acad.exe. Dac
execut m click dreapta pe shortcutul de pe desktop, în meniul proprieties, în câmpul
target g sim calea shortcutului spre fişierul la care este conectat, în
acest caz: C:\Program Files\AutoCAD ( versiunea ) \acad.exe.
Deschiderea programului.
La deschiderea programului Autocad apare o fereastr de
întâmpinare care are urm toarele op iuni:
- use a wizard: un proces step by step ( pas cu pas ) care
permite alegerea caracteristicilor noului desen, formatul
standardizat, dimensiunile acestuia, unit ile de m sur ,
modalitatea de afişare a unit ilor de m sur pentru
unghiuri şi lungimi. etc.
- use a template: se începe un nou desen pornind de la un
prototip existent ( template )
- start from scratch: se începe un nou desen de la zero
- open a drawing: deschide un desen existent
Salvarea desenului
Pentru salvarea desenului, se alege una din urm toarele
variante: din meniul file se alege save as, save, sau se tasteaz în
linia de comand ( prompt ) saveas sau save, oricare din aceste
2
ac iuni având ca rezultat apari ia casetei de dialog save drawing as, caset în care, din
lista save in, se alege directorul în care va fi salvat desenul, în rubrica file name se trece
numele desenului, iar din lista save as type se alege formatul în care desenul va fi salvat.
Ca format de fişier, autocad salveaz implicit cu extensia *.dwg ( prescurtarea de
la drawing = desen ), dar poate salva şi ca fişiere cu extensia *.dwt ( fişiere de tip
“prototip” ), *.dxf fişiere de desen în format text ASCII.
Autocad salveaz odat cu desenul curent şi o copie de siguran a acestuia, cu
extensia *.bak. Pentru a dezactiva aceast op iune implicit , se alege meniul tools –
options – open and save – unde se debifeaz op iunea implicit “ create back up copy
with every save “.
Exportul desenului.
Spre deosebire de opera ia de salvare, care creez fişiere în formatul nativ al
prgogramului , exportul creeaz fişiere cu alte extensii, de alt tip, în principiu pentru a
creea leg tura cu alte programe. O leg tur de acest tip, între diferite programe este
numit “pipeline”. Asftel, Autocad poate exporta fişiere de tip *.wmf ( windows metafile
), *.eps ( encapsulated post script ), *.bmp ( bitmap ), *.3ds ( fişiere de tip 3D pentru
comunicarea cu programe de modelare 3D ).
Zone caracteristice ale programului Autocad.
1 - zona de titlu: afişeaz numele desenului deschis sau în lucru;

2 - zona de meniuri: con ine comenzile programului şi este flexibil , prin aceea c dând
clic dreapta pe zona de meniuri, se pot afişa în spa iul de lucru alte meniuri derulante;
3 - zona comenzi standard: comenzile cele mai utilizate;
3
4 - linia de afisare: layer ( strat ), tip de linie, culoare, grosime linie;
5 - linia de comand : permite introducerea comenzilor de la tastatur ;
6 - bara de stare: informa ii asupra modurilor: snap, ortho;
7 - barele de instrumente: con in simbolul grafic al intrumentelor;
8 - zona de desenare: spa iul de lucru.
Utilizarea comenzilor Autocad.

Exist mai multe posibilit i de a lansa execu ia unei comenzi:
- scrierea comenzii de la tastatur , în linia de comand ( 5 ), urmat de tasta
enter care care executa comanda efectiv;
- lansarea uneia din comenzile incluse în meniurile derulante;
- click cu mouse-ul pe una din pictogramele barelor de instrumente.
Intreruperea execu iei unei comenzi se face prin tasta esc.
Scrierea comenzilor de la tastatur se afiseaz în linia de comand aflat la baza
desenului, numit prompt de comand . Promptul de comand serveşte pentru
introducerea de la tastatur a comenzilor şi afişarea mesajelor AutoCAD-ului. Promptul
de comand p streaz implicit 400 de linii de comand , ce pot fi vizualizate, copiate,
lipite. Comenzile introduse anterior pot fi reintroduse pentru o nou utilizare.
Comenzi uzuale, unele familiare deja din suita Office:

New - Creeaz noi desene
4
Open - Deschide desene existente
Save - Salveaz desene activate
print - Tip reşte desenul curent
Print preview - Previzualizarea desenului curent înaintea tip ririi
Spelling - Verific ortografia cuvintelor selectate sau a întregului desen.
Cut - Înl tur elemente selectate de pe un desen şi le plaseaz în memoria temporar
(Clipboard) Windows
Copy - Copiaz elementele selectate de pe un desen şi le plaseaz în memoria temporar
(Clipboard) Windows
Paste - Plaseaz con inutul memoriei temporale în desenul curent
Match Properties - Preia propriet ile primului obiect selectat şi le impune obiectelor
selectate anterior
Undo, Redo - Reface secven a comenzilor din memoria tampon
Osnap - Legarea de obiecte
UCS - Configurarea sistemul de coordonate
Pan - Mut desenul f r a schimba scara de afişare
Zoom - M reşte sau micşoreaz scara de vizualizare
CONVENTIE:
Autocad func ioneaz într-un mod
deosebit fa de programele uzuale
cunoscute pân acum, ca suita Ofice spre
exemplu, şi prin aceea c suprafa a de lucru
are la baz un spa iu în care se pot scrie
comenzi, ori în care programul r spunde
unei comenzi sau afişeaz o interogare.
In cadrul acestei lucr ri, dialogul din promptul de comand se va trece sub forma
urm toare – vom exemplifica pentru comanda line:
Command: line - am scris comanda line

Specify first point: 0,0 - am specificat primul punct al liniei
Specify next point or [Undo]: 0,250 - am specificat al doilea punct al liniei
Specify next point or [Undo]:
Dialogul afişat de prompt este scris cu caractere cursive ( ex.: Specify first point )
iar comentariile noastre referitoare la respectiva linie din prompt sunt scrise cu caractere
înclinate ( ex.: - am specificat primul punct al liniei).
In cadrul dialogului cu promptul, Autocad afişeaz op iunile în func ie de
comanda introdus , scriind cu litere mari prima sau primele litere dintr-un cuvânt.
Aceasta înseamn c acele litere mari se vor introduce în prompt, în continuare. Spre
exemplu, comanda QDIM ( quick dimension, dimensionare rapid ) va duce la urm torul
dialog în prompt:
Command: qdim
Select geometry to dimension: 1 found
5
Select geometry to dimension:
Specify dimension line position, or
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit]
In continuare, dialogul se desf şoar astfel: dac dorim cotare continu ( op iunea
Continuous ) vom scrie în prompt nu întreg cuvântul Continuous, ci doar litera C ,
deoarece aceasta este majuscula, forma în care Autocad ne indic prescurt rile.
Autodocumentarea.
Programul dispune de un sistem de informa ii ajut toare ( help ) care pot fi accesate prin:
- tasta F1;
- click pe pictograma ( iconul ) sub forma unui semn de întrebare, zona comenzi
standard;
- click pe cuvântul “help” aflat în zona de meniuri;
Sistemul de coordonate.
De ce avem nevoie de un sistem de coordonate ?
Vom exemplifica prin situa ia proiec iei triortogonale a unui punct. Punctul A este situat
în sistemul de axe X, Y, Z, iar proiec iile sale pe planele XY, XZ şi YZ sunt punctele A1,
A2, A3.
Programul Autocad are un
sistem propriu de coordonate.
Sistemul principal de
coordonate este numit WCS
( world coordinate system ).
Utilizatorul poate defini îns un

sistem propriu de coordoate,
numit UCS
( user coordinate system )
Afisarea imaginii.
Spa iul de lucru include dou

medii de lucru diferite:
- spa iul “model”
- spa iul “hârtie”
Spa iul “model” se utilizeaz pentru a crea desenul, fie bidimensional, fie tridimensional,
în timp ce spa iul “hârtie” se utilizeaz în situa ia de tip rire ( plot, print ), aşadar con ine
numai elemente bidimensionale.
6
Comutarea între cele dou medii de lucru se poate face în mai multe moduri, unul
dintre acestea fiind şi tastarea în linia de comand a sintaxelor: MSPACE respectiv
PSPACE.
Controlul afiş rii imaginii se

poate face divizând spa iul de lucru
sau zona de desenare în mai multe
ferestre ( numite viewport ), prin
tastarea comenzilor VPORTS – în
spa iul model, respectiv VPORTS şi
MVIEW, SOLVIEW în spa iul
hârtie, ori direct dând click dreapta
pe orice instrument din bara de
instrumente şi alegând Viewports:
apare fereastra din care putem alege
cu un click num rul şi dispunerea
ferestrelor.
In func ie de complexitatea
desenului tridimensional, pentru c
numai în acest caz se justific setarea mai multor vederi, stabilim num rul de ferestre
necesar.
Suprafa a poate fi:
- suprafa a afişat
- suprafa a efectiv
- suprafa a alocat
Suprafa a afişat poate fi modificat cu ajutorul uneltei zoom, sub forma unei lupe.
Unealta zoom se afl în zona comenzi standard şi are forma
unei lupe; utilizarea ei se asociaz cu unealta pan, sub forma
unei mâini, care realizeaz deplasarea obiectelor în zona de
afişare.
In stânga uneltei pan se afl comanda 3D orbit, sub
forma unui icon verde. Aceasta permite rotirea obiectelor
tridimensinale în spa iul de desenare, pentru controlul afiş rii
acestora, ceea ce inseamn c obiectul nu este rotit fa de
sistemul de coordonate.
Instrumentele aflate în bara de stare.
1. OSNAP.
Este un instrument extrem de folositor atunci când dorim s select m cu precizie un
punct: click pe OSNAP şi acesta este activat, din nou click pe el şi este dezactivat.
Instrumentul face ca mouseul s “sar ” la un anumit punct atunci când cursorul se
apropie de acesta, f când extrem de facil desenarea cu precizie.
Dând click dreapta pe OSNAP apare dialogul settings, unde putem stabili:
- snap and grid: set rile pentru snap ( a s ri ) în func ie de liniile de grid;
7
- polar tracking: unghiul sub care se face track-ul;
- object snap: la ce tip de puncte va “s ri” cursorul atunci când ne apropiem de
acestea;
Set rile de tip object snap sunt:

CEnter – centrul unui cerc sau arc de cerc
Extension – un punct aflat în prelungirea unei linii
ENDpoint – cel mai apropiat ( fa de mouse ) cap t al unui segment
INTersection – punctul de intersec ie a unor linii, cercuri, arce de cerc, dreptunghiuri
Intersection – intersec ia dintre dou segmente
PERpendicular – piciorul perpendicularei dus din punctul de lucru curent pe elementul
selectat ca int a modului osnap.
TANgent – punctul de tangen al unui cerc sau arc de cerc
obs.: literele mari îngroşate sunt indica ii pentru scrierea în linia de comand .
2. SNAP
Comanda stabileşte m rimea pasului de deplasare a cursorului pe ecran.
3. GRID
Comanda afişeaz o re ea de linii ajut toare numite linii de grid, care sunt utile pentru
desenarea cu precizie. Asociind comanda “snap to grid” şi setând distan a între liniile de
grid, putem desena foatre rapid şi cu precizie.
Dând click dreapta pe comanda grid din bara de stare, putem seta, printre altele:
snap X spaces – distan a dintre liniile de grid pe direc ia X
snap Y spaces - distan a dintre liniile de grid pe direc ia Y
In afar de click pe iconul grid, modul grid mai poate fi ales prin ap sarea tastei
F7 sau combina ia de taste: ctrl + G.
Exemplu de utilizare a liniilor de grid pentru
trasarea unui contur poligonal:
4. ORTHO
Comanda este util atunci când dorim s
desen m linii perpendiculare, fiind disponibil
ori prin click pe iconul ortho din bara de stare,
ori prin tasta F8.
5. LWT
Comanda afişeaz grosimea real a liniei

utilizate. LWT = line weight, “greutatea” liniei –
într-o traducere rigid , sau mai exact m rimea
acesteia.
Organizarea lucrului pe straturi sau layere.
8
No iunea de strat sau layer este extrem de utilizat în toate programele grafice,
nu numai în autocad. Trebuie s ne imagin m straturile ( layerele ) ca pe nişte folii
transparente, fiecare având anumite elemente desenate pe ea: pe un strat desen m liniile
de contur cu linie continu groas , pe alt strat desen m cotele cu linie continu sub ire, pe
alt strat desen m liniile de haşur de la sec iuni cu linie continu sub ire, iar desenul final
se ob ine din suprapunerea tuturor acestor layere.
Set ri de layere:
Meniul Format – layer deschide
dialogul pentru setarea diferitelor
layere:
Layer Proprieties Manager
Butonul New permite crearea unui
nou layer: creem dou layere,
numite “linii de contur” şi “linii de
cot ”. Select m layerul numit “linii
de contur” şi click pe zona în care
scrie white ( alb ), de unde set m
culoarea în care se va afişa acel
layer. Select m culoarea galben ,
apoi click pe “continuous”, de
unde se va deschide un alt dialog
numit Select Linetype. Aici, click
pe butonul load, care va înc rca
diferite tipuri de linii. In cazul
nostru, pentru liniile de contur,
vom folosi tipul de linie continu .
In dreptul butonului Lineweight, vom da click pe default ( prestabilit ), astfel va apare
dialogul Lineweight, de unde vom alege o
grosime de 0,3 mm pentru linia de contur.
In mod analog vom seta
propriet ile layerului care con ine liniile
de cot , astfel: alegem o culoare albastr
pentru afişarea liniilor, o grosime de 0.15
mm şi tipul de linie ISO dash dot = linie
punct sub ire.
In momentul în care desen m o
linie sau orice figur geometric , mai întâi select m layerul care va con ine acea linie /
figur geometric , apoi trecem la desenarea efectiv .
Dialogul de setare a layerelor este ilustrat în urm toarea fereastr :
9
10
Desenarea cu precizie.
Autocad utilizeaz un sistem de coordonate cartezian, tridimensional, punctele
fiind localizate în spa iul 3 D, specificându-se distan a la care se afl fa de originea unui
sistem de 3 axe perpendiculare între ele: X, Y, Z. In exemplul de mai jos sunt prezentate
doar dou axe, corespunz toare
desenului bidimensional. A treia
ax Z este orientat
perpendicular pe pagin .
Astfel, punctul A este definit
printr-o pereche de coordonate
m surate pe axele X şi Y: el se
g seşte, fa de originea
sistemului de axe, la 2 unit i pe
axa Y şi minus 3 unit i pe axa
X.
Dac dorim precizarea unui

punct în spa iul tridimensional,
trebuie afşat şi a treia
dimensiune, şi anume axa Z.
Astfel, punctul C ( 4, 6, 7 ) are
urm toarele coordonate:
4 unit i pe axa X
6 unit i pe axa Y
7 unit i pe axa Z
11
Crearea obiectelor elementare.
1. Bara de instrumente.
Bara de instrumente con ine:

line = linie
construct = linie ajut toare
multiline = multilinie
poligon = poligon
rectangle = dreptunghi
arc =arc de cerc
circle = cerc
spline = curb spline
ellipse = elips
ellipse arc = elips arc
insert block = inserarea unui bloc
make block = construc ia unui bloc
point = punct
hatch = haşur
region = region
text = text
erase = şterge
copy object = copiaz rotate = rotire break at point = rupe la
mirror = oglind scale = scalare un punct
offset = creeaz cercuri stretch = comrpimare break = rupe
concentrice, linii si lenghten = lungime chamfer = teşire
curbe paralele, trim = a t ia fillet = rotunjire
array = aranjare extend = extindere explode = explodeaz
move = mutare
2. Line.
Vom desena un contur poligonal introducând datele de la tastatur şi utilizând
coordonatele absolute. Fiecare comand este
finalizat de ap sarea tastei enter !
Scriem în linia de comand litera L sau cuvântul
line. Dialogul este în continuare urm torul:
Command: line
Specify first point: 0,0
Specify next point or [Undo]: 0,50
Specify next point or [Undo]: 50,50
Specify next point or [Close/Undo]: 50,0
Specify next point or [Close/Undo]: 0,0
obs.: la ultima comand Autocad ofer op iunile Specify next point or [Close/Undo]:
Specify next point, ne cere s specific m urm torul punct al conturului poligonal
Close, închide conturul poligonal
12
Undo, revenirea la ultima opera ie.
Dup cum se vede, se poate scrie litera c

în linia decomand , indicând programului s
execute închiderea conturului poligonal, în loc
de indicarea prin coordonate a punctului de
origine 0,0 din ultima linie de comand . Dac
au fost introduse corect coordonatele, ar trebui
s rezulte figura de mai sus, unde este indicat
prin s ge i şi sensul desen rii poligonului.
Introducerea coordonatelor relative se

face scriind simbolul @ în fa a coordonatelor,
ceea ce înseamn ca ele se refer la punctul
precedent. In exerci iul urm tor ar trebui s
ob ine i tot un dreptunghi:
Command: line
Specify first point: 50,50 - coordonate absolute
Specify next point or [Undo]: @100<0 - coordonate relative
Specify next point or [Undo]: @200<90 - coordonate relative
Specify next point or [Close/Undo]: @-100<0 - coordonate relative
Specify next point or [Close/Undo]: c
obs.: semnul < se utilizeaz pentru a preciza unghiul deplas rii.

Se foloseşte o metod şi mai uşoar , anume deplasarea cursorului mouseului pe
direc ia dorit , având activat modul ORTHO sau OTRACK şi se scrie direct distan a pân
la urm torul punct.
Pentru a desena un contur poligonal care con ine unghiuri diferite de 90 grade,
urm torul exerci iu este util. Caracterele înclinate sunt comentariile la linia de comand .
- scriu în linia de comand line
Command: line
- încep cu primul punct aflat la 80 mm distan fa de originea sistemului de axe, pe
ambele direc ii X şi Y, acestea fiind coordonate absolute
- distan a deplas rii 200 mm şi o înclinare de -30 grade
Specify next point or [Undo]: @200<-30
- merg cu 100 mm distan şi o înclinare de 0 grade, adic în dreapta
Specify next point or [Undo]: @100<0
- distan a deplas rii 300 mm sub un unghi de 90 grade, adic în sus
Specify next point or [Close/Undo]: @300<90
- distan a deplas rii -100 mm, adic spre stânga, înclinare 0 grade, adic orizontal
Specify next point or [Close/Undo]: @-100<0
- distan a deplas rii -200 mm, deci spre stânga, înclinare 30 grade, deci în jos
Specify next point or [Close/Undo]: @-200<30
- comanda close
13
Procesul de desenare al acestui contur poligonal poate fi reprezentat astfel:
Observa ie:
reamintim c ap sarea tastei enter reia comanda anerioar .
Modalit i de selectare a unui contur poligonal construit cu linii:

Selectarea se face trasând cu mouseul o diagonal pe ecran: click, deplasarea
mouseului pe diagonala, click din nou la sfârşit. Exista dou posibilit i de a trasa astfel
de diagonale sau dreptunghiuri de selectare:
- WINDOW: începând din stânga sus şi terminând în dreapta jos, selectând astfel
numai liniile sau obiectele care intr în întregime în spa iul ferestrei de selectare.
- CROSSING WINDOW: începând dreapta jos şi terminând în stânga sus,
selectând astfel liniile sau obiectele din care numai o por iune intr în spa iul
ferestrei de selectare.
Selectarea unui obiect este marcat de punctele de grip, acestea fiind mici dreptunghiuri
albastre aflate la capetele şi mijlocul liniei. In desenul urm tor, punctele de grip vor fi
reprezentate cu culoare gri, segmentele care intr în cadrul selec iei tot cu culoare gri, iar
segmentele care nu intr în cadrul selec iei vor fi reprezentate cu culoare neagr .
Astfel, la selectarea tip window, de la stânga la dreapta, vor fi cuprinse în cadrul
selec iei segmentele care intr în întregime în cadrul ferestrei de selectare, adic : 1-2 şi 1-
7; segmentele 2-3 şi 7-6 nu sunt incluse în selec ie, deoarece fereastra de selectare
cuprinde doar o por iune din acestea.
14
La selectarea de tip crossing window, de la dreapta la stânga, vor fi cuprinse în
cadrul selec iei segmentele incluse în intregime în fereastr , precum şi segmentele care
sunt doar atinse de fereastr , adic :
- segmente incluse în întregime: 2-3, 3-4, 4-5, 5-6.
- segmente ale c ror por iuni sunt atinse de selec ie: 1-2, 7-6.
Op iunile de selectare se pot introduce şi de la tastatur : se scrie: select objects, apoi

litera w pentru window sau litera c pentru crossing window.
3. Construct Line. Ray.
Linia ajut toare. Este folosit pentru desenarea cu precizie, pentru a alinia ulterior linii şi
obiecte la aceasta. Se deschide din bara de instrumente sau de la tastatur , caz în care
comand este urm toarea: xline
Command: xline
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: h - am specificat c doresc linie
orizontal ( horizontal )
Specify through point: - aici am dat click pentru a preciza c în acest punct construim
linie ajut toare
Linia de comand xline ofer urm toarele op iuni:

Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]:
H – orizontal
V – vertical
A – unghiular , la un anumit unghi
B – bisectoare
O – offset.
15
In dialogul ilustrat, am scris de la tastatur litera h, corespunz toare unei linii orizontale.
Dac pentru op iunile Vertical lucrurile sunt clare, pentru bisectoarea unui unghi, scriu
dupa promptul:
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: b
- scriu comanda pentru linie ajut toare:
Command: xline
- am specificat prin b ca doresc bisectoare
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: b
- programul îmi cere sa dau click sau s scriu coordonatele vârfului unghiului:
Specify angle vertex point:
- programul îmi cere sa dau click sau sa scriu
coordonatele punctului de început al unghiului
Specify angle start point:
- programul îmi cere sa dau click sau sa scriu
coordonatele punctului de început al unghiului
Specify angle end point:
Iat un exemplu pentru linie ajut toare trasat

sub un unghi de 45 de grade:
Command: xline
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]:
a
Enter angle of xline (0) or [Reference]: 45
Specify through point:
Linia de comand pentru op iunea offset:
- scriu comanda pentru line ajut toare:

Command: xline
- am scris op iunea o de la Offset:
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: o
- am specificat distan a la caredoresc s trasez linia ajut toare, 40 mm:
Specify offset distance or [Through] <Through>: 40
- programul îmi cere s selectez o linie: - am dat click pe linia fa de care doresc s
trasez o linie ajut toare la distan a de 40 mm
Select a line object
- programul îmi cere s precizez prin click de ce parte a liniei s construiasc o linie
ajut toare la distan a de 40 mm fa de aceasta.
Specify side to offset:
Comanda Ray traseaz linii ajut toare sub form de raze, plecând de la un centru
specificat pe desen.
Command: ray
16
Specify start point: 0,0 -specific pozi ia centrului
Specify through point: 0,100 - introduc coordonatele punctelor prin care trece raza
Specify through point: 100,100 - introduc
coordonatele punctelor prin care trece raza
Am exemplificat al turi construc ia unor

raze care trec prin punctele 1, 2, 3, ..., 12,
dpuse la 30 de grade una fa de cealalt .
4. Multiline.
Multilinia este format din dou sau
mai multe linii paralele, trasate ca singur
entitate. Comanda este mline în linia de
comand , sau din bara de instrumente.
Propriet ile multiliniei se seteaz
din meniul: modify – object – multiline,
sau tastând comanda mledit.
Tras m dou multilinii care se intersecteaz , ca în desenul al turat, şi dorim s
edit m punctele de intersec ie ale acestora.
Tastez: mledit. Apare fereastra în care vom alege o
variant de intersec ie. In continuare, dialogul din
linia de comand este urm torul:
Command: mledit
apare fereastra în care aleg a doua op iune de pe
prima coloan
Select first mline: click pe prima mline
Select second mline: click pe a 2-a mline
Dup editare, desenul

ar trebui s arate
astfel:
Se observ ca
punctele de intersec ie
au fost cur ate,
metoda fiind foarte
eficient în cazul
desen rii unor şosele
care se intersecteaz , spre exemplu.
Distan a între cele dou linii care formeaz multiline se stabileşte tot în prompt, în
dialogul de început alegând op iunea S de la scale; am ales o distan de 80 mm între
linii, distan a utilizat în cazul precedent fiind de 20 mm, cea pe care programul o
propune între paranteze: <20.00>:
Command: mline
Current settings: Justification = Top, Scale = 20.00, Style = STANDARD
17
Specify start point or [Justification/Scale/STyle]: s
Enter mline scale <20.00>: 80
5. Arc.
Trasarea unui arc de cerc se poate face in mai multe moduri: alegând din bara de
instrumente Arc, din meniul draw – arc, de unde am şi mai multe variante de arc, ori din
linia de comand , scriind comanda: arc.
Op iunile sunt:
- 3 points = 3 puncte. Este creat un arc care trece prin 3 puncte specificate de utilizator.
Primul punct ( click pe zona de desenare ) este considerat cel de început, al doilea este
punctul de sfârşit iar al treilea se poate afla între primele dou . Este metoda cea mai
utilizat .
- start, center. Trebuie s cunoaştem centrul arcului şi punctul de început al lui.Dac
unghiul la centru este trecut cu valoare pozitiv , arcul este desenat în sens invers
acelor de ceasornic, dac are valoare negativ , este desenat în sensul acelor de
ceasornic.
- start, end. Specific m punctele de început şi sfârşit al arcului, dup care specific m
modul în care va fi desenat arcul:
o printr-un unghi la centru
o printr-o direc ie
o o raz
o specificarea centrului
- center, start. Vom preciza mai întâi centrul arcului, apoi punctul lui de început. Pentru
a defini complet arcul, va trebui s mai specific m:
o unghiul la centru
o lungimea corzii arcului
o pozi ia punctului de sfârşit
-continue. Aceast op iune prestabilit este accesat prin tasta <enter>:
6. Circle.
Se alege instrumentul circle din bara de
instrumente, ori se tasteaz comanda
circle. Exist şi aici urm toarele op iuni:
- center. Se scriu coordonatele centrului

cercului sau se selecteaz un punct
existent care va fi folosit ca centru al
cercului, apoi promptul cere introdcerea
valorii unei raze a cercului. Dac dorim,
putem introduce valoarea diametrului,
alegând op iunea D, ca în dialogul
urm tor, unde tras m un cerc având
centrul la 250 mm de axa X şi 250 de axa
Y, cu un diametru de 150 mm:
Command: circle
18
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 250,250 - am specificat
pozi ia centrului cercului
Specify radius of circle or [Diameter]: d - am precizat c doresc definirea diametrului,
nu a razei
Specify diameter of circle: 150 - am trecut valoarea efecitv a razei cercului
obs.: dac doream s scriem valoarea razei, nu mai tastam litera d, ci l sam op iunea
implicit ” Specify radius of circle”, astfel:
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 250,250
Specify radius of circle or [Diameter]: 75
- 3P. “Metoda 3 puncte” ofer posibilitatea de a selecta sau a scrie coordonatele

celor 3 puncte care vor defini cercul.
- 2P. “Metoda 2 puncte” ofer posibilitatea de a defini cercul prin dou puncte
diametral opuse.
- TTR = tangent – tangent – radius. Metoda permite desenarea unui cerc selectând
dou linii, dou arce sau dou cercuri care vor fi tangente cu cercul, urmând apoi
s specific m raza cercului.
Exemplu de desenare a unui cerc prin metoda TTR, introducând de la tastatur litera t:
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: t
Specify point on object for first tangent of circle: - click pe prima linie de tangen
Specify point on object for second tangent of circle: : - click pe prima linie de tangen
Specify radius of circle: 40
Prin aceeaşi metod , se pot trasa mai multe

cercuri tangente la cele dou drepte,
cercuri cu diametre diferite:
19
Command: circle
Specify point on object for first tangent of circle:
Specify point on object for second tangent of circle:
Specify radius of circle <30.0000>: 50
Command: circle
Specify point on object for first tangent of circle:
Specify point on object for second tangent of circle:
Observ m în desenul din dreapta c cele 3 cercuri de diametre diferite sunt toate
tangente la cele dou drepte.
In linia de comand , atunci când trecem valoarea razei celui de-al doilea cerc,
observ m c Autocad a re inut valoarea precedent a razei in valoare de 50 mm; dac
ap sam tasta <enter> era introdus aceast valoare de 50 mm, dar am preferat o nou
valoare de 70 mm.
7. Polygon.
Dialogul afişat de Autocad la comanda Polygon este urm torul:
Command: polygon
Enter number of sides <4>: ne cere s specific m num rul de laturi, având implicit
op iunea nr. laturi = 4.
Instrumentul creeaz poligoane regulate, de laturi egale, în num r de 3 pân la
1024. Instrumentul se alege din bara de instrumente, ori scriind în linia de comand
polygon.
Dup alegerea num rului de laturi, sunt disponibile urm toarele op iuni:
- specify center of polygon or | edge | : specifica i centrul poligonului sau alege i cele
dou extremit i ale unei laturi.
- enter an option | inscribed in circle / circumscribed about circle | : dac în promptul
precedent am specificat centrul poligonului, aceasta este dialogul care va apare. Dac
alegem op iunea Inscribed = înscris, toate vârfurile poligonului se vor afla pe cerc, iar
dac alegem op iunea Circumscribed = circumscris, raza cercului va fi egal cu
distan a dintre centrul cercului şi mijloacele laturilor sale.
Iat dialogul pentru a crea un poligon cu 8 laturi, având centrul la câte 150 de mm
de originea sistemului de coordonate, înscris într-un cerc cu raza 200 mm.
Command: polygon
Enter number of sides <4>: 8 - am precizat num rul de laturi = 8
Specify center of polygon or [Edge]: 150,150 - am precizat centrul poligonului
20
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>: i - am ar tat c
doresc un poligon înscris în cerc
Specify radius of circle: 200 - am scris raza cercului în care poligonul este înscris.
Dialogul pentru a creea un cerc cu aceiaşi parametrii, dar prin definirea laturii poligonului
( edge ):
Command: polygon
Enter number of sides <4>: 8
Specify center of polygon or [Edge]: e - ar t c doresc s definesc edge = muchia
Specify first endpoint of edge: - click pentru a defini prima extremitate a laturii, sau
scriu coordonatele punctului care defineşte prima extremitate
Specify second endpoint of edge: - click pentru a defini a doua extremitate a laturii, sau
scriu coordonatele punctului care defineşte a doua extremitate
8. Ellipse.
Comanda “elips ” este accesibil din bara de instrumente, ori scriind în linia de
comand ellipse. Dialogul afişat de Autocad la comanda ellipse este urm torul:
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: specifica i extremitatea axei elipsei, sau
arc / centru.
Se pot utiliza urm toarele op iuni:
axis endpoint – extremitatea axei. Select m sau scriem coordonatele unui punct de
cap t al uneia din axe, dup care programul ne cere s specific m cel lalt cap t al axei.
center – centru. In aceasta variant , programul ne va cere s specific m centrul elipsei
prin sintaxa:
Command: ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: c – preciz m c dorim construirea
elipsei prin op iunea center
Specify center of ellipse: - specific m centrul elipsei
Exerci iu:
Construim elipsa care va trece prin punctele 1, 2, 3, 4.
Promptul va fi urm torul:
Command: ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: click pe punctul 1 pentru a defini primul
punct al axei principale
Specify other endpoint of axis: click pe punctul 2pentru a defini al doilea punct al axei
principale
Specify distance to other axis or [Rotation]: click pe punctul 3pentru a defini unul din
punctele axei secundare.
Desenul ar trebui s arate astfel:
21
9. Polyline.
Definirea no iunilor de linie şi polilinie.

Vom desena un contur poligonal în dou variante, cu comanda line şi cu comanda pline,
adic linie respectiv polilinie.

In desenul executat cu line, poligonul este format din 15 linii distincte. In cazul
unei selectii de tip croswindow, de la dreapta la stânga, din poligonul construit cu linii se
va selecta numai linia 10 – 9, aşa cum arat şi punctele de grip din desen. Acelaşi contur
poligonal construit prin polilinie, selectat în acelaşi mod, va selecta întregul contur
poligonal, aşa cum arat punctele de grip.
Polilinia ofer avantaje majore în compara ie cu linia, atunci când este vorba de
edit ri complexe, cum ar fi mutarea, copierea, ori opera iile de editare tridimensional ,
cum ar fi extrudarea, acestea se pot executa mult mai uşor.
Desenarea polilinei.
Se alege din bara de instrumente Polyline sau se scrie în prompt comanda pline.
Autocad ofer urm torul dialog:
22
Command: pline
Specify start point:
Current line-width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
Op iunile liniei de comand sunt:

Arc. Se face comutarea între segment şi arc de cerc
Close. Inchide conturul poligonal
Halfwidth. Jum tate de l ime: se va cere distan a dintre centrul poliliniei şi marginea
acesteia
Lenght. Se cere introducerea lungimii urm torului segment de polilinie, acesta fiind
desenat ( op iunea implicit ) sub acelaşi unghi ca şi segmentul precedent.
Undo. Anuleaz ultimul obiect desenat, fie acesta segment ori arc.
Width. Apare un prompt care va cere s specific m l imea segmentului urm tor. Putem
astfel desena un segment care s aibe l ime diferit în punctele de început şi sfârşit.
Specify start point / Specify next point. Promptul afişat va cere s preciz m punctul de
început al segmentului.
Dac alegem din op iunile [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width] varianta Arc, scriem

litera A şi apare promptul de desenare al unui arc de cerc:
Angle. Se cere unghiul la centru al arcului.
Center. Se cere pozi ia centrului arcului
Close. Inchide polilinia.
Direction. Se cere specificarea unei direc ii tangente la arc.
Halfwidth. Se cere jum tate din lungimea arcului.
Line. Continu polilinia prin desenarea în continuare a unei linii.
Radius. Cere raza arcului.
Second point. Se cere precizarea celui de-al doilea punct care defineşte un arc desenat
prin metoda 3 puncte.
Undo . Anuleaz ultimul obiect desenat, fie acesta segment ori arc.
Width. Se cere introducerea unei valori pentru l ime.
Specify Endpoint of Arc. Promptul cere punctul final al arcului de cerc curent.
Exerci iu:
Vom desena un contur de tip polilinie compus din segmente de dreapt şi arce de
cerc, plecând de la un dreptunghi ajut tor. Desenarea se va face în sensul: 1, 2, 3, 4.
Dialogul promptului va fi urm torul:
Command: pline – comanda pentru polilinie

Specify start point: -se cere precizarea punctului de start, click pe pct. 1
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: click pe punctul 2, am
desenat segmentul 1 - 2
23
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a – am specificat c
doresc s continui printr-un arc de cerc
Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: click pe
punctul 3, am desenat arcul 2 - 3
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: l – am
specificat c doresc s continui printr-un segment
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: click în punctul 4, am
desenat segmentul 3 - 4
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a – am specificat c
doresc s continui printr-un arc de cerc
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: c – am
scris litera C pentru închiderea poliliniei
Ambiguous response, please clarify... – programul îmi cere s precizez: CE de la CEnter
sau CL de la CLose, deoarece comanda este ambigu
CEnter or CLose? cl – am specificat CL de la CLose. Conturul poligonal este închis.
Selectarea poliliniei
compus din segmente de
dreapt şi arce de cerc este
eviden iat prin punctele de
grip, în cazul unei selec ii
tip crosswindow, ca cea din
desenul al turat.
10. Rectangle.
Comanda pentru desenarea unui dreptunghi este rectangle în prompt, sau se alege
instrumentul rectangle din bara de instrumente. Dialogul în prompt este:
Command:
RECTANGLE
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 0,100
Specify other corner point or [Dimensions]: -250,-200
24
Op iunile principale ale liniei de comand :
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width] sunt:
chamfer: teşitura col urilor, valoarea implicit este 0, deci col uri drepte;
fillet: rotunjirea col urilor dreptunghiului,
valoarea implicit este 0, deci col uri drepte;
In mod practic, dreptunghiul se poate
trasa foarte uşor tr gând cu mouseul o
diagonal în spa iul de lucru, diagonal
m rginit de col ul de sus – dreapta,
respectiv de col ul de jos – stânga.
Exemplu de desenare a unui
dreptunghi specificând coordonatele celor
dou col uri dispuse pe diagonal ( punctele
1 şi 2 ):
Command: _rectang
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 0,0 –
am specificat coordonatele primului col ( corner )
Specify other corner point or [Dimensions]: 100,180 - am specificat coordonatele
celui de-al doilea col
Sintaxa pentru desenarea dreptunghiului specificând întâi teşirea col urilor:
Command: rectangle
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: c –
chamfer, am ar tat c doresc teşirea col urilor
Specify first chamfer distance for rectangles <0.0000>: 5 – distan de teşire = 5
mm
Specify second chamfer distance for rectangles <5.0000>: 5 – a doua distan de
teşire = 5 mm
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 10,10 –
am specificat coordonatele primului col ( corner )
Specify other corner point or [Dimensions]: 420,150 180 - am specificat
coordonatele celui de-al doilea col
Obs.: în cele dou linii de dialog, sintaxa pentru construc ia unui dreptunghi apare în mod diferit,
ceea ce se observ studiind prima linie din prompt:
_rectang, dac am apelat rectangle din bara de instrumente
rectangle, dac am scris sintaxa direct în prompt
11. Donut.
Comanda pentru realizarea unei coroane circulare
este donut în linia de prompt, sau instrumentul donut din
bara de meniuri.
Command: donut
Specify inside diameter of donut <10.0000>: 50 - mi se cere
valoarea razei exterioare
Specify outside diameter of donut <20.0000>: 30 - mi se cere valoarea razei interioare
Specify center of donut or <exit>: 300,300 - mi se cere pozi ia centrului.
25
Instrumente de interogare şi investigare.
Distan a între dou puncte poate fi

m surat prin comanda dist scris în prompt,
ori se alege instumentul distance din meniul:
tools – customize – toolbars - sec iunea
commands, unde se alege în fereastra din
stânga tools, iar în fereastra din dreapta vor
apare iconurile pentru interogarile: distance,
area, region / mass proprieties. Instrumentele
pot fi aduse în zona de meniuri sau în linia de
afişare prin metoda “drag and drop”.
Instrumentele sunt disponibile şi din
meniul tools – inquiry. De asemenea, aceleaşi
instrumente de interogare sunt disponibile şi
din linia de comand :
Spre exemplu, pentru a m sura distan a dintre
dou extremit i ale unui segment, se scrie
comanda dist iar dialogul este urm torul:
Command: dist
Specify first point: click pe o extremitate a
segmentului de m surat
Specify second point: click pe a doua
extremitate a segmentului de m surat
Distance = 256.3732, Angle in XY Plane = 0,
Angle from XY Plane = 0
Delta X = 256.3732, Delta Y =
0.0000, Delta Z = 0.0000
Programul îmi spune c am

m surat distan a dintre
extremit ile unui segment
orizontal, egal cu 256.3732
mm. Segmentul este orizontal,
deoarece distan ele pe celelalte
axe Y şi Z sunt zero.
Obs.: trebuie activat op iunea

OSNAP pentru ca m surarea s
se fac cu precizie.
Intetogarea comenzii dist

pentru a afla distan a între dou
extremit i ale unui segment
înclinat duce la urm torul dialog:
26
Command: dist
Specify first point: Specify second point:
Distance = 280.9169, Angle in XY Plane = 330, Angle from XY Plane = 0
Delta X = 243.8273, Delta Y = -139.5083, Delta Z = 0.0000
observ m c în acest caz, distan a este diferit de zero şi pe axa Y.

Pentru a afla aria sau perimetrul: desen m un dreptunghi ( rectangle ) şi scriem în prompt
comanda: area:
Command: area
Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]:
Specify next corner point or press ENTER for total:
Specify next corner point or press ENTER for total:
Area = 0.0000, Perimeter = 666.9509
Aria este zero deoarece nu avem o suprafa ci un contur poligonal alc tuit din linii, nu
din polilinii. Chiar în acest caz, Autocad ne arat perimetrul. Puteam scrie direct
interogarea perimeter:
Command: perimeter
PERIMETER = 666.9509 (read only)
In cazul unei polilinii, aria poatefi calculat , programul Autocad ar tând în acelaşi timp şi
permietrul conturului poligonal:
Command: area
Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: o
Select objects:
Area = 28411.1821, Length = 692.5752
In cazul unui corp geometric, desenat în spa iul tridimensional, comanda massprop
relev urm toarele date, afişate într-o fereastr deshis în spa iul de lucru:
Command: massprop
Select objects: 1 found
Select objects:
---------------- SOLIDS ----------------
Mass: 2402594.0947
Volume: 2402594.0947
Bounding box: X: 59.1840 -- 348.2857
Y: 77.1110 -- 243.3220
Z: 0.0000 -- 50.0000
Centroid: X: 203.7349
Y: 160.2165
Z: 25.0000
27
Moments of inertia: X: 69206337505.2525
Y: 1.1846E+11
Z: 1.8366E+11
Products of inertia: XY: 78424729757.0773
YZ: 9623381248.0621
ZX: 12237304366.9118
Radii of gyration: X: 169.7199
Y: 222.0500
Z: 276.4858
Principal moments and X-Y-Z directions about centroid:
I: 6031732416.2891 along [1.0000 0.0000 0.0000]
J: 17234564452.6038 along [0.0000 1.0000 0.0000]
K: 22265215996.0938 along [0.0000 0.0000 1.0000]
Comanda de interogare locate point arat coordonatele unui punct în spa iu, fiind
disponibil şi din meniul tools – inquiry – ID Point; scriem în prompt literele id:
Command: '_id Specify point: X = 348.2857 Y = 243.3220 Z = 50.0000
Comanda list relev toate detaliile pentru un obiect.
Instrumente de editare: copiere, mutare.
Scalare.
Select m un obiect din spa iul de lucru şi scriem comanda scale:
Command: scale
Select objects: 1 found – aici am dat click pe dreptunghiul din spa iul de lucru.
Specify base point: - aici am specificat un col al dreptunghiului, fa de care s se
produc scalarea
Specify scale factor or [Reference]: 2 – am precizat factorul
de scalare = 2, deci am m rit obiectul de 2 ori.
Scalarea unui
obiect cu 135 %
va fi specificat
prin introducerea
unui factor = 1.35.
Comanda Stretch
permite
deformarea unui
obiect plan astfel:
click pe obiect, au ap rut punctele de grip albastre, click într-
unul din punctele de grip, acesta devine de culoare roşie, în continuare click dreapta în
28
acelaşi punct roşu, de unde alegem stretch şi putem acum muta punctul în orice alt loc.
Dac înainte de a realiza mutarea efectiv mai facem a treia oar click dreapta în acelaşi
punct roşu şi alegem copy, aceasta va permite copierea obiectului deformat.
Stretch permite repozi ionarea unui punct de prindere selectat: dac acest punct
se afl la intersec ia a dou linii, ambele linii vor fi deformate pân în noua pozi ie a
punctului respectiv.
Mutarea, copierea şi rotirea

obiectelor.
Comanda de move, copy sau
rotate presupune c , dup ce
obiectele au fost selectate, se
va specifica un punct de baz
fa de care acestea s fie
mutate, copiate ori rotite:
specify base point.
Dialogul pentru rotirea unui
dreptunghi în jurul unui col ,
cu 45 grade, în sens antiorar:
Command: rotate
Current positive angle in
UCS:
ANGDIR=counterclockwise
ANGBASE=0
Select objects: 1 found – aici am dact click pe dreptunghi
Specify base point: - aici am selectat unul din col urile dreptunghiului
Specify rotation angle or [Reference]: 45 – unghiul de rotire de 45 grade
Comanda rotate, la fel ca şi mirror, permite rotirea sau oglindirea obiectelor fa de o

linie ancorat în punctul de prindere selectat.
Dialogul pentru comanda move a aceluaşi dreptunghi:
Command: move
Select objects: 1 found – aici am dat click pe dreptunghi
Select objects:
Specify base point or displacement: aici am selectat unul din col urile dreptunghiului
Specify second point of displacement or
<use first point as displacement>: 0,250 - aici am precizat coordonatele punctului în care
vom muta dreptunghiul
Duplicarea obiectelor.
In func ie de necesit i, putem utiliza una din comenzile: copy, offset, array.
29
Copy: comanda permite copierea unui obiect. Dup selectarea obiectului, promptul ne va
cere s preciz m punctul de baz al deplas rii ( base point ) şi al doilea punct, în care
vom copia obiectul. Comanda copy func ioneaz le fel ca şi comanda move.
Offset: comanda ne permite realizarea unei copii a
obiectului selectat, copie decalat fa de o ax , un obiect
sau la o distan precizat în prompt.
Iata promptul pentru comanda offset care va duplica un
dreptunghi la distan a de 10 mm fa de original:
Command: offset
Specify offset distance or [Through] <10.0000>: -am
specificat distan a de 10 mm
Select object to offset or <exit>: - am selectat
dreptunghiul c ruia îi aplic offset
Specify point on side to offset: - am selectat exteriorul
dreptunghiului, pentru a ar ta programului c doresc
duplicarea la 10 mm în afara dreptunghiului
Select object to offset or <exit>:
Optiunea Through: ( prin ) se refer la duplicarea

deptunghiului selectând dou puncte prin care s treac clona acestuia.
Comanda offset va avea urm toarele rezultate:
exemplu –
obiectul
obiectul duplicat lungimi de arc
original
diferite:
arcul rezultant va avea acelaşi unghi la centru ca şi
arc
cel original, dar lungimea sa va fi diferit
cercul rezultant va avea acelaşi unghi la centru ca
cerc sau elips şi cel original, dar raza sa va fi diferit ; în cazul
elipsei, elementele diferite vor fi lungimile axelor
linie copia va fi exact ca şi originalul
Comanda mirror.
Cu ajutorul acestei comenzi se creeaz o
imagine “ în oglind “ a obiectului
original. Comanda este accesibil şi ea din
meniul Modify, ori de la tastatur scriind
mirror.
Exemplu de utilizare a comenzii mirror
pentru duplicarea unui obiect fa de axa
reprezentat de punctele 1 - 2:
Command: mirror
30
Select objects: Specify opposite corner: 4 found – am selectat cele 4 obiecte din care este
format desenul
Select objects:
Specify first point of mirror line: - am dat click pe punctul 1, una din extremit ile
segmentului fa de care se execut comanda mirror
Specify second point of mirror line: - am dat click pe punctul 2, una din extremit ile
segmentului fa de care se execut comanda mirror
Delete source objects? [Yes/No] <N>: - programul îmi cere s specific dac doresc
ştergerea obiectului original sau nu, op iunea implicit fiind <N>, adic “nu”.
Comanda array.
Realizeaz aranjamente ale
copiilor unui obiect, pe linii,
coloane sau dispuse circular.
Comanda este disponibil tot din
meniul Modify, ori scriind array
în prompt.
Dup tastarea comenzii
array se deschide o fereastr de
dialog în care avem dou prime
posibilit i: aranjare rectangular
( rectangular array ), ori aranjare
circular ( polar array ). In func ie
de aceast prim alegere, se vor
deschide urm toarele dou op iuni.
rectangular array:
rows: num rul de rânduri pe care
se face aranjarea matricii
compus din clone ale obiectului
original
columns: num rul de coloane pe
care se face aranjarea matricii
compus din clone ale obiectului
original
row offset: distan a dintre
rândurile matricii
column offset: distan a dintre
rândurile matricii
angle of array: unghiul sub care
se aşeaz matricea
polar array:
center point: centrul cercului pe care vor fi dispuse obiectele clonate
total number of items: num rul total de elemente clonate din obiectul original, care vor
fi dispuse de-a lungul cercului
31
angle between items: unghiul dintre elementele clonate
angle to fitt: unghiul sub care se va face umplerea cu obiectele clonate; dac unghiul este
360 grade, obiectele vor fi distribuite de-a lungul unui cerc complet.
Ambele op iuni au un instrument de selectare a obiectului original, numit select objects.

Tehnologia de
lucru este urm toarea:
se completeaz câmpurile
care definesc aranjarea (
nr. colane, rânduri,
distan a între ele, etc ),
apoi click pe select
objects, fereastra de
dialog dispare, se
selecteaz obiectul
original, se apas tasta
<enter>, fereastra de
dialog reapare, de aceast
dat având op iunea OK
activat , click pe OK şi
aranjarea este realizat .
Iat un exemplu de aranjare a unui dreptunghi de laturi 42.3917 / 33.2531 mm,
aranjare rectangular ( sub form de matrice ), având 6 rânduri, 8 coloane, distan a între
rânduri = 60 mm iar cea între coloane = 80 mm.
Iat un exemplu de aranjare a aceluaşi dreptunghi pe o cale circular , în num r de

12 clone. De precizat c la aranjarea
circular tip polar array, pozi ia centrului
se poate preciza introducând de la
tastatur coordonatele sale, sau cu
ajutorul instrumentului pick = culege,
aflat în dreapta c su elor de coordonate,
se selecteaz centrul. Este util activarea
op iunii osnap.
Inainte de încheierea dialogului

de setare a parametrilor aranj rii, ultima
interogare pe care Autocad o execut
este de a afla dac dorim s rotim
elementele aranjate. Op iunea implicit
este <Y>, adic da, iar în cazul în care
nu dorim rotirea fa de centrul aranj rii,
scriem litera N. In versiunile mai noi, chiar fereastra de dialog are aceast op iune: “
rotate items as copy ”, chiar la baza ferestrei.
Chamfer.
32
Comanda realizeaz teşirea col urilor unui dreptunghi sau a dou linii care au un unghi
oarecare între ele. Instrumentul se alege din bara de instrumente, iar comanda în prompt
este chamfer, ilustrat de urm torul dialog, în cazul teşirii între dou segmente de dreapt ,
cu o valoare a teşirii de 10 mm pentru ambele laturi:
Command: chamfer
(TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 10.0000, Dist2 = 10.0000
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: - am selectat prima linie
Select second line: - am selectat a doua linie
Teşitura se defineşte prin urm torii parametrii:
- distance: alegând aceast op iune din prompt, definim teşitura prin cele dou
distan e, m surate de-a lungul celor dou linii care urmeaz a fi teşite; distan ele sunt
m surate din punctul de intersec ie a celor dou drepte, chiar daca intersec ia nu se
realizeaz efectiv, ci este fictiv ( intersec ia este în afara spa iului de lucru ).
- angle: alegând aceast op iune din prompt, definim teşitura prin unghiul format de
teşitur .
Iat dialogul pentru teşirea a dou drepte, cu distan ele de 20 şi 40 mm :

Command: chamfer
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: d – am definit op iunea
distance
Specify first chamfer distance <10.0000>: 20 – am specificat prima distan de teşire
Specify second chamfer distance <20.0000>: 40 – am specificat a doua distan de teşire
Iat dialogul pentru teşirea a dou drepte, cu unghiul de 25 de grade:

Command: chamfer
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: a
33
Specify chamfer length on the first line <20.0000>: - ne cere s specific m lungimea
teşiturii pentru prima linie
Specify chamfer angle from the first line <0>: 25 – în loc de lungimea teşiturii pentru a
doua linie, am introdus unghiul de 25 de grade
In cazul unui polyline, se alege op iunea P din prompt:
Command: chamfer
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: p
Select 2D polyline: am selectat polilinia bidimensional
9 lines were chamfered
Teşirea cu op iunea polyline se alege atunci când dorim s teşim în mod egal toate
col urile unei polilinii.
Fillet.
Comanda permite rotunjirea col urilor prin creerea unei racord ri, sub form de
arc de cerc. Prima op iune asupra c reia suntem interoga i este radius = raza racord rii.
Racordarea a dou segmente sub un unghi de 60 de grade duce la urm torul
dialog în prompt:
Command: fillet
Current settings: Mode = TRIM, Radius = 10.0000 - am ales raza racord rii
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r – am ales op iunea radius
Specify fillet radius <10.0000>: 60 – am introdus valoarea racord rii
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: - am selectat prima linie
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]:
Select second object: - am selectat a doua linie
34
In cazul în care racord m obiecte deschise ( un obiect “deschis” este orice obiect
care nu este cerc, dreptunghi, etc. ) , acestea vor fi retezate sau extinse, dup caz, astfel
încât s arcul de racordare s fie corect desenat. Dac nu dorim retezarea obiectelor
ini iale, select m op iunea trim şi o set m în modul NoTrim. Op iunea exist de altfel şi
în cadrul comenzii chamfer.
Iat dialogul promptului în aceast situa ie:
Command: fillet
Current settings: Mode = TRIM, Radius = 10.0000
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: t
Enter Trim mode option [Trim/No trim] <Trim>: n
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r – doresc s specific raza
Specify fillet radius <10.0000>: 50 – specific valoarea razei
Select second object:
Exist situa ii în care dorim s p str m intacte capetele segmentelor care au fost teşite
( chamfer ) sau racordate ( fillet ).
Comanda Trim.
Este permis retezarea segmentelor care se intersecteaz . Comanda de la prompt este

trim, iar Autocad afişeaz urm torul dialog:
35
Command: trim
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select cutting edges ...
Select objects: Specify opposite corner: 2 found – am selectat ambele dreptunghiuri din
spa iul de lucru
Select objects:
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: - click pe segmentul
care urmeaz a fi retezat ( trim )
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: click pe segmentul
Comanda trim este accesibil din meniul Modify, ori din linia de comand . Linia din
prompt: “Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]” are
urm toarele op iuni:
- Project: precizeaz proiec ia în care se aplic opera ia
de triming
- Edge: aici exist variantele “extend” şi “no extend”:
- extend: linia 2 nu atinge linia 1, opera ia de
retezare ( triming ) nu se poate
efectua deoarece liniile nu se
intersecteaz , şi vom extinde linia 2 pe
traiectoria sa fireasc , pân va intersecta linia 1
- no extend: nu se extinde linia 2.
Iat promptul pentru varianta de extindere a unei linii care nu

intersecteaz alt linie în timpul opera iei de retezare ( trim ):
Command: trim
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select cutting edges ...
Select objects: Specify opposite corner: 3 found
Select objects:
Select object to trim or shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]: e
Enter an implied edge extension mode [Extend/No extend] <No extend>: e
Exerci iu:
Iat promptul pentru o aplica ie în care a fost desenat un dreptunghi şi am aplicat
comenzile mirror, fillet, chamfer:
Command: rectangle – am desenat un dreptunghi, f r s m sor dimensiunile sale

Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: - click pe ecran
Specify other corner point or [Dimensions]: - click pe ecran
36
Command: fillet – comanda de racordare a colturilor dreptunghiului
Current settings: Mode = NOTRIM, Radius = 10.0000
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: t – aleg setarea op iunii trim
Enter Trim mode option [Trim/No trim] <No trim>: t – setez trim ca activ
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r – aleg setarea razei
Specify fillet radius <10.0000>: 25 – precizez raza
Command: chamfer
(TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 10.0000, Dist2 =
10.0000
Select first line or
[Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: t – aleg setarea
op iunii trim
Enter Trim mode option [Trim/No trim] <Trim>: t – setez
trim ca activ
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: d – aleg setarea distan ei
Specify first chamfer distance <10.0000>: 30 – precizez distan a
Specify second chamfer distance <30.0000>: - a doua distan implicit egal cu prima
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:
Select second line:
Select second line:
Command: line
Specify first point:
Specify next point or [Undo]: <Ortho on> - activez modul ortho
Command: mirror
Select objects: - selectez dreptunghiul de sus
Specify first point of mirror line: - precizez primul punct al liniei de oglindire
Specify second point of mirror line: - precizez al doilea punct al liniei de oglindire
Delete source objects? [Yes/No] <N>: - nu şterg obiectul surs
Comanda Hatch.
Haşurarea ( hatch ) se aplic de regul unui contur poligonal închis, instrumentul
este disponibil în bara de instrumente vertical , din meniul draw - hatch sau în prompt,
unde scriem comanda hatch. Dac haşur m prin comanda hatch scris în prompt va
trebui s definim parametrii haşurii tot în linia de comand , dar dac se face accesarea
comenzii din bara de instrumente, aceasta duce la deschiderea unei ferestre de dialog în
care definim parametrii haşurii astfel.
subcapitolul quick:
type: tipul haşurii, de aici vom alege o haşur predefinit , sau una definit de utilizator;
pattern: sub standardul ANSI sunt definite principalele tipuri de haşuri, de unde alegem
una caracteristic materialului;
swatch: previzualizeaz tipul haşurii selectate;
37
angle:definim unghiul haşurii
scale:definim scara haşurii
Dup setarea
parametrilor cot rii din
coloana din stânga a ferestrei
de dialog, din quickmode
sau advancedmode, trecem
la selectarea obiectelor
(selectorul “select objects” )
sau a punctelor ( selectorul
“pick points” ) care vor
defini zona de haşurare, ori
putem folosi o comand
similar cu “match
proprieties”, care comand
“moştenirea” tuturor
propriet ilor haşurii de la un
obiect deja haşurat ( inherit
proprieties ). Se apas deci
pe unul din selectoare, fereastra de dialog dispare permi ându-
ne s select m obiectul supus haşur rii, ap s m tasta <enter>,
reapare aceeaşi fereastr de dialog, în care este acum activat
butonul OK, pe care ap s m.
Obs.: pentru a activa comanda de haşurare din prompt,
în loc de hatch vom scrie comanda bhatch. dac zona de
haşurare nu este o polilinie, ci un contur alc tuit dintr-o
succesiune de linii, trebuies selectate toate liniile conturului.
Selectorul pick points se refer la alegerea unui punct din
interiorul unui contur poligonal închis. Se observ c am
definit, în desenul al turat, o haşur pentru metale,
corespunzatoare standardului ANSI 31, cu o grosime de linie
mai mic decât a liniilor de contur exterior şi interior.
38
Object Properties.
Caseta Object Properties ( propriet ile obiectului ) ofer informa ii asupra
propriet ilor unui obiect, fiind în acelaşi timp şi un instrument de editare a acestora. Ea
poate fi accesat din meniul tools – proprieties, ori selectând un obiect din spa iul de
lucru şi dând click dreapta, apare fereastra de dialog a propriet ilor acelui obiect.
Propriet ile care pot fi

vizualizate / modificate
sunt: layerul (stratul),
culoarea, grosimea liniei,
tipul liniei.
Dac ştim numele numele

exact al op iunii pe care
dorim s o modific m,
apel m la sortarea
alfabetic , dac nu, apel m
la sortarea pe categorii –
cathegorized, cea implicit
de altfel.
In func ie de obiectele
selectate înainte de a da
click dreapta pentru a
deschide fereastra de
dialog Properties, se vor
afişa şi propriet ile
comune obiectelor
selectate. Astfel, dac am
selectat dou cercuri, vom
putea modifica razele lor,
dar dac am selectat un
cerc şi un dreptunghi, nu
vom putea edita raza
cercului, fiind nevoie s îl select m
separat, afişând fereastra de propriet i
numai pentru el. Vom putea îns edita
propriet ile comune celor dou obiecte,
cum ar fi grosimea sau tipul liniei
utilizate. Un exemplu de editare al
culorii obiectului selectat: în lista
39
derulant corespunz toare culorii, click pe s geat şi apar op iunile de culoare.
Un instrument foarte util este Match Proprieties, similar oarecum cu cel din
editorul de texte Word din suita Microsoft Office. Se alege din meniul Modify sau se
scrie în linia de comand sintaxa MATCHPROP. Instrumentul copiaz propriet ile unui
obiect numit obiect surs , pentru a modifica propriet ile obiect numit obiect destina ie,
obiect c ruia i se vor atribui aceiaşi paramterii.
Dialogul promptului este urm torul, în cazul oper rii cu dou dreptunghiuri cu
grosimi de linie diferit :
Command: matchprop
Select source object: - am selectat obiectul surs
Current active settings: Color Layer Ltype Ltscale Lineweight Thickness
PlotStyle Text Dim Hatch
Select destination object(s) or [Settings]: : - am selectat obiectul destina ie
Op iunile liniei de comand sunt urm toarele: Color Layer Ltype Ltscale Lineweight
Thickness. Dac în prompt scriu litera s, solicit programului s afişeze fereastra de
dialog Settings, care are urm toarele op iuni:
Command: matchprop
Select source object:
Current active settings: Color Layer Ltype Ltscale Lineweight Thickness
PlotStyle Text Dim Hatch
Select destination object(s) or [Settings]: s
Current active settings: Color
Layer Ltype Text Dim Hatch
Dup ce am tastat litera s şi a

ap rut fereatsra de dialog Property
Settings, în interiorul ei am bifat
op iunile: color, layer, linetype,
dimension, text, hatch, precizând
c acestea sunt propriet ile pe care
doresc s le atribui obiectului
destina ie. Imediat, promptul
Autocad ne confirm aceste
op iuni prin linina de comand :
Current active settings: Color

Layer Ltype Ltscale Lineweight
Thickness.
Comanda Quickselect.
In situa ia în care un desen este extrem de complex, alc tuit din foarte multe obiecte
având propriet i diferite, selectarea unuia din aceste obiecte poate deveni o sarcin
40
extrem de complex . Caseta
de selectare Quickselect este
un instrument extrem de
pre ios. Este accesibil în
linia de comand prin sintaxa
qselect, sau meniul din
meniul Tools – Quick Select.
Command: qselect
Imediat dup ce am scris în

prompt qselect, se deschide o
fereastr de dialog care este
alc tuit din:
apply to: filtrarea se aplic

întregului desen sau doar unui
obiect care va fi selectat cu
instrumentul din dreapta
textului “entire drawing”
object type: tipul obiectului,
unde apare “polyline” dac
am selectat un dreptunghi,
spre exemplu, ori de unde pot
alege între line, polyline, etc.
proprieties: este fereastra
principal de filtrare a
obiectelor c utate / selectate,
având câteva filtre de sortare: culoare, strat, tip de linie, grosimea liniei, etc.
Editarea imaginilor de tip bitmap.

In Autocad se pot importa şi edita imagini. In
general, imaginile sunt de dou tipuri: “vectoriale” şi
“bitmap”. Imaginile de tip bitmap sau raster sunt
fotografiile obişnuite, care au o rezolu ie de afişare la
scara normal , dar care se modific dac m rim foarte
mult imaginea. In exemplul al turat, litera din stânga
este în format vectorial, iar cea din dreapta în format bitmap. La m rirea de câteva ori, se
observ clar diferen ele dintre cele dou formate. Imaginile de tip vectorial, cum sunt cele
rezultate dintr-un desen Autocad cu extensia *.dwg, pot fi m rite oricât de mult,
pastrându-şi rezolu ia de afişare / tip rire.
In Autocad se pot importa şi imagini de tip bitmap, pentru utlizarea lor ca
referin a desenului.
Comanda din meniul Insert – raster image duce la apari ia unei ferestre de
dialog în care ni se cere s specific m calea spre documentul care va fi inserat. Vom
41
insera imaginea “acadsig.jpg” aflat în C:\Progam Files\Autocad 20xx. Dup ce am
specificat calea şi numele imaginii, se deschide o alt fereastr în care vom putea defini:
Bif m c su ele
“specify on screen” din
dreptul op iunilor
“insertion point” –
punct de inserare şi
“scale” – scar , caz în
care definim punctul de
inserare şi scara direct
în spa iul de lucru, dând
click cu mouseul pentru
a specifica punctul de
inserare şi tr gând de
mouse pentru a trasa
diagonala care defineşte m rimea fotografiei importate. O alt op iune este debifarea
acestor c su e şi definirea cu precizie a parametrilor punctului de inserare în coordonate (
pe axele X, Y, Z ), a sc rii şi a unghiului de rota ie.
Obs.: comanda de import este posibil şi din prompt cu sintaxa: _imageattach.
Odat imaginea importat , exist urm toarele op iuni de editare a acesteia.
Iat dialogul pentru comanda imageclip, care permite t ierea unei zone din imagine:
Command: _imageattach – am importat fotografia

Command:
IMAGEATTACH
Specify insertion point <0,0>: - am precizat parametrii de import
Base image size: Width: 1.000000, Height: 1.837500, Millimeters
Specify scale factor <1>: am precizat parametrii de import
Specify rotation angle <0>: am precizat parametrii de import
Command: imageclip - am specificat c doresc decuparea imaginii
Select image to clip: - programul îmi cere s selectez imaginea dorit
Enter image clipping option [ON/OFF/Delete/New boundary] <New>: - op iunile pentru
boundary = limit , grani , margine, unde am ales new = noua limit
Enter clipping type [Polygonal/Rectangular] <Rectangular>: r – tipul de selec ie pentru
noile marginim am ales rectangular = dreptunghiular
Specify first corner point: Specify opposite corner point: - am specificat cu mouse-ul pe
ecran diagonala care defineşte noile limite ale imaginii.
Comanda imageadjust
permite ajustarea
contrastului, a str lucirii şi
a opacit ii:
brightness: str lucire
contrast: contrast
fade: transparen
42
A treia comand pentru editarea imaginilor este transparency, parametru care
controleaz transparen a imaginii importate: uneori este util s putem vedea obiectele
aflate pe straturi sub stratul imaginii.
In cazul în care avem foarte multe imagini, afişarea acestora poate încetini
sistemul de calcul, situa ie în care vom apela la controlul afis rii imaginii prin comanda:
imagequality, care are dou variabile:
high – calitate înalt a afişarii,
draft – calitate redus a afiş rii.
Obs.: De men ionat c op iunea draft afecteaz numai afişarea imaginii în spa iul
de lucru, nu şi calitatea tip rii acesteia.
Command: imagequality
Enter image quality setting [High/Draft] <High>: d - am ales op iunea draft.
Modificarea obiectelor: alungire, scurtare.

Prin comanda lenghten din prompt sau aceeaşi comand din meniul modify -
lenghten, orice obiect poate fi alungit sau scurtat. Comanda se aplic obiectelor deschise,
de tip linie sau arc de cerc.
Op iunile promptului de comand sunt:
select object: este promptul ini ial, implic selectarea obiectului
delta: alegând aceast op iune, ni se cere s specific m cu ce valoare va fi alungit sau
scurtat obiectul; o valoare negativ implic scurtare, iar una pozitiv implic alungire.
percent: alegând aceast op iune, ni se cere s specific m procentul cu care obiectul va
fi scurtat sau alungit: 120% înseamn alungirea obiectului cu 20% iar 70% înseamn
scurtarea obiectului cu 30%.
total: se specific lungimea total la care trebuie ajuns dup editare
dynamic: tragerea cu mouse-ul pân în pozi ia / lungimea dorit
Iat variantele de dialog din prompt pentru op iunile comenzii lenghten, variante
de dialog care pot constitui un foarte bun exemplu referitor la modalitatea de dialog prin
intermediul promptului de comand . In acest exemplu vom ar ta şi cum se comport
programul Autocad în situa ia introducerii unei comenzii ambigue, care las loc unei
duble interpret ri:
delta:
Command: lengthen
Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: d - am introdus în mod inten ionat
o comand ambigu , deoarece trebuia s scriu DE sau DY
Ambiguous response, please clarify... – programul îmi cere s clarific aceasta
DElta or DYnamic? de
Enter delta length or [Angle] <0.0000>: 10
Select an object to change or [Undo]:
percent:
Command: lengthen
Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: p
Enter percentage length <100.0000>: 140 -am scris procentul alungirii
43
total:
Command: _lengthen
Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: t
Specify total length or [Angle] <1.0000)>: 80
dynamic:
Command:
LENGTHEN
Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: dy
Specify new end point:
Comenzi de text şi cotare.
Crearea şi editarea textului.
Comanda text în prompt duce la dialogul urm tor:
Command: text - am scris comanda text

Current text style: "Standard" Text height: 2.5000 - autocad îmi arat c tipul textului
implicit este “standard”, cu în l imea de 2.5 mm
Specify start point of text or [Justify/Style]: j - ni se cere s specific m dac dorim
precizarea încadr rii textului ( justify ) ori stilul textului ( style )
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]: c
– op iunile de aliniere a textului
Specify center point of text: - se cere specificarea centrului textului, click pe spa iul de
lucru
Specify height <2.5000>: 8 – am modificat în l imea implicit a textului
Specify rotation angle of text <0>: - am specificat unghiul de rota ie 0
Enter text: autocad - am scris textul
Op iunile liniei de comand :

Enter an option
[Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]: se refer la
aliniera prestabilit a textului şi sunt urm toarele:
TC = top center, central sus
TR = top right, sus dreapta
ML = middle left, mijloc stânga
MC = middle center, mijloc central
MR = middle right, mijloc dreapta
BL = bottom left, jos stânga
BR = bottom right, jos dreapta
44
O alt op iune similar este comanda dtext, unde g sim aceleaşi op iuni de alniere:
Command: dtext
Current text style: "Standard" Text height: 8.0000
Specify start point of text or [Justify/Style]: j
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]: c
Specify center point of text:
Specify height <8.0000>: 12
Specify rotation angle of text <0>:
Enter text: comanda DTEXT
Comanda mtext ( multiline text )duce la afişarea unei ferestre de dialog în care se pot
seta mult mai intuitiv to i parametrii textului: fontul folosit, m rimea textului, încadrarea
( justification ), etc.
Cotarea.
Bara de instrumente
pentru cotare se
afişeaz dând click
dreapta pe oricare zon din bara de instrumente
şi alegând de acolo dimension.
Cotarea elementar a unui dreptunghi:
din bara de instrumente a cot rii alegem primul
instrument, linear dimension sau cotare liniar
– dac l s m o clip mouse-ul pe instrumentul
respectiv, va apare aşa numitul “tooltip” sau
indicator de instrumente, care ne va ar ta
denumirea acelui instrument. Cu instrumentul
linear dimension selectat, click într-unul din
col urile dreptunghiului, apoi click în al doilea
45
col aflat pe aceeaşi orizontal . Apare astfel o linie de cot care poate fi deplasat pe
ecran pân în zona în care dorim, la o distan dorit fa de linia de contur, zon în care
cu un ultim click am aşezat linia de cot şi liniile ajut toare.
Odat cotat dimensiunea respectiv , avem posibilitatea de a edita textul ( cota ),
s ge ile, etc.: click dreapta pe cot şi alegem proprieties, se deschide o fereastr de
dialog în care putem seta orice parametru al cot rii:
Astfel, în fereastra de propriet i din dreapta, am modificat arrow size = m rimea s ge ii

de la extremit ile liniei de cot la valoarea 8, şi text height = în l imea textului la 12.
Un exemplu de cotare pentru o pies de

complexitate medie:
Pentru cotele liniare am utilizat

instrumentul linear dimension = cotare
liniar , primul din bara de instrumente de
cotare: click în punctul 1, apoi click în punctul

2, dup care tragem cu mouse-ul în sus pân în
46
pozi ia 3 şi, cu al treilea click am definitivat cotarea liniar a dimensiunii 292,65 mm.
Pentru cotele razelor am utilizat instrumentul radius dimension = cotarea razei,
al patrulea din bara de instrumente de cotare: click pe circumferin a arcului, apoi al doilea
click stabileşte pozi ia cotei în interiorul conturului.
Pentru cotarea cercului am folosit instrumentul diameter dimension = cotarea
diamterului, al cincilea din bara de instrumente de cotare.
Este suficient s edit m stilul unei singure cote, stabilind dimensiunile s ge ilor,
dimensiunea cotei, etc., apoi dup ce am trasat toate cotele desenului, select m cota
editat şi ap s m butonul match proprieties, apoi click pe fiecare din cotele pe care le
dorim editate în aceeşi manier .
Alte modalit ti de cotare se refer la cotarea unghiular = angular dimension, la
cotarea în lan = continue dimension ori la linia de indica ie = quick leader.
Cote tolerate. Inscrierea tolerantelor pe desen.

In meniul dimension sau in bara de instrumente de cotare, g sim caseta
tolerance. In caseta de dialog dimension style se pot specifica valorile toleran elor.
47
Selectând op iunea tolerance, se deschide o fereastr de dialog numit geometric
tolerance, care duce la alegerea unor op iuni legate de:
symbol: simbolul toleran ei; dac d m

un click pe p tratul negru denumit
Sym, se va deschide fereastra de
dialog Symbol, de unde vom alege
simbolul câmpului de toleran .
Urm torul câmp este destinat scrierii
valorii toleran ei.
tolerance 2: a doua toleran
Definirea stilurilor de cotare.
In loc s modific m permanent cotele dintr-un desen sau din desene succesive,
este foarte comod şi mai ales productiv s definim un stil de cotare, stabilind scara cotei,
fontul ales, m rimea s ge ilor, culoarea, etc. Comanda pentru particularizarea şi definirea
stilurilor de cotare este ddim. Imediat dup aceast comand , se deschide fereastra de
dialog numit dimension style manager.
48
Dup deschiderea casetei dimension style manager, click pe butonul modify
pentru a modifica stilul curent, ori click pe butonul new pentru a edita un stil nou, ceea
ce duce la deschiderea unei alte ferestre de dialog numit modify dimension style, caset
în care se poate modifica separat fiecare parametru al cot rii. Astfel, apar capitolele:
- lines and arrows: se editeaz culoarea liniilor şi s ge ilor, liniilor de cot şi liniilor
ajut toare. Lineweight înseamn grosimea liniei, poate cel mai important parametru.
Are subcapitolele:
- dimension lines se refer la linia de cot
- extension lines se refer la liniile ajut toare
extend beyond dimension lines: cu ce valoare dep şeşte linia de cot
- arrowheads se refer la s ge i
- text: set rile pentru cote pot modifica m rimea textului, culoarea, aşezarea vertical sau
orizontal , se poate trasa un chenar în jurul textului (op iunea “draw frame arround text”),
alinierea orizontal , standard sau de-a lungul liniei de cot (op iunea “aligned with
dimension line” )
- text height controleaz principalul parametru al cotei, dimensiunea sa
- fit: controleaz modul în care textul este încadrat în situa ia în care cota nu încape între
liniile ajut toare. Op iunea “either the text or the arrows, whichever fits best” = textul
sau s ge ile, care se potriveşte mai bine, este de multe ori cea mai bun , întrucât
permite programului s decid singur metoda optim .
- primary units: unit i de m sur primare
- alternate units: unit i de m sur alternative, în situa ia în care pe acelaşi desen avem
cote metrice şi arhitecturale, spre exemplu.
- tolerances: toleran e. Acestea pot fi ataşate la sfârşitul cotei:
- none – nici o toleran nu apare în cadrul cotelor
- symmetrical – plaja de toleran are o abatere superioar şi una inferioar ,
egale
- deviation - – plaja de toleran are o abatere superioar şi una inferioar ,
diferite
- limits – toleran a înlocuieşte complet valoarea cotei.
Comenzi de editare rapid :

Comanda ddedit modific adnot rile de pe desen.
Comanda dimtedit modific aşezarea tetxului cotei fa de linia de cot
Comanda dimstyle deschide direct fereastra de dialog pentru editarea dimension style
manager.
Comanda dimedit permite rotirea textului cotei.
Iat dialogul pentru rotirea cu 90 grade a unei cote:
Command: dimedit
Enter type of dimension editing [Home/New/Rotate/Oblique] <Home>: r
Specify angle for dimension text: 90 - specific unghiul de rota ie
Select objects: 1 found - selectez cota care va fi rotit
49
Alte comenzi rapide:
DIMADEC permite controlul cotelor unghiulare
DIMALTD controleaz num rul de zecimale
DIMASO controleaz generarea cotelor asociative
DIMASZ controleaz m rimea s ge ii
DIMEXE controleaz cu cât linia ajut toare dep şeşte linia de cot
DIMGAP controleaz distan a dintre cot şi linia de cot
DIMSCALE scaleaz toate elementele cotei
DIMTAD plaseaz cota deasupra liniei de cot
DIMTXT controleaz dimensiunea cotei
Subcomenzi de cotare:
In cazul comenzilor DIM, DIM1 şi QDIM, exist un num r de subcomenzi şi
variabile. Astfel, la promptul DIM se poate continua dialgoul cu una din comenzile
urm toare, reamintind c literele îngroşate şi majuscule reprezint literele care trebuiesc
introduse în linia de comand :
ALigned – aliniaz cota cu originile liniilor ajut toare
ANgular – coteaz unghiuri
Baseline – se trece la cotarea tehnologic , care m soar toate cotele fa de o singur
baz de cotare
CEnter – permite marcarea centrului unui cerc sau arc de cerc
COntinue – se trece la cotarea în lan sau în serie
Diameter – se trece la cotarea diametrelor cercurilor
HORizontal – se traseaz numai cote orizontale
Vertical – se traseaz numai cote verticale
Leader – construim linii de indica ie
Radius – permite cotarea razelor arcelor de cerc
ROtate – cere specificarea unui unghi de rota ie pentru cotele liniare
SAve – salveaz un stil de cotare
REStore – restaureaz în cadrul desenului un stil de cotare salvat anterior
Newtext – modific valoarea cotei, textul acesteia
TRotate – modific orientarea textului
Iata dialogul din prompt pentru desenarea şi cotarea unui dreptunghi, folosind
subcomenzile sintaxei DIM:
Command:
Command: _rectang
Specify first corner point or
[Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]:
Specify other corner point or [Dimensions]:
Command: dim -am scris comanda de cotare
Dim: hor - am precizat c doresc cotare orizontal
Specify first extension line origin or <select
object>: - am precizat primul punct de plecare al primei linii ajut toare
50
Specify second extension line origin: - am precizat al doilea punct de plecare al celei de-
a doua linii ajut toare
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: - <enter> ignorând op iunile
Mtext, text sau angle, am specificat cu click locul unde pozi ionez linia de cot
Enter dimension text <159.57>: - <enter> am acceptat dimensiunea implicit a textului
Dim: ver -reiau procedura de cotare pe plan vertical
Specify first extension line origin or <select object>: am precizat primul punct de plecare
al primei linii ajut toare
Specify second extension line origin: - am precizat al doilea punct de plecare al celei de-
a doua linii ajut toare
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: - am specificat cu click locul
unde pozi ionez linia de cot
Enter dimension text <60.36>: - <enter> am acceptat dimensiunea implicit a textului
Calculul în Autocad.
Comanda cal lanseaz în execu ie calculatorul intern al programului, f r a fi
nevoie s apel m la un program de calcul extern:
Command: cal
Initializing...>> Expression: (52+54)-4 – am scris expersia
102 - rezultatul
Blocuri.
Blocurile reprezint un complex de obiecte, complex care se poate insera în
cadrul unui desen, f r a mai fi nevoie s fie desenate din nou. Pe lâng productivitatea
crescut a desen rii, lucrul cu blocuri reduce mult dimensiunea fişierului. Un al treilea
avantaj major este acela c , atunci când se modific defini ia blocului original, toate
copiile sale ( instan e ale obiectului ) de pe desen se vor modifica şi ele automat.
a. No iuni elementare despre blocuri.
Am definit blocul ca o colec ie de obiecte individuale grupate într-un singur
obiect. Dac asimil m blocul cu “p rintele” unei familii, atunci obiectele componente vor
fi “copii” s i. Deşi “copii” au propriile lor elemente de identitate ( strat, culoare, etc ), ei
sunt controla i simultan şi de propriet ile “p rintelui”. Dac un bloc este compus din
mai multe obiecte, fiecare desenat pe stratul ( layerul ) s u, în situa ia în care înghe m (
freeze = înghe are ) un strat, obiectul - copil din acel strat va deveni invisibil, dar celelalte
obiecte din cadrul aceluiaşi bloc vor fi vizibile, deoarece straturile lor nu sunt înge ate.
Dac înghe m întregul bloc, nici unul din obiectele componente nu va fi visibil,
indiferent de propriet ile straturilor pe care obiectele – copil se g sesc. Aceasta
înseamn c obiectele – copil moştenesc propriet ile blocului – p rinte, dar mai ales c
aceste propriet ti moştenite au prioritate asupra propriet ilor obiectului respectiv.
Mai simplu, blocul A este compus dintr-un cerc de culoare roşie si grosime de
linie de 0.15 mm, şi un al doilea obiect de culoare galben şi grosime de linie de 0.4 mm.
Dac modific propriet ile blocului astfel încât culoarea lui s fie albastr , automat cele
dou obiecte componente vor moşteni culoarea albastr , deoarece propriet ile blocului
au prioritate asupra propriet ilor obiectelor componente.
51
b. Crearea blocurilor.
Comanda block în prompt duce la apari ia ferestrei de dialog block definition. In
interiorul acesteia, dac select m instrumentul select objects, apare o alt fereastr ,
cunoscut din aplica iile anterioare, anume dialogul quick select. Din fereastra quick
select ap s m din nou pe instrumentul pick objects şi select m obiectele din spa iul de
lucru. Mai simplu, din meniul: draw – block – make.
S încerc m un exerci iu de creere de blocuri pentru un desen alc tuit din: un
cerc, un dreptunghi şi un poligon cu 8
laturi. Propriet tile fiec rui obiect sunt
eviden iate în caseta layer, instrumentul
imediat în stânga ferstrei de layere.
Astfel, obiectele au:
- cerc: albastru, linie întrerupt , grosime
0.15 mm
- dreptunghi: galben, linie continu groas , grosime 0.35 mm
- octogon: verde, linie continu groas , grosime 0.5 mm
Acestea sunt propriet tile individuale ale fiec rui obiect.
52
Acum introducem în prompt comanda block, apare fereastra 1 – block definition,
ap s m instrumentul select objects, se va deschide a doua fereastr 2 - quick select, aici
alegem din nou instrumentul select objects şi select m cele trei obiecte din spa iul de
lucru.
In fereastra block definition, în panoul objects, unde scria înainte de selectarea

obiectelor “no objects selected”, va apare acum men iunea “3 objects selected”.
Denumim acest bloc “blocul 1”. Din meniul insert alegem op iunea block, apare meniul
insert în care specific m punctul de inser ie şi dimensiunile blocului, ori facem acest
lucru direct din op iunea bifat implicit: specify on screen. Click apoi în spa iul de lucru
şi blocul este inserat.
Caseta block definition mai cuprinde un punct de inserare a blocului = insertion
point, care defineşte punctul din care blocul va fi inserat. Din meniul insert – block, de
la butonul browse se poate da calea spre un alt document autocad, care va fi inserat în
desenul curent ca şi block.
Editarea cu blocuri este foarte producitv , în special în cadrul folosirii comenzilor
measure, divide.
Comenzi de editare a block-urilor. Measure şi divide.

Comanda measure permite inserarea multipl a unui block de-a lungul unei c i:
linie, polilinie, arc de cerc.
53
In exerci iul urm tor vom defini un block şi îl vom insera de-a lungul unei drepte
lungi de 600 mm:
Command: measure
Select object to measure: - aici select m calea de aliniere1 – 2
Specify length of segment or [Block]: b - am ales op iunea block
Enter name of block to insert: 1 - am scris numele blockului
Align block with object? [Yes/No] <Y>: y - am ales s aliniem blocurile fa de cale
Specify length of segment: 50 - am scris distan a de 50 mm între blocurile inserate de-a
lungul segmentului de 600 mm
Comanda divide permite inserarea multipl a unui block de-a lungul unei c i: linie,
polilinie, arc de cerc, specificând num rul de isner ri care se repet . Pentru acelaşi block
definit mai sus, format dintr-un dreptunghi şi un cerc, iat dialogul promptului:
Command: divide
Select object to divide: - am selectat linia 1 – 2 de-a lungul c reia aliniem blocurile
Enter the number of segments or [Block]: b - am ales op iunea block
Enter name of block to insert: 1 - am scris numele blockului
Align block with object? [Yes/No] <Y>: y - am ales s aliniem blocurile fa de cale
Enter the number of segments: 12 - am definit num rul de segmente în care vom diviza
linia 1-2.
Obs.: Diferen a dintre cele dou comenzi measure şi divide este urm toarea:
Comanda divide realizeaz divizarea în func ie de num rul de segmente în care dorim s
diviz m un obiect, rezultând lungimea unui asemenea segment.
Comanda measure realizeaz divizarea în func ie de lungimea unui segment, rezultând
num rul de segmente de divizare.
Alte comenzi specifice lucrului cu blockuri.
54
Crearea unui block
prin comanda block mai are
o alternativ în linia de
comand , anume comanda
bmake. Aceasta din urm
duce direct la deschiderea
ferestrei de dialog block
definition.
Comanda wblock
poate salva sub form de
block întregul desen sau
numai o parte din acesta.
Comanda provine de la
prescurtarea writte block =
scrie un block.
Caseta de dialog are
op iunile:
source: se alege sursa

cree rii blockului ca fiind
întregul desen ori numai
anumite obiecte din acesta
base point: punctul de
inserare
file name: numele fişierului block
location: calea de salvare
Ra iunea acestei comenzi

este aceea c utilizarea unui block
definit prin comanda block sau
bblock se poate face numai în
desenul curent, acel block neputând
fi utilizat în alte desene. Dac dorim
aceasta, blocul trebuie definit şi
salvat pe disk cu ajutorul comenzii
wblock.
Comanda attdef creeaz atribute ale

unui block. Tastarea comenzii attdef
duce la apari ia casetei de dialog
attribute definition, care are
urm toarea structur :
mode: definim caracteristicile

atributului
- invisible: exist , dar nu este afişat
55
- constant: are aceeaşi valoare
- verify: în momentul inser rii se verific înc o dat valoarea atributului
- preset: la inserarea blocului, valoarea atributului este predefinit
attribute tag: eticheta atributului
attribute prompter: mesajul afişat de prompter pentru introducerea atributului
attribute value: valoarea care va fi considerat ca implicit
Comanda de inserare a unui

block este insert. Dup
scrierea comenzii în prompt,
apare fereastra de dialog
insert block, în care ni se
cere s specific m numele
blocului – dac acesta a fost
definit în desenul curent, ori
din butonul browse avem
posibilitatea de a localiza un
block definit prin comanda
wblock şi aflat pe harddisk.
In situa ia în care exist mai multe blocuri definite în desenul curent, scrierea
caracterului ? duce la afişarea listei numelor cu blocurile disponibile.
Desfacerea blocului în elemente componente se face cu ajutorul comenzii
explode.
Boundary.
Comanda boundary este asociat de regul opera iilor de haşurare sau editare
tridimensional , atunci când avem de-a face cu un contur poligonal generat dintr-o
succesiune de linii.
Dialogul pentru creerea unei polilinii dintr-un desen executat prin comanda line:
Command:
Command: _line Specify first point: <Ortho on>
Specify next point or [Close/Undo]:
Command: boundary
Select internal point: Selecting everything...
Selecting everything visible...
Analyzing the selected data...
Analyzing internal islands...
Select internal point:
BOUNDARY created 1 polyline
56
Tip rirea.
Autocad înglobeaz aşa numitele structuri de tip rire care permit plotarea
(tip rirea) unui desen din spa iul modelului. Se poate screa o structur de tip rire (layout)
care s con in chenarul şi indicatorul formatului A4, structur în care s inser m
modelul desenat, mai exact una din vederile desenului din spa iul model.
Pentru orice desen care începe de la
zero (start from scratch) programul
genereaz automat un ecran Model şi dou
ecrane Layout. Click dreapta pe eticheta
layout şi apare un meniu din care alegem
“new layout”. Acest new layout poate fi
redenumit din acelaşi meniu accesat cu click
dreapta.
La accesarea uneia din structurile de
tip rire (layout) apare automat fereastra de
configurare a tip rii (plot rii).
Aici avem op iunea de a configura:
layout name: numele structurii de tip rire
plot device: dispozitiul de plotare
Caseta layout settings:

paper size: dimensiunea hârtiei
drawing orientation: orientarea desenului
scale: scara
printable area: aria de tip rire
plot options: op iuni de plotare
- plot with plot styles, tip rire cu stiluri de tip rire
scale lineweights: reprezint
la scar grosimile de linii
Op iunea window
este o facilitate extrem de
util : la bifarea acesteia se
închide fereastra de dialog şi
apare desenul în spa iul
layoutului în care lucr m, de
unde tras m cu un cursor o
selec ie dreptunghiular ,
marcând spa iul pe care
dorim s îl tip rim.
Butonul full preview
sau partial preview ne ofer
o previzualizare înaintea
tip ririi. Ieşirea din modul
preview se face ac ionând
tasta <esc>.
57
Configurarea unui plotter.
Din meniul file select m op iunea plotter manager, apare o caseta de dialog în
care select m add a plotter wizard. Op iunile casetei se g sesc în C:\Program
Files\AutoCAD 20xx\Plotters. Paşii sunt în contiunuare urm torii:
- introduction page
- begin: locul unde este instalat imprimanta sau plotterul: my computer sau în re ea
- caseta plotter model are dou sec iuni: manufacturers (produc tor) şi model (tipul
imprimantei); butonul “have disk” se apas pentru a instala driverele plotterului furnizate
de produc tor
- pasul import PCPC or PC2: dac lucr m în versiuni vechi de autocad, ca R 14, avem
posibilitatea de a importa layoutul şi plot settings, care sunt con inute înt-un fişier PCP
sau PC2, set ri care se pot aplica layoutului curent. Se apas butonul Import File.
- ports: porturile la care print m au op iunea de a plota c tre un port (ieşire spre
imprimant ), c tre un fişier (to file) sau autospool. Fiind bifat op iunea “plot to port”,
alegem din tabelul de dedesubt portul la care este instalat imprimanta sau plotterul.
- plotter name:
numele
plotterului
Odat setat
plotterul, îl vom
alege din
casetele
corepsunz toare
în mometul
imprim rii /
plot rii, din caseta plot - sec iunea
plot device - plotter configuration -
plott name.
Exist posibilitatea tip ririi

c tre un fişier (plot to file).
Configurarea wizardului add a
plotter wizard va duce la alegerea,
în cadrul pasului add a plotter –
ports, a op iunii plot to file, în etapa
urm toare de plotter name aparând
scris PostScript Level 1. Dialogul
continu cu plotter configuration
editor, caset în care putem alege în
caseta source un standard ISO
referitor la hârtie, indicator.
58
Accesarea comenzii de plotare se poate face şi din combina ia de tase ctrl + p.
Aplica ii 2D. Construirea unui desen elementar.
pasul 1.
Configurarea layerelor: dup procedeul amintit în capitolul layere, configurarea va fi
corespunz toare acestei figuri:
pasul 2.
Trasarea contururilor exterioare pentru vederi şi a contururilor interioare pentru sectiuni.
Alegem layerul “linii groase” şi tras m
contururile astfel încât s ob inem urm toarea
imagine a proiec iei centrale:
Desen m contururile proiec iei a doua şi

contururile sec iunii, folosind linii ajut toare,
ob inând cele trei imagini astfel ca în desenul
de mai jos:
pasul 3.
Select m layerul “axe de simetrie” şi vom

desena axa g urii centrale, desenul
devenind acum urm torul:
59
pasul 4.
Comanda boundary şi hatch vor haşura sec iunea de jos:
Command: boundary
BOUNDARY created 2
polylines
Command:
Command:
Command: _bhatch
Selecting everything...
Se cere: ce elemente lipsesc în desenul etapei nr. 4, desen reprezentat mai sus ?
pasul 5.
60
Cotarea. Alegem layerul “linii sub iri” şi vom cota folosind linear dimension si
diameter dimension, astfel încât piesa final va ar ta astfel ca în desenul de mai sus.
Vom edita în final propriet ile unei singure cote, privind dimensiunea s ge ilor şi
dimensiunea textului, apoi folosind instrumentul matchprop vom modifica celelalte cote.
Exerci iu: construi i, cota i şi tip ri i desenul piesei de mai sus.
Lucrul în trei dimensiuni.
Reprezentarea tridimensional se refer pe de o parte la generarea suprafe elor, pe

de alt parte la generarea volumelor.
I. Suprafe e.
1. Comanda chprop.
Obiectelor plane li se poate atribui
o grosime, astfel c devin obiecte
tridimensionale.
Un arc de cerc a fost transformat
într-o suprafa tridimensional cu ajutorul
comenzii chprop, utilizând op iunea
thickness a acesteia în promptul de
comand .
Command: chprop
Select objects:
Enter property to change [Color/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness]: t - am
specificat c doresc modificarea grosimii = thickness
Specify new thickness <0.0000>: 50 - am specificat grosimea dorit 50
2. Comanda 3DPOLY genereaz polilinii tridimesnionale.
3. Comanda tabsurf genereaz suprafe e ob inute

prin translatarea unei curbe generatoare de-a
lungul unui vector director.
Command: tabsurf
Select object for path curve: - am selectat curba
generatoare
61
Select object for direction vector: - am selectat vectorul director
4. Comanda rulesurf.
Cu ajutorul comenzii
rulesurf putem creea o
suprafa generat de o dreapt
care se sprijin pe dou obiecte
directoare. Trebuie desenate
cele dou curbe care vor genera
suprafa a. Astfel, dac desen m
dup cercuri de raz diferit ,
aflate la o înal ime diferit ,
suprafa a generat prin
comanda rulesurf va fi
înf şur toarea unui trunchi de
con:
Command: rulesurf
Current wire frame density: SURFTAB1=6
Select first defining curve: - am selectat primul cerc ( prima curb directoare )
Select second defining curve: - am selectat al doliea cerc ( a doua curb directoare )
5. Comanda revsurf.
Putem desena suprafe e care se ob in
prin rotirea unei curbe generatoare în jurul
unei axe. Unghiul de rota ie poate fi diferit
de 360 de grade.
Command: revsurf
Select object to revolve: selectez obiectul
care va genera conturul
Select object that defines the axis of
revolution: - selectez axa de rota ie
Specify start angle <0>: 270 – se specific
unghiul de început
Specify included angle (+=ccw, -=cw)
<360>: - se specific unghiul de rota ie
6. Comanda edgesurf permite construirea unei re ele poligonale m rginit de patru

curbe.
Observa ie:
pentru comenzile tabsurf şi rulesurf, densitatea re elei de linii generatoare se controleaz
prin comanda: surftab1.
Command: surftab1
62
Enter new value for
SURFTAB1 <6>: 50 –
am setat la 50 num rul
de generatoare, ceea ce
va duce la o calitate
sporit a suprafe ei
generate; abia dup
setarea num rului de
generatoare, urmeaz
comanda efectiv revsurf,
care va beneficia de acest
num r de generatoare
modificat, altfel valoarea
prestabilit a num rului
de generatoare este 6.
Pentru comenzile
rulesurf şi edgesurf, editarea parametrilor curbei generatoare se face pe dou direc ii,
aşadar variabilele de sistem sunt surftab1 şi surftab2, corespunz toare celor dou
direc ii generatoare. Promptul de comand pentru realizarea unei suprafe e rulesurf cu
precizarea densit ii de drepte generatoare:
Command: surftab1 - comanda pentru precizarea densit ii pe o direc ie

Enter new value for SURFTAB1 <6>: 50 - precizez valoarea densit ii ( cea implicit
este de 6 generatoare )
Command: surftab2 - comanda pentru precizarea densit ii pe a doua direc ie
Enter new value for SURFTAB2 <6>: 50 - precizez valoarea densit ii ( cea implicit
este de 6 generatoare )
Command: rulesurf - comanda de generare a suprafe ei
Current wire frame density: SURFTAB1=50 – autocad ne confirm valorea densit ii de
curbe generatoare
Select first defining curve: - se cere selectarea primei curbe directoare
Select second defining curve: - se cere selectarea celei de-a doua curbe directoare
7. Editarea unei suprafe e. PEdit.

Comanda pedit permite, printre altele, selectarea unui
vertex şi mutarea acestuia, fapt ce va avea ca rezultat
modificarea formei suprafe ei ob inute. Pentru înf şur toarea
unui trunchi de con ob inut prin comanda rulesurf, editarea
unui vertex duce la dialogul:
Command: _u PEDIT
Command: pedit
Select polyline or [Multiple]:
Enter an option [Edit vertex/Smooth surface/Desmooth/Mclose/Nopen/Undo]: e
am precizat c doresc s editez vertexul selectat
63
Current vertex (0,0). – selectarea vertexului de editat
Enter an option [Next/Previous/Left/Right/Up/Down/Move/REgen/eXit] <N>: m
op iunea move = mutarea vertexului
Specify new location for marked vertex: - am dat click în locul în care doresc s mut
vertexul
II. Solide.
Click dreapta în orice loc pe bara de instrumente, din meniul care apare alegem
solids, iar bara de instrumente solids apare in spa iul de lucru. Bara con ine urm toarele
instrumente:
Box.
Promptul îmi ofer dou op iuni la început: s
specific dac doresc s desenez un cub, ori setez
fiecare din cele trei dimensiuni separat. Vom alege
aceast a doua op iune:
Command: _box
Specify corner of box or [CEnter] <0,0,0>:
Specify corner or [Cube/Length]: l - am specificat c doresc s specific fiecare
dimensiune ( lenght )
Specify length: 500 - am introdus valoarea dorit pentru lungime
Specify width: 400 - am introdus valoarea dorit pentru l ime
Specify height: 250 - am introdus valoarea dorit pentru în l ime
Sphere.
Comanda este simpl , Autocad ne cere doar pozi ia centrului şi raza sferei:
Command: _sphere
Current wire frame density: ISOLINES=4
Specify center of sphere <0,0,0>: - precizez centrul sferei
Specify radius of sphere or [Diameter]: 150 - precizez diametrul sferei
Cylinder.
Autocad ne cere pozi ia centrului bazei, raza bazei şi în l imea.
64
Command: _cylinder
Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0,0,0>: - specific pozi ia
centrului bazei cilindrului ( a cercului bazei )
Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 80 - specific raza cercului de baz
Specify height of cylinder or [Center of other end]: 250 – specific în l imea cilindrului
Wedge.
Comanda genereaz un dialog similar cu cel de la box: op iunea “cube” cu cele trei
dimensiuni egale, ori introducerea fiec rei dimensiuni:
Command: _wedge
Specify first corner of wedge or [CEnter] <0,0,0>:
Specify corner or [Cube/Length]: l
Specify length: 150 - am introdus valoarea dorit pentru lungime
Specify width: 100 - am introdus valoarea dorit pentru l ime
Specify height: 200 - am introdus
valoarea dorit pentru în l ime
Torus.
Ni se cere s specific m pozi ia centrului,
raza torusului şi raza tubului.
Command: _torus
Specify center of torus <0,0,0>:
Specify radius of torus or [Diameter]: 250
Specify radius of tube or [Diameter]: 40
Comenzile extrude şi revolve vor fi

detaliate în cadrul sec iunii “aplica ii”.
Extrude = extrudarea
presupune ob inerea unui
volum prin extrudarea (
opera ia similar cu cea
studiat la “tehnologia
materialelor” ) unei suprafa e.
Revolve = ob inerea unui
volum de rota ie prin revolu ia
unei suprafe e în jurul unei axe.
65
Lucrul în trei dimensiuni. Aplica ii.
Pentru a în elege caracteristice lucrului în spa iul tridimensional şi totodat pentru
a nu complica excesiv lucrurile, vom ilustra principalele comenzi în cadrul aplica iilor
care urmeaz , f r a detalia excesiv no iunile teoretice.
Aplica ia nr. 1: extrude

Vom începe prin a desena un
dreptunghi, notat cu literele 1,
2, 3, 4, ca în figura al turat .
Comanda extrude va genera în

Autocad extrudarea fe ei
dreptunghiului 1, 2, 3, 4 în sus,
generând un paralelipiped
determinat de punctele 1, 2, 3,
4 – pentru baza inferioar ,
respectiv punctele 1’, 2’, 3’, 4’
– pentru baza superioar .
Tras m al doilea dreptunghi 5, 6, 7, 8,

coplanar cu primul. Comanda extrude
genereaz paralelipipedul determinat de
punctele 1, 2, 3, 4 – pentru baza
inferioar , respectiv punctele 1’, 2’, 3’,
4’ – pentru baza superioar .
Piesa rezultat arat astfel, suprapunerea

celor dou corpuri în zona comun fiind
insesizabil .
Acesta a fost principiul de lucru, s vedem

acum cum realiz m aceasta în Autocad:
Comanda pentru dreptunghi este rectangle.
66
Gener m dou dretunghiuri având aceeaşi l ime ( pe direc ia 5-6 ) şi lungimi diferite.
Comanda 3D orbitt ne permite s rotim cele dou dreptunghiuri astfel încât s fie vizibile
în spa iul tridimensional.
Command: _rectang - comanda pentru trasarea primului dreptunghi

Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: - am specificat
pe ecran primul col
Specify other corner point or [Dimensions]: - am specificat pe ecran al doilea col
Command:
RECTANG - am ap sat tasta <enter> ceea ce a activat ultima comand : rectangle
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: - am specificat
pe ecran primul col
Specify other corner point or [Dimensions]: - am specificat pe ecran al doilea col
Command: '_3dorbit Press ESC or ENTER to exit, or right-click to display - am activat
comanda 3D orbitt pentru vizualizarea spa ial a celor dou dreptunghiuri
Command: extrude – comanda de extrudare a primului dreptunghi
Select objects: 1 found - am selectat primul dreptunghi
Specify height of extrusion or [Path]: 150 - am specificat în l imea extrud rii
Specify angle of taper for extrusion <0>: - am specificat unghiul extrud rii
Command:
EXTRUDE - comanda de extrudare a celui de-al doilea dreptunghi
Select objects: 1 found - am selectat al doilea dreptunghi
Specify height of extrusion or [Path]: 225 - am specificat în l imea extrud rii
Specify angle of taper for extrusion <0>: - am specificat unghiul extrud rii
Command:
Command: _shademode Current mode: 2D wireframe - comanda din meniul View –
Shade – Gouraud Shaded pentru a vedea piesa ca pe un solid
Enter option [2D wireframe/3D
wireframe/Hidden/Flat/Gouraud/fLat+edges/gOuraud+edges] <2D wireframe>: _g – am
ales op iunea Gouraud, deci litera G.
Comanda 3D Orbitt este accesibil din:
Observa ie: comanda extrude ac ioneaz asupra

poliliniilor. Dreptunghiurile din exemplul
precedent sunt polilinii. In cazul în care avem un
contur poligonal alc tuit din linii şi / sau arce de
cerc, acestea nu pot fi extrudate, deoarece Autocad
67
nu identific conturul poligonal închis, şi vom primi urm torul r spuns în prompt: Unable
to extrude x selected objects.
Select objects:
Specify height of extrusion or [Path]: 50
Specify angle of taper for extrusion <0>:
Unable to extrude 6 selected objects.
Pentru a corecta aceasta, comanda de extrudare trebuie precedat de comanda boundary,

despre care am mai amintit. Iat dialogul pentru creerea unui contur poligonal închis
dintr-o succesiune de linii şi arce, cu condi ia ca extremit ile acestora s se intersecteze,
lucru uşor de realizat dac s-a creat conturul cu op iunea osnap activat .
Command: boundary
Aplica ia nr. 2: revolve

Desen m un contur
poligonal cu ajutorul
comenzii polyline, astfel ca
în figur , de aceast dat
lucrând în coordonate. Iat
liniile de comand folosite la
desenarea conturului:
Command: line
300,0
Command: _pline
Specify start point: 20,0
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: <Ortho on> @0,60
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @110,0
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,-170
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: c
68
Salva i desenul 2D al conrurului poligonal, întrucât îl vom reutiliza.
Desenul 2D este executat astfel: primul punct se precizeaz în coordonate
absolute: 0,0, iar urm toarele în coordonate relative, m surând deci pozi ia fa de
punctul anterior. Reamintim c litera @ introdus în fa a coordonatelor indic faptul c
m sur m coordonate relative.
Având conturul poligonal,
activ m comanda boundary
urmat de revolve, ceea ce va
genera o suprafa de rota ie în
jurul unei axe:
Command: boundary
Select internal point: Selecting
everything...
BOUNDARY created 1 polyline –
am creat o polilinie
Command: revolve - comanda de
revolu ie a unei suprafe e în jurul unei axe pentru a genera un corp de rota ie
Select objects: - am selectat polilinia
Specify start point for axis of revolution or
define axis by [Object/X (axis)/Y (axis)]: - promptul îmi cere s specific în jurul c rei
axe sau obiect doresc s generez corpul de rota ie; am selectat un punct din începutul
liniei 0,0 – 0,300
Specify endpoint of axis: am specificat al doliea punct al aceleiaşi linii: @0,-170
Specify angle of revolution <360>: - promptul ne cere s preciz m unghiul de revolu ie,
cel implicit fiind 360 grade; comanda <enter> introduce valoarea implicit de 360.
Piesa tridimensional ar trebui s arate astfel ca în desenul de mai sus.
Putem îmbun t i aspectul piesei, teşind muchhile extreme şi racordând trecerile

interioare de la un diametru la cel lalt, astfel:
Edit m întâi desenul 2D care serveşte ca suprafa de revolu ie, cu ajutorul comenzilor
chamfer şi fillet, dup care repet m opera ia de revolve.
Promptul de ofer urm torul dialog:
Command: _chamfer
69
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: d
Specify first chamfer distance <10.0000>: 3
Specify second chamfer distance <3.0000>:
Select second line:
Command:
CHAMFER
Select second line:
Command:
Command:
Command: _fillet
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r
Specify fillet radius <10.0000>: 5
Command:
FILLET
Command:
FILLET
Iat detaliile ob inute în urma teşirii şi racord rii:
70
Aplica ia nr. 3: subtract ,union.
Comanda subtract se utlizeaz pentru a realiza opera ii boolene de sc dere de volume
între obiecte. Click dreapta pe bara de instrumente şi alegem solids, ca atare va apare în
spa iul de lucru bara de instrumente solids. Vom desena dou cuburi alegând
instrumentul box, primul din bar .
Command: _box
Specify corner or [Cube/Length]: c
Specify length: 300
Command:
BOX
50,50,50
Specify corner or [Cube/Length]: c
Specify length: 400
Command: subtract
Select solids and regions to subtract from ..
Select objects:
Select solids and regions to subtract ..
Select objects:
Autocad va reprezenta wireframe corpul

ob inut, ca în desenul din dreapta. Imaginea
gouraud shaded va arata astfel:
union.
Comanda union reprezint opera ia

boolean de adunare între
volumele a dou solide. Se vor
observa şi curbele care reprezint muchiile de

intersec ie între suprafe e.
Aplica ia nr. 4.: slice.
71
Desen m un paralelipiped, indiferent de dimensiuni şi pozi ia sa fa de sistemul
de coordonate. Autocad ne ofer sistemul de coordonate XYZ, în func ie de care
execut m opera ia de slice = sec ionare. Aceasta va diviza un obiect 3D în dou obiecte
distincte, cu volume separate, dar suprafa a care divizeaz corpurile şi comun celor dou
volume ob inute nu va fi un plan pe care s il putem utiliza ulterior; vom avea doar 2
corpuri mai mici în loc de unul ! In a doua figur , planul ABCD nu exist , el este desenat
doar pentru a eviden ia planul care divizeaz cele dou corpuri ob inute. Dac dorim s
ob inem un plan ( pe care apoi s îl haşur m, spre exemplu ) va trebui s utiliz m
comanda section, detaliat ulterior.
Comanda slice se alege din
bara de meniuri solids, sau din
linia de comand , scriind slice:
Autocad ne va interoga asupra

op iunilor de sec ionare:
object: dup un obiect
Z axis: dup axa Z
XY: dup planul XY
YZ: dup planul YZ
ZX: dup planul ZX
3 points: prin 3 puncte
Construim paralelipipedul, pe
care îl sec ion m deci prin
comanda slice; linia de
comand din prompt va fi
urm toarea:
Command: slice – comanda de sec ionare

Select objects: 1 found - am selectat
cubul
Specify first point on slicing plane by
[Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points]
- Autocad ne cere s preciz m op iunile de
sec ionare
<3points>: zx - am precizat c doresc
sec ionarea dup planul ZX, ilustrat în
figura de sus
Specify a point on the ZX-plane <0,0,0>:
- odat precizat planul de sec ionare,
trebuie s preciz m înal imea pe axa z;
am dat click într-un punct prin care
doresc s treac planul de sec ionare ZX
Specify a point on desired side of the plane or [keep Both sides]: b – suntem interoga i
asupra op iunii de a îndep rta sau nu volumul sec ionat; op iunea implicit este de a
p stra ambele p r i ( keep both sides ).
72
In cazul sec ion rii dup un obiect ( op iunea by object ), dac cercul, elipsa, splina 2D
sau polilinia selectat nu intersecteaz obiectul care trebuie sec ionat, vom primi
avertismentul: “Slicing plane does not intersect the selected solid.“
Select objects:
Specify first point on slicing plane by [Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points]
<3points>: o
Select a circle, ellipse, arc, 2D-spline, or 2D-polyline:
Specify a point on desired side of the plane or [keep Both sides]: b – am ales s p strez
ambele p r i ( both = ambele )
Slicing plane does not intersect the selected solid.
Aplica ia nr. 5.: section:

Comanda section creeaz un plan în locul sec iunii aplicate solidului, spre deosebire de
comanda slice, care doar divizeaz obiectul în dou obiecte independente. Pentru a haşura
planul ob inut, trebuie aliniat UCS cu acest plan. Linia de comand şi op iunile
promptului sunt identice cu cele de la comanda slice.
Aplica ia nr. 6: intersect.

Prin comanda intersect se ob ine volumul de intersec ie al unui grup de solide.
Aplica ia nr. 7: interfere.

Comanda creeaz un corp solid, din volumele comune a dou sau mai multe solide.
Deosebirea fa de comanda intersect este aceea c , în cazul select rii a dou grupuri de
solide, se ignor volumul comun al solidelor din al doliea set, luându-se în considerare
exclusiv volumul comun al celor dou seturi.
Command: interfere
Select first set of solids:
Select objects:
Select second set of solids:
Select objects:
No solids selected.
Comparing 2 solids with each
other.
Interfering solids: 2
Interfering pairs : 1
Create interference solids?
[Yes/No] <N>: y promptul
m inerogheaz asupra
posibilit ii de a crea solidul
de interferen
Figura al turat ilustreaz interferen a corpurilor A şi B.
73
Editarea tridimensional .
Editarea în trei dimensiuni de poate aplica şi obiectelor 2D, şi obiectelor 3D.
Pentru prima situa ie, exemplific m prin opera ie de extrudare a unui cerc dup o cale
reprezentat de un arc de cerc. Comanda rotate3d permite rota ia în jurul unei a treia axe
a unui desen 2D:
Command: rotate3d
Initializing...
Current positive angle: ANGDIR=counterclockwise ANGBASE=0
Select objects:
Specify first point on axis or define axis by
[Object/Last/View/Xaxis/Yaxis/Zaxis/2points]: x - am definit axa X ca ax de rota ie
Specify a point on the X axis <0,0,0>: - am specificat un punct în jurul c ruia rotim
Specify rotation angle or [Reference]: 90 - am specificat unghiul de rota ie
Inainte de rotate3D, cercul era paralel cu axa de extrudare reprezentat de arcul

de cerc, iar dupa rota ia sa în jurul axei X cu 90 de grade, este perpendicular pe arcul de
cerc care reprezint axa de extrudare. In cazul în care cercul era coplanar cu axa de
extrudare, înainte de comanda rotate3d, Autocad nu poate extruda obiectul şi vom primi
urm torul mesaj de avertizare:
“Unable to extrude the selected
object”.
In cazul în care cercul nu este
aliniat cu calea de extrudare, Autocad
va muta calea de extrudare pân în
centrul obiectului de extrudat: Path
was moved to the center of the profile.
Command: extrude
Current wire frame density:
ISOLINES=4
Select objects: 1 found - am selectat cercul care va fi extrudat
Select objects:
Specify height of extrusion or [Path]: p – am ales path = cale de extrudare
Select extrusion path: - am selectat calea de extrudare
Path was moved to the center of the profile.
Comanda rotate3d poate fi aplicat şi unui obiect 3D.
3D array.
Aranjarea tridimensional : comanda de aranjare matriceal pe 3 dimensiuni a unei
sfere cu raza de 15 mm, este 3darray:
Initializing... 3DARRAY loaded. – comanda de arajnare 3D

Select objects: 1 found - am selectat sfera
74
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>:r - am precizat c doresc aranjare
rectangular , nu polar
Enter the number of rows (---) <1>: 10 - aranjarea se face pe 12 rânduri
Enter the number of columns (|||) <1>: 15 - aranjarea se face pe 15 coloane
Enter the number of levels (...) <1>: 5 - aranjarea se face pe 5 nivele
Specify the distance between rows (---): 40 - specificarea distan ei între rânduri
Specify the distance between columns (|||): 40 - specificarea distan ei între coloane
Specify the distance between levels (...): 40 - specificarea distan ei între nivele
Re eaua de sfere aranjate

tridimensional dup comanda
3darray arat astfel.
Comanda mirror3d.
Realizeaz oglindirea în spa iul

tridimensional, fa de un plan:
Comanda are op iunile:

- rota ie dup un obiect,
care trebuie s fie cerc
sau polilinie 2D
- dup unul din planele XY, YZ, ZX

- dup trei puncte definite de utilizator
Command: mirror3d
Initializing...
Select objects:
Specify first point of mirror plane (3 points)
or
[Object/Last/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points]
<3points>:
Aplica ia nr. 8: Comanda solidedit.

Comanda se acceseaz din bara de instrumente solids editing sau se scrie în
prompt solidedit. Op iunile sunt oferite de prima linie din prompt:
Command: solidedit
Enter a solids editing option [Face/Edge/Body/Undo/eXit] <eXit>:
- extrude faces: extrudeaz fe ele unui solid

- move faces: mut fe ele unui solid
- rotate faces: roteşte fe ele
- offset faces: copiaz fe ele unui solid într-un plan paralel
- taper faces: teşeşte fe ele unui solid
- imprint: imprim un obiect pe fa a unui solid
75
Exemplu de modelare a unui solid în spa iul tridimensional.
etapa 1: Comanda circle va trasa cercul de diametrul 200 mm, având centrul în originea
sistemului de coordonate:
Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr
(tan tan
radius)]: 0,0
Specify radius of circle or [Diameter]: d
Specify diameter of circle: 200
etapa 2: Se traseaz cercul uneia din g urile interioare, având

centrul la 75 mm de centrul cercului anterior şi un diametru de
18 mm:
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 0,75
Specify radius of circle or
[Diameter] <100.0000>:
d
Specify diameter of circle
<200.0000>: 18
etapa 3:
Comanda array va
distribui cercurile în 10
duplicate.
Vom alege 10 duplicate ale
cercului, polar array,
unghiul de 360 grade pe
care se vor distribui
cercurile, iar cu selectorul
“select object” vom da
click pe cercul mic de sus,

cu selectorul “select center
point” vom da click pe
centrul cercului de diametru
200 mm.
etapa 4: Comanda 3D
orbitt ne va ajuta s rotim
cercurile astfel încât s avem o mai bun vizualizare
spa ial . Comanda regen va ajuta la regenararea desenului.
76
etapa 5: Comanda extrude va genera volume spa iale din cercul de baz şi din celelalte
10 cercuri distribuite circular. Vom extruda cercul de baz pe o înâl ime de 27 mm şi o
înclinare de 5 grade:
Command: extrude
Select objects:
Specify height of extrusion or [Path]: 27
Specify angle of taper for extrusion <0>: 5
Urmeaz extrudarea cercurilor de raz 9 mm (su

diametru 18 mm), pe o în l ime mai mare decât in l imea
de extrudare a cercului de baz ,deoareceaceste 10
volume vor trebui sc zute din volumul cercului de

diametru 200 mm.
Alegem din viewports: left view = vedere
din stânga şi mut m cilindrii genera i din extrudarea
celor 10 cercuri, astfel încât aceştia s intersecteze
complet volumul de baz . Bara viewports se aduce
în spa iul de lucru dând click dreapta pe orice
instrument in bara de instrumente, click dreapta –
viewports. in acest viewport ,având o imagine mai
clar asupra
obiectelor,
sc dem
volumele
celor 10
cilindrii din
volumul de
baz , cu
ajutorul comenzii: subtract. La mutarea setului de cilindrii este util s dezactiv m
op iunea onsnap şi s activ m op iunea ortho.
etapa 6: Subtract.
Command: subtract
Select solids and regions to subtract
from .. – selectez volumul generat de
cercul mare
Select objects: 1 found - <enter>
Select objects:
Select objects: Specify opposite corner:
10 found - selectez volumele generate
de cele 10 cercuri mici
Este mai uşor de vizualizat
modelul dac apel m din nou la comanda
3D Orbitt. Volumul ob inut se
77
vizualizeaz prin comanda din meniul: view – shade – goraud shaded.
etapa 7.: chamfer, fillet.

Vom racorda şi teşi muchiile volumului rezultat cu o raz de 5 mm, respectiv cu o
distan de 4 mm:
Command: _fillet
Enter fillet radius <10.0000>: 5 - specific raza racord rii de 5 mm
Select an edge or [Chain/Radius]: - am selectat muchia superioar
1 edge(s) selected for fillet.
Command:
Command: _chamfer
Base surface selection...
Enter surface selection option [Next/OK (current)] <OK>:
Specify base surface chamfer distance <10.0000>: 4 - specific prima distan a
teşiturii
Specify other surface chamfer distance <10.0000>: 4 - - specific a doua distan a
teşiturii
Select an edge or [Loop]:
Select an edge or [Loop]: - am
selectat muchia inferioar
<enter>
Aceeaşi comand chamfer se va

aplica acum muchiilor superioare
ale celor 10 g uri, care vor fi
teşite cu o distan de 2 mm.
Piesa va ar ta acum astfel:
Comanda hide va
ascunde muchiile acoperite.
etapa 8.: Revenim în viewportul

topview. Desen m un cilindru cu
centrul în 0,0,0 şi raza 50 mm.
Command: _cylinder
Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0,0,0>:
Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 50
Specify height of cylinder or [Center of other end]: 70
78
Mut m cilindrul într-un viewport care s ne ofere o perspectiv clar si îl scadem
din volumul de baz .
Comanda subtract va sc dea volumul

acestui cilindru din volumul total, pentru a genera
gaura interioar a flanşei:
Command: subtract
Select solids and regions to subtract from .. –
am selectat volumul DIN care scad
Select objects: - am selectat volumul PE CARE
IL care scad
etapa 9.: Revenim în viewportul topview şi din

meniul shade- 3D wireframe. Desen m înc doi cilindrii: unul de raz 60 mm şi în l ime
90 mm, al doilea de raz 50 mm şi în l ime 130 mm, pentru a fi ulterior sc zut din
primul. Observ m c al doilea cilindru, cel care va fi sc zut, are aceeaşi raz ca şi golul
interior creat la punctul 8.
Command: _cylinder
Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0,0,0>:
Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 60
Specify height of cylinder or [Center of other end]: 90
Command:
Command:
Command: _cylinder
Current wire frame density:
ISOLINES=4
Specify center point for base of
cylinder or [Elliptical] <0,0,0>:
Specify radius for base of
cylinder or [Diameter]: 50
Specify height of cylinder or
[Center of other end]: 130
Sc derea efectiv a celor doi

cilindrii:
Command: subtract
Select solids and regions to
subtract from ..
Select objects: 1 found – click
pe cilindrul de raz 60
Select objects:
Select solids and regions to
subtract ..
79
- click pe cilindrul de raz 60
<enter>
etapa 10.: Union. Dup sc derea celor doi

cilindrii, desenul este alc tuit dintr-o pies
tubular de raz exterioar 60 mm şi raz
interioar 50 mm, şi o a doua pies clindric de
diametru 200 mm, cu 10 goluri de diametru 18
mm. Unificarea celor dou piese într-un singur
solid se face prin comanda union, dup care
vom racorda muchia de intersec ie între cele
dou volume (înainte de “union”).
Command: union
Select objects: Specify opposite corner: 2
found
Select objects:
Command:
Command:
Command: _fillet
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r
Specify fillet radius <5.0000>: 6
Enter fillet radius <6.0000>:
Select an edge or [Chain/Radius]:
1 edge(s) selected for fillet.
Piesa are acum un aspect de flanş cu un orificiu interior.
etapa 11.: Vom desena o alt por iune tubular în plan orizontal, de aceea va trebui s
modific m UCS-ul curent. Comanda este ucs în prompt.
Command: ucs
Current ucs name: *TOP*
Enter an option [New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/?/World]
<World>: y - am specificat c doresc un nou UCS, rotit în jurul axei Y
Specify rotation angle about Y axis <90>: -90 - am specificat unghiul de rota ie
Ra iunea
modific rii UCS-ului este
aceea c , la construirea
unui nou cilindru, cercul
bazei acestuia va fi situat
în planul XY al
sistemului de coordonate,
aşadar va fi plasat vertical
fa de corpul nostru. Noi
dorim un nou cilindru
plasat orizontal, ceea ce
80
duce la necesitatea rotirii UCS-ului astfel încât planul XY s devin vertical.
etapa 12.:
Aşa cum se vede şi în figura de mai sus, am rotit UCS cu 90 de grade în jurul axei
Y. Totuşi, noul UCS este înc aliniat la baza corpului, aşadar va trebui s îl mut m de-a
lungul axei X, în sus, cu distan a h. Aceast distan va fi calculat astfel: în l imea
volumului total este 117 mm, lucru ce poate fi verificat prin instrumentul distance. Vom
muta UCS-ul în sus ( de acum, de-a lungul axei X ) , pe distan a de h = 67 mm.
Command: ucs
Current ucs name: *NO NAME*
<World>: n - nou UCS
Specify origin of new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/X/Y/Z] <0,0,0>:
67,0,0 - am stabilit un nou UCS la 67 mm pe axa X ,deci în sus
etapa 13.:
Desenez înc doi
cilindri:unul de raz 28 şi
în l ime 80, care va fi
exteriorul tubului orizontal,
al doilea de raz 25 şi
în l ime 100, care va fi
sc zut şi din cilindrul de
raz 28, şi di volumul
ini ial.
Command: _cylinder
Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0,0,0>: - centrul cilindrului
exterior
Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 28 – raza cilindrului exterior
Specify height of cylinder or [Center of other end]: 80 – în l imea cilindrului exterior
Command:
CYLINDER
81
Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0,0,0>: - centrul cilindrului
interior
Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 25 – raza cilindrului interior
Specify height of cylinder or [Center of other end]: 100 – în l imea cilindrului interior
etapa 14.:
Duplic m cilindrul interior cu click pe el, activ m punctele de grid, click drepta
pe unul din puncte având op iunea snap inactiv şi ortho activ , din nou click dreapta şi
alegem copy, dup care mut m cilindrul spre interiorul corpului. Acum sc dem volumele
celor doi cilindrii interiori din volumul ini ial, respectiv din volumul celui de-a doilea
cilindru:
Command: subtract
Select solids and regions to subtract from .. – aleg volumul ini ial
Select objects: 1 found - aleg unul din cei doi cilindrii crea i anterior
Select objects:
Select solids and regions to subtract from.. –aleg cilindrul orizontal cu diametrul 28
Select objects: 1 found - aleg al doliea din cei doi cilindrii crea i anterior
Comanda union
va unifica cele dou
volume, al tubului
orizontal şi volumul
ini ial.
Piesa final ar
trebui s arate astfel.
etapa 15.:
Comanda vport afişeaz fereastra de dialog viewports, de unde vom putea
82
configura vederile obiectului. Dup ce tast m vport in prompt, apare dialogul din care
alegem 4 – equal, adic patru ferestre, patru viewporturi. Dup ce imaginea este afişat în
patru viewporturi diferite, click pe fiecare din acesta şi alegem din bara de viewports
modul de afişare.
etapa 16.:
revenind la afisarea într-un singur viewport, aplic m comanda slice, dar inainte de
aceasta vom roti UCS-ul curent, astfel încât planul ZX al UCS s treac şi prin tubul
orizontal:
Command: ucs
Current ucs name: *TOP* -autocad îmi comunic faptul c vederea este topview
<World>: z - aleg comanda pentru rota ia în jurul axei Z
Specify rotation angle about Z axis <90>: 90 - aleg unghiul de rota ie de 90 grade
Command: slice - comanda de sec ionare
Select objects: 1 found - selectez obiectul
Select objects:
Specify first point on slicing plane by [Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points]
<3points>: zx –specific c doresc sec ionarea dup planul ZX
Specify a point on the ZX-plane <0,0,0>: 0,0,0 – specific c planul de sec ionare va
trece prin originea noului UCS
Specify a point on desired side of the plane or [keep Both sides]: b - autocad m
întreab dac doresc s p streze ambele jum t i create: raspunsul este litera b de
la both = ambele
Command: - voi şterge totuşi una din jum t i
Command: _.erase 1 found
Imaginea rezultat dup ştergerea uneia din jum t ile rezultate din sec ionare are
o por iune tubular în interiorul volumului de
baz , por iune care nu ar trebui s existe. Pentru a
o îndep rta, vom trece în topview şi vom desena
un cilindru având centrul în (0,0,0,) şi raza 50
mm.
Command: _cylinder
Specify center point for base of cylinder or
[Elliptical] <0,0,0>: - aleg centrul cilindrului în
originea noului UCS
Specify radius for base of cylinder or
[Diameter]: 50 – raza = 50 mm
Specify height of cylinder or [Center of other
end]: 100 -in l imea = 100 mm, suficient de
mare încât s pot realiza opera ia ulterioar de subtract
Cilindrul de raz 50 şi în l ime 100 va fi sc zut din volumul total, astfel încât por iunea
tubular din interior va dispare.
Command: subtract
83
Select solids and regions to subtract from ..- aleg
volumul ini ial
Select objects: - aleg cilindrul de raz 50
Acum piesa are aspectul final dorit:
84
Constructia unui rulment radial in spatiul 3d.
a. Plec m de la constructia plan a rulmentului,

conform desenului de execu ie.Alegem
dimensiunile A = B = 1 mm, în func ie de care
tras m cercul de diametru d = 2A/3 = 2*4/3 = 8
mm, teşim col urile p tratului de încadrare, etc.
b. Ar trebui, cu ajutorul poliliniilor,
instrumentelor chamfer, circle, s ob inem uşor
desenul urm tor, f r a acorda aten ie, în acest
moment, grosimilor de linie sau tipurilor de linie (
axele de simetrie ). De altfel, axele se vor şterge,
deoarece avem dou contururi poligonale care
trebuiesc transformate în corpuri 3D: cele dou
inele ale rulmentului.
c. Cele dou contururi poligonale care trebuiesc transformate în corpuri tridimensionale
sunt cele formate de conturul inelului exterior, respectiv al celui
interior. Comanda boundary va crea o polilinie din fiecare din
aceste contururi, altfel nu vom putea aplica opera iile de editare
3d. Vom trasa axa de simetrie a rulmentului, aflat la diametrul
inel exterior: D, apoi aplic m comanda revolve
revolve celor dou contururi poligonale
amintite mai sus. Sfera se
construieşte cu ajutorul barei de
instrumente “Solids”, fiind probabil
sfera necesar, dac nu am lucrat cu dimensiuni precise, s
m sur m raza cercului cu instrumentul distance. Iat un
exemplu de prompt pentru comanda boundary şi revolve,
inel interior: amintind c am trasat în prealabil axa de simetrie principal a
revolve rulmentului.
Command: boundary
Command: revolve
Select objects:
Specify start point for axis of revolution or
define axis by [Object/X (axis)/Y (axis)]:
Specify endpoint of axis:
Specify angle of revolution <360>:
d. Desen m acum sfera, care va reprezenta corpul de rota ie al rulmentului:

Command: _sphere
85
Specify center of sphere <0,0,0>:
Specify radius of sphere or [Diameter]: d
Specify diameter: 8 – am m surat diametrul cercului în desenul 2D: = 2A/3 = 2*4/3 = 8 mm
e. Aranjarea tridimensional a bilelor rulmentului: apel m la comanda 3darray. Sfera

este vizibil . In proiec ia TopView se vede axa de simetrie. Apel m comanda 3darray,
select m sfera şi vom avea urm torul dialog:
Command: 3darray – am apelat comanda de aranjare 3d

Select objects: 1 found – am selectat sfera
Select objects:
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>:p – am ales
op iunea de aranjare polar
Enter the number of items in the array: 24 – am indicat
programului c doresc 24 de sfere
Specify the angle to fill (+=ccw, -=cw) <360>: - unghiul de
umplere cu sfere clonate este 360 de grade
Rotate arrayed objects? [Yes/No] <Y>: am ales op iunea
implicit de rotire a obiectelor clonate, deşi în cazul sferei
este nerelevant
Specify center point of array: - click pe o extremitate a axei
diametrului principal al rulmentului, punctul A
Specify second point on axis of rotation: - click pe a doua
extremitate a axei diametrului principal al rulmentului,
punctul B
Desenul 3d ar trebui s arate astfel. Obs.: randarea a fost

ob inut într-un alt program de editare 3d.
In mod similar se va ob ine reprezentarea

3d a unui rulment radial – axial, comanda
slice fiind cea care sec ioneaz rulmentul
în planul XY:
Command: slice
Select objects:
Specify first point on slicing plane by
[Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points]
<3points>: zx
Specify a point on the ZX-plane <0,0,0>:
Specify a point on desired side of the
plane or [keep Both sides]: b
Inregistrarea video / audio a constructiei

este disponibila pentru download in pagina web: http://www.fisierecad.as.ro
86
Exemple de organe de maşini 3d:
Vedere spa ial şi sec iune printr-

un rulment radial – axial.
Montaj explodat al unui rulment cu

role cilindrice pe dou randuri.
87
List de termeni specifici prelua i din limba englez
Advance – avansat Inscribed - înscris Save as – salveaz ca

Angle - unghi Insert - insereaz Scale - scalare
Apply – aplic Item – element Scratch - zgârietur
Array - aranjare Join- uneşte Second – al doilea
Arrow – s geat Justify – încadrare Shortcut - scurt tur
Base – baz Layer - strat Sketch – schi
Begin – început Layout – etichet Source – surs
Between – între Left - stânga Specify – specific
Bottom - jos Length – lungime Spell – verificare
Boundary – grani Line – linie gramatical
Break – a rupe Locate – localizeaz Start - început
Center - centru Match - potrivire Step - pas
Chamfer - teşire Measure – m soar Stretch – întindere
Circle – cerc Middle - mijloc Style - stil
Circumscribed- Mirror – oglind Symbol – simbol
circumscris Modify - modific Template – prototip
Close - închide Move – mut Third – al treilea
Columns – coloane Multiline – multilinie Through – prin
Copy - copiere New - nou Toolbar – bar de
Corner – col Off – oprit, inactiv instrumente
Cross – cruce On – pornit ,activ Tools – unelte
Crossing – în cruce Pan - deplasare Top - sus
Curve – curb Paste - lipire Trace - urm
Device – dispozitiv Percent – procent Trim - retezare
Dimension - dimensiune Perimeter – perimetru Undo – ref
Direction – direc ie Pick – a culege User – utilizator
Divide – divizeaz Point – punct Weight - greutate
Donut – coroan Polyline – polilinie Width – grosime
circular Preview – previzualizare Window – fereastr
Drawing - desen Projection – proiec ie Wizard – literr: vr jitor;
Edge - muchie Proprieties - propriet i aici: dialog pas cu pas
Ellipse – elips Quality – calitate Zoom – m rire
End - sfârşit Quick – rapid
Extend - extindere Quit - abandoneaz
Fill - umplere Radius - raz
Fillet - racordare Ray - raz
First – primul Read – citeşte
Fit – potrivire Record - înregistrare
Half – jum tate Rectangle – dreptunghi
Hatch - haşur Right - dreapta
Height – în l ime Rotate - rota ie
Image – imagine Rows – rânduri
Inquiry – interogare Save - salveaz
Termeni specifici graficii asistate.
Grafica asistat de calculator utilizeaz o serie de termeni specifici. Vom explica doar câtiva,
restul fiind traduşi în “Lista de termeni specifici prelua i din limba englez ”:
CAD – acronim: computer aided design = desen asistat de calculator

Curb B-spline – curb definit printr-un set de puncte de control numite poli
Curb Bezier – curb B-spline cu un ordin mai mic cu o unitate decât num rul de poli
Curb NURBS - curb B-spline neuniform
Dwg – extensia fişierului autocad, acronim provenit de la “drawing”
Dwt - extensia fişierului autocad prototip ( template )
Scratch – literar: zgârietur ; aici, în contextul “start from scratch” înseamn pornind de la zero
Font – form şi dimensiuni pentru un tip de scriere, pentru forma literelor
Prompter – şir de caractere afişat în dialogul pe care programul îl are cu utilizatorul
Layer – strat al desenului
===========================================
Manualul a aparut la Editura Eurostampa Timisoara. Aceasta copie este

destinata exclusiv scopurilor educationale, in cadrul unitatii scolare care a
achizitionat lucarea. Este interzisa reproducerea integrala sau partiala a
acestei lucrari, fara incuviintarea scrisa a autorului si a editurii.
In acelasi timp, fisierul pdf poate fi multiplicat pe orice numar de statii,
in cadrul aceleiasi unitati scolare, fiind destinat studiului in cadrul
laboratoarelor de informatica. Manualul poate fi studiat independent sau
poate acompania lectiile video, despre care se pot obtine informatii la:
http://www.softeducad.as.ro

Manual CAD CD Boss - noPW

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual CAD CD Boss - noPW

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrum tor de Studiu pentru

Prof. Marius Tipa

Cartea de fa se adreseaz elevilor clasei a XI-a filiera tehnologic , care studiaz

In cadrul programelor de tip CAD ( Computer Aided Design, proiectare asistat

- calitatea perfect a desenului realizat pe calculator

Lansarea în execu ie a programului Autocad:

Zone caracteristice ale programului Autocad.

1 - zona de titlu: afişeaz numele desenului deschis sau în lucru;

Utilizarea comenzilor Autocad.

Comenzi uzuale, unele familiare deja din suita Office:

Command: line - am scris comanda line

Utilizatorul poate defini îns un

Spa iul de lucru include dou

Controlul afiş rii imaginii se

Instrumentele aflate în bara de stare.

Set rile de tip object snap sunt:

Comanda afişeaz grosimea real a liniei

Organizarea lucrului pe straturi sau layere.

Dac dorim precizarea unui

Astfel, punctul C ( 4, 6, 7 ) are

urm toarele coordonate:

Bara de instrumente con ine:

Dup cum se vede, se poate scrie litera c

Introducerea coordonatelor relative se

obs.: semnul < se utilizeaz pentru a preciza unghiul deplas rii.

Procesul de desenare al acestui contur poligonal poate fi reprezentat astfel:

Modalit i de selectare a unui contur poligonal construit cu linii:

Op iunile de selectare se pot introduce şi de la tastatur : se scrie: select objects, apoi

3. Construct Line. Ray.

Linia de comand xline ofer urm toarele op iuni:

Iat un exemplu pentru linie ajut toare trasat

Linia de comand pentru op iunea offset:

- scriu comanda pentru line ajut toare:

Am exemplificat al turi construc ia unor

Dup editare, desenul

- center. Se scriu coordonatele centrului

- 3P. “Metoda 3 puncte” ofer posibilitatea de a selecta sau a scrie coordonatele

Prin aceeaşi metod , se pot trasa mai multe

Specify radius of circle <50.0000>: 70

Dialogul afişat de Autocad la comanda Polygon este urm torul:

Desenul ar trebui s arate astfel:

Definirea no iunilor de linie şi polilinie.

adic linie respectiv polilinie.

Op iunile liniei de comand sunt:

Dac alegem din op iunile [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width] varianta Arc, scriem

Dialogul promptului va fi urm torul:

Command: pline – comanda pentru polilinie

Distan a între dou puncte poate fi

Programul îmi spune c am

Obs.: trebuie activat op iunea

Intetogarea comenzii dist

observ m c în acest caz, distan a este diferit de zero şi pe axa Y.

Command: '_id Specify point: X = 348.2857 Y = 243.3220 Z = 50.0000

Comanda list relev toate detaliile pentru un obiect.

Instrumente de editare: copiere, mutare.

Select m un obiect din spa iul de lucru şi scriem comanda scale:

Mutarea, copierea şi rotirea

Comanda rotate, la fel ca şi mirror, permite rotirea sau oglindirea obiectelor fa de o

Dialogul pentru comanda move a aceluaşi dreptunghi:

Optiunea Through: ( prin ) se refer la duplicarea

linie copia va fi exact ca şi originalul

Ambele op iuni au un instrument de selectare a obiectului original, numit select objects.

Iat un exemplu de aranjare a aceluaşi dreptunghi pe o cale circular , în num r de